Monografie Proces Bugetar Public Societate Comer CIA La

Universitatea Al. I. Cuza Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea afacerilor

Specializarea Administratie Publica

Proces bugetar public -monografie-

Iasi, 2011

1

Cuprins

Cap 1. Organizare si functionalitate la SC Building Company SRL

1.1. Scurt istoric

1.2. Obiect de activitate

1.3. Organizare interna

1.4. Functionalitate

1.5. Structura de personal

1.6. Relatii cu exteriorul

1.7. Structura si evolutia principalelor venituri bugetare

Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea veniturilor bugetare

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare

2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor bugetare

Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare

3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare

3.2. Modalitati de realizare a veniturilor bugetare

3.3. Regularizari si recalculari privind realizarea veniturilor bugetare

3.4. Fluxuri informationale generate de realizarea veniturilor bugetare

2

Capitolul I

Organizare si functionare la S.C. BUILDING COMPANY SRL

1.1 Scurt istoric

S.C. Building Company S.R.L este o persoană juridică română de la data înregistrării în

Registrul Comerțului și are formă juridică de societate cu răspundere limitată. Firma este

relativ nou înființată, mai exact la începutul anului 2008. Se recomandă prin imaginea creată

de o calitate deosebită a serviciilor fiind o firmă recunoscută atât în Botoșani, cât și în Iași în

domeniul construcțiilor.

Societatea are sediul în Botosani, strada Sucevei, numarul 5. Își desfășoară activitatea atât

în diferite puncte ale judetului Botoșani cât și Iași, având ca principal obiect de activitate

construcțiile civile și industriale.

1.2 Obiect de activitate

O societate comercială are o capacitate de folosință limitată: ea nu poate avea decat acele

drepturi și obligații care corespund scopului ei statuar. Orice act juridic, care nu este facut în

vederea realizării acestui scop este nul absolut, potrivit art. 34 din decretul nr.31/1954 privind

persoanele fizice și juridice.

În conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 656/1997, privind aprobarea Clasificării

activităților din economia națională- CAEN, obiectul de activitate al persoanelor juridice va fi

exprimat în conformitate cu Clasificarea Activităților din Economia Națională.

Obiectul de activitate al societății comerciale (cel înscris în actul constitutiv al societății)

desemnează operațiunile comerciale obișnuite pe care le desfășoară societatea. Obiectul de

activitate este o limită statuara (convențională) a scopului societății. În cazul în care societatea

comercială săvârșește, de nenumărate ori și alte operațiuni decat cele prevăzute în obiectul său

de activitate, va avea obligația de a le include în obiectul său de activitate.

3

Obiectul de activitate al societății îl reprezintă construcțiile civile și industriale.

Deasemenea, firma mai oferă renovări construcții civile și industriale, consolidări construcții

civile și industriale, birouri, case, apartamente (consultanță, proiectare, execuție, montaj),

amenajări interioare clădiri civile și industriale, birouri, case, apartamente, montaj rigips,

montaj parchet, montaj gresie, montaj faianță. Pe lângă toate acestea, societatea mai execută

termoizolații, hidroizolații, termo-hidroizolații, instalații.

Sectorul de activitate în cadrul căruia funcționează S.C. BUILDING COMPANY S.R.L.

este Ministerul Economiei și Comerțului.

1.3 Organizarea internă

Structura organizatorică a oricarei întreprinderi publice este reprezentată cu ajutorul

organigramei. Acest instrument de management oferă o imagine relativ simplă a structurii

organizatorice și se bazează pe manifestarea relațiilor ierarhice, exprimând subordonarea

compartimentelor, numarul de niveluri ierarhice, locul și rolul fiecărui compartiment în cadrul

structurii.

Structura organizațională este una de tip ierarhic – funcțională. Din componența sa fac

parte administratorul și subordonații acestuia. Astfel, între aceștia se stabilesc relații de

cooperare, dar și de subordonare.

Structura organizatorică este reprezentată asfel:

administrator;

angajati individuali.

Administratorul organizează, planifică activitățile în cadrul firmei, asigurând

disponobilitatea angajaților, a fondurilor bănești și a materialelor necesare pentru desfășurarea

lucrului.

Astfel, el se ocupă cu administrarea firmei în totalitate și acest gen de munca de

administrare implică în special:

planifică sarcinile de lucru pentru fiecare individ în parte;

hotărăște perioada de îndeplinire a sarcinilor;

dispune efectivul de personal necesar;

planifică strategia generală, din punct de vedere material și tehnic;

4

repartizează sarcini personalului subordonat;

monitorizează executarea sarcinilor;

ia decizii flexibile cu privire la pașii de urmat în continuare;

găsește soluții pentru problemele frecvente care apar în legătură cu rezolvarea

sarcinilor de serviciu și a celor personale și interpersonale;

verifică îndeplinirea sarcinilor;

elaborează politici de stimulare și remunerare a personalului;

negociază cu privire la activitățile din firmă;

stabilește contracte de afaceri.

Angajații sunt cei care, în schimbul muncii, primesc un salariu. Angajatul are urmatoarele

obligații:

realizează norma de muncă sau, după caz, îndeplinește atribuțiile ce îi revin conform

fișei postului;

respectă disciplina muncii;

respectă prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv, în

contractul colectiv de munca aplicabil precum și în contractul individual de muncă;

are obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;

are obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;

are obligația de a respecta secretul de serviciu.

Angajatul are, în principal, urmatoarele drepturi:

dreptul la salarizare pentru munca depusă;

dreptul la repaus zilnic și săptămânal;

dreptul la demnitate în muncă;

dreptul la negociere colectivă și individuală;

dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului

de muncă.

5

1.4 Functionalitate

Situațiile financiare pentru anul încheiat la 31 decembrie 2011 au fost întocmite cu

următoarele principii contabile:

Principiul continuității activității – societatea își va continua în mod normal funcționarea

într-un viitor previzibil fără a intra în imposibilitatea continuării sau fără reducerea

semnificativă a acesteia;

Principiul permanenței metodelor – aplicarea acelorași reguli, metode, norme privind

evaluarea, înregistrarea și prezentarea în contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand

comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;

Principiul prudenței – s-a ținut seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor

de valoare a activelor, precum și de toate obligațiile previzibile și de pierderile potențiale care

au luat naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior;

Principiul independenței exercițiului – au fost luate în considerare toate veniturile și

cheltuielile exercițiului, fără a se ține seama de data încasării și efectuării plății;

Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii- în vederea stabilirii

valorii totale corespunzatoare unei poziții de bilanț s-a evaluat separat valoarea fiecărui

element individual de activ sau de datorii;

Principiul intangibilității exercițiului – bilanțul de deschidere corespunde cu bilanțul de

închidere al exercițiului precedent;

Principiul necompensării – valorile elementelor ce reprezintă active care nu au fost

compensate cu valorile elementelor ce reprezintă datorii, respectiv venituri cu cheltuieli, cu

excepția compensărilor între creanțe și datorii admise de OMFP nr. 1752/2005;

Principiul prevalenței economicului asupra juridicului – informațiile prezentate în

situațiile financiare reflectă realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai

forma juridică;

Principiul pragului de semnificație – orice element care are o valoare semnificativă este

prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare.

6

1.5 Structura de personal

SC Building Company SRL, societate înființată în anul 2008, își consolidează relațiile cu

clienții ți își mărește atât numarul de angajați, cât și profitul, datorat forței de muncă în

creștere.

Societatea are o capacitate bună de plată, la sfarșitul anului 2013 neavând datorii restante

catre bugetul de stat, salariați, terți. Capacitatea de munca fiind determinată de numarul de

personal, se urmărește preponderent menținerea forței de muncă, angajarea de personal direct

productiv nou, adâncirea calificării personalului muncitor, îmbunătățirea ritmului de muncă.

La data de 31.12.2013, societatea avea un numar de 7 angajati, toți aceștia ocupând posturi

de muncitori necalificați, acest lucru datorându-se lipsei studiilor și necalificarii lor, însă se

urmărește în permanență angajarea de personal. În raport cu studiile pe care le au, studii

medii, salariul acestora este salariul minim pe economie, adică 975 lei/lună.

Angajații au vârste cuprinse între 25 și 40 ani și toți sunt de sex masculin.

Pentru menținerea pe piață, societatea execută lucrări cât mai complexe, de calitate

ridicată, pentru atragerea de noi clienti și dezvoltarea cât mai rapidă a afacerii.

1.6 Relații cu exteriorul

Relațiile care se formează între S.C. Building Company SRL și mediul său extern

înconjurător sunt de maximă importanță pentru aceasta, deoarece cu ajutorul acestora firma își

poate îndeplini obiectul de activitate, obiectivele pentru care a fost înființată. Mai mult, fără

ajutorul lor, firma nu ar putea exista.

Societatea relaționeaza cu instituții ale statului, cu organisme guvernamentale și

nonguvernamentale și bineînteles cu clienți și cu furnizori.

Relațiile ce se formează între firmă și celelalte organisme se pot sintetiza prin urmatoarea

diagramă de relații externe:

7

8

Consiliul Județean Primăria

Administrația Financiară

Notariat

Judecătoria

Furnizori

Clienți

Inspectoratul Teritorial de Muncă

Direcția Generală a Finanțelor Publice

Casa de Asigurări de Sănătate

Casa Județeană de Pensii

Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

Registrul Comerțului

Camera de Comerț și Industrie

S.C. Building Company SRL

Trezorerie

Bănci

Organizații nonguvernamentale

1. Primăria

La primărie se plătește taxa pentru înființare și tot de la primărie se obține „autorizația de

funcționare”. La construcția și înființarea noilor sedii este necesară „autorizația de

deschidere”.

