IGhidulsarbatorilor rornanesti

HUMANITASCoordonatorul seriei

'NA OANA BAR . rafica a serieiCop e rt a s i concep, tia g

IOAN CUCIURc; 28, 78, 112)Fotoqrafii (pp. 'DAN DINESCU

tMuitumiri pentru g enerozita e

perrnis s - rep roducem pe c

to .

J . id.., a

. vokpertnaa

iqu. . i Miya, "" " . doarnnei Elena . dornnului Kose din Mo;omq;e;, im i1rngim dinuna din. tre

fotografo..le sa. le. ne, care ne- a permis sa . folo_s

dir. ec toarea Editurn Meridsiaticla apa.ru te la aceasta editura albumele cu icoane pe

HUMANIT A s , 1998

8-0892-6 "ISBN 973-2 anitas prin postaCornenzi . de carte Hum

pe adresa:

Editura Hum anitas

Piata Prese1 Libere 1 'n1a797 34 Bucurest: -

RomaTe I ... 01/222 85 4622 82 52Fax: 01/2 humanitas.roI-rnai il:. editors@agorad.- la WWW. h u mantas.ro)(sau b on de coman a

Sarbatoarea

lspitele Micului Nimic ~i Omul Pelican loisirul, gadgetul, festivismul lngredientele sarbatorii: un miez de sfintenie - timp bun - loc curat - suflet primenit - cuvintul, gestul si lucrul potrivit Tipuri de calendare: civil, crestin, popular Functiile sarbatorii: lntretine relatia cu sacrul - reface grupul comunitar - pune societateain acord cu Cosmosul

lspitele Micului Nimic I Sint tot mai numerosi cei care isi investesc sperantele, timpul ~i banii in nimicuri. Daca aduni toate aceste nimicuri rezulta Micul Nimic, care nu sperie pc ni-meni si, mai ales, nu doare. Influenta lui e mai degra-ba indirecta: intensitatea sentimentelor, gravitatea gesturilor ~i importanta obiectelor sint periclitate. Viata devine tot mai exterioara, dar mai cornoda. Intr-o lume uncle confortul da masura lucrurilor, ia nastere Omul Pelican.8 Pelicanul este o specie de om situata in plan spiritualmai jos decit mine ~i decit tine, cititorulc, Noi, eel pu- tin, ne straduim: cu sa scriu o carte despre sarbatori si tu s-o citesti, Pelicanul nu are nevoie de astfcl de carti. El ~tie! A invatat de la radio, de la tclevizor, din

reviste ~i ziare. Pelicanul nu ginde~te, gindesc altii pentru el. 0 arrnata de insi mesteca zi si noapte infer- maria pe care i-o transmit pe gratis sau contra cost. El atita are de facut, sa deschida ciocul si sa primeasca alimentul cultural semipreparat si semimincat. Pre-cizez ca acest borhot este unica Jui hrana spirituala ~ica, in functie de ceea ce are in gu~a, putem distingedoua feluri de Pelicani.Primul fel se compune din indivizi veniti recent de la tara. Ei mai poarta in gu~a resturi din cultura satului vechi. In cea mai mare parte a timpului le tin ascunse. Le scot la iveala in momente importante (de pilda, de sarbatori), cind nu au curajul sa procedeze altfel decit stramosii !or. Tot in primul tip se incadreaza Pelicanii proveniti din mahalale. Si unii ~i ceilalti traiesc cu un picior in universul surogatelor culturale (le numeam.c nimicuri) ~i cu celalalt pe un petec de viata traditio- nala, Pozitia este incomoda, Prima generatie o accep- ta. Descendentii lichideaza ins a rapid si fara regret mostenirea si se inscriu in al doilea tip de Pelicani. Aici gase~ti Pelicanul Perfect.Pelicanului Perfect poti sa-i introduci in gu~a orice. Elpune o singura conditie: sa-i respecti linistea si con- fortul. Adopta primul chiftelutele de la McDonald's, experirnenteaza primul formulele excentrice de lo- cuire, absoarbe ca buretele reclamele, melodramele ~i serialele de la telcvizor, articolele de curiozitati para- normale din ziare ~i reviste. El, Pelicanul Perfect, este primul care asimileaza ultima moda, indiferent in ce se exprima ea, vestimentatie, alimentatie, vorbire sau comportament. T oate acestea il ajuta sa se t;ina depar-te de marca cultura care risca sa-i tulbure linistea. 9Ceea ce, pentru el, ar fi ingrozitor.In viata de zi cu zi, Pelicanul poate trece neobservat. Sint numeroase situatiile cind se poarta ca toti oame- nii. Dar ceca ce il defineste ~i il tradeaza, in acelasiGhidul sdrbdtorilor rornanestitirnp, este respectul exagerat pentru loisir, gadget ~ifestivitate.

LoisirulDaca te preocupa sensul cuvintului loisir este inutil sa deschizi un dictionar de limba Iranceza. Acolo vei gasi sensurile rdgaz si pe indelete. Nimic grav ! Daca vei merge mai departe si vei consulta un dictionar eti- mologic, tot francez, ca sa vezi de undc le vine lor cuvintul, vei afla ca etimonul latin este licere care in- seamna a fi permis. Inca mai e bine ! Raul se instaleaza atunci cind rdgazul si permisiunea de a face lucrurile pe indelete devin un ideal de viata.Am scris cuvintul rdu 9i acum irni pare rau. Schim-barile care se produc in lume merita sa fie analizate in termeni mai subtili decit acum e rau , acum e bine . Cu atit mai mult cu cit exista tendinta de a concentra tot binele in trecut, raul fiind impartit, invariabil, intre prezent 9i viitor, Dar lumea se schim- ba de cind e lumea. Singura solutie este sa tinern pasul cu ea. Casa nu devenim Pelicani este suficient sa con- trolam, in fiecare clipa, ce 9i cit pierdem si ce si cit cistigam,Revenind la loisir si la sensurile lui originare, se im-pun trei intrebari, Prima intrebare: exista rdgaz in societatile traditionale ? $i da, si nu ... Acolo intilnim munca, odihna ~i sarbatoare. Ragazul este un segment de timp intre doua activitati, utilizat, eel mai des, pen-tru a face alta treaba, Oricit s-ar stradui sa-l inteleaga pe taran, oraseanul nu poate. Satul rarnine pentru el o carte tinura pe dos. Satul nu cauta ragazul, cum nu il cauta nici furnicilc. Respectul pentru ragaz este tipic10 urban.A doua intrebare: in societatile traditionale se poate actiona pe indelete? Uneori da, altcori nu ... Faci pe indelete atunci cind nu e graba. Lcgendelc nu pre- cizeaza daca la Facerea Lumii Dumnczcu a lucrat pc

indelete sau a fost grabit. Neexistind nici o indicatie, putem sa ne inchipuim ca a facut zidirea asa cum se face. Tocmai acest cum se face reprezinta idcalul societatilor vechi.In sfirsit, vine rindul intrebarii privind permisiunca. Problemele pe care le ridica sint formulate diferit in sat 9i in oras, Taranului, cit timp respects legea, ii este totul permis. Desi nccxprimat in cuvintc, comanda- mentul este respectd legea si esti liber. Oraseanului i se spune: esti liber, dar respectd legea. Acest dar este sur- sa multor tensiuni. Daca sint lib er, de ce sa fie cu dar? Aceste lucruri pot sa para complicate atunci cind incerci sa le gindesti sau sa le scrii. In viata de zi cu zi ele se exprirna simplu 9i direct. Le int;elege 9i Pelica- nul. De pilda, el simte ca traieste intr-o lume prea grabita, de aceea viseaza la un ragaz in care sa actione-, ze pe indelete. Satul de obligatii ~i constringcri, Peli- canul doreste un timp in care sa-i fie permis sa faca numai ce vrea. A9a se naste noul sens de loisir. El de- numeste un segment de timp, spumos si afinat, in care it;i este permis sa-ti faci voia. intr-un astfel de timp munca devine bricolaj, calatoria turism, sportul si artele joaca.Loisirul se consuma sub zodia lui de-a : de-amunca, de-a calatoria, de-a sportul, de-a arta. Lucru- rile merg pina acolo incit si jocul poate sa devinade-a jocul , Loisirul refuza odihna pentru ca exclu-de oboseala. Fata de activitatile pe care le mimeaza, loisirul este un regres.

Gadgetulin secolul trecut, Antoine Gadget a facut bani vinzind miniaturi ale Turnului Eiffel. Faptul a fost posibil 11 pentru ca se nascusera deja categoriile de obiecte breloc si suvenir ,Gadgetul poate avea forma de breloc si functie de suvenir, dar, in plus, pretinde sa fie folositor. Cel maiGhidul sarbatorilor romdnestides se vrea unealta. Spre deosebire de uneltele vechi, care puteau fi folosite in mai multe feluri, gadgetul refuza programatic suprasolicitarea. Ca urmare, sta- tutul pe care ii aveau obiectele pe vremuri slabeste,Spuneai foarfeca ~i orice om intelegea ca re referi lacea cu care se tund in casa membrii familiei, se croiesc hainele, se taie tot ce e de taiat, cea care se pune sub patul femeii dupa nastere timp de patruzeci de zile, pe care o folosesc vrajitoarele ~i descintatoarele in magia lor de legat ~i dezlegat. Acum spui foarfecd si intre- barea vine de la sine - care Ioarfeca, cea de hirtie, de unghii, de tabla, de gradina ?Exista o veche traditie in specializarea uneltelor. In ul- tima jumatate de secol aceasta tendinta s-a accentuat. Casele ne sint invadate de unelte cu functii insigni- fiante. Principala lor functie pare sa fie aceea de a con- feri gesturilor noastre importanta, Atentie insa, o lume populata de prea multe obiecte isi deschide largusile ~i ferestrele pentru kitsch!

FestivismulFestivitatea este ceea ce ramine din sarbatoare dupa ce a fost indepartat miezul de sacralitate. Sa zicem, o coaja. Festivismul reprezinta tendinta exagerata spre festivitati. Contextele imime sint nepropice pentru festivitati, Acestea se exprirna optim intr-un cadru oficial. Aici, ceremonialul devine ceremonie. Hainele, cuvintele, gesturile si obiectele nu mai lucreaza in folosul relatiei dintre om si Dumnezeu. Festivitatile ocolesc sublimul, oribilul ~i confruntarca dintre viata~i moarte. Festivitatea consurna fara sa rcgenereze.

12

I~------------~---~~---------------~Sarbatoarea -din ce e facuta?

Sapte sint ingredientele sarbatorii: miezul de sfin- tenie, timpul bun, locul curat, sufletul primenit, cu- vintu], gestul ~i lucrul potrivit. Sa le cercetam pe rind.

