GHEORGHE TULBURE

adevS.ratl a gcoalei, dar nu numai pentru ca sub titlul de dascilsd scape de recrutaliune I

1-o, Din aceasti inalt6 ordina\iane se ve,Je t cil pre viitor:numai acei dascdli vor fi scutili de milifie, cari vor putea ard.tain privin{a aceasta intdrirea din partea c, rr cemande militaridistrictuali.

2-o. Ce aceastd intdrire numal acelor dascdli se va da,cari deoparfe vor avea simbrii potrivlte, ear6. de alt[ parte vor{i dascili sau adjuncfi acolo, unde au cerut lipsa ql trebulnfaaa s5. fie.

Prea Cinstitil PP, protopopi ".i

administratori protopopeqti'ca inspectori ai qcoalelor tractuali, prin parochii subordina{i{d.rd de intl,rziere vor incunoqtiin{a despre aceasta pre to{i das-c6lil tractuall,, carii sunt inci in vArsta supusi tecrataliunelTot deodatS. ins6 .vor face bAgetoare de s.eam[ g.i pre comuni-t6{ile acelea, ai, c6ror dasc6li nu sunt inzestrafi. dupd-cum secuvine; cumci adec6 dascdlii lor nu vor putea fi scutifi de mi-lifie, 9i cumc5" ca sd. nu remdni copiii lor {ere nici o inv5tb_turlqi Bisericile firi eintdref este neincuniurat de lipsn a lace das-cllilor plati potrivitE, pre lAngii care apoi vor putea avea dascilharnic qi scutit de recrutafiune,

PP, protopopi gi administratori protopopeqtl mai departe,numai decAt dupd primirea acesteia vor agterne incoace atesta-tele de cualificafiune ale tuturor dascdlilot aeelera, carii suntin vArsta de recrutafiune, dimpreun5" cu alte atestate ale aceloradespre invdfdtura lor, qi cu contractul cu comunitatea respec-tivi, despre plat5., fdcut, ca de aei si li se poatd. esopera vldi- i

rnarea gi intirirea respectivelor c. r, comande militari distric-tuali despre scutinfa de mili{ie.

PP. protopopi qi admihistrafori protopopegti, vor a.vea ase {inea tn viitor in privinfa aqezd"rii. dascililor qi adiunc{ilor, deurmitoarea normSl Individul acela, careyrea a seaseza dascllin vre-o comunitate lipsttd de dascdl sau adiunct la vre-o qcoald.unde este adevdratd lipsd de un aiutor lAngii dasedlul, mai intdisd se prezenteze de PP, protopopi gl administratori protopopegtila c, r. comisariat respectiv spre a se cerceta despre pattarea

-262- -263-

MITROPOLITUL SAGUNA

lui politicn r dupi aceea s[ faci contract cu comunltatea undelrea a se aqeza dascil sau adiunct qi apoi cu acesta, cu hdrtiadela c, r. comisariat primlt5. qi cu alte atestate ce ar mai aveasd se iveasci la scaunul episcopesc, spre a se tnzestra cu atestatde cualifica{iune gi a i se esopera vidimarea qi lntirirea certtt1"dela respectivele comande mllitad dlstrictuali,

Din Sedinla Consistoriald din 5 August 1853 in Sibiu finutd.

Al tuturor

de binevoitor Archiereu

. Andreiu m. p.

xNr. 858/1853,

Prea Cinstililor PP. Protopopi, piCinstililor Preoli !