Pe parcursul întregii activități societatea platește la primărie taxele și impozitele locale: pe

mijloacele de transport, pe clădiri, pentru cultură și sport, pentru câinii comunitari.

2. Camera de Comerț și Industrie

În cadrul Camerei de Comerț la Biroul Unic se înmatriculează societatea și se înregistrează

la un numar de ani. Se întocmesc acte constatatoare privind înființarea societății și se platește

taxa de înființare. Tot de la Camera de Comerț și Industrie se primesc recomandări privind

performanțele economico-financiare ale societății.

3. Registrul Comerțului

La Registrul Comerțului societatea depune anual și semestrial bilanțul contabil.

4. Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

La această instituție se declară numarul de locuri de muncă vacante, printr-o declarație tip,

se depune o declarație privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la

bugetul asigurărilor de șomaj. Cu această instituție se colaborează în vederea căutării de

personal calificat.

5. Casa Județeană de Pensii

Către Casa Județeană de Pensii se transmit declarațiile nominale privind asigurările sociale

de stat pe suport electronic și de hârtie și cererile tip privind solicitarea drepturilor de

asigurări sociale pentru salariații care au benefiaciat de prestații de asigurări sociale suportate

din bugetul asigurarilor sociale.

6. Casa de asigurări de sănătate

Se depune o declarație lunară privind evidența obligațiilor de plată către bugetul Fondului

Național Unic de Asigurări de Sănătate pentru concedii și indemnizații.

Se primește certificatul fiscal (la cererea noastră) din care să reiasă că nu avem datorii la

fondul asigurărilor sociale de sănătate necesar în vederea participării la licitații.

7. Direcția Generală a Finanțelor Publice

Către Direcția Generală a Finanțelor Publice se plătește: impozitul pe profit (anual) pe

baza de declarație, taxa pe valoare adaugată de plată (lunar sau trimestrial) cu decont de

T.V.A., impozitul pe profit (trimestrial), impozitul pe dividente (anual).

Se depune declarația cumulată (declarația 100) în care se specifică totalul sumei de plată a

angajatorului: total CAS, CASS, impozit pe profit, impozit pe salarii, impozit pe dividente.

9

Tot aici se pot obține informații despre legile în vigoare specifice finanțelor publice.

8. Inspectoratul Teritorial de Muncă

La Inspectoratul Teritorial de Muncă se țin cărțile de muncă ale angajaților societății și se

plăteste o cotă de 0,75%. Firma transmite acestei instituții statul de plată, înregistrează

contractele de muncă și orice modificări ale acestora cu actul adițional și copii ale ordinelor

de plată de stat reprezentând viramente din fondul de salarii.

9. Consiliul Județean

De la Consiliul Județean se obțin subvenții și informații despre cum se poate beneficia de

ele și se transmit informații privind impozitul pe profit.

10. Administrația Financiară

Se transmit către această instituție fișele fiscale F1 și F2 ale salariaților și declarașia lunară

privind obligațiile de plată la fondul de risc și fondul pentru învățământ.

Se primesc la cerere și certificate fiscale.

11. Judecătoria

Se transmit către Judecătorie cereri de înscriere, cereri de radiere de ipoteci și se primește

extrasul de carte funciară.

12. Organizații nonguvernamentale

Firma a acordat în diverse condiții și cu diferite ocazii, de exemplu, sponsorizări către

organizații studențești în limitele prevăzute de lege.

13. Trezorerie

Se efectuează plăți prin virament și se comunică ordinele de plată.

14. Bănci

Societatea Comercială Building Company SRL are conturi deschise la Banca Comercială

Română, Sucursala, Banca Română pentru Dezvoltare – Group Societe Generale,

RAIFFAISEN BANK, ALPHA BANK, C.E.C.

Relațiile societății cu băncile se manifestă prin contractarea de credite bancare, depozite

bancare, scontarea efectelor de comerț, plata furnizorilor și a taxelor prin bancă, primirea de

extrase de cont din relațiile cu clienții și cu furnizorii.

15. Furnizori

Pentru a-și asigura atingerea scopului, acest serviciu își desfășoară activitatea în mod

planificat și sistematizat după cum urmează:

evaluarea, selectarea furnizorilor, care se face după anumite criterii de evaluare și

selectare cum ar fi: aptitudinea de a satisface condițiile specificate, certificate de

10

calitate, calitatea livrărilor anterioare, respectarea termenelor, răspuns promt la

solicitări, preț etc.;

stabilirea și solicitarea necesarului de aprovizionare, prin comparare cu stocurile

deținute și ținând cont de activitatea viitoare;

elaborarea, analiza, aprobarea comenzilor și a contractelor de aprovizionare, care se

face în strânsă legătură cu furnizorii;

verificarea produselor la primire, care se poate face fie la sediul societății, fie la

furnizor, conform specificațiilor comenzii de aprovizionare.

Dacă produsele corespund normelor specificate, acestea sunt stocate în magazie sau trimise

direct la lucrarea în curs de execuție, după care se face o analiză a datelor generate de acest

proces și eventual o îmbunătățire a procesului de aprovizionare.

Societatea întreține relații cu furnizorii săi, clasificați după cum urmează:

furnizori de materii prime;

furnizori prestări servicii;

furnizori de publicitate;

furnizori de transport.

Achitarea costurilor serviciilor către furnizori se face în numerar cu chitanță sau din cont

cu ordin de plată sau C.E.C., anterior furnizorii emițând o factură sau factură fiscală.

16. Clienți

În stabilirea cerințelor ce trebuie îndeplinite de clienți se iau în considerare și: identificarea

și analiza nevoilor și așteptărilor clienților, acordarea unei retrospecții a nevoilor și

așteptărilor clienților.

Relațiile cu clienții se manifestă prin execuția de lucrări pe baza contractelor, cu factură

fiscală, sau cu avizul de însoțire a mărfii și apoi cu factură. Încasarea contravalorii se face la

termenele stabilite în numerar sau în cont.

11

1.7 Structura și evoluția principalelor obligații fiscale în perioada 2009-

2013

Date financiare

An bilanț

Cifra de

afaceri

(RON)

Venituri

(RON)

Cheltuieli

(RON)

Profit net/

Pierdere netă

(RON)

Nr. Angajați

2009 77.777 77.778 18.664 57.180 1

2010 148.992 148.992 89.919 59.073 3

2011 211.354 211.354 124.985 80.299 5

2012 212. 7

2013 7

Repartizarea profitului

Administratorul societatii propune repartizarea profitului realizat in anul 2010, dupa cum

urmeaza:

Destinatia Suma

Profit net de repartizat 80.299

-rezerve legale – 5% 4.014,95

-dividente 76.284,05

Cifra de afaceri neta

Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenite din executia lucrarilor, ce intra in categoria

activitatilor curente ale societatii, dupa scaderea TVA.

Cifra de afaceri neta pe anul 2010 se prezinta astfel: 211.354 lei % din total venituri.

Impozitul pe profit

Baza legala pentru determinarea impozitului pe profit o constituie Legea nr. 571/2003

privind Codul Fiscal (Titlul II – Impozit pe profit) cu modificarile si completarile ulterioare,

Hotararea de Guvern nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

12

Impozitul pe profitul curent

Potrivit legislatiei fiscale impozitul pe profitul curent este valoarea impozitului pe profit

pentru anul curent, conform careia profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre

veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri,

dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile

nedeductibile.

Profitul net de repartizat in valoare de 80.299 lei, rezulta prin scaderea din profitul brut

contabil in valoare de 86.369 lei a impozitului pe profit curent datorat final, in valoare de

6070 lei.

Comparativ cu anul precedent, profitul brut realizat este cu 1,46% mai mare, in conditiile

in care personalul a crescut cu 2,33%.

Cifra de afaceri in anul 2010 este de 211.354 lei, cu 1,42% mai mare fata de anul

precedent, fapt datorat si cresterilor de pret, dar si numarului de muncitori.

Activele circulante

Valoarea creantelor la data de 31.12.2010 este de 231.634 lei, compusa din:

- facturi neincasate clienti = 202.645 lei;

- TVA de recuperat = 7.942 lei, compensat cu alte obligatii la bugetul de stat;

- concedii medicale de recuperat de la CASS = 21.047lei.

Datoriile societatii, la 31.12.2010 sunt in valoare de 15.102 lei, cu urmatoarea

componenta:

-furnizori = 3.154 lei;

-datorii cu personalul si asigurari sociale = 9.654 lei;

-impozit pe profit = 1.194 lei.

Alte datorii curente aferente salariilor fata de stat si institutii publice = 1100 lei.

13

Capitolul II Fundamentarea si realizarea veniturilor bugetare (asezarea si

perceperea veniturilor bugetare) la S.C. Building Company SRL

2.1 Cadrul juridic utilizat in fundamentarea veniturilor bugetare

Cadrul juridic de actiune, pornind de la ideea de conducere si actiune prin si pe baza legii,

obliga la existenta unor principii si norme in circuitul banului public pe cele doua sensuri:

constituire (mobilizare) si utilizare (repartizare). In functie de acestea sunt elaborate si

aprobate prin puterea legislativa acte normative care reglementeaza colectarea si utilizarea

banului public in plan organic (prin legitatile finantelor publice), specific (prin acte normative

cu putere de lege pe categorii de venituri publice) si executoriu (prin norme metodologice de

aplicare a fiecarei legi in parte, emise de Ministerul Finantelor Publice in numele

executivului).

Reprezentativ pentru cadrul juridic de actiune este Codul Fiscal, care inlocuieste mare

parte din legile specifice cu privire la veniturile bugetare adoptate inainte de anul 2003,

precum si alte exprimari juridice cu acelasi sens (ordonante guvernamentale, alte legi ori

prevederi din acestea).