Un miez de sfintenieMiezul de sfintenie este nelipsit din sarbatorile cresti-ne. Exista insa religii in care sfintii lipsesc. In acest caz 13miezul sarbatorii este mai bine determinat prin cuvin- tul sacru. Nu putem neglija nici societatile care n-au depasit trcapta rito-rnagica. Religia si magia au si puncte comune, dar, in primul rind, se deosebesc.Ghidul sdrb.itarilor rorndnestiPropun de aceea terrnenul de numinos, care insumea- za atit religiosul, cit ~i magicul.Numinosul este un sentiment, o reactie spontana fat;a de ceva care, ulterior, este considerat supranatural, Anumite societati traiesc intens acest sentiment si manipuleaza for~a Jui prin magie. Nu oncme a;e dreptul si poate s-o faca, Privilegiatii - vrajitorii ..~i samanii - sint delegati sa depaseasca regulile cedefinesc conditi, a umana s. i sa intre in relat'ie cu numi-nosul, pe care :ii pun sa lucreze pentru om. In cazulreligiilor, numinosul este considerat a fi transcenden- tal, anterior oricarei experiente. Si, cum numai oame- nii au experiente, numinosul este mai inainte de om ~i peste om. Relatia dintre credincios si numinos nu se mai exprima in termeni de manipulare. I11t()r~icufata spre Dumnezeu, credinciosii incearca sa se ;ipropie, sii se contopeasca cu el. Exista si aici mediatori - preotii. Rolul acestora este de a favoriza relatia oamenilor cu sacrul. In cazul vrajitorilor ~i ~amanilor, aceasta rela- tie era un monopol.Rudolf Otto, eel care a introdus termenul de numi nos, considera ca acesta este misterios, cutremurdtor si fascinant. Ceea ce este misterios si cutrernuratorsperie, creeaza angoase. Dar posibilitatea de a depasi condit,ia umana s, i de a intra in relat'ie cu numinosulconstituie o provocare ~i o fascinatie. Din aceastatensiune se naste nevoia de rit, Ritul opereaza in trei sensuri: indeparteaza numinosul, atunci cind este considerat impur; ii manipuleaza in folosul omului prin tehnici magice; il declara fort;a transcendentala si face din el nucleul marilor religii.Nu exista sarbatoare care sa se poata dispensa de rit,14ritul fiind un act care se repeta si a carui eficacitate, eel putin in parte, este de ordin extraempiric. Unii spe-cialisti socotesc ca sarbatoarea se deruleaza dupa un scenariu compus din: rituri de purificare, rituri care se refers la un inceput, rituri care actualizeaza relatia

dintre vii ~i morti, rituri care asaza viitorul sub sem- nul victoriei, rituri care rastoarna ordinea normala pentru a o reinstaura, intarita. Insumind eel putin o parte' din aceste rituri, sarbatoarea apare, raportata la cotidian, ca un exces. Cu toate acestea ea nu tulbura ordinea lumii. Nici nu pune conditia urnana in peri- col. Excesul pastrat sub control devine sursa de energii. Ca sa mentii ordinea ai nevoie de putere si, din cind in cind, te duci pina in haos ca sa ti-o iei.Se scrie si se vorbeste mult despre gindirea simbolica pe care se sprijina ritul si sarbatoarea. Simbolul te face sa spui mai mult decit spui, sa faci mai mult decit faci, face ca un obiect sa devina mai mult decit este. Intarite prin simbol, cuvintele, obiectele, gesturile inceteaza a mai fi cele curente. Pentru ca sarbatoarea sa fie posibila, totul trebuie adus la altitudinea momentului.

Timp bunExista doua feluri de a concepe timpul. Te poti gindi la el ca la un suvoi inert si amorf pe care omul ii taie~i il marunteste dupa voie. In acest caz, singura condi- tie pe care esti obligat s-o respecti este corebitudineacalculului astronomic. Sau poti sa te ginde~ti ca tim-pul se compune din secvente de calitate diferita. Atunci problema este sale recunosti, Cel ce considers timpul un corp viu ~i fragil, dar reactiv, trebuie ne- aparat sa stie cum sa-l taie ,Indiferent cum il concepi, ca sa nu te ratacesti ai nevoie de calendare. Calendarele ne ajuta sa ne orien- tam in timp, asa cum hartile ne orienteaza in spatiu, Ambele sint instrumente. Calendarele opereaza cuunitati cunoscute: ziua, saptamina, luna, anul. Desi 15este un fel de a spune ca ne sint cunoscute. Adesea se inteleg prin ele lucruri diferite. De pilda, despre ceca ce consideram noi ca este o zi, o femeie dintr-un satiata ce spune: Nu stiu, da-mi vine a crede ca zileleGhidul sarbatorilor romdnestiau ~i ele sufletul lor ... Sint ca niste fapturi. Si, daca citesti despre zile, descoperi ca sint intr-adevar niste fapturi pentru ca au ~i case.

Sfintele zilelor din saptaminaCasa Sfintei Luni se afla in locul unde rasare soarele. Sfintele Marli~i Miercuri locuiesctocmai la apus. La miazazi se afla Sfinta Joi~i Sfinta Duminica, Toate sint surori. Numai Simbata sta singura lamiazanoapte. E straina ~i n-are stea pe cer. Celelalte au pe cercite o stea care straluceste peste casalor. Stelele logostele, asa se numesc, fac uneori semne oamenilor, anuntindu-i cind vin cutre- murele, holera, ciuma, razboaiele, fiarele,foametea ... Cea care ar fi trebuit sa fie steaua Sfintei Simbete a rarnas pentruMaica Domnu- lui. Cind va face semn aceasta stea, va veni sfirsitu! lumii.

Siliti sa comunice la scara mondiala in ultimul secol, oamenii au renuntar la diferente si au adoptat un sin- gur calendar. Daca ne referim la trecut, trebuie sa avem -fo vedere multe calendare.Ca sa masoare timpul, unele culturi au luat ca reper soarele, altele luna, altele pe amindoua, Masurind timpul, calendarele nu pot evita problema inceputu- lui. Uneori inceputul a fost determinat vag (Illa tern pore, Timpul de demult, Facerea Lumii), alteori de un eveniment istoric (fondarea Romei, instaurarea unei dinastii),Pina spre mijlocul mileniului ~l doilea, stiinta calen- darului s-a aflat in grija specialistilor (sacerdoti, astrologi, astronomi ). Socoteala lor pazea rinduiala sarbarorilor, mentinea societatea in acord cu Cosmo- sul ~i facea posibila istoria. Din a doua jumatate a celui de-al doilea mileniu, masurarea timpului a ince-16 tat sa mai fie o taina, Calendarele-almanahuri I-autransformat intr-un fapt cultural popular. Ca sa ai acces la timp era suficient sa fii alfabetizat.Atunci s-a intimplat un lucru cu adevarat important. A avut loc primul amestec masiv intre calendare. Cele

cunoscute si traite de insul comun s-au confruntat cu modul oficial de a masura timpul. Din acel moment oamenii au descoperit ca traiesc la intersectia dintrecalendare.Din acest punct de vedere situatia nus-a prea schimbat. Continuam sa traim tinind cont de mai multe calendare. Avem calendarul civil - de pe birouri si din agende -, pe eel religios - pus de obicei in bucatarii -, calen- darul popular al culturii noastre traditionale, pe care ii respectam atit cit putem, ~i calendarele populare ale altor culturi cu care intram indirect ;n contact si din care mai imprumutam cite ceva. Si, ca si cind nu ar fi dcstul, vin peste noi sarbatorile altora: Ziua Americii, Ziua Frantei, Ziua cind s-a incheiat pacea dupa eel de al II-lea razboi mondial.Propun o imagine care s-ar putea sa clarifice cee~ ce incerc sa spun. Dimincata, pc locul unde urrneaza sa pui piciorul cind te dai jos din pat, se intretaie tot felul de drumuri-calcndar. inainte sa cobori din pat, trebuie sa alegi pe care pornesti, Un drum spune cii e zi lucratoare si sa mergi la slujba; altul ca e sarbatoare~i te indruma la biserica; altul pretinde ca ar fi sarba-toare nationala si ca trebuie sa te pregatesti sa de-filezi ...Din clipa in care ne-am despartit de societatea tradi- tionala, calendarele ne impun optiuni dificile. Si nu e nimic de facut, Singurul lucru care te poate ajuta este darul diferentierii, Sa simti sau sa stii ce este mai important.Revenind la societatile traditionale, merita spus cii una dintrc trasaturile acestora este lipsa alternativei. Duminica de dirnineata omul nu are de ales, e timp de 17mers la biserica, Ceca ce nu insearnna cii toti faceau asta. Atitea legende vorbesc de insi care lucreaza du- minica sau in zi de sarbatoare ! Pina si Neculce pre-zinta un asernenea caz. Putem trage concluzia ca uniiGhidul sdrbdtorilor romdnestitarani mergeau la biserica si altii pacatuiau nerner- gind, Pacatul nu este insa o alternativa !Stind lucrurile asa, societatile traditionale favorizeaza starile de concentrare. Ce! putin in intentie sint cen- tripete, Prezentul ~i viitorul nostru imediat (eel ce ne Sta in fat;a) par Sa fie pindite de pericolul dispersiei. Forte centrifuge ne gonesc de la centru ~i ne lipesc de peretii vasului in care traim ...

Calendarul civil. La baza calendarului civil se afla conceptia romans asupra timpului. Simplificind, sa ne inchipuim un vechi calendar roman, compus din 10 luni si 355 de zile. Ca sa iasa socoteala, o data la doi ani, calendarul avea o luna in plus (de 22 sau 23 de zile). In anul 45 i. Hr., Iuliu Cezar, urmind sfatul lui Sosigene, un astronom din Alexandria, impune prin decret imperial un calendar compus din 365 de zile. Din patru in patru ani, era prevazut un an bisect care numara o zi in plus.Dar socoteala lui Sosigene nu a fost perfecta. El a gre- sit putin, La scara secolelor eroarea a devenit imper- tanta, crescind decalajul dintre calendarul iulian si eel solar. Ca urmare, Papa Grigorie al XIII-lea suprima din calendar cele zece zile care emu in plus. In felul acesta, ziua de 5 octornbrie din anul 1582 devine 15 octombrie, Ca sa preintirnpine alte decalaje, noul ca- lendar prevede eliminarea unui numar de trei ani bisecti la fiecare patru sute de ani. A~a s-a nascut ca- lendarul gregorian.

Rornanii ~i noul calendarRamii uimit cind vezi lipsa de graba cu care a fost preluat calendarul18gregorian. Statul roman, de pilda, ii adopts in 1919, iar BisericaOrtodoxa Romanain 1924. Exista crestinl care nu I-au acceptat nici astazl. Fara sa se opuna in mod fati~. cind biserica le-a impus schimbarea sarbatorilor, taranll rornani au fost nemultumlti. Ernest Bernea noteaza pe teren, la numai cltiva ani dupa momentul

adoptarii noului calendar, reflectii de genul: pomii tot pe vechi infloresc; a fost Sfintul llie ~i merele nu sint coapte... Dupa aproape 55 de ani, Ion Ghinoiu tntilneste aceeasinemultumire: un taran ii zice: a venit Sfintul Dumitru ~i frunza copacilor n-a cazut, Ora$eanul nu pricepe ce implicatii are aceastaafirmatie. Ar trebuisa stle ca intre Sfintul Dumitru $i Sfintul Gheorghe este o dusmanie veche ~i cumplita, Au facut de mult un pariu pe viala ~i pemoarte: daca de 23 aprilie Sfintul Gheorghe nu a inverzit padurea, inseamna ca Sfintul Dumitru a invins ~i poate sa-i ia capul.Vine insa 26 octombrie, cind Sfintul Dumitru trebuie sa dezbrace padurea, Daca nu reuseste s-o faca, e ca $i mort ...

Calendarul civil este o conventie si este acceptat ca o conventie. Dar sa facem o diferenta intre calendarele vechi si eel de astazi, Cele vechi aveau capacitatea de a incorpora sarbatoarea, Calendarul civil mondializat pe care il urrnam astazi distinge doua feluri de zile, lucratoare ~i nelucratoare, Colorate frecvent in rosu, zilele nelucratoare reprezinta dreptul salariatilor la odihna, garantat prin lege. Privind un calendar civil, nimanui nu i-ar trece prin cap ca in a doua zi din week-end este pacat sa lucrezi.

Calendarul crestin. Este o constructie a 'bisericii, o lista de nume de sfinti si de sarbatori organizata cronologic ~i o caliuza a posturilor de peste an. Ceea ce frapeaza este bogatia lui. Calendarul crestin estesuprasaturat. Nu numai ca nu exista o singura zi goa-la, dar sint numeroase cazurile cind, in aceeasi zi, sint consemnate mai multe sarbatori, Unele nume sint total obscure, le stiu numai preotii, Cu farima !or desfintenie Iumineaza zilele ca niste licurici. L~ intreba-19rea ce scrie astazi in calendar? , crestinul nu poateniciodata sa raspunda nimic. Canonizarile adauga sfinti fara sa se atinga de cei vechi.Istoria calendarului crestin imprimat pe o coala de hirtie si pus pe perete este scurta, Inainte, aflai cindGhidul sarbatorilor romdnestisint sarbatorile de la preot, mergind la biserica, Tot mergind la biserica ~i tot pazindu-le, oamenii ajun- geau sa le stie pe de rost.

