UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-
NAPOCA
FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINAR Ă
SZAKACS ANDREI-RADU
NEMATODOZELE GASTROINTESTINALE LA
SUINE ŞI INFLUEN ŢA ASUPRA FIZIOLOGIEI
DIGESTIEI
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC
Prof. Dr. VASILE COZMA
Membru Corespondent ASAS
Cluj Napoca 2011
II
Introducere
Creşterea suinelor reprezintă ramura principală producătoare de carne din
România, acestei ramuri revenindu-i în prezent peste 50% din producţia totală de carne
(exprimată în greutate vie), aproximativ aceeaşi proporţie regăsindu-se şi în consumul
total al populaţiei. Chiar dacă numărul unităţilor de creştere intensivă a suinelor este în
continuă expansiune iar medicaţia antiparazitară aplicată tot mai modernă şi eficace, nu
se poate spune că există ferme libere de infestaţie. O creştere a prevalenţei nematodozelor
se constată şi în restul ţărilor europene dar şi în alte regiuni ale globului.
Implicaţiile economice ale parazitozelor gastrointestinale rezidă din faptul că
nematodozele evoluează adesea cu forme subacute şi cronice sau evoluează subclinic,
atunci când prin examenele obişnuite (inspecţie, palpaţie, ascultaţie) nu se decelează
manifestări patologice vizibile. Deşi se aplică măsuri programate şi de prevenire a
infestaţiilor parazitare ele sunt înca insuficiente şi se adaugă la totalul cheltuielilor cu
întreţinerea animalelor.
Utilizarea fitoterapiei în tratamentul bolilor parazitare s-a aplicat încă din
antichitate iar utilizarea plantelor, singure sau în combinaţii, este tot mai mult studiată
datorită necesităţii descoperirii unor modalităţi de combatere alternative eficiente.
Suinele au fost utilizate drept model pentru numeroase studii din domeniul nutriţiei
datorită, în primul rând particularităţilor fiziologice ale tubului digestiv care sunt
asemănătoare cu cele umane. Studiul dezvoltării parazitului la suine constituie un model
experimental pentru a înţelege modul de acţiune al inivizilor din acelaşi gen (Ascaris
lubricoides) asupra omului.
Teza a fost structurată în două părţi. Partea de cercetări bibliografice cuprinde un
capitol cu 8 subcapitole iar partea de Cercetări proprii 4 capitole.
În partea de Cercetări proprii au fost urmărite aspecte privind epidemiologia
infestaţiilor cu nematode în unele judeţe din Transilvania; s-a investigat efectul
antiparazitar al unor extracte din plante; au fost evaluate modificările biochimice,
hematologice, imunologice şi histopatologice produse în urma unei infestaţii
experimentale cu Ascaris suum la suine şi s-au analizat efectele infestaţiei naturale cu
Ascaris suum la porcine asupra prelucrării digestive şi valorificării hranei, la aceeaşi
specie.
III
I. MONITORIZAREA UNOR INDICI EPIDEMIOLOGICI AI
NEMATODOZELOR DIGESTIVE LA SUINE CRESCUTE ÎN SISTEM ELE
INTENSIV, SEMI INTENSIV ŞI EXTENSIV DIN UNELE JUDE ŢE DIN NORD-
VESTUL TRANSILVANIEI
Material şi metode. Au fost luate în studiu un număr de 1862 probe de fecale
provenite de la 5727 suine crescute în diferite sisteme de creştere. În vederea efectuării
acestei investigaţii s-au studiat nematodozele digestive ale suinelor dintr-un număr de 3
unităţi cu sistem de creştere semi intensiv, o untate cu sistem intensiv şi din 7 localităţi
situate în Nord-Vestul Romaniei.
Examenul coproparazitologic a fost efectuat prin metodele Willis şi McMaster.
Datele obţinute au fost centralizate şi prelucrate în tabele sub formă de indicatori de
extensivitate (E - %), intensivitate (I - OPG) şi prevalenţa instanatnee (P.i.- %). Calculul
statistic a fost efectuat cu Programul GraphPad In Stat folosindu-se unpaired t-test în
sistemul de analiză categorială ANOVA.
Rezultate
Parazitozele diagnosticate au fost ascarioza (Ascaris suum),esofagostomoză
(Oesophagostomum sp.) şi trichocefaloză (Trichocephalus suis) la toate categoriile de
suine investigate.