Prin Circularul din 24 Aprllle Nr. 530 V'am fost flcut cu-

noscutd calea, pe eare ave{i sd pngifi in p.tivinfa inliin!6rii, or-ganl.zLrei gi a ocArmuirei qcoalelor noastre populare, Aceastd

indreptare , Ve am lost dat-o in infelesul gi pe temeiul princi-

piilor enunciate de inalta noastre StApanire in privin{a gcoalelor

gi avdnd inaintea ochilot adeviratul interes al Bisericei qi, al

creqtinilor nogtri, adeci propigirea asestora ln cultura cea si-

nitoasi, rdzlmatd" pe prineipiile religios-morale, Amisurat ace-

stora dard V'am dat de qtire, cL gcoalele au sd fie confesionale,

adeei r cd cregtinii nogtri trebue s5. aibd gcoalele sale proprii

firi de amestec ca cei de alti religie gi ci inspectiunea qcoa-

lelor este incredinfatI nemijlocit respectivilor Parochi, iard miilocit

Parintrilor Protopopi, ca inspectorilor preste gcoalele din tractele

sale protopopegti, caril iarilqi sunt in lucrul acesta subordinafi

diecesanalui lor Episcop. De atunci incoace am bigat de seamd

.spre nespusa mea bucurie qi mAn$[iere, cd mul{i dintre Plrinlii

Protopopi qi Preoti incurgerea aceasfa asupra qcoalelor, pe eare

li-au dat legile inaltei StepAniri, o au intrebuinfat aqa, incit

.despre ddngii n'au ce zlce, cici n'au ingiropat talantnl lor incre-

I

t i t ll i ' , t l

--------

dtn{at. cici se strdduird a indupreca pe comunitifile noastrebisericegti la fidlcatea, dbtarea gi susfinerea qcoalelor, inzestrarlpe acestea cu inv6frtorl hatnicl, vizilaril adeseori gcoarele, ani-mard pe creqtini, ca s'-qi deie copii sdi ra gcoali, insufrefiripe invifltorl, ca sd fie cu rdvni intrd purtarea dre{dtoriei lorsfinte. unii asemenea Parinli protopopi

9i preofi nu iipsire prinzelul ror acesta intru rnaintarea &eber qcolari ari{at a seceraat6.f recunoqtin{a cregtinilor sd.i, cat qi lauda organelor inalteistapaniri, in sfarqit 'qi agfonisird. 9i mul{E"mirea din partea aeestuiScaun Episcopesc, Di aceea md simt indatorat a le descoperiunofa ca acestora qi cu prilejul acesta a mea indestulare, gi tot-odati ai pofti, ca 9i de aci incolo sr se nevoiasci a stE-rui cuneobosit5' ravnd. pentru inmurfrrea gcoalelor noastre, pentru in-zestrarea lor, precum gi pentru provederea lor cu invdfitorivrednici gi harnici, carii 'qi cunosc ai pricep chiemarea lor ceasfantd 9i nu crufd nici o osteneali pentru luminarea tinerimeinoastre,

Dari totdeodatd md vdd silit a_mi renoi glasul qi c,trtraceia, carii pin6 acum nu ari'larE doritele ,",ohut". du"" ,roaltecelea, cel pu{in influin{a gi puterea, ce o au dat pSrinfilorProiopopi ql Preo{i legile ipaitei Stepaniri asupra qcoalelor,trelue si fie pentru danqii un indemn puternic pentru.inaintareatrebei gcolare, cdci numai aqa-gi vor putea pistra gi asigura qipe viitor aceastd. frumoasE. influinfd gi putere, dacd prin- faptase vof ar5ta vrednici de dansa, sdecd sd aor neuoi a i.nd.uplecape cregtini spre ridicarea gcoaleror, spre cuuiincioqsa ror iotareSi susfinere, dqcd uor ctgeza in ele inadfdtori harnici, dacd, uorindemns. pe fii lor sufletegti, co sd-gi trimild copii la gcoald*daed uor aizita adeseori gcoalele, gi uor onima pe copii spre as-cultare Ei slrddanie, iqrd pe i.nudfd.rori spre o imprinire acuratda dqtoriilor sa/e. Adevirat, cE- de mulleori pdrinfti protopopiqi Preofl pre lingd. toat[ bun5voin{a qi strd.dania, ce o au p"rrtr,,treaba qcolarS, nu pot spori din pricin5., c6 cregtinii aduc inaintesir5.cia, care-i impiedec5" a putea ridica gi inzestra cu cele tre-buincioase o gcoald.; ins5. pre rangii toati sdrEcia totugi va aduceoricine iertl1 penttu qcoali, numai dacn pp. protopopi qi preofi

