of 47
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
1/47
Curs 1 - generalitati
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
2/47
Neuronul
Corp celular(pericarion)-centrul trofic al celuleimembrana -rol in initierea si transmiterea influxului nervos
-matrice fosfo-lipidica in care sunt plonjate proteinele
-fluiditatea zonei lipidice si mobilitatea elementelor proteice
explica functionalitatea membranei -permeabilitate selectiva prin canale ionice.
citoplasma -organitecelulare:mitocondrii,R,aparat!olgi,lizozomi,peroxizomi
-diferentieri citoplasmatice
Nucleu
Prelungirile celulei nervoase: dendrite si axon
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
3/47
Neuronul
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
4/47
NeuronulMembrana
Mitocondrie
Nucleu
RE rugos
Poliribozomi Ap. Golgi
RE neted
Gatul
axonului
Axon
Microtubuli
Ribozomi
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
5/47
"ipuri de neuroni
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
6/47
#
NEVROGLIANevroglia – 50% din ţesutul nervos, derivată din spongioblaste şi celuleependimare.
Tipuri principale: astrocit, oligodendrocit, celule ependimare, microglie.
Rol comple: ! susţinere" ! curăţire a resturilor celulare distruse" ! #ormare decicatrici gliale" ! protecţie, tro#ic, metabolic" ! reglarea nivelului $ etracelular"!g&ida'ul creşterii aonale" ! stoca'ul de neuromediatori" ! stoca'ul apei" !mielinogene(ă" ! apărare imunitară" ! actul mne(ic.
)strocit *ligodendrocit
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
7/47
Rolul celulelor gliale
$ %uport mecanic
$ &zolator electric
$ %isteme tampon pentru
ioni 'i neurotransmi(tori$ *inii de g+idaj n cursul
dezvoltrii
$ ariera +ematoencefalic
$ rnirea neuronilor
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
8/47
gliamicroglie
astrocit
oligodendrocit
ventricul
pia mater
$ Oligodendrocitul /produce mielina nsistemul nervoscentral
$ Celula Schwann /produce mielina n(esutul nervos
periferic$ Microglia /
ac(ioneaz cafagocite
$ Astrocitul /reglarea mediuluiextracelular
$ Glia radială /g+idarea dezvoltrii
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
9/47
Circuite neuronale
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
10/47
"ransmiterea informa(iei /depolarizare, poten(ial de ac(iune
Canale de sodiu
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
11/47
Canal de potasiu Canal de calciu
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
12/47
Clasificare func(ional a neuronilor
$ Neuroni aferenţi 0senzitivi) / transportinforma(ia spre sistemul nervos
$ Neuroni eferenţi 0motori) / transport
informa(ia dinspre sistemul nervos$ Interneuroni / transmit informa(ia n interiorul
sistemului nervos
/ Interneuroni de proiecţie / transport semnale sprealte regiuni ale sistemului nervos
/ Interneuroni locali / transmit semnale n cadrulaceleia'i regiuni
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
13/47
%inapsa
$ onctiunea dintre 2 neuroni
$ 2 componente:butonul sinaptic si versantul receptor
$ &ntre ele este fanta sinaptica
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
14/47
%inapsele pot fi localizateoriunde / la nivelul dendritelor01), corpului celular 02),
axonului 03) sau terminatiiloraxonale 04)
%inapsa
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
15/47
%inapsa
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
16/47
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
17/47
f
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
18/47
colagen
fibrnemielinizat
fibrmielinizat
elastin
macrofag
capilar neutrofil
fibroblast
mastocit
limfocit
substan(
de baz
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
19/47
15
DATE GENERALE ASUPRA SISTEMULUI NERVOSŞI DEZVOLTĂRII SALE EMBRIOLOGICE
+N, suportul tuturor #uncţiilor neurologice estealcătuit din +N central nevraul- şi +N peri#eric, carempreună #uncţionea(ă ca un tot unitar.
