Lunar arădean de informaţie culturală

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală August 2019

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XIII, nr. 4 (102) – august 2019

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adriana Sasu, Adelina Stoenescu, Sorin Sabău, Corina Huţan,

Ionel Cos n, Ovidiu Pecican, Horia Truţă.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

august 2019 3

EDITO

RIAL

Nicula Raluca

Iulia, născută

în 18 noiembrie

1997 la Arad.

Absolventă

a Facultății

de Design

din cadrul

Universității

„Aurel Vlaicu” din Arad speciali-

zarea DESIGN, promoția 2018.

În prezent urmează cursurile de

master, Anul I, la aceeași facultate.

A fost implicată în mai multe

proiecte și activitați în domeniul

artei și a design-ului.

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Nicula Raluca Iulia

Resetarea mijloacelor de exprimare

E ste evident că ne afl ăm într-o profundă criză de

exprimare a artelor şi asta se observă în primul

rând prin scăderea continuă a interesului din partea

publicului. Artele vizuale sunt din start mai ferite de acest

fenomen, legătura între public şi obiectul de artă fiind

facilitat de diversitatea limbajului performativ şi a spaţiilor

în care acesta se produce.

Literatura însă este „cenuşăreasa”. Scăderea dramatică

şi continuă a numărului de cititori, în special tineri, este

deprimantă atât pentru scriitori, cât şi pentru întreaga industrie a

cărţii. În aceste condiţii, se caută soluţii, idei, pentru revigorarea

acestei zone culturale vitale, altădată atât de frecventate. Însă

această lipsă de interes pentru cultura scrisă este şi rezultatul

unei perioade lungi de abandon a cititorului în faţa asaltului

mijloacelor facile de informare în masă (internetul, televiziu-

nile, presa tabloidizată etc.). Astfel, literatura s-a trezit în faţa

unor provocări care ar fi fost de neimaginat cu mai mulți ani în

urmă. Necesitatea vitală de formare a unor noi cititori, a stârnit

imaginaţia tinerilor scriitori, care vin cu propuneri gen „per-

forming poetic”, un fel de îmbinare a poeziei cu arta spectaco-

lului.

Adică, nu mai ajunge să-ţi citeşti pur şi simplu poezia în faţa

publicului. Ea trebuie însoţită de ceva care să implice publicul,

chiar să-l şocheze. O mică scenografi e improvizată în funcţie de

cei pe care îi ai în faţă, ţinând cont de vârstă, educaţie, cultură.

Se pare că asta este reţeta succesului, descoperită de câţiva scrii-

tori din tânăra generaţie, care fac din lectura publică, un spec-

tacol în sine.

Se pune însă întrebarea dacă poezia bună are nevoie de astfel

de vehicule, dacă aduc ele ceva în plus poeziei sau o coboară în

divertismentul ieft in. Oare nu există riscul să se piardă tocmai

acei cititori fi deli, pentru care poezia este seducţie prin cuvânt?

Cert este că asistăm nu numai la o schimbare de paradigmă,

dar şi de abandonare a cutumelor în materie de literatură. Spre

ce vor duce toate acestea şi unde se va reface legătura scriitor-

cititor, rămâne la mâna imaginaţiei, dar mai ales a valorii „acto-

rilor” care se străduiesc să convingă.

Ioan Matiuţ

Nicula Raluca Iulia, Invitație la joacă

august 2019 5uralcultural

4 august 2019

cultcultural

Teatrul de Vară, 7 august, ora 20.00 - „Funeraliile doamnei Pompoiu”

Distribuţia: Octavian Strunilă, Paul Ipate, Cătălina Grama (Jojo) şi Alexandru Conovaru.

Sinopsis:„Funeraliile

doamnei Pom-poiu”, în regia şi sce-nariul lui Octavian Strunilă, este un spec-tacol care încearcă să împlinească ce spunea Shakespeare, că în-seamnă teatrul, acum 400 de ani. Să fi e „o oglindă a fi rii”. Să aducă pe scenă puţină viaţă adevarată. O comedie de situaţie care îşi propune să vorbească mai departe despre viaţa în teatru şi fi lm a lui Dezideriu, a Larissei, a lui Sil-

vestru şi a domnului Dorin. La capul doam-nei Pompoiu, un regi-zor şi trei actori care sunt forţaţi de împre-jurări să lucreze îm-preună. Umorul inteli-gent, satira şi realismul crud fac din „Funeraliile doamnei Pompoiu” nu

doar o comedie spumoasă... Pune, uneori, întrebări existenţiale şi marchează adânc destinele vieţii de zi cu zi.

Târgul Meşterilor Populari: 24-25 august, Moneasa

Meșteri din zone geogra-fi ce şi etnografi ce cunoscute ale ţării dar şi din afara ţării se reunesc, în fi ecare vară, la Moneasa, pentru a oferi pu-blicului vizitator o diversitate impresionantă de obiecte:

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E piese textile, port popu-lar tradiţional şi vesti-mentaţie inspirată din acesta, podoabe, obiecte decorative din paie și pănuși, obiecte decora-tive din ceramică și sticlă, podoabe de sticlă, ornamente din dantelă și hârtie, picturi, icoane, turtă dulce, mirodenii și multe altele.

În anul 2018 la târg au participat 74 de meşteri populari din România, Serbia şi Ungaria.

Festivalul Cântecului din Ţara Zărandului, ediţia 50: 25 august

Evenimentul, afl at la cea de-a 50-a ediţie, se desfăşoară, în fiecare an, la Teatrul de Vară din Moneasa. Organizat cu scopul de a descoperi şi promova noi

talente, Festivalul Concurs al Cân-tecului Popular din Ţara Ză-

randului îşi propune să pună în valoare cântecul popular

românesc din diferite zone ale ţării.