-264--265-

____Iirrglgyrq! JaeqNA =se vor nevol a capacita pe cregtini despre lipsa cea mare agcoalelor, precum gi despre foloasele eele mari, care le aduccu sine qcoalele at6.t pentru singuraticele persoane, c6t ql pentruintreaga nafiune, - daci le vor pune inainte, clxm alte popoareconloeuitoare aduc insemnate iertfe pentru qcoale, pItrunse fiinddespre aceia, cd numai gcoalelor au s6 mulfdmeascd bund starealor, de care se bucur6. $i aqa jertfind hTecare din sirdcia sapufin, s5" poate aduna cAt sd cere pentta infiinfarea gi susf.nereaunei qcoale,

Fiind insi, c5. in unele locurl Creqtinii noqtrii si afl[ ame-steca{l cu Cregtini de alti lepie intr'un numir aga de mic, incAtnici unii, nici al{ii nu. sunt in stare a-qi face singiuri de sineqcoalS. confesionald. dteptaceia adeseori si naqte trebuinfa de ase face abalere dela principi*l confesional enunciat de inaltaStapanire gi de a se infiinfa o gcoald comun6, Ia care s6 con-tribuie arnAndouS. pd.rtile. Insd. ca aceasti abatere dela princi-plul confesional sd nu se faci decdt numai acolo, unde esteneapirati lipsi pentru aceasta, bine au voif Inaltul Guvern aslobozi c5.tr[ mine un Decret supt 6 Iuniu a. c. Nr. ffi n pri-vinfa qcoalelor mestecate, care inalt Decret insd., Inilfiar SaDomnul Principele Guvernator la umilita Inea propunere qi ru-€^are s'au milostivit prin ordinafiunea sa din 26 August a. e, Nr.

3? "-l deslugi qi mai d,eaproape, qi aga pentru asemenea int6m-

plSri a statornici urmdtoarele norme iL, Unde Creqtinii noqtri lormeazd" o parochie de sine stri-

tdloare, in care se duc protoeoale matriculare, acolo nu sepoate face abatere dela prineipiui confesional, ci Creqtinii no-qtri sunt datori a-qi face gcoali Si a-o susfinea cu puterile sale,fare de a se amesteca cu cregtini de alt5 lege. AflAndu-se lnoraqul ori satul acela creqtini de altd iege insd" intr'un numiraga de mic, incAt nu sunt in stare de a-qi ridica qcoale proprie,atunci acelora le este slobod a-qi trimite copii in qcoala noa-stri, unde pre lAngfd plata obiclnuitd vor inv5{a invd"{dturile, cese predau, afar6. de invi{itura cregtineasci,

2. Unde din eontrS. Cregtinii noglri nu alcituiesc o pa-ro-chie, ci se afl5. intr'un numd"r aga de mic, incAt nu sunt in

l t

I!::ii

GHEORGHE TULBURE

siare a intocmi gi a susfinea qcoala cu puterile sale, acolo sdpot insofi cu cei de alta lege spre ridicarea unei gcoale, Laasemenea intdmpldri, unde trebuie sb se fac[ abatere dela orin-cipiul confesional, $i sE se 'tnfi infeze gcoal5 amestecatd, d"ioar.este respectiva dregitorie politicn a egi tn fafa locului dim-preuni cu respectivil Parochi gi Protopopi de ambele confesiuniqi a cercefa, c5 este lipsd de a se face gcoali mestecatE qi deeste lipsd, sub ce modalit5.fi sE se faci aceasta,

