MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIECalea Mărășești, Nr. 157, Bacău,

600115, Tel./Fax +40 234 580170http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îndrumător: Prof.Dr.Ing Rusu Ion

Absolvent:Avram Petru Valentin

Bacău 2013

STUDIU PRIVIND FUNCTIONAREA UNEI STAŢII DE TRANSFER A

DEŞEURILOR ŞI REZIDURILOR MENAJERE DIN ORAŞUL COMANEŞTI

2

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

În lucrarea prezentă se propune studiul privind functionarea unei stații de transfer a deșeurilor și reziduurilor menajere din Orașul Comănești.

Comăneşti este un oraş din judeţul Bacău, Moldova având o populaţie de 23.796 locuitori. Orașul face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și este așezat pe ambele maluri ale râului Trotuș. Este o aşezare intramontană tipică, cu un relief deluros şi colinar, destul de accidentat, dominat de ramură muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce îl înconjoară.

Obiectivul general al studiului îl constituie realizarea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor în zona de Nord-Vest a județului Bacău, constituit din stație de transfer complexă, servicii de salubritate dotate cu echipamente moderne și personal instruit, în vederea implementării directivelor UE și a legislației naționale în domeniu.

Scopul studiului este acela de a se reduce volumul deșeurilor depozitate și de a stimula colectarea selectivă. De aceea sistemul trebuie să fie eficient din punct de vedere economic și să asigure protecția mediului și a sănătății oamenilor. Ca urmare, planul trebuie să definească un concept de gestionare a deșeurilor modern și prietenesc pentru mediu, stabilind obiectivele și rezultatele așteptate în funcție de particularitățile locale, în concordanță cu principiile unei dezvoltări durabile.

Obiectivul specific este crearea unei infrastructuri de gestionare a deșeurilor, respectiv construirea stației de transfer din localitatea Comănești, achiziția de instalații și echipamente necesare colectării selective și mixte, valorificării deșeurilor reciclabile și nu în ultimul rând, derularea unui program educațional și de promovare a legislației de mediu specifice.

În conformitate cu aspectele evidențiate mai sus, studiul proiectul face parte din clasa soluțiilor novatoare, menite să creeze expertiză într-un domeniu care a fost lăsat mulți ani în afara reglementărilor europene și experiență managerială.

Studiul propune deci o soluție integrată pentru o zonă bine delimitată, zona de Nord-Est a județului Bacău, respectiv arealul ocupat de localitățile Comănești, Dărmănești, Slănic Moldova, comunele Ghimeș Făget, Asău, Agăș, Dofteana cu accent pe realizarea stației de transfer Comănești, fiind o soluție alternativă practicată la nivel european și mondial la rampele ecologice.

Pragul de rentabilitate al rampelor ecologice se situează la 200.000 de locuitori deserviți. Sub acest nivel, soluția propusă este stația de transfer,

3

CAPITOLUL 1CONDIŢII NATURALE ALE ORAȘULUI COMĂNEȘTI

1. AmplasamentComăneşti, este un oraş din judeţul Bacău prezentat in figura 1, cu o

populaţie de 23.796 locuitori. Pe valea mijlocie a Trotuşului, la poalele munţilor Goşmanu din Carpaţii Orientali, la capătul de vest al Depresiunii Dărmăneşti - Comăneşti, condiţiile au constituit mediul prielnic întemeierii  comunităţilor umane cu multe milenii în urmă. Aici, în această zonă se află oraşul Comăneşti, fost centru minier şi forestier [20].

Oraşul Comăneşti face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine internă de 501 m şi 1349 m, este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuş. Oraşul Comăneşti are acces pe cale ferată, fiind situat la 75 km de Adjud şi 42 km de Ghimeş, dar şi pe şosea fiind situat la: 58 km de Bacău (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) şi la 82 km de Miercurea Ciuc (DN 12A) [20].

Județul Bacău, din care face parte Orașul Comănești, este situat în partea de est a României, în mijlocul Moldovei, pe versantul răsăritean al Carpaților Orientali. Se învecinează la nord cu județul Neamț, la sud cu Vrancea, la vest cu Covasna și Harghita, iar la est cu Vaslui [20].

Rețeaua hidrografică a județului este alcătuită din cursul inferior al Bistriței, o parte a cursului mijlociu al Siretului, precum și din râul Trotuș cu afluenții săi ( Tazlău, Oituz, Cașin ) [20].

În județul Bacău, există 2 municipii, 5 orașe, 18 localități componente ale municipiilor și ale orașelor, 80 comune (din care 4 suburbane), cu 491 de sate [20].

Fig. 1. Harta Județului Bacău [21]

1.2. Condiții climaticeJudețul Bacău se încadrează într-o unitate climatică de nuanță

continentală, cu ierni reci și veri călduroase și cu o predominare a circulației atmosferice dinspre Nord și Nord-Vest [3].

Clima are caracter continental, fiind influențat de altitudine. Temperatura medie a aerului variază între 4-6° C în regiunea muntoasă și 8-9° C în Lunca Siretului, iar media anuală a precipitațiilor depășește 500-550mm/mp în Podișul Bârladului [3].

Regimul termic. Temperatura medie anuală variaza de la 9° C în partea estică, la 2-3° C în zona montană din Vest. Astfel, se remarcă distribuția insulară a izotermelor, condiționată de prezența culmilor montane [3].

Regimul precipitațiilor. Cantitățile medii anuale cresc de la cca. 550 mm în partea estică la cca.1000 mm în partea vestică [3].

Regimul vânturilor. Se remarcă o circulație predominantă a maselor de aer dinspre Nord și Est, circulație care determină secete frecvente în timpul verii și geruri puternice iarna. În zonele depresionare sunt frecvente inversiunile termice [3].

Ținând cont de linia izotermică ce trece prin dreptul depresiunii Dărmănești-Comănești, în zona studiată, clima este temperat-boreală de munte [3].

Temperatura se caracterizează printr-un regim moderat al oscilațiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice anuale cuprinse între 10-12°C. În ultimii ani s-au înregistrat veri secetoase cu temperaturi de până la 38 °C, pe când iernile în general sunt răcoroase, însă cu dese inversiuni de temperatură. În mod obișnuit, pe văi se localizează masa de aer rece și umed, în timp ce către culmi și chiar pe culmi predomină timp senin cu soare și temperaturi ridicate [3].