Invitaţi: Nineta Popa, Sava Ne-

grean Brudașcu, Florica Zaha,

Cornel Borza, Cristian Pomohaci, Bogdan Toma, Marinela

Baba, Roxana Reche,

Ioana Urs, Georgiana

Necșa, Lorena Pascu,

Lenuța Purja, Rodica

Ardelean Onița, Cor-

nelia Căprariu-Roman,

Voichița Suba, Aura

Bonchiș, Daniela Dudaș,

Ciprian Zopota, Ioana

Luguzan, Roxana Suciu,

Alexandru Pop.

Corina Huțan

august 2019 76 august 2019

uralculturalcultcultural

1 Locuitorii Petru Toader din comuna Marga şi Petru Seracin din Borlova (raionul

Caransebeş) au fost supranumiţi Mantu datorită unor analogii onomastice şi de ordin

material, lui Dumitru Sârbu din Căvăran şi Pau Gherga din Slatina Timiş (acelaşi raion)

atribuindu-li-se aceeaşi poreclă, ca urmare a săvârşirii unor fapte îndrăzneţe.2 La moartea adevăratului Petru Mantu, Mitru avea 11 ani. A fost un simplu hoț, care în

fi nal și-a avut propriul cântec.

Haiducul Petru Mantu din Banat

„Câtu-i lumea şi BănatuNu-i fi şior ca Pătru Mantu”

Poate niciunul din haiducii din Banat nu a cunoscut faima pe care a cunoscut-o Petru Mantu. Haiduc

„întârziat” față de vremea lotriei, a trăit și a făcut dreptate sub două stăpâniri: cea austro-ungară și cea românească. A acţionat pe un areal întins, de la Mehedinţi, Caraş, Hune-

doara până în Zărand și Ungaria, iar drumurile sale au fost consemnate și ele de balade: ,,Din Orşova-n Seghedin, /Din Deva la Debreţin/, Umblă Mantu tot călare/, Cu căciulă de mioare”.

Această prezență pe o arie largă a făcut să fi e revendicat de mai multe teritorii. Zărăndenii îl consideră ca fi ind „de al lor” și povestesc despre haiducul-morar Mantu a cărui moară se afl a pe Valea Ciunganilor (com. Vaţa de Jos), cei din ținuturile Devei și Hunedoarei l-au înscris printre haiducii lor. Niciunde însă faima nu-melui să nu a fost ca în Banat, unde

porecla de Mantu, cu trimitere la anumite calități ale haiducu-lui apare în mai multe sate1. S-a mers până la furtul de identi-tate, Mitru Mantul din Căvăran2

susținând că el este adevăratul haiduc Mantu.

Ca toți haiducii eroizați, Petru Mantu a fost un om real, cu o biografi e precisă. Pe nu-mele său adevărat Petru Turnea, Mantu, cum a fost poreclit, s-a născut, la poalele Muntelui Ţarcu, în localitatea Bolvaşniţa în casa cu nr. 66, la 27 februarie

1893. Fiind dintr-o fa-milie de gugulani foarte săraci şi cu mulţi copii, a făcut doar trei clase primare la şcoala din sat, sub îndrumarea învăţăto-rului Ion Ghergulescu.

Din fotografi i și din descrierile vremii, știm că Petru Turnea a fost un tânăr de talie mijlocie, robust, blond, cu ochii verzi, cu un caracter dârz şi ingenios şi cu un curaj aparte, capabil să facă orice.

A lucrat o vreme ca muncitor la Fabrica de cherestea „Mun-dus”, de la Balta Sărată (Caransebeș), unde s-ar fi accidentat grav, piciorul drept rămânând mai scurt.

A fost căsătorit cu Ancuţa lui Ciurar, din Vălişoara iar cununia religioasă a avut loc la biserica din Bolvaşniţa, în 15 iunie 1919, fi ind ofi ciată de pr. Ioan Munteanu.

Anii săi de haiducie au început în 1918, pe fundalul destrămării fostului imperiu. Cu ceata sa, din care au făcut parte Pătru Negrei din Zlagna, Ioan Sârbu-Crudu din Cornereva, Maxim Filip din Prisian, Ion Boancă din Negoiu Răchitovei (comuna Lunca Cernii de Jos) Afi lon Băcilă din Petroşniţa, fura de la bogaţi şi îi ajuta

ISTO

RIE

Moara lotrilor

Nicula Raluca Iulia, Lupul din poveste

august 2019 98 august 2019

uralculturalcultcultural

săraci. Se zice că trăiau ascunşi în păduri, în munţi şi pe la sălaşe, având oameni de legătură prin toate satele, până în judeţele Mehedinţi şi Hunedoara. O parte din contemporani l-au con-siderat pe Mantu un haiduc autentic, cu mult curaj, care a omorât doar pentru dreptate.

Ca în majoritatea biografi ilor de haiduci și Mantu a fost trădat. El a fost împușcat cu arma sa de prietenul său Nicolae Matei zis Braiț, în casa acestuia din Bolvașnița, unde Mantu venise cu Petru Negrei la sărbătoarea de hram a casei. Se spune că Mantu nu a murit pe loc, că a sărit pe fereastră, în stradă, unde, un alt sătean, Pavel Temeş, văzând că nu moare, l-a lovit cu un târnăcop în cap până şi-a dat ultima sufl are. Avea 31 de ani. Presa vremii consemnează că a fost dus la Şcoala veche, plin de sânge, că au venit poliţia şi un procuror și au făcut cercetări. Mantu a fost în-mormântat în 29 iunie 1924, în mare grabă şi cu foarte puţină lume, în partea de jos a cimitirului, iar înmormântarea a fost înregistrată în Registrul decedaţilor la poziţia 15/1924, de către preotul Ioan Munteanu, cu menţiunea „Mort prin împuşcare”. Petru Negrei, care a fost martor la omor, a fugit prin grădină, a trecut râul Bolvaşniţa şi a plecat la Zlagna, de unde a dispărut pen-tru totdeauna în Serbia, la Biserica Albă.

