Monografiafostei comune Ciresul, Cercul Pretorial Timis, Comitatul Caras-Severin sub

Imperiul Austro-UngarAstazi satul Ciresul, comuna Criciova, judetul Timis.

Intocmita de

Sorescu Spiridon din satul Ciresul Nr.17

la data de 14/01/1976.

Sumar

Prefata.......................................................................................................p.2

Partea întâi................................................................................................p.3

• împroprietarirea taranilor (Maria-Terezia)• ocupatiunea « bunicilo r» si « strabunicilor »• denumirea comunei

Partea a-2-a.............................................................................................p.5

• marii proprietari• lichidarea marilor proprietati (1920)

Partea a-3-a.............................................................................................p.6

• « Ciresul »-localizare• Relief• Anul 1918• Banca populara « Soarele »• Preoti, învatatori si elevi• « Ciresul nou »• « Ciresul mic »• Mina • Cooperatia

ANEXE :

1. « Numerele de casa...........................................................................p.14si capiI de familie în anii 1895 si 1976 »

2. Tabel cu locuitorii comunei...............................................................p.18care au participat la I-ul razboi mondial

3. Tabel cu locuitorii comunei...............................................................p.22care au participat la al II-lea razboi mondial

Prefata

Spiridon Sorescu ( 1902 - 1993 ), s-a nascut în comuna « Ciresul ». Tatal, Nicolaie, a fost « plugar » iar mama, Ana, a ramas vaduva si s-a batut singura cu greutatile caci avea 5 copii. Spiridon era un om vesel, vorbaret din fire si bun la suflet caci îi ajuta pe toti din sat, daca nu altfel, macar cu un sfat sau cu o vorba buna.

Contabil de meserie, el a înfintat banca « Soarele » ca sa-i poata ajuta pe taranii saraci sa obtina credite si sa iasa deasupra nevoilor. Datorita lui, când banca s-a desfiintat (1948 ), toti locuitorii comunei Ciresu care au avut actiuni, au primit « parte » din «padurea lui Galici ». Aproape toti satenii din Ciresu au acum padure caci Spiridon a iubit oamenii: si-a pus inteligenta, spiritul practic si cunostiintele în slujba lor, cu simplitate, modestie si din tot sufletul. A fost un mare patriot, animat de idealuri înalte dar « ironie a soartei »: tocmai el a fost « acuzat » de « tradare de patrie » si condamnat la 20 ani de închisoare. Securitatea a interceptat doua scrisori pe care el le-a scris adresându-le ambasadelor Frantei si Statelor Unite: descria cum se facea « înscrierea în CAP ». A fost arestat chiar de ziua lui de nastere, pe 04/03/1961 si eliberat pe 21/08/1964 beneficiind de gratierea tuturor detinutilor politici data de Ghe. Gheorghiu-Dej. Dupa iesirea din închisoare, desi avea 31 ani vechime în câmpul muncii, nu i s-a dat pensie ci un « ajutor social minim » caci fusese … « detinut politic » !

Partea întâi

Împropritarirea taranilorLocuitorii com. CIRESUL TIMIS, dupa versiunile date de oameni batrâni « în timpul dominatiei Marea-Térezia », au fost împroprietariti cu « pamânt arator » în tarina de la locul ses la S-E, la S, si la S-V de comuna Ciresul Timis.Împroprietarirea s-au facut în 3 categorii:

1. Categoria 1 a primit 11 jugh.cad., dintre care ½ jugh. în platul unde urma sa-si faca casa, 1 ½ jugh. în pasune si 9 jugh. în tarine în diferite locuri.

2. Categoria a-2-a a primit 9 jugh.cad., dintre care ½ jugh.cad. în vatra satului sa-si faca casa, 1 ½ jugh. în pasunea urbariala si 7 jugh.cad. în tarina la diferite locuri.

3. Categoria a- 3-a a primit 7 jugh.cad., dintre care ½ jugh.cad.loc de casa, 1 ½ jugh. în pasune si 5 jugh.cad. tarina în diferite locuri.

Dupa împroprietarire, a obligat ca toti locuitorii din vatra satului unde au primit gradina, fara a se opune, sa se mute dupa coline, la locul primit în vatra satului unde locuim noi astazi.Casele erau facute din lemn, acoperite cu stuf, iar cei mai înstariti au acoperit casele cu sindrila, pâna în veacul al 19-lea.Pasunea urbariala s-a dat în jurul com. Ciresul Timis, în întindere de 136 jugh.cad. Aceasta pasune au fost plantata cu pomi fructiferi ca: pruni, meri, peri, nuci si alte specii începând de la Mosi Stramosii nostri, de la formarea comunei Ciresul Timis pâna în zilele noastre.Fiecare « membru asociat » am avut dreptul sa îngradim în islaz 400 stg. patrati timp de 7 ani cu obligatia ca în primul an sa-i plantam cu pomi fructiferi iar în anul al-7-lea eram obligati sa semanam cu plante furajere; trebuia sa ramâna locul curat pentru pasune. Cei ce nu se conformau hotarârii Adunarei Generale, trebuiau sa plateasca amenda. Nu s-au întâmplat ca vreun asociat sa nu se conformeze hotarârei Adunarei Generale. Pe fiecare ne interesa sa tinem pasunea cât mai curata caci toti aveam si pomi si vite. O sa va întrebati de ce unii cetateni au avut mai multi pomi în pasune ? Cei ce au avut pomi în pasune au avut dreptul, dupa locul lui cu pomi, sa vânda pomii, dar izlazul nu, izlazul s-au folosit în comun. Pamântul primit, fiecare a avut dreptul sa si-l vânda precum si casa, dar cel cu pasune, nu au avut voie sa-l vânda: pasunea era « proprietate urbariala » si se folosea « în comun » de toti membrii Asociatiei. Daca s-a întâmplat sa vina în comuna un locuitor din alt sat, el trebuia sa depuna cerere la Asociatia Urbariala pt a fi primit asociat. Cererea se depunea la Adunarea Generala a Asociatiei pentru ca sa-l admita în asociatie, sau daca adunarea refuza primirea, trebuia sa plateasca o taxa stabilita de Adunarea Generala conform statutului.

