SCRISORI DIN DEPARTARE 5 - Marxists...Petrograd, care urmarea indeosebi inlaturarea lui Nicolaie...

9

SCRISORI DIN DEPARTARE 5

3*

11

SCRISORI DIN DEPARTARE

SCRISOAREA INTIIPRIMA ETAPA A PRIMEI REVOLUTII 8

Prima revolutie nascuta din razboiul mondial imperialista izbucnit. Aceasta prima revolutie nu va fi, desigur,ultima.

Judecind dupa datele sumare pe care autorul acestorrinduri le are la dispozitie in Elvelia, prima etapal aacestei prime revolutn, si anume a revolutiei ruse de la1 martie 1917, s-a incheiat. Aceasta prima etapa nu vafi, desigur, ultima etapa a revolutiei noastre.

Cum a fost cu putinta o asemenea minune", ca innumai 8 zile rastimp aratat de d-1 Miliukov in lau-daroasa sa telegrama catre toti reprezentantii Rusiei dinstrainatate sa se prabuseasca o monarhie care s-a men-tinut timp de veacuri, care s-a mentinut chiar si in ceitrei ani 1905-1907 de marete batalii de clasa dusede intregul popor ? .

Nici in natura, nici in istorie nu se intimpla minuni ;dar orice cotitura brusca a istoriei, inclusiv orice revolu-tie, are un continut atit de bogat, prezinta combinatii deforme de lupta si de corelatie a fortelor in lupti atit deoriginale, atit de neasteptate, incit unei minti de filistinmulte trebuie sa-i apara ca niste minuni.

Pentru ca prabusirea in citeva zile a monarhiei taristesa fie cu putinta a fost nevoie de imbinarea unei intregiserii de conditii de insemnatate istorica mondiala. Vomarata care au fost cele mai importante dintre aceste conditii.

Fara cei trei ani 1905-1907 de marete bataliide clasa ale proletariatului rus si fara energia revolutionara

12 V. I. LENIN

de care a dat el dovada in acesti trei ani, n-ar fi fost ciputinta ca a doua revolutie sa se desfasoare atit de rapid,in sensul c etapa ei iniialä s-a incheiat in citeva zile.Prima revolutie (1905) a rascolit adinc terenul, a smulsdin radacini prejudecatile seculare, a trezit la viata

si la lupta politica milioane de muncitori i zeci demilioane de tarani, a infatisat una alteia i lumii intregitoate clasele (si toate principalele partide) din societatearusa in adevarata lor lumina, a aratat care e corelatiareala dintre interesele lor, fortele lor, metodele lor deactiune, scopurile lor imediate i cele indepartate. Primarevolutie i epoca de contrarevolutie care i-a urmat(1907-1914) au dat la iveala caracterul adevarat al mo-narhiei tariste, au facut-o sa-si dea arama pe fata", audezvaluit toata putreziciunea i ticalosia, tot cinismul sidesfriul bandei tariste in frunte cu monstruosul Rasputin,toata bestialitarea familiei Romanovilor acesti pogro-misti care au scaldat Rusia in singele evreilor, munci-torilor i revolutionarilor, acesti mofieri primii intreegali" care au in stiipinirea kr milioane de hectare depamint si sint gata de orice cruzime, de orice crima, sintgata sa ruineze i s. sugrume un numar oricit de mare decetateni pentru a pastra aceastä sacra proprietate" a lorsi a clasei kr.

Fara revolutia din 1905-1937, fara contrarevolutiadin 1907-1914 n-ar fi fost cu putinta o autodetermi-nare" atit de precisa a tuturor claselor poporului rusale popoarelor care populeaza Rusia, n-ar fi fost cuputinta precizarea atitudinii acestor clase una fata de altasi fail de monarhia tarista, precizare care s-a vadit incele opt zile ale revolt-106 din februarie-martie 1917.Aceasta revolutie de opt zile a fost jucata" daca neeste ingaduit s. folosim o asemenea metafora intocmaica un spectacol precedat de vreo zece repetitii i repetitiigenerale ; actorii" se cunosteau unul pe altul, Ii cu-nosteau rolurile, locul pe care-1 ocupa, cunosteau Odä lacele mai mici amanunte conditiile in care actionau, cu-nosteau la perfectiune toate nuantele cit de cit importanteale curentelor politice si ale metodelor de actiune.

poli-tic5

5

si


Dar daca prima revolutie, marea revolutie din 1905, pecare domnu Gucikovi si Miliukovi si acolitii lor au con-damnat-o, denumind-o o mare rebeliune", a dus dupa12 ani la stralucita", glorioasa" revolutie din 1917, pecare Gucikovii si Miliukovii o declara glorioasa" pentrucà le-a dat (deocamdata) puterea, mai era nevoie deun regizor" mare, energic, atotputernic, care, pe de oparte, sa fie hi stare sa accelereze in proportii uriase mersulistoriei mondiale, iar pe de alta parte sa provoace crizemondiale economice, politice, nationale si internationalede o foga nemaipomenita. in afara de neobisnuita accele-rare a mersului istoriei mondiale, mai era nevoie sk* in-tervina cotituri extrem de bruste ale ei, pentru ca la unadin aceste cotituri carul monarhiei Romanovilor, stropitde singe si de noroi, s'a." se poata rasturna dintr-o data.

Acest regizor" atotputernic, acest energic acceleratora fost razboiul imperialist mondial.

Acum a devenit incontestabil ca razboiul este mondial,deoarece State le Unite si China, care astazi sint pe juma-tate atrase 'in razboi, miine vor fi atrase pe dephn.

Acum a devenit incontestabil ca razboiul este imperia-list in ceea ce priveste ambele parti. Numai capitalistii siacolitii lor, social-patriotii st sociallovinistii sau, dacae sa vorbim nu in definitii critice generale, ci citind numepolitice cunoscute in Ri%ia, numai alde Gucikov si Lvov,Miliukov si Singarev, pe de o parte, numai alde Gvozdev,Potresov, Cihenkeli, Kerenski si Ciheidze, pe de altaparte , pot tagadui sau estompa acest fapt. i burgheziagermana, # cea anglo-franceza. duc razboiul pentrujefuirea unor taxi straine, pentru inabusirea unor popoaremid, pentru dominatia financiara asupra lumii, pentruimpartirea si reimpartirea coloniilor, pentru salvarea re-gimului capitalist muribund prostind si dezbinind pe mun-citorii din diferitele tari.

Din punct de vedere obiectiv razboiul imperialist tre-buia in mod inevitabil sa accelereze extrem de mult si saascuta intr-o masura nemaipomenita lupta de clasi aproletariatului impotriva burgheziei, trebuia sa se trans-forme in razboi civil 'intre clasele dusmane.

14 V. I. !LENIN

Aceasta transformare a lost inceputa de revolutia dinfebruarie-martie 1917, din a caret prima etapa se vede,in primul rind, ca tarismul a primit o lovitura simultanade la doua forte : pe de o parte intreaga Rusie burghezasi mosiereasca, cu toti acolitii ei inconstienti si cu toticonducktorii ei constienti in persoana ambasadorilorcapitalistilor anglo-francezi, iar pe de alta parte Sovietulde deputag ai muncitorilor, care incepuse sa exercite oforta de atractie asupra deputatilor, soldatilor si taranilor 7.

Aceste trei tabere politice, aceste trei forte politiceprincipale : 1) monarhia tarista, capul mosierilor-iobagisti,capul vechii functionärimi si al generalilor ; 2) Rusiaburgheza i mosiereasca-octombrista-cadeta, in urma careiavenea thindu-se mica burghezie (avind ca principali re-prezentanti pe Kerenski sit Ciheidze) ; 3) Sovietul de depu-tati ai muncitorilor, care i§i cauta aliati in intregul prole-tariat si hi intreaga masa a populatiei sarace, acestetrei principale forte politice s-au manifestat cit se poatede clar chiar in cele opt zile ale primei etape", chiarpentru tin observator aflat atit de departe de locul undese desfasoara evenimentele i nevoit sa se multumeasca cutelegramele zgircite care apar in ziarele straine, cum esteautorul acestor rinduri.

Dar inainte de a vorbi mai amanuntit despre aceastatrebuie s revin la acea parte din scrisoarea mea care esteconsacrata factorului de prima forta : razboiul imperialistmondial !

Razboiul a legat intre ele cu lanturi de fier putcrilebeligerante, grupurile beligerante de capitalisti, pe sta-

orinduirii capitaliste, pe proprietarn de sclavt aicapitalismului. Un singur ghem singeros iata ce repre-zinta viata social-politica in momentul istoric prim caretrecem.

Socialistii care la inceputul razboiului au trecur departea burgheziei, toti acesti David si Scheidemann inGermania, Plehanov-Potresov-Gvozdev & Co. in Rusia,multa vreme au tipat cit i-a tinut gura impotriva ilu-ziilor" revolutionarilor, impotriva iluziilor" Manifestuluide la Basel 8, impotriva farsei-vis" a transformariirazboiului imperialist intr-un razboi civil. Ei au proslavit

pinii"

si


in fel si chip forta, vitalitatea si adaptabilitatea pe care,dupa parerea lor, a vadit-o capitalismul, ei, care i-auajutat pe capitalisti sa adapteze", sa dreseze, sa prosteasca.si sa dezbine clasele muncitoare din diferitele tam

Dar cine ride la urma ride mai bine". Burghezia n-a.reusit sa faca s5." intirzie prea mutt timp criza revolutio-nail generata de razboi. Criza revolutionara creste cu e,forta irezistibila in toate tarile, incepind cu Germania,care, dupa expresia unui observator ce a vizitat-o decurind, trece printr-o foamete genial organizata", sisfirsind cu Anglia si Franca, unde de asernenea se apropiefoametea §i unde organizarea este mult mai putin ge-niala".

Era firesc ca in Rusia tarista, unde exista cea maimonstruoasa dezorganizare si cel mai revolutionar prole-tariat (si aceasta nu datorita calitatilor lui deosebite, cidatorita traditiilor vii ale anului 1905"), criza revolutio-nara sa izbucneasca mai inainte decit oriunde in altaparte. Aceasta criza a fost grabita de o serie de infringerifoarte grele pe care le-au suferit Rusia si aliatii ei. In-fringerile au zdruncinat tot vechiul mecanism guverna-mental si toata vechea ordine, au intaritat impotrivaacestora toate clasele populayiei, au dus la exasperarearmata, au nimicit in proportii uriase vechiul ei corp decomanda, provenit din rindurile unei nobilimi retrogradesi ale unei birocratii putrede cu desavirsire, inlocuindu-1cu unul alcatuit din elemente tinere, proaspete, provenitemai ales din burghezie, din raznocinti*, din mica bur-ghezie. Cei care nu sint decit niste lachei ai burghezieisau pur si simplu niste oameni fara caracter si care aufacut spume la gura impotriva defetismului" sint pusiacum in fata legaturii istorice dintre infringerea monar-hiei tariste, cea mai inapoiata si cea mai barbara, si irc-ceputul incendiului revolutionar.

Dar, daca infringerile de la inceputul razboiului aujucat rolul unui factor negativ care a grabit explozia,legiitura dintre capitalul financiar anglo-francez, dintre

* Raznocinti reprezenranti culti ai burgheziei liberale ti democrarice, proveniti din rindurile clerului, funclionirimii, micii burghezii sau ItrInimii. --Nota trad.

16 V. I. 'LENIN

imperialismul anglo-francez si capitalul octombrist-cadetdin Rusia a fost un factor care a grabit aceasta criza,prin organizarea de-a dreptul a unui complot impotrivalui Nicolaie Romanov.

Acest aspect extrem de important al problemei este,din motive lesne de inteles, trecut sub tacere de presaanglo-franceza si subliniat cu o satisfactie rautacioasa depresa germana. Noi, marxistii, trebuie sa privim cu luci-ditate adevarul drept in fata si sa nu ne lasam tulburatinici de minciunile oficiale, dulcegi-diplomatice ale diplo-matilor si ministrilor primului grup beligerant de impe-rialisti, nici de ochiadele si chicotelile concurentilor krfinanciari si militari din celalalt grup beligerant. Totmersul evenimentelor din cursul revolutiei din februarie-martie arata limpede ca ambasada engleza si cea franceza,cu agentii si legaturile" lor, care faceau de mult eforturidesperate pentru a impiedica acorduri separate" si o paceseparata intre Nicolaie al II-lea (sa speram ca este, si saluptam ca sa fie, ultimul) si Wilhelm al II-lea, au organi-zat in mod nemijlocit un complot impreuna cu octom-bristii si cadetii, impreuna cu o parte dintre generah, cuo parte a corpului ofiteresc al armatei si a garnizoanei dinPetrograd, care urmarea indeosebi inlaturarea lui NicolaieRomanov.

SI nu ne facem iluzii. Sal nu cadem in greseala aceloracare sint gata astazi sa inalte osanale cum sint uniiokisti" sou mensevici" 9 care oscileaza intre gvozdevism-potresovism si internationalism si care prea adesea alunecaspre pacifismul mic-burghez, sa inalte osanale unei in-telegeri" intre partidul muncitoresc si cadeti, sprijinirii"acestora din urma de catre partidul muncitoresc etc. Acestioameni, de dragul vechii lor doctrine invatate pe de rost(si cu totul nemarxiste), arunca un val asupra complotuluiorganizat de imperialistii anglo-francezi impreuna cu aldeGucikov si. Miliukov in vederea inlaturarii principaluluirazboinic", Nicolaie Romanov, si a inlocuirii lui cu nisterdzboinici mai energici, mai proaspeti, mai capabili.