Această biografi e3 ofi cială a circulat în epocă în Banat în mai multe variante. Dintre acestea unele au pus accentul pe latura negativă, de criminal, a lui Mantu. După o asemenea biografi e Mantu ar fi fost un copil din fl ori, înfi at de Turnea, s-ar fi înrolat

Nicula Raluca Iulia, Crochiuri

în armată, de unde ar fi dezertat împreună cu alții, s-ar fi ascuns în pădure și ar fi omorât mai mulți oameni. Dormea îmbră-cat și înarmat, și n-a putut fi prins vreme de 7 ani. Pierzania i s-ar fi tras din slăbiciunea lui pentru femei, consemnată și de balade (,,Eu ţ-am spus Mantule, spus/ Mândrile capu ţ-or pus”), În această variantă biografi că Mantu ar fi avut o legătură de dragoste cu nevasta lui Nicolae Matei, care l-a împuşcat. Poves-tea spune că ortacii lui Mantu l-au omorât pe Nicolae Matei în ziua următoare. În alte variante Mantu ar fi fost omorât de vărul lui („Iar pă Mantu l-o puşcat/ Un văr bun, al lui, din sat”).

Erou după unii, bandit după alții, despre faptele lui Petru Man-tul s-au scris peste 40 de cântece şi balade, cântate și azi în Banat. Cea mai cunoscută dintre acestea rămâne însă balada care povestește despre moartea sa și care este cântată pe melodie de doină: „La Poiana Mărului,/Paşte calul Mantului,/Paşte calul, rânchezeşte,/Căci pe Mantu nu-l găseşte./Nu e Mantu, nu-i şi nu-i,/L-a puşcat un văr de-al lui,/Sâmbătă mi l-o-mpuşcat,/Duminică l-o-ngropat etc.” Ziarele locale s-au grăbit să anunțe în 1924 că „Mantu a murit și odată cu el a murit și legenda”. Ziariștii de atunci s-au înșelat, fi indcă eroul trăiește în baladele sale, iar

bănățenii sunt și azi mândri de el.

Dr. Rodica Colta

3 Cu trimitere la documente de arhivă și la presa vremii. Vezi Voinţa Banatului, Anul IV,

nr.27, 6 iulie 1924; Voinţa Banatului, Anul IV, nr.30, 27 iulie 1924

august 2019 1110 august 2019

uralculturalcultcultural

Despre grădinărit în Ţara Zărandului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX

Grădinăritul ia amploare mai întâi în zona Podgoriei Aradului, dar aici fi ind şi terenuri întinse, cea mai mare

pondere în suprafețele cultivate o aveau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cerealele, urmate de plantele tehnice și abia apoi de legume. În această perioadă Pâncota se va remarca prin

cultivarea ardeiului de boia1.În anul 1895, pe întreaga suprafață a comitatului Arad existau

17.641 iug. cad. de grădini2. Majoritatea locuitorilor din Țara Zărandului cultivau grădinile de legume, la sfârșitul secolului al XIX-lea, doar pentru nevoile personale.

La începutul secolului XX, în grădinile din regiunea Hălma-giului se cultivau cartofi , fasole (printre porumb), dovleci, castra-veți, lăptucă, ardei, ceapă usturoi, varză. Nu se prea dădea mare importanță irigării legumelor. Un lucru bun era totuși acela că, în islazuri, pe hotarele comunelor, se îngrădesc pe timpul verii (ocoale) unde păstorii țin vitele peste noapte. Aici se gunoiește foarte bine terenul, care în anul viitor este săpat și transformat în grădină3.

Chiar și în satele afl ate la mai mare altitudine se cultivau, pe lângă casă: fasole, ceapă, usturoi, morcovi, pătrunjel, ridichi, pătlăgele roșii, castraveți, dar majoritatea zarzavaturilor erau totuși aduse de la câmpie4.

După Unirea din 1918, statul român va încerca, printr-o serie de măsuri, să introducă în lumea satelor cunoștințele noi în dome-niul practicării agriculturii. În acest sens, prin Legea din 1925 se înfi ințau Camerele de Agricultură din România. Ele aveau ca scop „promovarea și redresarea agriculturii românești prin îndrumarea, educarea și sprijinirea agricultorilor5”.

Camera de Agricultură din Arad va cumpăra la Gurahonț un castel cu mult pământ în jur. Acolo se vor face culturi experimen-tale de cereale care să fi e model pentru locuitorii din zonă.Vor fi organizate cursuri de agricultură modernă, de cultură cetățenească și specializare profesională6.

Locuitorii din zona montană vor fi sfătuiți să renunțe la cultiva-rea grâului, care nu ajunge niciodată la maturitate în zona aceea și este nerentabil, secătuind pământul. Mult mai rentabilă este culti-varea secarei și a ovăzului care nu secătuiesc pământul și în plus paiele lor pot folosi ca hrană pentru vite, fi ind mult mai nutritive7. Plantele care se aclimatizează cel mai bine în zona montană sunt cele de nutreț cum ar fi trifoiul și lucerna, în urma cărora câm-purile rămân curate și îngrășate cu azot. Se mai recomanda înlo-cuirea grâului cu secara, plantă care crește foarte bine la munte și din care se poate face o pâine la fel de gustoasă ca cea din grâu. Alte recomandări vizau cultivarea cartofi lor, a mazărei verzi și a inului8.

Existau și indicații cu privire la practicarea asolamentului. Câmpul de cultură de la munte se poate împărți în trei sau patru părți egale: 25-33% cu plante furajere, 25-33% cu zarzavaturi și fructe și în fi ne 25-33% reprezenta cultura cerealelor și a prășitoarelor unde partea cea mai mare să o ocupe cartoful9.