Calendarul popular. Nu putem vorbi despre un ca- lendar popular. Trebuie sane intiparim in minte plu- ralul de calendare: al pastorului, al agricultorului, al pomicultorului, al apicultorului, al pescarului si asa mai departe. Chiar ~i acestea au variante zonale care difera mult intre ele.Despre calendarele populare se poate spune ca orga-nizeaza viata oamenilor pina in cele mai mici ama- nunte. Ele sint premisa de ordine, de rinduiala. Nu au fost niciodata scrise, ci traite ~i memorate. Cei care letraiesc si le memoreaza considera ca sint de sus, de laDumnezeu. In fiecare an, timpul este reconstruit du- pa calendar. Oamenii ingrijesc timpul cum i~i in- grijesc gradina, Ei tin sarbatorile, le pazesc , Sa pazesti o sarbatoare insearnna sa te concentrezi asupra ei, s-o pregatesti prin sacrificii, s-o faci sa se desfasoa- re dupa lege ~i sa fii atent cum o inchei. Construiesti timpul pentru a putea trai in tirnp. In afara timpului este numai moarte.Exista multe motive pentru care caiendarele populare pot fi comparate cu un palimpsest. Dar nu cu un palimpsest obisnuit, unde s-a sters de pe pergament un text pentru a scrie altul, Sa ne inchipuim un pa- limpsest lung de 365 de zile, Cindva, foarte demult, cineva a schitat reperele unui calendar rudimentar. Au venit altii ~i l-au refacut scriind pe deasupra. $i pe urma altii si altii ... Nimeni nu sterge nimic, tori scriu pe deasupra pina cind dedesubtul devine ilizibil. Este20 ilizibil, dar prezent. Trecutul participa la noile sarba-tori cu puterea faptului necunoscut. Pe urma vin spe- cialistii si analizeaza. Profesiunea lor le pretinde sa descifreze cit mai mult. Forrnuleaza ipoteza dupa ipoteza, Pentru omul obisnuit este primejdios sa intre

in joc. Lipsit de posibilitatea de a verifica aceste ipo- teze, nu face decit sa se indeparteze de sarbatoare. Cu adevarat inteleapta este atitudinea taranilor: oricit te-ai munci sa-i intrebi, ei au un singur raspuns - asa am apucat din batrini .

'Un alt motiv pentru care, atunci cind te referi la ca- lendarele populare, poti sa invoci palimpsestul este amestecul de calendare pe care il presupune. Nu este vorba de calendarele din diferite epoci, asezate unele peste altele pe verticala, ci de unele care vin din diver- se domenii si se atrag in plan orizontal. In calendarele populare care tin rinduiala sarbatorii, dar ~i a muncii sint incorporate calendare astrologice, biologice, religi- oase, sociale ... Ele tin seama de solstitii si echinoctii' , ' 'dar si de perioada de imperechere a oilor ~i a lupilor,de infloritul urzicilor, oracaitul broastelor si multe la fel, amestecindu-le cu Patimile lui Iisus si cu zilele sfintilor ~i ale mortilor, cu munca si odihna viilor, cu tot ceea ce merita sa fie tinut .Oricum, caracteristic pentru calendarele populare eIaptul ca timpul pe care il organizeaza este de calitati foarte diferite. Avem aici timp bun ~i timp sec. Cine stie sa deosebeasca timpul bun de timpul sec i~i vedelinistit de treaba, Cine nu stie intreaba sau o pateste.

Vorbe despre timpBun sau rau, timpul pe care ii organizeaza calendarele populare trece. Voci din sat zic: Faci o halna l'i se trece, faci o casa l'ise trece, toate se tree... laca, eu am fost tinara ~i nu mai sint. and eram tinara, toata lumea asta nu-mi ajungea ... ~i: in cealalta lume lucrurile stau cum sint, nu tree. Acolo-i fara timp ~i faravreme. Aii observat insa ca acest timp care trece nu are in limbarornana forrna de plural? 21

Ar mai fi de adaugat ca nici sarbatorile nu sint la fel. Unele sint mari, stiute si tinute de toata lumea, altele mici, le-am putea spune facultative . Si ind. unGhidul sarbatorilor romanestiamanunt: o sarbatoare pregateste pe alta si, eel mai des, se compun pilcuri de sarbatori numite de spe- cialisti cicluri.

Loe curatSarbatoarea se tine in loc curat ~i bun. Locurile rele sint cunoscute ~i evitate. Oricum, locul se pregateste, A pregati un loc insearnna sa-l cureti si sa-l impodo- besti. Dai cu matura, ai grija ce faci cu gunoiul, afumi, stropesti, uneori sfintesti, Podoabele intaresc locul cu forta simbolurilor pe care le pun in joc. Sa impodo- besti locul in culturile traditionale nu insemna sa-l decorezi. Astazi decoram locul unde urmeaza sa aiba loc festivitatile cu elemente lipsite de sens sau avind sensuri slabe, elemente dictate de mode ce se schimba de la o epoca la alta. Rolul lor este de a aduce voiosie~i stralucire, Desi fiecare cultura are propriile sale for-mule, se contureaza o moda mondiala.Sa impodobesti un loc de sarbatoare inseamna cu totul altceva. Podoaba este mai mult decit un element decorativ. A~a cum la popoarele numite primitive (numite astfel in mod impropriu) tatuajul nu este un simplu desen, nici podoaba nu este o simpla bijuterie. Conceputa din capul locului pentru a indeplini rolul de talisman si implicata in numeroase acte rituale ~i magice, podoaba devine un obiect puternic. Forta ei poate fi exploatata. Podoabele utilizate pentru locul de sarbatoare nu sint numeroase, caci noul patrunde greu: crengi de brad, salcie, [runza de nuc, culori (rosu, alb ~i negru), insemne (steaguri, bite, coroane de flori). Toate sint semne ~i participantii la sarba-22 toare le citesc. 0 noutate, greu de datat, este impodo-birea spatiului de sarbatoare cu covoare. Avind in vedere ca si acestea sint scrise , ornamentele lor au nume ~i sens. Prezenta covoarelor in sarbatoarea sa- tului are, asadar, cu totul alta valoare decit la ora~.

Suflet primenitCind pui conditia de suflet primenit , admiti im- plicit existenta sufletului. Se presupune, de asemenea,~a intelegi sensul profund al actului de primenire. In cultura taranului roman, referirile la suflct sint foarte numeroase. Inca nu s-a scris Cartea sufletului ~i e pacat, Cine ar scri-o ar avea multe de spus. Ce m-a frapat pe mine este Iaptul ca sufletul, singele, somnul, dorul, laptele de mama compun 0 familie indispen- sabila vietii, dar de o fragilitate extraordinara, Cad, se murdaresc, se lasa ademenite si furate ... Sint ca niste copii. La cea mai mica neglijenta a omului, se pot intimpla lucruri ingrozitoare. Trcbuie sa le porti de grija permanent.lar primenirea inseamna nu numai curatire, ci si regenerare. Dimineata, la baie, cind noi, orasenii, ne frecam corpul cu substante bine mirositoare ~i fru- mos ambalate, nu putem spune ca ne-am primenit. Ceea ce facem noi este sane aducem corpul, prin mij- loace mecanice, la standardul de curatenie al societatii in care traim, In sat curatenia recurge la mult sim- bolism. Prin ea sint indepartate, in mod provizoriu, tot felul de rele. Taranul nu face dus tot timpul ca noi, el se spala de cite ori trebuie ~i cum trebuie. Nimanui nu i-ar trece prin cap, la oras, sa puna in cada de baie o rnoneda de argint sau flori. De fapt, fiecare curata ceea ce considera ca este important sa pastreze curat: noi ne ocupam de piele, taranul de suflet. El pregateste sarbatoarea lasindu-si voia - pizrnasul lupta cu pizma lui, hotul cu hotia, mincinosul cu minciuna. Numai cei care intra cu suflet curat in sarbatoare ies cu el in- tarit, Nu toti inving. Daca ar invinge toti, s-ar umplelumea de ingeri, n-am mai avea Joe de aripile lor. 23

Cuvintul, gestul ~i lucrul potrivitNeadecvarea este sursa multor esecuri. E inutil sa pui in joc tot cc ai mai scump daca ace! lucru nu seGhidul sarbdtorilor romanestipotriveste, Este, de altfel, principala problerna nere- zolvata a Omului Pelican. Sarbatoarea, care dilatii tot ce intra sub incidenta ei, accentueaza graviratea greselilor, Cind accentueaza inadecvarea, prolifereaza kitschul.Omul traditional este mai putin expus greselilor re-zultate din nepotrivire. Expresia bagaj de cunostinte(pe care nu o apreciez deloc) imi permite sa-rni in- chipui ca fiecare \ii.ran poarta in spate cite 0 traista nevazuta uncle se afla cunostintele de care are nevoieca sa se poarte in sat ca un om intre oarrreni, La ora9, in locul traistei, lumea are fel de fel de borsete si pun- gute in care tine fragmente din diverse coduri ale bunelor maniere. Atentie, exista coduri care difera de la o categoric sociala la aha 9i de la o epoca la alta.Partea proasta cu aceste coduri este ca, in intregul [or,ele sint cunoscute de foarte putini insi. Traim din punguta deci - 9i in orice clipa putem cornite o gafa. lnvii\iim tot timpul ce este potrivit si ce nu. Bu- nul-simt nu e intotdeauna si un bun sfetnic-Codurile sint conventii, Ele contrariaza rar bunul-simt, dar nu sint subordonate Jui.Asadar, in satul vechi totul era mai simplu, Omul stia cuvintele, gesturile, obiectele potrivite pentru sarba- toare. Stia ca numai ceea ce este foarte bun pentru elpoate fi destul pentru Dumnezeu. Si mai stia ca oricenepotrivire ii face rau nu numai lui, ci 9i grupului, ba chiar Cosmosului.

24

I Sarbatoarea -la ce este buna?

Sarbatoarea are trei functii cscntiale : 1. intretine rela- tia cu sacrul, 2. reface grupul comunitar, 3. pune so- cietatea in acord cu Cosmosul. Sa le trecem, pe scurt, in revista,1. Se spune ca e bine sa pastrezi tot timpul un deget inbarba lui Dumnezeu. Dar in viata de zi cu zi relatia cu sacrul tinde sa slabeasca. De aici irnportanta sarba- torii. Ea opre;;te Iumea in loc 9i ii abate pe oameni de la cele lumesti, ajutindu-i sa-si reinnoade legaturile cu cele de dincolo.2. In practica vietii cotidiene, luati de treburi, oameniifunctioneaza pe grupuri mici: familia rezidentiala

Ghidul sarbatorilor romanesti( adica mama, rata, cop iii ~i cine mai sta prin casa ), rudele apropiate ( daca sint apropiate si spatial), veci- nii, Sarbatorile calendarului si ceremonialurile legate de viai;a- nasterea, nunta, inmorrnintarea - devin oca- zii in care neamurile, uneori satul intreg, se regrupea- za. Aceste momente favorizeaza comunicarea directa, comunicare pe care se bazeaza cultura taranului.3. La fel ca ~i noi, orasenii, omul sccietatii traditionaleintra in relatie cu lumea pe bucatele. Spre deosebire de noi, de gindit o gindeste numai in intregul ei In timpul sarbatorii traieste mai acut decit oricind senti- mentul intregului. Pe de o parte, bucata pe care ai uitat-o se supsra si se razbuna, pe de alta parte, Cosmosul este acum permeabil si transparent. El se dezvaluie celor pregatiti, iar traista nevazuta din spate face sa fie multi pregatiti, Este momentul cind pot sa profite ~i sa se ocupe de toate: de mersul soarelui pe cer, de puterea vintului ~i a ploii, de fecunditatea femeilor si a vitelor, de fertilitatea pamintului, de pe- ricolul care sint lupii, serpii ~i insectele.Pentru un orasean poate sa para surprinzator ca intimpul unei sarbatori importante, dupa ce si-a reglat relatia cu Dumnezeu, cu mortii, cu insa~i sarbatoarea, omul satului se ginde~te la serpi, soareci, purici ~i molii. La perplexitatea oraseanului ar fi multe de raspuns, Oricum, el ar trebui sa-si inchipuie perplexi- tatea taranului care ar afla ca exista oameni, chiar foarte multi, care se ocupa toata viata, dar toata viata, cu inventarea si producerea pesticidelor ...Ceea ce merita retinut din aceasta discutie este un mod diferit de a opera cu ierarhiile In sat, tocmai26 pentru ca exists sentimentul intregului, la sarbatoarepot fi prezente elemente care ocupa in ierarhie locu- rile cele mai modeste. In oras, acest lucru nu numai ca nu se practica, dar este considerat un lucru nepotrivit,0 ofensa chiar adusa sarbatorii.