Daca revolutia a tnvins atit de repede si ar parea laprima vedere atit de radical, aceasta e numai deoarece,ca urmare a unei situatii istorice cu totul originale, s-au


contopit laolalta s-au contopit intr-un mod remarcabilde armonios" curente cu totul deosebite, interese declasa cu totul eterogene, tendince sociale i politice diame-tral opuse. $i anume : complotul imperialistilor anglo-francezi, care i-au impins pe Miliukov, Gucikov & Co.sa puna mina pe putere in scopul continuarii razboiuluiimperialist, in scopul continuarii lui cu si mai multa in-versunare i indirjire, in scopul macelaririi a noi milioanede muncitori i arani din Rusia pentru ca Gucikovii saprimeasca... Constantinopolul, capitahtii francezi... Siria,capitalitii englezi... Mesopotamia etc. Aceasta pe de oparte. Iar pe de alta parte o adinca miscare proletarapopulara de masa (intreaga saracime de la orase si de lasate) cu caracter revolucionar pentru piine, pentru pace,pentru libertatea adevarata.

Ar fi pur si simplu o prostie sa se vorbeasca de unsprijin" acordat de proletariatul revolucionar din Rusiaimperialismului cadeto-octombrist, finarqat" cu banisorienglezi, la fel de respingator ca cel varist. Muncitoriirevollgionari au distrus, au distrus in mare masura i vordistruge din temelii mirsava monarhie varista, fara. a seentuziasma i tulbura daca in anurnite momente istorice,de scurta durat i excepvionale In ceea ce priveste con-junctura, le vine in ajutor lupta dusa de Buchanan,Gucikov, Miliukov & Co. pentru a inlocui un monarh cuun alt monarh, de preferinta tot cu un Romanov !

Asa i numai asa s-au petrecut lucrurile. Asa si numaiasa poate privi lucrurile un om politic care nu se temede adevar, care cintareste lucid raportul dintre forcele so-ciale 1n revoluvie, care apreciaza oHce moment actual"nu numai din punctul de vedere al intregului caracteroriginal pe care-1 are astazi, ci si din punctul de vedereal resorturilor mai profunde, al raportului mai profunddintre interesele proletariatului i cele ale burgheziei, atitIn Rusia, cit si in intreaga lume.

Muncitorii din Petrograd, ca i muncitorii din intreagaRusie, au luptat cu abnegacie impotriva monarhiei variste,pentru libertate, pentru a se da pamint taranilor, pentrupace, impotriva macelului imperialist. Urmarind conti-nuarea i Intetirea acestui macel, capitalul imperialist

si

si

18 V. I. IENIN

anglo-francez a tesut intrigi de palat, a organizat uncomplot impreuna cu ofiteni din garda, i-a instigat i i-aincurajat pe Gucikovi i Miliukovi, a pregatit pe deplinun nou guvern, care, dupa primele lovituri date tarismu-lui de lupta proletariatului, a i pus mina pe putere.

Acest nou guvern, in care octombristii 10 cei dinpartidul innoirii pasnice" 1', Lvov si Gucikov, compliciide ieri ai lui Stolipin-Spinzuratorul, detin posturi cu ade-varat importante, posturi cheie, posturi hotaritoare, annata

functionarimea, acest guvern in care Miliukov i ceilalticadeti 12 servesc mai mult de decor, de fatada, pentru atine cliscursuri profesorale dulcege, iar trudovicul" Ke-renski joac`a rolul de balalaica pentru a-i insela pe munci-tori i tarani, acest guvern nu este o adunatura in-timplatoare de persoane.

El este alcatuit din reprezentantii unei clase noi cares-a ridicat la exercitarea puterii politice in Rusia, clasamosierilor capitalisti si a burgheziei, care de mult cirmuieFtesub raport economic tara noastra si care, si in timpul re-volatiei din 1905-1907 si in timpul contrarevolutiei din1907-1914 i, in sfirsit ba chiar cu o deosebita repe-ziciune in perioada razboiului din 1914-1917 s-aorganizat politiceste extrem de repede, acaparind i admi-nistratia local., i invatamintul public, si tot felul decongrese, i Duma, i comitetele pentru industria derazboi13 etc. Aceasta clasa noua era aproape cu totul"la putere in preajma anului 1917 ; de aceea au fostsuficiente primele lovituri date tarismului pentru caacesta sa se pràbueasc i sá cedeze locul burgheziei.Razboiul imperialist, care reclama o nemaipomenità incor-dare a fortelor, a accelerat in asa masura mersul dezvol-tarii inapoiatei Rusii, inch dintr-o data" (de fapt parenumai cä dintr-o data) am ajuns din urma Italia, Anglia,aproape Franta, am capatat un guvern parlamentar",decoalitie", national" (adica un guvern apt sa continuemacelul imperialist si sa amageasca poporul).

Alaturi de acest guvern care, in fond, din purictulde vedere al razboiului actual este un simplu agent alfirmelor" miliardare Anglia si Franta" a aparut prin.cipalul guvern, un guvern neoficial, inca nedezvoltat, re-

pi

,


lativ slab, guvernul muncitoresc, care exprima intereseleproletariatului si ale intregii populatii sarace de la orase side la sate. Acest guvern este Sovietul de deputati ai mun-citorilor din Petrograd, care cauta legaturi cu soldatii sitaranii, precum si cu muncitorii agricoli, cu acestia, bine-inteles, indeosebi, in primul rind, mai mult dedt cutaranii.

Aceasta este situatia politica reala pe care trebuie sicautam inainte de toate sa ne-o lamurim cu cea mai mareprecizie obiectiva cu putinta, pentru a pune la baza tac-ticii marxiste singura temelie trainica pe care trebuie cli-dita', temelia faptelor.

Monarhia tarista este zdrobita, dar nu este Inca rapusa.Guvernul burghez, octombrist-cadet, care vrea sa duck'

razboiul imperialist pina la capat", fiind de fapt un agental firmei financiare Anglia si Franta", e nevoit sa promitapoporului maximum de libertati si de pomeni compatiblecu pastrarea de catre acest guvern a puterii asupra poporu-lui §i. cu posibilitatea de a continua macelul imperialist.

Sovietul de deputati ai muncitorilor, organizatie a mun-citorilor, reprezinta embrionul unui guvern muncitoresc,reprezentantul intereselor tuturor maselor sarace ale popu-latiei, adica a noua zecimi din populatie, si lupta pentrupace, piine, libertate.

Lupta acestor trei forte determina situatia care s-a creatin prezent si care constituie o trecere de la prima etapa.la a doua etapa a revolutiei.

Contradictia dintre prima si a doua forta nu este pro-funda, ci este o contradictie vremelnica, provocata nurnaide conjunctura momentului, de cotitura brusca a eveni-mentelor in razboiul imperialist. Noul guvern este inintregimea sa format din monarhisti, caci republicanismulverbal al lui Kerenski este pur si simplu neserios, nedemnde un om politic si in mod obiectiv inseamna politicianism.Noul guvern nici n-a apucat bine sa rapuna monarhiatarista, ca a fi inceput sa cada la tocrneala cu dinastiamosierilor Romanovi. Burghezia de tip octombrist-cadetare nevoie de monarhie, care sa fie capul birocrattei siarmatei si sa ocroteasca privilegiile capitalului impotrivaoamenilor muncii.

20 V. I. LENIN

Cine spune ca in interesul luptei impotriva reactiuniitariste muncitorii trebuie sa sprijine noul guvern (si aceastao spun, dup5. cum se vede, alde Potresov, Gvozdev, Ci-henkeli, precum i, cu toata atitudinea sa evaziva, Ctheidze)este un tradator al muncitorilor, un tradator al cauzei pro-letariatului, al cauzei pacii i libertii. Caci in realitatetocrnai acest nou guvern este chiar de pe acurn legat demiini si de picioare de capitalul imperialist, de politicaimperialista de razboi, de jaf, si a fi inceput s. cacra latocmeala (fara a intreba poporul cu dinastia, activeazain directia restaurarii monarbiel tariste, invita pe noulpretendent la tronul tarilor, Mihail Romanov, se ingri-jeste de consolidarea tronului lui, de inlocuirea monarhieilegitime (legale, bazate pe vechea lege) printr-o monarhiebonapartista, plebiscitara (bazata pe o consultare trucataa poporului).

Nu, pentru a lupta cu adevarat impotriva monarhieitariste, pentru a asigura cu adevarat libertatea, nu numaiin vorbe, nu numai in promisiunile palavragiilor Miliukov

Kerenski, nu muncitorii trebuie s sprijine noul guvern,ci acest guvern trebuie sa-i sprijine" pe muncitori ! Cadsingura garantie c libertatea i nimicirea pina la capat aarismului vor fi asigurate este inarmarea proletariatului,

intarirea, extinderea, dezvoltarea rolului, a importanvei, afortei Sovietului de deputavi ai muncitorilor.

Restul e vorbarie goal i minciuna, este autoamagireapoliticiethlor din tabara liberalilor i radicalilor, este inse-laciune i escrocherie.

Ajutati la inarmarea muncitorilor sau, cel putin, nuimpiedicati acest lucru, i libertatea in Rusia nu va puteafi invinsa, monarhia nu va putea fi restaurata, iar repu-blica va fi asigurata.

Altminteri Gucikovii i Miliukovii vor restaura mo-narhia si nu vor realiza nimic, absolut nimic din liberta-tile" pe care le-au promis. Cu fagaduieli au hranit" po-porul i au prostit pe muncitori tovi politicienii burgheziin toate revoluIiile burgheze.

Revolutia noastra este burgheza, de aceea muncitoriitrebuie sa sprijine burghezia, spun alde Potresov, Gvozdev,Ciheidze, asa cum spunea mai ieri Plehanov.

0

si

SCRISORI DI1s1 DEPARTARE 21

Revolucia noastra este burgheza, spunem noi, marxistii,de aceea muncitorii trebuie sa deschida poporului ochii savada inselaciunea politicienilor burghezi, sä-1 inveve sa nuse i'xicreada in vorbe, sa nu se bizuie decit pe propriilesale force, pe organizarea sa, pe unirea sa, pe inarmarea sa.

Guvernul octombristilor si cadetilor, al Gucikovilor siMiliukovilor, nu poate chiar daca ar dori sincer acestlucru (si in sinceritatea lui Gucikov si a lui Lvov numai uncopil ar putea crede) , nu poate da poporului nici pace,nzci piine, nici libertate.

Pacea n-o poate da, fiindca este un guvern al razboiului,un guvern al continuarii macelului imperialist, un guvernal jafului, care intemioneaza sa jefuiasca Armenia, Galitia,Turcia, sa ia Constantinopolul, si recucereasca Po Ionia,Kurlanda, Tinutul lituanian etc. Guvernul acesta este legatde miini si de picioare de capitalul imperialist anglo-fran-cez. Capitalul rus nu este deck o filiala a firmei" mon-diale care manipuleaza sute de miliarde de ruble si poartadenurnirea : Anglia si Franca".

Piine nu poate da, fiindca este un guvern burghez. Incel mai bun caz, el va da poporului, asa cum s-a intimplatin Germania, o foamete genial organizata". Dar poporulnu va voi sa sufere de foame. Poporul va afla si, pecit se pare, va afla curind ca cereale sint si pot fi ca-patate, dar numai daca se vor lua masuri care RI nu seplece in fata caracterului sacrosanct al capitalului fi alproprietatii funciare.

Libertate nu poate da, fiindca este un guvern mosieresc-capitalist, care se teme de popor si care a si inceput sa cadala tocmeala cu dinastia Romanovilor.

Despre sarcinile de ordin tactic care ni se pun in corn-portarea noastra imediata fa0 de acest guvern vom vorbiintr-un alt articol. Acolo vom arata care este specificulmomentului actual momentul trecerii de la prima etapala a doua etapa a revolulciei , de ce lozinca, sarcinazilei" in acest moment trebuie sa fie : muncitori, ati sa-virfit minuni de eroism proletar, popular in razboiul civilimpotriva tarismului, trebuie sa savirliti minuni de orga-nizare proletara fi de organizare a intregului popor pentru

2 2 V. I. !LENIN

.a pregati victoria voastra in cea de-a doua etapa a re-volutiei.

Marginindu-ne acum la analiza luptei de clasa si a ra-portului dintre forvele de clasa in etapa actuala a revoluOei,trebuie sa punem si chestiunea : care sint aliatii proletaria-tului in actuala revolutie ?

Proletariatul are doi aliavi : in primul rind, masa largaa populaviei semiproletare si, in parte, a varanilor cu mica'gospodarie din Rusia, masa care numara multe zeci de mi-lioane, alcatuind imensa majoritate a populaviei. Aceastamasa are nevoie de pace, pline, libertate si pamint. Aceastamasa se va afla in mod inevitabil sub o oarecare influençaa burgheziei, si indeosebi a micii burghezii, de care e ceamai apropiata prin condiIiile ei de trai, oscilind intre bur-ghezie si proletariat. Leccia aspra pe care o ofera razboiulsi care va fi cu atit mai aspra cu cit Gucikov, Lvov, Mi-liukov & Co. vor duce cu mai multa energie razboiul, vaimpinge inevitabil aceasta masa spre proletariat, silind-osa-1 urmeze. Aceasta masa trebuie, folosind libertatea re-lativa a noii ordini si Sovietele de deputati ai muncito-rilor, sa cautam, in primul rind si mai mult decit orke,s-o luminam §i s-o organizam. Soviete de deputati ai va-ranilor, Soviete ale muncitorilor agricoli, aceasta este unadintre cele mai importante sarcini. Totodata vom tinde nunumai ca muncitorii agricoli sa-si formeze. Sovietele lorseparate, ci si ca varanii neavuti si cei saraci sä se organi-zeze separat de varanii instarivi. Despre sarcinile speciale siformele speciale ale acestei organizari care in momentul defaca este absolut necesara vom vorbi in scrisoarea urma-ware.

