Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 06

5/13/2018 Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 06

1/73

NE VORBESTE ,'"PARINTELE


2/73

NE VORBESTE

PARINTELE CLEOP A6

Carte tiparitli cu etnecuvaotareaI.P.$. DANIEL

Mttropolitul Moldovei ~i Bucovinei

Ed ijie In grijt a deArhimandrit Ioanichie Bala n

Editia a II-a

EOlTURA MANASTIREA SIHAsTRIA


3/73

Descrterea CIP a Bibliotecii NationaJe a RominielCLEOPA ILIE, ARHIMANDRITNe verbcste p3r.intele C1eopa I Arhim. Cieopa Ilie. -Ed. ~4z~~i.-anarori-Neam; : Mlinllstirea Sih~slria, ZOOI

ISBN 97386836-Z-9Vol. 6. - ZOO4.-ISBN 97386896-1-9Z81.95(047.53)

CUV ANT iNAINTE

Continuand serta Ne verbesee Plrintele("Ieol,a, binecunoscuta in tara ~i chiar peste hotare,lu\(l, cu ajulorul lui jjumnezeu, apare acum ~i al~Mc1ea velum, fiind mull asteptat de iubilorii deuosroe, prcoti, calugari ~icredinciosi.Acest numar cuprinde teme diferite, de la celede nuanta dogmatica, la teme cu caracter moral,canonic, misionar ~iliturgic.Ca de obicei, sfarurile Arhimandritului Cleopalhu nu sunt de data recenta, majoritatea dintre ele!"lind rostite ~i tnregistrate pe casete, acum aproape20dcani.

Dar, cum pana acum aceste cuvinte duhovnicestinu au mai fest publicare, ele prezinta un deosebitlmcrcs pcntru credindo~ii de toate vgrstele, tesctatide udcvar ~i ravnitori pentru mantuire. in acest felmulli dintre cititori i~i tmbogatesc cuno~tintele reli-gIOaSC citind aceste volume ~i primesc raspunsuripotnvite la numeroasele lor intrebari.Cuv1inrul dulce ~i popular al Parintelui Cleopa,dnrul povestirii bineeunoscut tuturor, ca ~i memoriasn (icosebitli, captiveaza pe cititor ~ifac ea serierilePrcacuviosici sete sa fie foartec;1utate.


4/73

CUVANT iNA1NTE_ Pe buna dreplale,. Arhimandritul Cleopa lIiealatun de alti duhovnici renumiti din m1ln1lstiril~

~:~~e~ f:~:':il~~~:~:t~e::i:~;~::r~~e~~~tot felul. Pentru aceea suntem datori sa multumim lui~~~~~~~:v~~~:~~~neeuvantat cu acesti parinti eu

Vol~mul de fala se Incheie, in modprovide.n!~al,. cu un frumos cuvant rosnt la trapezeManasttrf Sihastna, in seara zilei de I martie 1998la lasatul secului de Postul Mare. Acest cuvant poatefi considerat pe drept cuvant un adevarat testament::~~~l~:;~ ~~~~~i~iv~~~n:a ~~~t~es~~lese ~i

Sa ne rugam M dnnritorului H nstos ~iPreacurateiS~le Maici ca ss intiirea5c~ dr~apta credinta in lume,~~~t~~~O~~~:~ila ~~~~Ii ~a:~~ac~i ::i.ingi!.dUie inca

Arhimandrit Ioanichie Bl'ilan

Sfanta Manastire SihastriaSflntii au de mucenici

9 Martie 1998

DREAPT A CREOINT AAuzim intotdeauna in Sirnbolul Credintei, ca noi,ortodocsii, credem tnrru Una Sffintii, Sobomieeascli

~i Apostoleasc1i gisertca. Una, nu 0 suta. Bagati deseamat Vai si amar de cei care s-au despilriit deBiserica lui Hristos. Nu exista 0mie de biserici\ Unacste: Biserica Soborniceasca ortodoxs in jntreagalume! eel ce s-au despirtit de Biserid nu aumantutre. Biserica este stalp ~i intarire a adevarului'Biserica este Trupul lui Hristos, cum zice mereleApostol Pavel, al carui Cap este inceruriCei ce s-au rupt de Biserica ~iau trecut la vrecsccta oarecare, n-au mantuire in vecii vecilor, macerde-ar face orice fapta buna! Pentru ca acelasi apostola spus: Credinta este moona fora [apte ~i faptetefora dreapta credinta sunl moarteiSfilntul Efrem Sirul zice: Cind mintea a(larasit scopul blagocestiei - adica al drepteicredintc _, toate faptele bune nu mai totosesc. Sifachirii eei din India ~i bonzii ~i yoghinii postesc ~isc roaga, dar pentru cine? Pentru satana, nu pentruHristos. Nu prfmeste Dumnezeu nici 0 fapti buni'i,dad nu se face dupa dreptarul Ortodoxiei.Auzi ce spune marele Apostol Pavel? Pace pestecei ce vor umbla cu dreptarul acesm ~i peste tOIalesul lui Dumnezeu, adicli cei ce umbla in dreaptacredinta. Nu este milltuire afara de Biserica!Biserica-i Trupul lui Hriztos. la sll va dau 0 pilda:lata ca acest copac, 5 i1 aicem eli este tncarcet eu


5/73

NE VORBE:jTEroa~e pana Invarf, sau cu flori; ~ideodata 0 ramuraa !UIse rupe ~l cade pe pamgnt, r n c a r c a r a de flori saude roade,_ Sa-n_n spuneti rnie, iTIli'idita aceea maipoate _rodi? Mal poate inflon mal departe? Nu! Darla ce-t buna? Se usuca ~l in foe se arunca.Hristos a spus ca El este Capul Bisericii. Eu sumbuciumul vuei si voi sunteti ramurile. Toata mladitacare ramane i ? - bucium, aduce reeds :nulta. , s i aceeacare se rupe ~l cade din bucium, se tare - zice - ~l infoc s.e arunca. Asa este cu oricine s-a rupt deB!seneli. In general, once secra ar fi, care s-a rupt deBisenca, este sornra focului celui vesnic. Nu mai areseva Duhului Stan!!

Hristos este trunchiul, este corpul copacului. EI adat DuhuI Stant _in Biserica Sa pri~ punerea maim-lor. ~Oll apostoln ~u fo~! eprscopr. ~l er, pnn punerearnaimlo,r, au. sfintit alp episcopi, cum au fast Tit,Timctei, Fihmon ~i ceilalp. Pnn Punerea mainilor,arhiereul tnrmte mal departe, pnn succesiuneaapostolicg, Duhul Stant peste toti preotii ~i diaconii,rar preotul, dupa ce a primit _Duhul Slant la hirotonie,pnn celelalte Tame cuvemte lui, sfinteste pe tcticredinciosii. Pe alta cale nu vine Duhul Stant insufletul omului, decar numai ~i numai pe calea pecare a aratat-o Hristos

Hristos Ie spune Apostolilor: Nu voi M-ali alespe Mine, ci Eu v-am ales pe voi. Oare cgnd a\egeDumnezeu, poate sa greseasca? Cine stie inimile ~irarunchii fiecaruia mai bine ca Dumnezeu? Cand aales El 12 apostoli ~i alti 70, apoi aiesi sunt! Si nunumai ca i-a ales, dar Ie-a dat man puteri ~i privilegiila acesti ale~l ai Sal. ce nu la tot omul $i la totsectam! a dat Hristos putere sa lege ~i sa dezlege

PA.RINTELE CLEOPApacatele lurnii sau sa boteze sau sa faca minuni sau. , 1 1 scoata dracii sau sa faca alte semne! Nu! Acestor\2 Apostcli, pe care l-a ales, le-a spus: Slali inferusalim, pana va veti imbraca cu p_utere de sus!Pana a venit Duhul Slant in chip de Iimbi de foe ~ii-a tmbracat cu putereCe spun nebunii de penticostali, ca au botezul cuDuhul Slant? Anatema acestei paren blestemate!Numai Apostolii au Botezul cu Duhul Stant ~i, cufoe, ca lor Ii s-a dat putere sa predice, sa Invete ~l s~propovi'iduiasca. $i le-a spus: Inlru numele lv!eu draciveti scoate si In limbi noi veri grai. $1 mal departe,lor le-a dat putere sa faca mmuni, lor le-a dat puteresii predice ~i lot lor, la Apostoh,.le-a dat putere salege ~i sa dezlege pacatele lumii. Ce zl~e Stant:ulEvanghelist loan? A suflot asupra lor ~I le-a ZlS:Luali Duh Sianti Carom veti ierta paanele, se vorierta Ior si carom le veu line, vor fi tinutcl (20, 22).Decl numai prin Btsenca se poate faceicrtarea pacatelor; numai Biserica are putere,pt-in preotii ~i arhiereii sal, sii lege ~i_ sa dezlegepacatele lumii. Nu va ln~ela!l de nebunii acera, carevii_invap.i ca pot ei ierta pacate~e afara de preot ~i decpiscop! Niciodata sa nu credeti mmclU.nil? lor!Hristcs a dat putere Apostolilor Sal, ~l Apost~lii,prin punerea mainilor, au dat putere_la episcopi ~1 lapreoti. Deci tara preot nu este mantuire, f'ara preot nu~~~~e;~:a~: ~:st~e~~s~~:~~,~~azi~:rudIt:~~tl~~p~:a~lFara arhierei, Biserica nu este Bisericii, ~i rarl!preot, cresunut nu se poate numi_cre~tin_Deci, lmer-va de Biserica lui Hristos, care ?2.000 de ani stapaneste miliarde de suflete! Nu le~lt


6/73

10 NE VORBE$TEdin corabia mantuirii! Nu vs bligati in lunrre sparte ~iv1\ aruncati in valurile iadului ~i sa va para eli vamantuiti afera de Biserica! Cine esre afara deHristos, acela estc afara de Bisericii! Cine este afarade Bisenca, acela este afarli de Hristos! Pentru caBiserica este Trupullui Hristos, ramaneti In Hristos,r1imancli in .jiuciumul vitei", in trunchiul ~itrupullui Hristos, care este Biserica, ~inu va lnselati earnai este mantuire afara de Btserica! Dumnezeu sa vaajute.Amin.

CELE DOUA FIR] IN HRISTOSAjungand sa vorbim despre patimile Domnului,sa vedem care este talcuirca cuvintelor: Eli, Eli, lamasabahtani? Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ccm-at lasat? Ce tnseanma: m-at t a s a a Dogmatica

Sfantului loan Damaschin spune: "Nu Hristos eraeel laser. EI era tmbracat eu firea noastra, acurn peeruee, ca MijloeitorDaca Hristos estc de 0 fiinta cu Tatal, cum puteasa Sc desparta de fiinta lui Dumnezeu? Noi cram ceidesparpti; noi eram cei Il'isati. Luand asupra Sa fataintregii lumi, lntreaga fire omeneasca era rmbracatainlisusHristos,cacipurtafireanoastra.Mfmtuitorul poarta asupra Sa patimile firii eelei

neprihanite De aceea a rostit cuvantul acesta alpsalrmsrului, nu al Lui, cu glasul nostru, al inlregiiomeniri. Ce-a ais Duhul SIant cu 0 mie de ani matInainte In Psaltire, a repetat Hristos pe cruceCand a zis Hristos: Doamne, de este eLI.PLl.til!liisti treaca acest pahar, ne-a Invatat paharul ascultariiCe voi riisp{ali Domnuiui peruru toate ciite mi-a dol

pARINTELE CLEOPAmie? Paharnl mtintuirii voi lua... insearrma sa primimcu dragoste paharul suferlnteiFoa~;a~u~!~s~. c~~~ ~ad~:~~a c::~nt:i :;t~:ripoarta iadului Arhanghelul ~ihail, a fost .de do.u~ oriporunca: Ridicati boieri ponile voastre ~l. vii ./"IdlCallponile cete vqn!ce! Mihail a fest eel dintai care ~batut in pcrtile iadului. Si satana tntreaba din lad.Ctne-i acesta impiiralul slavei? lar et raspunde:DOII/llui eel tore in riaboi.A doua oara a batul Arhanghelul Gavriil, careera eu Mdntuitorul. Ridicati botert portile voastre -nu Ie deschideti, ci rtdicati-le eu tot cu stjllpi, dinrl\daeina-,siiinireimpiiralulsiavei!Dar satana tntreaba iarasi: Ctne-i acesta lmpsra-. ~ I ; ~ ~ !~ : e ~ ; ; ! fm ;~ : 1:~~!~:'C ~ ~ a ~ S I ~ ;Hristos in iad ~ia predicat 30 de ore Evanghelia, cumziee in Penticostar, pentru cei care-L asteptau ~I nu-Lvazusera, pentru _popoare.lecare nu~L cunoscuseraArunci, in lad, 10\1 proorocu aratau cum seimplineseprooroeiilelorpeGo]gotaIsaia, care a profetit nasterea Mgntuitorului di~rcctoara: [alii, [ecioara va lua in pdntece. a profetit~ide patima: Iji eu mna lui noi toti ne-am vindecat,. eii era Om Care intru durere a piitimil, Care stiaso rabde. Csnd L-a vazur ca sufera, a zis: "N-amspus eu despre Mesia in profetia mea?"Cand a vazut eli.-id i'io tet pe cruce, David a spus:.Eu inainte cu 0 mie de ani am zis: Dot-au spremsncorea mea fiere si m-au adapat cu otet",Cxnd I-au impuns in coasta, Proorocul Osie azis: .jc-am spus eu: Vedea-vor pe care I-au


7/73

NE VORBE$TEimpuns?" Cane i-au luat hainele ~i apci au tras sortiostasii pentru camasa care era tesuta de MaicaDomnului, s~ n-o impart! cit era foarte frumoesa ~iera tesuu dintr-o buoata, Prcorocul David a zis:"C~-am spus eu cu 0mie de ani jnainte? fmparpt-auhainele Mele lorusi .; i pentru oimasa Mea auaruncat sorti"Fiecare spunea ceva. $i atunci s-a implinit ce-aspus fiecare prooroc de Hristos. Dar vine Sflntulloan. Bote~torul, caruia-I taiase capul de curand:"VOl spunep prin Duhul Siant, dar eu sunt care L-amatins cu mana, in Ionian, ~iL-am marturisit: lataMielul lui Dumnezeu Care ridicii pacatete lumii, Eusunt de care a spus Prccrocul Zahana: Glasui celuice Siriga in pustie, gatifi calea Domnului. Eu amvenit Inainte, L-am vazut, L-am pipait si stiam cllvine"slrig;: ~~~!~eia~~~:~~I~:e~~i~i~a:i~~:~r~la~lncepur sa vorbeasca cu cei mai marl ai lui: "Taci,ca-t om, pentru ca in Gradina Ghetsimani se temeade moarte. Daca ar fi fost Dumnezeu, nu e-ar fitemutde moarte".