+N central este un ansamblu de #ormaţiuni nervoasen s/nul cărora se disting părţi, #iecare cu un anumitnumăr de #uncţii sau speciali(ări:
1ăduva spinării , partea caudală a nevraului, ti'ăcilindrică, segmentară, se găseşte n canalul ra&idian şi prinintermediul +N peri#eric primeşte in#ormaţii din mediu şitrimite comanda de mişcare p/nă la muşc&i"
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
20/47
26
Trunc&iul cerebral , interpus ntre măduvă şi creier, posedăun triplu rol:
pasa' al căilor nervoase ascendente şi descendente,
rol identic cu al măduvei spinării pentru segmentulce#alic – prin intermediul nervilor cranieni, şi,
un rol speci#ic de control al #uncţiilor vitale: cardio!respiratorii, somn!veg&e, deglutiţie şi #onaţie etc.
2erebelul , situat n derivaţie n raport cu celelalte treistructuri, are un rol deosebit de important n controlul
ec&ilibrului, tonusului şi mişcărilor corpului" 2reierul mare, cu cele două emis#ere cerebrale,responsabile de #uncţiile cele mai elaborate – perceptive,motorii, cognitive etc.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
21/47
21
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
22/47
22
) ) ul nervos este alc ul nervos este alc ăătuit dintuit din substanţa gri şi substanţa albă.substanţa gri şi substanţa albă.
+ubstanţa gri +ubstanţa gri este substanţa centrilor şi releelor, unde corpii celuleloreste substanţa centrilor şi releelor, unde corpii celulelorneuronale se aglomerea(ă n nuclei şi unde neuronii se articulea(ă ntre ei –neuronale se aglomerea(ă n nuclei şi unde neuronii se articulea(ă ntre ei –constituie veritabilul centru #uncţional.constituie veritabilul centru #uncţional.
+ubstanţa albă+ubstanţa albă, locul unde prelungirile celulare se aglomerea(ă n, locul unde prelungirile celulare se aglomerea(ă n#ascicule, constituie aparatul de transmisie.#ascicule, constituie aparatul de transmisie.
3ispunerea substanţei albe şi gri n cele mari structuri ale +N2:3ispunerea substanţei albe şi gri n cele mari structuri ale +N2:
n măduva spinării substanţa albă #ormea(ă un manşon n 'urul unui a grin măduva spinării substanţa albă #ormea(ă un manşon n 'urul unui a gri
central dispus n #orma literei 46 pe o secţiune ori(ontală"central dispus n #orma literei 46 pe o secţiune ori(ontală" n trunc&iul cerebral substanţa gri este dispersată sub #ormă de nuclei nn trunc&iul cerebral substanţa gri este dispersată sub #ormă de nuclei nsubstanţa albă"substanţa albă"
la nivelul creierului substanţa albă care #ormea(ă emis#erele cerebrale estela nivelul creierului substanţa albă care #ormea(ă emis#erele cerebrale este
acoperită de un strat de substanţă gri – scoarţa cerebrală, substanţa gri seacoperită de un strat de substanţă gri – scoarţa cerebrală, substanţa gri semai găseşte şi sub #orma unor aglomerări la ba(a creierului – nucleii grimai găseşte şi sub #orma unor aglomerări la ba(a creierului – nucleii gricentrali"centrali"
cerebelul are aceeaşi mor#ologie internă ca şi creierul mare cu substanţacerebelul are aceeaşi mor#ologie internă ca şi creierul mare cu substanţaalbă dispusă central, acoperită la peri#erie de substanţa gri – corteulalbă dispusă central, acoperită la peri#erie de substanţa gri – corteul
cerebelos şi n pro#un(imea căreia se găsesc nucleii gri central cerebelos şi n pro#un(imea căreia se găsesc nucleii gri central i i aiaicerebelului.cerebelului.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
23/47
23
SISTEMUL ERVOS PERIFERIC
ISTEMUL ERVOS PERIFERIC
2uprinde totalitatea ganglionilor2uprinde totalitatea ganglionilor şi şi #ibrelor#ibrelor
nervoasenervoase a#late n a#ara +N2, dar n str/nsă coneiune cua#late n a#ara +N2, dar n str/nsă coneiune cuacesta, ntruc/t originea sau terminarea #ibrelor peri#ericeacesta, ntruc/t originea sau terminarea #ibrelor peri#ericese găseşte n centrii nervoşi situaţi n nevra.se găseşte n centrii nervoşi situaţi n nevra.