Al doilea aliat al proletariatului rus este proletariatuldin toate tarile beligerante, §i in general din toate tarile.In mare parte, acesta este astazi aparat de razboi si preaadesea in numele lui vorbesc social-sovinistii, care, in Eu-ropa, au trecut, ca si Plehanov, Gvozdev, Potresov in Ru-sia, de partea burgheziei. Dar, cu fiecare lima de razboiimperialist, procesul de eliberare a proletariatului de subInriurirea lor progreseaza, iar revoluvia rusa va accelerainevitabil §i in masura uria sa. acest proces.


Cu acesti doi alimi proletariatul, folosind particularita-tile actualului moment de trecere, poate sl mearg'a si vamerge spre cucerirea mai intii a republicii democratice sia victoriei depline a caranilor asupra mosierilor in loc desemimonarhia gucikovistà-miliukovisa, iar apoi spre so-cialism, singurul care va da popoarelor istovite de razboipace, piine §i libertate.

Scris /a 7 (20) martie 1917Pub licat in forma' prescurtatil

la 21 si 22 martie 1917,in ziarul Pravda' nr. 14 ii 15

Publicat pentru prima oath'in intregime in 1949,

in Operele lui V. I. Lenin,ed. a 4-a, vol. 23

4

N. Lenin

Se tipiireste dupii copiadactilografiata, confruntatacu textul apiarut in ziar

24


SCRISOAREA A DOUANOUL GUVERN SI PROLETARIATUL

Cel mai important document de care dispun Ora inziva de astazi (8 (21) martie) este numarul din 16 martieal ziarului englez ultraconservator i ultraburghez.Times" 14, in care este publicat un comunicat cu privirela revolutia din Rusia. E limpede, ar fi greu de gasit osursa mai binevoitoare ca s folosim un eufemismfata de guvernul Gucikov si Miliukov.

Corespondentul acestui ziar comunica din Petersburg,,in ziva de miercuri 1 (14) martie, cind la cirma se afla.Inca primu/ guvern provizoriuy adica Comitetul executival Dumei, alcatuit din 13 persoane in frunte cu Rod-zeanko, si care, dupa expresia ziarului, numara printremembrii sai doi socialisti", pe Kerenski i Ciheidze 15, -urmátoarele :

Un grup de 22 de membri alesi ai Consiliului de statGucikov, Stahovici, Trubetkoi, profesorul Vasiliev,

Grimm, Vernadski i altii au trimis ieri o telegramatarului", implorIndu-1 ca, pentru salvarea dinastiei" etc.etc., sa convoace Duma 6 sa numeasca sef al guvernuluio persoana care sa se bucure de increderea Cehotarire va lua imparatul, care trebuie sa soseasca astazi,pina in momentul de fata nu se stie scrie coresponden-tul dar un lucru este absolut sigur. Daca maiestatea sanu va satisface imediat dorinta celor mai moderate ele-mente din rindurile supusilor sai loiali, Comitetul provi-zoriu al Dumei de stat ar pierde influenta de care sebucura in prezent, iar cei care s-ar bucura de toata aceasea

natiunii".


infhienta ar fi socia1itii ; acestia vor instaurarea republi-cii, dar nu stilt n stare sa instituie nici un fel de guvernde ordine i ar duce inevitabil tam la anarhie inauntrusi la o catastrofa n afara...".

Nu-i asa c e o dovada de intelepciune politica si c efoarte clar? Ce bine intelege tovarasul de idei (daca nuchiar conducatorul) englez al Gucikovilor i Miliukovilorraportul fortelor si intereselor de clasa ! Cele mai mode-rate elemente din rindurile supusilor loiali", adica

monarhisti, vor s capete puterea inmnnile lor, intrucit i dau perfect de bine seama c alt-minteri influenta" de care se bucura ei o vor capatasocialistii". Dar de ce tocmai socialistii" si nu altcineva ?Pentru c. gucikovistul englez vede foarte bine ca in arenapolitica nu existd Fi nu poate exista nici o alta forta so-

Revolutia a facut-o proletariatul ; el a dat dovadade eroism, varsat,singele, a antrenat dupa sine maselecele mai largi ale populatiei muncitoare i grace, el cerepiine, pace si libertate, el cere republica, el simpatizeazacu socialismul. Iar o mina de mosieri i capitalisti, infrunte cu alde Gucikov si Miliukov, vor s. insele vointasau nazuinta imensei majoritati, vor sa incheie un tirg cumonarhia care se priIbumte, vor s-o sprijine, s-o salveze :numeste-i pe Lvov si pe Gucikov, maiestate, i vom fi cumonarhia impotriva poporului. Iata tot intelesul, tot mie-zul politicii noului guvern !

Dar cum sa justifici inselarea poporului, mistificarealui, incalcarea vointei imensei majoritati a populatiei ?

Pentru asta trebuie s calomniezi un procedeu vechi,dar vesnic nou al burgheziei. 5i gucikovistul englez ca-lomniaza, injura, saiipa si se stropseste : anarhie inauntru,catastrof n afara", nici un fel de guvern de ordine" ! I

Nu-i adevarat, onorabile gucikovist ! Muncitorii vorrepublica, iar republica este o forma de guvernamint cumult mai de ordine" decit monarhia. Ce garantie arepoporul ca un alt Romanov nu-si va aduce pe linga el unalt Rasputin ? Catastrofa o aduce tocmai continuarea

adica tocmai noul guvern. Numai o republicaproletara, sprijinita de muncitorii agricoli si de partea

4*

25.

si capisaiisii

si-a

rhz-boiului,

sh-

26 V. I. LENIN

raca a taranilor i orasenilor, poate sa asigure pacea, poateda pine, ordine, libertate.

Urletele impotriva anarhiei n-au alt rol cleat s. disi-muleze interesele egoiste ale capitalistilor, care vor si seimbogateasca de pe urma razboiului si a imprumuturilorde razboi, care vor sà restabileasca monarhia irnpotrivapoporului.

...Ieri continua corespondentul partidul social-democrat alansat un apel cu un continut cum nu se poate mai rebel, si acestapel a fost difuzat in tot orasul. Ei" (adica partidul social-democrat)slut niste doctrinari puri, dar intr-o vrerne ca aceasta puterea torde a face rau este imensa. D-1 Kerenski t d-1 Ciheidze, care intelegca fara sprijinul ofiterilor si al elementelor mai moderate din rin-durile poporului nu pot spera sa evite anarhia, sint siliçi s tidalseama de tovarasii lor mai putin chibzuiti, care pe nesimtiteimping sa ocupe o pozitie de natura sa complice sarcina Comitetuluiprovizoriu...".

0, mare diplomat-gucikovist englez ! at de ne-chibzuit" ati divulgat adevarul !

Partidul social-democrat" si tovarasii mai putinchibzuiti", de care sint siliti s. Oda' seama KerenskiCiheidze", acestia snt, dupa cum se vede, Comitetul Cen-tral sau Comitetul din Petersburg al partidului nostru,refacut de conferinta din ianuarie 1912 16, sint aceiasibolsevici" pe care burghezii intotdeauna ii nvinuiesc ca.stilt doctrinari" pentru ca sInt credinciosi doctrinei",adica bazelor, principiilor, invataturii i telurilor socialis-mului. Se vede cit de cob c gucikovistul englez aduceapelului 17 si comportarii partidului nostru invinuirea c.s'int rebele i doctrinare pentru c cheama la lupta pentrurepublica, pentru pace, pentru nimicirea totala a monar-hiei tariste, pentru ptinea poporului.

Mine pentru popor si pace asta inseamna rebeliune ;pe and fotolii ministeriale pentru Gucikov i Miliukovasta inseamna ordine". Cit de cunoscute ne sint acestevorbe de mult auzite !

Si care este, potrivit caracterizarii facute de gucikovistulenglez, tactica lui Kerenski si Ciheidze ?

0 tactical sovaielnica : pe de o parte, gucikovistul lilauda ; ei, vedeti dv., Inteleg" (copii cuminti ! baieti des-

li

pi


tepti !) c fira sprijinul" ofiterilor si al elementelor maimoderate nu se poate evita anarhia (si noi care pina acumcredeam i continuam sa credem, potrivit doctrinei noastre,Invataturii noastre socialiste, c. tocmai capitalistii aducin societatea omeneasca anarhia i razboiul, c numai printrecerea intregii puteri politice in mlinile proletariatuluisi ale saracimii putem scapa de razboaie, de anarhie, defoamete !). Pe de alta parte, ei, vedeti dv., sint

Ora seama" de tovarasii lor mai putin chibzuiti",adica de bolsevici, de Partidul muncitoresc social-demo-crat din Rusia, refacut i unificat de Comitetul Central.

Dar ce forta i sileste" pe Kerenski si pe Ciheidze sa%ink' seama" de partidul bolsevic, din care ei n-au fa:cutniciodata parte, pe care ei inii sau reprezentantii kr inpublicistica (socialistii-revolutionari", socialistii-popu-1464, 18, mensevicii-okisti" etc.) intotdeauna i-au injurat

condamnat, spunind despre ei ca nu skit deck un ne-insemnat cerc clandestin, o secta de doctrinari etc. ? Undesi cind s-a mai vazut ca, in momente revolutionare, inmomente dnd actiunea maselor are precadere, niste oa-meni politici care nu si-au pierdut mintile sa tira seama"de doctrinari" ? ?

S-a Incurcat bietul nostru gucikovist englez, n-a reusits-o scoata la capat, n-a stiut nici sa minfa pe de-a-ntregul,nici sa spuna tot adevarul ; singurul lucru pe care 1-afacut a fost sa se dea de gol.

Ceea ce i-a silit pe Kerenski i pe Ciheidze s tinaseama de partidul social-democrat al Comitetului Centraleste influenza de care se bucura acest partid n tindurileproletariatului, ale maselor. Partidul nostru s-a dovedita fi cu masele, cu proletariatul revolutionar, in ciuda ares-tarii i deportarii in Siberia, Inca In 1914, a deputatilornostri, n ciuda salbaticei prigoane si a arestarilor la carea fost supus Comitetul din Petersburg pentru activitatea

desfasurata In timpul razboiului impotriva razboiu-lui i impotriva tarismului.

Faptele sint Inclaratnice", spune un proverb englez.Ingadulti-mi sa vi-1 reamintesc, stimate gucikovist englez !lnsufi" gucikovistul englez a trebuit s. recunoasca faptulca muncitorii din Petersburg au fost condusi sau cel putin

si-liti sá

ilegal

si

28 V. I. LENIN

ajutati cu abnegatie de partidul nostru In ma'retele zileale revolutiei. De asemenea el a trebuit sa recunoascafaptul ca Kerenski i Ciheidze oscileaza intre burghezieproletariat. Gvozdevistii, defensistii", adica

adica aparatorii razboiului imperialist, de jaf, ur-meaza astazi in totul burghezia ; Kerenski, intrind in gu-vern, adica in cel de-al doilea guvern provizoriu, a trecutsi el cu totul de partea burgheziei ; Ciheidze n-a trecut, elcontinua sa oscileze intre guvernul provizoriu al burghe-ziei, Gucikovi i Miliukovi, de o parte, si guvernul pro-vizoriu" al proletariatului si al maselor srace ale poporu-lui, Sovietul de deputati ai muncitorilor i Partidul mun-citoresc social-democrat din Rusia, unificat de ComitetulCentral, de alta parte.

Revolutia a confirmat, prin urmare, ideea asupra clreiaam insistat noi indeosebi chemind pe muncitori sa-si lamu-reasca. bine deosebirea de clasa dintre principalele partide

curente din miscarea muncitoreasca si din rindurile miciiburghezii, a confirmat cele scrise de noi, de pilda, innr. 47 al ziarului Sotial-Democrat" 19 din Geneva acumaproape un an si jumatate, la 13 octombrie 1915 :

Participarea social-democratilor la un guvern revolu-tionar provizoriu alaturi de mica burghezie democratica,noi o consideram, ca i inainte, admisibith, dar n u impreunacu revolutIonarii-sovinisti. Consideram revolutionari-sovi-nisti pe aceia care doresc victoria asupra tarismului invederea victoriei asupra Germaniei, in vederea jefuiriialtor tari, in vederea consolidarii dominatiei velicorusi-lor asupra celorlalte popoare din Rusia etc. Baza sovinis-mului revolutionar o constituie situatia de clasa a micii bur-ghezii. Aceasta din urnfa oscileaza intotdeauna intreburghezie si proletariat. Acum ea oscileaza intre sovinism(care o impiedica sa. fie consecvent-revolutionara chiar si insensul revolutiei democratice) i internationalismul proletar.Exponentii politici ai acestei mici burghezii din Rusia sintin momentul de fata. trudovicii 20, socialistii-revolutionari,«Nasa Zarea. (astazi «Delo.) 21, fractiunea Ciheidze 22,Comitetul de organizare, d-1 Plehanov i cei de teapa bor.Daca in Rusia ar invinge revolutionarii-sovinisti, noi amfi impotriva apararii «patriei>> bor in razboiul actual. Lo-

si

social-sovi-nistii,


zinca nostra este : impotriva sovinistilor, chiar daca sintrevolutionari i republicani, impotriva lor i pentru aliantaproletariatului international In vederea infaptuirri revo-lutiei socialiste" *.