Dar. satan~ eel batriin Ie spunea celorlalti draci:"Sunte~! prO~I1! El ~ voi ~-a jnselat, ca sa nu ~tilipanli in c1ipa jnvierii ctne-r EL EI Se facea eli Seteme, ca om, ca sa va tnscle pe voi"Daca Scar fi temut, nu primea paharul de laTatli!. Dar EI a vrut sa mearga pe calea ascultarii: Fievoia Ta! Ca in capul carfii scris este: Am venit sa

fac voia Ta! $i la patima n-a vrut sa fie semet, saintre in suferinta fliTliascultare. Tot cu ascultare. Deeste cu putinla, sa treaco paharui acesta, daca IZU,

PARINTELE CLEOPAfie voia To! Si acea~ta ca sa ne tnvete pe noiuscultarea, cand vom tntra ~i nor in cele mal manispite $i greutA\i sa ne lllsam in voia Oomnului:.Doamne, fie voia Ta". Bu rna ferese ca om, rn apazesc, dar, deca este voia Ta, vreau sa fae ascultare~i merg pe drumul ascultarii. Ascultare pdna Inmoarte si moarte pe CruceCand era pe cruce a strigat: Eli, Eli, lamasabahtani. Arlic!!.:Dumnezeut Meu, Dumnezeul Meu,pentru ce M-ai liisat' Ca ~icum S-ar fi despartit deTatillDar n-a fost a~a! E1 pe cruce a luat fata intregiilumi, eli era tmbracat cu firea noastra. Acummijloceste cu sangele Sliu pe cruce: .Doamne, Eusunt in firea om eneasca, care Te-a suparat pc Tine!Eu sunt Noul Adam, Eu strig in locul vechiuluiAdam: De ce M-ai lasat?" Sfltntul loan Damaschinspune: "Noi eram cei lasati, nu El; ca Dumnezeu nuputea sa fie lasat, eli era Dumnezeu din Dumnezeu,naseUI$inefaeut".Noi cram lasati, c!!.Hristos era cu doua firi acumpe cruce: era eu dumnezeirea *i eu omenireaPatimea omenirea ~i era adusa jertfa omenireaNoului Adam penrtu intreaga lume ~i Hristos ramsnemijlocitor pe cruce pentru fata intregii lumi, cand azis: Eli, Eli, lama sabahumi"De ce ai lasat, Doamne, zidirea TaT' Toata fireaomeneasca era lllsata din cauza greselii lui Adam. $iEl rmjlocesre in Trupul S!!.uaeum, in ultimele clipeale vietii, pentru intreaga lume. Pe a noastra fat!!.,fliciind-o a Sa, 0 duce jertfa catre Tat!l.l, caci M-ailasat; adica de ce M-ai parasit? Era cuvantulomenirii,al intregii lurni!


8/73

NE VORBE:jTE. A ve~it la mine 0maica de la Mmlistirea Moldo-vna, mmtsa de Inaltul Antonie, eu cinci subiecte, pecare trebuia sa le pregareasca pentru a Intrumre laVancouver, in Canada. Unul din subiecte era.Dumnezeu-Berbat''.C~uta in. Dogmanca! Aeeasta esle parteateandrica a lui Iisus HriSIOS, ca Dumnezeu nu sedesccpera lumii de Ia inceput ~i pana la sflir~it inpersoana feminina, ei in barbat.$i Dumnezeu teandric se unestc cu omul barbatcu fiinta cmeneasca de barbat, ~i atunci se faceDumnezeu-Barhar. Astfel Dunmezeu activeaza inlume ca Dumnezeu-Bllrbal ~ic a Ba rb a r-Dumnez euToata ae~vi~atea lui Dumnezeu in lume este~idumnezeiasca ~l omeneasca Cend plange pentruLazar, pldnge ea am. Lupta care a fost la Sinodul IVEeumem_c eu monoflzitii, .~a er desparteau 1a Hnstosfirca de Ipost~S. Dar Sfinl~l Piirinli au venit cu atateaargurnente din Evanghelie, c a Hristos lucreaza ~idumnezeiesre ~!omeneste, in I.ottirnpul vietii LuiBunaoara cand era in Vitavara ~i le-a spus la

apostoh:. Lazar. a murit ~i ma bucur c a n-am fost?colo. $1 aruncr cand ejunge In Betania, iese Martamamte: Doamne, dadi erai Tu aid. nu murea Lazar,fratele nos/ru. ~ar Manruitorul a lacrlmat, eli iubea~I ~ .Lazi'ir .~I. pe cele d_oui!. surori, eli erau~~,c~~n~17a~~~~II:lceau oamenn: Vezi cdl if iubea pe. Dar EI plange ca om, ca cine nu plange dupaprietenul lUI iubir? "Va arat ca plang ea om, nu eaDumnezen, ca Dumnezeu nu plange'', Dar, cand aajuns aeolo, a Jntrebar: Unde t-ait pus? - Doamne nup:llem sa intram, ca-t mort de patru zile li miro:Ue!$1 a stngat: Lazare, vino a/ara!, dupa patru zile.

PARINTELE CLEOPA Aici se vedeau eele doua lucrari, omenirea ~idumnezeirea lui Itsus Hristos. Aici ca om plgnge,dincolo ea Dumnezeu il cheama atera. "S1I va erstEu, ca in Mine nu-i numai omenire! Eu sunt Cel caredau viall1 la roate vletuitoarele de sub cer".Aici arata Sfintii Parinli cele dour lucrari in IisusHriatos, omenirea ~i dumnezeirea. Dar in care loeuridin Sffmta Evanghelie se crara cete doua firi ale luilisus Hristos! Cand zice 1ajnmultirea painilor ca omMi/ii-Mi esre de popor, cil sunt ca otte care n-aupastor. ii era mila, ca de trei zile mergeau dupa EI saasculte cuvanrcl. Cei ee-L cauta pe Domnul, nu sevorlipsi de tot binele.Dumnezeu avea grija, ca stia ea sunt flamanziZiceau Apostolii: Doamne , da drumul poporulu t sa

m ea rgii p rin: sate, di m or de j oame! Trei zile sum decdnd au venit. Ce le ziee Mantuitcrul? .Dati-le votde mancaret Hriilliti-i ~i voi ell cuvantul luiDumnezeu". Cact cuvantut lui Dumnezeu este ~ihranli , i paine ~i apa ~i roua ~i diu ~i viata ~itoate, cum spune Sfllnrul Maxim Marturisitorul.A avut grija de ei. Ei au venit pentru cuvanrulLui. "Ei au venit sa asculte cuvantut ~i sa cauteImpan1tia eerului. Eu sunt dator, ea Durrmezeu, saam grija de cele ce Ie trebuie ea oameni". A luatpainile, le-a binecuvatat ~ie-a dar sa le jmparta.Ai vszut, ea om ii este mila de popor, iar eaDumnezeu Inmulteste painilein Gradina Ghctsimani, ea om, firea orneneascase ternea de patimi, se jnfricosa de ehinuri, ca El eraDumnezeu ~i stia cc ar sil.sufere. pani!. la urma vedeatoate ~idureri ~iehinuri ~i toate, toate.Ca am se teme, ca Dumnezeu biruieste moartea~i jnvie din morti. Rabda toate ~i se jertfeste pentru


9/73

!6 NE VORBE$TEmantuirea jntregii lumi. ~i aratli cele doua lucrari ~idoua vointe ~i doua firi in Hristos, impotrivamcnofizitilorAiei Iucreaza Durnnezeu eu partea Lui teandnca,~i nu se arata in El niciodata gen feminin. $idincoace se uneste eu ornul, nu ell fiinta femeiasca,ci cu firea barbatului, lii este Durnneaec-Barbat ~idupa fiinta omeneasca lii dupa firea dumnezeiasca.

CUVA.NT LA iNMORMANTAREApARINTELUI CALIOPIE APETRI

(tMai 1978)Dumnezeu a facut trei lumi. Una este in ceruriAcolo este numai lumina, numai bucurie, numaicgntare, numai mangaiere, numai vesnicie. numaidesfatare si tot ce vreipentru fiintele rationaleAici pe pAman ! este 0 lume tnvrasran, 0 lume

schimbacioasa. Aici tineretea eate impreunatli cu ba-tranejea; sarecia, eu bcgatia; bueuria, eu lntristarea;viata, ell moartea, ~iorice Yom voi, tcate Ie gasimamestecateJar dincolo de mormant, in lumea cea de dede-subtul pamanrului este numai scarba, numai munca,numai chinuri, numai lacrima, numai durere, numairnrrtstere ~inumai vesnicie in cele grele ~idureroasePreasfantul ~ipreabunul nostru Dumnezeu, Carea binevoit sa binecuvinteze neamul omenesc si sa setnmulteasca pe aces! pamant, Care, pentru gresealaprimilor nostri protoparinti. a izgonit pe om aici, innccastn vale a plangerii ~i a ispitirii, in acest lee de

PARINTELE CLEOPAlamurire si de pregl1tire pentru vesnicie, nu ne-a lasatpe noi sub osanda cea dintdi.A trimis pe noul Adam. Hristos. J>:in sgngeleSau varsat pe cruce a vemt mangalerea ~I manruireanearnului nostru. A venit caoeree pnntr-un om, rarprintr-un Om-Dumnezcu a venit rnantuirea neamu-luiomenescAcum nadejdeu mantuirii noastre .este ta_re,cgndne aducern aminte de cuvantul MantultOrulul, Care azis: Cel ce crede intru Mine, chiar de va mur!, viu vafi. Deci, asa ~i iubitul nostru frate, prorosinghelulCaliopie, care a fost bote.zat in .numele Pre.asfintel~~~~m~,~:e~~:a~~ ~~!~ul~ri~~o~l,~u~~z;J:n;;Mantuilorul nostru, care a luat ~ial d?il~a botezduhovnicesc, calugma, ~l peste toate ~1 hl~otoma,:~:~~~~~;~a ~alu;u~~:e~:~, ~:~!;t~u~~t :I~~~moartela viataDaca ar fi viata noastra ~i numai un minut, nuputem sa nu grc~im I.ui.D~::nne:cu, deoarece _intruforiidelegi ne-am ziimIsht fl IIIpacate ne-am nascut,sau cum zrce dumnezeiescul lev: Cum se vor nastecopiicuraridinstriimofiiceinecurati?Tali am mostcnit pacatul de la primul ~m, ~i totce se oeste din Imp, trup este, iar eamea ~I sangeteIlU pot sa mosteneasca lmparalia Cerului, dad. n-amuvea nasteree cea din a_ra~ l din Dub, de care nc-aminvrednicit cei care auzim cuvantulLa iubitul nostru frate Caliopie - fiindca cu ne-vrednicie i-am fest staret ~i duhovnic ~ia crescut pelilngl'l noi in familia nceetra, care a mers cu mine Inobstca cealalta de la Menasnrea Slatina - amobscrvat trei mar! fapte bune.


10/73

1 8 NE VORBESTEMai intai - ea duhovnic, ~tiu taina vietii lui - s-aluptat foarte tare sa duca viala curata, dupatagaduinla care a depus-o tnaintea dumnezeiescului

Altar. ~i-a dus in toata viata randuiala aceasta, s-astapftnir pe sine eli post, eli lnfranare, el l veghere, el lrugaciune, ell lacrimi, sa nu calee votul fiigaduinlei,stiind eli n-a tagaduit unui om, ci lui Dumnezeu,Care cerceteaza inimile ~irarunchii.

A doua fapta buna cuooscuta de mine ~ipoate ~ide altii a fost milostenia. Multi saraci au plans dupael, dupa ce-a plecat din staretia acestei manastiri;multe vaduve Imi spuncau ca primeau ajutor de la el.L-am cunoscut om milostiv ~i foarte deschis lamana. Nu a cerut nimeni de la el ~isa se duca de aieimahnittar a treia fapta buna a fost jugul eel sfant ~itareal sufenntei. Pcntru eli a dus jugul bolii pana lamorrnant; aproape 20 de ani de suferinta a fostintristat sufletul san, dar duhul lui s-a bucurat. e llimristarea cea dupa Dumnezeu, cum zice marelcApostol Pavel, pocainlii ~i mantuire tucreaza.El a rabdat panl!. la ultima suflare, ca i-am facutrrci Sfinte Masluri, l-am lmpart1i~it ~i i-am cititciiteva dezlegari. A suferit, ducand crucea suferintei.Cel mai bun motiv cl!. s-a usurer, ~i credcm in mila.lui Dumnezeu ca s-a ~i miintuit, a fost ca si-a dusc ruc ea sufenntei panala c apat

Sfxnrul dumnczeiescul Isaac Sirul zice asa.Precum foeul curala rugina de pc fier, asa boalacuraia pacatul de pe om". Chiar daca a gresit ~i el caun om ceva, dar auferinta cea de-atatia ani ~i tntrts-tarea $i durerea lui cea launtrica ~icea extenoara l-aucuratit, $i acum se duce la odibna. Acum, dupa

PARINTELE CLEOPA 19cuvantul Mgntoitcrului, vine la Hristos ca sa iamangaiere $i odihna dupa 0 lupta dusli in aceastaviall\cuceitreivrajma$iaimiintUlrilnoastrc:lumea,trupu! $i diavolulIubuii met frati, dar oare fratele nostru,Protosinghelul Cahopie, ca~d va vent la trambita ceamarc a judecatn, asa 0 sli Villa, cun:t il ve?em acum?Oare va veni asa, un trup galben ~l ~trivJl .de,durere$i aproape tara sa aiba chipul.cel dintai ~l ~lpSlt d~viata? Nu fratii mei! Ascultati pe dumnezelescul $1marele Apostol Pavel, gura lui Hristos,. vasulaiegerii, ce ne spune. EI arara foarte ~esl~~lt celepatru lnsusiri ale trupunloT_noastre du~a ~n~lerea ceade apoi. Ce zice? Seamana-se trup stncactos, scula-se-va trupnestriciicios.Nu se va mai scuta parintele nostru cu trup deacesta de tarana! Doamne fereste! Tr.upunledreptilcr, dupa tnviere, nu se.mai taie d~ sabu, nu semai omoara de arme, nu mal. au putrezrcrune, nll semai valama de batranete, de boala, de neputinta,absolut. Sescoal1iintrunestricaciune.Si iarasi rice marele Apostol Pavel: Seamiinii~s:lntru s/tJbiciune, scula~se-va intru pule~e. AUZl_cataputere are trupul unut drepl la zrua Judeca~ll? Satnrrebam pe marele Vasile: Numai cu ameruntareapoate sa clatine lurnea .. ca pe-un mar; poal.~ ~abiruiasca)lenumarate O$tlT1;poate sa mute muntu dinloc; poate sa intre prin usile tncuiate; po.ate sa f~caoricare rninune, penlru en se scoala trupun putenuce,nu in slabiciune. Arata putere le-a cat Dumnezeuector care l-au slujit Lui.Iar zice marele Apostol Pavel: Seamiinii-se trupsujle/esc, scula-se-va trup duhovnicesc. lata ce ZIC


11/73

20 NE VOR8$Tdumnezeiestii Parinti. Trupurile noastre dupa lnvie-re, atat de subnri vot fi ~iaIM de duhovnicesri, catnrr-c cfipeala de ochi vor ajunge in ceruri, rnrr-oclipeala de ochi in iad, pe pamgnt, ia marginea lumii* i oriunde. Cu atata iutcala sc vor misca, cum arata ~idumnezeiescul prooroc Iezechiel, zicand: Alerga-vor ,Doom ne, in graM :ji m a i rep ede ca ra zele fulgerelorse vor in toa rce suflezele la Tine.