În vara anului 1936, echipa de studenți monografi ști ai Insti-tutului Social Român, care venea la Vârfurile, avea și un agronom și un veterinar care au avut misiunea de a împărtăși localnicilor cunoștințe legate de practicarea modernă a agriculturii și despre îngrijirea, igiena și alimentația rațională a animalelor din gos-podării10.

Cu toate acestea, în perioada interbelică, majoritatea familiilor din localitățile Țării Zărandului, trăiau într-o economie închisă, autarhică, producând din punct de vedere al agriculturii, numai strictul necesar. În unele sate mai izolate din zona montană (Aciuța, Avram Iancu, Vidra, Bodești, Vârfurile, Brusturi, Luncșoara, Sârbi, Târnăvița etc.), locuitorii erau obligați ca pentru procurarea „bu-catelor” (cerealelor) necesare să facă lungi drumuri în câmpie. Acolo, în schimbul produselor lor (fructe, var, diferite produse obținute din prelucrarea lemnului etc.) achiziționau bruma de „bucate” care le asigura un trai cât se poate de modest.

După Unirea din 1918, în România, se va trece la aplicarea re-formei agrare (1921).

Sorin Sabău

ETN

OG

RAF

IE

1 Nicolae Marin, Monografi a oraşului Pâncota, Arad, Editura „Viaţa Arădeană”, Arad, 2001, p. 1192 Andrei Caciora, Eugen Gluck, „Situaţia etno-demografi că a părţilor arădene între 1848-1918

în Ziridava”, nr. XII, Arad, 1980, p. 2313 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte economice. Partea I, Arad, Tiparul Tipografi ei

Diecezane Arad, Arad, 1928, p. 13-144 Ion L. Ciomac, Valeriu Popa-Necșa, Munţii Apuseni. Cercetări asupra stărilor economice din

Munţii Apuseni Bucureşti, Tipografi a ziarului „Universul”, 1936. , p. 655 Alexandru Mihalca, Forme de asociere și cooperare în agricultura arădeană (trecut și prezent),

Arad, Societatea de Istorie și Retrelogie Agrară din România (Filiala Arad), 1998, p. 46 Simion Grecu, Ce cultivăm la munte, Arad, „Concordia” Institut de arte grafi ce și editura

S.A., 1938, p.5

7 Ibidem, p. 20-218 Ibidem, p. 25-309 Ibidem, p. 3210 Gabriel Hălmăgean, Sorin Sabău, Ținutul Hălmagiului cercetat prin profesorul Traian Mager,

Arad. Complexul Muzeal Arad, 2012, p. 14

august 2019 13august 2019

cultural

I.D. Sîrbu și Aradul

Epurat din universitatea clujeană, tânărul universitar I.D. Sîrbu, căsătorit cu arădeanca Gigi – numele în-

treg al doamnei, deși cunoscut, nu este de invocat aici – a căutat o soluție de supraviețuire în părțile orașului său de adopție. Avea acolo și prieteni, precum Ștefan Augustin Doinaș, om al locului, dar și de un alt amic din cadrul Cer-cului Literar de la Sibiu (Cluj), eseistul și criticul de artă de

mai târziu, Deliu Petroiu. După mărturia autorului, „Au urmat ani grei, am mers învățător în Munții Apuseni” (Opere. II: Corespondență, ed. de Toma Velici și Tudor Nedelcea, București, Academia Română & Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2013, p. 196, scrisoarea din Petrila, 1 martie 1963, către Ion Brad). El a ajuns dascăl suplinitor în Apuseni, unde a rămas mai mulți ani, legându-și viața din această etapă de meleagurile arădene și de geografi a culturală a Aradului.

„Exilul” arădean al scriitorului cu vo-cație de fi losof și a epistolierului și dra-maturgului de mai târziu ar fi fost aureo-lat, precum oricare zonă protectivă de refugiu, care dă adă-post celor prigoniți, dacă mersul vieții nu ar fi fost altul.

După revoluția maghiară din toamna anului 1956, pe când se afl a, împreună cu prietenul său Ștefan Augustin Doinaș, în redacția bucureșteană a revistei Teatru, cei doi au primit vizita altui arădean, Marcel Petrișor, care i-a informat despre eveni-mentele petrecute în țara vecină. La puțin timp după consumar-ea vizitei redacționale respective, protagoniștii secvenței au fost arestați, anchetați și condamnați la ani grei de temniță.

Anii de temniță i-au adus lui I.D. Sîrbu, printre alte neajun-suri majore, și pe acela al divorțului. Soția lui a renunțat la legătura matrimonială cu cel afl at după zăbrele și s-a recăsătorit cu un alt bărbat, mult mai adaptat la sistem și mai bine așezat social. La ieșirea lui din detenție, autorul acutelor scrisori de mai târziu și al romanului Adio, Europa! Nu și-a mai găsit la Arad nici căminul, dar nici lucrurile personale, dintre care a re-gretat cel mai mult cărțile care îi compuneau biblioteca. Nu este de mirare, în aceste împrejurări, că mult mai târziu, către capătul vieții, el rememora cu amărăciune – ca într-o tragedie antică

supusă unei aspre deriziuni – împrejurările de după expulzarea lui din cadrul relației matrimoniale arădene. „Fosta mea soție a văzut Italia de 15 ori, are un soț damblà și un fi u schizo. Cumpără glande lacrimale, fi indcă glanda lacrimală a soțului (marele meu binefăcător) a secat. Dacă credeți în rugăciune, de ce să nu credeți și în blesteme. Eu am blestemat și s-a prins. Poporul nos-tru e artist în blesteme – e și asta o formă de istoricitate, praf și pulbere, nu?” (Opere. II: Corespondență, ed. de Toma Velici și Tudor Nedelcea, București, Academia Română & Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2013, p. 1295).