Dar sa ne intoarcem la gucikovistul englez....Cornitetul provizoriu al Dumei de stat continua el ,

apreciind primejdiile ce-i stau in fati, in mod intentionat a renuntatla Infaptuirea planului sau initial de a-i aresta pe minitri, desi acestlucru se putea face ieri cu greutati minime. In felul acesta a fostdeschisa o portità pentru tratative, i datorita acestui fapt noi"(noi" =--- capitalul financiar englez i irnperialismul englez) neputem bucura de toate avantajele noului regim fara a trece pringroaznica incercare a Comunei si prin anarhia unui razboi civil...".

Gucikovistii au fost pentru un razboi civil in folosullor ; ei grit impotriva unui razboi civil in folosul poporu-lui, adic n folosul majoritatii reale a oamenilor muncii.

...Raporturile dintre Comitetul provizoriu al Dumei,care reprezinta: intreaga natiune" (este vorba de ComitetulDumei a IV-a, duma mosiereasca i capitalista !), si So-vietul de deputati ai muncitorilor, care reprezinta interesepur de clasa." (limbajul diplomatului care a prins din zborcuvinte savante si care vrea sa ascunda faptul c. Sovietulde deputati ai muncitorilor reprezinta proletariatul i sa-racimea, adica 9/10 din populatie), dar care in mornentede criza, ca cea de acum, are o putere uriasa, au stIrnittemeri serioase n rindurile oamenilor cumpaniti, care pre-vad posibilitatea unei ciocniri intre unul i celalalt, cioc-nire care ar putea avea rezultate extrem de

bcrrave.Din fericire, aceast a. primejdie a fost inlaturata, celputin pentru momentul de fata" (notati acest cel pu-tm" datorita influentei d-lui Kerenski, un tinar avocatcu remarcabil talent oratoric, care intelege clar" (spredeosebire de Ciheidze, care Intelegea" si el, dar, dupàparerea gucikovistului, pare-se, mai putin clar ?) necesi-tatea de a actiona laolalta cu Comitetul In interesul ale-gatorilor lui din rindurile clasei muncitoare" (adica pentru

* Vezi V. I.p.

Lenin.51.

OpereNota

complete,red.

vol. 27, Bucurwi, Editura politicl, 1964,ed. a doua,

30 V. I. 'LENIN

a obtine voturile muncitorilor, pentru a cocheta cu ei).Astazi (miercuri, 1 (14) martie) a fost incheiata o i'ntele-gere satisfacatoare 23, datorita careia orice frictiuni inutilevor fi evitate".

Ce fel de intelegere este aceasta, daca este vorba de ointelegere cu intregul Soviet de deputati ai muncitorilor,care sint conditiile ei, nu stim. De data aceasta guciko-vistul englez trece complet sub tacere principalul. Fireste !Burgheziei nu-i convine ca aceste conditii sa fie limpezi,precise, cunoscute de tcata lumea, caci atunci i-ar veni maigreu sa le incalce !

Rindurile de mai sus erau scrise cind am citit dou5.' stirifoarte importante. In primul rind, in ziarul parizian ultra-conservator si ultraburghez Le Temps" 24 din 20 martie,textul apelului Sovietului de deputati ai muncitorilor cuprivire la sprijinirea" noului guvern 25 ; in al doilea rind,extrase din cuvintarea tinuta de Skobelev la 1 (14) mar-tie in Duma de stat, reproduse de un ziar din Zurich(Neue ZUrcher Zeitung", 1 Mit.-bl., din 21 martie) dupaun ziar berlinez (National-Zeitung") 26

Apelul Sovietului de deputati ai muncitorilor, daca tex-tul acestui apel n-a fost denaturat de imperialistii francezi,este un document remarcabil, care arata ca proletariatuldin Petersburg se afla, cel putin in momentul lansarii aces-tui apel, sub influenta precumpanitoare a oamenilor poll-tici mic-burghezi. Tin sa amintesc ca in categoria acestoroameni politici eu includ, dupa cum am spus mai sus, pecei de teapa lui Kerenski si Ciheidze.

In acest apel gasim doua idei politice si, respectiv, doualozinci :

In primul rind. In apel se spune ca guvernul (cel nou)este compus din elemente moderate". Caracterizare ciu-data, cu totul incompleta, avind un caracter pur liberal,nemarxist. Si eu sint gata sa admit ca intr-un anumit sens

voi arata in urmatoarea scrisoare in ce sens anumeorice guvern trebuie s'a fie acum, dupa incheierea primeietape a revolutiei, un guvern moderat". Dar e absolut


inadmisibil sa-ti ascunzi tie insuti si sa ascunzi poporuluifaptul ca acest guvern doreste continuarea razboiului im-perialist, ca este un agent al capitalului englez, ca urma-reste restaurarea monarhiei si consolidarea dominatiei mo-sierilor si a capitalistilor.

In apel se spune ca toti democratii trebuie sa sprijine"noul guvern si ca Sovietul de deputati ai muncitorilor 11roaga si il imputerniceste pe Kerenski sa participe la gu-vernul provizoriu. Conditule s'int : infaptuirea inca Intimpul razboiului a reformelor promise, garantarea liber-Oita" de dezvoltare culturala" (numai ??) a nationalita-;n or is(program pur cadet, mizer-liberal) crearea unuicomitet special pentru supravegherea actiumlor guvernuluiprovizoriu, comitet care urmeaza sa fie compus din membriai Sovietului de deputati ai muncitorilor si din mili-tari" 27.

Despre acest Comitet de supraveghere, carese incadreazaiin a doua serie de idei s lozinci, voi vorbi separat mai

jos.Dar numirea lui Kerenski, acest Louis Blanc rus, si in-

demnul de a sprijini noul guvern constituie, se poate spune,un model clasic de tradare a cauzei revolutiei si a cauzeiproletariatului, o tradare tocmai de felul acelora care aufacut sa esueze o serie intreaga de revolutu din secolul alXIX-lea, indiferent cit de sinceri si de devotati fata desocialism sint conducatorii si adeptii unei asemenea politici.

Proletariatul nu poate si nu trebuie sa sprijine un gu-vern al razboiului, un guvern al restauratiei. Pentru a luptaimpotriva reactiunii, pentru a da o riposta incercarilorposibile si probabile ale Romanovilor si ale prietenilor lorde a restaura monarhia si de a aduna trupe contrarevolu-tionare, e nevoie de cu totul altceva decit de sprijinirealui Gucikov & Co., e nevoie de organizarea, largirea, in-tarirea militiei proletare, de inarmarea poporului sub con-ducerea muncitorilor. Fara aceasta masura principala,fundamentala, esentialà, nici vorba nu poate fi de a opuneo rezistenta serioasa restaurarii monarhiei si incercarilorde a rapi sau ciunti libertatile promise, nici vorba nupoate fi de a pasi hotarit pe calea care duce spre One,pace 0 libertate.

32 V. I. 'LENIN

Daca Ciheidze, care impreuna cu Kerenski a facut partedin primul guvern provizoriu (comitetul Dumei alcatuitdin 13 persoane), nu a intrat in cel de-al doilea guvernprovizoriu din considerente cu adevarat principiale de f e-lul celor aratate mai sus sau asemanatoare lor, acesta esteun lucru care-i face cinste. Trebuie s-o spunem deschis.Din pacate, aceasta interpretare vine in contradictie cualte fapte, i in primul rind cu cuvintarea lui Skobelev,care a mers totdeauna mina in mina cu Ciheidze.

Skobelev, daca e s. dam crezare sursei menvionate maisus, a spus ca grupul social ( ? pesemne social-democrat)si muncitorii au numai slabe puncte de atingere (slabepuncte de contact) cu velurile guvernului provizoriu",muncitorii cer pacea i ca, daca razboiul va fi continua;in primavark se va ajunge oricum la o catastrofa,muncitorii au incheiat cu societatea (societatea liberala) oinvelegere vremelnica (eine vorliufige Waffenfreundschaft),cu toate c. telurile lor politice sint departe de telurilesocietatii ca cerul de pamint", c liberalii trebuie sa re-nunve la velurile absurde (unsinnige) ale razboiului" etc.

Aceasta cuvintare este o ilustrare a ceea ce noi am nu-mit mai sus, in pasajul citat din Sotial-Demokrat", osci-bare" intre burghezie si proletariat. Liberalii, raminind li-berali, nu pot renuma" la telurile absurde" ale razboiu-Ili, care sint determinate, in treacat fie zis, nu numai deei, ci de capitalul financiar anglo-francez, o fox-0 atotpu-ternica care se masoara in sute de miliarde. Nu liberaliitrebuie convinsi", ci muncitorii trebuie ldmurici de ce auajuns liberalii intr-un impas, de ce sint ei legavi de miinisi de picioare, de ce ascund ei atit tratatele incheiate decarism cu Anglia etc., cit si tranzactiile capitalului rus cucel anglo-francez etc. etc.

Daca Skobelev spune c. muncitorii au incheiat cu socie-tatea liberala o invelegere, indiferent de ce natura, si nuprotesteaza impotriva ei, nu arata de la tribuna Dumeicit de daunatoare este aceasta intelegere pentru muncitori,prin aceasta el aprobd intelegerea. Or, acest lucru nu tre-buia nicidecum facut.

Aprobarea directa sau indirecta, expres exprimatasau tacita de catre Skobelev a intelegerii incheiate de

cà

ca


Sovietul de deputati ai muncitorilor cu guvernul provi-zoriu inseamna oscilarea lui Skobelev in directia burghe-ziei. Afirmatia facuta de Skobelev cä muncitorii cer pace,ca telurile lor slut departe de telurile liberalilor ca cerulde pamint inseamna oscilarea lui Skobelev n directia pro-letariatului.

Pur proletara, cu adevarat revolutionara i profundjust n intentia ei este a doua idee politica cuprinsa inapelul Sovietului de deputati ai muncitorilor, pe care-Ianalizam aici, i anume ideea crearii unui Comitet desupraveghere" (nu stiu daca aceasta este denumirea luilimba rusa ; traduc liber din franceza), i anume de supra-veghere a guvernului provizoriu de catre proletari si sol-dati.

Asta da, e un lucru serios ! Asta-i demn de muncitori,care si-au varsat singele pentru cucerirea libert.çii, pentrupace, pentru pine, pentru popor ! Acesta eun pas real pecalea unor garantii reale §i impotriva tarismului, i im-potriva monarhiei, i mpotriva monarhistilor Gucikov-Lvov & Co. ! Aceasta e un semn ca, n ciuda tuturor greu-titilor, proletariatul rus a mers mai departe decit prole-tariatul francez in 1848, care i-a dat imputerniciri" luiLouis Blanc ! Aceasta-i o dovada ca instinctul i judecatamasei proletare nu se multumesc cu declamatii, cu excla-matii, cu promisiuni de reforme i libertate, cu ntlul deministru imputernicit de muncitori" i cu alte fleacunde felul acesta, ci cauta un sprijin numai acolo uncle 11 potgasi, ismasele inarmate ale poporului, organizate con-duse de proletariat, de muncitorii constienti.

Acesta este un pas pe drumul cel bun, dar numai unprim pas.

Dac acest Comitet de supraveghere" va ramine o in-stitutie pur parlamentara, numai de tip politic, adica ocomisie care va face interpelari" guvernului provizoriu

va primi raspunsuri de la acesta, comitetul va ramine osimpla jucarie, el nu va insemna nimic.

Dar daca aceasta va duce la crearea neirairziata i cuonce pret a. unei muncitorefti sau a unor detafa-mente muncttore;t1 cu adevarat ale intregului popor, cares. cuprincla cu adevarat pe toti barbatii i pe toate fe-

in

.militit

in

34 V. I. LENIN

meile si care ar inlocui poliOa nimicità sau inlaturata, arface ca nici un fel de guvern, fie el monarhist-constitu-Tional sau democratic-republican, sit' nu poata s-o resta-bileasca nici la Petrograd, nici in vreun alt loc din Rusia,atunci muncitorii inaintati ai Rusiei vor pasi cu adevaratpe calea unor noi si mareve victorii, pe calea ce duce lavictoria asupra razboiului, la infaptuirea acelei lozincicare, dupa cum relateaza ziarele, impodobea drapelul tru-pelor de cavalerie care au demonstrat la Petrograd in piatadin fava Dumei de stat :

Traiasca republicile socialiste din toate Oxile rIn scrisoarea urmatoare imi voi expune ideile in legatura

cu aceasta militie muncitoreasca.Ma voi stradui sa arat acolo, pe de o parte, ca tocmai

crearea unei milivii a intregului popor, condusa de mun-citori, este lozinca justa a zilei, o lozinca ce corespundesarcinilor tactice ale momentului specific de tranziyie princare trece revoluvia rusa (si revoluva mondiala), iar pe deaka parte ca, pentru ca aceasta militie muncitoreasca saaiba succes, ea trebuie sa fie in primul rind o milivie atregului popor, sa aiba un caracter de masa. aproape uni-versal, cuprinzind cu adevarat intreaga populavie apta demunca de ambele sexe ; in al doilea rind, ea trebuie satreaca la imbinarea nu numai a funcviilor pur poliçienesti,ci a functiilor generale de stat cu funcIiile militare si cucontrolul asupra producvei sociale si asupra repartiOeiproduselor.