Umiditatea aerului este de 80-90%, iar vântul dominant este pe direcția de la N-V la S-E. Un alt aspect al circulației atmosferice la munte este acela al vânturilor foenice (vânt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte), iar în părțile munților noștri bate vântul dinspre Nemira [3].

Tăria vânturilor este de 2 grade ( date înregistrate de Ocolul Silvic Comănești). Local se semnalează brizele de munte și de vale, de acțiunea cărora este legată în jumătatea caldă a anului, formarea deasupra culmilor muntoase a norilor “cumulus”. Apariția norilor cumuliformi este legată de circulația brizelor. Pe timp frumos, aproape în fiecare zi la amiază, culmile înalte ale munților sunt înconjurate de nimburi de nori cumulus. Cețurile sunt legate de activitatea brizelor, ca rezultat al acumulării în timpul nopții, a aerului rece de pe culmile înalte pe fundul văilor și depresiunilor, care pierd mai greu caldura câștigată în timpul zilei [3].

Furtunile și inundațiile înregistrate în decursul timpului. Acestea provin din debitele maxime produse de regulă primăvara ( aprilie-mai ) și din topirea zăpezilor din zona montană, combinată cu ploi. Vara, ploile torențiale

5

alimentează bazinul hidrografic, iar în timpul viiturilor, nivelurile pot crește cu 3-4 m pe râul Trotuș și 2.5-3 m pe afluenți, producând adesea inundații locale. Probleme fac torenții mici, care transportă cantități mari de aluviuni pe care le depun la piciorul pantei, obturând albiile și producând revărsări. Regimul debitelor este în directă legătură cu regimul scurgerii [3].

1.3. Condiții geomorfologiceDin punct de vedere geomorfologic, vatra orașului se dezvoltă în

principal pe terasa inferioară a râului Trotuș și în secundar pe paleoalbia pârâului Urminiș și pe terasa medie din vecinătatea acestui pârâu [2].

Subsolul depresiunii Dărmănești, deci și al teritoriului administrativ al orașului Comănești, este bogat în cărbune sub formă de cărbune brun, care se exploatează din depozitele sarmatian superior și reprezintă cel mai important bazin carbonifer din Moldova. Alături de cărbuni, petrolul și gazele naturale constituie o altă sursă energetică importantă. Tot subsolul produce materiale de construcție destul de diverse, reprezentate prin gresii și calcare specific zonei [6].

În zona studiată, predomină pădurile de amestec de fag și gorun. Speciile de arbuști sunt reprezentate de specii comune, cum sunt : socul roșu, coacăzul de munte și afinul. În covorul ierbos se evidențiază : măcrișul iepurelui, feriga și multe specii de mușchi verzi, iar în pajiștile secundare, paiusul roșu. Din punct de vedere a altitudinii se regăsesc urmatoarele etaje vegetale [6].

a) etajul boreal specific culmilor muntoase, cu climat aspru, constituit din păduri de conifer, între care predominant este molidul . Acest etaj se dezvoltă de la altitudini de 800-900 m și uneori apare amestecat cu exemplare de brad.

b) etajul pădurilor în amestec – este cel mai extins și corespunde pădurilor în amestec, de fag cu conifere. Pădurile de amestec ocupă aproape toată zona muntoasă din cursul mijlociu al Uzului. Compoziția acestora este de : fag, brad, molid, diverse specii tari cum ar fi mesteacănul, carpen și paltin.

Datorită exploatării neraționale, unele specii valoroase, cum ar fi tisa-Taxus baccata(un arbore înalt de cca.12 m renumit pentru lemnul său valoros), au dispărut. Astăzi, această specie se mai găsește sporadic în bazinul pârâului Izvorului Alb(rezervație naturală) [6].

Vegetația azonală – este prezentă în luncile râurilor, reprezentată prin pajiști secundare, zăvoaie de salcie și plop [6].

Pădurile adăpostesc o faună bogată și diversă de : mamifere(urs, lup, cerb, jder de scorbură, veveriță, viezure, vulpe, mistreț, iepure) și păsări(cocoșul de munte, mierla, corbul, pițigoiul de munte, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, șoimul). În apa râurilor, întâlnim păstrăvul indigen, lipanul, boișteanul și scobarul [6].

6

1.4. Condiții hidrologice (ape de suprafață)În conformitate cu morfologia regiunii, principalul factor hidrologic în

regiune îl constituie râul Trotuș, cu afluenții săi, pârâul Asău și pârâul Urminiș pe partea stângă și pârâul Lapoș pe partea dreaptă, ce au un caracter permanent, pe malurile căruia este așezat orașul Comănești și care formează zona de luncă și terase binedezvoltate pe cursul său. În acest context, se pot urmări în zonă acumulări importante a apelor freatice la care se adaugă unele mici acumulări lenticulare în zonele de versant [1].

Pânza freatică, este cantonată în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară din lunca și terasele râului Trotuș, acvifer care este exploatat în prezent prin fântânile din localitate [1].

Nivelul pânzei freatice se află la adâncimi variabile, cuprinse în general între 5-30 m, față de cota terenului natural(C.T.N), în funcție de grosimea stratului de argilă ce se găsește deasupra orizontului grosier(balast cu pietriș și nisip), iar adâncimea de îngheț este de 0.90-1.10 m față de cota terenului natural [1].

În zona amplasamentului, nivelul pânzei freatice este situat la adâncimea de 8-10 m față de cota terenului natural, fapt demonstrat de nivelul apei în fântânile din apropiere [1].

Râul Trotuș are un bazin hidrografic larg, deci cu perioade de debite foarte mari, o albie dezvoltată, unitară și rectilinie. Afluenții săi au albii reduse, iar pantele mari de scurgere scad brusc la intrarea în albia majoră a Trotușului, fapt ce favorizează producerea inundațiilor locale. Albia majoră a râului este bine conturată, cu maluri stabile, construite din aluviuni grosiere și chiar din stratele stâncoase ale rocilor de bază din vechime [1].

Debitul Trotușului și a afluenților importanți este în medie constant, 30% din debit provenind din pânzele freatice ale bazinului superior al râului Trotuș și din precipitații [1].

Debitele maxime se produc de regulă primăvara (perioada aprilie-mai) din topirea zăpezilor în zona montană, combinată cu ploi. În timpul marilor viituri, nivelurile pot crește cu 3-3.5 m pe râul Trotuș și cu 2.5-3 m pe afluenți, producând inundații locale [1].