7uncţional +N se submparte n două mari componente:7uncţional +N se submparte n două mari componente:
+N al vieţii de relaţie+N al vieţii de relaţie, prin care se reali(ea(ă, prin care se reali(ea(ăinterrelaţiile reciproce dintre organism şi mediu, şiinterrelaţiile reciproce dintre organism şi mediu, şi
+N vegetativ +N vegetativ care cuprinde totalitatea #ormaţiunilorcare cuprinde totalitatea #ormaţiunilorcentrale şi peri#erice care se coordonea(ă şi diri'ea(ăcentrale şi peri#erice care se coordonea(ă şi diri'ea(ăactivitatea viscerelor, stabilid legături ntre organeleactivitatea viscerelor, stabilid legături ntre organeleaceluiaşi organism.aceluiaşi organism.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
24/47
24
REPERE GENERALE DE INTEROGATORIU ŞI EXAMENNEUROLOGIC
8.8. Nume, prenume, v/rstăNume, prenume, v/rstă
9.9. ro#esiero#esie
;.;. )ntecedente medicale, )ntecedente medicale,c&irurgicale, obstetricalec&irurgicale, obstetricale
.. )ntecedente #amiliale )ntecedente #amiliale
5.5. . ?amen general ?amen general
8.8. 1otricitate1otricitate
7orţă7orţă 7luiditatea gesturilor 7luiditatea gesturilor
2oordonare2oordonare
1ers şi ec&ilibru 1ers şi ec&ilibru
9.9. +ensibilitate+ensibilitate
;.;. Re#leeRe#lee
.. Teritorii de inervaţie aTeritorii de inervaţie anervilor cranieni nervilor cranieni
5.5. Tro#icitate şi #uncţiiTro#icitate şi #uncţiivegetativevegetative
=.=. )precierea stării a#ective )precierea stării a#ective
>.>. ?amen cognitiv ?amen cognitiv
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
25/47
27
DIAG O STIC TOPOGR AFIC EURO LOGIC
SEMNE ŞI SIMPTOME
SN vegetativ SNP SNC
Coareaterioare!e"#$are
R%"%&ii
P$e'#ri
Nervi (eri)eri&i
*o&+i#e e#ro, !#-$ar%
M#.&/i
E!i-)ere&ere0ra$e
Lo0i1
Frota$
Parieta$
Te!(ora$
O&&i(ita$
N#&$ei gri&etra$i1
Ta$a!#-
N$ $eti$ar
Lo- iger222
Cere0e$
Tr#&/i&ere0ra$
M%"#va-(i%rii
Pe"#$i
P#te
B#$0
3
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
26/47
2#
EXAMENE COMPLEMENTARE 3N NEUROLOGIE ?amenul C2R ?amenul C2R
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
27/47
28
EEG
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
28/47
29
POTEN4IALE EVOCATE +timularea electrică a unui nerv peri#eric, iluminarea retinei sau+timularea electrică a unui nerv peri#eric, iluminarea retinei saustimularea auditivă permite culegerea de unde de potenţial carestimularea auditivă permite culegerea de unde de potenţial care
corespund di#eritelor nivele de integrare a căilor sen(orialecorespund di#eritelor nivele de integrare a căilor sen(orialeeaminate.eaminate.
Inregistrarea corespunde unei stimulări repetitive, scurte aInregistrarea corespunde unei stimulări repetitive, scurte areceptorilor peri#erici şi pe media activităţii care corespundereceptorilor peri#erici şi pe media activităţii care corespunde#iecărei stimulări, media permiţ/nd eliminarea activităţii ??A#iecărei stimulări, media permiţ/nd eliminarea activităţii ??A
considerată (gomot de #ond.considerată (gomot de #ond.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
29/47
25
POTEN4IALE EVOCATE VIZUALE
?valuea(ă transmisia in#ormaţiilor vi(uale de la retină la lobii?valuea(ă transmisia in#ormaţiilor vi(uale de la retină la lobiioccipitali.occipitali.
Timpul de conducere p/nă la corte este măsurat prin latenţaTimpul de conducere p/nă la corte este măsurat prin latenţaunui răspuns occipital po(itiv – normal latenţă medie de 800 ms.unui răspuns occipital po(itiv – normal latenţă medie de 800 ms.