Nu mai este distanta pentru trupurile duhovni-cesti. Nu mai esre greutate. Dimpotriva, este multaosursrete, multa duhovnicie ~imulta subriratate. Cafulgeru\ ~i mai repede ea fu\geru\ se poarta acesterrupuri duhovnicesti, asemenea eu ingerii luiDumnczeu, dupa cum ne invata Mgntuitorul, eli lajudecarg nici nu se mai tnsoara, nici nu se maimw-ita, ci sunt toti ca ingerii lui Dumnezeu.~i iar~i a spus marele Apostol Pavel: Seami in l i - setntru necinste, scuta-se-ve tmru slam. Ca ce esteernul? Un pumn de larana, 0m anc are a vierm ilor, 0nimica, 0 umbra pc pAmant, un vis i 0 floare. Darnu se mai scoala esa la dreapta judecata! Dar cum?Asculra pe dumnezeiesrii Parin\:i. Asculta intai peHristos, Care spune ca drepiii vor stniluci ea soaretelntru im pdra tia Ta ta lui M eu,

Ia tnchipuiti-va acum , cil stam c ateva minti defala aid, ca langa soarele ecesra, fiind la amtaza inefiind nori, ai rnai vedea un soare ~i inca unul sitnca 0 suta ~i inc1i 0 mie, ~iinca zeci de mii de soriCatli spaima ar fi aid! Cat cutrernur ar f aid! CaMgroaza ~i minunatie, vaz1ind atata lumina simtitll!Dar cgnd vor veni mihoane ~i milioane de drepti ~ide sfinti $i toti vor straluci ca soarele? Gandi\i-va eespaima, ce bucurie, ce mangaiere ~ice cutremur va fipeste toate inimile oamenilor!

PARINTELE CLEOPA ns: asa iubitu\ nostru frete, Prolosinghel~! C.alio-pie, va fi unul din aoesti son care .va stralu.cl rnamteaMantuitorului ~i va veni pe nom cerului odata cu

nenumaratii ingeri ~icu toate ~etele dreptilor.Asa credem, asa martunse.~te. Biserica ~i asanadll.jduim ea vom vedea. pe iubitul nostru frate~Caliopie, venind. cu slava ~I.cu cmste mare .yor ~e~1ceata incepatomlor, ~um ZIC dUJ_nnezel~tll Pillmll,care vor suna trambitele cerulul: Cil. zice dumne-zeiesculloan Gura de Aur: "De ai auzrt pe apostolulca Domnul va vent rntru glasul trambit~i de apoi, sAnu crezi ell. una va fi trambita!" Cli. auzt ce spune in.Evanghelie: Va trimite pe lngerii S~i cu tr~mbire ~lvor suna, ca sa destepte pe ee l morn de fa tnceputultumi i pana in ziua aceen. ~,~a aice Sfantul loan Gurade Aur: "Multi vor fi ingeru, tarll.numar, nenumaratevor fi trambitele de aur care vor suna".Dar unde vor suna? Auzi ce spune Sf"antulGrigorie Teologul: .Fiecare Inger va suna in lo~ulcare l-a pazit pe pamanf'. Ce zrce Proorocul MOIsein cantarea a doua? $i a pus numarut hotarelor,.limbilor, dupa numiirul ingerilor lui Dumnezeu. AIauzit? Deci, fiecare hotar de lara, fiecare hotar deprovinde, de regiune, de .. sat, fie~are ora~: fiecaremanlistire, toate au mgeru lor. ~I fiecare mger vasurra deasupra locului care i-a fost incredintat sa-lpazeasca in veacul. de acu~ pe ace,st p~an~ ..$i acesti ingen sunt din ceata mcep.atoflll.o:- sau acapeteniilor, care este pnrna ceata ~ ierarhiei c~leldintai, dupa Srantul ~i dU1TUlezelcscul DIO~ISI;Areopagilul, pe care Srantul loan Damaschin IInume~te"Pasareacerului"


12/73

NE VORBESTEDeci, cdnd ,vor suna, trfirnbitele acelea, auzi ccspune dumnezelescuI Gngorie: "Ce trdmbite val" fi

acetea care vot fi sunate d,e milioane de lngeri? Carevor ~plllteca vazduhurile! ,