Apele subterane se încadrează în macroregiunea orogenului carpatic. În această zonă, stratele acvifere sunt întinse și relativ bogate, fapt datorat regimului precipitațiilor destul de abundente, ceea ce duce la existența unui bilanț hidrografic pozitiv. Pânzele freatice participă într-o proporție de 30% la alimentarea rețelei hidrografice superficiale, mai ales în sectorul montan și mai puțin în depresiune [1].

1.5. Condiții geotehnice

7

Teritoriul pe care se dezvoltă localitatea prezintă condiții geotehnice favorabile pentru construcția și dezvoltările gospodărești [6].

Valea Trotușului are o deschidere ce depășește 2 km la nivelul liniei neinundabile în sectorul Comănești și Dărmănești [6].

Totalitatea teritoriului intravilan al localității cuprinde funcție de litologia terenului și condițiile geotehnice, următoarele zone [6].

1. zona A – albia majoră și lunca inundabilă;2. zona I – terasa inferioară;3. zona M – terasa medie;4. zona D – dealurile subcarpatice premontate.

Stratificația terenului este în general uniformă și cuprinde :- stratul de terasa constituit din pietriș cu bolovăniș și nisip, - stratele de bază constituite din gresii, șisturi argilo-marnoase (cu

o adâncime de 5-6 m), pe capetele stratelor de bază acumulându-se și o mică pânză de apă [6].

Zona orașului Comănești este de origine tectonică (de scufundare a scoarţei) şi s-a format în urma cu circa 25 milioane de ani în era Neozoică- perioada Neogenă, fapt ce se poate demonstra prin descoperirile arheologice de la Cetăţuia-Vermeşti [6].

Orașul Comănești s-a dezvoltat în marginea exterioară estică a Flișului Carpaților Orientali, în depresiunea formată la sud de confluentul Asău-Trotuș, depresiune prelungită în aval, pe Trotuș, până în zona Dărmănești-Dofteana. Contactul cu muntele este tranșant în vest și nord-vest unde depresiunea este dominată de vârfurile Piciorul Arsurii (1049 m) și Lăloița (1046 m) precum și culmea Berzunțului în est, care se înalță cu peste 300 m deasupra celor mai înalte dealuri [6].

Depozitele din baza formaţiunii care afluează pe pârâul Galeon conţin intercalaţii  alcătuite din cochilii de congerii şi gasteropode. Zona este localizată la 47,5 grade lat.N şi 25,26 grade lat.E, la limita S-V a oraşului Comăneşti[6].

8

CAPITOLUL 2ORAŞUL COMĂNEŞTI. POPULAŢIE ŞI ACTIVITATE

ECONOMICĂ

Oraşul Comănești este o aşezare intramontană tipică, cu un relief deluros şi colinar, destul de accidentat, dominat de ramura muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce îl înconjoară [20].

În anul 1864 prin Legea Administraţiei Locale s-a înfiinţat Comuna Comăneşti formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. Conform Dicţionarului geografic din anul 1895, în Comăneşti funcţionau 5 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică, 2 şcoli mixte, o fabrică de cherestea cu aburi, mai multe ferăstraie de apă, 4 izvoare cu apă minerală, cărbuni şi azocherită.

Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX [20].

Domeniul Ghika s-a constituit   între 1800-1804 din pământul răzăşesc însuşit prin diverse forme sau din danii domnești. Ambiţiile acestei familii, puterea ei economică şi legăturile cu familiile boiereşti au fost benefice pentru dezvoltarea Comăneştilor. Acestor iniţiative li se datoreşte prelungirea căii ferate până la Comăneşti şi mai departe la Palanca cât şi constituirea Staţiei C.F.R.Comăneşti [20].

Palatul Ghika, ce adăpostește muzeul orașului, constituie un monument architectonic și cea mai impunătoare clădire din localitate. Acesta a fost construit de către arhitectul Albert Galberon, în stil baroc. Începând din ianuarie 1989, Palatul Muzeu Ghika găzduiește și o expoziție de etnografie și artă, pe o suprafață de 295 mp și o expoziție de artă modernă și contemporană, pe o suprafață de 444 mp. Parcul Ghika are o suprafață de 7.42 ha și este una din cele mai frumoase grădini din țară, deține specii decorative foarte rare cum sunt : paltinul de câmp, molidul japonez, paltinul argintiu, arțarul de Pensilvania, fiind și cea mai cautată zonă de agrement a orașului [20].

Aşezarea administrativă a oraşului Comăneşti se întinde pe circa 10 km în lungul văii râului Trotuş, pe segmentul  mijlociu  al acestuia. Dintre afluenţii Trotuşului, cel mai important, cu un bazin hidrografic de 24 km2 în arealul teritoriului administrativ, este Șupanul. Zona Şupan cu o suprafaţă de aproximativ 200 ha, este protejată datorită straturilor tip ”Formaţiunea de Şupan”alcătuită din gresii, argile nisipoase cu intercalaţii de argile cărbunoase şi cărbuni ce aflorează pe cursul inferior al pârâului Şupan şi pe interfluxul Trotuş-Şupan [20].

Oraşul Comăneşti dispune de  unităţi sanitare destinate ocrotirii sănătăţii.

Unităţile sanitare sunt grupate într-un complex, unde funcţionează spitalul orăşenesc”Ioan Lascăr”, Dispensarul Policlinic cu 10 cabinete de specialitate şi staţia de salvare. De asemenea, în oraş funcţionează 16 cabinete medicale, 9 farmacii, 2 farmacii veterinare şi 5 laboratoare tehnico-dentare.În oraşul Comăneşti funcţionează trei complexe medicale  cu laboratoare de analiză dotate cu aparatura la standarde europene  ce oferă toate serviciile medicale  de specialitate [20].

2.1. PopulațiaLa recensământul din 2002, populaţia oraşului a fost de 23.679

locuitori, dintre care [8] - români – 23166 (97.83%)- rromi – 395 (1.66%)- alții (0.51%) Sub profil confesional, 91,40% sunt ortodocşi (21.644 persoane),

5,78% sunt romano-catolici (1.369 persoane) 1,24% penticostali (294 persoane) şi sub 1% alte religii. Totalul populației stabile este de 23.796 de persoane, din care : 11.734 sunt bărbați, iar 11.936 sunt femei [8].