Ocupatiunea Bunicilor si StrabunicilorLocuitorii comunei Ciresul Timis, din timpurile vechi, pe lânga agricultura, se ocupau cu cresterea vitelor, cu pomicultura si unii dintre ei si cu apicultura. Dovada ca în jur satul e ocolit în pomi fructiferi. Fructele acestei comuni Ciresul Timis au fost vândute pe piata Budapestei. Cumparatorii iubeau foarte mult fructele acestei comuni. Ziceau: « Sunt poame foarte bune si foarte ne plac ! »

Denumirea comuneiComuna Ciresul, Timis, Cercul Pretorial Timis, Comitatul Caras-Severin, aceasta numire au avut-o pâna în anul 1920 sub era Austro-Ungara.Din anul 1920 când s-a extins Administratia din Patria Mama, a fost numita comuna Ciresul-Timis, plasa Timis, jud. Caras-Severin si au avut aceasta denumire pâna în anul 1926.In anul 1926 s-au dezmembrat jud. Caras-Severin în 2 judete:• jud. Caras cu capitala Oravita• jud.Severin cu capitala Lugoj.Iar numirea Ciresului a devenit: comuna Ciresul, plasa Sacul, jud. Severin, pâna la raionare în 1948. Dupa raionare comuna Ciresul au ramas sat la comuna Criciova, raionul Lugoj, Regiunea Banat. Dupa ce s-au desfiintat Raioanele si Regiunile, satul Ciresul au ramas sat mai departe la comuna Criciova jud.Timis.

Partea a-2-a

Marii proprietari. Primul mare proprietar/spaiie/ au fost Stoianovici Ste(a)pan care au avut în proprietate 2230 jugh.cad. Dupa dânsul au urmat baiatul sau Stoianovici Simion si sotia Stoianovici Iuliana. Acesti mari latifundiari, în anul 1890, au vândut lui Baronul Cuzmita Nicolae care au facut si un castel pe locul unde azi locuieste Traian Breban, cu o proprietate de 540 jugh.cad. Tot în anul 1890 din mosia de mai sus, au vândut lui Bizesanu din Buzias 360 jugh.cad. Acesta au luat bani de la Banca Loyd din Timisoara, de au cumparat mosia. Acest proprietar, gospodarind prost mosia cumparata si neputând achita datoria la Banca, au lasat mosia în proprietatea Bancii.În anul 1900, Stoianovici Simion si sotia Stoianovici Iuliana, au vândut advocatului Dimitrie Galici 450 jugh. cad. în locul numit Mladesti unde si-a zidit conacul; aceasta mosie este la departare de soseaua nationala de 1 km. Acum este trecuta aceasta mosie dupa cum urmeaza: « padurea la Stat » si « pamântul arator la CAP Ciresul ».În anul 1910 Banca Loyd au vândut lui Bobonici Iacob si la 15 consorti. Baronul Cuzmita Nicolae, care construise castelul din Ciresu, au vândut proprietatea lui Mortenzon Marton, în anul 1904.În anul 1910 baronul Mortenzon au vândut proprietatea Bancii « Timisana » din Timisoara. De la Banca « Timisana », în anul 1920 au fost împroprietarita comuna Ciresul, cu islaz si padure iar cu pamântul arator au fost împroprietariti locuitorii satului Ciresul care n-au avut pamânt, câte 2 jugh. de îndreptatit.În anul 1920 proprietara Stoianovici Iuliana vinde 580 de jughare lui Lugos Stefan si 45 de consorti care au format colonia a-2-a ruteana, conform aprobarei data de Comitatul Agrar Cluj Nr. 1124/08/10/1920. La « colonia I ruteana » vinde 180 jugh.A mai vândut locuitorilor satului Ciresul, 120 jugh., asa ca cu aceasta vânzare au lichidat toata proprietatea.

Partea a-3-a

Asezare. « Ciresul« - Timis, pâna în secolul al- XVII-lea a fost pe diferite coline, dupa versiunile ce am auzit de la batrânii nostri. De exemplu, « dealul Dreghinci »: pe acest deal au locuit Gheorghe Dreghinci; în « poiana Pirici » au locuit Ioan Pirici; în « pajistea Zbag » au locuit Gheorghe Zbag; în « obârsia lui Ciuru » au locuit Petru Ciuru, etc. Pe timpurile acelea, populatia se ferea sa locuiasca pe lânga drumurile judetene, pe lânga soselele nationale, etc. caci mereu erau expusa sa fie jefuita de hoardele barbare care au trecut pe aici. Ca dovada avem toate numirile dealurilor, câmpiilor, cu astfel de numiri.« Ciresul » este situat la Nord de gara Gavojdia, la o departare de 4 km, la dreapta râului Timis. Timisul, de Ciresul, este la o departare de 1 km pe soseaua judeteana Lugoj - Nadrag. Relieful satului « Ciresul » este: • la Est deal si ses, la Nord si Nord-Vest dealuri si vai - « Dealul Dreghinci »,

« Culmea », « Culmea Chinosi », « Culmea Berbecului Mare» cu « ridicatura Roata » unde se întâlnesc hotarele « Ciresul », « Maguri », « Armadia » si « Juresti ».

• la Vest, « culmea Berbecului Mic », « dâmpul Mladesti » si « dâmpul Capul Dealului », iar « Gomili » în loc ses, lânga soseaua judeteana Lugoj - Nadrag.

• la Sud-Vest, pâna la râul « Timis », loc de ses, cu locurile numite: « Sant« , « Baneasa », « Felnic », « Ostrov » si « Candoane ».

• la Sud, « Zavoiu de la Moara Timis», « Zevoiu », « Tinchi » si « Izvirnac ». • la Sud-Est, « Gariste », « Sârbu », « Ochiu », « Conet ». • la Est, « Rîtul Grosilor », « Locul Scoalei », « Strejeri », « Valeni » si « Podul

Peretului ». Vaile Ciresului sunt:• la Est, « Valeni »;• la Nord, « Valea Pirici », « Ogasu Ciuru » si « Valea Satului »• la Nord-Vest, « Ogasul Gradii » si « Valea Chinosi »• la Vest, « Valea Berbecului Mic », « Valea Pereului »• la Sud-Vest, « Râtul Santului », « Rîtul din Baneasa »• la Sud, rîturile « Ostrovului », « Zavoaielor », « Timpului » si « Ochiului », care, cu

toate cele trei vai - anume: « Valeni », « Rîtul Mare », « Valea Satului » - se varsa în râul Timis.