La categoria 0-3 luni extensivitatea medie calculată pe toată perioada a fost: în
infestaţia cu A. suum de 41±8,4% pentru sistemul extensiv; 11,10±13,87 % în cazul
sistemului semi intensiv (p<0,05); în infestaţia cu Oesophagostomum sp. de 18,5±5,25%
pentru sistemul extensiv; 5,18±4,62 % în cazul sistemului semi intensiv; iar în infestaţia
cu Trichocepalus suis de 8,5±3,41% pentru sistemul extensiv; 8,14±7,14 % în cazul
sistemului semi intensiv. Intensivitatea maximă a fost inregistrata în infestaţia cu
Oesophagostomum. sp. de 2300 OPG.
La categoria tineret la îngrăşat extensivitatea medie calculată pe toată perioada a
fost: în infestaţia cu A. suum de 47,46±7,34% pentru sistemul extensiv; 11,10±13,87 %
în cazul sistemului semi intensiv; 10,83±5,2 % în sitemul intensiv (p<0,02); în infestaţia
IV
cu Oesophagostomum sp. de 48,41±7,69% pentru sistemul extensiv; 6,1±5,35 % în cazul
sistemului semi intensiv (p<0,02); iar în infestaţia cu Trichocepalus suis de 10,12±5,16 %
pentru sistemul extensiv; 8,61±10,63 % în cazul sistemului semi intensiv (p<0,01).
Intensivitatea maximă a fost determinată în infestaţia cu Oesophagostomum. sp. 7600
OPG la sistemul extensiv.
La categoria scroafe extensivitatea medie calculată pe toată perioada a fost: în
infestaţia cu A. suum de 54,5±7,54 % pentru sistemul extensiv; 15±13,22 % în cazul
sistemului semi intensiv; în infestaţia cu Oesophagostomum de 60,29±5,62% pentru
sistemul extensiv; 8,88±7,69 % în cazul sistemului semi intensiv (p<0,05); iar în
infestaţia cu Trichocepalus suis de 2,94±3,39 % pentru sistemul extensiv; 4,44±3,84 % în
cazul sistemului semi intensiv. Intensivitatea maximă a fost de 4400 OPG în infestaţia
cu Oesophagostomum sp, cu diferenţe semnificative între sisteme de creştere în
trichocefaloză (p<0,05).
La categoria vieri de reproducţie extensivitatea medie calculată pe toată perioada
a fost: în infestaţia cu A. suum de 23,75±11,08% pentru sistemul extensiv; 33,33±38,18
% în cazul sistemului semi intensiv; în infestaţia cu Oesophagostomum de 30±7,07 %
pentru sistemul extensiv; 25±25 % în cazul sistemului semi intensiv; iar în infestaţia cu
Trichocepalus suis de 1,25±2,5 % pentru sistemul extensiv; 8,33±14,43 % în cazul
sistemului semi intensiv. Intensivitatea maximă la categoria scroafe a fost în infestaţia cu
A.suum de 6100 OPG la suine din sistemul semi intensiv înregistrându-se diferenţe
semnificative între sistemele de creştere evaluate (p<0,02).
II. EVALUAREA COMPARATIV Ă A EFECTULUI ANTIPARAZITAR AL
UNOR EXTRACTE DIN PLANTE ŞI PRODUSE MEDICAMENTOASE
MODERNE LA SUINE CRESCUTE ÎN SISTEM EXTENSIV ŞI SEMI INTENSIV
Material şi metode. Studiul a fost efectuat în perioada 01.02.2008-01.04.2008 pe
un număr total de 60 suine în vârstă de până la 5 luni masculi şi femele. S-a urmărit
evoluţia coproeliminărilor consecutiv terapiei antiparazitare efectuată cu 4 tipuri de
extracte de plante: ulei de dovleac (Cucurbita pepo)(lot I), ulei de gălbenele (Calendula
officinalis) (lot II), extract hidroalcoolic de pelin (Artemisia absinthium) (lot III), extract
V
hidroalcoolic de crăiţe (Tagetes patula)(lot IV) şi un produs medicamentos pe bază de
derivaţi benzimidazoli (15 %) (lot V) lotul VI fiind martor. Probele au fost recoltate atât
anteterapeutic cât şi la 7, 14 şi 28 zile.
Rezultate
Fig. 1 Dinamica extensivităţii infestaţiei cu Oesophagostomum sp.