13/73

NE VORBESTEf!d~ICfst ingropat, iar sufletul l-au dus in fundul

$i in iad, ridicdndu-st ochii, fiind in chinuri, et aveizUIde departe pe Avraam -I ipe Lazar in siinullui,$i, a,zis: .Parinte Avraame, fie-ti milil de mine-litmm~e pe Lazar sa-fi ude viirful degetului in apil -I isa-nil rocoreosca limba, cdci rilu rna chinutesc Inaceasta vapaie"Za.darn!c cere bogatul apa sa-~i ude Iimba, cac i~im~OI n~-I da. A~aam nu l-a oearat, ei eu blandeteI-a ZIS:Fiule, ad~-/I aminte ca ai primit cete bune Inlumea aceasta -I I Lazar, cete rete; iar acum el sebucurd, iar tu te chinuieni.Dar de ce bogatul a primit cele bune in lumea

~~~a::a:e~~~~ daa~e~~i;c~~~~aln:~od~eb~::~~~esre trimis in muneile iadului? '

~ati'i ce zie Sfi~tii Parin!i: ~ogatul, la poartacanna statea Lazar ~I veneau eainn ~I-I Jingeau ranilelui, ~i nu se indura sa-l dea taramaturile de la masaI~l,vea ~lel eeva bun. A avut ~i el eeva bun ea om.$! pentru acete fapte bune, i-a ingaduit Dumnezeu inlumen aeeasta sa lTaiasea, sa chefuiasea, sa sevesele~seli. I-a platit fapra buna! Ca fapta buna cereraspllitlre de la Dumnezeu, sau In veacul de aeumsau I~ eel, viitor. Dar el. n-a fos.t vr_ednic de plata ce~vesntca ~! Dumnezeu I-a pllint aici in patine prmvtata pe care a trait-o.

$i Lazar, cele rete. Care cele rele? Lazar, cat dedrcpt ~ra ~I sIant, ca om avea ~i eJ cateva pacare; cammem nu-t tara de pacat, numai. J?umnezeu. Siu:uncl penrru pacatele lui~ a suferit aroi dureri ~irani~1 necazun, ~i a pllitit aiel; a facut canonul, ca aeolos~ sc vcsereesca. $i i-a zis Avraam: $i ucum, flute, el

PARINTELE CLEOPA 2Sse odthneste o I i se bucura, iar lu te chinuieni. Deein-a reusit bogatul cu cererea lui,Si vazand ca n-a reusit - auzi cat a tinut yorbaintre ei -', incepe eel de-al doilea dialog: Daca-t asa.piirlnte Avraame, adica daca nu se poate ea Lazarsa-mi aducii un deget inmuiat in epa aici in vapaiaiadului, atunci trimite-l pe Lazar in casa tatatut meu.ea mai am cinci fra/i. sa te spuna {or unde rnamuneese eu, sa nu vina Iiet to ocest toe de muned.Ai auzit nemilosrivul cum se face milostivacum? Cet care nu se indura ~ipetrecea in mahmurii~i in betii, ai vazut eli durerile iadului l-au facutmilostiv? Ce zicea? "Ma ard cu aiei, mli chinuiesc,m ac er fratii mei, sliraeii, sa nu vina aici!" ~j iJ roagape Avraam sa trimita pe Lazar la casa lor. Auzi elidragostea trece ~i dincclo de mormdnt? "Mlii, mai,saracii! Ei nu stiu ce-i aiei!"Dar niei aceasta n-a dobandit-o bogarul, pentruca auzi ee spune EvangheJia: Atunci a zis Avraam:Fiule, au pe Moise si pe proaroci. Adica cele cincic1if\i pe care le-a scris Moise, ~icartile proorocilorBogatul, insa, a jnceput a se jmpotnvi: Nu, parinteAvraame, c a au scriptura ~i pe Moise, numai d a c a asa meargd cineva din mar/i sa te spuna ee chinurisunl, au sd creedal Atunei Avraam a adeverit lucrulacesta: Ba nu, flute, daea nu cred lui Moise ~iproorocilor, chtar de-ar invia ctneva din morti tot nuvcr erede. ~i .aceasta 0 adevereste Mfintuitotul lainvierea lui LazarDaca a Inviat Lazar din mcrti, dupa patru zile,I-a crezut cineva? Ai auzit co spune EvangheJia? Sif~I;~~a~ai~;:~b~~~M~~:~: ! ; :ev i :~ :~f~ !o


14/73

26 NE VORBSTdupa patru zile de pe ceatatta lume?" Ei voiau saomoare ~i pe Lazar, ea sa tAgaduiascA minuneaMantuitorului, eea mai vestita, tnainte de moarteaSa, . ' ? i sA ragaduiasca pe Hristcs. Vezi cat este deadevarau?Daca ar veni unul acurn din morti ~iar incepe apredica tntr-uo eras undeva, stii ce fae? Imediat Ilaresteaza! "M1I i nebunule, ce bagi panica in lume?"Asa se intllmpla el l oamenii. Chiar de-ar rnvia cmevadin mortiDar, daca crede Sfanta Scripturll., tt mai decrezare cuviintul lui Dumnezeu, dedit daca tnvtcunul din morti. Ai vazut ce spune Apostolul Petru?Noi am vilzul pe Domnul in munte - Muntele Tabo-rului -, dar avem mai adeviirat cuvdntul credinteiAi viU.ut? Cu toate ca-L vaause la Schirnberea laFata pe Hristos, dar mai adevarat avem cuvantulcredintei, adica Sf1l.nta Scriptura. Deci, SflintaScripture cand ne spune un lucru, Dumnezeu nevorbeste prin ea. Aceasta a vrut sa spuna Avraam

Apoi continua dialogul: Ftule, mal' este cevo:ililre 1I0i ~i voi mare priipastie s-a fnlaril, ca niciaceta sii nu poatii veni la noi, si nici noi sa nu putemmerge la voi. ~tili voi ce tnseamna prapastia aceasta?[ntrebati pe Sfantul Grigorie de Nyssa, la cuvantulpentru cei care cheama spiritele: "Miicar daca lmispui tu mie, spiritistule, ca chemi duhurile mortilor,adica sufletele mortilcr, dar pe mine prjpastia rnatnftcara". ca duhurile rautatii, dracii, yin la spiritisti$i se arata in chipul neamurilor, a mamei, a tatei $izic: "Uile, l-am vazut pe tata, pe mama!" Tori acesnasunt draci, care iau chipul rudeniilor rnoartc.

PARINTELE CLEOPAZice: "Tu daca zici ca vine outare la cheremultau, cn-t chemi la masa spiritista, la medium, eu teintreb pe tine cum poate trece prapaslia de carespune Evanghelia? c a intre noi ~i voi mare

prapastie este", Dar ~tlti .vo] ce-i prapastia aceea?Este puterea Atottiitorului Dumnezeu, care a pushotar sufletului. "Pfma aici sa mergi, pe pil.mant nu teduci!" Nurnai cu iconomie dumnezeiasca, cand I-artrimite pe unul sli se arate undeva.Dar de ce nu da Dumnezeu drumul acumparintelui Ca.lio~ie, pe care l-~ ingropat deunazisau p1irintelUl Nicodim sau partntelui cutare, ca savina sa ne spuna? Daca ar veni, noi nu ne-am puteamanu. Dar de ce? N-am avea credmta! Auzi cespune Apostclul Pavel: Prin credintii umbliim, n~prin vedere. Ce este credinta? Intreaba pe acelasiapostol: Este incredintarea celor lliidiijduile jdovedirea/ucrurilorce/ornev{lzule.Eu, care am credinta, n-am nevoie sa vl'id, cadaca vad, nu mai am credinta. Ai auzit ee spuneApostolul Petru? Fiira eredinta nu ~ste eu putlntaomului s1l placa lui Dumnezeu. Dec] de aceea nu leda drumul, ca noi sa rerranem sub credinu ~i sa fimfericiti de Duhul lui Dumnezeu ~ide Hristos, Care azis: Fericiti de cei ce n-au yawl ~iau crezul.Dar eli. ne aud pe nci eei morti, adica dreptii dinRai ~i mortii din iad si ca ne vad, ne spune Sfantulloan Gura de AUf, eli ei pururea ne vad. ~i cand vadca cei din neamuJ lor aunt rai, betivi, eurvari, hoti,injunllori, hulitori, necredinciosi, foarte multoplang ~ise roege: "lala, Ooanme, cum au urtat de Tme!" Jarcand vsd ca faeem fapte bune, foarte se hucura, ell.stiu cd 0 sil mostenim bucuria Impreuna cu ei in ccr.


15/73

NE VORBESTEDeci voi, care ati venit aici, ati portut le

~gaciune pentru voi pe cei din ceruri. Dar ~titi vetcat este stare~ asra, ea sa ne vada pe noi $i sA neauda? Nemai panA la Judeeata de Apoi. De laJ~deeata de AJ:X>i-a ineh.is u~~, s-a pus ~apaeul. eei~~np~~~~ ~~~I~~1tif:~:~ ~~e~~~ie1,~;~~ X : ~ : : le

Dupa judeea:a universala, la s~r~itul lumii,pentru ca nu mal este de f010s credmta de atuneiinainte, ca nu mai avem ce erede, ca ne dueem acolcsa v~em, ca mergem numai in vedere, nu mai estenevore s~se lase starea asta provizorie, ea sa ne vedaer pe nor ~i sA ne auda. Dar aeum de ee ii Iasa sa nevada? Pentru ca dragostea a trecut dineolo demo~t ~i ca sa-i punA 1a. rugaciune; ea ~ieeiraposati. cand ne . , : a d pe noi aici eAsuntem in ispite,in necazun, in gnji, cad la Dumnezeu, ea sunt minti~~alfAs~~e =:u~ ~~:a~a;: ~~~~~ .."DtJi~~s~prap~e$te in pacate! Doamne, da-i gand sa vrna lapocamta, nu-l Iasa, cs se duee in iad!"Dar aeeasta dupa tnvieree eea de obste nu vamaifi.

Ati v a z u r cum va fi dupa invierea cea de obste?Cei din iad VOT vedea pe eei din Rai, dar eei din Rainu-i mai vad. Dar de ce? Pentru ca aeum este stareaprovizorie. Ei stau in Rai, dar se supArA din cauzanoasrra. Cand ne vad ca faeem rau, ei se tntrisreaza.$i auzi ce e~ta Bis~riea? "Unde nu eate durere, niciintt:tstare, nici suspin''. Asta va fi de la judecatatnainte. Dar aeum e i, vazand pe sora, pe fiul, penepotul eA face pacate pe pamant, $i stiind ca se facevrednic de munca cea vesnica si-L manie pe

PARINTELE CLEOPA 29Dumnezeu , se tnrristeaza ~i cad $i se roega sa-t ierteDumnezeu$i aceasra stare, Durnneeeu anume 0 lasa, ea sa-ipomeasca spre rugaciune, ea prin rugaciunea aceeasa tmblanzeasca dreptatea lui Dumnezeu, ea sa-tduca pe toti ta msntuire.Ce se intampla tnsa de la judecata universalainainte? Ali vazut, daca ali avut oeazia in viala, unfoe mare in timpul noptii, pe un deal. $i noi am fipealt deal sau pe-un ses. $i ar fi oarneni langa foeulacela, la lumina eea mare, iar noi am fi departe defoe, la intunerie. Ase estc ca noi de la intuneric iivedem pe eei de la lumina? Ii vedem. Dar aeei de lafoc, daca-i noaptea si-i intunerie bezna, ne vad penoi? Nul Pana nu inrram in raza focului, nu ne vad.Asc se intamplA dupa Judecata de apoi, ca vorbimdupa "Via\a repausatilor"Cei din iad vor vedca pe eei din rai, din lumina,tar eei din lumina nu VOT mai vedea pe eei de lajnruneric, ca sa nu se mai intristeze, dupa cum spune:.unde nu este rnrristare si durere". Aceasta va fi de laJudecata de apoi inainte. Dar pana atunci eei din Raine vad ~i ne-aud, ~i foarte tare ii doare inima ~isesupiirii csod vad cs facem rsu. ~i foarte ii bucuram pediin~ii csnc facem bineDe eceea, instareaastaineareneafliimaeum,efmd Biseriea mijloccste pentru eei din eer ~i pentrueei din iad, este 0 mare fericire, cata vreme SfiintaBiserica are Liturghia. Scrie la Daniil proorocul: Valnceta jertfa ~i tumarea ~i in Bisericd va fi urdciuneapustiirii. Va fi vai $i amar cdnd vor plange Biserieilelui Dumnezeu ~inu va mai fi Sfll.nta Liturghie. Caatunci nu se mai pot seoate sufletele dill iad.


16/73

30 NE VORBE$TEOeci acum, ell darul lui Hristos, avand libertate~iputand face ~ranta Liturghic_ ~isJujbe penn:u mort i

~!pentru eel VII, feric~ de acer care se Ingrijeso dinvreme ~l se silesc sa-~l faca cat pot ~l cat este vremecele ce, sunt de, fetes pentru sufletele lor ~ipentru alecelor din RaJ $1 pentru ale cetor din iad$i acestca vi Ie-am spus pentru ca zic unii: .Da,dar el .este in tad, el este in cer.,". Nu. Dupa moarte

nu mal estc distanra. Ai vazut ca bogatul din funduli~dului. vorbeste ~iaude pe eel din ina1limea cerului,din RaL Jar ca s a fie sufletele pr~zente aici, ele sumprezente ell vederea ~l cll,auzul aiel, dar cu fiinta nu,ct! este prapastia, adica puterea atcttiitorului~u?IDezeu. Aceesta stapaneste sa nu vie eu prezentaaiel, c a nor sa umbi~ prin c red inta $i .I ll,prinvedere, ea sa avem fericirea cea zisa in fericirea azccea de Hristos, dupa tnvicre: Fericitt sunt cei cen-au vazut si au crezut. Amin

ISPITIREA DIN CELE OPT pART!Sa cunoastem mestesugul razboiului ~evlizut ~isa vedem din care plirtl suntem atacau in luptanoastra dubovniceasca de fiecare ceas ~iminut.Si, fiindca nu tot eel cc se Iupta se lncununeaza,avern trebuinja de mare trezvie ~i grija in toatavrernea asupra luptelor ~elor de gand, ~i asupradrac.llor, care ne dau razhol,. ispitmdu-n.e dm eele optpa r t1 : d~n sp~te. din fata,.dm stanga, din dreapta, desus, de J05, dinauntru ~l dinafara.Ispita din spateDiavolul i i i aduce aminte pacatele pe care le-aimeul lnainte, ea sii-li spuree mintea cu ele; poate ai

PARINTELE CLEOPAjnjurat, poate ai desfranat, poate ai furat, ~i tu te-ailasat de ele, dar el Ii le-aduceiar aminteMemoria noastra este ajutata de imagtnatie larelele pe care le-arn facut, cand ne-am petrecut viatatara grija ~itara paza mintiiCare-t seopul lui? Sa-Ii aduei aminte de cle,poate Ie vei mai face. Cand vczi cli diavolul [i-aduceIn minte gandurile care le-ai plirlisit ~ipacarele carenu lc-ai mai facut, sa stii ea te ispiteste din spate, eucelc ce le-ai uitat. El nu vrea sa Ie uiti,el vrea sa ti Ieaminteascil,easateispileaselieuele.

lspitadin r a t aCsnd ne tulburam eu mintea pentru oele ceinchipuim eli vor veni asupra ncastra, suntern ispititidin fala. ,,MAi, am sAImbatranesc; 0 sa vina 0boala;o sa vina un razboi; 0sa vtnn 0 foamete; 0 sa vina unpotop; eutare r na pg nd es te , are sa-m i faca rau: 0 sa-mi

tasa inainle, 0sa-mi fure ... '', $i ineepi a te tulbura eumintea de eele care erezi tu cAor sa vina asupra ta$i te tulburi degeaba, ca nimeni nu stie ee are sa fieDar vrajmasul, ca sA nu fii linistit, iti d1'.tot felul deganduriAeeste inchipuiri Ie aduee vrAj~ul in minteanoasrra cu scopul de a ne tulbura ~i a ne tnspaimantede cele pe care Ie credem cA vor veni asupra noastra