Prin I.D. Sârbu evenimentele și personajele evocate au intrat în literatura română contemporană. Dar nu, așa cum s-ar fi pu-tut aștepta, prin pana lui, care s-a rezumat să le evoce repetat, în moduri diverse, dar la fel de frustrate, de fi ecare dată, în corespondență. Intrarea lor în literatura beletristică se datorează lui Marin Preda care, în scrierea romanului său ultim, în trei volume, Cel mai iubit dintre pământeni (1980), s-a inspirat din peripețiile biografi ei lui I.D. Sârbu și ale poetului Ion Caraion. În fi gura lui Victor Petrini și a soției lui, Matilda, recăsătorită după arestarea acestuia cu un potentat comunist din vremea stalinismu-lui, se recunosc „potriviri” care duc cu gândul nu doar la I.D. Sîrbu și Gigi, ci și la chipuri și împrejurări contemporane arădene.

Ovidiu Pecican

12

ISTO

RIE

Nicula Raluca Iulia, Așteptând

august 2019 15uralcultural

14 august 2019

cultcultural

MU

ZEU

kinema ikon 50/fi lm experimental (1970-2020)

Proiect cultural al Complexului Muzeal Arad,în valoare de 67,047.00 lei,

fi nanțat de Consiliul Județean Arad și Administrația Fondului Cultural Național

„De-a lungul întregii sale activități, kinema ikon s-a situat

în avangarda mișcării artistice inovatoare din România, fi ind perceput ca atare și în mediul internațional. Prin accesibiliza-rea publică a arhivei de fi lm experimental, kinema ikon urmărește să permită defi nirea exactă a poziției sale în evoluția artei contemporane pe plan național și internațional. Astfel, poziția Aradului și a României în cultura europeană recentă câștigă în vizibilitate și consistență”

Complexul Muzeal Arad a participat la concursul de proiecte culturale, din cadrul sesiunii de fi nanțare nerambursabilă 2019/II, organizat de Ministerul Culturii și Identității Națio-nale prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul cultural, înscris în aria tematică Arte vizuale, dedi-cat aniversării a 50 de ani de activitate a grupului kinema ikon, a fost declarat câștigător și a obținut o fi nanțare totală de 67,047.00 lei.

Aria tematică: ARTE VIZUALEProiect cultural: kinema ikon 50/fi lm experimental (1970- 2020)Nr. dosar: 105AV-II/2019 / 29.03.2019Perioada: 17.06.2019 – 14.11.2019Buget total: 67,047.00 leiFinanţare nerambursabilă AFCN: 60,047.00 leiContribuţia proprie: 7,000.00 leiEchipa de proiect: Dr. Constantin Ioan Inel, manager de proiectCălin Man, coordonator proiectDr. Peter HügelEc. Emanuela BundeaProiectul kinema ikon 50/fi lm experimental (1970-2020)

deschide seria celor care își propun marcarea a 50 de ani de ac-tivitate kinema ikon, el fi ind dedicat etapei de fi lm experimen-tal (1970 – 1989).

Structura proiectului include următoarele componente:– digitalizarea ultimului lot de fi l-me experimentale de pe

suport pe-liculă 16 mm (30, din to-talul de 230 afl ate în arhiva kinema ikon);

– editarea unui catalog exhaustiv, care cuprinde toa-te fi lmele experi-mentale și care va fi însoțit de texte dedicate, comisionate unui număr de 7 personalități de anvergură internațională conectate la fenomen;

– organizarea unei expoziții temporare dedicate fi lmelor ex-perimentale realizate de kinema ikon;conceptul expoziției este unul modular/interactiv (5 segmente) și cuprinde proiecții multimedia, intervenții sonore și laser, instalații;

– remodelarea site-ului kinema-ikon.net pentru a cuprinde atât catalogul în varianta on-line cât expoziția conexă.

De-a lungul întregii sale activități, kinema ikon s-a situat în avangarda mișcării artistice inovatoare din România, fi ind per-ceput ca atare și în mediul internațional. Prin accesibilizarea publică a arhivei de fi lm experimental, kinema ikon urmărește să permită defi nirea exactă a poziției sale în evoluția artei con-temporane pe plan național și internațional. Astfel, poziția Aradului și a României în cultura europeană recentă câștigă în vizibilitate și consistență.

„kinema ikon este un autentic brand cultural arădean care, la aniversarea a 50 de ani activitate, necesită o privire retrospectivă pentru o contextualizare actualizată într-o etapă în care viața culturală locală încearcă să se redefi nească din perspectiva pariticipării active la proiectul Capitală Europeană a Culturii – Timișoara 2021”,

Dr. Constantin Ioan Inel, manager de proiect și mana-gerul Complexului Muzeal Arad.

„kinema ikon s-a implicat activ în revigorarea activităţii cinematografului Arta din Arad care a devenit gazda Festiva-lului de Film Documentar „fArad”. Tot aici au loc proiecţii de fi lme de artă, dezbateri, conferinţe legate de proiecte cine-matografi ce. Din acest an, kinema ikon a demarat proiectul „Ne vedem joi” care presupune proiecţia de fi lme experimen-tale”, Călin Man, coordonator proiect „kinema ikon 50”.

Proiectul cultural va fi realizat cu fi nanțare nerambursabilă prin Administrația Fondului Cultural Național (instituţie publică subordonată Ministerul Culturii și Identității Națio-nale) și cu sprijinul fi nanciar al Consiliului Județean Arad.

Adelina Stoenescu

august 2019 17uralcultural

16 august 2019

cultcultural

FEST

IVAL Festivalul Bulci Fest -

2-3 august 2019

În anul 2009, s-a plecat la drum cu Festivalul Folk

Bulci Fest, festival care de zece ediții a adunat mii de

spectatori. Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural

Județean, Inspectoratul pentru Cultură al județului Arad și

Primăria comunei Bata au asigurat partea fi nanciară

atunci, la început de drum.