Fig. 2 Dinamica extensivităţii parazitare în trichocefaloză
Fig. 3 Evoluţia extensivităţilor infestaţiei cu Ascaris suum la cele 6 loturi experimentale
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Ext
ensi
vita
tea
/ Ext
ensi
vity
(%
)
Cucurbitapepo
Calendulaofficinalis
Artemisiaabsinthium
Tagetespatula
Oxibendazol martor /control
Loturile experimantale / Experimantal groups
Ziua 0 / Day 0 La 7 zile / Day 7 La 14 zile / Day 14 La 28 zile / day 28
0
10
20
30
40
50
60
Ext
ensi
vita
tea
/ Ext
ensi
vity
(%
)
Cucurbitapepo
Calendulaofficinalis
Artemisiaabsinthium
Tagetespatula
Oxibendazol martor /control
Loturile experimantale / Experimental groupsZiua 0 / Day 0 La 7 zile / Day 7 La 14 zile / Day 14 La 28 zile / day 28
0
10
20
30
40
50
60
70
80E
xten
sivi
tate
a /
Ext
ensi
vity
(%)
Cucurbitapepo
Calendulaofficinalis
Artemisiaabsinthium
Tagetespatula
Oxibendazol martor /control
Loturile experimantale / experimantal greoups
Ziua 0 / Day 0 La 7 zile / Day 7 La 14 zile / Day 14 La 28 zile / day 28
VI
Uleiul de dovleac (Cucurbita pepo), a avut o eficacitate redusă în tratamentul
esofagostomozei şi tichocefalozei şi nesemnificativă în cazul ascariozei, la care se poate
constata doar reducerea numărului de ouă eliminate.
Uleiul de gălbenele (Calendula officinalis), nu a avut eficacitate în cazul
esofagostomozei, iar în ascarioză a avut eficacitate moderată.
Extractul hidroalcoolic de pelin (Artemisia absinthium) a avut o eficacitate medie
asupra lui Ascaris suum însă nu şi asupra lui Oesophagostomum sp.
Extractul plantă întreagă de crăiţe (Tagetes patula), a avut un rezultat antiparazitar
mai bun decât celelalte extracte atât împotriva ascariozei cat şi împotriva
esofagostomozei. Asupra lui Trichocephalus suis a avut un efect diminuat. În cazul
lotului tratat cu un produs antiparazitar modern (Oxibendazol,15 %), rezultatele au fost
superioare tuturor extractelor de plante.
CAPITOLUL 3. EVALUAREA MODIFIC ĂRILOR BIOCHIMICE,
HEMATOLOGICE, IMUNOLOGICE ŞI HISTOPATOLOGICE PRODUSE ÎN
URMA UNEI INFESTA ŢII EXPERIMANTALE CU ASCARIS SUUM LA SUINE
Obiectivele acestui capitol au fost: realizarea unei infestaţii experimentale cu 1000
ouă de Ascaris suum la suine; investigarea modificărilor biochimice şi hematologice a
unor parametri sangvini în infestaţia artificială cu Ascaris suum; evaluarea efectelor
induse de Ascaris suum asupra sistemului imun al suinelor şi analizarea unor aspecte ale
tabloului histopatologic în ascarioza experimentală la suine.
Material şi metode. Studiul a fost efectuat în perioada decembrie 2008 - iulie
2009 pe un număr de 15 suine (3 loturi, n=5), de rasă mixtă cu vârste apropiate (5 luni).
Loturile 2 şi 3 au fost infestate artificial, în furaj, cu 1000 ouă fiecare individ iar lotul 1 a
fost martor. Animalele din lotul 3 a fost deparazitate (Stankiewich şi col., 1992) cu
mebendazol concomitent cu infestarea artificială. Ouăle au fost recoltate din uterul
femelelor de Ascaris suum (fig. 4 şi 5), obţinute în urma abatorizării animalelor (Eriksen,
1990), apoi au fost cultivate în apa simplă la temperatura de de 250C (fig. 6).
VII
Determinările biochimice au vizat evaluarea: ASAT; ALAT; PAL; GGT;
proteinelor plasmatice totale; albuminelor; gamaglobulinelor şi au fost efectuate
utilizând SPECTOFOTOMETRU UV-VIS MASTER +. Examenul hematologic s-a
efectuat utilizând analizorul de hematologie Abacus Junior.