In +1 – latenţa In +1 – latenţa 800 800 crescută n absenţa semnelor cliniceJ crescută n absenţa semnelor cliniceJ
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
30/47
36
POTE 4IALE EVOCATE AUDITIVE
+tudiul activităţii electrice a co&leei, nervului @
1ăsoară conducerea nervoasă n căile motorii centrale după stimularea1ăsoară conducerea nervoasă n căile motorii centrale după stimulareaelectrică transcraniană a corteului motor sau măduvei cervicale.electrică transcraniană a corteului motor sau măduvei cervicale.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
31/47
31
ELECTROMIOGRAFIA ?1A standard cuprinde:?1A standard cuprinde:
?1A propriu!(isă de detecţie-?1A propriu!(isă de detecţie- +tudiul conducerii nervoase stimulo!detecţie-+tudiul conducerii nervoase stimulo!detecţie-
?1A de detecţie?1A de detecţie nregistrarea activităţii electrice musculare n repaus şi dupănregistrarea activităţii electrice musculare n repaus şi dupăcontracţie voluntară maimă.contracţie voluntară maimă. In repausIn repaus absenţa activităţii #ibrei musculare.absenţa activităţii #ibrei musculare. In contracţie voluntarăIn contracţie voluntară 1 O activitatea electrică produsă de ansamblul1 O activitatea electrică produsă de ansamblul#ibrelor musculare a unei unităţi motorii.#ibrelor musculare a unei unităţi motorii. Recrutarea spaţială G temporală:Recrutarea spaţială G temporală:
modestă n contracţie puţin intensă – traseu simplu,modestă n contracţie puţin intensă – traseu simplu, intensitate medie – traseu intermediar,intensitate medie – traseu intermediar, contracţie maimă – traseu bogat – inter#erenţial.contracţie maimă – traseu bogat – inter#erenţial.
?1A n +C)?1A n +C)contracţiecontracţiemaimală-– traseumaimală-– traseuinter#erenţial sărac,inter#erenţial sărac,1 gigante1 gigante
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
32/47
32
?1A n miopatie – traseu de tip miogen – traseu?1A n miopatie – traseu de tip miogen – traseuinter#erenţial cu potenţiale scurte, poli#a(ice, deinter#erenţial cu potenţiale scurte, poli#a(ice, deamplitudine micăamplitudine mică
?1A ti l titi ă ; - it d t t ă l i d ţi l
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
33/47
33
?1A cu stimulare repetitivă ; (- – permite detectarea răspunsului decremenţialn 1iastenia gravis
PoncţiuneaPoncţiuneaneuro!neuro!muscularămusculară
+#?1A – ?1A de #ibră unică – Q5% sensibilitate+#?1A – ?1A de #ibră unică – Q5% sensibilitate
Normal Normal @ariabilitate Pitter-@ariabilitate Pitter- ntre #ibrentre #ibre
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
34/47
34
STUD IUL CO DU CERII ERVOASE
+timularea unui nerv motor sau sen(itiv şi nregistrarea cu+timularea unui nerv motor sau sen(itiv şi nregistrarea cuelectrod de supra#aţă, la distanţă a activităţii electrice transmiseelectrod de supra#aţă, la distanţă a activităţii electrice transmise
prin nerv. prin nerv. ermite:ermite:
măsurarea vite(ei de conducere nervoasă n nervii motorimăsurarea vite(ei de conducere nervoasă n nervii motorişi sen(itivi,şi sen(itivi,
latenţa distală de conducere – conducerea n partealatenţa distală de conducere – conducerea n parteadistală a nervilor motori şi sen(itivi,distală a nervilor motori şi sen(itivi,
amplitudinea potenţialelor motorii şi sen(itive,amplitudinea potenţialelor motorii şi sen(itive,
latenţa şi amplitudinea răspunsului 7 şi , răspunsurilatenţa şi amplitudinea răspunsului 7 şi , răspunsuritardive care o#eră in#ormaţii asupra conducerii n porţiuneatardive care o#eră in#ormaţii asupra conducerii n porţiunea
proimală a #ibrelor nervoase n special conducerea proimală a #ibrelor nervoase n special conducerearadiculară-.radiculară-.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
35/47
37
loc de conducere
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
36/47
3#
EC5OTOMOGRAFIA 6 DOPPLER CERVICAL ŞITRANSCRANIAN
?#ectul?#ectul 3oppler3oppler măsurarea ultrasonogra#ică a vite(eimăsurarea ultrasonogra#ică a vite(eicirculatorii ntr!un vas prin măsurarea #recvenţei de re#leie acirculatorii ntr!un vas prin măsurarea #recvenţei de re#leie aultrasunetelor emise cu o #recvenţă incidentă cunoscutăultrasunetelor emise cu o #recvenţă incidentă cunoscută
@ite(a@ite(a răsunetul &emodinamic al unei steno(e arteriale.răsunetul &emodinamic al unei steno(e arteriale.