Festivalul (adună public din trei județe, Timiș, Hunedoara și

Arad), merge mai departe, iar în zilele de 2 și 3 august se

desfășoară cea de a XI-a ediție.

Într-un cadru natural de excepție, în apropierea castelului

Mocioni, artiști de primă mână ai muzicii tinere vor încânta și

de această dată spectatorii prezenți. Pe scena Festivalului vor

urca în acest an Mircea Vintilă, un lord la curtea regelui Folk,

Mircea Baniciu, o legendă a muzicii rock și folk din România,

Adrian Ivanițchi, fost component al unor trupe de succes din

anii ’60 Sfi nx și Coral, Marius Bațu, Mircea Bodolan, Raul

Cârstea, Jul Baldovin, Dinu Olărașu, Cristi Buică, Daniel Julean

și Nicoleta Brola, Ovidiu Mihăilescu, Corso, Nova Band, Felix,

Grupul Clipa.

Bulci Fest și-a câștigat un loc binemeritat între festivalurile

de gen din România. Public de nota zece, artiști consacrați ai

genului, corifei ai muzicii folk, organizatori care an de an se

străduiesc ca atmosfera să fi e cât mai aproape de sufl etul fi ecărui

participant.

Vă așteptăm la Bulci pentru două zile la întâlnirea anuală a

celor care iubesc spiritul mereu tânăr și muzica bună. Vor fi zile

de neuitat: natură, recreere, foc de tabără, prietenie, atmosferă

ce ne duce cu gândul la muzica anilor ’60, 70.

Ionel Costin

Nicula Raluca Iulia, Univers

august 2019 19august 2019

uralculturalcultcultural

Plante bibliceSpinul lui Isus Cristos

În curtea puternicei fortifi caţii Antonia din Ierusalim,

construită şi pavată în stil roman, după o interogare

sumară, Pilat - guvernatorul provinciei a dispus condamna-

rea lui Isus la moarte prin crucifi care. Deoarece procedurile

vremii prevedeau biciuirea înainte de execuţie, tot acolo a

avut loc şi fl agelarea. În fi nal, torţionarii romani, au aruncat

în batjocură, peste trupul însângerat, o haină purpurie, pe cap

i-au aşezat o cunună împletită din spini, iar în loc de sceptru o

trestie, simbol al titlului atribuit de împărat al iudeilor.

Până acum, botaniştii, nu au ajuns la un punct de vedere co-

mun, în ceea ce priveşte specia plantei din care a fost confecţionată

celebra coroană numită akantha. S-a sugerat că a fost făcută din

frunzele unui palmier (Phoenix dactylifera), care are ghimpi

ascuţiţi şi ţinând cont de climă, ar fi fost uşor de găsit. Decenii la

rând, s-a susţinut că romanii au împletit ramuri de desmoril,

plantă prezentă însă doar în nordul Mediteranei, nefi ind semnalată

în Palestina antică. Se argumenta, prin asemănarea spinilor săi cu

ceea ce se putea vedea în majoritatea picturilor lumii creştine din

Europa şi America, aşa cum sunt: Pieta de Bellini, Coborârea de pe

cruce de Fossano Bergognone, Marea Pieta rotundă de Jean

Malouel sau Crucifi carea de Grunenwald. Unii afi rmă că re-

cunosc spinii de solostrea, pe icoanele: Plângerea lui Isus şi Plân-

gerea lui Teodosie de către Doamna Despina, afl ate la Curtea de

Argeş. Alții susţin că pentru împletirea acestei cununi au fost fo-

losite ramuri de Ziziphus spina - cristi (L), plantă care se cultivă în

prezent doar în Delta Dunării, fi ind importantă pentru fructele

sale cărnoase. Nu există însă nici o dovadă că această specie, ar fi

vegetat în urmă cu două milenii pe actualul teritoriu al Israelului.

Majoritatea specialiştilor stăruie însă că spinii aşezaţi în

batjocură pe capul lui Isus, ca semn al regalităţii, sunt ramurile

lungi şi ţepoase de păliur (Paliurus spina – cristi Mill.), plantă

cunoscută la noi sub numele de dracă, mărăcine, spinul asinului

sau spinul lui Cristos. Arbustul este cunoscut încă din Antichitate

prin Teofrast, care l-a numit paliuros, pentru efectele sale diu-

retice. Fiind abundent pe Valea Kidzului în împrejurimile Ieru-

salimului, biologul scoțian Philipp Miller (1671-1771), fost

grădinar șef al Parcului Chelsea din Londra, i-a atribuit în 1768

epitetul spina-cristi (Spinul lui Cristos), cu convingerea că ra-

murile spinoase ale acestei plante au fost împletite sub forma

coroanei de spini.

CER

CET

ARE În 1970, în urma unei excursii geobotanice, tinerii cercetători:

Ferdinand Teuber și Aurel Ardelean, viitorul fondator al

Universității de Vest Vasile Goldiș din Arad, au identifi cat arbuștul

de păliur vegetând în zona Lipovei pe dealurile Dâmbul Lat și

Cioaca Chiciura, spre Valea Rădnuții, argumentând că această

specie rară pentru România atinge la Radna limitele ei nordice de

răspândire naturală. Cel mai frecvent, se găsește în gardurile vii ce

împrejmuiesc livezile abandonate afl ate pe culmea dealului din

spatele mănăstirii franciscane Sfânta Maria-Radna, la o altitudine

de 150 metri. Acolo lasă impresia că era o plantă cultivată, nefi ind

însă clarifi cată proveniența ei. Confi rmarea existenței acesteia a

fost făcută recent de dr. Ioan Don, directorul Grădinii Botanice

Pavel Covaci din Macea.