Din punct de vedere al evaluării imunităţii s-au efectuat teste privind evidenţierea
efectorilor imuni celulari nespecifici: numărarea leucocitelor totale, eozinofile totale,
formula leucocitară, activitatea fagocitară, teste privind unele restructurări imunologice
(dozarea complexelor imune circulante), dozarea imunoglobulinelor totale şi a fost
măsurată reactivitatea imună mediată specific prin evaluarea capacităţii de balstizare a
leucocitelor sensibilizate.
În vederea examenului histopatologic au fost sacrificate suinele în ziua 56 p.i.; s-
au recoltat porţiuni de organ care au fost colorate ulterior utilizând metoda tricromică
Masson modificată de Goldner.
Rezultate
Fig. 4 Femele de Ascaris suum utilizate pentru prelevarea de ouă
Fig. 5 Recoltarea ouălor de A.suum Fig.6 Cultivarea ouălor de A.suum
VIII
La lotul infestat şi netratat la un număr de 3 suine (60 %) a fost diagnosticată
infestaţia cu Ascaris suum. Intensivitatea infestaţiilor la acest lot a fost în medie
150±141,42 OPG.
Investigaţiile biochimice efectuate din serul suinelor au relevat faptul că nivelurile
plasmatice ale ALAT, GGT, proteinei totale, gamaglobulinelor, s-a situat între limitele
fiziologice ale speciei iar la lotul infestat şi netratat s-a constat la 14 zile p.i. o creştere a
nivelului plasmatic a ASAT a (p<0,005) la 59,8 U/L şi a PAL până la 480 U/I, (max.
395 U/I) (p>0,05).
Fig. 7 Variaţia mediei ASAT
Fig. 8 Variaţia mediei fosfatazei alcaline
Valorile parametrilor eritrocitari, au fost încadraţi între limitele de referinţă; cu
diferenţe scăzute între cele trei loturi.
0
100
200
300
400
500
600
Ziua 0 /Day 0
La 3 zile/ Day 3
La 7 zile/ Day 7
La 14 zile/ Day 14
La 21zile/ Day 21
La 28 zile/ Day 28
La 42 zile/ Day 42
La 56 zile/ Day 56
Ziua recoltarii / Day of sampling
U/L
Lot martor
Lot 1
Lot 2
0
10
20
30
40
50
60
70
Ziua 0 /Day 0
La 3 zile /Day 3
La 7 zile /Day 7
La 14 zile/ Day 14
La 21zile/ Day 21
La 28 zile/ Day 28
La 42 zile/ Day 42
La 56 zile/ Day 56
Ziua recoltarii / Day of sampling
U/L
Lot martor
Lot 1
Lot 2
IX
Din punct de vedere imunologic infestaţia cu A. suum nu a influenţat în mod
seminificativ nici imunitatea mediată nespecific nici cea specifică. Diferenţe s-au
înregistrat însă la formarea complexelor imune circulante (p>0,05) nesemnificative dar
s-au înregistrat o creştere a imunoglobulinelor totale (p<0,05).
Fig. 9 Variaţia mediei imunoglobulinelor totale
Investigaţiile histopatologice realizate în infestaţia artificială cu Ascaris suum au
scos în evidenţă următoarele aspecte: la nivelul intestinului s-a constatat apariţia
edemului, denudarea şi necrozarea vârfului vilozităţilor în zona de contact cu parazitul şi
formarea de detritus sub formă de barieră între mucoasă şi nematod (fig. 10 şi 11); la
nivelul ficatului migraţia larvelor de A. suum determină apariţia unor modificări
importante cu afectarea structurii şi funcţiilor acestuia, acesta prezentând traiecte
traumatice, lobuli polimorfi şi dezorganizaţi cu proliferare conjunctivă de diferite
intensităţi, infiltrat eozinofilic marcant (fig. 12, 13 şi 14); la nivel pulmonar leziunile
constau în infiltrat peribronhiolar; dispariţia zonală a epiteliului bronhiolar; detritus
moderat în lumenul bronhiolei; dispariţia zonală a muscularei (în locul pe unde a intrat
larva prin perete) (fig. 15).
00.10.20.30.40.50.60.70.80.9
1
I II III IV V VI Vii VIII
Recoltarea
UD
O
Lot martor
Lot1
Lot2
X
Fig. 10 Lot experimental infestat artificial cu A. suum –intestin. (Tricrom Goldner, ob.
4X): a) cuticula parazitului; b) organele interne ale parazitului; c) vilozitate intestinală.
Fig. 11 Lot experimental infestat artificial cu A. suum –intestin. (Tricrom Goldner, ob.