La aceste ispite avem cuvantul Mantuitorului:Nu vi! ingriji/i de ziua de maine, CGci ziua de mainese va ingriji de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei.

Ispita din stangaDe care ori Yom cunoaste pacatul $i tcrusi nevom 1115amorniti de el ~iIl vom luera eu mintea, eucuvantulsau cu fapta,atunci ne ispitim din stanga.


17/73

a a NE VORBESTEEu stiu ca-i plical sa mananc mull, dar manancmulti eu stiu ca-i pacat 511beau, dar beau; eu stiu ca-iplical sri urasc pe cmeva, dar urasc; eu stiu ca-i pacat

sa vo~besc de diu, ~ar vorbesc; eu stiu ,ca-i pacat satin nunte raul, dar tm mmte; eu stiu ca-t pacat sa fiudesfi"anatsausafursaus1l.injursausafumez,darmalas biruit ~ifae aceste pacate

Asa suntem ispititi din stgnga, prin chipul eelaratat alrautatii.

lspita din dreaptaIspita din dreapta esre de doua feluri. Prima esteatunci csnd credem in visuri sau vedenii si, crezand

in ele, suntem lnsela'[i de draei. Dracii se fae inch~pul lui Hri~tos, in, chipul Maieii. DOIIlIlUiui, inchip de ierarhi, in chip de mucenici, prccum ziceApostolul Pavel: Satona se preface in chip de IngeralluminiiDaca credem in aceste naluciri si visuri suntemispiripdin dreaptaIarasi, este ispita din dreapta, atunei cand faeemfapta buna cu scop rau ~inu epre slava lui Durnne-zeu, !ji n-avem srncrenie; cand zidim pe temelie deumbra

Ispitadesuslspita de sus este tat de doua feluri. Cand

ine.epem 0 : nevointa mai pr~sus de puterea noastrafiZld. sau mtelectuata. Nevointa trebuie sa se faca cudr.eapta socoteala, dupa masura puterii fiecliruia.Nimeni nu are voie sa ia 0 nevointa mai presus deputerea lUI. Marele Vasile spune: "Mlisura infranilriise ia dupa masura puterii fiecaruia". Nu tori pot saposteasca]afel,sausafacametanii Ia fel.eau safaca

PARINTELE CLEOPAmilostenie. Fiecare dupa masura ~i dupa puterea luislifacafaptehune.Cgnd ai luat 0 nevointa mai presus de putere,diavolul rade de tine. ~tii cum este? Ca !ji cum ai luaun sac grcu, care nu-l poti duce deloc; II duci oleaca$i_lll\liijosmaimcolo.Sfin~~~;tas!~p~~ :: ~~~u~i d~tu;~;er~~n~n::~::~~noastre. Sfantul Apostol Pavel spune: Cal ati [ostprunci, v-am hrdnit pe voi ell laptele cel cuvdntdtoral Evangheliei, c a nu er~ii In stare s a mi incas i hranavar/oasa. Iar Sfanrul Gngone de Nyssa spune: ,,Nuspargeti oasele Scripturii, avand dintii tntetegem delapte!" ce vrem sa ne bAgfun .la lucrun .care .nu I~tntelegem ~I care nu le-arn cI1l1 \ a Sfi?li~ Parm_tl ~In-au ta1cUlrea celor mai man teologi at lumii. 0iscodirc ca aceasta vine din rnandrie si, daca cinevanu se va smeri, ajunge la nebunie, la hula $i la eres.Cu ispita de sus au fost in$clali loli sectarii, totiereticii de la inceputul lumii, ca au vrut sa inleleagAScripturile dupa mintea lor.

Sianta Sctiptura estc un izvor Brl!: de fund,pentru ca este inlelepciunea lui Dumnezeu. Scril?turacste ca 0mare cafe nu are fund. Daca eu nu suu sajnot ~i rna bag in marc, nu-i de vinA marea eli rnajnec; eu, obraznicu! ~iindrl!.znetul, m-am bAgat tnrr-oapa mai adanca decat mine ~i.m-am tnecet.Sffmtul Grigorie Teologul a asernanat iscodireaSfintelor Scripturi cu 0 prApastie, zicgnd: ,,$i privi-rea la cele Inalte far!! de frgu, poate sAne dea nouabranci in prapastie". De aceea iscodirea Sfinte\orScripturi mai presus de Intelegerea noastr1l este ispitl!.de sus.


18/73

34 NE VORBEfjTEIspitadejosEste atunci cand nu vrem sa facern fapta bum!

dupa puterea noastra. Eu ~ putca sa postesc panaseara, dar rna lenevesc. Eu a~ putea sa fae milosteniemai multa, dar rna zgarcesc. Eu a~ putca sa facmetanii mai multe, dar nu fee. Eu a~ putea sapriveghez mai mult; dar nu privcghez. Eu < 1 $ putea sarna rog mai multi dar nu rna rag, ~i rna las, vorba(fu"anu\ui,petlinjalil.Cand nu ne ridic1!.mcu lucrarea faptei bune, dupaputerea noastre, pana 1anivelulla care suntem datensa ne ridicam, suntem ispititi de jos, adica ne tragediavolul in jos de Ja rnasura ~ide la limita faptcibune, care suntem datori 5-0 lucrarn.

Ispitadin afaraIspita din afara vine prin cele cinci simtiri, adicli.prin vedere, auz, gust, miros ~i pipaire - care se

numesc la Sfintii Prooroci terestre ale sufletuluiPrin aceste cinci simuri, ornul prirneste mari pacatein sufletul lui, daca nu are rrezvia atcntiei ~ipazammm Cele cine simtiri sun! cinci sipote firesti alenoastre, prin care diavolii toama in sufletul nostru totfelul de patimi ~i rautali.Mai folosesc diavolii 0alta ispita mai mare decatcele ctnci simtiri: imaginatia. Imaginatia este maisubtire ca cele cinci simtiri, dar este mai groasad ec ar rm nte a.Irnaginatia mai este nurnita ~i simtire de obste.Ea nu-i da razbot sufletului in vremea ispitei numaicu cele ce a vazut, ei ~i cu cele ce a auzit, ~i cu celeee a gustat ~i cu cele ce a mirosit ~i eu cele ee apipair. Cu toate iida razboi sufletului

PARINTELE CLEOPA 35Ea prinde cele cind. sim\iri ~ia r~~boi sufle-tului. De aceea este mal grcu sa pa:ze~tl imagmaua

deeM cele cinci stmpri, decal in~1 mmteaIspitadinauntruDinauntru ies toate pl'icateie noasn:e, adica dininima, cum a zis MantuitorulIa Apost?h: Nu ceea cein/ra I II gura spurca pe om - anmci era vorba despalatul mainilor -', cicee~ ce sese. Cli_.ceea ce Ic.se,

tese din mima. Din inima res preacurviile, uClde~l~e,mgndria, jignirile, _ ura, ~azbunarea,. fa.lar:Il?la,viclenia toate rautlitlJe; ca dintr-un iad res d.lfi~n~manoastTA: ~ide a?ee.a, .oric~n~ ies. accstea din rmrnanoastra, suntem ispititr cu ispita dinauntru. .Srantul Clement spune: .Pune pe g~nd strajcr la~~~~~n~~~~:a~~~ic~:aC~~ ~~~::S~fn~~~~'~~~~ ~:opresti pe eele ce ies dinauntru cu rugacJUn~a"Doamne Iisuse"; sa Ie oprestr pc cele c~ .Vlndlnafara cu cugetarea la muncile iadului, la fencirearaiului, la rugliciune ~i la celelaite fapte bune

CELE DouAsPREZECE TREPTEALE PA.CATULUl

pacatul, de cand ia. fiinlfi in mintea omului ~ipaull. ilduce pe om 1a stnuc.dere, la moarte, are 1 2trep~~mnezeu i-a dat etsta putere omului s a nugre~easca! Puterea de sine stapanitoare. Omul ar~anta putere, pusa de Dumnezeu in el, c a da.ca ar Yen:toti dracii din iad, nu-l pot face sa plicatUiascli. VOl


19/73

36 NE VORBE$TEnu cititi 1a Psaltire: Doamne, did cu arma buneivoirie-at lncununat pe noi. Si iarli~i spune in SfiintaScnptura: Dumnezeu t-o zidit pe om ~i l-a {lisa! Inmdna sfatului sau,

Am sa va spun cum Il ia pacatul pe om, de latreptele cele rnai de jcs ~iilduce pana 1a sinucidere,daca omul nu baga de seama sa opreasca pacarul dela inceput

Ce este pacatul? Dupa marturia Sfintei Scripturi,pacatul este calcarea legii lui Dumnezeu, sau boldulmortii, si este ~a.ciune inaintea lui Dumnezeu, fiindIucrul diavolului

in Stante Scrlptura, pacatul se numeste .jumico-leu". Furnico-leul a murit de foame, pentru cd nuavea de m-incare, Pentru ca la inceput pacatul esteest 0 furnioa, numai un gand. mai pe urrns, daca nu-lvom u~lde pnn lmpctrivire, spovedanie ~1rugacmne,el va ajunge putemrc ca un leu.Stantul Efrem Sirul spune ca pacatul este un dracrau, care, furi~an?u-se, pune stapanire tncet-tncet pesufletul nostru. Si pentru a putea scapa de acest drac~l sa oprim pacatul sa patrunda in mintea si-n inimanoastra, trebuie sa avem 0 mare trezvie a atentiei,care se naste dill frica de Dumnezeu, cum zieeSfantul Maxim Matturisrtoruf "Cel ce erede, seteme;iaree!eeseteme,setrezqte".

Prima treapta a pacatului este cand cineva nuvrea sa fad fapta buna.Dumnezeu a dat putere omului sa fad toarafapta bung; ~i el, daca nu vrea sil. faca fapta buna, arepacer.A doua treaptli a pacatulut este cdnd cinevaface binele, dar cu scop rau.

pARINTELE CLEOPA 37Sffmtul Ioan Damaschin spune ase: .Binele nu

este bine, cand nu se face bine" .Bunaoara sa va dau exemplu: Cineva posteste ~lnu mananca, dar vorbeste de rau ~i are ciuda pecineva. Ce foloseste postul trupesc,. daca n-are postulsufletesc unit cu el. Sau face milostenie, dar dinavere de furat. Sau face fapta buna, dar se~~ni~:e~~~~d~~;l~~a d~~V~:~~.aDd:~t~aa~ec~ap~a~~~::dar nu-i buna, ca-t amestecata eu raulSau face fapta buna cu scop rau. Fapta_ bunatacuta eu scop rau trece de partea scopului, ~l dacascopuJ este rau ~i fapta buna se face rea. Daca ~copu~este bun, arunci fapta buna rarrane intemeiata ~Ibuna.Tot asa, cand face eineva .fapta milos~eniei, cuscopul de-a fi taudat de oamem, sau rugacrunea saupostirea sau alta fapta buna, care nu pnveste spreslava lui Dumnezeu, ei spre alt scop oarecarelumesc, acea fapta buna este tarA de suflet. Estemoarta. Fapta buna are trup ~i suflet. Trupul fapte!bune este tucrarea ei, iar sufletul sau vlata el estescopul, daca scopul este bun ~i dreptin treapta a doua a pacatutut ~ste st lucrareacea cu !ipsa a faptei bune. Cgnd cmeva face faptabuna, dar n-o face desavarsit, ei cu lip~a. Toata faptabuna trebuie sa se faca desavar~lta ~I plina, nu eu~tirbire. Cand fapta buna este laeutA cu lipsa ~i nudesavar~it, atunei ne aflam In a doua treapta apacatului.va dau un exemplu._ Cando cineva se r~aga luiDumnezeu, dar nu eu rmntea ~l cu inima, cr numareu buzele ~i ClL gura, raspiindindu-se eu mintea la


20/73

38 NE VORBE!jTElu~rurile veacului de acum. Ori se, gandeste la targ,on la ceca ce mal are de facur, on t~iaduce aminteeli n-a dar mdncare la animale, orice altceva. Acetaeste in treapta a doua a pacatulul

A rrera treapta a pacatulut este bantutalalucrului celul rsu. Adica atunci cand vine momealaganduhn celui rau in mi?te. Ii vine omului un gaud

~i in~~~: ;a~~~1 : v ~ ~ ~ ; : ~ 1 : ~ ~ a ~ ~ e~ i : l : ~ ' e ,: ~ ~ :zavistie, san de,un}, san de razbunarc, san, 'in sfarsit,once gaud patimas ~1 riiu, cgnd bantuieste minteaomuIUl,aceastaesteatrelatreaptiiapiicatu!ui.A patra treapta a pacatului este coosimtireasan untrea. Cand unim mintea ooastra ell giind'urilepatimase care le-am amintit mar sus sau el l oricarealt gaud de pacat, Pacatul vine intai simplu in minteanoasna. Oriee gand patimas, sa zicem: femeie, bani,s~ava, n-ar fi un, pacat. Este momeala ganduluisimplu al pacatului Dar dud no! gandim la femeie.;;iincepem a ne uni eu gandul, oarecum cu pauma, sila, bani ~! la slave ~i la once, am treeut atunci cummtea in treapta a patra a plieatuluiNe-a,m unit cu mintea, eu gandul eel rau alpscatuhri Se _mal numeste aceasta treapta ~iconsrmpre. Adica atune! cand mintea rncepe a eon-simti sa stea de Yorba eu gandul eel rsu . ; ; i patimas

A cin~ea treapta a pacatului este lupta. Luptase da de aici Inamte pe toate treptele pacatului. Lupraeste aeeea cand omul a consimtit cu mintea sa steade yorba cu pacatul, cu gandul patimas, gandulpacatului, . ; ; i indata, fiind patrons de fuca luiDumnezeu, ineepe a se iupta, a-I seoate din minteVede ca nu-i bun.

pARINTELE CLEOPAI-a venit un gand de UTa,de desfranare, un ggndde razbunare, tm ggnd de mgndrie, de trufie sau dezavistie sau de pizma sau de rautate, .;;i 'indata,vazand ca nu-i bun, incepe a se lupta sti-l scoata dinminre. In aceasta rreapta se rnceiera la lupta treiminti. Mintea draceasca, mintea omeneasca .;;i

minteasfintelorputeriDiavolii trag mintea noesrra spre rau.. sprepacate; sfintele puteri sau in~erii, spre gfuJd~un~lllle,iar mintea omului stli in mijloc ~! de buna VOle sepleaeii spre bine sau spre rau. In aeest _hmp, catmintea noastra se lupta, fie pnmind gandurile rele de~~i~~:~\~U~~i C:~~eb~~:d~~cl:~~e~~ l~~~~~~e::~a J ~pedeapsa vesnica. " wDupa aceasta treapta. trece 10a sasea treapta apacatului, care este tnvctree. Dad a eedat de bunavoie dupa aceasta lupta sa se, invoiasca cu gand~lpatimas, cu ggndul pac~tulUl, a treeut acurn mtreapta a sasea a pacatului .;;itrece de bunavoie de larnvoire la imaginatie ~incepc sa.;;i le inchipuieA saptea treapta este pacatul ell mintea. Dup~ce omul a primit un ggnd patimas, rncepe a se,indulcicu mintee. Omul de la ggnd incepe a-si rmagmapacatul. Ori i~i inchipuicste fata femeii pe care 0iubea eu patimii, sau candva a avut pauma asupra el~ori i~i tnchipuie fata ace,luia pe care-J uraste. N-mpalit cateodata, ea~d stat la rugiiciune ~! e .emevacare te uraste ~i ar ciuda pe el, parca te sfadesti eu el?parca daca ar fi acolc de fata I-al zice eeva. Acummin tea este in lupta in treapta a sapteaDiavolii ian fata aeeluia ce neccarar sau ne-a facut vreun rau, rascctesc


21/73