Penlra "r"-.rr.u

gcoal'e mestecate hotireqte inaltul DecretGuvernial din 6 Iunie a, c. Nr. S urmdtoarele regulet

a) Unde Creqtinii de deosebite rellgil sunt silifi a .faceqcoall laolalt5, s[ intocmiasc5 intre sine legidturi sau contractin scris, in care s5. se deslugeascd. cu deamlnunful dreptul deproprletate in privinfa qcoalei al iiecirei pir{i qi si se insem-neze sumelet c1J c,are se deobligd f.ieeare parte atdt la zldkeacdt qi la susfinerea gcoalel i

b/ Inv6{6torul, earele se alege din parfea intregei comuni-7d.ti, are sd. iie de religia pdrtii cel mai numeroase ; prin urmareel va sta sub inspec{iunea dregdtoriei bisericegti, de eare si fine.Unde ambele pfuti sunt la num6r deopotrivi, acolo pe un timpva fi invi{Storul de ,le6iea unei pirli, 9i dupd. aceia-i va urmaaltul de leglea celeilalte ptu|l, qi aqa gi inspecfiunea qcolard sd.va afla odati in mdnile dre{dtoriei a unei biserici qi ceialaltidati sub dregitoria celellahte biseriei;

c/ In asemenea gcoale mestecate nu trebuie sE" se vArasciintre obiectele invd{rturer matetii religioase ; invdfdtura religieio va asculta liecare parte la respeetivul s5"u Paroch,

In urm5. indatorez pe pirinfii Protopopi, ca despre ase-menea intAmplSri, unde este trebuinfi a se face gcoald meste-cati, si-mi raporleze pre lar6i qi si agtepte dela mine aprobarearrnui asemenea amestec,

ImplrtS.gindu-Vd Arhip[storeasca BinecuvAntare rEmAn

Al Prea Cinstiilor Voastre

Sibiiu in 7 Septemvrie 1853,de binevoitor Archiereu

Andreiu m, p,

, MTTROPOLITUL $AG _

Nr.892/1853. X

Cinstitei preotimi eparchiale !Frin mai multe ordina{iuni prea inalte gi anume prin inaltul

,decret de curte Nr. 719, 1832, Nr. Eluvern. 4903 L. Igl, Lg37se hotiregte, ca linerii gcolari de rcllgia rom.-catolicd., cari in-vafi in pcoalele protestante s6 asculte invb"fdtura rcIigiei sale gis6. cerceleze biserica sa, Ordinafiunea aceasta prea inal|E ina'oul 1846 s'a estins qi asupra tinerilor neeatolici, carl umblauin qcoalele catolice, Inaltul Guvern vdzdnd insemnitatea gi lipsap\zkei acestei prea inalte ordina{iuni, precum gi aceea, c6 selac abazari in privin{a aceasta, prin ordina{iunea din 3 Iuliu1851, Nr. 13,513 de nou s'a indurat a porunci, ca in strAnsultnfeles al pornenitei prea inalte ordina{iuni din 14 Decernvrie1846, Nr, cur{i i 5055 sub Nr, Guvern. 3746L.94, Le47 publicate,nici un gcolar din gcoalele poporale qL girnnazlale, care umbld.in vre-o gcoalS de altd confesiunen sd nu se lase la esamen, pAninu va dovedi prin un atestfi dela parochul sdu, cd au ascultatinudldtura religiei sale gi au umblat Ia biserica sa, si cu cesporiu ?

Aceasta prea inalti misurE, inaltul Guvern prin ordina-\lunea dln 30 Iuniu 1853 Nr. *# s'au inr:l.urat a o extirade qi.asupra gcoalelor noastre poporale gi $imnaziale qi asupr a tine-rilor de religia noastr6, cari umbl6 in gcoale de alti confesiune,