N. LeninZurich, 22 (9) martie 1917

P. S. La scrisoarea precedenta din 20 (7) martie, am uitatsa pun data.

Publicatii pentru prima oani in 1924, Se tipiireste dup3 manwscrisin revista Bollevile ns. 3-4

in-

35


SCRISOAREA A TREIADESPRE MILITIA PROLETARA

Astazi, 10 (23) martie, doua documente au venit sa con-firme pe deplin concluzia pe care am tras-o ieri in ceea cepriveste tactica sovaitoare a lui Ciheidze. Primul documente o telegrama din Stockholm, publicata de FrankfurterZeitung" 28, care cuprinde un extras din manifestul lansatla Petrograd de Comitetul Central al partidului nostru,Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia. In acestdocument nu se spune nici un cuvint nici despre spriji-nirea guvernului lui Gucikov, nici despre rasturnarea lui ;muncitorii si soldavii sint indemnavi sa se organizeze injurul Sovietului de deputavi ai muncitorilor, sa-si aleagareprezentanti in Soviet in vederea luptei impotriva va-rismului, pentru republica, pentru ziva de munca de 8 ore,pentru confiscarea paminturilor mosieresti si a rezervelorde cereale si principalul pentru curmarea razboiuluide jaf. Deosebit de importanta si deosebit de actuala esteideea absolut justa a Comitetului nostru Central ca pen-tru a dobindi pacea trebuie sa stabilim legaturi cu prole-tarii din toate tarile beligerante.

Sa astepti ca pacea sa. vina ca un rezultat al tratativelorsi legaturilor dintre guvernele burgheze ar insemna sa. teinseli pe tine insuti si sa inseli poporul.

Al doilea document este stirea sosita tot prin telegrafdin Stockholm si publicata de un alt ziar german (Vossis-che Zeitung" 29) cu privire la o consfatuire a fractiuniidin Duma a lui Ciheidze cu grupul trudovic ( ? Arbeiter-fraction) si cu reprezentanvii a 15 sindicate muncitoresti

:3 6 V . I . IL ENIN

la 2 (15) martie precum si cu privire la apelul publicat adoua zi. Din cele 11 puncte ale acestui apel, telegrama re-produce numai trei : primul punct revendicarea re-publicii, punctul sapte revendicarea pacii si a inceperiiimediate a tratativelor de pace si punctul trei princare se cere participarea in masura suificienta a reprezen-tancilor clasei muncitoare ruse in guvern".

Daca acest punct este exact reprodus, atunci imelea de.ce il lauda burghezia pe Ciheidze. Inceleg de ce la laudelegucikovistilor englezi din Times", pe care le-am reprodusanterior, s-au adaugat laudele gucikovistilor francezi dinLe Temps". La 22 martie acest ziar al milionarilor siimperialistilor francezi scria : $efii partidelor muncito-resti, in special d-1 Ciheidze, fac uz de toata influenca lorpentru a modera dorincele claselor muncitoare".

Intr-adevar, din punct de vedere teoretic si politic, siceri participarea" muncitorilor in guvernul gucikovist-miliukovist este o absurditate : sa participi fiind in mino-witate ar insemna sa fii un simplu pion ; sa participi inproporcii egale" nu e cu putinca, deoarece cerinca de a,continua razboiul nu se poate impaca cu cerinca de a in-.cheia armisticiul si de a incepe tratative de pace ; ca elparticipi" fiind in majoritate trebuie sa ai forca nece-sara pentru a rasturna guvernul gucikovist-miliukovist. Inpractica, cerinca participarii" inseamna louis-blanc-ismde cea mai rea speck', adica inseamna sa dai uitarii luptade clasa si condiciile ei reale, sa te lasi dus de fraze goalesi sforaitoare, sa raspindesti iluzii in rindurile muncitori-lor, sa pierzi in tratativele duse cu Miliukov sau cu Kerenskiun timp prgios, care trebuie folosit pentru crearea uneiforce de clasa si revolucionare reale, a unei milicii proletare,In stare sa inspire incredere tu tur or paturilor saraceale populaciei, care alcatuiesc uriasa ei majoritate, stile ajute sa se organizeze, sa l e ajute sa lupte pentru pline,pace si libertate.

Aceasta greseala din apelul lui Ciheidze si al grupuluilui (nu vorbesc de partidul C.O., al Comitetului de orga-nizare, deoarece in sursele de care dispun despre C.O. nuse pomeneste nici un cuvint), aceasta greseala este cu atitmai ciudata cu cit, dupa cum relateaza ziarele, la consfa-

SCRISOM DIN DEPARTARE 37

tuirea din 2 (15) martie, Skobelev, cel mai apropiat to-vara§ de idei al lui Ciheidze, a spus urmatoarele : Rusiase afla in ajunul linei a doua, a unei adevarate (wirklich,textual : reale) revolutii".

Acesta este adevarul, din care Skobelev i Ciheidze auuitat sä traga concluziile practice. De aici, din departareaasta blestemata, eu nu pot aprecia at de aproape esteaceasta a doua revolutie. Skobelev acolo, la fata locului,poate sa-§i dea mai bine seama. De aceea nu-mi pun pro-bleme pentru a caror rezolvare nu am §i nu pot avea dateconcrete. Subliniez doar faptul c un observator dinafara", adica Skobelev, care nu face parte din partidulnostru, confirma concluzia concretii la care am ajuns inprima scrisoare, i anume : revolutia din februarie-martienu a fost decit prima etapii a revolutiei. Rusia trece prin-tr-un moment istoric specific, de trecere la etapa urma-toare a revolutiei sau, dupa expresia lui Skobelev, la adoua revolutie".

Daca vrem sa fim marxi§ti i s tragem invatamintedin experienta revolutiilor din intreaga lume, trebuiecautam sa intelegem in ce anume conga specificul acestuimoment de trecere §i ce maid, decurge din particularitatilelui obiective.

Specificul situatiei consta in aceea ca guvernul guciko-vist-miliukovist a repurtat prima victorie extraordinar dewor, datorita urmatoarelor trei imprejurari foarte impor-tante : 1) ajutorul capitalului financiar anglo-francez §i alagentilor lui ; 2) ajutorul unei parti a paturilor superioare.ale armatei ; 3) organizarea gata pregatita a intregii bur-ghezii ruse in cadrul institutiilor de zemstva, ora§ene§ti,.in Duma de stat, in comitetele pentru industria de raz-boi etc.

Guvernul gucikovist este prins ca intr-un clete : legarde mteresele capitalului, el e silit sà lupte pentru conti-nuarea razboiului tilharesc, de jaf, pentru apararea pro-fiturilor colosale ale capitalului §i ale mo§ierilor, pentrurestaurarea monarhiei. Legat de originea sa revolutionara.§i de necesitatea de a trece brusc de la tarism la democra-tie i aflindu-se sub presiunea maselor flaminde care cerpacea, guvernul e silit sa mint, sa recurga la tot felul de

sk

38 V. I. EENIN

subterfugii, sa caute sa chtige timp, sa proclame" §i. sipromita cit mai mutt (promisiunile sint singurul lucru carecosta foarte ief tin chiar §i intr-o epoc5 de scumpete de-'a.iitat5.), sa indeplineasca dt mai putin, cu o mina sa dea

concesn §i. cu cealalta sa le ia inapoi.In anumite imprejurari, in cazul cel mai bun pentru el,

noul guvern poate sa faca sa intirzie intrudtva prabu§i-rea, sprijinindu-se pe intreaga capacitate organizatorica aintregii burghezii ruse §i a intregii intelectualitati burgheze.Dar nici chiar in acest caz el nu e in stare sa. evite pr5.-bu§irea, deoarece e cu neputinfa sa te smulgi dinghearele razboiului imperialist §i al foametei, acest monstruinspaimintator generat de capitalismul mondial, fara sap5rase§ti terenul relatillor burgheze, flea sa treci la ma-suri revolutionare, fara sa faci apel la maretul eroismtoric atit al proletariatului rus, dt §i al proletariatuluimondial.

De aici rezulta concluzia : nu vom putea dobori dintr-osingura loviturà noul guvern sau, daca vom putea faceacest lucru (intr-o epoca revolutionara granitele posibiluluise largesc inmiit), nu vom putea pastra puterea daca nuvom opune minunatei organizari a intregii burghezii rus,li a intregii intelectualitati burgheze o tot atit de minunataorganizare a proletariatului, care sa conduca intreaga muria.§51 a saracimii de la ora §e i§ sate, a semiproletariatu-lui §i a micilor proprietari.

Indiferent daca a doua revolutie" a §i izbucnit la Pe-trograd (am spus ca ar fi cum nu se poate mai absurd saincerci sa stabile§ti din strainatate ritmul concret de matu-rizare a acesteia), daca va mai intirzia un timp sau dacain unele locuri din Rusia a §i inceput (exista, pare-se, uneleindicii 'in acest sens), in orice caz, §i in ajunul non re-volutii, §i in timpul ei, §i a doua zi dupa izbucnirea ei,tozinca momentului trebuie sa fie organizarea proletara.

Tovara§i muncitori ! AO savir§it ieri minuni de eroismproletar rasturnind monarhia tarista. Intr-un viitor maimult sau mai putin apropiat va trebui neaparat (poatechiar acum, cind scriu aceste rinduri) sa savirmi din nouasemenea minuni de eroism pentru a rasturna puterea mo-lierilor §i a capitali§tilor care duc razboitil imperialist. Nu

is-


yeti putea invinge temeinic in aceasta urmatoare, ade-varati" revolutie daca nu yeti saArsi minuni de organi-zare proletara

Lozinca momentului este organizarea. Dar a ne marginispunem aceasta ar insemna s nu spunem nimic, .deoarece,

pe de o parte, de organizare e intotdeauna nevme, asa c.a te margini sa arati numai necesitatea organizarii ma-selor" inseamna a nu lamuri absolut pe de altaparte cine s-ar margini la aceasta n-ar face deck sa tinaisonul liberalilor, deoarece liberalii tocmai aceasta vor,pentru intarirea dominatiei lor, ca muncitorii sa nu meargamai departe de organizatiile obif nut te, legale" (dinpunctul de vedere al societatii burgheze normale"), adicavor numai ca muncitorii sa se inscrie n partidul lor,sindicatul lor, k cooperativa lor etc. etc.

Datorita instinctului lor de clasa, mupcitorii au intelesc n vremuri revolutionare au nevoie de o cu totul altaorganizatie, nu numai de una obisnuita ; ei au procedatjust, au pornit pe calea aratata de experienta revolutieinoastre din 1905 si a Comunei din Paris din 1871, aucreat Sovietul de deputati ai muncitorilor, au procedat laaezvoltarea, extinderea, consolidarea lui prin atragereadeputatilor soldatilor §i, Fara indoiala, a deputatilor mun-

rilor salariati de la sate, iar apoi (intr-o forma saualta) a deputatilor intregii taranimi grace.

Crearea unor asemenea organizatii n toate localita tileRusiei fara exceptie, pentru toate profesiunile i paturilepopulatiei proletare i semiproletare fara exceptie, adicapentru toti cei ce muncesc i sint exploatati ca s fo-losim o expresie mai putin precisa din punct de vedereeconomic, dar mai populara , este una dintre sarcinilecele mai importante si mai urgente. Anticipind, voi re-marca ca pentru intreaga masa taraneasca partidul nostru(despre rolul lui special in organizatiile proletare de tipnou sper sa vorbesc in una din scrisorile urmatoare) tre-buie s recomande indeosebi ca muncitorii salariatiapoi cultivatori de pamint care nu And cereale s.organizeze Soviete separat de c e 1 e ale taranilor instariti ;

5 Lenin Opere, vol. 31

sa

nimic, iar

micii

-

!

in

40 V. I. LENIN

flea aceasta conditie nu putem nici sa ducem o politicacu adevarat proletara, in general vorbind *, nici sa abor-dam in mod just aceasta problema de cea mai mare im-porta* practical, o problema de viata si de moarte pen-tru nulioane de oameni : repartizarea justal a cerealelor,sporirea productiei de cereale etc.

Se pune insa intrebarea : ce trebuie s faca Sovietele dedeputati ai muncitorilor ? Ele trebuie privite ca organeale insurectiei, ca organe ale puterii revolutionare", amscris noi in nr. 47 din 13 octombrie 1915 al ziarului So-tial-Demokrat" din Geneva**.

Aceasta teza teoretica, dedusa din experienta Comuneidin 1871 §i a revolutiei ruse din 1905, trebuie sa fie la-murità i dezvoltata mai concret pe baza indicatiilor prac-tice tocmai ale etapei actuale, tocmai ale revolutiei actualedin Rusia.

Avem nevoie de o putere revohnionara, avem nevoie(pentru o anumita perioada de trecere) de stat. Prin aceastane deosebim noi de anarhisti. Deosebirea dintre marxistiirevolutionari i anarhisti consta nu numai in faptul càcei dintli sint pentru marea productie comunista centrali-zata, in timp ce cei1ali sint pentru o mica productie fart-mitata. Nu, in problema puterii, in problema statuluideosebirea consta tocmai in faptul ca noi sintem pentrufolosirea revolutionara a formelor revolutionare de statin scopul luptei pentru socialism, pe cind anarhistii sint

Avem nevoie de stat. Dar avem nevoie n u de un statcum e cel creat de burghezie pretutindeni, incepind cumonarhiile constituvionale i sfirsind cu cele mai demo-cratice republici. $i aceasta este ceea ce ne deosebeste deoportunistii i kautskistii din vechile partide socialiste,care au intrat in putrefactie si care au denaturat sau au

* La sate se va desfitura acurn lupta pentru tirinimea cu gospodirie miciIn parte pentru cea mijlocati. Mo1ierii, sprijinindu-se pe Orann instiriti, vor

ciuta si subordoneze burgheziei Orinunea. Noi trebuie, sprijinindu-ne pe munci-torii salariati de la sate ti pe siricimea satelor, s-o Impingem spre o alian;11foarte string cu proletariatul de la orate.

** Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucuretti, Editura politici, 1964,ed. a doua, p. 50. Nota red.

impo triva%

gi


uitat invatamintele Comunei din Paris §i analiza facutade Marx 0 Engels acestor invat5minte*.

Avem nevoie de stat, dar n u de statul de care are ne-voie burghezia, cu organe ale puterii despartite de popor§i opuse poporului, i anume politia, armata, birocratia(functionarimea). Toate revolutille burgheze nu au facutdeck sa perfectioneze aceasta mmina de stat, nu auflcut decit s-o tread. pe aceasta din miinile until partid

miinile altui partid.Proletariatul tnsã, data vrea s. apere cuceririle revo-

lutiei actuale i sa mearga mai departe, sa cucereascapacea, piine §i libertate, trebuie sa s farime", ca sa fo-losim cuvintele lui Marx, aceasta mmina de stat a§a cumeste" §i s-o inlocuiasca cu una nou, poporul inarmat in in-tregunea lui, luind locul politiei, armatei i birocratiei. Mer-gind pe calea aratata de experienta Comunei din Parisdin 1871 §i a revolutiei ruse din 1905, proletariatul trebuie

organizeze §i s inarmeze toate paturile grace i exploa-tate ale populatiei, pentru ca ele s. ia nemijlocit tn miinilelor organele puterii de stat, pentru ca ele insele sa alca-tuiasca institutiile acestei puteri.

Si muncitorii din Rusia, inca n timpul primei etape aprimei revolutii, n februarie-martie 1917, au pornit peaceasta cale. Sarcina consta acum in a intelege limpedecare este aceasta cale noua, a pa0 mai departe pe aceastacale cu indrazneali, cu fermitate 6 perseverenta.

Capitalitii anglo-francezi §i ru0 au vrut numai" sa-1inlature sau poate chiar numai sa-1 sperie" pe Nicolaieal II-lea, lasind neatinsa vechea mmina de stat, politia,armata, functionarimea.

Muncitorii au mers mai departe §i au sfarimat aceastaIar acum nu numai capitalitii anglo-francezi, dar

cei germani scot urlete de groaza §i de furie cind vad,de pilda, c. soldatii ru0 ii mpu§ca ofiterii, cum s-a

* Intr-una din scrisorile urtnitoare sau 1ntr-un articol separat m8 voi opri maiarninuntit asupra acestei analize, facuti In special In lucrarea lui Marx Rizboiulcivil din Ratite, in prefata lui Engels la editia a treia a acestei lucriri, Inscrisoarea lui Marx din 12 aprilie 1871 i a lui Engels din 118-28 martin 1875,precura i asupra totalei denaturiri a marxismului de titre Kautsky In polemicalui din 1912 Itnpotriva lui Panneckoek in problema ata-zisei desfiintlin a sta-tulu? "

5*

in

sa

masina.i

in-

42 V. r. (LENIN

timplat, bunaoara, cu amiralul Nepenin, partizanul luiGucikov i Miliukov.

Am spus ca. muncitorii au sfarimat vechea masinade stat. Mai exact : au inceput s-o sfarime.

luam un exemplu concret.Politia a fost in parte nimicita, in parte inlaturata la

Petrograd si in multe alte localitçi. Guvernul gucikovist-miliukovist nu va putea nici sa restaureze monarhia, nici,in general, sa se mentina la putere feira a restabili policiaca o organizatie speciala de oameni inarmati aflati subcomanda burgheziei, organizatie despartita de poporopusa lui. Asta-i limpede ca lumina zilei.

Pe de alta parte, noul guvern trebuie s. ina seama depoporul revolutionar, .sa-1 hraneasca cu jumatati de con-cesii .cu promisium, taraganeze lucrurile pentru acistiga ump. De aceea el recurge la jumatati de masuri :instituie o militie populara" cu organe de conducere alese(asta suna grozav de bine ! grozav de democratic, de re-volutionar si de frumos !) d a r... d a r, in primul rind,el o pune sub controlul, sub ordinele administratiei locale,de zemstva i orasenesti, adica sub ordinele mosierilorcapitalistilor alesi in baza legilor lui Nicolaie Singerosul§i ale lui Stolipin-Spinzuratorul ! ! In al doilea rind, de-numind aceasta militie populara" pentru a arunca prafin ochii poporului", in realitate noul guvern nu cheamaintregul popor s participe la aceasta militie si nu oblige'pe patroni i pe capitalisti sci plateasca functionarilor simuncitorilor salariul obisnuit pentru orele zilele pe caredinsii le consacra serviciului obstesc, adica militiei.

Aicea-i buba. Pe calea aceasta izbuteste guvernul =sic-resc si capitalist al Gucikovilor i Miliukovilor sâ faca inasa fel inch militia populara" sa ramina pe hirtie, iar inrealitate si fie restabilita putin cite putin, pe fa:cute,militia burghezci, antipopulara, la inceput formata din8 000 de studenti i profesori" (asa descriu ziarele dinstrainatate militia actuala din Petrograd) asta e in modvadit o adevarata jucarie ! iar apoi, treptat, dinvechea i noua politic.

Nu trebuie s ingaduim restabilirea politiei ! Nu tre-buie sa lasam sa ne scape din mina organele locale ale

SI

s).

sa

si

ji


puterii ! Trebuie sá se creeze o militie cu adevarat a in-tregului popor, o militie la care participarea sa fie absolutgenerala §i care sa. fie condusa de proletariat ! aceastaeste sarcina zilei, aceasta este lozinca momentului, carecorespunde deopotriva atit intereselor just intelese aleviitoarei lupte de clasa, ale viitoarei mi§cari revolutionare,at §i instinctului democratic al fiecarui muncitor, al fie-carui taran, al fiecarui om care munce§te §i este exploatat,care nu poate sa nu. urasca politia, pe jandarmi, peuriadnici, comanda moverilor §i capitali§tilor asupra oame-nilor inarmati care capata putere asupra poporului.

De ce fel de politie au nevoie ei, Gucikovii §i Miliu-kovii, moqierii qi capitali§tii ? Ei au nevoie de aceea§ipolitie care a existat §i in timpul monarhiei tariste. Toaterepublicile burgheze §i burghezo-democratice din lume auintrodus sau au, restabilit, dupa perioade revolutionarefoarte scurte, tocmai o astfel de politic, o organizatie spe-ciala de oameni inarmati, despartiti de popor §i opu§ipoporului, subordonati intr-un fel sau altul burgheziei.

De ce fel de militie avem nevoie noi, proletariatul, toticei ce muncesc ? Noi avem nevoie de o militie cu ade-varat pop:4/4;ra, adica o militie care, in primul rind, sa.fie alcatuita din absolut toata populatia, din toti cetateniiadulti de ambele sexe, §i care, in al doilea rind, sa imbinefunctiile armatei populare cu functiile politiei, cu functiilede organ principal, de ban', al ordinii de stat §i al con-ducerii de stat.

Pentru a ilustra aceste teze, voi lua un exemplu purschematic. E de prisos sa, mai spunem ca ideea de a intocmivreun plan" oarecare al militiei proletare ar fi absurda :atunci cind muncitorii §i intregul popor, cu adevarat inmasa, vor porni in mod practic la aceasta treaba, vorelabora §i vor intocmi acest plan de o suta de on maibine cleat orice teoretician. Eu nu propun un plan", civreau numai si-mi ilustrez ideea.

Petrogradul are vreo 2 000 000 de locuitori. Mai multde jumatate sint in virsta de 15 pina la 65 de ani. Saluam jumatate : 1 000 000. Din aceastä cifra scadem unsfert, bolnavi etc., care in momentul respectiv nu pot luaparte la serviciul ob§tesc din motive legitime. Ramin

4 4 V. I. CENIN

750 000 de oameni, care, lucrind in ni1içie, sa zicem, o zidin 15 (si continuind s primeasca pentru aceasta zi sa-lariul de la patronii lor), ar alcatui o armata de50 000 de oameni.

Iata tipu/ de stat" de care avem noi nevoie !Iata care militie ar fi n fapt si nu numai n vorba o

militie populara".Iata ce cale trebuie s urmam pentru ca nici o politie

speciala, nici o armata speciala despartita de popor sd nupoata fi restabilita..0 asemenea militie ar fi alcatuita proportie de 95%

din muncitori si tarani ; ea ar exprima tntr-adevar in-telepciunea i vointa, forta i puterea imensei majoritatia poporului. 0 asemenea militie intr-adevar ar inarmaabsolut intregul popor, 1-ar invata arta mi1itar i arconstitui o garantie nu a la Gucikov, nu a la Miliu-kov impotriva oricaror incercari de restabilire a reac-tiunii, impotriva oricaror uneltiri ale agentilor tarului.o asemenea militie ar fi organul executiv al Sovietelorde deputati ai muncitorilor i soldatilor", ea s-ar bucurade consideratia i increderea absoluta a populatiei, de-oarece ar fi o organizatie a intregii populatii. 0 asemeneamilitie ar transforma democratia dintr-o firma frumoasain dosul ca'reia se ascund inrobirea poporului de catrecapitalisti i batjocorirea poporului de catre capitalistiintr-o adevarata educare a inaselor in vederea participariilor la toate treburile statului. 0 asemenea militie aratrage tineretul la viata politica', instruindu-1 nu numaiprin vorbe, ci i prin fapte, prin munca. 0 asemenea

ar dezvolta functiile care, ca sa ne exprimam intr-unlimbaj savant, sint de domeniu1 unei sociale",supravegherea sanitara etc., atragind la asemenea treburiabsolut toate femeile adulte. Caci fara a atrage femeilein serviciul obstesc, la slujba in militie, la viata pohtica,fara a smulge femeile din atmosfera treburilor casnicea bueata'riei, care le abrutizeaza, nu se poate asigura olibertate adevarata, nu se poate construi nici macar demo-cratia, ca sa nu mai vorbim de socialism.

o asemenea militie ar fi o militie proletara, pentru cãmuncitorii industriali, muncitorii de la orase, in mod tot

n

§i

mi-litia

polichi


atit de firesc si de inevitabil ar capata in cadrul ei o in-fluenta dominanta asupra masei saracimii pe cit de firescsi de inevitabil au ocupat locul dominant in intreaga luptarevolutionara dusa de popor atit in 1905-1907, citin 1917.

0 asemenea militie ar asigura o ordine absolut i odisciplina tovaraseasca infaptuitä cu abnegatie. si inacelasi timp, in conditiile grelei crize prin care trec toatetarile beligerante, ar permite sa se combata in

j ustchip cu

adevarat democratic aceasta criza, sa se faca in mod.si rapid repartizarea cerealelor si a celorlaltor provizii,se traduca in fapt obligativitatea generala a muncii", pecare francezii o numesc acum mobilizare iargermanii obligacia serviciului civil" si fara care nu potfi s-a dovedit ea nu pot fi vindecate ranile pe carele-a pricinuit i le pricinuieste razboiul acesta tilharescingrozitor.

Oare proletariatul din Rusia varsat singele numaipentru a primi promisruni pornpoase a unor reforme poli-tice democratice ? Nu va cere el oare si nu va obtine cahecare om al muncii s. vada i s sinita imediat o oare-care imbunatatire a vietii lui ? Ca fiecare familie s aibapline ? Ca fiecare copil sa aiba o sticla de lapte bun sinici un adult din familiile bogate s. nu indrazneascaia lapte atita timp cit nu este asiguratà cantitatea necesaracopiilor ? Pentru ca palatele i locuintele somptuoaseparasite de cari §i de aristocrati sa nu ramina pustii, cisa adaposteasca pe cei neavuti i lipsiti de un acoperis ?Cine ar putea s infiptuiasca aceste masuri daca sin omilitie a intregului popor, din care sa faca neaparat partefemeile deopotriva cu barbatii ?

Aceste masuri nu inseamna 'Ina socialism. Ele privescreglementarea consumului si nu reorganizarea productiei.Ele nu ar insemna 'Inca dictatura proletariatului", cinumai dictatura revolutionar-democratica a proletariatu-lui si a taranimii grace". Treaba noastra" acum nu estesa le clasificam din punct de vedere teoretic. Ar fi ceamai mare greseala clack' ne-am apuca s. punem sarcunlepractice complexe, imediate, in rapida dezvoltare, ale re-voluçiei, in patul lui Procust al teoriei" ingust intelese,

sa

civila",

si

si

sa

46 V. I. LENIN

in loc de a considera teoria in primul rind si mai multdecit orice o ciilduza in a c riun e.

Se va gsi oare in masa muncitorilor rusi atita constiintg,fermitate i eroism ca sg sgvirseascg mmuni de orgarn-zare proletarg" dup g. ce in lupta revoluttonarg directg.ausgvirsit minuni de curaj, de iniviativg, de abnegatie ?Aceasta nu o stim i zadarnic am incerca sg ghicim, de-oarece numai practica dà rgspunsuri la asemenea in-trebgri.

Ceea ce stim precis si ceea ce noi, ca partid, trebuie salexplicam maselor este, pe de o parte, faptul cà in mo-mentul de fatg existg un motor istoric de o fortgcare genereazg o nemaipomenitg crizg, foamete i calami-tati fr numgr. Acest motor este rgzboiul pe care capi-talistii din ambele tabere beligerante 11 duc in scopuri dejaf. Acest motor" a impins un sir intreg de natiuni dintrecele mai bogate, mai libere si mai civilizate la margineaprgpastiei. El silefte popoarele sg-si incordeze ping laultima limitg toate fortele, le pune intr-o situatie denesuportat. El pune la ordinea zilei nu traducerea in fapta unor teorii" oarecare (despre aceasta nici vorbg nupoate fi ; Marx i-a pus intotdeauna in gardg pe socialistiimpotriva acestei iluzii), ci aplicarea mgsurilor celor maiextreme, posibile din punct de vedere practic, deoarecefara mgsuri extreme milioane de oameni ar pieri, ar pieride foame imediat si inevitabil.