NE VORBE$TEamintirea raul,ui care ni,I-a fae~t *i tnsotesc tinerea inmmte a raului eu imaginatia ~l dau razboi sufletuluigrozav, ori cu fata aoeea ce-a iubit-o cu patima, dinpartea poftitoare a sufletului, ori pe aeeea pe care aurat-o sau te-a urst pe tine ~i ti-a facut necazSau cu b~ul, dadi-li place. Iii infali~eazl'i pungade~aeum~ Jadlia cu parale, h~ine muite, slav! desarta,bot multi, oi mull,e, car multi, avere multa~ ~l asa maldeparte: Daca I-a~ scapat din treapta invoiehi, el de-aeum lm~gmeaza, ca draeul se numeste .zugravvechi". Stie sa zugraveasca mult mai mull decar stiitu. panli. ce l-a~ dat VOle. Zugraveste ~l femei ~ioameni ~l targuri, ce vrei

Csnd vei vedea eli yin ,aces.tea prin imaginatie,incepe sa-p dea OObOl Cll idolii pacatului. Vezi cespune Sianta Sinc1itichia: .Jdoli au statur ~i m-amimP?Uwlt!" Toate pacatele in treapta a saptea se fac~doh., Se_iI_IchipUlesc.Pe labia imparatului mintii, alrmagmaper, apar: femei, oamem care ne urasc, bani,socoteli, tf-aduce aminte din urma, fel de fe1. Sis~fletul _in treapta a ~apte~ pacatuieste cu mintea ~ii~l inchipuie. Oare nu pallm nOI acestea? Care n-apalit ~inu paie~te acestea in toata clipa?

Eu, paclitos~l, I e p ate sc ; poate voi sun~eti scutiti.Cine nU-~1inchipuie pacatul cu mmtea? $1 crezi ca-iuser pacatul cu mintea! Sa nu crezi ca-i user! Auzi~:u~~~;einS~a:;:~a~;::uSi;~~~~~r:~iim7~~a~~:pacatul Cll mintea n-ar fi fost greu, nu era nevoie cadreptul Iov, cu 1850 de ani tnainte de venireaDomnului, sa aduca jertfa un bou 1n fiecare seara".Pent:u ce? Avea sapte feciori ~i trei fete, ~ierautinen. $ 1 asa de tare se temea Iov de Dumnezeu, ca

PARINTELE CLEOPAnu cumva copiii lui sa greseesca ell gandul, tncstaducea jertfe de curatire, sa-i curete pe copii depacatul Cll gandul. EI nu gresea ell, gandul ~i _erainainte de Legea Veche, ca era inamte de MOise.Inainte de Legea sensa ~i de Legea Darului pacatulcu gandul se curatea cu jertfeDaca pacatul eu gandul n-er fi greu, zice StantulEfrem, n-ar fi socotit Hnstos, [nsusi Cuvantul si[ntelepciunea lui Dumnezeu, preacurvie tntru P?ftlide muiere ~\ ucidere intru a uri: pe fratele. Ce zice?Cela ce priveste fa Jemeie, spre a 0pofti pe dansa,lata a preacurvit cu dtmsa intru inima sa. latapreaeurvie nevazuta! Numai eu ggndul. Cela ceuriiste pe Jratele sau, uciga:j de om esteDe cate milioane de ori am omorat noi in viatanoasrra? De care milioane de ori am preacurvit noi?De cgte ori am urat pe fratele, de atatea ori am facutucidere. De care ori am privit eu patima la 0 femeie,sau chiar neprivind, am imaginat-o in gandul nostru~i ne-am invoit_ eu gandul plieatului,. de etatea ori amfost preacurvan eu lI_Iimain~mtea I U l Dumnez~ulata de ce trebuie pocainta amara! Strasnica! Iaromul zace tnrr-un pacat groaznic - eu, pacatosul -,~~~:~~a~li~~~O~~~~::e~~~~i;::t :i~~~: ;:~azi! De cate ori am preaeurvit cu mintea ~i am urat pefratele, am fost preacurvari ~i ucigasi. $i aceasta 0stabileste [nsusi Durrmezeu Cuvantul. Oeci, iata,flindca vorbim de treapta a saptea a pacatului, cugandul, noi suntem preacurvari de mii de ori ~iucigasi. Pentru ca cu gjndul preacurvim ~i cu ggnduluram pe fratele.


22/73

NE VORBESTENe facem ~i ucigasi ~i preacurvari, ~i apoi ni semai pare ca suntem caiugari sau chip cioplil decalugari sau momai de pus in canepa sa se sperievrabiile, ca avem haine lungi. Dar dracii rad de noi,ca vad ea in noi nu este viata ~i traire, ci numaifonna. Fonna exterioara nu ne ajuta!Deci in rreapra a saptea omul pacatuieste cumintea prin imaginatie, dupe ce s-a Invoit cu gdndul

in treapta a saseaTrcapta a opta a pacatului este pacatul culucru!. Treapta a opta este rnai grea. De-abia intreapta a opta omu! paseste la pacer cu lucrulUnul care-i luptat de duhul curviei, sau de-alrazbunarii, sau de-al iubirii de arginl, sau de-aliubirii de slava, sau de-al mandnei - cs tali suferimde acestea in roera elipa -, pana in treapta asta s-aluptat cu gandul. De ee invata Sfintii Parinti: "pazamiruii, paza mintii!"? Trezvia atentiei, ferirea mintiide ta pacat? Ca-i acelasi lucru. Ori vei zice veghereaminni, ori privegherea mintii, ori ferirea miruii, oritrezvia atenuei, este acelasi lucru. Cum ai zice:paine, felie de paine, bucara de paine, faramatura depaine, en tot acclasi lucru esteIn aceasn lucrare de paza a minni, este 0 lucrarede geniu penuu ealugari. De aceea spune SrantutIsihie Sinaitul in Filocalie: Nimeni, care nu arepaza mintll, nu va scapa de capetemne tartaruluiin vremea mortii ~iin vremca cand trece prinvami. Pentru ce? Deca n-a pazit mintea, el a fastprcacurvar ncvazut toata viata si ucigas ~iiubitor dearginl ~i iubitor de etevs ~i mandru, dar el n-a stiutEI zace in adancul pacatelor ~i nu le-a simtit dincauza nesimtirii.

pARINTELE CLEOPADeci, in treapta a opta, omul care s-a luptat panaacum de la rncmeala ggndului, de la consimtire, de ta

alegerea de a treee mai departe spre lupta, de lalupta, de la invoiala, de la pacatul cu mintea, cedeezala pacatulcu lucrul.Piina aici s-a luptat el cu imaginariile. cuinchipuirile pscatului; de aiei incolo, ad ?ade inpacat cu femeia, on cade In pacatul malamei, ori s~apnea de srrans bani, on ura~le pe .fratel,e lui ~llncepe sa-! bata, on se mandreste, on zavrstuicste,ori se raebuna, ori da "injudecata pe cutare, ori seapnea de furat sau de fumat. Toate pacatele tree prinaceleasi trepte ~i lot ce este in am ran, rrece lapaealulculuerul,careestetreaptaaopta.Deci el, panli a ajuns in treapta a saptea apacatului, s-a luptat nevazut, iar acum trece lapacatul vazut cu lucrul. In treapta a apia a pacatului,omul ceoeaza ~i jncepe cu trupul sa savaqeascapacatul cu lucrulTreapta a noua a pacatului este cbtsnutntasau obiceiul. Un duhovnic bun, la martutisire, suepe cel pacatcs in ce treepta este. Daca-l lnrrebi asa:"Mo~ule, sau mlitu~a, sau sora, de ce furnezi?,:.Pannte, m-am obisnuit cu tigara!" Deodata "illspune ca este in treapta a nou~. C~ el n-a cazut a d~tain vlala, EI spune ca s-a obisnuit cu tigara, ca tmetabachera cam aproape,,De ee bei, mosule?" "M-am cam obisnuit,parinte, cu paharul, cu rachial, cu vinul!" "De cespui minciuni?" .Parinte, m-am cam obisnuit cuele!" "De ce faci cutare pacat trupesc?" "M-amobisnuit cu el!" "De ce furi?" .Parinte, asa mi-iobiceiul!"


23/73

NE VORBE$TEDeci Il cunosti de la aceasta yorba in ce treaptaesre, edica in treapta a noua. Acestea sunt trepte maigrele de-acum. Treapta a noua este obiceiul pacatu-lui. Treapta a zecea a pseaturut este deprindereapacatutul, nu-i obicei. Omul in treapta a noua facepacatul din cand in cand, din obisnuinta, dar intreapta a zecea i! face mereu; s-a deprins sil pacatu-

iesca.Treapta a zecea a pacatului este cea maipenculcesa, pentru ca pacatul devine a doua fire, adoua natura. Omul fuge la cgrciuma ~i la paharvrand-nevrand. "Mai, da Iasa-te de belie, de fumat,uite ca esti bclnav! Te duci in gheena, iti pierzi ~imintea ~i trupul ~i sanatarea! Iti pierzi toate ceca maibei! Ti-a spus ~i doctorul, iti spune ~i duhovnicul!".Nu, domnule, m-am deprins! Eu, daca nu beau unpahar de yin sau de rachiu, nu mai pot sil traresc!''

El iIi spunc singur pe ce treapta esre. "M-amdeprins ~i nu pot". Ori minte, vrand-ncvrfnd: oricurveste, vrand-nevrand; ori fura, vrand-nevrand; oribea, vrand-nevrand; ori se bate, vrand-ncvrand. Dece? Pacatul de la obisnuinta a ajuns la deprindere.Sc a deprinsin trcapta a zecea, pacatul devine a doua naturaEste aproape ceva firesc, natural la el. ~i ca saintorci un om de pe treptele acestea la pocainla, iIitrebuie mai mare lupta. in treapta a saptea, a opta,dad a cazut 0 data, se tntoarce user. in treapta anoua mai greu, cil a Inceput sa se obisnuiasca. Intreaptaazeceaestemultmaigreusliseintoarca.S-a deprins ~i nu se rasa pAnii nu face pacatul. Eleste cum zice rnare1e Apostol Pavel: Cine face

PARINTELE CLEOPA 45pacatul, este rob al pacamlui. L-a robit pacatul si-lduce la lucrarea pilcatului, vrand-nevrand.Deprinderea paoatului, oricare ar fi el, este foart~periculoasa, cand ajunge in treapta a. ze~ea. Or~iubirea de bani, on desfranarea, Of! rruncruna, Of!fa\Amicia, ori stave dcsarta, ori betic, oriee ar fi.Treapta a unsprezecea ~ pac.atului este dezna-dejdea. Accasta este ~l mal periculoasa. Omul intreaptaaunsprczecea,eezieeeiindv.edecanusemalpoate opri de belie, sau de muieri, sau de pacatetrupesti, eau de inju~at, sau de furat, .sau de fumat,sau de alte rliutl1ti, ~1 cede In deznadejde, ca el n-arsa se mai poata opri? "Nu rna mai iarta Dumnezeu,daca eu nu mli pot opri de la pacat!"Aiei este cumpana cea mai mare. Cl i zice:Nimie mai r a u ~imai tare ea deznactajduirea!" De;ceea se spune duhovnicului: "Ia aminte, 0,vanatorute de suflete, duhovnice, de la eceste treitrepte sa te sar~ie~ti sa tntorci su~etele m.ai tarelnapoi: de la obisnuinta, de la deprindere ~I de ladezniidejde. Deznjldejdea este langa moarte"Omul cade 'in descurajare ~i zice: "Nu ma maiiarta Dumaezeu, daca eu nu ma mai pot opri de 1~pacat!" Vede ea se duce, vrgnd-nevrand, laopacat ~1cade in descurajare. Ziee Sfanrul Efrem SlfU.I: ,,0,rautatea satanei! Cand l-a vazut pe om deprms cupacatul, de acum cu p~lo~ul deznadejdii baterazboi!" Sa-l taie de la nadejdea catre Dumnczeu.Taie ngdejdea mantuirii eu palosul: "Nu te maiiarta Dumnezeu, mai omule! Nu vezi ca [igara n-omai poti use - sau muierea, aau injuratul, sau bepa,sau curvia, sau furtul, sau minciuna, aau rnutatea, sau


24/73

46 NE VORBE$TEzavistia, sau viclenia, sau tinerea minte de rau, saudorinja de razbunare -', nu vezi ca nu te mai poti opride la ele? Nici nu te mai iartil Dumnezeu!"

Bate ell palosul dezni'idejdii, care este eel maigrozav p1icat, edica deznadejdea de mila lui Dumne-zeu, care este pacat impotriva Duhului StantAceasta se inlampla in treapta a unsprezecea apacatului.

Treapta a dnuasprezecea a pacatulul esresinuciderea.in treaptaadouasprezeceaseintampll1ceeaces_alntamplat ell Iuda ~iell Cain. Cain, cand a cazut indczn1idejde, a zis: Mai mare este piicatul meu dedita mi se tena mie! In Ioc sa ceara iertare de laDumnezeu, a inceput sa se sfadeasca- Cain, unde-ifrateie tilu, Abel? Dar ce. eu am pazi! pe fra/elemeu? in [OC sa zica. .Dcamne, am gresit!", s-a luarla cearn.

Iar Iuda, cand a ajuns in treapta a douasprezecea,ce-a flicut? $i vaziind Judo cd Iisus 0 fast condomnatla moarte, mustrat de constiinta, a cazut in dczna-dejde ~i,aducdnd argintii, i-a aruncat I I I biserica . r is-a dus si s-a spansurat

Omul eel rau, daca mereu zace in pacate, de la 0vreme culmea relelor i1 duce la sinucidere, sli-~i iaviata, .c~nu mai poate suporta mustrarea constiinteiAici este ceea ce spune Proorocul David: lntrumustrdri, pentru foradelegj ai pedepsit pe am .ri aisubtuu ca un pakmjen suflelul lui. P:1ianjenul araradeznitdejdea

In treapta a unsprezecea, atata nadejde mai arecl, ca panza unui paianjen. Olecuta de nadejde. Dad.

PARINTELE CLEOPA 47mai vine palosul satanei si-o taie ~~pe asta, fuge si sespanzura, on se tneaca, ca nu-l mal iarta DumnezeuDeci treapta a douasprezecea este sinucidereaEste ceca ce spune Apostolul Pavel: Plata piicatuiuieslemoarlea.

Ce vreau sa va mai spun! in treapta a doua apacatului, cand tacem fapta buna cu seep rau, faptabuna nu este buna. Fapta buna are trup ~I suflet.Trupul faptei bune este lucrarea ei. lara, eu postesc,ma rog, fac metanii, prive~ez~ fae milostenu, cnescsfintelc earn, stau la biserica, ca.?t la strana,pomencsc pomelnice, lucrez la gradina, lucrez lapildure, orice as face euLucrarea ins~l a faptei bune esre trupul, rarsufletul eau viata ei este seopul: _~u ce scop =.eufapta buna? Ori este seopu.l.i,ublnl de treaptli., .on. ~~iubirii de ea.~tig, on al iubirii de steve, on al iubiriide argint _ .Unul face treaba strasnic in rnanasnre ~I sechinuieste sa ajunga eeva in manastire. Vine cu ll~scop: "M1i i , poate vci ajunge econom, poate VOlajunge staret, poate m-o face diacon, poate m-o facepreot". Si pentru asta munceste $i face treaba. D:aculi-a rapit scopul ~i tncoto Ii di1 drumul: ,,Fa, cat demull! Eu n-ero pus mana pe sufletul faptei bunel'Sfiintul Apostol Pavel spune: A.ra alerg la fjllld~la Hristos. nu cum .0$ bole viintul c~ p~mnil. Sa nu a~all scop in m enasnre c and te nevoiesn, dedit numatmgntuirea sufletului ~i eleva lui Dumnezeu.Sfantul Ioan Scararul arara care sunt cele treifeluri de lepMliri de lume:


25/73

NE VORBE!jTEI. Cela ee pentru tubirea de Ireapta pele~1idarea de lume 0 a Beut, ca tamlHa este, 'carela mceput miroase ~ipe urmli. scoate fum.