Este ca si cum ora~eanul ar manifesta fat_~ de sarba= toare o ;numita timiditate. Se poarta cu ~;nJii, de parca n-ar fi a lui. In sat e altfel. Un batrin din Maramuresmi-a povestit ca intr-o noapte a visat ca m~lge CaleaLaptelui. 'T aranul folose~te sarbatoarea dup"a ce ? pre-gateste cu multa atentie ~i naturalete, dupa ce m:es=

" "teste' tot ce are Am ea De la sarbatoarc omul trebuie sa: " . folos Devenita un simplu ornament, sarba-stie sa 1a ~oarea slabe~te si moare.

27

Sarbatorile cudat a f j xa Tic-tacul zilelor pazite: de la SfintulVasile la Sfintul Stefan SarbatoareaCraciunulul: porcul - darurile - colindele- Nasterea lui lisus - Mo~ul

0Ghidul sdrbdtorilor romdnesti

DECEMBRIE4 decembrie: Sflnta Varvara4-5 decembrie: Zilele Bubatului

IANUARIE31 decembrie I 1 ianuarie: Revelionul; Seara Sfintu-

sarbatorilecu data fixaNOIEMBRIE 6 decembrie: Sfintul Nicolae8 noiembrie: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil 12 decembrie: (Hranghelul), Napustitul aretilor ' '11 noiembrie: Sfintul Mina, Sa;batoarea T11harilor12-14 noiembrie: Martinii de Toarnna14 noiembrie: Filipii de Toarnna:lntrarea In Postul Crariunulu:21 noiembrie: Ovidenia25 noiembrie: Sfinta Ecatenna30 noiembrie: Sflntul Andrei (SIlesirea din Filipii de

lui Vasile1 ianuarie: Anul Nau, Cra- ciunul Mic; Sf1ntul Vasile6 tanuarie Boboteaza7 ianuarie: Sflntul loanB.otezatorul (Slntion)16 ianuarie Slnpetrul Lupi!16-17 ianuarieAntanasiile16-18 ianuarie Circovii de larna29-31 ianuarieHlipii de larn -

FEBRUARIE1 februarie: Trif Nebunul2 februarie: lntlmpinarea Domnului; Martinii de lama (1-3 februarie); Stretenia10 februarie Sflntul Haralambie11 februarie: Sflntul Vlasie24 februane Dragobete

OCTOMBRIE14 octombrie:25 octornbrie:26 octombrie:

SEPTEMBRIE1 septembrie: Simion Stllpnkul: Ciricul pasaritor8 septembrie: Sflnta Maria Mica9 septembrie: Sfin)ii loachim si Ana14 septembrie: Ziua C rucii .24 septembrie: Teclele

/~IE- .1 rnarue: Ma.rti?orul; Baba Doc.h1a (Sflnta Evdochia).9 martie: Macenici110 martie: intrarea in Zilele Mo51lor, 17 martie: Alexie, omul lui Durnnezeu; Ziua Saroelui25 martie: Buna Vestire (Blaqovestenie): Ziua Cucului

APRILIE1 aprilie: Ziua Nebunilor23 aprilie: Sflntul Gheorghe, Sinqiorz

AUGUST1 august: lntrarea in postul Sflntei Maria Macaveii '30 6 august: Schimbarea la Fa)a (Probeenia)15 august: Sfinta Maria Mare

LIE1 iulie: Sfintii Cosma ;;iDamian (Cosmadinul)15 iulie: Ciurica16-18 iulie: Sfinta Marina(17 iulie), Circovii de Vara20 iulie: Sfintul !lie (Sfntilie)21 iulie llie Palie22 iulie Foca

IUNIE23 iunie: Mosii de S1nziene24 iunie: Sflntul Ion de Vara; Slnz1enele (Draqaica)29 iunie: Sfintii Petru si Pavel(Slnpetru de Vara)

MAI1 mai: Armindeniul21 mai: Sfin)ii Irnparaf Constantin si Elena; Constantin Graur (Constandinu Puilor)31atunci cind neglijenta este asumara, face mai mult decit ceaiul pe care il bem noi.Revin la calendarul sarbatorilor. Sa ne inchipuim cazilele tree ca si cind noi am urea niste trepte. Pasesti pe una dintre ele si iti spui ia te uita, aici bunica tinea Filipii ... si treci mai departe. Gindul tau de o clipa a dat treptei un sens.

Tic-tacul zilelor pazite I Insir, in continuare, o parte din piesele care com- pun calendarul sarbatorilor, Spun o parte pentru ca 0selec~ie s-a impus. Omul de la ora9 i9i va recunoastesarbatorile - cele compatibile cu modul sau de via- ta -, dar va gasi si zilele pazite ale satului, devenite pentru el simple curiozitati.Mi se pare firesc sa-9i puna cineva intrebarea: are vreun rost sa 9tim de Filipi si Martini noi, care mai32vedem lupi si ursi doar daca mergem la Gradina Zoo- logica ~i nu ne mai temem de ei ? Are rost ii voiraspunde. Imi amintesc de un roman japonez uncle personajul principal intra in chioscu] ceaiului si isiprepara un ceai, precizeaza autorul, fCira sa ex~cu;eritualul. Pentru un japonez, un ceai baut fara ritual'

31 decembrie / 1 ianuarie: Revelionul; Seara Sfintului VasileExista sarbatori diurne si nocturne. Dintre nopti, cea mai puternic ~i explicit marcata de ideea de timp este cea dinspre 31 decembrie spre 1 ianuarie. N oapte in care nu se doarme, Revelion. La oras, uncle oamenii sint mai legati de calendarul linear, Revelionul se prezinta ca o gara. Una dintre numeroasele gari, 1998 pina astazi, uncle trenul se opre9te pentru o noapte. Oamenii coboara, Sampanie, jocuri de artificii, exu- beranta, paiete ... De dimineata, trenul porneste iar, isi reincepe cursa prin timpul linear 9i infinit.In sat, noaptea aceasta e o veriga, mijlocul unui lant compus din douasprezece zile si douasprezece nopti, perioada in care oamenii lasa totul deoparte si se ocupa cu toata seriozitatea de Timp. Il restaureaza, il regenereaza, intr-un cuvint fac tot ce se poate ca sa-l repare - pentru ca exista sernne dare ca timpul s-a stricat. Daca n-ar face-o, s-ar sfirsi lumea. Fara oameni, Timpul ar muri. Stingind focul ( o lumina ), ei inchid ciclul unui Timp obosit. Reaprinzind focul ( o lumina) fac posibil inceputul unui alt ciclu. Inchipui- ti-va un timp care inainteaza invirtindu-se in cercuri care nu sint nici mai mari, nici mai mici decit primulcerc, eel de la inceput. 33Noaptea poarta in sat numele de Anul Nou sau Seara Sfintului Vasile. Satul tote in miscare. Nu e vreme de dormit, Cine doarme va fi lenes tot anul. Varietatea obiceiurilor este foarte mare - de fapt, cite bordeie,Ghidul sarbatorilor romanesti

put

. . cum e Sfintul Ilie ' si sfintii batrini, grupat;iermc1,

' ' A d )atitea obiceie. Evident, exagerez. Incerc sa enumar

spre s fir~1itul anului:

Sfintul Dumitru (Smme ru ,A " treburile pe care le fac oamenii in aceasta noapte: ungpragul casei, al grajdului si al surii cu usturoi, tinerii umbla din casa in casa cu urari, tiganii colinda cu Va- silca, fetele ~i feciorii incearca sa-si cunoasca ursitul, batrinii iscodesc cum vor fi lunile anului si recolte-le ... Tot acum pomii care nu au rodit sint amenintati

SfA t 1 Andrei Sfintul Nicolae (Sinicoara) ~1 Mos

mu , A b" ACraciun. Pe rnasura ce timpul imbatrine~te, im atri-nesc si sfint;ii.

6ianuarie:BoboteazaCa once sarbatoa-cu taiatul, cerul se deschide, vitele vorbesc intre ele, comorile ard... Se spune ca in noaptea de SfintulVasile cerul se deschide de trei ori pentru cite o clips. Oamenii cu noroc apuca sa-l vada pe Dumnezeu a~e- zat, irnpreuna cu Sfintul Nicolae, la o masa luminata.

in aceasta zi, loan BotezatoruIlI boteaza pe lisusin apa lordanuluiT. ot acum se tine si sarbatoarea Botezului, una dintre~ele ~apte Taine, cea fara de care nu este posibilsa fii cre~tin.

re mare, Boboteazaincepe din aju~: Inajun oamen11 postesc. Sacrificiul postului le aduce bogat;ie. in anumite1 ianuarie:Anul Nou, Craciunul Mic; SfintulVasile

-De Anul Nou este bine sa fii cu bani in buzunar. Primul musafir care iti intra in casa e bine sa fie un,barbat, In aceasta zi sa nu dai de irnprurnut, sa nu-tiiasa nimic din casa, Femeile fierb piftii ca sa le fie

locuri, inainte sa manince, femeile adu~a A cenusa din vatra; o vor risipi prirnavara p~ c1mp,. zicind: Cu~ n-am mincat eu in dimineata aiunulm de Boboteaza,asa sa nu-mi manince lighioanele roadele. : Sub fat;ade masa pun sare ~i mei, rarite ~i fin. Preotul t~ec: cuag heasm " di casa in casa, Hainele bune sinf t in. t"msea m Atrupul gras ~i fraged ca piftia. Pentru mesele acestei

. asa sa le stropeasca preotul cu apa s mt;1ta;. insarbatori se fierbe numai pore. Porcul rirna numai

pnn c felul ace

sta sint ferite de molii. Co

p111

A batuti ca nu smt" a , "inainte - ~i it;i vor merge lucrurile cu spor. Daca ai

s " nu faca bube peste an. Femeia nu se cearta cu bar-a .. nefierbe gaina, totul ti-ar merge pe dos pentru ca gainarisciie cu picioarele, dind pamintul inapoi, E bine sa-i prirnesti pe cei care vin cu urari - Sorcova, Plugu-sorul, SernanatoriiVasile eel Mare, ArhiepiscopulCezareei Inainte sa manince,Capadociei, a trait in secolulal IV-lea. vinatorul sa irnpus-

batul. Ca sa nu se inmult;easca pu~ecn, nu se cer

ama. ' b "f". " Oamenii incearca sa-si afle vntorul. Iar se des- chid cerurile- Se spune ca in noa~tea ~e Bo o~a~~ plesnesc de ger ouale de corb ~1 pun de cor 1~1deschid aripile, incercind sa zboare-* . de Boboteaza se sfini;esc apele. Se face agheas"-Lfl zrua

deva linga o apa.