Faptul cg, in conditiile cind situatia obiectivg cereingsuri extreme de la intregul popor, entunasmul revo-lutionar al clasei inaintate poate s. facg nmlte este deprisos sg-1 mai dovedim. Acest aspect al problemei 11 vedecu ochii lui i Ii simte oricine in Rusia.

E important sg. intelegem c intr-o epocg revolutionarg.situatia obiectivg se schimbg tot atit de repede si de bruscpe cit de repede se scurge, in general, viata. $i noi trebuie

sa ne adaptam tactica i sarcinile noastre imediatela particularitatile fiecgrei situatii date. Ping in februarie1917 la ordinea zilei se punea propaganda indrgzneatgrevolutionar-mternationalistg, chemarea maselor la luptg,trezirea !or. /n zilele din februarie-martie se cerea o luptgeroicg plink' de abnegatie pentru a zdrobi cit mai repede

uriasi,

sa' ;tins


dusmanul cel mai apropiat : tarismul. Acum ne aflam inperioada de trecere de la aceasta prima etapa a revolutieila etapa a doua, de la incaierarea" cu tansmul la in-caierarea" cu imperialismul gucikovist-miliukovist, mosie-rese si capitalist. La ordinea zilei se pune sarcina organt-zatorica, dar nicidecum o munca in sensul.sabIon in .jurulunor organizatii sablon, ci in sensul atragern in organizatiea unor mase flea precedent de largi din rindul claselorasuprite si in sensul infaptuirii de catre aceasta organizatiea unor sarcini militare, generale de stat si economice.

La indeplinirea acestei sarcini specifice, proletariatul apasit si va pasi pe cai diferite. In unele localitati dinRusia, revolutia din februarie-martie ii cla in mina aproapeintreaga putere ; in altele el va incepe, poate, sa creezesi a largeasca cu de la sine putere" militia proletara ;in altele el va cauta, probabil, sa obtina alegeri imediate

pe baza votului universal etc. pentru dumele orase-nesti si pentru zemstve, in scopul de a le transforma incentre revolutionare etc., pina cind cresterea gradului deorganizare proletara, apropierea dintre soldati si muncitori,miscarea din rindurile taranimii, dezamagirea unui foartemare numar de oameni care se conving de caracterul ne-corespunzator al guvernului imperialist, al lui Gucikov siMiliukov, guvern de continuare a razboiului, vor grabimomentul inlocuirii acestui guvern printr-un guvern" alSovietului de deputati ai muncitorilor.

De asemenea sa nu uitam ca la doi pasi de Petrogradavem una dintre cele mai inaintate tari, o Tara realmenterepublicana, Finlanda, care din 1905 pina in 1917, subscutul luptelor revolutionare care s-au dat in Rusia, adezvoltat in chip relativ pasnic democracia si a cistigatmajorttatea poporului de partea socialismului. Proletariatuldin Rusia va asigura Republicii finlandeze deplina liber-tate, mergind pina la libertatea de despartire (nu cred saexiste vreun social-democrat care sa sovaie in aceasta pro-blema acum, cind la Helsingfors cadetul Rodicev se dr-guieste atit de nedemn pentru ca velicorusii sa obtinaunele farimituri de privilegii 31) si tocmai prin aceastaproletariatul rus va cistiga deplina incredere si ajutorultovarasesc al muncitorilor finlandezi pentru cauza prole-

48 V. I. LENIN

tariatului din intreaga Rusie. In acviunile importantegrele, greselile sint inevitabile nu le vom putea nici noievita ; muncitorii finlandezi shit organizatori mai buni,ei ne vor ajuta pe acest tarim, vor duce tnainte in felulin care inteleg ei instituirea republicii socialiste.

Victorii revolutionare n Rusia insi, succese organi-zatorice pasnice in Finlanda sub scutul acestor victorii,trecerea muncitorilor rusi la sarcini revolutionar-organiza-torice de o amploare noua, cucerirea puterii de catre pro-letariat si paturile sarace ale populatiei, stimulareadezvoltarea revolutiei socialiste in apus iata calea carene va duce la pace i la socialism.

Zurich, 11 (24) martie 1917

Publicat pentru prima oarii in 1924,in revista ,,Kommunisticeskii

International nr. 3-4

N. Lenin

Se tipiirefte duptl manwscris

si

ti

49


SCRISOAREA A PATRACUM SA DOBINDIM PACEA ?

Chiar acum (12 (25) martie) am citit in Neue ZiircherZeitung" (nr. 517 din 24 martie) urmatoarea §tire transmisaprin telegraf din Berlin :

Din Suedia se anuntà Co. Maxim Gorki a trimis atit guvernului,cit i Comitetului executiv o scrisoare de salut entuziast. El salutavictoria poporului asupra stilpilor reactiunii i cheami pe toti fiiiRusiei s ajute la construirea edificiului noului stat rus. Totodatiel chearda guvernul incununeze opera de eliberare prin in-cheierea pkii. Aceastà pace, spune el, nu trebuie sa' fie o pace cuorice prey. In momentul de faa, Rusia are mai putine motive decitoricind s lupte pentru

care sIa obtine pacea cu orice pret. Aceasta trebuie

sI fie o pace permiti Rusiei sa." stea cu cinste alkuri decelelalte popoare ale lumii. A curs destul singe omenesc ; noul gu-vern si-ar cistiga un mare merit nu numai hi fata Rusiei, ci i infaa intregii omeniri dad el, noul guvern, ar reusi s incheierepede pacea".

Astfel este transmisa scrisoarea lui M. Gorki.Cind cite§ti aceasta scrisoare, imbibata de prejudeckile

filistine curente, incerci un sentiment de amaraciune. Au-torul acestor rinduri a avut prilejul, in timpul intilnirilorcu Gorki pe insula Capri, sa-i atrag a. atenvia asupra gre-§elilor lui politice faca imputari. Gorki para acesteimputari cu zimbetul lui neasemuit de fermecator §i de-clara sincer : Stiu c sint un prost marxist, §i apoi noi,arti§tii, sintem toti pucin cam iresponsabili". Pe cine nu1-ar fi dezarmat ?

Hra indoiala ca. Gorki e un gigant al literaturii, carea adus §i va aduce mult folos micrii proletare mondiale.

sl-si

si

60 V. I. LENIN

Dar de ce se apuca Gorki de politica ?Dupa parerea mea, scrisoarea lui Gorki exprima pre-

judecätile extrem de raspIndite nu numai ale mica bur-ghezii, ci §i ale unei parti dintre muncitori care sint subinfluenta acesteia. Toate fortele partidului nostru, toateeforturile muncitorilor con§tienti trebuie concentrate spreo lupt ndirjit, perseverenta, multilaterala impotrivaacestor prejudecati.

Guvernul tarist a inceput §i a dus razboiul actual caun razboi imperialist, tilharesc, de jaf, n scopul de aprada i sugruma popoarele slabe. Guvernul Gucikovilor§i Miliukovilor este un guvern mo§ieresc §i capitalist, caree silit sa continue §i dore§te sa continue tocmai acest felde razboi. S5. propui acestui guvern incheierea unei pacidemocratice e la fel ca i cum ai predica unor proxenetivirtutea.

Sa ne explicam.Ce este imperialismul ?In brNura mea Imperialismul, stadiul cel mai Malt al

capitalismului", care a fost prezentata editurii Parus"Inc a. inainte de revolutie, acceptata de ea §i anuntatarevista Letopis" 32, am dat urmatorul raspuns la aceastaintrebare :

Imperialismul este capitalismul ajuns n stadiul dedezvoltare in care s-a stabilit dominatia monopolurilora capitalului financiar, a capatat o insemnatate deosebitde mare exportul de capital, a inceput impartirea lumii'intre trusturile internationale §i a luat sfir§it impartireaintregului teritoriu al globului fintre cele mai maxi taricapitaliste" (cap. VII al broprii mentionate, anuntataLetopis", pe and exista inca cenzura, sub titlul : V. Ilin.Capitalismul modern") *.

Capitalul a crescut n proportii uria§e. Uniunile unuinumar restrins de mari capitali§ti (carteluri, sindicate,trusturi) manipuleaza miliarde §i Ii impart intreaga lumeintre ele. Globul este in intregime impartit. Razboiul afost provocat de ciocnirea dintre doua grupuri extrem de

* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 27, Bucurelti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 393. Nota red.

in

in


puternice de miliardari grupul anglo-francez i cel ger-man pentru reimpartirea lumii.

Grupul de capitalisti anglo-francez vrea sa jefuiasca inprimul rind Germania, rapindu-i coloniile (aproape toateau si fost acaparate), iar apoi Turcia.

Grupul de capitalisti germani vrea sà acapareze Turciapentru el §i sa se despagubeasca de pierderea coloniilorprin cucerirea micilor state vecine (Belgia, Serbia,Rominia).

Acesta e adevarul adevarat, care este disimulat prin totfelul de minciuni burgheze cu privire la razboiul eli-berator", national", la razboiul pentru dreptateechitate" i alte zorzoane de soiul acestora, la care recurgintotdeauna capitalistii pentru a prosti pe oamenii simpli.

Rusia nu duce razboiul cu banii ei. Capitalul rus estepartaf la capitalul anglo-francez. Rusia duce razboi ca

poata jefui Armenia, Turcia, Galitia.Gucikov, Lvov, Miliukov, minitrii nostri de asthi, nu

sint persoane alese la intimplare. Ei sint reprezentanticonducatori ai intregii clase a mosierilor si a capitalistilor.Ei sint legati de interesele capitalului. Capitalistii nu potrenunta la interesele lor, asa cum nu poate omul sa-simuste singur urechea.

In al doilea rind, Gucikov-Miliukov & Co., sint legatide capitalul anglo-francez. Ei au dus i duc razboi cu banistraini. Ei au prornis sâ plateasca anual dobinzi de sutede milioane pentru miliardele luate cu imprumutstoarca acest tribut de la muncitorii rusi si de la fa-ranii rug.

In al treilea rind, Gucikov-Miliukov & Co. sint legatide Anglia, Franta, Italia, Japonia si de celelalte grupuride tilhari capitalisti prin tratate directe privitoare la te-lurile tilharesti ale acestui razboi. Aceste tratate au fostincheiate inca de parul Nicolaie al II-lea. Gucikov-Mi-liukov & Co. s-au folosit de lupta muncitorilor impotrivamonarhiei tariste pentru a pune mina pe putere, dar ei aucon f irmat tratatele incheiate de tar.

Intregul guvern gucikovist-miliukovist a facut acest lucruin manifestul sau, pe care Agentia telegrafica din Pe-tersburg" I-a transmis in strainatate prin telegraf la 7

sr

sa

si

si sa

52 V. I. ,LENIN

(20 martie) : guvernul" (lui Gucikov §i Miliukov) varespecta cu fidelitate toate tratatele care ne unesc cucelelalte puteri", se spune in acest manifest. Noull ministrude externe, Miliukov, a declarat acelai lucru in telegramasa din 5 (18) martie 1917 adresata tuturor reprezentan-tilor din strainkate ai Rusiei.

Toate aceste tratate sint secrete, §i Miliukov & Co. nuvor sa le dea publicitatii din doua motive : 1) ei se ternde popor, care nu vrea acest razboi de jaf ; 2) ei sint legatide capitalul anglo-francez, care cere ca aceste tratate saraminl secrete. Dar oricine cite§te ziarele §i studiaza pro-blema §tie ca in aceste tratate este vorba de jefuirea Chineide catre Japonia ; de jefuirea Persiei, a Armeniei, a Turciei(in special a Constantinopolului) §i a Galitiei de catreRusia ; a Albaniei de catre Italia ; a Turciei §i a coloniilorgermane de catre Franta §i Anglia etc.

A§a stau lucrurile.De aceea s propui guvernului gucikovist-miliukovist in-

cheierea cit mai rapida a unei paci cinstite, democratice,de buna vecinatate este tot una cu predica pe care unbun parinte" de la tara ar tine-o mo§ierilor §i negusto-rilor ca sa traiasca in frica hii dumnezeu", sa-§i iu-beasca aproapele §i, atunci cind primesc o palma pe obra-zul sting, sa-1 intinda i pe cel drept. Mc4ierii §i negustoriiasculta predica, asupresc §i jefuiesc mai departe poporulse extaziaza cit de bine tie parintele" s minglie §idomoleasca pe tarana§i".

Un rol absolut identic indiferent daca sint sau nucon§tienti de acest lucru 11 joaca toti aceia care incursul razboiului actual, imperialist, adreseaza guverne-lor burgheze cuvinte frumoase despre pace. Guverneleburgheze uneori refuza categoric sa asculte asemenea cu-vinte, ba chiar le interzic, alteori le ingaduie §i fac pro-misiuni in dreapta i in stinga, spunind ca ei, vedeti dv.,duc razboiul tocmai in vederea incheierii cit mai rapidea ,celei mai drepte" paci vinovat este numai du§ma-nul bor. In realitate, vorbele despre pace adresate guver-nelor burgheze constituie o anagire a poporului.