Anul 1918În cursul lunei Octombrie 1918 au cazut dominatia Imperiului Austro-Ungar care au dominat Banatul aproape un mileniu, pâna în acest timp. Tot în acest interval de timp s-au întors la caminele lor toti soldatii care mai ramasesera din Razboiul distrugator. Cei ce venisera acasa de pe diferite fronturi de lupta, cei reîntorsi, pentru a tinea linistea în comuna, au înfiintat « Garzi Nationale »; si din comune s-au ales Delegati pentru a merge la data de 18 Nov. vechi, 1 Dec. nou al acestui an, la « Marea Adunare a Românilor din Ardeal, Banat, Maramures si Crisana » ce s-a tinut la Alba-Iulia. Din partea satelor noastre, au fost ales, de a lua parte la aceasta adunare, Advocatul Dr. Cornel Antal, reprezentantul circumscriptiei noastre, a comunei noastre si a celor din jur. La reîntoarcerea de la Alba-Iulia, în data de 21 Nov. - 4 Dec. nou 1918, « s-au sfintit » în Biserica din Ciresul Timis, « drapelul national ». Au luat parte profesori români de seama si directorul ziarului « Rasunetul » din Lugoj. Au cântat cântari « nationale » si o cântare ce se cânta aici în Banat, care o descriu mai jos:

« Asa scrie prin Românul - ziar ce aparea la AradAsa scrie prin Drapel - ziar ce aparea la LugojCaci e liber tot RomânulSoarta s-o dispuna el.De la Nistru pîn’la TisaUnul este Glasul nostruO Frenetica Strigare« Vivat România Mare ».Sub Drapelul nostru mândruCu iubitul Trei coloriAm grabit si eu sa intruÎn garda RomânilorVivat, vivat, sa traiascaLa mai multe- mi sa creascaPe Pamântul Stramosesc ».

La data de 23 Mai 1919, au intrat Jandarmeria Româna, aici la noi, pâna la comuna Isvini, caci încolo, spre Timisoara, era ocupata de armata Sîrba, dar numai auxiliara a Armatei Franceze. Primul Prefect Român, au fost al judetului Caras-Severin: Dr. Gheorghe Dobrin. Administratia civila a fost trecuta în mâinile Românilor la data de 24 Iulie 1919. La acesta data armata Româna au ocupat parte din Banat, retragându-se cea franceza, devenind noi Românii, stapâni pe acest pamânt.

În toamna anului 1919 s-au expropriat de la « marii latifundiari » pamânt si prima data s-a dat taranilor în « arenda fortata » câte 5 jughare de fiecare familie care nu au avut pamânt, iar cei ce nu au avut 5 jugh., au fost întregiti. Acum taranii saraci primisera pamânt dar nu aveau un inventar viu, nici atelaje: nu aveau cu ce lucra pamântul. Taranii saraci au trebuit sa se împrumute la camatarii satelor care luau 80% camata la an. Cei saraci din Ciresul au ajuns de s-au împrumutat la camatari tigani care le luau camata dupa 1000 de lei, 100 lei la luna sau, la altii, 80 lei la luna; dar pe lânga bani, mai dadea bietul datoras, câte o gaina si o pâne de 3 kg. Sarmanul trebuia sa dee si asa, caci nu avea cu ce lucra pamântul primit. Trebuia neaparat sa aibe plug, grapa, caruta, si tragea pentru a lucra pamântul primit.

Înfiintarea Bancei Populare « Soarele » din comuna Ciresul-Timis, plasa Timis, judetul Caras-Severin. În « toamna anului 1923, luna octombrie », s-au înscris ca elev, în « Scoala de Contabilitate si Educatie Cooperatista » din orasul Arad, Sorescu Spiridon. La vacanta de Craciun a acestui an, elevul Sorescu, venind acasa de Craciun, a doua zi dupa-masa, au adunat locuitorii comunei Ciresul prin batere de toba la primarie. Elevul Sorescu le-a cetit locuitorilor comunei Ciresul « statutul de banca populara », aratâdu-le ca salvarea lor e numai prin « Cooperatie » si numai prin « Banca Populara » vor putea scapa din ghearele camatarilor care-i jupoaie fara mila. Le-a aratat satenilor ca prin « Banca Populara » îsi vor mari inventarul viu si mort, vor lucra pamântul în mod rational, prin credit obtinut de la banca. În ziua de 20 ianuarie 1924, s-au adunat 23 de sateni din Ciresul la primarie si au semnat « Statutul » si « actul Constitutiv al Bancei Populare » la care i-au dat numele « Soarele »: societate de Cooperativa de Credit si Economie, cu sediul în Ciresul, judetul Caras-Severin. Primul « Consiliu » ales la aceasta adunare au fost în persoanele Domnilor: Dimitrie Secosian, învatator Toma Birescu, preot Ioan Stoia, plugar Nicolae Breban, plugar Ilie Sorescu, plugar Nicolaie Bagiu

si plugar Gheorghe Alexa. Cenzorii activi: Ioan Stepan plugar, Nicolaie Vasi plugar si Petru Stanescu plugar. Cenzorii supleanti: Petru Stefu plugar, Ioan Berneantu plugar si Nicolie Ecobescu plugar. Semnaturile au fost legalizate de primarul comunei Ciresul, Ioan Secosan, din plasa Timis, judetul Caras-Severin, la 20 ianuarie 1924. În luna februarie a venit si aprobarea de la « Centrala Bancilor Populare Bucuresti », cu decizia Nr.3133 din 26/02/1924: « Vazut si aprobat de noi ca fiind conform cu Legea Bancilor Populare, cf. Art.4, alineatul 3 din lege. Director General semnatura ss. ilizibila, Sef de serviciu semnatura ss. Ilizibila ». Aceasta Institutie a functionat pâna în anul 1948 când tot activul au trecut la Banca de Stat, dupa ordinele date de Minister.

