8/9/2019 Noile Politici Urbane - Jean Pierre Gaudin

1/3

i '"lcile politici riri-rii i l iean riel.re Gaudin

Politicile de rnagin*

La aceasta olitica a comunicarii, unde isi gaseste ocul ceea ce se numeste nca,,cultura" cotlcureaza utemic si aslazi, politicile sectoriale e privesc arhitectura si

.-urbanismul. Reaiizarea cladirilor singular:e au a compozitiilor urbane oarte specialeatrage din ce in ce mai mult atentia mediilor, si suscita imagini a caror difuzarealimenteaza la raqdul ei ..imaginea orasului comanditar". Ambitia edilitara simecetratul municipal vizeaza astfel sa ntretina mandria ocala si coltlctiva,Mizanscena nui loc, in particular a unui.Joc urban, nu este nsa o chestir:;re u totulnouri. In multe culturi, ea s-a spijinit cand pe constructia de monumente, cand petraseele de compozi+ie urban4 si de rnulte ori, pe relatia intre.cele doua. Etimologic,arhitectura monumentala ace apella memorie printr-un anume gigantisnr. Exprirnaputerea si evoca in ecelasi timp puter:ile emporale sau sacre. Dar incepand cu epoca.moderna arnpiza sa a devenit mai imanenta si diluata: astfel se vorbeste ncepand cuacest secol de o ,,monunentalizare" a locuintei sociale si a echipamentelor colective(prin tratamentul atadelor, scara sau mplantare). deea de ,,compozitie urbana" sernvecineaza si reinoada legatura cu strategiile de imagine ale orasului ale cararelemente directoare au fost fondate in Europa din secolul al XVIJea. De la Romabaroca la Parisul lui Haussmann aceleasi principii de axialitate, simetrie si ierarhie aspatiilor ghideaza traseele majore intr-o mare diversitate de proiecte urbane;orgafizeaza puncieie de repere vizuale, ne fac sa cuprindem .oata ntinderr:a narelr-.,ioras si maresc punctele forte sau parcursurile semnificative unde se concenfueazaputerea. Se vor aplica in b;na parte criterii identice de compozitie pana a reaTizarea-ntarilor ansambluri de locuinte sociale de dupa razbo. Caci monumentalizarea istrategiile de imagine nu sunt de fapt absente din astfel de realizafi in care am gresiexplicand,,turnurile si barele" doar prin logica drumului macaralei sau a necesitatii dea construi repede si ieftin. Aceste forme sunt guvemate in acelasi timp de traditiacompozitie axiale si de principiile picturale ale cubismului. De fapt, orasele-gradinadintre cele Doua Razboaie Mondiale, zonele de urbanizat cu prioritite ale perioadei aperioadei anilor '50-'80 (Trente Gloieuses) i compozitiile neo-clasice stazi a moda,traduc fiecare n tblul sau alegeri estetice care ncearca sa produca o perceptievinnlaspecifica,o ,imagine urbana" a scara cartierului sau a orasului.De la monumentalitatea ladirii la exercitiul compozitiei urbane diferitele scari aleproductiei de imagini raspund oare aceleiasi ogici? Se observa o combinatie deperrnanente

si mutatii substantiale n functie de epoci. Un prim obiectiv recurent inproductia de imagini urbane este cel allizibtlitatii orasului. Adica nu numai facilitateapractica de a se orienta si repera, dar in aceeasi masura posibilitatea ca orasul sa seexprime, sa-si arate raportul practic si simbolic cu principalele forte economice sisociale si cu sistemele de autoritate care l influenteaza sau care se gasesc n el. In faptvorbim de stabilirea unei relatii intre pietre si puteri. Aceasta cautare a lizibilitatiiurbane reflecta astfel cele trei mari principii ale organizarii orasului forrnulate inRenastere (Alberti): necesitate4 comoditatea" rumusetea. Ecourile schematizate aleacestei principii le regasim n preocuparile multor municipalitati periferice care dorescsa redea ,,un centru zonei lor sau macar sa reintroduca epere monumentale sausignaletice n tesutul urban putin diferentiat si prea continuu al periferiilor urbane".Un al doilea tip de obiectiv reperabil in durata priveste atractivitatea orasului chiardaca modalitatile au evoluat cu timpul. Captarea luxurilor comerciale si serviciul de

4

8/9/2019 Noile Politici Urbane - Jean Pierre Gaudin

2/3

intersectie al schimbului de produse au constituit de-a lungul tinipului o strategieurbat:a .]i:r::ti:lc urnlle cii. Itrclaii t:Lrblice i rJ;spo:-itiycte scJ,ir:ob,l,iiu,tr.1.;.:c,l,il,piete publice rebuiau sa contriubuie n mod deosebit; dar interveneau ie ase*reneapoliticile fiscale si chiar liberatile politice urbane, care erau vazute favorabil denumerosi comercianti si bancheri, i care puteau stimula d.ezvoltarcarnarilor arguri.Politica