Este un arbust spinos, cu o înălțime de trei metri, dar poate

crește și mai înalt. Vegetează în tufe ce formează mărăcinișuri,

forma lor rotunjită fi ind dată de ramurile laterale curbate în jos,

până în dreptul tulpinii. În timpul înfl oririi, se detașează prin

culoarea verde – gălbui pe fondul verde crud al pădurilor din îm-

prejurimi. Este o specie aparte, față de însușirile generale ale

arbuștilor din țara noastră. Tufele pot avea o longevitate

remarcabilă, care uneori depășește 100 de ani. Cei doi botaniști,

Ferdinand Teuber și Aurel Ardelean, printr-un studiu botanic

complex, au demonstrat, că planta este un supraviețuitor vegetal

din vremuri de mult apuse, care a traversat neschimbat mileniile,

un relict care în terțiar avea un areal foarte larg, răspândire ce

cuprindea întreaga Europă de vest, centrală și nordică până în

Groenlanda.

La Radna, fi ind stațiunea cea mai nordică din țară și din

sud-estul continentului un refugiu unde mai vegetează acest ar-

bust, păliurul se constituie într-un valoros monument relict al

naturii, ce trebuie pus sub ocrotirea legii.

Horia Truță

18Nicula Raluca Iulia, Experiment

august 2019 21uralcultural

20 august 2019

cultcultural

ZILE

LEAR

ADU

LUI

Zilele Aradului, ediția 2019. Zece zile de sărbătoare în oraș

Ediția din acest an a Zilelor Aradului va păstra tradiția de a oferi arădenilor zece zile de sărbătoare, cu manifestări di-

verse, pe lângă evenimentele consacrate (concerte de muzică ușoară, concerte de muzică populară, spectacole pentru copii, Picnic Fes-tival) organizatorii pregătind un spectacol de operetă, o conferință internațională dedicată împlinirii a 100 de ani de la instaurarea administrației românești în oraș și multe alte surprize.

Zilele Aradului, ediția 2019, se vor desfășura în perioada 16-25 august 2019.

Trei zile de sărbătoare în cartierul MicălacaEvenimentele dedicate „Zilelor Aradului” vor începe în

cartierul Micălaca, în Parcul „Regina Maria” din zona Orizont, unde, timp de trei zile, în perioada 16 – 18 august vor fi organi-zate concerte de muzică ușoară și populară și Târgul Estival.

Astfel, vineri, 16 august și sâmbătă 17 august sunt progra-mate două concerte de muzică ușoară care îi au ca invitați pe Sara Chiavegato (Vocea României), Bosquito și Mandiga.

Duminică vor urca pe scenă artiști consacrați ai muzicii po-pulare, printre care Carmen Popovici Dumbravă, Stela Botez, Mirela Mănescu, Ovidiu Homorodean.

Picnic Festival&Târgul EstivalPicnic Festival - un mix format din gastro-show-uri și con-

certe, va fi organizat în perioada 16 – 25 august 2019, pe Faleza Mureșului, în parcul cuprins între restaurantul Perla și Belvede-re, unde vor fi amenajate standuri unde cunoscuți master chefi din țară vor oferi diverse specialități culinare.

În aceeași zonă, va fi montată o scenă în aer liber pentru concerte.

De asemenea, Târgul Estival va fi organizat, ca și anul trecut, în perioada 16 - 18 august în Parcul „Regina Maria” din cartierul Micălaca, după care, în perioada 19-25 august târgul va putea fi vizitat în Parcul Eminescu.

Seară de operetă și concerte simfonicePăstrând tradiția de anul trecut, din programul Zilelor

Aradului nu va lipsi un spectacol de operetă. De data aceasta, artiștii Operei Naționale Române din Timișoara, corul, orches-tra și ansamblul de balet, vor prezenta, în Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, spectacolul „Liliacul”, de Johan Strauss.

Totodată, Filarmonica de Stat va prezenta un concert extra-ordinar dedicat Zilelor Aradului, în 20 august 2019, care îl are ca invitat pe Ciprian Rogojan, cunoscut publicului de la con-cursul „Vocea României”.

Seara muzicii românești și concerte de muzică ușoarăSeara dedicată muzicii românești, ajunsă la a treia ediție,

va fi organizată în 22 august, în Parcul Reconcilierii și îi are ca invitați pe Cătălin Crișan, Carmen Rădulescu și Gabriel Cotabiță.

În acest an, la Ștrandul Neptun, vor fi organizate două con-certe de muzică ușoară, unul sâmbătă 24 august 2019 și unul duminică, 25 august 2019, în închiderea evenimentelor dedi-cate Zilelor Aradului.

Sâmbătă, 24 august 2019, vor urca pe scenă Ștefan Stan, Dorian Popa, Ioana Ignat, Puya, HOLOGRAF.

Duminică, 25 august 2019, ANDRA va aduce în fața pu-blicului un concert de muzică ușoară dar și selecții din spec-tacolul-eveniment „Tradițional”, lansat anul trecut cu ocazia Centenarului României, un omagiu adus muzicii populare românești.

Din programul ediției din acest an a Zilelor Aradului mai fac parte, spectacole pentru copii, concursul „Bicicliștii iscusiți“, Parada Costumelor de Poveste prin centrul Aradului, Ziua orașului Pecs la Arad, Noaptea albă a instituțiilor de cultură.

Zilele Aradului este o manifestare organizată în fi ecare an, în preajma zilei de 22 august, ziua în care, în anul 1834, Aradul a fost declarat oraș liber regesc.

Toate evenimentele sunt organizate de Primăria Municipiu-lui Arad prin Centrul Municipal de Cultură Arad.