Elevi iesiti de pe bancile scolii din Ciresul. În anul 1924 s-au introdus în învatamânt 7 clase. Învatatorul Dimitrie Secosian au trimis la scoala mai înalta pe eleva Sorescu Victoria, ca « bursiera », din cauza ca era fata saraca la mama vaduva si saraca; la fel si pe fratele ei, Sorescu Nicolaie, iar l-a trimis la scoala mai înalta, ca « bursier ». Eleva Sorescu Victoria au absolvit scoala mai înalta si au ajuns « învatatoare » în comuna Dalci dar, cum pe vremea aceea bântuia acea boala nemiloasa, TBC au rapus-o în floarea tineretii. În timpul când Înv. Sorescu Victoria era în sanatoriu pentru a-si salva viata, un elev al dânsei, din comuna Dalci, îi trimite o carte postala, care o anexez în copie, dupa continut:

Caransebes la 1 febr. 1937« Stimata Domnisoara,Poate ca sunteti nedumerita pentru prima data când puneti mâna pe aceasta hârtie. În timpul cetirii acestei scrisori poate ca va gasiti întru dubiu, fiindca nu stiti cine si cu ce interes vine a vi se adresa. Au trecut aproape 10 ani când cu pasul de apostol, cu sufletul de adevarata Românca, ati poposit pe meleagurile comunei Dalci. Desi timpul care trece asa de repede va va fi facut sa lasati totul uitarei, eu care v-am avut ca pe un parinte sufletesc, vin ca sa va readuc din nou trecutul în prezent. Parca va vad din mijlocul celorlalti elevi ai clasei a- 3-a, dintr-un fund de banca lunga, într-o camera cu 6 ferestre. Va vad asa voioasa, dojenitoare, buna. Adesea când se propune, sau când propun eu la scoala de aplicatie, ma gândesc la D-voastra, cum pusa în fata noastra, ne propuneati o lectie de gramatica sau de istorie. Ma gândesc la dumneavoastra, fiindca dumneavoastra mi-ati dat notiunea subiectului, predicatului, etc. Acum când ma gasesc pe bancile Scoalei Normale din Caransebes, « Va » scriu multumindu-va pentru munca ce ati depus-o spre a ma ridica si pe mine, printre ceilalti, la un nivel sufletesc mai înalt. Si pentru ca sa închei aceste siruri, multumindu-va înca o data pentru munca ce ati depus-o aici la noi, rog pe bunul Dumnezeu sa va ajute si sa va dea spor la munca ce o depuneti în ori si ce directie ar fi..Va saruta mâinile fostul d-voastra elev în Dalci:Baloni Ioan, elev clasa a-7-a normala Caransebes ».

Elevul Sorescu Nicolaie au luat bacalaureatul în Comertul Superior, ocupând functie de stat la Finante, apoi seful Financiarului la Întreprinderea « Timisul » Lugoj. Apoi un alt elev tot al lui Dimitrie Secosian: Ecobescu Constantin - au urmat scoala mai înalta si în Armata au avut gradul de « locotenent ». A luat parte în Resboiul contra hitleristilor; azi este în functie înalta la Judet. Învatatorul Dimitrie Secosan a slujit scoala pâna în anul 1936. Dupa dânsul au urmat fiul sau Lucian Secosan pâna în anul 1945. Din anul 1946, au urmat Vasile Rosu pâna în anul 1970. Dupa dânsul au urmat Înv. Popescu Otilia din anul 1971 pâna în

anul 1973. Dupa dânsa urmeaza Înv. Fetyko Steluta din anul 1974 în continuare.• Biserica din Ciresul vechi s-au zidit în anul 1837. • Scoala primara de azi s-au zidit în anul 1911.• Caminul Cultural s-au zidit în anul 1963.• Familii vechi bastinase în anul 1895 au fost 114 familii. Astazi, la facerea

monografiei, sunt 127 de familii.Biserica s-a renovat din temelie începând cu 1970 pâna în anul 1975 sub îndemnul Preotului Stefan Fetyko si consiliului parohial, din daniile locuitorilor Ortodocsi. Localul Cooperativei de Consum s-au zidit prin prin munca voluntara data de locuitorii Ciresului precum si sumele necesare pentru zidire, în anul 1969;Podul de beton peste valea satului s-au facut în anul 1955 de catre Stat pentru Mina Ciresul.

Ciresul Nou/Colonia I Ruteana. Din hotarul fostei comuni Ciresul-Timis s-au mai format doua catune, sate care pâna la Raionare s-au numit « colonia I Ruteana » si « colonia doua Ruteana », dupa cum am aratat mai sus. Ciresul Nou/Colonia I Ruteana, s-au înfiintat în anul 1910 cu locuitori de origine Ruteana veniti din fostul Comitat/judetul Maramures-Sighet, plasele Hust si Volove, astazi în Ucraina Sub-Carpatica, URSS. Acesti locuitori, Bobonici Iacob si 15 consorti, au cumparat mosia Bancii Lloyd din Timisoara. Aceasta mosie este la Nord-Est de satul Ciresul. Relieful satului Ciresul nou este, din partea de Nord-Est a Ciresului vechi, dupa cum urmeaza: « Culmea Dreghinci » pâna la « Dâmpul Sutarului », « Culmea Cat » însasi pâna la « trei hotare »: Drinova, Ciresul si Criciova. Vaile sunt: « Tigancusa », « Valea Pirici », « Valea Ogasu mare », « Picui » si « Valea Satului ». Satul Ciresul nou este în partea de Est a satului Ciresul vechi, pe lânga « pârâul Valeni », soseaua judeteana Lugoj-Nadrag. În hotarul acestui sat se afla si ridicatura cu « Movila Câmpul Sutagului », cu caracter istoric. Dupa aceasta ridicatura, pe timpul navalirelor turcilor si hoardelor barbare, Comandantul acestui dâmp, au dat semnale prin foc spre Caransebes, spre Bocsa si-nspre Lugoj - dupa versiunile ramase de la stramosi. Populatia satului Ciresul nou, azi legat de Criciova sat, la data de 14 Ianuarie 1976:1. Sandor Mihai 2. Veghes Todor 3. Rusceac Petru4. Meles Ioan 5. Tuper Ioan 6. Spilca Maria7. Decun Ion 8. Crasnanic Gheorghe 9. Durnevici Mihai10. Spilca Alexa 11. Dumitresan Nicolaie 12. Spilca Mihai13.Teslevici Cecilia 14. Sandor Vasile 15.Tîmbota Todor16. Belia Mihai 17. Rusceac Gheorghe 18. Rusceac Ilie19. Svaie Maria 20. Mocrean Petru 21. Mocrean Ion22. Popovici Maria 23. Deac Elena 24. Maninet Gheorghe25. Bobonici Anastasia 26. Bobonici Vasilie 27. Bobonici Calina28. Maleta Ana 29. Rambulia Vasile 30. Buta Ioan31. Buta Gheorghe 32. Buta Mihai 33. Popovici Dositei34. Belia Maria 35. Mocrean Ana 36. Rusceac Vasile37. Maleta Ioan 38. Rusceac Ana 39. Sandor Dimitrie40. Maninet Maria 41. Scaloti Maria « Ciresul mic » s-au înfiintat tot din hotarul Ciresului Timis în anul 1920, la data de 02 martie prin cumpararea mosiei lui Iuliana Stoianovici, de catre Lugos Stefan si 45 de consorti. Ciresul mic este în partea de Nord-Vest a satului Ciresul vechi.