PP. protopopi 9i administratori protopopeqti mijlo eit, iar6.parochii locali nemijlocit vor avea aqadarE indatorirea a pfi-veghea cu tot adinsul ca, intAl beiefii de altd religie, cari Lrec-venteazi" qeoalele noastre poporale, invifitura rcligiei si o ascultela parochul lor qi s5" umble la biserica confesiunei lor, $i uniica aceia s5. nu se lase la esamen, pAnd nu vor aduce despreaceasta atestat dela parochul lor; iar a doua, ca tinerii nogtri,cari umbld i.n "scoald de altd. religie, sd nu rdmdnd. fdrd de inud-ldtura religiei bisericei noastre, gi sd umble reglulat Dumineca gisdrbdtoarea la biserica naastrd. Pentru tinerii mai pe urm[riumi{i, parochul locql e totodatd Ei catechet. Ddnsul va a.vea &

-266- -267-

I

!r**-**.- ",,..*- ..Y1

GHEORGHE TULBUR -

implini datorinta sa aceasta de catechet cu toat6 scumpd.tatea,adeci in zile gi in ceasuri ho,tarate ua Ninea cu tinerii di rerigianoastrd gcoald, qi le va da invdlitura trebuincioasd. rn religie,va.priveghi'a ea acei tineri 'si umble regulat la biserica noastri,la timpul s5"u va finea esamen cu ddnqii qi despre sporiul ininvif6turi gi in cercetarea bisericel ariltat le va da atestaterecerute; va priveghia mai departe, ca aeei tineri, la timpul delegile qcoalelor qi de biserici prescris, sE se impirtdgiasc[ cutaina sfintei cuminecAturi,. Mai. pe urmi PP, Catechefi, pfinpp.protopopi respeetivi, totdeauna la inceputul anului gcolar ooragterne incosce conspectul catehumenilor sdi, iar la sfArgitul fie-cdrui semestru, clasificaliuneg despre sporiul acelora in unesemplar, o vor impd.rtigi incoace. PP, protopopi gi admini-stratori protopopeqti, vor priveghia, sub propria r6spundere, caparoehii subordinafi, asupra cdrora cade aceastd datorie, sE oimplineascd cu toatd. scumpd.tatea qi despre sdrgluinfa sau nesir-guinfa unuia sau altuia in privinfa aceasta, totd.eauna vor faceardtare eredincioasi scaunului episcopesc, ca atAt celor dintAisd li se arete recunogtinfa scaunului episcopesc, cdl qi asupracelor din urm5. sd. se poatd lua m5surile potrivite,

Din gedinfa consistoriale din 9 Sept. 1853 in Sibiiu linutd-Al tuturor

de binevoitoriu Arhiereu

Andreiu m. p,

Nr, Cons, 27011854, XI

P.'!r inN ilo r P1 9 t o p o p i,- Ad minist r at o r i pr of op op e g fi,Prealimei pi tnlregului popor epq.rchiql, pLci delaDumnezeu gi Binecuuilniare archiereascd.

Iubi{ilor mei in Hristos fii !o zi insemnatd serbeazd, astdzi sfanta noastri biseric[ qi

toli IIil' ei, Pagtele Domnului, praznieur praznicelor, qi slrb5-toarea sdrbi"torilor.

-268- -269-

MITROPOLITUL SAGUNA

AstLzI s'a {5cut mAntuire a toati lumea, c5. Hristos a in-viat, popoari bucura{i-vd,

Aga cAnti slanta biseric5. astdzl, qi vesteqte tuturor ,,Bucura-\i-v6.", $i intr'adevir iubililor mare este astdzi bucuria qi mAn-

{6etea tuturor acelora, cari, cu aiutorul lui Dumnezeu au petrecutzilele sldnlulul post dupi rAnduiala Sfintei Maicei noastre Biserici.O, cAti bucarie, o cAti mAngiere sunf astdzi inimlle gi sufleteleacelora I Dar ce arein sine sfAnta qi luminata zi de ast1zi pentrucare atdta si ne bucurim gi si ne veselim, pentru care sirbi,loarea aceasla este Sirbdtoarea Sdrbatorilor, glPraznicul Praz-nlcelor? Aceasta intrebare se poate nagte in inima flecilruia,