Codul fiscal acopera, in plan juridic, problematica veniturilor bugetare prezente in bugetele

cu adresare generala (bugetele de stat si bugetele locale). In esenta, prin acesta se stabileste

cadrul legal pentru impozitele si taxele reglementate prin codul fiscal si se refera la: impozitul

pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, impozitele si taxele

locale, taxa pe valoare adaugata, accizele, impozitele si taxele locale.

In practica fiscal – bugetara din Romania instituirea de impozite si taxe este un atribut

exclusiv al Parlamentului, de aici si sustinerea prin Constitutie a instituirii de obligatii

bugetare sub denumirea de impozite, taxe, contributii, prelevari, varsaminte.

14

In Codul fiscal se fac referiri exprese la principiile impunerii care sunt corelate cu situatiile

concrete vizate de aplicarea lor. Aceste principii sunt: neutralitatea, certitudinea, echitatea si

eficienta.

a) Neutralitatea masurilor fiscale este abordarea in raport cu diferitele categorii de

investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor,

capitalului roman si strain;

b) Certitudinea impunerii, este ilustrata prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu

conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis

stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestria sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce

le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar

asupra sarcinii lor fiscale;

c) Echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in

functie de marimea acestora;

d) Eficienta impunerii prin care se urmareste asigurarea stabilitatii pe termen lung a

prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive

defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impunerea in vigoare la data

adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

Asezarea si perceperea veniturilor bugetare ce fac obiectul Codului fiscal are drept repere

de referinta o serie de elemente tehnice precum: subiectele venitului bugetar, obiectul baza de

calcul, unitatea tehnica de evaluare, inlesnirile la plata, termenul de plata, drepturile si

obligatiile platitorilor.

Subiectul venitului bugetar (raspunde la intrebarea „cine?”), este reprezentata de persoana

juridica S.C. Building Company SRL, detinatoare a unor bunuri sau obiecte, implicate in

anumite acte sau fapte ori care obtine venituri si, potrivit legii, are obligatia sa plateasca

anumite sume de bani catre bugetele publice cu titlul de impozit, taxa, contributie, varsamant,

prelevare. Derivate de la subiect si mai des folosite sunt notiunile de platitor si contribuabil.

Obiectul venitului bugetar (raspunde la intrebarea „ce?”), se refera la elementul concret

care poate fi un bun, un act, fapt sau bani de la care se porneste in asezarea si perceperea de

venituri bugetare.

Pentru S.C. Building Company SRL, obiectul venitului bugetar pentru care se foloseste si

expresia de „materie impozabila / de actiune” este reprezentata de urmatoarele ipostaze:

veniturile ca atare ale societatii, valoarea, pretul, actele / faptele societatii ori chiar societatea

ca persoana juridica.

15

Pretul poate constitui cu deosebire in economiile planificate unde preturile sunt fixe, dar si

in economiile de piata, obiect de asezare si percepere a venituriilor bugetare. In cazul

societatii Building Company SRL, pretul il constituie taxa pe valoare adaugata aplicata asupra

materialelor.

Actele / faptele sunt o alta exprimare a obiectului de asezare pentru veniturile bugetare,

indeosebi in raporturile cu institutiile statului care presteaza diferite servicii cu privire la:

eliberarea de permise sau autorizatii, litigii in instantele de judecata, seccesiuni etc.

Obiecte, bunuri, elemente materiale concrete pot constitui element tehnic de asezare a

venitului bugetar: terenurile, cladirile, au declansat multe impozite si taxe. De aici denumiri

din cadrul societatii S.C. Buildin Company SRL ca: impozit pe terenuri, impozit pe cladiri,

taxa asupra mijloacelor de transport.

Baza de calcul poate fi considerata ca element derivat din obiectul venitului, intrucat la

impozitele directe si la unele indirecte, se suprapune integral sau partial cu acesta. Ea poate fi

definita ca element de tehnica fiscala asupra caruia se aplica unitatea tehnica de evaluare

pentru a se obtine marimile obligatiilor banesti datorate catre bugetele publice.

Diferentele evidente intre baza de calcul si obiectul venitului bugetar apar in cazul unor

obligatii banesti ca: impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe de timbru

etc.

Unitatea tehnica de evaluare reprezinta un alt element de calcul pornind de la un sistem

procentual, folosind cote proportionale, fixe, progresive.

Inlesnirile la plata se concretizeaza in reduceri si scutiri ale obligatiilor potrivit

reglementarilor legale.

Termenul de palata este elementul tehnic care se refera la concretizarea ca plata a

obligatiei banesti. Este momentul in care platitorul are obligatia varsarii sumelor de bani in

conturile bugetare.

Drepturile si obligatiile platitorilor reprezinta un element tehnic prezent in asezarea si

perceperea veniturilor bugetare. Drepturile se refera la faptul de a solicita ori de a contesta

conformitatea calculelor potrivit cu realitatea si actele normative, de a beneficia de inlesnirile

prevazute. Obligatiile se refera la organizarea si conducerea evidentei asupra materiei

impozabile si a bazei de calcul ori la plata la termen a creantelor bugetare.

2.2 Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare

16

2.2.1 Notiuni generale privind impozitele si taxele

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in

ordinea veniturilor publice.

In acceptiunea generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti

din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor

publice . Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara

contraprestatie din partea statului. Autoritatea care instituieste impozitele este statul, dreptul

acestuia de a introduce impozitele exercitandu-se , de cele mai multe ori , prin intermediul

organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele Administratiei Centrale de Stat

Locale.

Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de importanta generala, iar

organele de stat locake pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrative

locale.

Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, acesta se face in virtutea autorizarii legii,

Legea care introduce impozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de

Administratia Financiara.

Impozitele sunt plati care se fac carte stat cu titlul definitiv si nerambursabil.Caracterul

definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei

percepute. In schimbul acestora , platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare

egala sau apropiata.

Pentru toate societatil, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator

cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara ,

economica si sociala.

Initial unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara. Din punct de vedere al

rolului pe plan financiar, acestea constituie principalul mijloc de procurare a resurselor

financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii corespunde unui anumit nivel al impozitelor,

nivel care se schimba pe masura acestei dazvoltari. Specific evolutiei impozitelor in perioada

post belica este tandinta cresterii lor marime absoluta si relativa .Sporirea volumului

impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei

impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere. Astefel, in tarile dezvoltate ,

impozitele si taxele procurau intre opt si noua zecimi din resursele financire ale statului. In

17

tarile in curs de dezvoltare , procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari in

totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi.

In perioada moderna , impozitele au dobandit un rol , fiind folosite ca instrumente de

interventie al statului in viata economica , au devenit o metoda de conducere prin care se

regleaza mecanismele pietei. In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta

ca instrument de stimulare sau franare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei

sau consumului unui anumit produs. Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter

conjuctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea

cresterii economice.

In cazul in care se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor,

se actioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci cand se urmareste cresterea lor se

procedeaza la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicarea numarului lor.

Intereseaza in mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de incurajare, de stimulare

a activitatii. In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt:

- reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporirea profiturilor ce raman la

dispozitia agentilor economici;

- practicarea de bonificatii fiscale;

- practicarea amortizarilor accelerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o

parte mai mare din profit.

Specificitatea in asezarea si perceperea veniturilor bugetare este reflectata prin normele

metodologice de aplicare a legilor de instituire, inclusiv a Codului fiscal.

2.2.2 Impozitul pe profit (pe venit)

Este unul dintre cele mai importante venituri bugetare obtinute sub forma impozitelor

directe.

In cadrul subiectului impozitului pe profit, sunt desemnate urmatoarele categorii de

persoane:

a) persoanele juridice roamne;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu

permanent in Romania;

c) persoanele juridice straine si peroanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in

Romania intr-o asociere fara peronalitate juridica;

18

d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din / sau in legatura cu proprietati

imobiliare situate in Romania sau din vanzarea / cesioanarea titlurilor de participare detinute

la o persoana juridica romana;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile

realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest

caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana

juridica romana.

Subiectul impozitului pe profit il reprezinta S.C. Building Company SRL, ca persoana

juridica.

Obiectul venitului bugetar il constituie, in expresie generala, profitul, iar baza de calcul

(de impunere) este reprezentata de profitul impozabil influentat de cheltuielile deductibile si

nedeductibile. In functie de categoriile de contribuabili apar expresiile:

a) profitul impozabil obtinut din orice sursa (atat in Romania cat si in strainatate);

b) profitul impozabil atribuit sediului permanent;

c) partea din profitul impozabil atribuita fiecarei persoane obtinuta din asociere;

d) profitul impozabil aferent veniturilor obtinute in legatura cu vanzarea proprietatilor

imobiliare ori din vanzarea sau cesionarea titlurilor de participare detinute;

e) profitul impozabil al asocierii ce poate fi atribuit persoanei fizice rezidente.

Cota aplicata asupra profitului impozabil este de 16% incepand cu data de 1 ianuarie 2005,

cu exceptiile prevazute la art. 38 din Titul II al Codului fiscal modificat.

Baza de calcul (de impunere) a impozitului pe profit il reprezinta profitul impozabil, si

in Codul fiscal presupune: respectarea unor reguli generale, luarea in considerare a veniturilor

neimpozabile, determinarea cheltuielilor, deducerea rezervelor si provizioanelor, influentarea

prin cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar, influentarea cu amortizarea fiscala,

cu contractele de leasing si pierderile fiscale.