Grupurile de capitaWi, care au scaldat pamintul insinge de dragul impartirii teritoriilor, pietelor, concesiuni-

ca

sisa-i

si


lor, nu pot incheia o pace onorabila". Ele pot incheianumai o pace ruFinoasa, o pace pentru imp.:ircirea praziidobindite prin jaf, pentru imNirtirea Turciei ii a coloniilor.

Dar, in afara de aceasta, guvernul gucikovist-miliukovistin general nu vrea pacea in momentul de fata, deoareceacum el ar capata din prada" numai" Armenia si o partea Galitiei ; or, el vrea sa mai ia si Constantinopolul, bainca sa mai ia inapoi de la germani Polonia, pe care ta-rismul intotdeauna a asuprit-o cu atita neomenie si neru-sinare. Apoi guvernul gucikovist-miliukovist nu este defapt decit un vataf al capitalului anglo-francez, care vreasa' pastreze coloniile rapite Germaniei si, in plus, sa si-leasca Germania sa restituie Belgia si o parte din Franca.Capitalul anglo-francez i-a ajutat pe Gucikovi si Miliu-kovi sa-1 Mature pe Nicolaie al 11-lea, pentru ca, larindul lor, sa ajute capitalul anglo-francez sa invinga"Germania.

Ce trebuie sa facem ?Pentru a obtine pacea (si cu atit mai mult pentru a

obtine o pace cu adevarat democratica, cu adevarat ono-rabila) trebuie ca puterea in stat sa apartina nu mosie-rilor si capitalistilor, ci muncitorilor fi Pranilor siiraci.Mosierii si capitalistii alcatuiesc o minoritate neinsemnataa populatiei ; capitalistii, dupa cum stie toata lumea, cis-tiga sume fabuloase de pe urma razboiului.

Muncitorii si taranii saraci formeaza imensa majoritatea populatiei. De pe urma razboiului ei nu se imbogatesc,razboiul le aduce ruina si foamete. Ei nu sint legati nicide capital, nici de tratatele incheiate intre grupurile dl-haresti ale capitalistilor ; ei pot §i vor sincer sa. punk' capatrazboiului.

Daca puterea de stat in Rusia s-ar afla in miinile So-vietelor de deputati ai muncitorilor, soldatilor si taranilor,aceste Soviete si Sovietul pe intreaga Rusie, ales de ele, arputea si, probabil, ar fi de acord sa infaptuiasca programulpacii pe care partidul nostru (Partidql muncitoresc social-democrat din Rusia) I-a schitat Inca la 13 octombrie 1915in Organul Central al acestui partid, ziarul Sotial-De-

54 V. I. LENIN

mokrat", nr. 47 * (care din pricina jugului cenzurii va-riste aparea atunci la Geneva).

Acest program al pkii ar fi, probabil, urmatorul :1) Sovietul de deputavi ai muncitorilor, soldavilor §i va-

ranilor pe Tntreaga Rusie (sau Sovietul din Petersburg,care-i vine vremelnic locul) ar declara imediat ca nu elegat de nici un fel de tratate, nici ale monarhiei variste,nici ale guvernelor burgheze.

2) Ar publica imediat toate aceste tratate pentru a ex-pune oprobriului public scopurile tilhare§ti urmarite demonarhia varista §i de toate guvernele burgheze faraexcepvie.

3) Ar propune neintirziat §i deschis tuturor puterilorbeligerante sa incheie imediat armistitiul.

4) Ar publica neintirziat, pentru ca intregul poporia cunwinva de ele, conditiile de pace ale noastre, alemuncitorilor §i taranilor

eliberarea tuturor coloniilor ;eliberarea tuturor popoarelor dependente, asuprite §i

lipsite de drepturi depline.5) Ar declara Ca nu fiteapta nimic bun de la guver-

nele burgheze, ci propune muncitorilor din toate varile s5.r astoarne i§aceste guverne sá predea toara puterea n stat

milnile Sovietelor de deputavi ai muncitorilor.6) Ar declara c datoriile de miliarde contractate de

guvernele burgheze pentru a duce acest razboi criminal §itilharesc pot sa le plateasca domnii capitali,cti, dar mun-citorii qi varanii nu recunosc aceste datorii. A plati do-Mnzi la aceste imprumuturi inseamna ca ani indelungavi

plate§ti tribut capital4tilor pentru ca au avut buna-tatea sa ingaduie muncitorilor sa se ucida unii pe alviide dragul imparvirii prazii 'Imre capitali§ti.

Muncitori i varani ! ar spune Sovietul de deputaviai muncitorilor vrevi s plativi sute de milioane deruble anual domnilor capitali§ti drept recompensa. pentrurazboiul dus pentru imparvirea coloniilor africane, aTurciei etc. ?

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 27, Bucurelti, Editura politicl, 1964,ed. a doua, p. 49-52. Nota red.

sa

:

in

sa

,


Dupa parerea mea, pentru aceste conditii de pace So-vietul de deputati ai muncitorilor ar consimti sã ducolrazboi impotriva oricarui guvern burghez i mpotrivatuturor guvernelor burgheze din lume, caci acesta ar fiintr-adevar un razboi drept i toti muncitorii i oameniimuncii din toate çrile ar ajuta la cistigarea victorieiacest razboi.

Muncitorul german vede acum c monarhia razboinicae inlocuita n Rusia cu o republica razboinica, cu o repu-blica a capitalistilor, care vor s continue razboiul im-perialist, care confirma tratatele tilharesti ale monarhieitariste.

Judecati singuri : poate oare muncitorul german sa aibaincredere intr-o asemenea republica ?

Judecati singuri : va continua oare razboiul, se va men-tine oare dominatia capitalistilor pe intregul glob &elpoporul rus, pe care amintirile vii ale marii revolutii din1905" 1-au ajutat i H ajuta, ii va cuceri deplina libertate

va preda intreaga putere de stat n miinile Sovietelorde deputati ai muncitorilor i aranilor ?

Zurich, 12 (25) martie 1917

Pttb heat pentru prima oaril in 1924,sn remsta

InternationalKommunisticeskii

nr. 3-4

N. Lenin

Se tipareste dup manuscris

in

56


SCRISOAREA A CINCEA

SARCINILE ORINDUIRII PROLETARE REVOLUTIONAREDE STAT

In scrisorile anterioare, sarcinile care stau in fava pro-letariatului revolutionar din Rusia In momentul de fail aufost formulate astfel : (1) sa stie si paseasci pe calea cea.mai justa spre etapa urmatoare a revoluciei sau spre a.doua revoluvie, care (2) trebuie sa ia puterea de stat din.miinile guvernului mosierilor si capitalistilor (Gucikovilor,Lvovilor, Miliukovilor, Kerenskilor) si s-o predea in rnli-nile unui guvern al muncitorilor si varanilor saraci.(3) Acest din urma guvern trebuie sa fie organizat dupitipul Sovietelor de deputaci ai muncitorilor si varanilor,si anume (4) el trebuie sa sfarime, sa inlature cu desa-virsire vechea si obisnuita masina de stat a tuturor sta-telor burgheze, armata, poli%ia, birocratia (functionari-mea), inlocuind aceasta masina (5) cu o orgaruzgle apoporului Snarmat, organizacie nu numai de masa, ci caresa cuprinda absolut intregul popor. (6) N umai un astfelde guvern, astfel" prin compozivia lui de clasa (dicta-tura .revolutionar-democratica a proletariatului si a Ora-mmn") si prin organele sale de administravie (militia pro-letara"), este in stare sa rezolve cu succes sarcina extraor-dinar de grea si extrem de urgent5, sarcina cea mai im-portanta a momentului, si anume olninerea pacii, si nua unei paci imperialiste, nu a unui tirg intre puterileimperialiste pentru imparvirea prazii dobindite prin jafde catre capitalisti si guvernele lor, ci a unei paci cuadevarat trainice si democratice, care nu se poate do-bindi fara o revoluvie proletara intr-o serie de vari. (7) In


Rusia, victoria proletariatului este posibila intr-un viitorfoarte apropiat numai cu conclitia ca primul ei pas saconstea in sprijinirea muncitorilor de catre imensa ma-joritate a taranimii care luptä pentru confiscarea in-tregii proprietati funciare mosieresti (si pentru nationali-zarea intregului pamint daca admitem ca programul agraral celor 104" a ramas, in esenta, programul agrar alfaranimii 33). (8) In legatura cu o asemenea revolutie ta-raneasca si pe baza ei, proletariatul, in alianta cu sarci-cimea din rindurile tarammii, poate si trebuie sa faca noipasi in directia controlului productiei si al repartitiei pro-duselor celor mai importante, precum si in directia intro-ducerii obligativitatii generale a muncii" etc. Acesti pasisint dictati in mod absolut inevitabil de conditiile createde razboi, pe care perioada de dupa razboi le va ascutichiar in multe privinte ; iar in totalitatea si in dezvoltarealor, acesti pasi ar constitui trecerea la socialism, care nupoate fi realizat in Ru,sia in mod nemijlocit, dintr-o data,fara masuri de trecere, dar care, in urrna unor astfel demasuri de trecere, este pe deplin realizabil si neaparatnecesar. (9) Totodata, sarcina de a se organiza la sateimediat si separat Soviete de deputati ai muncitorilor,adica Soviete ale muncitorilor salariati agricoli separatde celelalte Soviete de deputati ai taranilor, se pune inmod absolut imperios.

Acesta este, pe scurt, programul trasat de noi, bazatpe aprecierea fortelor de clasa din revolutia rusa si dincea mondiala, precum si pe experienta anilor 1871 si 1905.

Sa incercam acum sa aruncam o privire generala asupraacestui program in ansamblui lui, ocupindu-ne in treacatde felul cum a abordat aceasta terna K. Kautsky, unuldintre cei mai man teoreticieni ai Internationalei a II-a"(1889-1914) si reprezentant de vaza al curentului cen-trului", al mlastinii", curent care se observa in toatetarile si care oscileaza intre sociallovinisti si internatio-nalistii revolutionari. Kautsky a abordat aceasta tema inrevista sa Die Neue Zeit" 34 (numärul din 6 aprilie 1917,stil nou), in articolul Perspectivele revolutiei ruse".

6*

68 V. I. (LENIN

In prirnul rind scrie Kautsky trebuie s ne lamurim caresint sarcinile ce stau hi faça regimului (orinduirii de stat) proletar-revolutionar".

De doua lucruri continua autorul are neaparat nevoieproletariatul democratia i socialismul".

Din pkate, Kautsky formuleaza aceasta teza, absolutindiscutabila, intr-o forma mult prea generala, astfel Melt'in fond ea nu aduce nimic si nu lamureste nimic. Miliukov

Kerenski, membri ai guvernului burghez si imperialist, arsubscrie cu placere aceasta teza generala unul prima,celalalt a doua parte a ei... *.

Scris la 26 mantic (8 aprilie) 1917

Publicat pentru prima oath' in 1924,in revista Boltevile" nr. 3-4

* Aici manuscrisul se intrerupe. Nora red.

Se tiparette dupa manuscris

69

CIORNA CELEI DE-A CINCEA SCRISORIDIN DEPARTARE" 35

Nu se poate sa mergem in alegerile pentru Adunareaconstituanta cu vechiul program. El trebuie modificat :

1) sa se adauge completarea cu privire la impe-rialism ca ultim stadiu al capitalismului

2) cu privire la razboiul imperialist, la razboaieleimperialiste si la apararea patriei"

+ 2 bis : cu privire la lupta si la sciziunea cu social-sovinistii

3) sa se adauge o completare cu privire la statulNB care ne trebuie si la disparitia trep-

tata a statului.4) De modificat

ultirnele doua alineate dinainte de programulpolitic (impotriva monarhiei, in general, si amasurilor pentru restaurarea ei)

5) sa se adauge la § 3 al parcii politice :nici un fel de funccionari numici de sus(cf. Engels in critica programului din 1891 36)

+ salariul tuturor funccionarilor de stat : nu maimare decit un salariu de muncitor

+ dreptul de a revoca in oHce moment pe totideputacii si funccionarii de stat

+ 5 bis) sa se corecteze § 9 cu privire la auto-determinare

+ caracterul internacional al revoluciei socialistepe larg,

60 V. I. 'LENIN

6) sa se modifice in mare masura programul-mi-nimum i sa fie ma jorate revendi-carile.

7) In programul agrar :(CO nationalizare 'in loc de municipalizare (voi

trimite la Petersburg manuscrisul meu cu pri-vire la aceasta, lucrarea fiind arsa In 1909 37)

((3) gospodarii model pe marile8) Obligativitatea generala a muncii" (Zivil-

dienstpflicht)9) sa se renunte la sprijinirea oricarer miscari

opoztoontste" (spruinirea miscarii re-volutionare este altceva).

10) Sa. se schimbe denumirea, Intructt(cc) nu este justa(p) este compromisa de social-sovinisti(y) deruteaza poporul n alegeri, deoareces.-d. = Ciheidze, Potresov & Co.

Aceasta e o ciorna a scrisorii nr. 5". Restitu4i-o imediat.Nu aveti notice i nsemnari cu privire la modificarea

pal-0i practice a programului-minimum ? ((Va amintitica in repetate rinduri am vorbit despre acestlucru ?))

Trebuie s ne apucam imediat de aceasta treabi.

Scris intre 7 fi 12(20 si 25) martie 1917

Publiaat pentrx prima oarli in 1959in Culegeri din Lenin',

vol. XXXVI

Se tiparette dupa marmscris

Date post:	27-Aug-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

SCRISORI DIN DEPARTARE 5 - Marxists...Petrograd, care urmarea indeosebi inlaturarea lui Nicolaie...

Documents