Relief - Culmea ce duce de la Ciresul vechi pâna la hotarul Drinovei, « Dîmpu Scaunului », « Dâmpul Stupini », « Valea Chinosi » si « Valea Stupini », « Grunetu lung » si « Dîmpul Resinului », se afla la est de Ciresul mic.Satul « Ciresul mic » este asezat în valea « Pereului », la 3 km de soseaua judeteana Lugoj-Nadrag. Scoala si Biserica s-au zidit în anul 1925.Locuitorii satului Ciresul mic la 14 Ianuarie 1976:1. Crilia Vasile 2. Peia Ioan 3. Popovici Dumitru4. Basaraba Maria 5. Crilia Iuliana 6. Ciup Ion7. Dabadas Vasile 8. Crilia Ion 9. Simonia SilviaAstazi locuitorii acestui sat sunt în descrestere. În anul 1947 au plecat în Rusia, repatriati, trei patrimi din locuitori. Din cei ce au mai ramas, au mai plecat 13 familii în diferite locuri, din cauza ca la acest sat nu au dat drum corespunzator sa iasa la soseaua judeteana, îndeosebi iarna, nu poti aproape intra.

La data de 6 Iulie 1950 s-a predat de la « Oficiul Parohial » Ciresul, la presedintele « Comitetului provizor Criciova », judetul Severin:

1. Matricola botezatilor, reposatilor si cununatilor începând cu anul 1853 pâna în 1886

2. Matricola botezatilor, reposatilor si cununatilor pe anii 1886-1916Registrele sunt în ordine, cu toate filele si cartonate dupa cum reiese din procesul verbal semnat de presedinte: am predat am primitToma Birescu ss. Comanici ss.

V.Rosu ss.

Mina Ciresul. În subsolul hotarului Ciresul se afla zacaminte de carbune lignit, care, în anul 1952 au fost pus în exploatare de catre Stat , pâna în anul 1966 când s-a închis lucrarea din cauza ca au cheltuit mai mult decât sa aduca venit: nu au dat randament.

Cooperatia în comuna Ciresul. În anul 1924 s-au înfiintat Banca Populara « Soarele », societate cooperativa de credit, economie si aprovizionare cu tot felul de masini agricole si desfacere în comun a produselor « asociatilor », etc. Prin aceasta institutie cooperatista s-au înjghebat gospodarii frumoase. Asociatii si-au procurat pluguri de fier pentru prasit precum si masini de treerat iar Institutia a procurat tot felul de seminte selectionate. Dovada ca aproape trei sfert din sat s-au facut gradinari. Produsele lor s-au vândut pe toate pietele din Resita, Caransebes si Otelul Rosu. Rosiile au fost trimise de Banca pe piata Sibiului precum si ciresele si poamele de soi, pe piata Brasovului. Aceasta institutie au ajuns de au ajutat pe toti agricultorii din plasa Sacul. Au avut sectie economica în comuna Gavojdia prin care s-au aprovizionat populatia si satele din jurul acestei comuni. În anul 1944 « magazinul » sectiei economice a fost bombardat de avioanele hitleriste din care cauza si-au încetat activitatea. Creditul s-au dat mai departe agricultorilor prin aceasta cooperativa de credit pâna în anul 1948 când întreg portofoliul au trecut la Banca de Stat, conform ordinelor în vigoare la acea data.

Locuitorii satului Ciresul si cei din jur, la « apelul » lansat în 1957 de organele conducatoare ale « Cooperatiei », de la Regiunea Banat, pentru înfiintarea unei « Banci Cooperative de Credit » în comuna Gavojdia, entuziasmati de binefacerile acestei institutii, la fondare, o mare parte s-au înscris; dovada, aceste sate au dat doi membrii în consiliul de conducere. Tot locuitorii din satul Ciresul au botezat-o « Banca Cooperativa de Credit Lunca Timisului ».

Cooperativizarea Agriculturei în satul Ciresul. În anul 1959 au luat fiinta Cooperativa Agricola de Productie. Cu hotarul satului Ciresul si Ciresul mic, proprietatea Galici, s-au format « Brigada I ». Cu parte din hotarul satului Ciresul si hotarul satului Cresul nou, s-au format « Brigada II ».

Ciresul, la 14 Ianuarie 1976Sorescu Spiridon

Numere de casa si capi de familiecomuna «Ciresul » - Timis în anul 1895:

Nr.crt.