..

u ag h asm a 'A urmatscoll in Cezareea, Bizan] ~i te o cotofana si sa-si

ma mare un ,

Oamenn 1a

. " e sAtena. Aparind dogma Sfintei Treimi, i~i unga cu singele eiatrage persecutiile Imparatuiul Valens, pu~ca. $i multe al-cel care a trecutde part'eaereticuluiArie. tele la fel ...

isi stropesc gospodaria ~i pastreaza ce-a "ma1 ram~s. ~~ice ca atunci cind preotul arunca in apa cr~c:~ ~ac:1 35ies din apa si o iau la fuga pe dmp. Nu-1 ~a ec1~34Este primulcare intemeiaza pe linga bi- sericiaziluri~i spitale pentrusaracl,

Taranii cred ca Sfin-tul Vasile este tinar~i chefliu. Ii arde de

lupii, care s~ iau dupa ei, le r~p P!~tecele ~1 le varsa matele. Sint buni la cite ceva ~1 lupn ..-J. .In Bucovina, cind preotul trece pe la casele ~ameml.orpetrecere pentru ca este primul din an. Vor urma sfintii razboinici, ca Sfintul Gheorghe, sfintii adulti si

de Boboteaza, femeile leaga la crucea purtata de el fireGhidul sdrbdtorilor romdnestide in ~i de cinepa, Din aceste fire Maica Domnului va face o plasa pe care o va trece de trei ori prin lad, sal- vind sufletele care se vor agata de ea. Sufletele rarnase in lad vor fi mincate de draci. Apoi, dracii se vor minca intre ei pina ramine numai unul, Scaraotchi. Legat de un stilp in mijlocul Iadului, el va muri de foame. Ap se va curati lumea de tot ce e necurat si vor ramine numai dreptii cu Dumnezeu ~i cu ingerii.

7 ianuarie:Sfintul loan Botezatorul (Sintion)

Preotul a crezut ca i~i bate joc ~i l-a dat afara. Inters acasa, a inceput din nou sa sad. peste butuc, $i. se spune ca lui Dumnezeu ii erau mai pl~cu:e. rugacm-nile lui decit ale eelor care umblau in biserici ...

16 ianuarie: Sinpetrul LupilorCine il tine este ferit de boli ~i de inchisori, are no roela vite si la albine. Este patronul lupilor, lupii sint finii lui. L~pii nu maninca vitele de capul lor, Sinpetru ii pune. Ii aduna noaptea, in ajunul sarbatorii lui, si iispune fiecarui lup ee si unde sa '.11ani~ee. . .. Se socoteste ca de Sinpetru e chiar miezu] iernu.

NaJiterea lui loan este vestita de Inger. De tinar el iubeste infrinarea 1ii propova- duieste pocainta, Ii boteaza in lordan pe cei care ii asculta predicile, menite sa-i indrepte pe oameni spre Dumnezeu. Imbracat in haina aspra din par decamila, el nu bea vin ~i nici nu maninca piine, ci mere salbatice ~i lacuste. Cind unii se grabesc sa-1 considere Mesia, le spune: Sint solul trimis sa preqatesc calea inaintea l.ui.A trait in vremea lmparatului trod, care i1ii repudiase nevasta lii traia in desfriu cu sotia fratelui sau, loan ii mustra, iar lrodiada obtine arestarea Jii chiar capullui in schimbul unui dans pe care fiica ei,Salomeea, ii danseaza la sarbatorirea zilei de nastere a lui lrod.

Nanasul lui Iisus este ~i patronul pruncilor, pe care ii ajuta sa nu moara nebotezati, Sfintul Ion boteaza ge- rul , frigul se mai inmoaie, Sint locuri unde tinerii colinda in noaptea de ajun. Iordanitorii stro- pesc cu apa oame- nii. Femeile merg la rnoasa cu plocon.Se spune ca SfintulIon a fost pastor de cap re. Nu vazuse niciodata chip de om. Cind voia sa se

Nasul lupi\or--- Se zice sa un om s-a dus in padure sa-1 vada pe Sfint cum da de mincare la lupi. A urcat intr-un porn, chiar deasupra locului undes-a intilnit Sfintul cu lupii. t-a auzit pe Sfrnt cum spunea: tu sa ma- ninci acolo. tu acolo... La sfirslt. a venit un lup schiop si a intrebat: eu ce sa manioc? Mincarea se terminase. Tu. zice sfintul, sa-1 ma- ninci pe omul din copac. Incearca sa urce lupul, dar nu poate. Ali teapta linga copac. omul striga dupa ajutor. Vin chiar feciorii lui cucaruta. ii urea in caruia sl ii ascund intr-un butoi. Pe drum se lntil-0nesc cu o baba schioapa care le spune ca e obosita de nu mai poate~i ca ar vrea ~i ea in car. o pun 1ii pe ea in butoi, pentru ca butoiul era mare. Baba era chiar lupul. Cind s-a vazut linga om, I-a mincat ...

16-17 ianuarie: AntanasiileSe tin pentru sanatate, mai ales pentru binele copii~lor. Denumirea lor vine din combinarea numeluiCuviosului Antonie eel Mare cu eel al Sfintului Ata-nas1e.roage lui Dumnezeu, sarea peste un butuc inainte si36 inapoi, zicind: asta tie, Doamne, asta mie, Doamn~.Niste oameni care s-au dus sa-l vada l-au indrumat spre biserica. Acolo el i-a vazut pe credinciosi purtin- du-si pacatele in spate cape niste snopi de paie. Vrind sa fie ca ei, a luat in spate si el un snop, unul adevarat,

3716-18 ianuarie: Circovii de larnaNu este prea limpede ce sint Circovii. Exista Ci~covide iarna si Circovi de vara. Cei de iarna sint in m1ezul unui a~otimp de ~ase luni care incepe de Sfintul Dumitru ~i se incheie de Sfintul Gheorghe. De~i vagGhidul sarbatorilor romdnesticonturate, aceste divinitati sint periculoase. Aduc boala, grindina, lupi, foe.

29-31 ianuarie: Filipii de larnaAlti patroni ai lupilor, alte zeitati conturate vag. La fel ca Circovii, au o sarbatoare pereche, Filipii de

tele, In ziua de 1 februarie se face agheasma cu care sint stropiti pomii din livezi.

2 februarie: fntimpinareaDomnului; Martiniide larna (1-3 februarie); StreteniaDe Stretenie se in-Toamna. Intre cei de toamna ~i cei de iarna este cu- prinsa perioada de imperechere a lupilor. Filipii sint

'tinuti in primul rind, de femei. Tinara nevasta pri-, ,meste Filipii de la soacra. Cind mama ei nu are norain casa, ii mosteneste ~i pe ai mamei. Sint tinuti in casele de ciobani si in gospodariile unde sint vite.Chiar fara oi si vite, e bine sa-i tii pentru ca previnpagubele datorate lupului, animalul eel mai ternut dinCarpati, Ursul este mai puternic, are si el sarbatorile

De intimpinarea Domnului se sarbato- reste aducerea lui lisus la Templul din lerusalim, la patruzeci de zile dupa nas- tere. Dupa legea lui Moise, Maica Domnului trebuia sa aduca jertfa pentru purificarea sa ~i sa-~i rascurnpere fiul care, dupa aceeasi lege, fiind primul baiat nascut, trebuia harazit lui Dumnezeu.

timpina iarna cuvara. Daca timpul e frumos acum, va fi frumos ~i peste an. Cind ursul isi strica birlogul de Strete-nie, e semn ca vinetimpul bun. Nici inaceasta zi nu estelui, lupul insa rupe mai multe vite decit duce cu el. Voracitatea lui o depaseste pe a tuturor carnivorelor din aceasta zona,

1 februarie:Trif NebunulSe zice ca la pa-

voie sa arunci carbunii in curte. Lupoaicele ii cauta ca sa-i manince, carbunii le asigura fertilitatea.

10 februarie: Sfintul HaralambieIn icoane apare tinind ciuma de lant. Pentru ca a fost pastor, protejeaza vitele.

Mucenicul Trifon s-a nascut in tinutul Frigiei sl a trait in timpul lmparatulul Decius, prigonitorul de crestini. Trifon propovaduieste credinta crestina ~i este prigonit, arestat, purtat descult prin cetate; i se bat cuie in picioare, i se ard coastele cu flacari ~i carnea ii este sflsia- ta cu gheare de fier. A murit inainte dea fi ucis de sabie, cum fusese osindit.

truzeci de zile dupa ce a nascut, Maica Precista s-a dus cu Fiul Sfint la bise- rica, A plecat cu ozi inainte pentru cabiserica era departe. Pe drum a intilnit un om pe numeTrifon. Au mers

Se zice ca in vremea cind Dumnezeu impartea pravila fiecarui sfint, Haralambie a intirziat, Ca sa nu-1 lase saplece cu mina goala, Dumnezeu i-a dat o catea legata la git cu un lant de aur. Pentru el, in unele locuri, femeile fac un colacel; dupa ce il coc, il rup in patru bucati pe care le arunca in cele patru vinturi, Altele, goale pusca, fug in jurul casei de trei ori, dimineata, la prinz ~i seara. De casa lor nu se mai apropie necuratul. Cine tine morris sa lucreze in aceasta zi poate sa scarmene lina.impreuna ce au mers ... La un moment dat, el a vrut38 S-0 ia inaintea ei si a calcat-o pe rochie, sfisiind-o. Du-te inainte, nebunule, du-te ! De atunci lui Tri- fon i se zice Trit Nebunul ~i este sarbatorit cu o zi inainte de sarbatoarea Intimpinarii Domnului.Sfintul Trifon stapineste omizile si, in general, insec-

11 februarie:SfintulVlasieEste ziua cind se deschide gura pasarilor, Cine va 39 lucra la cirnp in aceasta zi i~i va irnparti recolta cu pasarile. Daca nu-1 tin pe Sfintul Vlasie, femeile insar-cinate nasc copii schimonositi, Tinindu-l pe Vlasie nurarnii niciodata cu punga goala,Ghidul sarbatorilor romanesti24 februarie: DragobeteDesi este o sarbatoare cu data fixa, exista variante zo- nal~ care se petrec la date diferite. I se mai spune Cap de Primavara, Nu se prea stie cine este acest Drago- bete. In unele legende apare ca fiu al Babei Dochia, in altele are calitatea de cumnat al lui Lazarica eel mort din dor de placinte. Oricum, este tinar si, fiind tinar, este protectorul dragostei si al indragostitilor. Un fel de Sfintul Valentin. A fost comparat cu Eros ~i Cupi- don. De Dragobete se imperecheaza pasarile si se pun sa fad cuib. Fetele si baietii merg la padure sa culeaga ghiocei ~i sa adune apa din zapada netopita,

1 martie: Martisorul;Baba Dochia (Sflnta Evdochia)Martisoarele sint de

moneda de argint sau de aur. Acesta e stadiul in care a preluat orasul martisorul. De fapt, el exista ~i aici sub forma pe care am descris-o; prin preluare inteleg innoirile la care il supune orasul. Il asimileaza rapid la breloc, un breloc cu snur rosu-alb cu canafi si purtind semne de noroc sau de dragoste: trifoi cu patru foi, carte de joc, pore, inima, Treptat, obiectul care atirna de ~nur poate sa semnifice absolut orice sau sa nu sem- nifice nimic: o margea cu doua pene, o scoica etc. Me- rita sa fie mentionat martisorul politic , impus dupa1990. Snurul uneori lipseste. In ultimele decenii, marti- sorul devine adesea pretextul de a oferi un cadou mult mai consistent, care rezolva diverse obligatii sociale. La urma urmei, dif erentele de forrna nici nu conteaza. Importanta este [unctia pe care orasul a schimbat-o,Din talisman, piesa de recuzita magica, martisorul aBaba Dochia era o soacra rea. intr-un an, de 1 martie, i~i trimite nora la munte dupa fragi. Un mos, poate Dumnezeu, ii da fetei o mina de fragi. Dochia crede ca a venit prtmavara, i~i pune noua cojoaceunul peste altul, ia oile ~i urea la munte.

doua f eluri, unul alsatului ~i unul al orasului, eel dintii este vechi ~i simplu, povestea lui incepe cu a fost odata un

devenit un mod de a face o mica referire la traditie ~i de a intretine un fel de baler social. 0 data cu I martie se intra in zilele Babelor, noua la numar,

9 martie: MaceniciiFemeile fac mace-Acolo, vreme de primavara, capricioasa, Mai intii se face cald - ~i Dochia i~i arun- ca unul cite unul cojoacele. Apoi cade o ploaie rece, ~i baba, tmpreuna cu oile, ingheata. Cu timpul, sloiurile acesteas-au prefacut in piatra. Le poate vedea oricine in Bucegi. Li se spune Babele.