Populația pe naționalități se prezintă astfel : - română – 23 305- rromi – 402- maghiară – 67- germani – 8- lipoveni – 1- greci – 3- polonezi – 2- italieni – 3 În sistemul de gestionare a deșeurilor sunt incluse următoarele localități

urbane și rurale : orașele Comănești, Dărmănești și Slănic Moldova și Comunele Asău, Agăș, Dofteana, Brusturoasa, Palanca și Ghimeș Făget, cu satele componente [8]

10

Tabelul 1 Localitaţi urbane şi rurale [8].

NNr. crt

Localităţi Rang Populaţie Aşeyari apropiate

1 Comaneşti Oraş 23,796 Leurda, Zavoi, Lăloaia, Lunca de jos, Sublăluaia. cartiere

2 Slanic Moldova

Oraş 4,996 Cerdac, Cireşoaia

3 Dărmaneşti Oraş 14,494 Dărmaneşti

4 Agaş Comună 7,512 Agăş, Cotumba, Bilighet, Preluci, Diaconeşti, Goioasa

5 Asău Comună 6800 Asău, Lunca Asău, Păltiniş, Strajă

6 Ghimeş Comună 5,342 Ghimeş, Bolovăniş, Făgetul de sus

7 Palanca Comună 3,674 Palanca, Popoiul, Pajiştea

8 Brusturoasa Comună 3550 Brusturoasa, Hăngăneşti, Buruieniş

9 Dofteana Comună 10,992 Dofteana, Larga, Cucuieţi81,156 34 sate şi 7 cartiere

După cum se observă, zona are o pondere oarecum echilibrată a

raportului populație în mediul urban și populație în mediu rural, respectiv cca. 53% în mediu urban față de 47% în mediu rural [8].

2.2. Structura populației pe tipuri de locuințe ( case și blocuri) Orașul Comănești dispune de un număr total de gospodării de 4107

case și un număr total de 4203 apartamente în 195 de blocuri de locuințe [8].

2.3. Activitatea economică cu principalele categorii de deșeuri rezultate

11

Comaneștiul este un oraș de 23.796 de locuitori, aflat în primă reformă, încercând să îmbine dezvoltarea modernă cu protejarea monumentelor, a obiectivelor turistice și istorice [8].

Încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii din această zonă au avut ca principale ocupaţii agricultura, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului şi unele îndeletniciri casnice prin care îşi produceau cele necesare traiului [8].

Dintre industriile casnice mai cunoscute erau prelucrarea lânii , cojocăria, rotăria si dogăria [8].

Pe lângă aceste ocupaţii, treptat apar şi alte îndeletniciri determinate de condiţiile şi bogăţiile naturale din această unitate administrativă cum ar fi extracţia cărbunelui şi a petrolului. Din ramurile industriale, oraşul Comăneşti era cunoscut mai ales prin [8].

- Industria carboniferă cu atestare certă din anul 1836. Primele

vapoare funcționând cu aburi în sec.XIX între Dunăre și Viena și fabricile de morărit de la Iași, au utilizat cărbunele de Comănești. Bazinul carbonifer a fost singura sursă principală de astfel de combustibil din jumătatea de răsărit a României. Pentru secolul XX cantitatea de cărbune extras a ănceput cu 10.000 tone anual în 1900 și a ajuns la 500.000 tone anual în 1989. În anul 2000, minele de cărbune s-au închis din cauza costurilor mari de exploatare [13].

- Industria petrolieră – este mai tânără decât cea a cărbunelui, apărând mai consistent după al doilea război mondial. În prezent, în orașul Comănești funcționează 47 de sonde de foraj. Deșeurile rezultate din aceasta industrie sunt gudroanele și produsele rafinate care au un caracter puternic poluant [13].

- Industria de prelucare a lemnului – are o tradiție veche, funcționând încă din secolele anterioare, dar s-a dezvoltat mai mult prin înființarea unei fabrici în ultimul deceniu al secolului XX, iar începând cu anul 1960 a funcționat un combinat de industrializare a lemnului. În prezent, această activitate de industrializare a lemnului se desfășoară în unități de producție private. Principalele deșeuri generate de această industrie sunt materialele textile [13].

- Sectorul energetic – dupa 1952 se construiește în orașul Comănești, Uzina Termică Electrica care asigură necesarul de energie electrică a localității și energia termică pentru încălzirea orașului Comănești și Moinești. După 1990, activitatea acestei unităţi s-a restrâns numai la furnizarea energiei termice necesare oraşului Comăneşti [13].

12

Activitatea comercială a orașului se desfășoară de către un numar de 1095 de agenți economici după cum urmează : agenți comerciali cu capital privat (1091) și agenți comerciali din sectorul cooperatist (4).

Prestările de servicii sunt asigurate în oraș prin : - ateliere de croitorie (9) - ateliere de cizmărie (3)- ateliere de tapițerie (1)- ateliere de tâmplărie (6)- mori pentru porumb și furaje (5)- unități hoteliere (2) cu 80 de locuri – rezultă deșeuri menajere - unități de gospodărire și salubritate (1)- ateliere pentru alte prestări servicii (25) : optică, reaparații,

frizerie, etc.

Activitățile economice în zonă, sunt la un nivel ridicat în orașul Comănești și într-o tendință de creștere în orașul Dărmănești. Agricultura, respectiv zootehnia reprezintă o componentă puternică a economiei locale. Pentru a înlătura deșeurile rezultate din activitățile economice se au în vedere următoarele [13].

- adoptarea cât mai rapidă a unor soluții eficiente de gestionare a deșeurilor, pentru a preveni depozitarea necontrolată a unei cantități în creștere a deșeurilor, agenților economici din zonă;

- identificarea de soluții privind prelucrarea deșeurilor de tip organic realizate în gosopdării de tip agricol;

- adoptarea de măsuri locale privind integrarea agenților economici în acțiunile de colectare selective și respectarea regimului ambalajelor conform normelor legislative în vigoare.

13

CAPITOLUL 3CADRUL LEGISLATIV CU PRIVIRE LA GESTIONAREA ŞI

TRANSPORTUL DEŞEURILOR

3.1. TRANSPORT DEŞEURI

Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri.

HOTĂRÂRE  nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri [16]. 

HOTĂRÂRE nr. 1453 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri [16].

HOTĂRÂRE nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României [16].

ORDIN nr. 1119 din  8 noiembrie 2005 privind delegarea către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului deşeurilor periculoase şi al transportului deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului [16].