40 X): a)cuticula parazitului; b) detritus cu aspect de barieră; c) denudarea vârfului
vilozităţilor.
Fig. 12 Lot experimental infestat artificial cu A. suum –ficat. (Tricrom Goldner, ob.
40X): a) traiect traumatic consecutiv migraţiei larvare; b) hematii extravazate;c)
apoptoză hepatocitară.
a
b
c
a
b
c
a
b
c
XI
Fig. 13 Lot experimental infestat artificial cu A. suum –ficat. (Tricrom Goldner, ob.
20X): a) grupuri mici de hepatocite; b) infiltrat eozinofilic.
Fig. 14 Lot experimental infestat artificial cu A. suum –ficat. (Tricrom Goldner, ob. 40
X): a) fibre de colagen; b) fibroblaste.
Fig. 15 Lot experimental infestat artificial cu A. suum –pulmon. (Tricrom Goldner, Ob.
40X): a) detritus în lumenul bronhiolei; b) lambouri desprinse din epiteliul bronhiolar
.
b
b
b
a
a
a
XII
CAPITOLUL 4. EFECTELE INFESTA ŢIEI NATURALE CU ASCARIS SUUM
ASUPRA PRELUCRĂRII DIGESTIVE ŞI VALORIFIC ĂRII HRANEI LA PORC
Investigaţiile efectuate ân cadrul acestui capitol au avut drept scop evaluarea
efectelelor infestaţiei naturale cu Ascaris suum la suine asupra prelucrării digestive si
valorificării hranei.
Material şi metode. Studiul a fost realizat în perioada iulie-august 2009 pe un număr de
10 porci masculi castraţi împărţiţi în două loturi (n1=5; n2=5) de rasă hibridă cu vărsta de
5 luni. Suinele au fost cazate individual, folosindu-se dioxid de siliciu (SiO2) ca indicator
inert din punct de vedere digestiv. S-a determinat compoziţia chimică brută a fecalelor şi
a nutreţului folosindu-se metodologia Weende iar dioxidul de siliciu (SiO2) prin metoda
solubilizării cenuşii în acid clorhidric.
Rezultate
Fig. 17 Procentul de dioxid de siliciu determinat din probele de fecale şi de nutreţ.
0
3
6
9
12
15
(%
)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nutret
Proba / Sample SiO2 (%)
XIII
Fig. 18 Compoziţia chimică brută a fecalelor la lotul martor
Fig. 19 Compoziţia chimică brută a fecalelor la lotul infestat
Fig. 20 Valorile medii ale coeficientului de utilizare digestivă (CUD) la cele două loturi
de suine
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
Pro
cen
tul
/ P
ecen
t (%
)
SU/DM Proteina bruta /Crude protein
Grasime bruta /Crude fat
Celuloza bruta /Crudde cellulose
SEN /Carbohydrates
Cenusa bruta /Crude ash
Componenta determinata / Determined component
Valoarea medie a CUD / Mean value of ADC
Martor/Control Infestat/Infected
14.89
8.9
10.56
41.75
23.9
16.1
10.51
11.73
34.69
26.97
14.9
10.11
11.11
37.95
25.93
16.03
9.56
10.67
37.47
26.27
14.73
9.35
10.29
40.2
25.43
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1 2 3 4 5
Cenusa br.
SEN
Celuloza br.
Grasimea br.
Proteina br.
17.25
10.67
11.35
35.05
25.68
15.15
9.93
10.69
38.77
25.46
15.24
10.05
10.24
39.31
25.16
14.56
9.61
10.49
41.07
24.27
14.64
10.18
10.64
40.42
24.12
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1 2 3 4 5
Cenusa br.
SEN
Celuloza br.
Grasimea br.
Proteina br.
XIV
Valorile coeficenţilor de utilizare digestivă ale substanţei uscate, proteinei brute,
grăsimii brute, celulozei brute, substantelor extractive neazotate şi cenuşii brute au fost
mai mari în cazul lotului martor comparativ cu lotul infestat.
CUD pentru grăsimea brută a avut o valoare mai mare la lotul martor raportat la
lotul infestat cu o diferenţa semnificativă statistic (p<0,01).
Infestaţia naturală cu Ascaris suum a avut o influenţă directă asupra greutăţii
suinelor, cele din lotul martor având un spor de creştere mai mare comparativ cu lotul
infestat, diferenţă neasigurată însă matematic (p>0,05).