Nr. case

i

1895Capi de familie: nume

prenume

1976Capi de familie: nume

prenumeNr. casei

1. 1 Stefan Gulin Petru Maran 3

2. 2 Eva Draghici Stepan Nicolaie 4

3. 3 Mihai Berneantu Filipet Gheorghe 5

4. 4 Ioan Alexa Tubria Livius 6

5. 5 Nicolaie Enchescu Ioan Enchescu 7

6. 6 Gheorghe Maran Ioan Maran 8

7. 7 Bizesanu Popovici Mihai 9

8. 8 Bizesanu Durnevici Ion 9

9. 9 Bizesanu Berneantu Ion Nita 10

10. 10 Ciocan Costa Crasnanic Dimitrie si Ana 11

11. 9 Renhard Petru Crasnanic Mihai 11

12. 11 Ardelean Dimitrie Birescu Liviu 14

13. 12 Aurariu Nicolaie Aurariu Ioan Panaiut si Elena 15 si 16

14. 13 Trifu Sorescu Sorescu Sebastian 17

15. 14 Stefu Petru Aurariu Valer 18

16. 15 Ecobescu Nicolaie Gimbosa Vasii Corolau 19

17. 16 Cocîrla Dimitrie Bosca Vasile 19

18. 17 Boc Nicolaie Moise Lazar 20

19. 18 Sofia Tragher Muntian Pavel 21

20. 19 Moise Petra Moise Nicolaie 22

Moise Petra Miscu Gheorghe 23

21. 20 Daicovici Chiliuta Parasinat Vasile 24

22. Saveta Voda Toma Ilie 25

23. Stanescu Ioan Ciresan Dimitrie 26

24. 23 Salbagean Nicolaie Filipat Lazar 27

25. 24 Jurca Jurchita Caprariu Nicolaie 28

26. 25 Novac Constantin Novac Ioan 29

27. 26 Jurma Nicolaie Cerpaz Maria 30

28. 27 Toma Sosdian Miscu Iosif 31

29. 26 Tubria Ioan Magiar Filip 32

Scaloti Mihai 33

30. 28 Constantin Aurariu Aurariu Nicolaie 34

31. 29 Ana Stamatchi Emanoil Anton 35

Nr.crt.

Nr. casei

1895Capi de familie: nume

prenume

1976Capi de familie: nume

prenume

Nr. casei

32. 30 Vasile Jurca Crasnienici Alexa 36

33. 31 Maria Gruia Scaloti Tudor 37

Meles Mihai 38

34. 32 Ioan Aurariu Constantin Aurariu 39

36. 34 Lazar Zimbran Ion Ursu 40

37. 35 Ioan Draghici Spilca Mihai 41

38. 36 Pau Lazar Grasu Damaschin 42

39. 37 Pavel Toma Aurariu Cornel 43

40. 38 Bot Ioan Bobonici Ioan 44

Scaloti Mihai 45

41. 39 Stefan Murari Ciabrun Ion jr. 46

42. 40 Achim Magdescu Stoia Constantin 47

43. 41 Savu Margan Ioan Moise Turcu 48

44. 42 Iosif Bernantu Scaloti Nicolaie 49

45. 43 Chiliuta Vlaicu Tîmbota Ana 50

46. 44 Saveta Voda Ciabrun Ioan sen 51

47. 45 Nistor Aurariu Silviu Aurariu 52

48. 46 Lazar Marginentu Gaspar Nikolic 53

49. 47 Ioan Aurariu Cornel Aurariu 54

50. 48 Aurariu Nistor Jigoris Gheorghe 55

51. 49 Dimitrie Ghera Jigoris Gheorghe 56

52. 50 Nicolaie Magiar Tîmbota Vasile 56

Tubec Vasile 57

53. 51 Adam Stan Jivan Constantin 58

54. 52 Breban Dimitrie Breban Octavian 59

55. 53 Iosif Besaniantu Ionescu Gheorghe 60

56. 54 Ela Dobosan Indru Ana 61

57. 55 Treia Cerpaz Indru Ana 61De la 56 la

61au fost familiile lui Donesie Calbun si ale lui Stan Ioan - fosta colonie

înDirjoane

62. 62 Moise Ioan Lolia Moise Ioan Nelu 62

63. 63 Aurariu Nicolaie Victoria Pupsa 63

64. 64 Ioan Popovici Bagiu Viorica 64

Datcu Dimitrie 65

Nicolescu Ioan 66

65. 65 Grasu Ioan Turcan Nicolaie

Nr.crt.

Nr. casei

1895Capi de familie: nume

prenume

1976Capi de familie: nume

prenume

Nr. casei

66 66 Traila Lungu Ioan Muntean 68

67 67 Petru Marcu Ilie Floria 69

68 68 Constantin Ecobescu Lugos Ioan 70

69 69 Constantin Ecobescu Ecobescu Nicolaie 71

70 70 Vlaicu Persida Vlaicu Nistor 72

71 71 Romulus Marcu Ioan Berneantu 73

72 72 Rotariu Vasile Valer Mladescu 74

73 73 SCOALA SCOALA 75

74 74 Dimitrie Daicovici Berneantu Stefan 77

75 75 Stoianovici Cornean Nicolaie 76

76 76 Stoianovici Berneantu Stefan 77

77 77 Moisa Danila Martin Pasula 78

79. 79 Ilie Ursu Iorgovan Ursu 79

Constantin Stanescu Gligor Stanescu 80

80. 80 Ana Stepan Victoria Stepan 81

81. 81 Tubria Damaschin Tubria Nicolaie 82

82. 82 Pavel Iancu Lata Ion Gheorghe 83

83. 83 Nicolaie Berneantu Damaschin Berneantu 84

84. 84 Stanescu Constantin Tubria Ioan 85

84. 85 Ispas Nicolescu Rotariu Nicolaie 86

86. 86 Furdian Lazar Aurariu Ioan 87

87. 87 Tubria Nicolaie Tubria Traian 88

88. 88 Traila Stoia Victor Stoia 89

89. 89 Damaschin Alexa Maninet Ioan 90

90. 90 Vasi Gheorghe Rosu Livius 91

91. 91 Moldovan Nicolaie Biriescu Cornel 92

92. 92 Ciocan Aurel Ciocan Nicolaie 93

93. 93 Puscan Valer Aurariu Maria 94

94. 94 Iosif Ioanovici Rotariu Aurora 95

95. 95 Izdraila Romînu Ioan Romînu 96

96. 96 Stefan Murariu Traian Murariu 97

97. 97 Damaschin Stan Boboc Maricel 98

98. 98 Antonie Maran Maran Nicolaie 99

99. 99 Bot Lazar 100

100. 100 Caplescu Constantin 101

Nr.crt.