~nur ... - doua fi-re de lina, unul albs, i unul ros, u sau unul alb si unul ne- gru. Femeile faceau snurul ~i il legau la gitul ~i la mina co- piilor si tinerilor;

Un om semana mazare in ziua celor 40 de Sfinti, Sfintii I-au vazut ~i au mers cu pira la Dumnezeu. Lui Dumnezeu i s-a facut mila ~i le-a cerut sa fie inqadultori, sa-l ierte, ba mai mult, fiecare sa-l sporeasca recolta. Omului i s-a inmultit recolta de 40 de ori ~i s-a bucurat. Aldoilea an, in aceeasi zi, lacomia ii trimite

ruci pe care ii nu - mesc sfintisori sau bradosi. Sint in for- ma de om ( opturi) sau de albina. Ii due la biserica si ii im- part la saraci, Tot acum fac un fel dedar il purtau ~i adultii, se lega la coarnele vitelor, lapoarta grajdului, la closca. Se formau astfel nenuma-40rate cercuri magice care protejau ce era de protejat in gospodarie intr-o perioada incerta: cindva, un in- ceput de an intr-un vechi calendar, momentul rein- toarcerii pasarilor calatoare, primavara navalnica pe cale sa schimbe tot. Mai tirziu, de snur s-a atirnat o

din nou pe cimp. Sfintii ii vad iar ~i iar se due la Dumnezeu cu plingere. Acum Dumnezeu le spune sa nu-I mai ierte ~i fiecare sa-l dea pentru pacatul lacomiei cite o saptamina de boala, A bolit omul limp de 40 de saptamtni. Nici n-a putut sa-si culeaga rnazarea...

turta in chip de om fara ochi, numitaUitata. Ea sc da co- 41piilor s-o manince cu miere si se face pentru mortii care, din greseala, n-auGhidul sarbatorilor romdnestifost pomeniti peste an. De Macenici se fac si focuri din gunoiul strins din casa ~i din curte. Tinerii sar peste foe. Cu o cirpa arsa, se afuma gospodaria, Tot in aceasta zi este bine sa se porneasca aratul ! Asa spununii, ~i asa o fi ... T otusi ma mir, pentru ca legenda cuomul ce sernana mazare de Macenici inf ati~a niste sfinti neiertatori fata de cei care nu le tin ziua. Ori- cum, pamintul din prima brazda trasa in sat este foarte cautat de vrajitoare, fiind foarte bun pentru farmece.

10 martie: lntrarea In Zilele MosilorCa ~i babele, mosii sint noua la numar, Ei sint buni: bat cu botele, cu maiul sau cu ciocanele pe pamint, sa intre gerul si sa iasa caldura, Mosii sint pusi in lega-tura cu cei 40 de Sfinti, De aceea, pe alocuri, tinerii

Fiind ~i Ziua Sarpelui, exista o atentie speciala fata de acest animal ambiguu: periculos, dar nu intotdeauna, animal ~i totusi nascut din ou, care moare greu, face rau vitelor etc. Relatia cu sarpele trebuie pastrata sub control. In aceasta zi nu ai voie sa-i spui pe nume. Dad te referi la ~arpe trebuie sa zici: eel care se ti- raste, cureaua, domnul, Vasile. Broastele se bucura de aceeasi atentie - li se spune iepe. In cazul in care omul greseste si rosteste de Ziua Sarpelui cuvintul~arpe, sa spuna descintecul: Idita, idita, I Tine-te de pielita. I Pielita de carne, I Carnea de os, I Osul da veninul jos. I Descintecul sa fie de folos.

25 martie: Buna Vestire (Blaqovestenie):Ziua Cucului25 martie e sarba-bat pamintul facind matanii de 40 de ori, pentru fie- care sfint o data. Dad frigul scade si gheata se to- pe~te, oamenii pot incepe sa pescuiasca,

17 martie: Alexie, omul lui Dumnezeu; Ziua ~arpeluiIn aceasta zi se deschide pamintul ~i incep sa iasa ginga- niile. Pamintul se va reinchide de Ziua Crucii. De Alexii oamenii curata pomii din livada si pescarii maninca de dirnineata, pe inima goala, un pe~te viu ca sa aiba peste an noroc. Tot acum broastele incep sa oracaie.

in aceasta zi se serbatoreste vestea cea buna adusa FecioareiMaria de catre trimisullui Dumnezeu, ingerulGavriil:Bucura-te, cea plina de har, Dqmnul este cu tine. Binecuvlntata estl tu intre femei... cad ai aflat har de la Dum- nezeu. ~i iata, vei lua in pintece ~i vei naste fiu ;;i vei chema numele lui lisus... Duhul Sfintse va pogoripeste tine ;;i puterea Celui Preainalt te va umbri; pen- tru aceea, ;;i Sfintulcare se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema.

toare mare. Se ziceca intr-un an BunaVestire a cazut in aceeasi zi cu Pas- tele. Preotul s-a dus de cu noapte in bi- serica si a citit Iitur- ghia Pastelui, dar de Buna Vestire nu a pomenit nimic. Si oamenii a~teptau sa se fad ziua si nu semai facea. Erau aco-Povestea lui AlexieDumnezeu tocmai curaiise pamintul de ginganii;;i lighioane;;i le puseseintr-un cufar, Trece Alexiepe acolo. Dumnezeu ii lntreaba unde se duce ;;i el raspunde ca spre mare. Atunci,foarte bine, zice42 Dumnezeu, ia ;;i cufarul acesta ;;i arunca-l in mare. Cara Alexiecufarul, ii cara, dar curiozitateaii da tircoale.Ajuns la mare, nu mai poate, ii deschide. Lighioaneleii;;nesc;;i se risipescpe pamint.Omul lncearca sa le adune. Ca sa-l pedepseascasl, in acelasi timp,ca sa le poata aduna mai bine, Dumnezeu ii preface in cocostirc.

lo mai multi preoti ~i unuia i-a trecut prin cap sa fad slujba si pentru Buna Vestire. Pe loc s-a facut [umina ! Dar n-a fost lumina de dimineata, pentru ca soareleera deja la amiaza, 43Sa muncesti de Buna Vestire este un pacat de ne- inchipuir. Cid dad ar macina unul malai ~i din malai ar face o mamaliga pe care ar arunca-o in apa, pestii care ar minca din ea ar muri. Dad ar pune marnaligaGhidul sarbatorilor rornanestipe porni, pomii n-ar rodi. Ouale ouate in aceasta zi nu sint bune de clocit. Nici o imperechere facuta intre animale in aceasta zi nu e buna,Se due vitele la pascut. Se fac focuri in livezi ~i gra- dini, se afuma pomii. Hainele se scot in curte la aeri- sit. Oamenii se spala pe corp cu apa de nea ca sa scape de purici. In aceasta zi se dezleaga limba pasarilor si incepe sa cinte cucul.

Povestea cuculuiSe zice ca pe timpuri Cucu avea pene de aur ~i pe nevasta lui o chema Sava. ~i Sava s-a iubit cu privighetoarea. Cucu s-a suparat ~i i-a spus ca pleaca, Plina de parers de rau, Sava I-a intrebat undesa-l caute, iar el i-a spus ca va fi pe undeva (nu i-a spus unde), dela Blaqovestenie pina la Sinziene. De atunci, Sava ii cauta peste tot, strigind: cucu, cucu, timp de o luna, Asa ca pasarea pe care o vedem ~i o auzim cintind nu este Cucu, ci nevasta lui, Sava.Intr-o alta leqenda este vorba de doi gemeni. Pe unul ii chearnaCucu. Fratele lui ii cauta mereu. Se crede ca, dupa sapte ani, cucul

Gheorghe s-a nascut in Capadocia, in timpul Irnparatului Diocletian. Parintii lui au fost crestini. Ramas orfan de tata, Gheorghe pleaca impreuna cu mama sa in Palestina, avind acolo averi mari. Tinarul se rernarca prin vitejie ~i ajunge conducator de osti in garda imparatulul. Dar Diocletian este stirnit de ginerele luisa-i persecute pe crestini, pe care ii pune sa aleaga intre credinta ;;i viata. Gheorghe se infati~eaza de bunavoie imparatului~i i;;i rnarturiseste credinta, Urrneaza chi- nuri cumplite. Vazindu-i curajul cu carele lndura, multi dintre cei care se lepa-dasera de Hristos se reintorc la credinta, insa;;i Alexandra, sotia lui Diocletian, se convertsste la crestinisrn. lmparatul ii osindeste pe Gheorghe la moarte. I se

desena chipul lui lisus si se ruga. Im- paratului nu i-a placut si a inceput sa-l persecute. Sfin- tul Gheorghe este silit sa plece (spun Sfintul Gheorghe, dar el nu era inca sfint). Ajunge la un cimitir. Vine si im- paratul, Incepe cear- ta. Ca sa-i arate pu- terea lui Dumnezeu, Sfintul Gheorghe ingenuncheaza pe un mormint si cere Domnului sa faca o minune. Din mor-

se preface in uliu.

Multe se fac in aceasta zi. Amintesc in treacat ca vina- torii, in anumite locuri, merg la biserica ~i iau anafura. Fae o gaura intr-un porn, pun anafura in ea, astupa ~i tintesc. Glontul va nimeri drept in anafura si va curgesinge. Peste an, vinatorul va fi un tintas bun.

1 aprilie: Ziua NebunilorOamenii se pacalesc, Pacaleala e buna, Ca si carnava- lul, ea exploateaza forta dezordinii, a lucru;ilor acute pe dos.

44 23 aprilie: Sfintul Gheorghe (Slngiorz)Dintre legendele despre Sfintul Gheorghe o voi rezu- ma pe cea cu Imparatul Vicletian, Imparatul era pagin si ii osindea pe crestini, Sfimul Gheorghe era ginerele lui ~i ... mergea la scoala. Cind se intorcea de acolo

taie capul in ziua de 23 aprilie. mint iese un mos-neag care ofteaza: Doamne, greu somn am mai dormit, Cit ai dormit? intreaba imparatul, Sase sute de ani ! Vicletian se lasa crestinat, Mergind inapoi spre casa, minu,nea conti- nua: intilnesc un copil de trei sute de ani cu parinti de cinci sute de ani. Imparatul mai vrea dovezi. Ii cere lui Gheorghe sa scape, cu ajutorul lui Dumnezeu, de muncile la care il va supune el. Il incalta cu opinci incinse de fier si ii da sa bea un pahar de venin. Pe uncle pasea crestinul, crapau pietrele de caldura opin-cilor si se innegreau de ziceai ca sint carbune, A baut~i cupa de venin. Cind s-a intors cu fata spre imparatsa dea cu el mina, acesta a murit de miasmele veni- 45 noase care ieseau din gura lui. Cei care pregatisera veninul au fost Cosma si Damian. Vazind ce au vazut,au dorit sa se inchine lui Dumnezeu si Dumnezeu i-afacut sfinti. 'Ghidul sarbatorilor rorndnesti23 aprilie marcheaza inceputul unui vechi an pastoral. Din aceasta zi si pina de Sfintul Dumitru, dureaza vara pastorilor, Tot la aceste date chiriasii din erase i~i reinnoiau intelegerile cu proprietarii sau se mu tau.Ca orice sarbatoare care marcheaza un inceput, Sin-giorz are un ajun ce se numeste Singiorzul vacilor. Este o noapte periculoasa, Dad omul iese din casa cu capul descoperit, o strigoaica ii poate arunca friul dupa git. Cel prins este fugarit ca un cal si lasat unde- va in cimp, mort de oboseala, Strigoaicele sint femei rele, vrajitoare, In noaptea de Sfintul Gheorghe tru- pul le ramine in pat, iar duhul lor plead sa fad rau- tai;i. Se string intr-un loc parasit ~i se bat cu limbile de la melite. De aceea, femeile ascund in aceasta noapte melitele, Strigoaicele tot mai gasesc citeva. Dupa ce se bat, incaleca pe limbile de melita ~i plead sa ia laptele vacilor.Cid, odata, un om venind de la moara s-a intilnit cuun pile de strigoaice ~i le-a urat sa se inmulteasca norodul lor. Ele s-au bucurat de asa urare si i-au spus