Potrivit regulilor generale, profitul impozabil (Pi) se stabileste ca diferenta intre veniturile

realizate din orice sursa (Vt) si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri (Cht), intr-

un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile (Vni) si se adauga cheltuielile

nedeductibile (Ch nd). Formula este:

Pi = (Vt – Cht) – Vni + Ch nd

Baza de impozitare, adica suma asupra careia urmeaza a se aplica cota legala in vederea

stabilirii impozitului datorat de contribuabil o reprezinta profitul anual impozabil.

19

Venitul pe profit se varsa in contul bugetului de stat. Plata acestuia trebuie efectuata

trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator aceluia pentru care

se face plata.

Contribuabilii sunt datori sa depuna la organul fiscal competent, o declaratie anuala de

impozit pe profit si, atunci cand e cazul, o declaratie privind platile si angajamentele de plata

catre persoanele nerezidente.

Inlesnirile la plata impozitului pe profit constau in scutiri care se refera, potrivit

aceleiasi legislatii, la anumite categorii de persoane juridice prin corelatie cu unele venituri

realizate de acestea. Aici se incadreaza urmatoarele:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si

disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice si

Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale.;

c) persoanele juridice roamane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor

potrivit cu prevederile cuprinse in Titlul IV din Codul fiscal;

d) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice si utilizate in

sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

e) fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar (constituit potrivit legii);

f) fondul de compensare a investitorilor (infiintat potrivit legii);

g) Banca Nationala a Romaniei etc.

Cheltuielile in sensul scaderii din venituri, apar prezente in lege in ipostazele de:

deductibile, efectuate in scopul realizarii de venituri, cu deductibilitate limitata.

In categoria de cheltuieli deductibile apar numai cele efectuate in scopul realizarii de

venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. La acestea se

adauga si urmatoarele: cele efectuate de productia muncii, prevenirea accidentelor de munca

si a bolilor profesionale; cu primele de asigurare privind accidente de munca, boli sau riscuri

profesionale; pentru reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor

sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor

necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare etc.

Cheltuielile nedeductibile au ca efect cresterea profitului impozabil si se refera la:

dobanzi/majorari de intarziere, amenzi, confiscari si penalitati de intarziere datorate catre

autoritatile romane potrivit prevederilor legale; cheltuielile cu primele de asigurare platite de

angajator, in numele angajatorului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatorului

conform Titlului III etc.

20

Deducerea provizioanelor si rezervelor este limitata la prevederile din lege cum ar fi:

provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor, rezervele constituite de

societatile bancare sau alte institutii de credite autorizate, precum si de societatile de credit

ipotecar; rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in

conformitate cu legislatia in vigoare etc.

Cheltuielile cu dobanzi si diferente de curs valutar sunt abordate distinct. Astfel,

cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a

capitalului este mai mic decat unu sau in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati cu

anumite exceptii (a societatilor comerciale bancare, sucursalelor bancilor straine,

cooperativelor de credit etc), dobanzile deductibile sunt limitate potrivit cu nivelul ratei

dobanzii (de referinta a Bancii Nationale a Romaniei; anuale de 9% pentru imprumuturile in

valuta etc.)

Amortizarea fiscala influenteaza, in sensul deducerii, profitul impozabil legat de

cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau

imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile (orice imobilizare corporala care indeplineste

cumulativ trei conditii: este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea

de servicii pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; are o valoare de intrare

mai mare decat limita stabilita prin hotarare de Guvern; are o durata de utilizare mai mare de

un an).

Contractele de leasing influenteaza in sensul deductibilitatii din profitul impozabil in

functie de o anume abordare a leasingului si anume: la cel financiar, utilizatorul este tratat din

punct de vedere fiscal ca proprietar (amortizarea bunului – ce reprezinta obiectul unui contract

de leasing – se face de catre utilizator, care deduce chiria sau rata de leasing).

Pierderile fiscale sunt prezente in Codul fiscal cu referire la declaratia de impozit/profit si

la anumite situatii in care apar diverse categorii de contribuabili.

Reorganizarile, lichidarile, alte transferuri de active si titluri de participare luate in

considerare la impozitul pe profit sunt reglementate pe baza unor reguli (contributiile nu sunt

transferuri impozabile; valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu

valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul; valoarea fiscala a

titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea

fiscala a activelor aduse dreptcontributie de catre persoana respectiva), prin Codul fiscal,

potrivit cu diferite situatii (distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre

participantii sai, fie sub forma de divident, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza

ca transfer impozabil, cu exceptia unor cazuri de reorganizare daca acestea nu au ca principal

21

obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor; de aici alte reguli de luat in

considerare; detinerea de catre o persoana juridica a peste 25% din titlurile de participare la o

alta persoana juridica romana etc.).

Anexa I: Exemplu de calcul al impozitului pe profit datorat de

S.C. Building Company SRL

TOTAL VENITURI: 148.992 RON

TOTAL CHELTUIELI: 89.919 RON – 8.650 RON (cheltuieli cu impozit pe profit) =

81.269 RON

148.992 RON – 81.269 RON = 67.723 RON

67.723 RON * 5% = 3.386 RON (rezerva legala)

TOTAL VENITURI: 148.992 RON

TOTAL CHELTUIELI: 89.992 RON

REZULTAT BRUT: 59.000 RON

CHELTUIELI IMPOZIT PROFIT: 8.564 RON-

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE: 11.735 RON+

PROFIT: 59.073 RON

REZERVA LEGALA DEDUCTIBILA: 3.386 RON-

PROFIT IMPOZABIL: 54.603 RON*16%

IMPOZIT PROFIT: 8.736 RON

IMPOZIT PROFIT PLATIT: 7.000 RON

IMPOZIT PROFIT DE PLATIT: 1.736 RON

FOND SALAR (641 + 621) = 15.758 RON * 2% = 315 RON

PREMII CADOURI – 8 MARTIE 285 RON

( 6588 ) - PASTE 100 RON

22

AJUTOARE DECES (6458): 700 RON

1.085 RON

CHELTUIELI SOCIALE CULTURALE (2%): 155 RON-

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE: 930 RON

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE: 11.735 RON

- AMENZI (6581): 384 RON

- PREMII CE DEPASESC 2% DIN FOND SALARII: 4.351 RON

- CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE SALARII: 7.000 RON

Elemente tehnice ale asezarii si calculul impozitului pe profit

-se intocmeste in 2 exemplare; inregistrari contabile-data depunerii: 25 a luniiurmatoare trimestrului expirat.-se intocmeste in 2 exemplare;-termen: la data depunerii bilantului

Contabil. Fisa analitica cont 121

Legea 414/2002, art.11 pct. 5

23

Subiectul venitului bugetar

S.C. Building Company SRL Botosani

Obiectul venitului bugetar

Profit obtinut de S.C. Building Company SRL

Baza de calcul

Rezultatul contului de profit si pierderi

Cota de impunere

Cota unica de impozitare 16%

Venitul bugetar 0 (VB 0)

Impozitul pe profit calculat datorat

Inlesniri la plata

1.Scutirea de impozit pe profit a veniturilor obtinute din aplicarea unei inventii

Venit bugetar 1 (VB 1)

VB 1 = VB 0 – Inl plata

Impozit pe profit de plata

Asieta

1.Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat cod 100.

2.Declaratie privind impozitul pe profit cod 101

Responsabil: Director Econimic

2.2.3 Impozitul pe venit (pe salarii)

Impozitul pe venitul societatii Building Company SRL se determina pornindu-se de la

rezultatele din bilant ale activitatii desfasurate de societate, la care se adauga rezultatele

aferente stocurilor, veniturilor din castigurile de capital, dobanzile din conturile curente.

Din veniturile brute, determinate astfel, se deduc cheltuielile activitatii desfasurate,

amortismentul, dobanzile platite, prelevarile la fondul de rezerva si la alte fonduri speciale,

obtinandu-se astfel beneficial sau profitul net.

Impunerea se face pe baza declaratiei de impunere, sau in lipsa acesteia, pe baza datelor de

care dispune organul fiscal.

Venitul din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate, precum si a avantajelor

primite de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau

de forma sub care sunt acordate (salarii, sporuri, premii).

Venitul lunar impozabil se detrmina prin scaderea din venitul de salarii a urmatoarelor

categorii de cheltuieli:

- contributiile retinute pentru restituirea fondului pentru ajutorul de somaj, pentru

asigurarile sociale de sanatate;

- deducerea personala de baza, deducerea suplimentara si o cota de 15% din deducerea

personala de baza;

Cuantumul impozitului datorat de catre debitori se stabileste cu ajutorul unei cote

procentuale progresive.

Impozitul pe salarii se retine la data platii acestora si se varsa la bugetul de stat odata cu

plata celei de-a doua chenzine sau la data platii salariului.

Reglementarile juridice cu caracter de dispozitii generale asupra impozitului pe venit, in

Codul fiscal, se refera la urmatoarele aspecte importante: contribuabili, sfera de cuprindere a

24

impozitului, categoriile de venituri supuse impunerii, veniturile neimpozabile, baremul de

impunere, perioada impozabila, deducerile personale si actualizarea lor, precum si a sumelor

fixe.

Contribuabilii (platitorii) impozitului pe venit sunt cei precizati de lege si anume:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul

unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 95.

Subiectul impozitului pe salarii il reprezinta salariatii din cadrul societatii Building

Company SRL.

Obiectul impozitului in cadrul societatii este reprezentat de profitul acesteia. De sub

incidenta incadrarii la obiectul si baza de calcul a impozitului pe profit sunt scoase anumite

categorii de venituri, considerate neimpozabile, potrivit legii (ajutoare, indemnizatii, si alte

forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetele publice; sumele incasate din

asigurari reprezentand despagubiri; sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si

donatie etc).

Baza de calcul a impozitului lunar, reprezentand plati anticipate, se calculeaza si se retine

la sursa de catre platitorul de venituri S.C. Building Company SRL.