de imagine trimitea deja a construirea unei irnagini politce. Atractivitateaorasului ramane astazi o preocupare foarte actuala. Desigur deseori se incearcaflanarea migratiilor de populatie si modularea concentrarilor anunitor activitati spremetropola paliziana, n particular, dar pentru majoritatea oraselor franceze erinta estenrai degraba e atragere i polarizare. Politicile modeme de imagine sunt chemate sacontribuie la aceste actitrni. Si afuurile mediului (furism, vacante, soare) sunt noilezacaninte economice puse atat de mult in valoare ncat aproape ncat ar face aproapesa se uite bazele dovedite ale atractiei urbane, mijloacele deiranspofi, facilitatile demana de ucru si de teren.Dar de la aceste actiuni de imagine, arhitecturale sau wbane, se asteapta azi rnai alesun al treilea ip de efect, care ar conduce a activareafenomenelor oca^le e ,,adeziunecolectiva"' Tumurile oraselor hanseatice si campanilele oraselor italine nu serveaunumai la inaltatea blazonului sau a orologiului, ci se voiau semnul ralierii la ocomunitate politica.si culturala, expresie metaforica a unei republici urbane. In ceeace priveste realizanle arhitecturale contemporane oate fi vorba de acelasi fenomen.Cu orice ocazie este evocata sau revendicata afrrmu."u unei ,,identitati locale,,,expresie cu atat mai :utilizata cu cat scapa de fapt analizei. Nu putem totusi sa nemultumim sa spunem ca este vorba doar de un discws nostalgic de repliere si de criza.Sentimentul mandriei colective este decelabil n anumite ocazii; si apartene talacala,deseori nvocata, este un element studiat in mod clasic in iegatura cu fenomenele deconsimtamant oltic.Cel putin impactul contemporan al acestui egistru argumentativ nu poate fi imputat

innici un caz numai eficacitatii politice u"tuul" dJ comunicare si de imagine amunicipalitatiior urbane. Efectele sale eventuale sunt datorate n mare contextului dedescentralizare de la inceputul anilor '80 care a fost trait in mare masur ca odecolonizare interioara- Adeziunea colectiva la un proiect local singular sau larcalizari-vedete este indisociabila de aceasta perioad.a n care

"ctip'ete politice

comunale doresc sa se constituie n noi supusi iberi. Dar imaginea de ,,mica pat1ie,,,de atunci mai mult sau mai putin instrumentata nu poate avea consecinte durabiledecat daca mobrlizeaza n acelasi imp resorturi antropologice, adica sentimente defiliatie legate de istoria locului si de efectele de coeziune ocala atasabile egulilor deobligatie eciproca.Acesasta ogica odata deccelata, e pune

intrebarea n ce termaeni se poate evaluaimpactulpoliticilor de imagine asupra dezvoltarii economice locale. Sa luam inconsidefare ntai limitele strategiilor de adeziune colectiva. Autoporhetele oraselor,amplasate e panouri si prospecte, unt construite n mod traditional n jurul unei axecronologice de multe ori folosite de tipul ,,trecutul sau exceptional -viitorul sauexaltant" ' Si enunturile cele mai recente nu innoiesc cu mult genul, imbratisand unorizont mergand n mod evident de la patrimoniul cultural Ia activitatile tehnologicede varf' Fiecare dintre aceste vinieti urbane poate inca sa stimule ze adeziunea

zra de la un oras a altul, ca directorii de[are, senzatia de repetare si standardizare:a intern4 pacafuieste astfel de multe oriurent dominant, cateva orase au exploratcai mai indraztete. EIe ntizeaza pe faptul ca ca sentimentul de apartenenta nu se

L

8/9/2019 Noile Politici Urbane - Jean Pierre Gaudin

3/3

potite dez\/olfa decat n rapoit cu {lnrenrorie a calacterelor ntr-adevar specifice unui-!r. ir ;rrrll t- ' ' t ' i' 'eoi"";. ,1 'fi i Tltie: 's- rr .arJjfie; ,r tbricalea cufilelcr de crlit i :1r. jrr:orit sa-si corisiruiasa o iientitair: actuala, pcrnind de la trecutul sau artiz,alral imuncitoresc' Dar in astfel de cazuri, cand conditiile prezente ale activitatii si culturiilocaie au devenit barte dilerite de ceea ce erau odata, aceasta ememorare nu esteneaparat ratifianta pentru ocuittorisi nici evidenta p"nt u ceilalti. In mod sirnetric,aceasta onstatare duce si la constatarea imitelor strategiilor de atragere a oamenilorsi activitatilor, chiar a celor care par reusite. Privind deaproape, se dovedeste cafocalaatea mesajelor este gresita. un oru, dinamic si celebrat de mass rnedia, o saapan cu usurinta ca un,eldorado entru egiunea nconjuratoare, mai ales daca aceastaeste deprimata economic. Moment in care dezechilibrie oras/sat isca sa creasca. sio imagine urbana rnenita sa atraga mai ales venirea cadrelor superioar.e si aintreprinderilor dinmice- , va atrageL mod automat cel putin tot atatia tineri faracalificare si someri".. Totusi efectul este probabil doar marginal, caci politicile deatractivitate trebuie sa fie relativizate. in ceea

"" frirr.rt"succesul sau esecul.Importanta conjuncturii economice ocale, si aunui context, favorabil sau nu pare defapt

decisiva' Daca Montpelier, de exemplu, a fost unul dintre primele orase deprovincie care a realizat Ia inceputul.anilor iro , pri" "urtierul

Antigone, un ,,gestrban" de mare amploare care a ascutit atentia **, *.dia, nici acea'sta rnagine inbolica, nici obstinata politica de comruric are carea nsotit

ure cresterea conuscuta de oras inultimiivitatearccenta Montpellier_ ului, trebuie,l1urnar de factori externi : intai sosirea si

:lt: rcgiuni ramase mult timp rurale si)entre economice, vedeau mplantandu-se), atrase mai ales de ideea unui cadru de

Presses niversitaires eFrance, 933, aris. pg.6g-74

3