Pe aceste femei poti eel putin sa le vezi. Strigoaicele sint naluci si, ca sa le vada, omul trebuie sa gaseasd un ~arpe inainte de Sfintul Gheorghe, sa-i taie capul cu un ban de argint ~i sa-i puna in gura un catel de usturoi pe care sa-l lase acolo pina incolteste, Cind catelul a dat frunze, sa-l puna la palarie ~i sa urce in- tr-un porn. Va vedea strigoaicele care calaresc vitele ce se due la pascut,Laptele fiind atit de important in gospodaria i;ara- neasca, protejarea lui ii preocupa pe oameni per- manent. De Sfintul Gheorghe fac risipa de pelin, rostopasca, usturoi, leus, tean ... La case s, i la "bTajduri pun ramura verde. Tot de Sfintul Gheorghe se aprin- de focul viu, un foe obtinut prin frecarea a doua lemne uscate si care, peste vara, nu trebuie sa se stinganiciodata, El se face o data cu instalarea stinelor de oi'ce vor sta la munte pina la Sfintul Dumitru.De Sfintul Gheorghe ard iarasi comorile. Exists co- mori curate si comori ingropate cu gind necurat. Ultimele sint inchinate Dracului. Cele curate ardca faina din sacul pe care il duce in spate nu se va mai

dupa ce au cintat cocos, ii de miezul nopt, ii'

pina laterrnina niciodata dad stie sa pastreze secretul. Zile si saptamini, nevasta ia din faina si faina din sac nu scade. Minune ! Is, i intreaba barbatul, Acesta reus, es, te sa taca o vreme. Dar pina la urrna ii divulga taina ~i sa- cul de faina incepe sa scada,Pe linga strigoaice, exista ~i femei din sat care incearcain aceasta noapte sa ia laptele altora ca sa-l dud la vacile lor. Sint multe procedee. Iara unul dintre ele. Se dezbraca si, in pielea goala, cu o oala ~i o pinza in mina, aduna roua de pe iarba, Pinza trebuie sa fie te-46 suta numai noaptea si oala sa fie noua, Cu roua adu-nata stropesc vitele, sarea ~i taritele acestora. Vacile care vor paste in locul de unde a fost luata roua nu vor mai da lapte, laptele lor va merge la vacile fe- meii care a facut vraja.

amiaza, Cele necurate - de la amiaza pina la miezulnoptii, Comoara curata arde cu flacara albastruie cealalta cu flacari alburii. Iarna, de Sfintul Vasile, cind ard comorile, in jurul flacarilor nu se topeste zapada, Spre banii care ard nu trebuie sa mergi direct, ci sa arunci ceva - o palarie, o batista, o opinca, Dupa ce ajungi la comoara, pui un semn ~i te intorci a doua zi s-o dezgropi. Oamenii care au dezgropat comorile in timp ce ardeau s-au schimonosit.Cei priceputi merg dupa comori avind la ei luminaredin ziua de Pasti, smirna din cadelnita preorului ~i us-turoi. Cu usturoiul i~i ung fata crucis cind se apropie 47de cornoara, $i se zice ca in clipa cind te afli cu sapa mai aproape de cornoara iese stima comorii si te in- treaba ce-o sa faci cu banii. DacJ nimeresti sa spui chiarce gindise acela care a ingropat-o, stima te intreaba ceGhidul sarbatorilor romdnesticap de om ii dai. Cu alte cuvinte, trebuie sa-i prorniti viata cuiva din familie. Oricum, comorile sint bleste- mate. Putini au noroc de ele.Se poveste~te, de pilda, ca trei [rati au gasit o cornoarasi s-au dus impreuna s-o dezgroape. S-au legat sa imparts banii egal, ca intre [rati. Dupa ce au scosbanii, unul a zis ca el da 0 fuga pina acasa sa aducamincare. Ajuns la nevasta, i-a cerut sa puna in min- care otrava, Intre tirnp, cei doi se inteleg sa-l intimpi- ne cu gloan\e in piept. Zis ~i facut. Dupa ce ii impus- ca, se reped arnindoi si maninca mincarea otravita ... De Sfintul Gheorghe se fac multe vraji de dragoste. Pentru morti se dau de pornana oale cu lapte, colac, luminare ~i cas. Sim locuri uncle pina la aceasta data oamenii nu s-au atins de laptele de oaie. Principiul este sa guste intii rnortii. Se spune chiar asa, poarna noua in gura veche . Ca sa fie sprinteni, oamenii se urzica,

1 mai: ArmindeniulI se mai spune Bauiu sau Pauiu, Oamenii pun la poar- ta rarnura verde de salcie, stejar sau fag. Cind gospo- dina va coace piine din griul eel nou, aceasta creanga trebuie sa fie pusa in cuptor. Lucrurile se leaga.De dimineata, daca vrei sa fii sanatos peste an, trebuie sate speli pe fata si pe miini cu roua, Tot pentru sana- tate e bine sa-ti petreci ziua afara din casa. Oamenii culeg pelin, pe care ii asaza deoparte, sa fie pentru leac, il mesteca sau ii pun la palarie,

21 mai: Sfintii Imparati Constantin ~i Elena;48 Constantin Graur (Constandinu Puilor)Pentru taranul roman, 21 mai nu este doar sarbatoa- rea Sfintilor Impara\i, ci si ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor - mornentul in care pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare.

1!11 1111!1il istorie: Bizantului1'11 t trul "' atla in lupta cu un dusman mai puternic, lmparatul Con-,111111 iu a cerut ajutor lui Dumnezeu sl, ziua in amiaza mare, a1111ilntl pe cer o cruce luminoasa pe care sta scris cu litere de stele1111111 .icest semn vei invinge. Peste noapte, impiiratul I-a visat pell\11\ Gire ii indemna sii facii un steag de lupta cu semnul crucii pe11L A~a a facut ;;i a devenit invinqator.Dt'venind stapln al Romei, Constantin da in 312 un decret de ince- Lare a prigonirii crestinilor, Muta capitala imperiului roman in Bizant, unde construieste mult pentru cetatea care ii va purta numele - Constantinopole, Lupta pentru unitatea credintel crestine, tulburata de erezia lui Arie. Participa la Sinodul de la Niceea, a carui ~inere el o hotarise.in lucrarile sale a fost sustlnut cu rivna si evlavie de mama sa,Elena. 0 trimite pe imparateasa la lerusalim ca sa descopere Sfinta Cruce. lar ea o gase~te! Elena ridica biserici la Sfintul Mormint, in Betleem ;;i Niceea. Moare in 327. Peste zece ani, in 337, moare ;;i Imparatul Constantin.Asa incepe istoria de peste un mileniu a Bizan~ului, care pentru romani a insemnat mult ...

23 iunie: Mo~ii de SinzienePurine sint sarbatorile mari care nu dedica stramosi- lor momentul ajunului. In felul acesta functia integra- toare a sarbatorii se realizeaza pe deplin, mortii ~i viii intimpina sarbatoarea impreuna.

24 iunie: Sfintul Ion de Vara; Sinzienele (Dragaica)24 iunie e alta sarbatoare compusa din straturi. In functie de zona, unul sau altul dintre straturi are rolul principal. In Bucovina, de pilda, Sfintul Ion de Varase bucura de o tinere specials, fiind identificat cu Sfin- 49tul loan eel Nou, ale carui moaste se afla la Suceava. Oamenii merg acolo in pelerinaj. Exista texte scrise care se refera la minunile acestui sfint - cum a pedep- sit el, de pilda, pe ecleziarhul care a furat din darulGhidul sarbdtorilor rornanesti

oam_enilor pentru biserica, Legende transmise pe cale orala povestesc cum Sfintul era pastor (>i tatal Iui il vedea ~es A s;ind cu privirile pierdute spre cer, rugi'n- du-se (>I nzmd. Odata I-a intrebat ce vede si baiatuli-a spus sa-9i puna piciorul peste piciorul lui, Atuncitatal a vazut cerul

Lieut, inseamna ca lacatul a dat peste iarba fiarelor.I Jc Sinziene este interzis sa te scalzi.in alte locuri din tara, sarbatoarea se numeste Dra-g~1ica. Citeva fete Irumoase se fac Dragaici. Una din-t re clc se imbraca in mireasa, Ea are puteri deosebite, th bob griului, miros florilor ... Dupa ce a fost Mirea-De obicei, Biserica sarbatorelite ziuamor!ii sfin!ilor, adica ziua nasterii lor pentru viata vesnlca. Uneori insa e sarbatorita lii ziua de nasters a sfintului. Este cazul Sfintului loan Botezatorul,eel numit in carJ:ile religioase Luceafa- rul pentru felul in care pregate~te naliterea Soarelui, lisus Hristos. Sarba- torita in 24 iunie, nasterea cea peste fire a lui loan - caci Elizabeta ii aduce pe lume la batrine1e - pregatelite apropiata minune a nastarii din Fecioara.

des chis 9i pe Dum - nezeu tinind in mi- na tunetul care arata ca un bici impodo- bit cu flori.In alte locuri, greu- tatea sarbatorii este data de relatia cu Sinzienele, niste zi- ne bune care zboara noaptea prin vaz-duh. Mai ales in

s.i-Dragaica, fata nu se poate casatori timp de trei ani. De trei ani are nevoie ca sa se curete de fortele nurni- noase cu care s-a impregnat intr-o singura zi ! 0 alta varianta de Dragaica se face cu patru fete, dintre care doua irnbracate barbateste.La rornanii din Balcani, sarbatoarea se numeste Ta- ghiani. Fete, caldari cu apa impodobite cu flori in care x-au pus bijuterii de argint, cintece ...

2' iunie: Sfintii Petru si Pavel(Sinpetru de Vara)Sinpetru de Varanoaptea dinspre sar- batoarea lor, sinr foarte generoase: dau noroc pentruholde, pentru sanatate. Devin rele numai daca le supara oamenii.De Sinziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sinziene si i(>i impletesc din ele cununi si cingatori. Cingatorile sint purtate peste zi, iar sea;a sint puse la uscat pentru leacuri 9i cosmetice. Cunu- nile se pun pe casa, fiecare membru al familiei are cununa lui. Dupa felul in care se usuca sint luate de vint ~au cad, cununile vestesc cine va av~a noroc peste an, one se va casatori, cine va muri.De Sinziene se string plante de leac. Pina la Rusalii

soplantele nu erau bune, erau e: ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vraji, Inaceasta noapte gasesti mai user iarba fiarelor care des-

Apostolul Petru a fost pescar in Betsai- da, lnainte sa-1 cunoasca pe lisus, purta numele de Simon. Avea un frate, pe Andrei eel intii chemat la slujirea ere- dlntei, Petru se leapada de trei ori de lisus, dar prin cain!a ilii ispaseste~Jre~eala ~i recapata, dupa lnvierea Min- Luitorului,vrednicia de a fi Apostol.in aceasta calitate propovaduieliteEvanghelia, ajungind pina la Roma ~i lntarind in credinia pe primii cre~tini. Serie cele doua Epistole care ii poarta numele in Noul Testament. in anul67, sub lmparatul Nero, este rastignitc:u capul in jos ~i moare ca un mucenic.

are pereche pe Sin- petru de Iarna, De-spre Sfintul Petru se stie ca il insotestedes pe Dumnezeuin drumurile sale pe pamint 9i ca tineCheile de la poartaRaiului.In aceasta zi se fac tirguri si se da de po- maria pentru morti,Se zice ca in ziua deSinpetru apar lieu-ricii. De .ce se pos- 51 teste ? Oamenii ziccuie lacate, Sint mai multe procedee. Unul dintre elee.ste a(>~: ~ei un lacat, ii legi cu o sfoara (>i il tirii dupa tine pnn iarba, noaptea, in cirnp. Cind auzi ca s-a des-

ca sfintii, aflindu-se odata pe parnint, au nimerit la o circiuma. Era chiar de ziua lor. Au dat peste nisteoameni cu chef care jucau de stricau pamintul, Fara saGhidul sarbatorilor romdnestiv~e~, sfintii s-~u pomenit ca intra in hora, Au jucat pma au obosit, Nu le-a placut, S-au gindit si auhotarit sa-i pedepseasca pe oameni pentru ca. i-aufacut sa joace fara voia lor. Au decis ca ziua sa le fie