Impozitul pe salarii se calculeaza lunar de catre platitorii acestuia, pe fiecare loc de munca,

asupra totalitatii veniturilor realizate in luna respectiva de catre fiecare salariat, utilizand

cotele progresive pe transe.

Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileste prin deducerea din venitul

salarial brut a urmatoarelor cheltuieli: o cota de 15% din deducerea personala de baza aferenta

fiecarei luni, acordata odata cu deducerea personala de baza, cu titlul de cheltuieli

profesionale, la locul de munca unde se afla functia de baza.

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile salariale se cuprind in fisa

fiscala completata de platitorul S.C. Building Company SRL pe intreaga perioada de efectuare

a platii salariilor.

25

Anexa II: Exemplu de calcul al impozitului pe salarii la SC Building Company Srl

De exemplu, un salariat angajat cu contract de munca la SC Building Company Srl obtine

un salariu minim de baza de 540 RON. Salariatul are in intretinere doi copii. Care este

impozitul pe salarii?

Calculul veniturilor din salarii:

a) in cadrul venitului brut intra

- salariul de baza 540 RON

Total Venit Brut 641 RON

b) deduceri contributii retinute

- contributia pentru asig. sociale 62 RON

- contributia pentru fondul de somaj 3 RON

- contributia pentru asig. sociale de sanatate 36 RON

Total Deduceri 101 RON

Total Venituri 550 RON

Deduceri personale:

-deduceri pers de baza 0 RON

-deduceri pers suplimentare 450 RON

Total Deduceri pers. 450 RON

Impozit: 16 RON

26

Avans: 245 RON

Total retineri: -362 RON

Rest de plata: 289 RON

Venit net: 651 RON

Elemente tehnice ale asezarii si calculul impozitului pe salarii contract individual de munca

rapoarte productie

statele de plata intocmite de

Directorul Economic

-se intocmeste in 2 exemplare;

-data depunetii:25 a lunii urmatoare responsabil Director EconomicRealizarii veniturilor

27


Salariati SC Building Company SRL Botosani

Platitorul venitului bugetar

SC Building Company SRL Botosani


Venituri din salarii obtinute de salariati

Baza de calcul a impozitului pe venit

Din venitul brut obtinut din salarii se scad contributiile obligatorii stabilite prin lege si deducerile de baza

Cota de impunere

Cota unica de impunere de 16%

Marime venit bugetar

Impozit pe venit-impozit pe salarii calculat si

Asieta

1.Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat cod 100

2.Fisa fiscala FF1

Termen de plata

Pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se platesc veniturile

-se intocmeste in 3 exemplare;

-data depunerii: 28 februarie a anului

urmator anul expirat

responsabil Director Economic

2.2.4 Taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al

circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de producatori,

inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.

In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii

fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca

un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata.

Aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia

marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau

serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.

Perceperea taxei pe valoare adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate

in functie de anumite anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozt,

indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge.

Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa

perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii

valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului

final.

Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata

fiind perceputa fractiinat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adaugata la

fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.

Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara

noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul

destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impoztare a bunurilor sau serviciilor care

se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori

28

interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in

tara (odata cu inregistrarea declaratiei vamale de import).

Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de

locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

Conceperea si functionalitatea taxei pe valoare adaugata a avut loc in vedere si limitarea

evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele

ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau bunuri

sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculta corect partea de taxa care ii

revenea.

Contribuabili (platitori) ai taxei pe valoare adaugata, se precizeaza prin lege a fi

persoanele impozabile impliocate in activitati economice (orice persoana care desfasoara, de o

maniera independenta, si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau

rezultatul lor).

Subiectul taxei pe valoare adaugata il constituie in situatia de fata societatea Building

Company SRL.

Obiectul impunerii la taxa pe valoare adaugata este delimitat prin folosirea unor termeni

ca: sfera de aplicare, operatiuni impozabile, (livrarea de bunuri, prestarea de servicii,

schimburi de bunuri sau servicii, importul de bunuri). Corelativ cu acestea apar si alte notiuni

specifice prezente in asezarea si perceperea taxei pe valoare adaugata ca: locul operatiunilor

impozabile (locul livrarii de bunuri, locul prestarii de servicii), faptul generator, exigibilitatea.

In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata sunt cuprinse operatiuni impozabile ce pot

fi: taxabile, scutite cu drept de deducere, de import scutite de taxa pe valoarea adaugata (in

vama).

Livrarea de bunuri se refera la orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor

(corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie) de la proprietar catre alta

persoana, direct sau prin alta persoana, care actioneaza in numele acestora.

Locul livrarii de bunuri fixeaza elemente spatiale ce privesc deplasarile de bunuri in

anumite situatii ca: locul unde se gasesc, locul unde se efectueaza executia, locul unde se

gasesc in momentul in care are loc lucrarea etc.

Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata priveste conditiile legale necesare pentru

exigibilitatea acesteia prin prisma unor reguli generale sau cazuri speciale.

Baza de calcul (in lege baza de impozitare), a taxei pe valoare adaugata este constituita

din tot ceea ce reprezinta contrapartida care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din

partea cumparatorului, beneficiarului sau unui tert, pentru livrari de bunuri si prestari de

29

servicii; preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul

livrarii; suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de

servicii. In baza de impunere se mai cuprind: impozitele, taxele, cheltuielile accesorii. Baza de

impozitare pentru import este constituita din valoarea in vama a bunurilor la care se adauga

taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, datorate pentru importul de bunuri. Mai

pot fi cuprinse in aceeasi baza de impunere cheltuielile de ambalare, transoprt, asigurare,

precum si comisioanele care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania.

Taxa pe valoare adaugata a fost introdusa in Romania incepand cu anul 1993, initial cu o

cota de 18%. Ulterior, regimul taxei pe valoare adaugata a cunoscut multiple reasezari, atat in

sensul operatiilor impozabile si subiectilor impozitului, cat si al cotelor, astazi taxa pe valoare

adaugata fiind de 24%.

Inlesnirile la plata taxei pe valoarea adaugata se concretizeaza in scutiri ce sunt grupate in

actul normativ, pe categorii de operatiuni, astfel: operatiuni din interiorul tarii, la

import;pentru exporturi si pentru transportul international; legate de traficul international de

bunuri.

Scutirile pentru operatiunile din interiorul tarii cuprind o mare diversitate de situatii ca:

- spitalizarea, ingrijirile medicale desfasurate de unitatile autorizate;

- prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunilor de catre stomatologi si tehnicieni

dentari;

- transportul bolnavilor si persoanelor accidentate;

- activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate;

- prestarile de servicii normale, cele legate de practicarea sportului;

- realizarea, difuzarea si/sau retansmisia programelor de radio si/sau televiziune etc.

Scutirile la import se refera la anumite categorii de bunuri ce vizeaza persoane beneficiare

ori destinatii ale bunurilor importante sau in functie de modalitatile de intrare ori procurarea

bunurilor.

Scutirile pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul internatinal

vizeaza:

- bunurile expediate sau transportate in afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in

Romania;

- prestarile de servicii si cele speciale legate direct de exportul de bunuri etc. La aceste

scutiri se adauga si cele speciale legate de traficul internatinal de bunuri.

Sunt scutite de la plata taxei pe valoare adaugata persoanele impozabile a caror cifra de

afaceri anuala este inferioara plafonului de 200 RON

30

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoare adaugata deductibila

devine exigibila, el fiind reglementat cu raportare la categorii de bunuri sau servicii procurate

intr-un anumit mod sau avand o anumita destinatie. Exercitarea dreptului de deducere se

justifica de catre persoanele impozabile in functie de felul operatiunii folosind anumite

documente (ex. factura fiscala).

Perioada fiscala pentru taxa pe valoare adaugata este luna calendaristica.

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile in regim mixt (orice persoana impozabila

inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze

atat operatiuni care au drept de deducere, cat si operatiuni care nu au drept de deducere).

Pro-rata se determina ca raport intre veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de

deducere, inclusiv subventiile legate direct de preturile acestora, la numarator, iar la numitor

veniturile mentionate anterior plus cele obtinute din operatiuni care nu au drept de deducere.

Determinarea taxei de plata sau a sumei negative da plata apare in situatia in care taxa pe

valoare adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila este

mai mare decat taxa pe valoare adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile.

Platitorii taxei pe valoare adaugata sunt prezentati in lege pe doua categorii de operatiuni:

din interiorul tarii, la importul de bunuri.

Obligatiile platitorilor de taxa pe valoare adaugata se refera la inregistarea lor in legatura

cu anumite situatii, la definirea asocierilor din punctul de vedere al taxei, la facturile fiscale,

la evidenta operatiunilor impozabile, depunerea decontului, la plata catre bugetul de stat si

altele.

Anexa III: Exemplu de calcul al taxei pe valoarea adaugata

Se inregistreaza urmatoarea situatie la data de 30 noiembrie 2010:

Operatii scutite fara drept de deducere:

Achizitii – 2.500 RON

Vanzari – 4.000 RON

Sa se calculeze TVA de recuperat respectiv TVA de plata.

