PowerPoint Presentation

Banu AnamariaClasa a XII-a E

Pierre Beaumarchais, cu numele intreg Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, (n. 24 ianuarie 1732 d. 18 mai 1799) a fost un ceasornicar, inventator, muzician, politician, refugiat, spion, editor, traficant de arme i revoluionar (att francez ct i american). El a fost totui cunoscut pentru piesele lui de teatru, n special pentru cele trei piese cu brbierul Figaro.

Pierre Beaumarchais a fost fiul unic al unui ceasornicar care mai avea cinci fiice. Familia era destul de nstrit i Caron a avut o copilrie linitit i fericit, n contrast cu mare parte din viaa lui de adult. Caron a prsit coala la vrsta de 13 ani pentru a fi ucenicul tatlui sau.Dup civa ani, cel mai probabil ntre anii1751 i 1753, a inventat un mecanism perfectionat pentru ceasuri care le permitea s le fac cu mult mai precise i compacte.

Una dintre cele mai mari invenii a fost un ceas montat pe un inel, pentru Madame de Pompadour. Invenia a fost recunoscut ulterior de Acadmie des sciences (Academia Francez de tiine), dup o disput cu M. Lepaute, ceasornicarul regal, care a ncercat s-i asume invenia.

Piesele Figaro Pisele lui Beaumarchais din seria Figaro cuprind Le Barbier de Sville (Brbierul din Sevilla), Le Mariage de Figaro (Nunta lui Figaro), i La Mre Coupable. Figaro i Contele Almaviva, cele dou personaje ale lui Beaumarchais, cel mai probabil create n cltoriile lui n Spania, au fost singurele prezente n toate cele trei pri. Ele reflect schimbrea atitudinilor sociale nainte, dup, i n timpul revoluiei franceze. Figaro i Almaviva au aprut pentru prima dat n Le Sacristan, pe care a scris-o prin anul 1765 i a redenumit-o " un interludiu, imitnd stilul spaniol .

Faima lui a nceput, totui, cu prima pies dramatic, Eugnie, care a avut premiera la Comdie Franaise n 1767. Aceasta a fost urmat de o alt dram, Les Deux amis ou Le Ngociant de Lyon (Cei doi prieteni sau Negustorul din Lyon), cu premiera pe 13 ianuarie 1770, tot la Comedia Francez .

Privind dintr-un alt unghi, piesele Figaro sunt semi-autobiografice. Don Guzman Brid'oison (Le Mariage) i Bgearss (La Mre) au fost caricaturile celor doi adversari reali ai lui Beaumarchais, Gozman i Bergasse. Pajul Chrubin (Le Mariage) seamn cu tnrul Beaumarchais, care medita la sinucidere cnd a aflat c iubita lui urma s se cstoreasc cu alt barbat. Suzanne, eroina din Le Mariage i La Mre, a avut ca surs de inspiraie cea de-a treia soie a lui Beaumarchais. ntre timp, cteva dintre monologurile contelui reflect remucrile dramaturgului pentru numeroasele lui experiene sufletesti.

Le Barbier a debutat n 1775. Continuarea, Le Mariage, a trecut iniial de cenzori n 1781, dar reprezentaia a fost imediat interzis de Ludovic al XVI-lea, dup ce a citit-o personal. Regele nu a fost mulumit de felul cum piesa satiriza aristocraia. n urmtorii trei ani, Beaumarchais a revizuit-o de mai multe ori, pentru a putea s treac de cenzor. Regele a ridicat interdicia n 1784. Piesa a debutat n acel an i a fost extrem de popular i n rndul aristocrailor. Opera lui Mozart a avut premiera cu doi ani mai trziu. Ultima pies a lui Beaumarchais, La mre a avut premiera n 1792 la Paris.

Pentru a-i aduce un omagiu marelui dramaturg francez Molire, care a scris titlul original al piesei, Beaumarchais a redenumit La Mre Coupable n L'autre Tartuffe. Toate cele trei piese Figaro s-au bucurat de un mare succes, i sunt jucate i astzi n teatre i sli de oper.

Operen ani 1760 - Scrie mai multe comedii dintr-un singur act pentru reprezentri scenice private:-Les Dput de la Halle et du Gros-Caillou-Colin et Colette-Les Bottes de sept lieues-Jean Bte la foire -Laurette 1765 - Le Sacristan, interludiu (precursorul la Brbierul din Sevilia)

1767 Eugnie 1767 - L'Essai sur le genre dramatique srieux 1770 - Les Deux amis ou le Ngociant de Lyon1773 - Le Barbier de Sville ou la Prcaution inutile, 1774 - Mmoires contre Gozman1775 - La Lettre modre sur la chute et la critique du Barbier de Sville1778 - La Folle journe ou Le Mariage de Figaro1784 - Prface du mariage de Figaro 1787 Tarare 1792 - La Mre coupable ou L'Autre Tartuffe, 1799 - Voltaire et Jsus-Christ

Citate de P. Beaumarchais Ma grabesc sa rad, ca sa nu fiu silit sa plang.

Facandu-i pe oameni sa se ocupe de propriile lor interese, ii impiedicam sa vatme interesele altora

Daca un lucru merita sa fie spus, atunci merita sa fie cantat.

A dovedi ca am dreptate, ar insemna sa fiu de acord ca s-ar putea sa ma insel.

Prostia i nfumurarea sunt tovare nedesprite.

Nu-i putem corecta pe oameni dect artndu-le aa cum sunt.

E aa de plcut s fii iubit pentru tine nsui!