16-18 iulie: Sfinta Marina (17 iulie); Circovii de VaraCir covii de Vara seIegata de un post.Se zice ca Sfintii Petru si Pavel stau pe luna, unul de-a dreapta lunii ~i unul de-a stinga. Numele lui Petrueste pus in legatura Apostolul Pavel a fost un om invalat, cu piatra. Petru fier- rabin. Se numea Saul si Ii prigonea pe cei be, framinta trei zi- care marturiseau credinta .in lisus. le piatra ca sa nu sein drum spre cetatea Damascului, are o strice cimpurile oa-vedenie in urma careia se convertests. menilor.

fKislti o Sflnta Marina din Antiohia Psi- cliui, fiica a unui preot apartinind Legii Vochi.A fost ucisa de sabie in anul 270. o alta Sfinta Marina a trait in Siria ~i a fmt ucisa in 450. in fine, o a treia a trait}I a patimlt in secolul al VI-lea.Sfinta Mucenica Marina sarbatorita de taranll romani este cea din Antiohia.

mai numesc Circo- vii Marinei. Si Cir- covii sint periculosi,~i Sfinta Marina - care, rea ~1 nesta- tornica, pedepseste cu piatra si bube pe cei ce nu ii tin ziua. Cind o femeie adevenind un zelos propovaduttcr al ere- La judecata, Petru dintei in Hristos. Face drumuri lungi ~i se afla mereu alaturi obositoare, este Intemnljat ~i batut, de Dumnezeu. Este Din Epistolele sale s-au pastrat paispre- foarte sever cu be- zece. Moare ~i el ca un mucenic: i se taie tivii, Intr-o legendscapul cu sabia in ziua rastiqnirl] lui Petru. se spune ca unul,Cucu, i-a furat caii lui Sinpetru. Ca sa-l ajute, Dumnezeu ii da Sfintului

copt malai de ziua Sfintei si a incercat sa-l taie cu cuti-tu], a curs singe. De Sfinta Marina se fac maturi de pelin, bune la descintece.Circovii, despre care stim atit de purine, pocesc, cum pocesc Zinele.

20 iulie: Sfintul llie (Slntilie)Legenda rornaneas-:iini v~inici cu care sa-l prinda pe hot. In padure e mtunenc bezna, Petru nu vede nimic, Se roaga si Dumnezeu ii trirnite pe licurici. Caii tot nu i-a gasi~ in schimb 1-a blestemat pe cue. '

1 iulie: Sfintii Cosma~i Damian (Cosmadinul)Pe acesti sfinti doctori fara de arginti i-am mai pomenit: ei au preparat, pe cind nu erau crestini otrava ~e~tru Sfintul Gheorghe. Au tinere mare, ~en~tru bob ~1 foe. E mare pacat sa lucrezi de ziua lor.5215 iulie: CiuricaAlt nume de sarbatoare compus din doua nume de sfinti: Sfintii Mucenici Chiriac si Iulita. Cine nu tine aceasta sarbatoare va fi ciuruit. '

llie a fost fiul lui Sovac, preot al Legii Vechi in Galaad. Pe vremea Regelui Ahab, casatorit cu o printesa feniciana, lsabela, incepe o priqoana a credinciosi- lor din Vechea Lege ~i o apropiere de credinta in Baal. Pentru aceasta fapta Proorocul llie ii rnustra pe rege cu vorbe uspre ~i prevesteste trei ani ~i [umatate de foamete pentru poporul evreu. Regele tncearca sa-1 omoare, dar nu reu-~e~te. Dupa vremea de foamete, llie mvine ~i dovedeste poporului care este Dumnezeuieel adevarat, Slujitorii lui Baal'int ucisi ~i foametea Inceteaza. In tim-pul vietii, llie face minuni. Dupa moarte, u~lli ridicat la cer intr-un car de foe. Va reveni pe pamint la Sflrsitul Veacului.

ca spune ca Ilie eraom ~i lucra la cimp ca toti oamenii. Era foarte voiruc, de aceea Necuratul a pus ochii pe el. In- tr-o zi, o voce ii porunceste: merg1 acasa ~i vezi cu cine doarme nevasta ta In pat! Ilie ia topo- rul, intra In casa,vede un barbat si o 53ferneie care dorm intr-un pat ~i le taie capul pe loc. Erau parintii Iui ... Se ur-Ghidul sarbdtorilor romanestica Ilie intr-o caruta de foe cu cai de foe si merge la Dumnezeu sa-i spuna ce i-a Iacut Diavolul. Dum- nezeu ii da un bici sa-i sageteze pe Draci. In vremeaaceea Dracii mai stateau Inca in cer. Sfintul Ilie si-apus mintea cu ei si a inceput sa-i oropseasca, Ii sageta cu biciul ~i ei cadeau cita frunza, cita iarba, Vine rin- dul Dracilor sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, care ii recomanda lui Sintilie s-o lase mai domol. Dracii au rarnas care cum a nimerit. T artorul si citeva capetenii au ajuns in fundul pamintului ~i au facut Iadul. Unii au rarnas prin pomi. Ei sint cei care dau brinci oame- nilor care se urea in copaci. Altii atirna in vazduh cu capul in jos, ~i impiedica sufl~tele sa ajunga in cer, Unii mai amariti, tot cu capul in jos atirnati, umplulumea de bale.

22 iulie: FocaII tin pina si turcii, dupa ce au vazut ca au ars saptesate. In Maramures, taranii se opresc din lucru trei:r.ilc, pe 20, 21 ~i 22 iulie. Altminteri, Sfintii Ilie, IliePalic si Foca i-ar pedepsi aspru.

1 august: lntrarea in postul Sfintei Maria; MacaveiiSc vorbeste de cinci sau ~apte Macavci. Se tin pentru sanatate, mai mult de femei. Este cu totul interzis Sa culcgi cinepa, De Macavei c ultima oara cind mai poti sa iei din stupi mierc.

6 august: Schimbarea la Fala (Probejenia)incepe sa ingalbe-In multe legende revine ideea ca Sfintul Ilie este prea puternic. Cind ii sageteaza pe Draci, se cutremura pa-mintul din titini. Se zice ca atunci cind Maica Dom-nului nastea pe Fiul Sfint, Ilie a trasnit un Drac si Fiul s-a speriat. Dumnezeu 1-a pedepsit pe Sfint ~ii-; uscat rnina dreapta. De atunci Ilie este stingaci.Se mai zice ca Sfintul Ilie nu stie cind cade sarbatoarealui. Dornic sa faca un chef, il intreaba pe Dumnezeu dad nu i-a venit ziua. Mai este pina la ziua ta, ii zice Dumnezeu. $i tot asa, pina cind ziua a trecut .. i De furie, Sfintul Ilie incepe ploile.Dad ploua si tuna de Sfintul Ilie, merele si alunele vor fi vierrnanoase. Alunul este copacul sarpelui, du- pa cum nucul adaposteste Zinele.De Sfintul Ilie femeile dau de pornana mere. Pina atunci ele nu gusta nici un mar. Pentru apicultori este0 zi importanta, incep sa reteze stupii, sa ia miere.54

Dupa ce a implinit 33 de ani, lisus alnceput sii spuna ucenicilor ca el va tre- bui sii mearga la lerusalim unde va pati- mi multe ~i va fi omorit. Ucenicii s-au intristat. Apoi, lnsotit de ucenici ~i de popor, lisus s-a dus la muntele Taboru- lui, unde a urcat impreunil cu Petru,tacov ~i loan.Ca sa se roage, s-a indepilrtat de cei trei, iar acestia au adormit.Cind s-au desteptat, lisus Ii s-a infil!i~atSchimbat la Fa!il. adicil striilucind de slavii dumnezeiascil. L-au vazut vorbindcu doi barbati care erau Proorocul Moisejii Proorocul llie.

15 august: Sfinta Maria Mare

neasca frunza inpadure. Cerbii spur- ca apele, care incep sa se raceasca. Tiri-toarele cauta ascun- zisuri. Berzele se pregatesc de pleca- re. Cerul se deschi- de. Se face pomana de struguri. Cind gu~ti prima boaba, spui boaba noua in gura veche , Fe- tele se spala pe cap in aceasta zi.

55

21 iulie: llie PalieIlie Palie ar fi fost vizitiul lui Sintilie. Se tine tot pen- tru foe. Cui lucreaza in aceasta zi ii arde casa. Altfel spus, dad pazesti sarbatoarea te pazesti de foe ...

Sc poveste~te ca la Adormirea Maicii Domnului a fostjalc mare. Pomii cu roadelc cele mai frumoase s-au i'ntllnit si, dind fiecare ce avea mai bun, au inchipuit un porn care a fost purtat in fruntea procesiunii.Ghidul sdrbdtorilor romanesti

Bostanul ~i porumbul au fa.cut un buchet din floarea soarelui pe care 1-au pus pe cosciug. De atunci, bosta- nul ~i porumbul ingalbenesc la sarbatoarea Adormirii. La rornanii din Balcani este sarbatoarea cea mai mare cind toti se intorc din calatorii si fac nunti. La toti ro~ manii, legendele despre Maica ,Domnul~i sint f~arte numeroase. Temele lor sint nasterea Fecioarei, Euna Vestire, istoriile cu T rif N ebunul care o ia in ris si Maica 11 blestema, nasterea Mintuitorului, rastignire~, cautarea Mintuitorului, Adormirea Maicii Domnului calatoria in lad ~i minunile facute de Maica Precesta.' In dimineata acestei zile oamenii merg la biserica, Se dau de pomana pentru morti struguri, prune, faguri de micre. Se face hara in sat.

Adormirea Maicii DomnuluiCu trei zile inainte de a o lua la sine, Hristos a trimis un Ingerla Maica sa pentru a-i face cunoscuta mutarea fa viata cereasca. Ea s-a bucurat si a urcat pe Muntele Maslinilor ca sa se roage. Dupa aceea a venit acasa, a pregatit tot ce trebuia pentru inmormintare, ~i-a lmpartit hainele vaduvelor saracs, a promis vecinilor ca nu-i va uita ~i ii va ocroti, apoi s-a culcat in pat, s-a rugat pentru vietuirea in pace l'i si-a dat sufletul.Atunci s-a auzit un tunet mare si de la marginile lumii au venitApostolii lui Hristos. Petru a fost eel care a inceput cintarea de ingropaciune ~; toti i-au purtat patul pina in satul Ghetsi- mani, unde i-au pus trupul in mormint. Din rinduiala lui Dumnezeu, Apostolul Toma a venit peste trei zile. A fost dornic sa vada chipul Maicii Sfinte ~i mormintul a fost deschis pentru el. Dar n-a mai fost gasit decit giulgiul. Maica Domnului, cutrup cu tot, urcase la ceruri purtata de ingeri.

561 septembrie: Simion Stllpnicul;Ciricul pasarilorPina in secolul al XVIII-lea, aceasta data insernna ince- putul anului pentru biserica si pentru cancelarie in Tarileromanesti. Se crede ca Sfinrul sustine stilpii ce sprijina

pamintul. Oamenii incearca sa afle cum va fi vremea, ghicind dupa viermii din mere. Cum e vremea acum- asa va fi tot anul. Desi e zi de sarbatoare, se lucreaza !

8 septembrie: Sfinta Maria MicaLa 15 august se sarbatoreste Adonnirea Maicii Dom- nului, in 8 scptembrie Nasterea Fecioarei Maria. Ca- lcndaristic, Sfinta Maria Mica inseamna sfirsitul verii. Oamenii nu mai poarta de acum inainte palarii caci vrcmea incepe sa se strice. Maria Mica se pazeste prin nclucrare la fel ca Maria Mare.

Mr1ica Domnului ?i paianjenul~~~~~~~~~~~~~~~$'e

~~~e~~~~~~~~~~~~~~~-

e'I> Repotinul (mettes)~o