TVA d = 2.500 * 24% = 600 RON

31

TVA c = 0 TVA d > TVA c TVA de recuperat

(nu se deduce si se trece pe cheltuieli, pe care le suporta firma)

DECONT

de taxa pe valoare adaugata

Date de identificare a platitorului:

Cod de identificare fiscala: 13665691

Denumire/Nume, Prenume: SC BUILDING COMPANY SRL

Domiciliu fiscal (judet, localitate, str., nr.) Jud. Botosani, Mun. Botosani

Str. Sucevei, Nr. 5

Telefon: 0754790455

PRO-RATA DE DEDUCERE% 100

Denumire indicatori valoare TVA

-lei-

1.Taxa pe valoare adaugata

2.Comert intracomunitar si in afara UE

2.1.Livrari intracomunitare de bunuri, scutite cf. Art.143 alin. (2)

lit.a si d din Codul fiscal

2.2.Regularizari livrari intracomunitare scutite cf. Art. 143 alin.(2)

lit a si d din Codul fiscal

3. Livrari de bunuri sau prestari de servicii pt care locul livrarii /

prestarii este in afara Romaniei (in UE sau in afara UE), precum si

livrari extracomunitare de bunuri, scutite cf. Art. 143 alin. (2) lit b

si c din Codul fiscal

4.Achizitii intracomunitare de bunuri pt care cumparatorul este

obligat la plata TVA(taxare inversa) din care:

4.1 Achizitii intracomunitare de bunuri pt care cumparatorul este

obligat la plata TVA (taxare inversa), iar furnizorul este inregistrat

32

in scopuri de TVA in statul membru la care a avut loc livrarea

intracomunitara

5.Regularizari privind achizitii intracomunitare

6.Bunuri si servicii achizitionate pentru care beneficiarul din

Romania este obligat la plata TVA (taxare inversa), cu exceptia

celor de la rd. 4 si rd. 5.

Livrari de bunuri /prestari de servicii in interiorul tarii si exporturi

7.Livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota de 24%

9.Bunuri si servicii achizitionate supuse marfurilor de simplificare

pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversa)

10.Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de

deducere, cu exceptia celor de la rd. 1-3, si operatiuni supuse

marfurilor de simplificare

11.Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite fara drept de

deducere

12.Regularizari taxa colectata

13.Total taxa colectata (suma de la rd. 1 la rd. 12, cu excetia celor

de la rd. 4.1.

33

Elemente tehnice ale asezarii si calculul taxei pe valoarea adaugata

Directia Generala

Finantelor

Publice

D.G.F.P.

Factura fiscala

Declaratie vamala de import

Responsabil: director economic

34


SC BUILDING COMPANY SRL BOTOSANI


1.operatiuni impozabile – valoarea adaugata

2.importuri de bunuri – valoarea in vama

Baza de calcul

1.contravaloarea bunurilor livrate, serviciilor prestate, exclusiv TVA

2.contravaloarea bunurilor importate

Cota de impunere

24% cota standard asupra operatiunilor mpozabile

Marime venit bugetar

TVA de plata = TVA calculata – TVA deductibila

Asieta

Decont privind taxa pe valoare adaugata cod 300

Termen plata

Data: 25 a lunii urmatoare

-se intocmeste in 2 exemplare

-data depunerii: 25 a lunii urmatoare

Responsabil:director economic

2.3 Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor bugetare

Responsabilitatile si competentele in fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt structurate

in cadrul ordonatorilor de credite bugetaresi declanseaza fluxuri informationale ascendente

separat pe componente bugetare.

Fluxurile informationale in fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componenta bugetara in

parte, se deruleaza potrivit calendarului stabilit prin doua acte normative. Procedura bugetara

cu privire la elaborarea proiectelor de bugete implica, in principal, cu responsabilitati si

competente, consumatorii de fonduri publice, care, potrivit ierarhiei lor, in cazul activitatilor

proprii, produc calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, in stransa legatura cu

subdiviziunile clasificatiei economice: titluri, articole si alineate. In ce priveste activitatea

centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare, fundamentarea se bazeaza

pe comparatia cheltuielilor rezultate din calculele proprii cu cele prezentate prin propunerile

de bugete ale institutiilor subordonate. Cu acest prilej, se verifica mai ales incadrarea in

orientarile limita transmise de sus in jos cu privire la disponibilitatea statului in a angaja,

pentru perioada data, finantarea bugetului.

Structural, fluxurile informationale care reflecta funadamentarea cheltuielilor, pe

componente ale sistemului bugetar, cu urmatoarea configuratie: bugetul de stat, bugetul

asigurarilor sociale de stat, bugetele locale.

Institutiile implicate in procedurile de fundamentare a cheltuielilor sunt, pe de o parte, cele

specializate in gestiunea bugetelor respective, iar, pe de alta parte, sunt institutiile publice din

diverse domenii de activitate, reprezentate de structura ierarhica a ordonatorilor de credite

bugetare. Documentele intocmite in fundamentarea cheltuielilor capata forma initiala a unor

note de calcul si apoi se regasesc, potrivit cu activitatile de incadrare si insumare, mai intai pe

subdiviziunile clasificatiei economice (titluri, articole, alineate) si in al doilea rand, pe ale

35

clasificatiei functionale (capitole si subcapitole), precum si pe titluri (ministere ori alte

institutii centrale). Documentele finale, pentru fundamentare, sunt bugetele de venituri si

cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare, in cazul institutiilor consumatoare de fonduri

publice, si proiectele de bugete publice, pentru institutiile responsabile cu gestiunea lor

ulterioara.

Fluxurile informationale generate de asezarea si calculul veniturilor bugetare pot ava in

comun un anumit mod de abordare (elementele tehnice reprezentative cu privire la asezare si

percepere), cu reflectare intr-o procedura fireasca si corecta in care sa se regaseasca, in acord

cu cadrul juridic, atat contribuabilii (persoane juridice, mai ales), cat si organele de control

(inspectia fiscala). De aici reiese ca sunt prezente trei niveluri de actiune: juridic, fiscal

(procedura), informational (sursa).

In plan juridic, sunt necesare actele normative pe baza carora se poate proceda la asezarea

si calculul veniturilor bugetare. In acest sens de referinta sunt actele normative institutoare sau

principale ori de baza (legi de instituire a venitului bugetar) si actele normative completatoare

ori sustinatoare ale celor dinati (norme ori instructiuni de aplicare). Din aceste acte normative,

sunt identificate sub aspectul procedural, de tehnica fiscala, elementele care concura la

asezarea si perceperea veniturilor bugetare, respectiv: subiectul, platitorul, obiectul, baza de

calcul, unitatea tehnica de evaluare, inlesniri la plata, termenul de plata, drepturi si obligatii

ale platitorilor.

Pe parcursul fluxului informational, asezat in ce priveste elementele tehnice, se apeleaza in

paralel la actele normative mentionate si la sursele de informatii din evidentele

contribuabilului (statistice, tehnic-operative si contabile). In evidente se gasesc, potrivit si cu

actele normative fiscale, date si informatii care ilustreaza, mai intai, calitatea de platitor

pentru contribualbil (subiect) prin corelarea cu obiectul venitului bugetar, ceea ce declanseaza

relatia de impunere. Dupa acest moment, se produce una din partile cele mai importante din

actul de impunere, identificarea materiei impozabile si mai precis, a bazei de calcul (de

impunere sau impozitare). In plan fiscal, in acest moment, pe cele trei forme ale evidentei, se

contureaza dimensiunea exacta de la care se porneste in determinarea obligatiilor de plata

catre bugetele publice. In continuare, fluxul informational se aseaza pe celelalte elemente

tehnice in plan fiscal. Unitatea tehnica de evaluare aplicata asupra bazei de impunere, potrivit

calculelor efectuate de contribuabil, conduce la o prima marime a venitului bugetar ce poate fi

datorat, daca nu sunt inlesniri la plata, potrivit legii, care sa conduca la o alata dimensiune a

platii sub forma venitului bugetar datorat efectiv.

36

Determinarea obligatiilor bugetare de catre contribuabili are loc, de regula, pentru cele mai

multe situatii de calcul, in cadrul compartimentului financiar-contabil al acestuia. Exceptia o

poate constitui cazul impozitului pe salarii, unde calculele se produc la compartimentul

resurse umane (salarizare).

Flux informational cu privire la calculul profitului si al impozitului pe profit

1.Contabilitatea trimestrial calculeaza suma totala a veniturilor impozabile obtinute prin

insumarea soldurilor creditoare ale conturilor din clasa 7. Departamentul contabilitate trimite

catre financiar balanta si inregistrarile contabile cu impozitul pe venit spre analiza.

2. Dupa ce analizează balanta, financiarul trimite catre banca unde societatea are

deschise conturi ordinul de plata cu valoarea impozitului pe profit.

3. Banca trimite catre financiar extrase de cont si copie dupa ordinul de plata.

4. Banca după ce primeste ordinul de plata trimite catre trezorerie o copie după ordinul

de plata şi extrase de cont.

37

5. Financiarul trimite către Directia Generală a Finantelor Publice declaratia 100.

Aceasta se trimite de catre departamentul financiar trimestrial.

Flux informational TVA

1.Casieria trimite catre contabilitate registrul de casa cu anexele contabile pentru a fi

introduse in calculator. De asemenea casieria trimite şi borderoul de vanzare- cumpărare.

38

2. Contabilitatea completeaza jurnalul pentru cumparari şi vanzari dupa care trimite

catre financiar pentru verificare.

3. Financiarul trimite catre banca trimestrial ordinul de plata.

4. Banca trimite catre financiar o copie dupa ordinul de plata dupa ce in prealabil acesta

a fost semnat de catre banca şi un extras de cont.

5. La randul ei banca trimite la trezorerie o copie dupa ordinul de plata.

6. Financiarul trimite trimestrial la Directia Generală a Finantelor Publice declaraţia

300.

Fluxuri informationale determinate de asezarea si calculul veniturilor bugetare la

contribuabili persoane juridice.

Fluxurile informationale, insemnand asezare şi calcul mai intai, scot în evidenta doua

situatii generate de acelasi aspect tehnic, si anume initiativa de plata. De aici, implicarea

contribuabililor persoane juridice, pentru cea mai mare parte (ca dimensiune) a veniturilor

bugetare si a organelor fiscale care au aceeaşi initiativa insa, cu privire la celelalte venituri

bugetare.