3.2. DEPOZITAREA DEŞEURILOR

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor  [16].

HOTĂRÂRE nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului[16].

HOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor [16].

ORDIN  nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor [16].

ORDIN  nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri[16].

3.3. AMBALAJE ŞI DEŞEURI DE AMBALAJE

Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂRE nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

 HOTĂRÂRE nr. 1872 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje [16].

HOTĂRÂRE nr. 247 din 17 martie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje [16].

ORDIN  nr. 927 din  6 octombrie 2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

ORDIN nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective [16].

ORDIN nr. 2742/3190/305 din 21 noiembrie 2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, a procentajului minim de valorificare a deşeurilor de ambalaje preluate de la populaţie, a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizare [16].

ORDIN  nr. 493 din 17 mai 2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje [16].

ORDIN nr. 2406 din  4 octombrie 2011 pentru modificarea art. 2 din Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje [16].

15

3.4. ULEIURI UZATE

HOTĂRÂRE nr. 235 din  7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate  [16].

3.5.DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂRE nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 1441 din 23 mai 2011 privind stabilirea metodologiei de constituire şi gestionare a garanţiei financiare pentru producătorii de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 2264 din 14 septembrie 2011 privind aprobarea metodologiei de calcul al ratei anuale de colectare selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 1225/721 din 29 noiembrie 2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 1269/820 din 21 noiembrie 2006 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 910/1704 din 31 mai 2007 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 901/S.B. din 30 septembrie 2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare [16].

16

ORDIN nr. 1223/715 din 29 noiembrie 2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice [16].

Ordin nr. 66/20 ianuarie 2006 privind Privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice [16].

ORDIN nr. 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006 [16].

3.6. DEŞEURI DE BATERII ŞI ACUMULATORI

Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂRE nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori[16].

HOTĂRÂRE nr. 1079 din 26 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori [16].

ORDIN nr. 1399/2032 din 26 octombrie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatori [16].

ORDIN nr. 2743/3189 din 21 noiembrie 2011 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective şi de evaluare şi aprobare a planului de operare pentru producătorii care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile privind gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori, precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare şi autorizare[16].

17

CAPITOLUL 4 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE COLECTARE A

DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL COMĂNEȘTI

4.1. Compoziția deșeurilor și reziduurilor rezultate din activitatea menajeră

Reziduurile menajere sunt foarte eterogene, compoziția lor prezentând

variații mari de la o localitate la alta, funcție de anotimp, gradul de dezvoltare urbanistică și de civilizație, de nivelul de viață, de profilul alimentar, ș.a [10].

Din punct de vedere al naturii și locurilor de producere deşeurile se clasifică astfel [10].

- deşeuri miniere;- deşeuri din industria metalurgică şi energetică;- deşeuri de producţie;- deşeuri din construcii;- deşeuri stradale; - deşeuri menajere;- deşeuri agrozootehnice;- deşeuri periculoase;- deşeuri radioactive.

Deşeuri miniereDeşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină și sterile de

flotaţie. Ele sunt constituite din fragmente de roci și minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei. Prezenţa sulfurilor și în special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H2SO4 şi care contribuie în bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele învecinate [10].

Deşeuri din industria metalurgică şi energeticăDeşeurile din industria metalurgică și energetică sunt reprezentate prin

zguri, cenuşă, nămoluri, prafuri. Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri și cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul înconjurător. De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur. Cenuşa și zgura pot fi reciclate în domeniul construcţiilor[10].

Deşeuri de producţieDeşeuri de producţie în cantitati mai mari se formează în industria de

extracție a materialelor de construcţie, industria alimentară și a băuturilor, industria forestieră etc. Deşeurile din industria chimică, textilă, de prelucrare

a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate în calitate de materie primă. Reziduurile toxice sunt dirijate spre înhumare în poligoane special organizate.

Deşeuri din construcțiiDeşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din demolarea

și din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale. Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor, care sunt transformate în soluri desfundate, iar în zonele de depozitare în soluri antropice. Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

[10].Deșeuri stradaleDeşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale specifice

activitatii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide în aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi. Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hârtie, plastic, resturi ceramice și sticle, resturi alimentare, metale, pietriş, nisip, praf. Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediă [10].

Deşeuri agrozootehniceDeşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale și

dejecţii animaliere. Unele dintre ele au o largă întrebuinţare ca combustibil, cum sunt cocenii și paiele, iar dejecțiile animaliere reprezintă un important îngrașământ agricol. În stare proaspătă însă, dejecţiile animaliere prezintă un pericol atât pentru mediu cât şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri. Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării, iar în ultimul timp se utilizează îndepărtarea acestora cu ajutorul apei și apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide în staţii de epurare a apelor uzate [10].

Deșeuri periculoaseDeşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce efecte

negative asupra mediului înconjurător şi sănătatii populaţiei, exceptând deşeurile radioactive. Aceste deşeuri provin în cea mai mare parte din industria chimică, rafinării, industria metalurgică, ateliere auto, unitati medicale. Sunt reprezentate prin compuși metalici, solvenți organici halogeni, acizi compuși organofosforici, fenoli, cianuri, eteri, vopsele, pesticide, reziduuri de spital [10].

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite în agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor și dăunătorilor. Aceste pesticide sunt concentrate în plante și ajung direct prin alimente la om şi la animale. Apele de suprafață precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale [10].

19

O altă substanță extrem de toxică o reprezintă dioxina, care stă la baza producerii altor substanțe toxice periculoase. Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens în agricultură. Dioxina apare de asemenea și la arderea reziduurilor menajere conţinând plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate [10].

Deşeuri radioactiveDeşeurile radioactive rezultă din numeroase activități industriale,

medicale şi de cercetare. Cele mai mari cantități rezultă din activitatea de producere a energiei electrice, extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv.

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat în funcţie de radionuclizii pe care îi conţin. Reziduurile care conțin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă și al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate în containere speciale, ecranate corespunzător până la depășirea timpului de înjumătățire după care pot fi îndepărtate [10].

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viață lungă și activitate mare şi deosebit de periculoase, sunt tratate în vederea reducerii volumului, fie cu substanţe puternic oxidante, fie incinerate în crematorii cu circuit închis pentru a nu polua atmosfera. După tratare sunt înglobate în blocuri compacte de sticlă, ceramică, plumb şi îndepărtate în locuri speciale denumite cimitire radioactive [10].