Astdzi s'a f5.cut mAntuire a toat.i lumean ci Hristos a inviat,cu moartea Sa pre m.oarte a cdlcat gi cu invierea Sa ne-a de-.schis noui uqile raiului, Pricina eea dintdi aqadar[ a m6rimiiqi insemnitit\ii zilei de astdzl, este m6ntuirea neamului cregtinesc,celui prin Adam cdzut, Ast6zi ins5. iubililorl astd.zi zi.c qi cuprilejul Paqtilor din acest an mai, avem inc5. qt altd pricini foarteinsemnati, care inalfS, m5rirr,ea zlLei acesteia luminate gi caretrebue si mEreascd indolt gi intreit bucuria gi veselia in inirnilenoastre.

La mulfi gtiu cd este in cea mai vie adacere aminte sfin{itapersoand a Prea inaltului gi Prea Induratului nostru ImpXratFrancisc loslf I, dln cdlitoria, cu care s'au preaindurat a neimbucura gi pre noi in anul 1852 cAnd a cercetat inireagS. 'f earaArdealului,

Mulfl au avut acea rarS bucurie al vedea deaproape, to{linsi il vedem in toate zilele cu ochii sufletului nostru, in rds-cumpirarea noastrl qi a siintei noastre Biserici din iugul robieL,in drepturile, de care ne bucurim astLzi deopotrivd. cu toatecelelalte neamurl, numai qi singur din preapflrinteasca mlli apreain5.i{atului nostru Impdrat Francisc losiI I, gi in legile celedrepte gi mdnfuito&re, eare nu mai fac deosebTre inlre neamqi neam,

Preain6ltatul 9i Preainduratul nostru tmpd.rat Francisc IosifI pAn5" acum june, mAne va serba sirbitoarea cea mare qiveselitoare in viafi pentru to!i, Sbrb5"taarea aceea, cate o a

I

t{

111irl

_* ilrlfqi!., **

ii

GHEORGHE TULBURE -

binecuvantat Dumnezeu in raiu intre Adam qr Eva, s5rbetoareacare o a binecuvantat Hristos in cana Galileii; m6ne adee6, iu=bifilor creqtini r Freabunul 9i Preainduratul nostru Impirat inainteaAltarului lui Dumnezeu, ia primi taina slintei c5sitorii, cuPreastrdlucita Princesi de Bavaria Elisabeta. oare nu inaltd.aceasta din destul mirimea qi insemnd.t atea ziLei gi sirbd.toareaPaqtilor de astdziT * oare nu este aceasta pricini din d.estul"ca s5 ne bucurlm gi s5. ne veselim ? Aqa este Iubifilor mei in.Hristos fii ! se ne bucur5"m qi si ne veselim in zioa paqtilorde astdzi pentruci acestea sunt Pagtile, care le-a ficut Dum-nezeu ca sd. ne bucurdm gi Si ne veselim lntrdnsele. Deci pi_truns fiind eu de i{semndtatea zilei de mane, aceasta insemnd-tate de ast5:zi r''o vestesc, gi pdrin{egte vd poftesc pre tofi, catotdeauna, dari mAine o'ai cu seamd., adundndu-vd in casaDomnului, cu Eienunchele plecat gi cu inima infrdnti 9i smerit6,si mulfimifi Atotputernicului Dumnezeu pentru prea bogata samil[, cu care v'a invrednicit a aiange deoparte serbetoareaaceasfa a PreamLrTtei invieri a Domnului nostru Isus Hristos qilucrarea mdntuiril neamuiui omenesc, iar de alti parte ci cuprea inaltul Sdu Sfat a hotirit ca tocmai in aceastd. zi a s6,r_bltoarei Sf. Pagti si se intdmple, 9i noi cu to{ii si vedem logo-direa qi cununia Prea Inilfatulul nostru Imp6rat; gi lardgi si v[rugiafi gi sd. cerefl dela p5rintele luminilor qi izvotal tuturordarurilor, ca din preainaltul sdu locaq ca gi in cana Galileii sireverse Da-rul siu cel Dumnezeesc, qi s6 trimit6, binecuvantareaSa gi peste nunta Prea inaltului nostFu Impirat Francisc losilI cu Preainalta sa aleas5 Eiisabeta, spre mdrirea Numelui Si.ucelui SfAnt gi spre lericirea tuturor neamurilor sub. pirinteasca-St6panire a puternicului SIu Sceptru impreunate,