Ca și anii trecuți, bugetul estimat pentru aceste evenimente este de 1.200.000 lei, sumă aprobată într-o ședință a Consiliului Local Municipal Arad.

august 2019 2322 august 2019

uralculturalcultcultural

Programul evenimentelor:

VINERI, 16 august10.00–23.00 - Picnic festival - zona dintre Belvedere și Perla10.00–23.00 - Târgul Estival – Cartier Micălaca – Parcul „Regina Maria”19.00–23.00 – Concert muzică ușoară – Nova Band, Phaser, Rock Abil, Sara Chiavegato (Vocea României), Bosquito – Parcul „Regina Maria” din Micălaca

SÂMBĂTĂ, 17 august10.00–23.00 – „Picnic festival” - zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Cartier Micălaca – Parcul „Regina Maria”19.00–23.00 Concert muzică ușoară – Alpha Team, R.U.A., Chriss Grey, Adrian Palcu, Raluka, Mandinga – Micălaca, Parcul Sfânta Maria

DUMINICĂ, 18 august10.00–23.00 – Picnic festival - zona dintre Belvedere și Perla10.00–23.00 – Târgul Estival – Cartier Micălaca – Parcul „Re-gina Maria”19.00–23.00 Concert folcloric – invitați: Carmen Popovici Dumbravă, Stela Botez, Mirela Mănescu Felea, Ovidiu Ho-morodean – Micălaca, Parcul „Sfânta Maria–

LUNI 19, august10.00–23.00 – Picnic festival – zona dintre Belvedere și Perla10.00 – 23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”19.00–20.00 – Parada costumelor de poveste – Palatul Admi-nistrativ – Teatrul Clasic „Ioan Slavici” – retur

MARȚI, 20 august10.00–23.00 – Picnic festival - zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”9.00–15.00 – Conferință „Aradul în România Mare” – Sala Regele Ferdinand – Palatul Administrativ20.00–23.00 – Concert în Parcul Reconcilierii – Analia Selis&Trupa ArgEn Tango Concert extraordinar al Filarmonicii de Stat Arad cu partici-parea lui Ciprian Rogojan (Vocea României)

MIERCURI, 21 august10.00–23.00 – Picnic festival – zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”17.00–20.00 – Conferințele „Historia” – Sala Regele Ferdi-nand

20.00–22.00 – Seara de operetă susținută de Opera Națională din Timișoara. „Liliacul“, de Johann Strauss – Parcul Recon-cilierii

JOI, 22 august10.00–23.00 – Picnic festival – zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”14.00–16.00 – Ședință festivă a Consiliului Local Municipal Arad. Decernare titluri și distincții19.00–20.00 – Decernare „Diplome de aur”20.00–22.00 – Seara muzicii românești – Cătălin Crișan, Carmen Rădulescu și Gabriel Cotabiță – Parcul Reconcilierii

VINERI, 23 august10.00–23.00 – Picnic festival – zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”17.00–22.00 – Ziua Orașului Pecs la Arad – Parcul Reconci-lierii16.00–21.00 – Istoria ca un spectacol. Expoziție medievală și concert Lupus Dacus – Parcul Eminescu19.00–24.00 – Noaptea Albă a instituțiilor de cultură (Tea-trul Clasic „Ioan Slavici”, Complexul Muzeal Arad, Teatrul de Marionete, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”, Cinema-tograful Arta, Cinematograful din Grădiște, Clădirea Prepa-randiei)23.00–01.00 – Pool Party – Ștrandul Neptun

SÂMBĂTA, 24 august10.00–23.00 – Picnic festival – zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”10.00–12.00 – Film pentru copii „Casa magicianului” – Cine-matograful din Grădiște10.00–14.00 – Bicicliștii iscusiți – Parcul Aventura Voinicilor19.00–23.00 – Concert extraordinar de muzică ușoară, invitați Ștefan Stan, Dorian Popa, Ioana Ignat, Puya, HOLOGRAF.23.00–Show de lasere - Ștrandul Neptun23.00–01.00 Pool Party – Ștrandul Neptun

DUMINICĂ, 25 august 10.00–23.00 – Picnic festival - zona dintre Belvedere și Perla 10.00–23.00 – Târgul Estival – Parcul „Mihai Eminescu”20.00–22.00 – Mini party pentru copii și părinți – Parcul Aventura Voinicilor19.30–22.30 – Concert extraordinar de muzică ușoară, invitați: Fantazia, Mario Band, Melting Dice și ANDRA - Ștrandul Neptun

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad – luna august

Festivalul Maris Fest de la Bulci, Bulci, 2-3 august,

CJA,CCJA

Sărbătoarea tineretului și a comunității germane Sântana -

Hramul bisericii catolice Sântana, Sântana, 4 august, CJA,

CCJA, Cercul Cultural Banat-Ja

Teatrul de Vară Ethos, Arad, 7 august, ora 20.00

Sărbătoare tradiţională la Șepreuș, Șepreuș, 10-11

august, CJA, CCJA, Primăria comunei Șepreuș

Zilele Localității Mailat, Mailat, 10-17 august, CJA,

CCJA Asociația Pro Mailat

Praznicul de Pită Nouă Beliu, ed. a XLVI-a (46), Beliu,

11 august, Primăria Comunei Beliu, CJA, CCJA

Sărbătoarea Satului - Ziua Recoltei Felnac, ed. A XIX-a,

Felnac, 14-15 august, CJA, CCJA, Primăria Comunei Felnac

Praznicul de Pită Nouă Pecica, ediţia a L-a (55), Pecica,

15-18 august, Primăria Pecica, Casa de Cultură „D.I.

Petescu” Pecica, CJA, CCJA

Triatlon Ghioroc, 17 august, CJA, CCJA, Asociația

Proactivi pentru Viitor Arad

Târgul Meșterilor Populari și Parada Portului Tradiţional,

ed. a XVII-a, Moneasa, 24-25 august, CJA, CCJA

Festival concurs al Cântecului Popular din Ţara

Zărandului, ed. 50, a XLX-a, Moneasa, 25 august, CJA,

CCJA

Ziua Pădureniului, Chișineu-Criș, 31 august, CJA,

CCJA, Asociația Pro-Pădureni

Flori de Sânziene, Bârsa, august, CJA, CCJA, Primăria

Comunei Bârsa