Nr. casei

1895Capi de familie: nume

prenume

1976Capi de familie: nume

prenume

Nr. casei

101. 101 Gornicu Nicolaie Toader Nicolaie 102

102. 102 Stanescu Vasile Suciu Nicolaie 103

103. 103 Tubria Ilie Stanescu Ioan 104

104. 104 Puscan Valer Aurariu Maria 105

105. 105 Achim Oprea Dil Stefan 105

106. 106 Mortenzon Marton Breban Traian 106

107. 107 Mortenzon Marton Breban Traian 106

108. 108 Daici Iulia Breban Gheorghe 107

109. 109 Aurariu Ilie Aurariu Ioan Nita 108

110. 110 Mihai Berneantu

111. 111 Savu Gruia Caplescu Ion 109

112. 112 Ignaton Ioan Ciocan Cornel 110

113. 113

114. 114 Pascu Aurariu Iosif Gherga 111

Indrea Vasile 112

Farcas Vladimir 113

Vagiunic Mihai 114

Veghes Iuliana 115

Veghes Gheorghe 116

Popovici Ilie 117

Lugos Maria 118

Crasnanic Nicolaie 119

Spilca Maria 120

Scaloti Vasile 121

Crasnanic Gheorghe 122

Vaziunic Gheorghe 123

Popadinat Mihai 124

Romolus Traian 125

Teslevici Ilie 126

Sorescu Versavia 127

Ciresul, Timis - 1895 Ciresul, Timis - 1976

114 numere de casa 127 numere de casa (14/01/1976)

TABEL cu locuitorii comunei « Ciresul »- Timis care au luat parte la razboiul mondial din anii 1914 – 1919

Nr.crt.

Nr. casei

Numele si prenumele

1.. 1 Berneantu Stefan prizonier în Rusia

2.. 1 Berneantu Mihai

3. 2 Alexa Nicolaie mort pe front

4. 3 Enchescu Ioan invalid

5. 4 Maran Ioan prizonier în Rusia

6. 4 Maran Ilie prizonier în Rusia

7. 8 Breban Nicolaie

8. 10 Sorescu Ilie invalid

9. 11 Stefu Ioan mort pe front

10. 12 Vasii Nicolaie

11. 15 Stanescu Ion

12. 16 Salbagean Nicolaie

13. 17 Caprariu Ilie

14. 18 Novac Lazar mort pe front

15. 18 Novac Constantin

16. 19 Rotariu Pantilie invalid

17. 20 Magiar Ioan mort pe front

18. 21 Aurariu Panaiut

19. 23 Jurca Ilie prizonier în Rusia

20. 24 Aurariu Nicolaie prizonier în Rusia

21. 25 Zîmbrean Petru prizonier în Rusia

22. 26 Suciu Damaschin mort pe front

23. 27 Toma Gheorghe mort pe front

24. 27 Toma Ioan

25. 27 Toma Nicolaie

26. 28 Bot Ioan prizonier în Rusia

27. 29 Magiar Ilie mort pe front

28. 30 Magdescu Achim

29. 30 Magdescu Gheorghe invalid

30. 31 Moise Nicolaie

31. 34 Margineantu Lazar

32. 34 Leucus Donesie mort pe front

33. 35 Aurariu Ioan prizonier în Italia

34. 36 Tubria Nicolaie prizonier în Rusia

Nr.crt.

Nr. casei

Numele si prenumele

35. 36 Tubria Stefan

36. 38 Miscu Ilie prizonier în Rusia

37. 38 Ursu Nicolaie prizonier în Rusia

38. 39 Breban Gheorghe

39. 40 Lungu Iulian

40. 41 Cerpaz Gheorghe

41. 42 Dobosan Iorgovan

42. 43 Stan Ioan invalid

43. 43 Miscu Ion prizonier în Rusia

44. 43 Miscu Petru prizonier în Rusia

45. 44 Calbun Nicolaie prizonier în Rusia

46. 44 Calbun Gheorghe

47. 44 Calbun Donesie

48. 45 Moise Ioan sr.

49. 45 Moise Ioan jr.

50. 46 Secosan Pascu prizonier în Rusia

51. 46 Secosan Ioan

52. 47 Bagiu Nicolaie prizonier în Rusia

53. 48 Nicolescu Gheorghe

54. 49 Muntean Ioan

55. 51 Floria Vasile

56. 51 Iancu Petre mort pe front

57. 51 Marcu Romolus mort pe front

58. 52 Ecobe Nicolaie prizonier în Italia

59. 53 Grasu Nicolaie

60. 54 Vlaicu Ion jr. prizonier în Rusia

61. 54 Vlaicu Ion sr.

62. 56 Dochia Donesie

63. 57 Secosan Dimitrie prizonier în Rusia

64. 59 Bogdan Ion plutonier, mort pe front

65. 59 Bogdan Danila

66. 59 Bogdan Dimitrie

67. 60 Ursu Gheorghe prizonier în Italia

68. 60 Ursu Ilie invalid

Nr.crt.

Nr. casei

Numele si prenumele

71 62 Stepan Lazar

72 63 Tubria Damascin prizonier în Italia

73 64 Iancu Gheorghe prizonier în Rusia

74 65 Berneantu Damascin mort pe front

75 66 Laudecescu Pavel

76 66 Stanescu Nicolaie prizonier în Rusia

77 67 Berneantu Nicolia prizonier în Rusia

78 68 Aurariu Nistor mort pe front

79 69 Tubria Ilie invalid

80 69 Tubria Constantin

81 70 Stoia Traila

82 70 Stoia Ioan

83 70 Puscan Nicolaie mort pe front

84 71 Alexa Gheorghe prizonier în Italia

85 72 Rosu Nicolaie mort pe front

86 72 Rosu Ilie prizonier în Rusia

87 73 Moldovan Nicolaie

88 73 Biriescu David

89 73 Biriescu Nicolaie

90 74 Ciocan Aurel

91 74 Ciocan Ioan

92 75 Puscan Valer

93 75 Puscan Constantin mort pe front

94 76 Ianovici Mihai

95 76 Ploscariu Cornel

96 77 Romînu Lazar mort pe front

97 78 Murariu Stefan

98 78 Murariu Stefan mort pe front

99 78 Murariu Damaschin prizonier în Franta

100 79 Stan Simion

101 81 Toader Gheorghe mort pe front

102 82 Stanescu Ilie

103 83 Hategan Spiridon

Nr.crt.