Stabilirea compoziției presupune determinarea procentuală a componentelor: hârtie și carton, sticlă, textile, lemn, material plastic, cauciuc, oase, material ceramic, metale, resturi alimentare, pământ, zgură, cenușă, ș.a [10].

Deșeurile menajere și deșeuri asimilabile celor menajere. În această categorie intră deșeurile menajere rezultate de la gospodăriile populației, de la agenții economici, de la întreținerea spațiilor verzi și stradale, capacități de cazare turistică și de la instituțiile din zonă. Fracțiunile principale care se regăsesc în acest tip de deșeuri sunt: PET, sticlă, hârtie.

Compoziția medie pentru deșeurile menajere stabilită prin estimare este :

- deșeuri menajere și deșeuri asimilabile deșeurilor menajere depozitabile : 55%;

- deșeuri reciclabile(din totalul deșeurilor) : PET – 15.7%, sticlă – 4.2% și hârtie reciclabilă – 11.5%;

- deșeuri de materiale de construcție, demolări, etc. : 13,6%.

20

Fig. 2 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere [8].

Se observă că cea mai mare pondere este reprezentată de deșeurile menajere [7].

Sticlă. Nu este biodegradabilă, aproape toată sticla reciclată este utilizată pentru producerea de noi recipiente din sticlă. O cantitate mică de sticlă este utilizată la producerea vatei de sticlă sau fibrelor de sticlă pentru izolare, materialelor de pavat și materialelor de construcție precum cărămizi, țigle, ceramică și beton de greutate mică. Sticla ce trebuie folosită pentru recipiente noi trebuie să fie în general sortată după culoare și trebuie să nu conțină contaminanți cum ar fi murdărie, roci, ceramică sau alte produse din sticlă [7].

Hârtia și cartonul. pot fi foarte ușor contaminate cu alte tipuri de deșeuri menajere, în special cu lichide. De aceea, reciclarea hârtiei depinde foarte mult de calitatea deșeurilor, de hârtie colectate. Este indicată colectarea deșeurilor de hârtie și carton în containere special amenajate cu o deschizătura mai îngustă, care să îngreuneze introducerea și altor tipuri de deșeuri menajere. Toate fabricile de hârtie din țara noastră acceptă deșeuri de hârtie și carton în vederea reciclării, în funcție de capacitățile existente. Principalele utilizări ale hârtiei reciclate sunt : substituirea pastei de hârtie, realizarea unor produse pentru construcții si anume : pereți din carton cu gips, combustibili obținuți din deșeuri ( în amestec cu deșeurile din plastic și lemn) [7].

Plasticele. Centrele de colectare pot asigura o compactare și balotare a deșeurilor din plastic, în vederea reducerii costurilor de transport. Unitățile de procesare ale materialelor reciclabile iși stabilesc în general instalațiile de prelucrare în zone dens populate, în care se generează cantități mari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie sa plătească costurile de transport unitățile centralizate. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricație mai ieftin față de cele realizate din materie primă [7].

21

4.2. Calculul volumului total de deșeuri si reziduuri menajere.

Determinarea cantităților de deșeuri produse în cadrul unei localități este necesară pentru dimensionarea depozitelor controlate de deșeuri, determinarea numărului utilajelor de colectare si transport și a capacității instalațiilor de valorificare, precum și pentru stabilirea cheltuielilor anuale necesare pentru colectare, transport si depozitare [7].

Cantitatea medie zilnică de deşeuri menajere se determină cu relaţia:

Qmed.zi = N ∙ Im ∙ 0.001 [t/zi] (1)

unde:N – numărul de locuitoriIm – indicele mediu de producție a deșeurilor menajere, în kg/loc/zi.Acest indice se stabilește prin măsurători și înregistrări statistice ale

localităților respective sau asimilând indici ai altor localități cu aceeași mărime, dimensiuni, grad de confort etc. Începând cu anul 2007, cantitatea de deşeuri generată este în conformitate cu normele naţionale, respectiv 0,6...0,8 kg/loc/zi în mediul rural şi 1...1,1 kg/loc/zi în mediul urban. Se adoptă valorile de plecare de 0,8 kg/loc/zi în mediul rural şi 1,1 kg/loc/zi în mediul urban pentru dimensionarea staţiei de transfer a deşeurilor.

Qmed.zi = 23796 ∙1,1∙ 0.001 = 26,17[t/zi] (2)

Cantitatea medie anuală de deşeuri rezultată se calculează astfel:

Qmed/an = Qmed/zi ∙ 365 (t/an) (3)Qmed/an = 26,17 ∙ 365 = 9554 (t/an) (4)

Conform structura deşeurilor menajere pe componente se apreciază a fi următoarea:

1. deş.menajere şi asimilabile deş.depozitabile……………….55%2. PET………………………………………………………….15,7

%3. sticlă…………………………………………………………4,2%4. hârtie

reciclabilă…………………………………………….11,5%5. material de construcţii………………………………………

13,6%

Evaluarea cantităţilor de deşeuri menajere pe componente o vom calcula cu ajutorul următoarei formule:

Qc = (p/100) ∙ Qmed/an , (t/an) (5)

22

unde:Qc – cantitatea de deşeuri pe component (t/an)p – cantitatea de deşeuri pe component exprimată în procente (%)Qmed/an – cantitatea medie anuală de deşeuri (t/an)

1. Deşeuri menajere şi asimilabile deşeurilor depozitabile Qdeş.menaj.asim. = (55/100) ∙ 9554 = 5255 (t/an) (6)

2. PET-uriQPET = (15,7/100) ∙ 9554 = 1499(t/an) (7)

3. Sticlă Qsticlă = (4,2/100) ∙ 9554 = 401(t/an) (8)

4. Hârtie reciclabilăQhârt.recicl. = (11,5/100) ∙ 9554 = 1099(t/an) (9)

5. Material de construcţiiQmat.constr. = (13,6/100) ∙ 9554 = 1299(t/an) (10)

Pe baza tabelului 1. vom determina cantitățile de deșeuri menajere produse de locuitorii de la bloc, respectiv locuitorii de la case. Determinarea

acestor cantități se va realiza folosind următoarele relații de calcul:- cantitatea de deșeuri produsă de locuitorii de la case: Qcasă = Im ∙ Ncasă ∙ 0,001 (t/zi) (11)unde:Im – indicele de producere a deșeurilor menajere (kg/loc/zi)Ncasă – numărul de locuitori de la caseQcasă = 0,8 ∙ 10267 ∙ 0,001 = 8,2(t/zi) (12)- cantitatea de deșeuri produsă de locuitorii de la bloc:

Qbloc = Im ∙ Nbloc ∙ 0,001 (t/zi) (13)unde:Im – indicele de producere a deșeurilor menajere (kg/loc/zi)Nbloc – numărul de locuitori de la bloc

Qbloc = 1,1 ∙ 12069 ∙ 0,001 = 13,2(t/zi) (14)După calculele efectuate mai sus, rezultă o cantitate totală de deșeuri

menajere conform relației:

Qtot = Qcasă + Qbloc (t/zi) (15)Qtot = 8,2 +13,2 = 21,4 (t/zi) (16)

Cantitatea anuală de deșeuri menajere produsă de către locuitorii de la case se va determina cu relația următoare:

Qcasă/an = Qcasă ∙ 365 (t/an) (17)unde:

23

Qcasă/an – cantitatea de deșeuri menajere produsă într-un an de către locuitorii de la case (t/an);

Qcasă – cantitatea de deșeuri menajere produsă într-o zi de către locuitorii de la case (t/zi).

Qcasă/an = 8,2∙ 365 = 2993 (t/an) (18)Cantitatea anuală de deșeuri menajere produsă de către locuitorii de la

bloc, se va determina cu relația:

Qbloc/an = Qbloc ∙ 365 (t/an) (19)unde:Qbloc/an – cantitatea de deșeuri menajere produsă într-un an de către

locuitorii de la bloc (t/an);Qbloc – cantitatea de deșeuri menajere produsă într-o zi de către

locuitorii de la bloc (t/zi).

Qbloc/an = 13,2 ∙ 365 = 4818 (t/an) (20)

4.3. Tipuri de echipamente de colectareColectarea și transportul deșeurilor și a materialelor reciclabile

reprezintă o componentă importantă în procesul de gestionare a deșeurilor, deși aceasta este de cele mai multe ori subevaluată, ea reprezintă între 60-80% din costul total de gestionare a deșeurilor și materialelor reciclabile, de aceea orice îmbunătățire adusă acestei componente poate reduce mult acest cost [8].

Pentru realizarea eficientă și organizarea optimă a colectării și a transportului deșeurilor și materialelor reciclabile se vor avea în vedere anumite caracteristici de referință, și anume [8].

- mărimea zonei de colectare;- structura economică a zonei;- nivelul de trai al populației;- condițiile urbanistice;- cerințele clienților;- alegerea sistemului adecvat de colectare-În vederea îndeplinirii condițiilor impuse prin normele igienico-sanitare

și de protecție a mediului se prevede [8].- colectarea ermetică în autogunoiere compactoare;- colectarea în containere închise;- colectarea prin schimb de recipiente – europubele,

eurocontainere;- colectare realizată prin sortare în saci de plastic asigurați de

operator.Colectarea deşeurilor se efectuează doar dacă se utilizează

autovehicule special echipate pentru transportul lor.

24

Vehiculele trebuie încărcate astfel încât deșeurile sa nu fie vizibile și să nu existe posibilitatea împrăștierii lor pe calea publică; fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operațiunilor specifice, în condiții de siguranță și de eficiență. Încărcarea deșeurilor în vehiculele transportatoare se face direct din recipiente, fiind interzis să se răstoarne în curți, pe stradă sau pe trotuare, în vederea reîncărcării deșeurilor în vehicule [8].

Pentru colectarea deșeurilor se vor utiliza tipuri de pubele. Acestea pot fi :

Coșuri de gunoi – pentru colectarea deșeurilor. Este cea mai mică unitate și se utilizează astăzi din ce în ce mai des. Coșurile de gunoi au un volum de 35 si 50 litri și sunt confecționate din tablă de oțel zincată sau din plastic. Acestea sunt incomode din punct de vedere al transportului, dar și din punct de vedere al capacității disponibile. În cazul unor deșeuri mai voluminoase, aceste coșuri se dovedesc a fi neîncăpătoare, astfel încât deșeurile trebuie depozitate lângă tomberon si transportate separat, acest tip de cos este prezemtat in figura 3.

Fig. 3 Coș de gunoi din plastic [9].

Pubele mari și containere pentru deșeuri – datorită cantității crescânde de deșeuri s-au proiectat containere cu volum de 660, 770 și 1100 litri din tablă de oțel și pubele de 120 și 240 litri, mai rar de 360 l din material plastic, care sunt utilizate în special în colectarea deșeurilor menajere și a materialelor reciclabile din domeniul casnic. Containerele de 1100 l își găsesc utilizare în special, acolo unde se adună cantități mai mari de deșeuri. Pubele din material, prezintă avantaje, în special în ceea ce privește suprafața netedă a pubelei. A cestea sunt prezentate in figura 4 [8].

25

Fig. 4 Pubelă 240 l

Containere de colectare pentru sticlă. Acestea au orificii rotunde care în parte sunt protejate ori de ţevi de ghidare ori de bucăţi de cauciuc. Din ce în ce mai des se amplasează pubele de colectare a sticlei separat pentru fiecare culoare în parte (albastră, verde şi galbenă). În autovehiculul de colectare aceste containere se golesc prin preluarea cu macaraua de ridicare şi deschiderea clapetei de la baza containerului. Acest tip de containar este prezentat in figura 7.

Fig.7. Container pentru sticlă

Containere de colectare pentru hârtie. Acestea se pot goli cu ajutorul macaralelor de la autovehiculul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului sau prin schimbarea containerului. Pentru a micşora pericolul de incendiu se recomandă, în cazul utilizării containerelor din plastic, luarea unor măsuri speciale. Pentru a îmbunătăţi gradul de încărcare a autovehiculelor se utilizează şi instalaţii de comprimare.. Unul din aceste tip de containar este prezentat in figura 8.

Fig. 8. Container pentru colectare hârtie și carton [9].

26

Containere de colectare pentru ambalaje uşoare. Acest tip de container colectează ambalaje comerciale din materiale plastice, metale şi materiale compozite. Colectarea amestecată a acestora necesită o sortare ulterioară care se face de obicei manual. Cantitatea de deşeuri care rămâne după sortare este destul de mare, astfel că pentru creşterea gradului de recuperare este necesar să se dezvolte o procedură mai eficientă de sortare a materialelor plastice precum şi crearea unor pieţe de ambalaje din materiale plastice sortate şi de produse secundare din plastic. Aceste containare fiind prezentate in figura 9 şi 10 [9].