Deosebit poftesc ai indatorez pe intreaga preofime eparehial6,.ca miine a doua zi de Paqti la sfanta Liturghie in toate ecte-niile la Proscomidie, la sfintele Daruri, la ru6fdciunea Amvonului;,,Celce binecuvintezi pe eeice bine cuvinleaz1"" g, a. Unde se,pomenepte numele Preainaltului nostru ImpErat Francisc Iosif tsE se adauge 9i Preainilfata noastr5 impdriteasl Elisabeta,

MITROPOLITUL $AGUNA

fubiNilor mei in Isus Fii !Vedeti qi v5" convingefi, ci din dou6 pricini serbdm in

anul acesta la sfintele Pagti o s[rbitoare maret indoiti ii in-treit6, mai mare ca de alteori; insd. aceasta numai atunci o vomIace, daci vom serba aga, preeum ne porunceqte slAnta noa-strd legfe, gi slAnta maica noastrS bisericb, qi adic5 t 'in trezvienin eurdlie, qi in fapte de milostenie, Cre+tinii cei de demult,precum ne inva{i Istoria bisericeasc5, asemenea sErbitori ledeosebeau prin milostenie gi prin intemeierea unor aqezdmAn-turi f icitoare de bine pentru l ipsi{i qi s5raci, gi pentru inain-tarea binelui de obgte care este milostenia cea mai mare qi ceamai bine primitd la Dumnezeu, Nu intdrzia aqadard, iubifilor fiiin trsus I plrinteqte qi arhiereqte a vd pofti qi a vd imbflrbd,taca gi voi sd urma{l cu to{ii urilei acesteia cregtinegti cu prilejulacestei indoite sd.rb5.tori. $titi iubitilor cd din prea inalta voeimpird.teasei am deschis o colectd pe seama copiilor siraci,cari umbl6 la qcoali, care colectd din darurile de obtte s'a.suit pdni la 9125 tl, 38112 cr, Frumoasd sum5 dacd. privim laea gi la s5.rdcia noastrd din care s'a adunat ; insi iubifilor !micd este suma aceasta dac6 o asemindm cu multimea tinerilor'nogtri sdraci, cari umbli la inv[!6turl 9i cu mul{imea lipselornoastre,

Vi poftesc aqdciarl iabililor in Isus ! ca 9i a.ceia care a{idat qi pini acum la aceastd. fundalie ce poarli numele preainilfatului nostru impirat Francisc L qi ac'eia cari, ori din cepricini nu afi dat nirnica, sd aducefi o jerll6, fieqtecare dupiputinNa sa, la aceast[ fundafie, pentru insemn5tatea qi pentrusfin{enia m&ritel acesteia zile, ca serbarea $1. bucsria zilei strfie adevirati cregtineascd", Cine nu poate mai mult, si nu seindoiasci a da batir unu creifar, ci qi aeela va fi bine primitinaintea lui Dumnezeu, tocmai ca din:rrul viduvei din evan-ghelie i cine insi poate mai muit, socotit ii va fi darul inaintea-Tatilui ceresc, dup5. mErirea lui, qi-gi va lua rS.splata, Sprescopul acesta aqadari poftesc pe preo{ii eparhiali gi pre ctitoriiqi curatorii bisericegti, ca mAine a doua zi de PaSti pe lAngid"

ijl.!

rj. j'.., j

i t'.. l1.

i;!u

-270- -27t-