Nr. casei

Numele si prenumele

104. 85 Treica Luchita

105. 87 Aurariu Nicolie

106. 88 Grasu Lazar

107. 88 Grasu Nicolaie

108. 90 Aurariu Ilie prizonier în Rusia

109. 93 Stanescu Constantin mort pe front

110. 95 Aurariu Constantin

111. 33 Cerpaz Nicolaie

112. 58 Giura Gheorghe

113. 58 Pera Blagoia prizonier în Italia

114. 89 Vamiu Gheorghe prizonier în Rusia

115. 42 Ciocan Panaiut

116. 5 Iurie Ioan prizonier în Rusia

117. 5 Durnevici Nicolaie

În acest razboi mondial, din comuna Ciresul, Timis, au luat parte 117 persoane; din acestia au cazut morti pe front 19 persoane; au fost prizonieri 28: în Rusia 21 de persoane, în Italia - 6 si în Franta -1. Cele 6 persoane care s-au reîntors din prizonierat din Italia si una din Franta, au facut parte din « Divizia de Voluntari Români » ce s-a format în Italia, pentru a lupta contra Austro-Ungariei.Tot în anul 1918, toamna, au aparut gripa spaniola care au curatat din sat tot atâtea persoane ca si cei 4 ani de razboi.

TABEL de oameni care au luat parte în Resboiul din anii 1941 - 1945

Nr.crt.

Nr.casei

Numele si prenumele

1. 3 Petru Maran

2. 5 Pilipet Gheorghe

3. 6 Ioan Alexa

4. 6 Tubria Livius

5. 7 Ioan Enchescu

6. 8 Anghel Ienesoni

7. 9 Iuric Ioan mort pe front

8. 10 Berneantu Ioan Nita

9. 11 Crasnanic Mihai

10. 12 Crasnanic Dimitrie

11. 13 Crasnanic Mihai

12. 17 Sorescu Spiridon

13. 18 Aurariu Valeriu

14. 19 Vasii Nicolaie

15. 19 Vasii Coriolan prins în Rusia

16. 19 Vasii Gheorghe invalid

17. 20 Moise Mihai

18. 21 Muntean Pavel

19. 23 Miscu Gheorghe

20. 25 Forai Nicolaie

21. 26 Ciresan Dimitrie

22. 29 Caprariu Nicolaie

23. 29 Novac Lazar

24. 30 Cerpaz Simion

25. 31 Miscu Iosif

26. 32 Magiar Filip

27. 32 Magiar Nicolaie mort pe front

28. 35 Emanoil Anton

29. 36 Crasnanic Alexa

30. 37 Scaloti Tudor

31. 38 Meles Mihai

32. 39 Aurariu Constantin

Nr.crt.

Nr.casei

Numele si prenumele

34. 41 Spilca Mihai

35. 42 Grasu Damaschin

36. 43 Caprariu Ilie

37. 44 Scaloti Mihai

38. 45 Tîmbota Fedar

39. 46 Magiar Constantin

40. 47 Stoia Petru

41. 48 Moise Ioan Nutu

42. 50 Tîmbota Todor

43. 51 Ciabrun Ioan

44. 53 Donesie Gaspar

45. 54 Aurariu Constantin Misto

46. 55 Jigoria Petru

47. 56 Tîmbota Vasile

48. 58 Jivan Vasile

49. 59 Breban Octavian

50. 60 Ionescu Nicolaie

51. 60 Ionescu Gheorghe

52. 61 Indru Damaschin

53. 63 Pupsa Pascu

54. 63 Pupsa Ioan

55. 64 Bagiu Marian Nicolaie

56. 65 Datcu Anton

57. 66 Nicolescu Nicolaie mort pe front

58. 67 Nicolescu Gheorghe

59. 68 Munten Ioan prins în Rusia

60. 68 Traila Muntean mort pe front

61. 68 Nicolaie Muntean invalid

62. 69 Stefan Floria

63. 69 Vasile Floria

64. 70 Berjun Petru mort pe front

65. 71 Ecobescu Constantin Locotenet

66. 72 Vlaicu Nistor prins la hitleristi

Nr.crt.

Nr.casei

Numele si prenumele

67. 73 Berneantu Cornel mort pe front

68. 74 Mladescu Valer

69. 75 Secosan Lucian

70. 75 Rosu Vasile

71. 76 Berneantu Mihai

72. 77 Berneantu Stefan

73. 77 Berneantu Nicolaie prins în Rusia

74. 78 Pasula Martin

75. 79 Ursu Iorgovan

76. 80 Stanescu Constantin

77. 81 Stepan Petru

78. 82 Tubria Nicolaie

79. 84 Berneantu Damaschin

80. 86 Rotariu Nicolaie

81. 87 Oprea Nistor

82. 88 Tubria Nicolaie

83. 89 Stoia Victor

84. 89 Stoia Ionel

85. 91 Matic Petru

86. 92 Biriescu Nicolaie

87. 93 Ciocan Ioan

88. 94 Puscan Valer

89. 96 Romînu Ioan

90. 96 Romînu Nicolaie

91. 97 Stan Simion

92. 98 Maran Gheorghe mort pe front

93. 102 Toader Ioan

94. 102 Toader Gheorghe mort pe front

95. 103 Lupsa Zenovie

96. 105 Dil Stefan

97. 105 Berneantu Nicolaie

98. 107 Breban Gheorghe

99. 108 Aurariu Gheorghe

100. 109 Carabas Lazar

Nr.crt.

Nr.casei

Numele si prenumele

101. 110 Ciocan Gheorghe

102. 111 Gherga Iosif

103. 88 Tubria Damaschin Crinu

104. 111 Vagiunic Mihai

105. 112 Veghes Ioan

106. 113 Veghes Gheorghe

107. 115 Lugos Gheorghe

108. 116 Kikina Vasile

109. 123 Bobonici Andrei

110. 124 Crasnanic Stefan

111. 126 Teslevici Ilie

Din satul Ciresul, au luat parte la resboiul din anii 1941 - 1945, 111 ( una suta unsprezece ) persoane; din acestia au cazut pe front 8 (opt) persoane si 4 ( patru ) invalizi.