Fluxurile informationale generate de asezare si calculul veniturilor bugetare pot avea in



cu cadrul juridic, atat contribuabilii (persoane juridice, mai ales) cat si organele de control

(inspectia fiscala). Sugeram în acest sens, potrivit cu urmatoarea figura, o modalitate practica

eficienta lucrativ de utilizat in asezarea, calculul si perceperea veniturilor bugetare.

in procedura sugerata sunt prezente trei niveluri de acţiune: juridic, fiscal (procedura),

informaţional (sursa). In plan juridic sunt necesare actele normative pe baza carora se poate

proceda la asezarea si calculul veniturilor bugetare.De referinta sunt:

actele normative institutoare sau principale ori de baza (legi de instituire a venitului

bugetar)

actele normative completatoare ori sustinatoare ale celor dintai (norme ori instructiuni

de aplicare).

Din aceste acte normative sunt identificate sub aspectul procedural, de tehnica fiscala,

elementele care concura la asezarea si perceperea veniturilor bugetare, respectiv: subiectul,

39

platitorul, obiectul, baza de calcul, unitatea tehnica de evaluare, inlesniri la plata, termenul de

plata, drepturi şi obligatii ale platitorilor .

Pe parcursul fluxului informational, asezat in ce priveste elementele tehnice potrivit cu

ordinea prezentarii lor de mai sus, se apeleaza in paralel la actele normative mentionate si la

sursele de informatii din evidentele contribuabilului (statitice, tehnic – operative şi contabile).

In evidente se gasesc, potrivit si cu actele normative fiscale, date si informatii care ilustreaza,

mai intai, calitatea de platitor pentru contribuabil (subiect) prin, corelarea cu obiectul

venitului bugetar, ceea ce declansează relatia de impunere (zero). Dupa acest moment se

produce una din parţile cele mai importante din actul de impunere identificarea materiei

impozabile şi mai precis a bazei de calcul ( de impunere sau impozitare).

In plan fiscal, în acest moment, pe baza celor trei forme ale evidentei, se contureaza

dimensiunea exacta de la care se porneste în determinarea obligatiilor de plata către bugetele

publice. In continuare, fluxul informational se aseaza pe celelalte elemente tehnice in plan

fiscal. Unitatea tehnica de evaluare aplicata asupra bazei de impunere, potrivit calculelor

efectuate de contribuabil conduce la o prima marime a venitului bugetar (VB0) ce poate fi

datorata dacă nu sunt inlesniri la plata, potrivit legii care sa conduca la o alta dimensiune a

platii sub forma venitului bugetar datorat efectiv (VB1).

Determinarea obligatiilor bugetare de catre contribuabili are loc, de regula, pentru cele

mai multe situatii de calcul, in cadrul compartimentului financiar contabil al acestuia.

Exceptia o poate constitui cazul impozitului pe salarii unde calculele se produc la

compartimentul resurse umane (salarizare).

40

Forme posibile ale fluxurilor informaţionale generate de aşezarea şi perceperea veniturilor

bugetare

41

Capitolul III Realizarea veniturilor bugetare

3.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare

Termenul de realizare al veniturilor bugetare din impozitul pe profit

Contribuabilii vor plati impozitul pe profitul trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a

primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

Plata si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza trimestrial cumulat de la

inceputul anului sau lunar in cazul bancilor.

Banca Nationala a Romaniei, precum si persoanele juridice straine efectueaza plata in

contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, intr-o suma egala cu

impoztul datorat pe luna noiembrie, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator si cu

regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil.

De asemenea, alti contribuabili platesc in contul impozitului pe profit pentru trimestrul 4,

pana la data de 25 ianuarie, inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si

evidentiat pe trimestrul 3 care se va regulariza pe baza datelor din bilantul contabil, pana la

42

termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiale anuale. Fac exceptie de la aceasta

regula contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 iaunarie inchiderea exercitiului

financiar, anterior depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul pe profit

aferent anului fiscal aferent anului fiscal incheiat pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului

urmator.

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea

la termen a declaratiei de impunere.

Impozitul pe profit se plateste in lei, in situatia in care orice suma care reprezinta o

obligatie nu este platita la termenul stabilit, contribuabilul este obligat sa plateasca majorari

de intarziere pentru perioada cuprinsa in termenul legal de plata si data la care se efectueaza

plata obligatiei fiscale.

Termenul de realizare al veniturilor bugetare din impozitul pe venit din salariu

Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare luna se calculeaza si se retine de

angajatorii care au sediul si domiciliul in Romania la data platii acestor venituri indiferent de

perioada la care se refera. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor

salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine

din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.

Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se platesc o singura data pe

luna de catre angajator astfel:

-in situatia in care veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub foarma de

avans si lichidare, calculul si retinerea se face la data ultimei plati a drepturilor salariale

aferente fiecarei luni;

-in situatia in care in cursul unei luni angajatorii efectueaza plata de venituri, aletele decat

cele de mai sus sunt: premii, stimulnte de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru

concediu de odihna neefectuate si altele denumite plati intermediare; impozitul se calculeaza

la fiecare plata prin aplicarea baremului lunar asupra platilor intermediare acumulate pana la

data ultimei plati pentru care se face calculul.

Orice contribuabil are obligatia de a declara si de a plati impozitul lunar la bugetul de stat

pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul direct sau

printr-un reprezentant fiscal.

Persoanele fizice, juridice sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara

activitatea, este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data

43

inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si respectiv a incetarii acestuia, in termen

de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Termenul de realizare al venitului bugetar din taxa pe valoare adaugata

Persoanele impozabile care realizeaza operatiuni taxabile si/sau operatiuni scutite cu drept de

deducere au urmatoarele obligatii:

a) cu privire la inregistrarea organelor fiscale, sa solicite organului fiscal scoaterea din

evidenta ca platitori de taxa pe valoara adaugata in caz de incetare a activitatii, in termen de

15 zile de la data actualului legal in care se consemneaza situatia respectiva;

b) cu privire la evidenta operatiunilor, sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal

pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adaugata;

c) cu privire la plata taxei pe valoare adaugata, sa achite taxa pe valoare adaugata, potrivit

decontului intocmit lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv.

Termenul de realizare al venitului bugetar din contributia la asigurarile sociale de

sanatate

Termenele de plata a contribuabilului de asigurari sociale de stat sunt:

-data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatorilor care

efectueaza plata drepturilor salariale lunare, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare

celei pentru care se datoreaza plata;

-data stabilita pentru plata chenzinei a doua in cazul angajatorilor ce efectueaza plata

drepturilor salariale chenzinale, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare;

-data prevazuta in conventia civila de prestari de servicii pentru plata sumelor celor

angajati exculsiv pe baza de conventie civila dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare;

-pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs pentru asiguratii urmatori: asociat unic, asociati,

comandatari sau actionari, administratori sau manageri, persoane autorizate sa desfasoare

activitati independente.

Termenul de realizare al venitului bugetar din contributiile la fondul de somaj

Termenele de plata a contributiei de somaj sunt:

-data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatilor care

efectueaza plata drepturilor salariale lunar;

-data stabilita pentru plata chenzinei a doua in cazul in care plata se efectueaza chenzinal;

44

-data prevazuta in conceptia civila de presatari de munci pentru plata sumelor clor angajati

exclusiv pe baza de conventie civila;

-pana la sfarsitul lunii, pentru luna in curs pentru asociati, asociat unic, comanditari,

administratori, manageri.

Termenul de realizare al venitului bugetar din impozitul pe cladiri

Impozitul pe cladiri se plateste anual, in 4 rate egale pana la datele de: 15 martie, 15 iunie,

15 septembrie, 15 noiembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre

persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana

la 10%, stabilita prin Hotarare a Consiliului Local.

Termenul de realizare al venitului bugetar din impozitul pe teren

Impozitul pe teren se plateste anual, in patru rate egale, pana la: 15 martie, 15 iunie, 15

septembrie, 15 noiembrie.




Termenul de realizare al venitului bugetar din impozitul asupra mijloacelor de

transport

Impozitul pe teren se plateste anual, in patru rate egale, pana la: 15 martie, 15 iunie, 15

septembrie, 15 noiembrie.




3.2 Modalitati de realizare a veniturilor bugetare

Realizarea veniturilor bugetare este conceputa global, pornind de la o limita minima, sigur

de indeplinit, limita rezultata din evaluarea mai intai si cat mai aproape de realitate a materiei

impozabile posibile in anul de plan. In plan tehnic, executia partii de venituri a bugetelor

45

publice inseamna fixarea unor proceduri de lucru tinand seama de structura si dimensiunea

pbligatiilor de preluat atat cu implicarea contribuabililor, cat si a institutiilor responsabile, in

plan bugetar, in acest sens.

Fluxurile informationale, insemnand asezare si calcul mai intai, scot in evidenta doua

situatii generate de acelasi aspect tehnic, si anume initiativa de plata. De aici, initiativa la

plata a contibuabililor persoane juridice, pentru cea mai mare parte a veniturilor bugetare, si

intr-o mica masura a organelor fiscale cu privire la celelalte venituri bugetare.

Legislatia finantelor publice subliniaza ca norme generale importante in realizarea

veniturilor bugetare urmatoarele:

-lista impozitelor, taxelor, contributiilor, precum si determinarea este aprobata prin legea

bugetara in fiecare an;

-nici un impozit, taxa sau alta obligatie de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si

incasate daca nu au fost stabilite prin lege;

-este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire in afara celor stabilite prin

lege;

-toate drepturile dobandite de stat referitoare la incasarea veniturilor, drepturi ce revin

direct sau undirect bugetului in perioada anului respectiv apartin exercitiului bugetar

corespunzator acestuia;

-orice venit neincasat pana la 31 decembrie se incaseaza in contul bugetului pe anul

urmator;

-incasarea de venituri care nu au fost specificate in lista aprobata prin legea bugetara se

considera intamplatoare, neprevazute sau instituite dupa votarea bugetului public.