?#ectul 3oppler combinat cu ec&otomogra#ie?#ectul 3oppler combinat cu ec&otomogra#ie anomalii aleanomalii ale peretelui arterial: peretelui arterial:
placa de aterom, placa de aterom,
disecţie arterialădisecţie arterială
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
37/47
38
3oppler transcranian – anevrism3oppler transcranian – anevrism )2om) )2om)
?c&o 3oppler carotidian?c&o 3oppler carotidian
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
38/47
39
ARTERIOGR AFIA CEREBRALĂ
?plorarea neurovasculară prin opaci#ierea cu o substanţă de contrast?plorarea neurovasculară prin opaci#ierea cu o substanţă de contrastin'ectată direct n sistemul arterial printr!un cateter, #emural cel mai #recvent.in'ectată direct n sistemul arterial printr!un cateter, #emural cel mai #recvent. +e reali(ea(ă timpi:+e reali(ea(ă timpi:
arterial,arterial, parenc&imatos, parenc&imatos, venos.venos.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
39/47
35
laca de aterom la bi#urcaţia )22evidenţiată ecogra#ic şi angiogra#ic
SCANNERUL CEREBRAL
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
40/47
46
SCANNERUL CEREBRAL 2u şi #ără substanţă de contrast 2u şi #ără substanţă de contrast
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
41/47
41
CT 6 /e!oragia &ere0ra$%
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
42/47
42
CT 6 i)ar&t &ere0ra$
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
43/47
43
CT 6 t#!or% e"e! (eri)o&a$ .i(ri7% "e &otra-t (ato$ogi&%
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
44/47
44
Ma$)or!atie va-$araAV
IRM CEREBRAL ŞI MEDULAR
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
45/47
47
rincipii: utili(ea(ă pentru #ormarea imaginii semnalul electromagnetic emisrincipii: utili(ea(ă pentru #ormarea imaginii semnalul electromagnetic emisde nucleii de &idrogen ai ţesutului supus unui c/mp magnetic intens şi ecitatde nucleii de &idrogen ai ţesutului supus unui c/mp magnetic intens şi ecitat printr!o undă de radio#recvenţă adaptată. printr!o undă de radio#recvenţă adaptată.
)natomoradiologic: )natomoradiologic:
+ecvenţa T8: substanţa albă+ecvenţa T8: substanţa albă alb" substanţa grialb" substanţa gri gri" C2Rgri" C2R negru.negru. +ecvenţa T9: substanţa albă+ecvenţa T9: substanţa albă gri nc&is" substanţa grigri nc&is" substanţa gri gri clar Ggri clar Gdesc&is" C2Rdesc&is" C2R alb.alb. *s compact şi calci#icările n T8, T9*s compact şi calci#icările n T8, T9 negri.negri.
*s spongios G grăsime n T8, T9*s spongios G grăsime n T8, T9 alb.alb. +/nge arterial circulant n T8, T9+/nge arterial circulant n T8, T9 negru.negru. +/nge proaspăt etrava(at-+/nge proaspăt etrava(at- primele ; (ile prost vi(ibil primele ; (ile prost vi(ibil
Agio RM
+ustrăg/nd semnalele emise de ţesuturile staţionare se pot obţine imaginiangiogra#ice.
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
46/47
4#
FLAIR
T8
T9 A-(e&te IRM :S&$ero7a M#$ti($%
8/18/2019 Neurologie Continuarea La Cursul 1
47/47
IRM FUNC4IONALĂ ermite evaluarea #uncţiei cerebrale prin vi(uali(area modi#icărilor n #luulermite evaluarea #uncţiei cerebrale prin vi(uali(area modi#icărilor n #luulsanguin induse de activitatea neuronală.sanguin induse de activitatea neuronală.
1etodă de eplorare care redă imagini ce evidenţia(ă consumul de * 1etodă de eplorare care redă imagini ce evidenţia(ă consumul de * 9 9 nndi#erite regiuni ale creierului di#erite regiuni ale creierului
PET