_ Face e! ascultare, se supune in rosnasure, alear,ge, cutare,. doar va ajunge el tinta carierei, careeredea sa ajunga cl In m1inltstirc. :>idael1 se intamplilca D.umncze~ sa:i atea impotriva, si'i nu ajunga,atuncr nu ~.al rmroase ca !amaia. Pana arunci totizrceau: "Mar, daraseultatorcstefi"atele asra! Maidar smer~~ este, d.ar b i . D C maioface treabli, dar supu~= a r ~ ~ ~ . 'ar ntmeru nu sne tn mima lui ce scop, Iar daca nu ajunge tinta carierei safe, lncepe aearn: .Pe ,a~eJa I.-a, facut diacon, pe acela preot; ellstau de-atdpa am m manastire, eu am muncit rnaimull dec~t ~su[, eu m-am jertflt, pe mine nu rnAfa:e nimic!" lneepe a scoate fum tarnaia noasrra!Tamaia noastra nu mai miroaso!

Asta, fiindca in mintea lui lepadarea de lume afacut-c pentru scopul iubirii de treapta._ 2 . Cela ce pentru iubirea de di~tig, pelepadarea de lume 0 a flieut, ca piatra de moarA

~ste, care de-a pururea tntru acelea ~i seIDvirtq:te.Unn! vine la manastire sAi dea salar sau pensie

sau sa i-a rnareasca, sa fie oieaca mai mult, sa rna;puna olecuja la CEC. Mi se pare ca Sanrol Antonieavea safar ... l?- C_:atav~a pe luna Sfintul Antonie, ca am uitat?Cam cate m11? Ce pensroara aveau Sfanrul Pamvo

Sfiin~1 Sisoe? N.-ali auzit? Ali. citit undeva despr~sfinp cu pensre ~l eu salar? Mal, ali citit voi despre

PAR1NTELE CLEOPA 49vreun mucenic ~i euvios care avea salar ~ipensie? Ias a s pune ti lVezi cum ne tnselam noi! De aceea, daca iti dl 1pcnsie, da-o la obste sau da-o la saraci. Iar daca nu[i-o dli., sa nu-ti para rau, ca noi n-am venit pentruleala aici. Deca tti dl1Hristos Raiul - st 0 floare dinRai, cum spune Sfantul Andrei eel nebun pentruHristos, este mai scumpa decal toate comorile lumii~iasta nu mai moare, ca are viala vesnica intr-lnsa-,ce-ti maitrebuie altceva?Cel ce pentru iubirea de cgstig a f1!.eutlepadareade lume, este ca piatra de moara care de-a pururea sejnvarteste in jurul ei. Adica acasa facea, muncea,ulerga, ca sA capete un ban, un salar, 0 pensie, saraeli.ceva avere, ~ivine in manastire ~i se tnvxrte capiatra de moara, tot rnrr-acele. "Mai, sli.muncesc, sarae, poate mi-a man salariul, poate tmi va da pensiemai mare, deca 0sa am oleeca de vechime!" Si tot selnvarte roataca piatra de moara

Nu palim asa ~i noi? Este bine ca. vorbim depacat? Asa fac eu, pacatosul! $i eu sunt vinovat, darvli spun. Macar sa cunoastem mestesugurile diavo-lilor. Ce erezi ca eu sum cheie de biserica? Eu suntmai pacatos decat toti!Sa vii spun ~ial treilca fel de lepli.dare de lume.3. Cela ce pentru slava lui Dumnezeu, pelepadarea de lume 0 a ncut, unul ca aeela pinl lamoarte se jertfeste pe sine, ntmtc nli.dljduind,decat manrutrea sufletulni.Adica se jertfeste tn toate, dar n-are nevoie denimic. N-are seep nici sa ejunga mare, nici sa ca~tigebani. Sa-i dea Dumnezeu mamuire. Atat doresteAcela-i pe drum bun, pe drurnul duhovnicesc, ca un


26/73

S O NE VORBE$TEadevarat calugar. Acela nu alearga in desert! "Miesa-mi dea Dumnezeu mantuire. Nu-mi trebuie nimicaltceva. Cli mdntuirea este mai scumpa cccar toatecare exista sub cer!"

Fapta buna are trup ~i sufler. V-am spusLucrare~ faptei bune, de orice nuanta ar fi, este~pul, ra r sufletul cste scopul. D aca m i-a r1ipitdiavolul scopul, faptelc bune, cat de bune ar fi, dacascopu.-i rau, tree de partea scopului Se fac rele toate!

~I .invers. Daca a~ face fapte rele, sau parute deoameru rele, tu daca at seep bun, nu-ti pasa. Cum afacut Sfiintul Vitalic, care a salvat de Ia desfrflumultefemeipaearoase.Toata lumea t1 socotca mare curvar, dar lui nu-i

pasa ?e oa~eni. Statea cu .Psaltirea roata noaptea ~inu man?a, eate tr~l-patm zile pe saptll.milnil nu gustanimic ~l a manruit 30 0 de curve. Ca ia el fapta erapiirutll. rea, dar scopul era bun. Scopul era sil scoatade la ~urvle ~id in lad, nu se duces pentru pacat.Si lata ca reate faptele bune ale lui au rrecur departea .seopului. La moartea lui s-au facut minuniman, ~l toate femeile pe care le-a Invatat Sa se lase

?e pacat, au in~eput sa spuna fapta lui cea buna, asa~~~al~:::;eamchmam la moastele Sfantului Vitalie

De ace~a, cand faci o. fapra buna, chiar daca in~~~. oamenilor pare rca, tre nu-ti pesa, daca ai scop

Ireb~:c~a ~o~~:a:~~I~a ~C~~aUI~:: ~: : : ~ ~ r e m ; I ~ ~ :lui Dumnezeu. A~a ne invala marele Apostol PavelSau de mdncati sau de beti sau altceva de faceri~toate sa Iefacest spre stova tut Dumnezeu. Amin

CELE $APTE PRICINIALE pACATULUI

ueca am vazut care sunt cele douilsprezecetrepte al_epacatului, este bine sa cunoastem ~icelesapte pncini dupa care se canomsesc pacatele. Celcsaprc pricini yin in legatura cu tot felul de pacateposlbile, pe care poate sa Ie faca omul pe pamant.lata care sunt cele sapte pricini ale pacatului:

1, Pricina intai se refers la persoana: cine a Belltpieatul?[mparatul, arhiere~l, preotul, diaeonul, co~dudl-rorul unci (lin, al umn eras, dascalul, omul sirnplu,ornul bolnav, omul crestin; cine a fost acela ee afaeut pacatul? Foarte mull alama canonisirea deeuva;s~: '~~~:"diferenta, daca acelasi pacat it faceIrnpararul sau arhiereul .sau preotul, sau cal.ugiirul,sau eel de pe urma rrurcan. Pentru acelasi pacatcreste sau scade in canonisire, daca persoana acecacste mai midi In dregatorie sau mai mare. Daca estemai mare, mai mare osand1l are.Un duhcvnic oarecare a marrurisit pe imparatulRusiei, Alexei. ~i imparatul a crew! ca are de-a facecu un duhovnie prost. S-a spovedit de pacate, esa caun omsimplu"Parinte, n-am eurvit, n-am furat, n-a~ baut,n-am batut!" A spus el asa cateva pacate sense pe-ohgrtie. Dar duhovnieul era foarte iscusit_ Maria ta, de-abia ai spus paeatele lui Alexei,ale unui oarecare Alexandru. Dar sa-mi spui pacateletmpararului Alexei!


27/73

52 N VORBE:jTES-aminunatimpiiratul.-Care sunt acelea?- Tu nu e~ti un Alexei oarecare de 1aoi ~idaca aifacut ~I~a,sa-\"!d~u un canon. mic. Tu esti rmpararu!

~lexel: Po~te ar facur legi strdmbe, poate \egirmpotnva lUI Dumn~zeu, poate 1 1 1 pus impozite grele~~u~~~~~'c:Zt~C:tl!calcar alte llUi, ca Jmparar.

Aincremenitimpm-atul- Toate acestea le-am facut, parinte!- AC,est:a sunt pacatele imparatului, iar celelalte

- ca ~-al mancat, ca nu te-ai Imbatat _ sunt ale luiAlexei~~tfel, la accasta pricina raspunde intrcharea"cine . N~se aseamana pacatul unui om marc cu al

umn om simplu. Este Cll mult mai mare pacatul flI.cutde un preot, decdt eel fll~ut de un om de rand Pentruce? Pe~tru ca ztce Scnptura: Cet tari. tare' se vorceria. ~l sluga c~re sue vota Dommdui sou, mai multse va ba,te. Cli~u: / s-a dal mull, mult i se va cere.

De"cl, la pncma aceesta, "cine", este mate deo.sebire, mtre pacatui unui. om de jos ~ieel el unuia carecste din treptele cele mal man din ierarhia omeneascaa ra;~~lclna a doua a pacatului este: ce fel de pacat, Ce fel de p~cat ai, RicUI, omule? ca sunt pacatem~e _pacare. ~l :,o.rblt ?e rau, ai clevetit, ai spus~mclUm, re-ar mamat,_ ar ?clirat, ai tinut minte raul,a/ ca~tat sa t? razbum, ai avut ganduri de ura, dezavrsne, de pizma, de rautate, de invidie, iubire deararare, slave deserts, fililimicie, viclenie, iubirea desmecUloatefilCelecl;pacatesimple

pARINTELE CLEOPASau ai facut pacate mai mari, ca: preacurvre,rnalahie, cadere cu dobitoace, amestecare de sfinge,sodorrue, ucidere, avorturi, ai omorat copii, saualtcevamai greu decdt acestea.Deei, iata ce tnseamna pricina a doua. Ce fel depacate ai fileut? Plicate usoare, vrednice de iertare,care se iarta ~j la Rugaciunile de seara, la manu-nsire, sau ai facut pacate de moarte sau impotrivaDuhului SIant, pentru care trebuie rnulta pocaintaAsta esre pricina a doua a pacatului.3. Pricina a treia este: pentru ce? tntrebi peunul: .Dmule, de ce-ai furat?" .Pannte, sunt lipitpamiintului de sarac. Am 0 cast de copii, suntnecejit, n-am pamgnt, casa mi-i sparta, femeia mi-ibclnava, copiii in spital, la ~coalli n-am cu ce-i purta,~i rn-a indemnat cugetul ~i am furat niste lemne dinpadure, am furat ceva de colo, am luat ceva dedincolo". E! iIi spune pentru ce a furat.Altul care a facut pacatul, raspunde altceva lapricina .pentru ce". .Pentru ce I-ai batut, mai, pe

celalalt?" .Parinte, l-am prins la femeia mea!" Saualtceva: "M"am temut, ca erau mai multi decal mine~iam sarit eu sa-i bat pe ei, ca sa nu rna omoare ei pemine!"Trebuie sa vezi foarte bine pricina "pentru ce"Pentru ce-a filcu! pacatul? De nevoie, de foame, deslir!icie; a fost singur undeva ~i a luat un brat de ffin~ia dat la un cal, ca nu putea Irage calul. Acela esremult mai U~Of, ca zice chiar Sfantul Vasile: "Cinemoare de foame, de va fura paine, nu-i pacer". Estepacer eli a furat, dar este mai mare pacat daca ar tseasa moara de foame. Vede 0 paine undeva ~imoarc defoame; daca 0 ia ~izice bogdaproste, pacat 0 fi, dar


28/73

NE VORBESTE~~:~~are lucru ar fi daca s-ar lase ss moara de

Deci, iata, s a caup pricina pentru ce a furat omu!sau pentru ce a barur pe altii, sau p en tru ce a adunat?a~l, sau pentru ce s-a razbunat, sau pentru ce ada!10 judecata. La aceesra pricinA .pentru ce", se scadecenom srree seu se m aresre.

Cautn bine! A fost 0 pricina binccuvantata sauuprcape de binecuvgntare, sau 0 pncina prea dencvore, sau nu ~e n~volC, c~ numar de ambitie? s:de-~ fost de ambipe ~l de iubirea de pacer, pcdepsesfmal diu, tar daca nu, ? W I putm sau mai user.

4. A patra pricina a pacatulul este: Prin cemijloc? C.um? va dau ? pilda. Te-ai dus sa ea~tigi 0avere strama. Cu ce mijioace? "Piirinte, ialli ce-ammc~t: am dat 0 soma de bani, am pus caliva martorifalsi sa jure stramb, ca pamantul asia este mostenirede la tate, sau c~s~ asia este mo~t.enirc d~ la cutare!"A! eorupt $!.U1bagat in lad $ 1 pe aceta ce au jurat~~~~~tli~:t ~a;~lu~Ii~r:~~~i~~:eatPierzarea ta, si ai

Cu ce rnijloace? Acesra cu man pricini a tras inpacat pe mal multi, care au jurat srramh ~i aufalsifical adevarul.~l a luat cu nedreptate de la unulcare este s~ac. P.nn ce mijicc? Cu martori fal~i $i cubam .. S-a mgreurat canorusrrea. Tu nu e$li vinovatnuma!. d~ pacatul tau la pricina aceasra, ci ai facutpartasi $ 1 pe toti ace.ia pe car~ i-ai ln~elal ~i i-einunttt ~iaujural ~als $1 au fli~eutudeeata nedreapta,S. Pricina a cmcea este: In ce vreme?

~remea in care a pacatuit cineva Irnputineazas~u m~ulle$le greuratea pacatulul. De pilda, dacacmeva In vrerne de nevore ~r de foarnete a furat

PARINTELE CLEOPA 55paine sau grau, mai p.ulin paca:uie~te decat eel ce afuratacestea fara de nici o nevore.Cali gre~ese in Legea Harului, mai greu paca~fac decat eel ee au pacatuit inamte de Hristos. $1celelalte se socotesc in chip asemanaror.6. Pricina a sasea este: in ce loe s-a Relitpacatul?De aici crcstc canonisirea sau scade. Am furat"Din ee loc ai furat? Ai furat de pe camp un brat deiarba, .0 fasola, un bostan, 0 nuca, .0 perja,. unstrugure?" "Nu. Am furat din biserica, parmte,colaci! Am luat ceara, am luat Iurnanari, am luat VIn,am luat prescuri!" lata ea 1a aceesta pricina "din celoc", pacatulla canonisire create sau sca~e.Daca fun de la mirean, trebuie sa da i de patru orilnapoi, iar daca ai furat de I~ _biseriea, de cinci ontrebuie sli dai inapoi. Nu estr rertat pana nu dai decinci ori. Fur de cele sfinte te cbeamaSa zicem asa: ':lnul a facut un pacat a.scuns -.Darn-a stiut dcca t ~!~l Dumnezeu ~iduh.oVlllC~1lui. Secanomseste mal usor. Altul face pAeatul ~l stie totsatu!. Pacarul aeesta este mull mai greu. Calc sufleteau auzit in sat ca a facet pacatul ~i s-au smintit dincauza accsruia ca nu s-a pazit sa faca pacatul inascuns? Pacatul, ftdlndu-se 1a aratare, a smintit peatatia. Mantuitorul zice: Vai lumii de smtmelt, darmai vai de cet prin care vine sminteala; mat binest-ar {ega 0pialr~ de mOara!i~ sa se arunce illlllar~.Si.ntul Malum Marturisitorul spune: .Pringreutatea pietrei de mcara, Mantuitorul arata aici ~ateste de greu pacatul srrnntelii". Duce la deznadejde.;;ila hula impotriva lui Dumnezeu ~ila necredinta petoti care s-au smintit.


29/73

5 6 NE VORBESTEDeci, alta eate csnd pacatuieste ornul undeva inascuns, alta este c a n e pacatuieste in lfirg ~ialta estecand pacaruiesre lnrr-un loc sfllnt.Cu eli! pacatui s-a facut in felul acesta, de secunoaste rna! departe, el l atgta mai mare canontr,ebuie si'i-i dai ~imai mare urgie a lui Dumnezeuvme peste el, daca nu se marturisesre Pentru eli l-afli,cut intr-un, fe,l,. nu n,umai de cl stiur, ci a ranit