In continuare apar importante in plan tehnic, modalitatile de varsare si plata la care

initiativa revine contribuabililor si organelor fiscale, in raport cu structura veniturilor bugetare

datorate. De aici urmatoarele: calculul si plata directa; calculul, retinerea si varsarea la buget a

impozitului datorat de catre o terta persoana; impunerea si debitarea de catre organele fiscale;

anularea de timbre fiscale si emiterea de recipise CEC.

Calculul si plata directa la initiativa subiectului de venit bugetar care este si platitor

presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligatiei de plata si varsarea, respectiv

plata catre organul fiscal, in conturile bugetare deschise la unitatile operative ale Trezoreriei

Finantelor Publice. Aici s-ar incadra ca venituri bugetare: taxa pe valoare adaugata, accizele,

impozitul pe profit, obligatiile banesti de la frontiera.

46

Metoda stopajului la sursa este folosita in practica executiei veniturilor bugetare, fiind

caracteristica impozitului pe salarii, unde calculul, retinerea si varssarea la buget trece de la

subiect la o terta persoana, platitorul.

Impunerea si debiytarea de catre organele fiscale se bazeaza pe faptul ca acestea dispun,

mai sigur si economicos, de datele necesare asupra obiectului de venit bugetar. Impunerea in

cadrul exigibilitatii, se regaseste aici prin deschiderea rolului si debitarii acestuia pana in

momentul incasarii, cand se stinge obligatia de plata.

Anularea de timbre fiscale mobile vizeaza o diversitate pronuntata de situatii de calcul si

plata a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate, ce au ca obiect de venit bugetar acte si fapte

prevazute de lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenta sau reprezentare valorica a unor

servicii prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de solutionare au sensul

anularii obligatiei de plata.

La organele financiare, realizarea veniturilor bugetare are mai multe momente tehnice

succesive, pentru care se folosesc termenii: asezare, lichidare, emiterea titlului de percepere,

perceperea.

Asezarea veniturilor are sensul de identificare a materiei impozabile, in functie de care se

calculeaza si se percepe obligatia bugetara potrivit cu o anumita marime determinata.

Lichidarea presupune stabilirea marimii venitului bugetar aferent materiei impozabile

folosind elemente tehnice de calcul prevazute de lege. La organul fiscal, aceasta insemna

deschiderea pozitiei in registrul de roluri pentru fiecare subiect, inscriindu-se suma datorata in

debitul acesteia.

Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea marimii venitului bugetar intr-un act pe

baza caruia organul fiscal poate proceda la perceperea lui intr-un cont bugetar deschis la

Trezorerie. Titlul de percepere cu sensul de percepere indica implicarea subiectului platitor

prin prezentarea sa la termen pentru a onora plata venitului datorat. Acelasi titlu, cu

semnificatia de ordin de incasare, este prezent intr-o alta faza si anume executarea silita.

Perceperea sau incasarea efectiva a veniturilor se refera la concretizarea prin plata o

obligatiei bugetare. Aici se incadreaza, pe langa aspectul normal al respectarii termenului,, si

cel al nerespectarii lui, precum si sustragerea de la plata cu o parte din obiectul impozabil sau

prin calcul eronat.

3.3 Regularizari si recalculari privind realizarea veniturilor bugetare

47

Regularizarea anuala a impozitului retinut pentru veniturile de natura salariala

Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligatii:

-sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenta intre venitul net

impozabil din salarii, si deducerile personale si cotizatia de sindicat platita conform legii;

-sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivel de an si cel calculat si retinut

lunar, sub forma platilor anticipate, in cursul anului fiscal urmator;

-sa efectueze regularizarea acestor diferente de impozit in termen de 90 zile de la termenul

prevazut la paragraful anterior numai pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ

urmatoarele conditii:

a) au fost angajati permanent ai platitorului in cursul anului, in functie de baza;

b) nu au alte surse de venituri care se cuprind in venitul anual global impozabil;

c) nu solicita alte deduceri, cu exceptia deducerilor persoanel si a cotizatiei de sindicat platita

potrivit legii.

-diferentele de impozit rezultate din operatiuni de regularizare modifica obligatia de plata

pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii, al angajatorului, pentru luna in care

are loc regularizarea rezultand, impozitul de virat pentru luna respectica.

Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului in

conditiile prevazute la art 61, alin 1 lit c din Codul fiscal determina impozitul anual pe

venituri din salarii, prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul

global impozabil.

Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care:

-nu l-au instiintat in scris ca au realizat si alte venituri supuse globalizarii, in perioada 1 –

15 ianuarie a an ului urmator celui pentru care se face regularizarea;

-nu solicita deduceri potrivit art 86, alin 1 lit c, din Codul Fiscal.

In situatia in care persoana fizica, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului

anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuarii regularizarii diferentelor de impozit si

angajatorul nu poate sa efectueze operatiuni de regularizare a acestor diferente, atunci acestea

vor fi administrate de organul fiscal compentent.

Regularizarea taxei pe valoare adaugata

Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru

operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze

regularizarile prevazute prin decont.

48

Se determina suma negativa a taxei pe valoare adaugata cumulata, prin adaugarea la suma

negativa a taxei pe valoare adaugata rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului

sumei negative raportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi

rambursat.

Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe

va;loare adaugata aceasta nu se raporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata

rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoare adaugata din perioada fiscala de

raportare.

Cererrile de rambursare, compensare a taxei a taxei pe valoare adaugata depuse odata cu

deconturile de taxa pe valoarea adaugata pana la data de 31 decembrie nesolutionate pana la

aceasta data, precum si cererile de rambursare, compartimentul aferent lunii decembrie care se

depun odata cu deconul luinii decembrie pana la data de 25 ianuarie a anului urmator inclusiv,

vor fi solutionate conform prevederilor legale privind taxa in vigoare pentru luna care s-a

intocmit decontul de taxa pe valoare adaugata.

In cazul persoanelor juridice care sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei

negative a taxei pe valoare adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in

decontul persoanei care a preluat activitatea.

Rambursarea sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale

in conditii si potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale in vigoare.

Taxa de rambursare pentru liuna de raportare stabilita prin decontul de taxa pe valoare

adaugata se regularizeaza in urmatoarea ordine:

-prin compensarea efectuata de persoana impozabila in limita taxei ramase de plata

rezultata din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, fara avizul

organului fiscal;

-prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana

impozabila efectuata de organele fiscale din oficiu sau dupa caz, la solicitarea expresa a

persoanei impozabile in termen de 30 zile de la data depunerii cererii de compensare;

-rambursarea efectuata de organele fiscale.

Organele fiscale teritoriale pot efectua solicitarea persoanelor impozabile care se

incadreaza in conditiile stabilite rambursarii de taxa pe valoare adaugata in termen de 15 zile

de la data depunerii cererii de rambursare cu verificare ulterioara a documentatiei.

Rambursarea taxei pe valoare adaugata poate fi solicitata lunar.

49

3.4 Fluxuri informationale generate de realizarea veniturilor bugetare

Fluxurile informationale generate de asezarea si calculul veniturilor bugetare pot avea în



cu cadrul juridic, atat contribuabilii (persoane juridice, mai ales) cat şi organele de control

(inspectia fiscalǎ).

Forme posibile ale fluxurilor informationale generate de realizarea veniturilor bugetare

50

1) Contribuabilul depune declaratia speciala de impunere la Serviciul Buget din

cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Locale Iasi.

2) Serviciul buget transmite apoi declaratia de impunere către Biroul Constatare

si Impunere pentru stabilirea constatarea, urmărirea si încasarea impozitelor \ taxelor pe

cladire

3) Contribuabilul plateste impozitul \ taxa pe cladire la caseria Direcţiei Generale

a Finanţelor Publice Botosani

4) Caseria la sfarsitul zile intocmeste registrul de casa care este transmis către

Serviciul Contabilitatea Veniturilor

5) Serviciul Contabilitatea Veniturilor depune încasarea efectuata in contul

bugetului

local deschis la trezoreria Botosani

6) Trezoreria Iaşi transmite un extras de cont către Serviciul Contabilitatea

Veniturilor in vederea stingerii obligatiilor

51

Fluxul informational privind impozitul \ taxa pe mijloacele de transport

1) Contribuabilul depunde declaratia speciala de impunere a impozitului pe

mijlocul de transport la care anexează copie după cartea de identitate a autovehiculului la

Serviciul Buget din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Locale Botosani.

2) Serviciul buget transmite apoi declaratia de impunere către Biroul Constatare

si

Impunere pentru stabilirea constatarea, urmărirea si încasarea impozitelor \ taxelor pe cladire

52

3) Contribuabilul plateste impozitul \ taxa pe cladire la caseria Directiei Generale

a Finantelor Publice Botosani

4) Caseria la sfarsitul zile intocmeste registrul de casa care este transmis către

Serviciul Contabilitatea Veniturilor

5) Serviciul Contabilitatea Veniturilor depune încasarea efectuata in contul

bugetuluilocal deschis la trezoreria Botosani

6) Trezoreria Botosani transmite un extras de cont catre Serviciul Contabilitatea

Veniturilor in vederea stingerii obligatiilor.

53

Date post:	07-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	maria-gimbuta
View:	29 times
Download:	1 times

Monografie Proces Bugetar Public Societate Comer CIA La

Documents