stunja la alalIa ~lr-a srmntn. Asta-i pricina a sasea.7. A saptea pricina este: de cite ori? De care ori::a~~::n~~:r~~?~~!in;~:n1~~~e~i~%~u~~data In vmla, pacat greu, de doua on, de trer ori. Darnu-i ca acela ce a facut pacatul de 50 de o n sau de 0suta de ori sau mai mult. Numarul ~i repetareapacatului Ingreuiaza sau seade la canter la canoni-sire, la rnarturislre ~iin rata lui Dumnezeu la dreaptajudecata

Deci, mai greu se osgndesre acela care a pacAtuitde multe on sau prea de motte ori, si mai putin acelacare pacaruieste 0 data, de doua ori, sau de maiputine ori.

Acestea sunt pricinile pacatului mai pe scurt. NuIe-am spus ca pe carte, ci asa, din memorie.

DREAPT A SOCOTEALA

POd~~:P;:PtSe~~~t~a~~~, s~~e~~;;:l z~:os;:~~{, Is~~~Sirul: .Pe tot lucrul il lmpodobeste masura". FArAaceasu sare duhovniceasca, toate cete bune se stricasi Jntru vatamare se muta

PARINTELE CLEOPA 57Aceasta pod?abA a virtul~lor se c~tiga, dup~cum spun Sfintii parinti, prm nepatimire. Dec!atunci eind emu! nu se va tncrede in pareriie sale,cl va urma in toate invatAturii batrinilor eelor

tscusut, va d~tiga dreapta socoteala.Pentru a tntetege cum lucreaza dreapta soeo~teala, rrebuie amintit ca sufletu1 se _impart~ in trerpArli: partea rationala, partea rnamoasa ~I parteapoftitoare.Felul cum trebuie s,a chivemisim,. eu dreaptasocoteala, cele trei pl'ir\l ale. sufletulul. ~I trupuluinostru ni-I arata Srantul Maxim Marturisitorul: ,,Dasuflen:lui ~itrupulu~ tau cete de care ~unt .vrednic.e:'.Adicli partn rationale a sufletului ,~li-ld~m cltJre~vederi duhovnicesti ~irugaciune; pl'ir\ll mamoas~ S~-ldam dragostea duho~niceasea, care se opune urn; rarpartii poftitoare Sa-l darn infr~~e ~l eumpalar~.Trupului nostru sa-t dam hrana ~l imbracaminte atatcatii trebuie.tnsa nevointa sa se dea dupa rrasura fiecaruia.Auzi ce spune Sffinrul Marcu ~scetul: .Precum ~edeosebeste arama de fier ~1 fierul de gateje(vreascuri), atata deosebire este lntre .un trup ~!altul". Unul din fire este sanatos ~l poate saposteasca ~i sa nu manance pana se~ra ~i ~ltul,sarecul, dace nu ml'inanca de doua-trei on, cade JOs ~imoure .Dar de nevoie este sll stim eli dreapta socotealane va pazi nevatamati de intinderea peste m~u~aspre amandoua part!le. CaC! este vatamare ~1 mrnunderea peste masura a postului, cat ~l in saru-rarea pgntecelui; ata! in priveghere peste masura, cat~in somn mult


30/73

58 N VORBE$TEin toate, in toate trebuie sa avem dreapta soco-

tcala, pentru ca dreapta socoteata este tmparareasafaptelor bune. Pentru ca daca 0 ia unul repede-repede~inu are povll.\uitor, tndara cade.Vine aici la mine unul, un viteaz, ~i zice:.Parinre, sa-rm dar vote sa citesc Molitfele SfllntuluiVasile eel Mare!" "Mai, nu Ie citi, ca re due dracii pesus de-aici! Tu esti de citit Molitfele Sflintului

Vasile?" El de-abia a venit in moollstire, ~isa-t dauvoie sa citeasca Molitfele SFantului Vasile, ca el areciuda pe draci! "Vai de capul tau! Cati!. ciuda aredracu! pe tine si cat vree sa rsda ej de line!"

S-a dus la STantul Varsanufie eel Mare, marelestarer al Palestinei, un calugi1r~i i-a zis- I n r i dai voie sa blestem pe draci ~isa citescMolitfele Srantului Vasile?- Nu-i blcstema, ca mare batjocura ai sa iei de ta

diin~ii! SmerC$te-te ~i zi "iana-ma" Ia toti fratii! A~a-ioirui~ti pe demcni! Ca diavclul reate le face, numai"iartll.-rna" nu ziee, caci a cazut din mandrieDiavoIul posresre, ca nu mAnanea niciodata; cItraie~tc in feeiorie, c a nu se insoara, nu se marita; cl

privegheaza, Doarme el vreodata? Tu faei treaba, darcl Sla degeaba? Nu poate sm. Tu crezi ca pe diavol ilintreei in fuga, daca ai fugi tu? EI intr-o elipa e lamarginea pamantului. Numai cu una i1 intreci tu pecl; daca ai socoti ca: .Eu sunt praf ~i cenusa, ~i suntpacatos, ~i nu pot nimica, ~isunt nevredruc sa traiescpe pamant!" Numai de srnerenie se Ierne diavolul.De alta nu se teme et ; poti sa fi i tu nevoitor cat estelumea! Daca nu stii sa c e n iertare, e s n batjocorit deci; esti maturotut dracilor

PA.RINTELE CLEOPA ssDreapta socoteala tre~uie sa avem, ~i,in ~oroire,[a metanii la priveghere ~l in tae~re ~l m mfranare .Iamancarc, 'Ia bautura, la soron ~I la toate ostenelile

truPti!\eeea, franlor, s1lne ajutc mila Don:mului ~adi~tigam oleaca de ~r~aptA socoteala,. fiindca .l~lumea asta sun! curse ~l lsplte. fel de rei ~l nedumeririin cele duhovnicesti. Dar sa ttnem dreapta socoteala,masura in toate. Padurea nu se Ierne ~e eel caretncerca 0 data mull caruta, di stie ca mal la vale serupe osia la carula ~i moare calu.l, c~ nu mal poate.De acela se teme diavol.ul, care ra cate un Iemnisordin padure in fiecare zi si-l duce acasa. .Asa-i ~i vrajrnasul; nu se ~erne de eel care 0"13lata, ca ramane negrapata. Cate oleaca, asa. Cateolea~~~~~f\~~~~~ Stu.ditul sp~ne: "CalC putin, catcputin se Imbogateste cmeva, ~I la cele trupesu ~1 lacele duhovnicesti". Care oleaca. ._A~a sa luati fapta buna, cate oleaca, ~l sa va pararau ca n-ati facut mai mull

SFATUL BUNc e t ce nu au cdrmuire, cad ca fnmze_le! ~iMiillluirea sla intru mull sfat, zice Stante ~cnptura.[ntotdeauna, cand vrem sa facem ceva, sa lntrebam.Oarc cand mergem pe un drum pe care. nu-Icunoastcm, nu tntrcbnm? "Ml'n, daca eu, 0 tau 1asrauga sau la dreapra, nu rna ratacesc? tncotro saapuc?" $i nu gre~e~te.omul, ca jnrreaba. Iar deca nut n r r caba , atunct ma.l ales se rataee~t~, cs nunimereste. Cu etat mal mull 1acete duhovnicesti


31/73

60 NE VORBE$TESffintul Efrem Sirul spune: ,,Din cele saptelucrari ale monahului ~iale crestinului, cea din urmA

este ~l aceasta, sa tntrebe pe biirbap iscusin cand nusue un lucru; ea nu cumva allele in 10c de allelelntclcgand, sa se raraceesca''. De aceea este bine eala anumite nedumeriri sa tntrebe. Daca intreaba, nugresesre.$i 5 1 i . ~tjiiU ? lucru. U~de veti merge, sa ave[i pe

Dumnezeu Inaintea ochilor. e li Dumnezeu nu-inumai aieL. EI este ~i_Ia vot ac~sii : ; ; i in t_arg : ; ; i in~ucure:;;ti ~ I in Africasi in Asia : ; ; 1 in lunii : ; ; 1 in stele,In toate este prezent. In toare. Cd zice aeolo: Ell sumCare umplu cerul ~ipamem lu l ~icete dedesubtNu este loc undo nu este prezenta Lui. SffmtuiMacarie eel Mare panl!. acolo merge, ell. zice:"Du~ezeu es~e:;;i in draei ~iin satana!" Cum este indraci, zie unn, dace satana este impotriva luiDurnnezeu? Da, este. Ca daea n-ar fi Dumnezeu Intr-lnsii, cal rau ar face! Dumnezeu este intr-in~ii cuputerea Sa eea atottiiloa~e, una din insusirile Sale,sa-i pna in frau, ea pe cainele eel rau, sa nu raea raucat ar vr~a ei oam.enilor. Ni c i in porci .n-au putut samtre, fimd tinuu de puterea atottntoare a luiDumnezeu. Ca puterea oraceesca este ingradiUi deputerea dumnezeini. Ca zice la Isaia: Se lupltJ eelputernic cu Gel atotputernie. Are el putere, dar nueste atctputemic, ea Dumnezeu ll tine in frau!

Toata puterea drac easca este c ircum scnsa Im pre-j~r; eete Ingradita de puterea dumnezeirii. Ca alt fe l ,at vazut, cand i-a dat voie sa-l ispiteasca pe Iov ee-a!~e~_tan~~~~a~e~i;! I-~::S ~~~e~~t~~ S : ! ~ : , I~ : ~ ~Dumnezcu Ii da voie

PliRINTELE CLEOPALa Sfiintul Serafim de Sarov a venit un boier

mare, Motovilov. $i Sfiintul Serafim de multa vremeti spunca despre rugacicnea minrii, ca el avearugaciunca asta in mare grad, rugaciunea inirnii -cea mai inalla rugaciune din lumc -, ca sa se lnvete ase ruga omul, nu eu buzele, ci cu inima luiDumnezeu. Si Mctovilov eerea sa-i dea darul acosta:

- Da-mi, parinte, sa inval ~i eu rugaciunea mimi i~i a inirnii! Si spunea sflintul:- Prea devreme pentru tine, ell ai sa te mandrestilintai trebuie sa e~tigi lucrarea Duhului Stant- Cum putem noi c ae riga ac easta luc rare in nci?

- Raccala credintei noastre in Domnul nostruIisus Hristos este pricina ea ne-arn departat aproapccu totul de adevarata viata crcstineasca. Noua ni separ ciudate uncle euvinte din Sfiinta Scriptura,precum zice: Adam vedea pe Dwnnezeu in Raj.$i totusi, !ipsa 'intelegerii este 0 urmare a depar-rani noastre de sensu1 eel dintai al crestinismului. Cuparerea c a suntem in.vata!i, ne-am eufundat intr-~mas a intuneric de ne~tllnla, indlt am ajuns sa soconmcu neputinta lucruri pe care eei vechi le gaseeufiresti. De p ild a a ra ta re a lui Dumnezeu oamenilor!

Cand Dumnezeu S-a aratat lui Moise inMunteleSinai, iudeii nu-i puteau privi fata. Atat era deluminata, C a n d Domnul S-a sehimbat 1a fati!. peMuntele Taborului, ~i rata Lui stratucea ca soarele,iar vesmintele Lui erau albe c a lumina, atunei uceni-cii au cazut cu fetele la pamant. A~a se arata harulPreasfiintului Duh tuturor eelor ec se fae vredniei.Sflintul Serafim de Sarov, vazand ravna luiMotovilov,azis:


32/73

62 N VORBE$TE- ..Fiule, ia vine tncoace! Pune mainile tale peumem mel! Uita-re drept Ia mine!Atunei sfantul a suflat asupra lui.- Ce simti acum?- Parintele meu, nu pot sa Ie privesc, cad dinochii sfintiei tale ies fulgere de lumina! Fata ta eaternai arzatoare decat soarele ~imil dor ochii!- Asa te vad ~ieu pe tine acurn, pentru eli.Duhul

lui Dumnezeu pe amandoi ne-a umbrit." Duhul Sfant s-a transmis din unul in altu!.Inchipuiti~va fata unui om care vorbeste in mijloculso~elUl. I, vez.l mtscarea buzeJor, expresia ochilor; iiauzt glasul ~l in locul corpului vezi 0 luminastnl1uci~oare, 0 lumina orbitoare. Poate cineva s1i-~iinchipuie starea aceesta?- Cum te simti acum? I-a intrebat pe Motovilov- Simr in suflet 0 liniste ~i0 pace, pe care nu 0pot exprima in cuvinte- Aceasta pace pe care 0 simti, este pacea de

care zice Domnul ucenicilor Sai: Pacea Mea dauvouat Eu v-o dau, nu precum 0 dii lumeaSi l-a intrebat: Ce mai simti?- 0 dulccata extraordinara'!- Este dulceata de care dumnezeiasca Scripruraspune: Din diu/ dulceui Tale, le vet da lor s a bea. indulceata asta parca ni se topesc inimile, ~i binele

e:rre ne umple atunci, cine poate sa-l spuna? Ce maisimnfiule?- Sirnt 0negraitd bucurie in inirna!- .Cand Duhul lui Dumnezeu pune deplinstapanire pe fiinta noasna, atuncr sUfi,etul s.e umplede 0bucurie T a r a margim. Acurn ce mal simti?-Oealduraeople~itoare. '

PARINTELE CLEOPA 63Erau in padure ~i afara ningea, iar ei se simteauea tntr-o baie. Aceaste-i endure de eare Dumnezeu

DC cere sa pomenirn In rugaciune: Incdlzeste-ma,Doamne, cu ciildura Duhului Tau eel Sjant! Aeumtntelegem noi cum stau pustn~eii In munti ~i paduri ~inu se tern de frigul aspru al ternn, pentru ea ei suntacoperiti de harul dumnezeiescDuhul Sffint este a treia persoana a Dumnezeirji,Caruia noi ne adresam prin rugaciunea .jmparateccresc ..."; iar prin psalrnul 50, unde zice: .DuhulTau eel sfant nu-I lua de la mine!", ne rugamDomnului nostru Iisus Hristos, sa nu ia harulDuhului Sffint de la noi, pentru pacatele noastre.Aces! har n are omul de la Sffintul Botez, dar tttnrnsteeza cu pacatele ~i se duce. Putea sa-l aibapana in sfarsit, dar cu pacatele ilalung~ de la el.Spune Sfantul Apostol Pavel: Nu, fntrjst~tl pe Du_h~lSjQnt, intru care aii fost pecetluitt In ztuc izbiivirii!Numai pacatele tndeparteaza pe Duhul Sfiint de laom. Si acest Duh Sffint n ia omul la Botez. Darpentru ca s-a intinat cu pacate ~i fiirMelegi, se duce$i iata cat de greu se ca~tiga!Apoi Sfantul Serafim zise ueenicului sac:_ Ia seama! Ti-arn dat duhul acesta, ~i de aziinainte inima ta nu va tnceta sa se roage.Si a simtit Motovilov ca se roaga cu inima. Zicea.Doamne Iisuse ..." permanent. Chiar daca dormea,inima lui se ruga, Se tntgmpla ceea ce spune inBiblie la Cantarea Csntanlor: Eu dorm si inima meavegheazii! Si se_ruga cu inirna ~i avea mare rnfulga-iere. Dar odata IIspune Sfantului Serafim:_ Parinte, diavolul nu rnai are nici 0 putereasupra mea!


33/73

64 N VORBE$TEFiind incuraja! ~iumbrit de darullui Durnnezeu,nu cunostea ispitele- Nu zi asa. frate! i-a zis Sfantul Serafim. Asta-imandrie!_ Sa stii cil.diavolul a fest Inger, ~inu inger,

ci heruvim, cum spune la Isaia: Emf un heruvimocrotitor f te plimbai in mijlocul pietrelor cetorscdnteietoare dill ceruri. Deci, deca i-ar da voieDurrnezeu, ell 0 unghie intoarce pamantul pecealalta parte. Nu vezi ce spune 1a Iov? Fierbeadiincul co 0 caidare inaintea lui i cine va spunearmuraputeriilui.

Are mare putere, dar puterea lui este lngradira deputerea dumnezeirri, ca-l ti.ne

Date post:	15-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	docment
View:	98 times
Download:	4 times

Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 06

Documents