Fig. 9. Container plastice [9]. Fig. 10. Container metalic [9].

Containere cu mai multe compartimenteSpre deosebire de celelalte containere, acestea se golesc doar prin

procedura de schimbare a containerului. Acesta este încarcat doar după ce fost descărcat un container similar de pe autovehiculul de colectare şi transport şi este golit într-un loc special amenajat, astfel ca materialele reciclabile să rămână separate. Containerele cu mai multe compartimente au de obicei volume cuprinse între 7,7 si 22 m3 . În punctele de colectare mai mari se pot asigura containere compartimentate pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) voluminoase. Punctele de colectare trebuie sa fie astfel alese încât să existe spaţiul necesar pentru schimbarea containerului şi pentru manevrele autovehiculului de colectare şi transport acestea sunt prezentate in figura 11 [9].

27

Fig. 11. Containare compartimente DEEE [9].Punctele de colectare din orașul Comănești vor fi platforme betonate,

colectarea deseurilor se face selectiv, împrejmuite cu plasă de sârmă. Acestea vor fi în număr de 29, fiind dotate cu containere cu capacitate de 1100 l pentru colectarea deșeurilor menajere , pentru hârtie și carton, pentru PET-uri/plastic și pentru sticlă-metal [9].

Punctele de colectare sunt dotate cu recipiente marcate în culorile stabilite de actele normative în vigoare, având capacitatea de înmagazinare corelată cu numărul de utilizatori arondați și cu ritmicitatea de ridicare, asigurând condiții de acces ușor pentru autovehiculele destinate colectării. Punctele de colectare sunt în mod obligatoriu betonate și asfaltate, împrejmuite și, în cazul în care nu sunt asigurate condiții de scurgere a apei provenite din exfiltrații sau a celei meteorice, vor fi prevăzute rigole de preluare, racordate la rețeaua de canalizare sau la cămine de colectare etanșe, care vor fi golite periodic prin grija operatorului sau vor fi acoperite. În funcție de sistemul de precolectare adoptat prin contract, colectarea se va realiza separat, colectarea deșeurilor municipale facându-se numai în recipiente închise cu capac, conform cerințelor și specificului localității.

Containerele și recipientele folosite pentru colectare separată a diferitelor tipuri de materiale conținute în deșeurile municipale și asimilabile acestora vor fi marcate în diverse culori prin vopsire (conform fig.12) sau prin aplicarea unei folii adezive inscripționând denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate, conform prevederilor Ord. Nr. 1.281/2005 al Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor, respectiv nr. 1.121/2006 al Ministrului Administrației și Internelor, reprezentate în figura12 [9].

Fig.12. Etichete adezive[9].

Moduri de colectare a deșeurilorColectarea în amestec. Colectarea în amestec este cea mai simplă

metodă de colectare. Totodată, această metodă limitează posibilitățile ulterioare de reciclare și tratare a deșeurilor. Colectarea în amestec a deșeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului de deșeuri, în ceea ce privește selectarea pe tipuri de deșeuri [14].

28

Pentru sortarea materialelor reciclabile din deșeuri colectate în amestec este nevoie de o instalație de sortare mecanică. În această instalație vor fi sortate, în diferite etape, elementele componente ale deșeurilor, cu utilaje corespunzătoare sau manual. Sortarea ulterioară a materialelor reciclabile din deșeuri implică mai puțină atenție și mai puțin interes în pregătirea și colectarea lor din partea celor care produc deșeurile și, de asemenea, implică o muncă suplimentară pentru sortare cu consum de energie, forță de muncă și mijloace tehnice. Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioară dupa ce acestea au fost amestecate în recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar comprimate sau marunțite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau umede, ceea ce le face greu de procesat și valorificat în continuare [14].

Colectarea selectivă. În cazul colectării selective a materialelor reciclabile și a deșeurilor în amestec, intervalele de colectare trebuie sa corespundă sistemului de colectare utilizat. Perioadele dintre colectările succesive ale deșeurilor în amestec pot fi scurtate având în vedere condițiile de igienă, pe baza reducerii cantităților de deșeuri prin preluarea în paralel a materialelor reciclabile. În cazul materialelor reciclabile uscate, precum sticla și hârtia, frecvența colectării este determinată doar de dimensiunile pubelelor. Pubelele cu deșeurile biodegradabile colectate separat vor fi golite, pe considerente de igienă, cel puțin o dată pe săptămână [14].

4.4. Calculul echipamentelor de colectareNumărul de containere necesare orașului Comănești în vederea

colectării deșeurilor, îl vom calcula utilizând următoare relație:

M=N . Im . Z

c .Vunde: N – numărul de locatari deserviţi de punctul de precolectare;Im – indicele mediu specific de producere a deşeurilor menajere,

specific pentru fiecare localitate. În lipsă se aplică Im = 2-4 l/om/zi;Z – numărul de zile dintre două ridicări succesive a deşeurilor menajere

(2 zile);c – coeficient care repezintă gradul de umplere ( c = 0,8);V – volumul pubelei sau containerului (litri ).Având datele prezentate mai sus, vom determina necesarul de

containere pentru orașul Comănești:

29

N = 23796 locuitoriIm = 2 - 4 l/om ∙ ziZ = 2 zile M = 23796 ∙ 2 ∙2V = 1100 l 0,8 ∙ 1100c = 0,8

M = 109 containere (21)

Astfel, necesarul de containere pentru orașul Comănești va fi de 109 bucăți, containere cu o capacitate de 1100 litri.

Pentru case individuale, se va propune ca operațiunea de colectare a deșeurilor menajere să fie făcută în pubele cu capacitate de 110 litri.

Numărul de pubele necesare orașului Comănești în vederea colectării deșeurilor îl vom calcula folosind relația următoare :

n = Qmax/zi ∙ t

c ∙ Vunde :n – numărul de pubele necesar colectării (buc.)Qmax/zi – cantitatea maximă de deșeuri produsă zilnică (m3/zi)t – durata dintre două ridicări (zile)c – coeficientul reprezentând gradul de umplere a recipientului de

colectare (c= 0,8)V – volumul pubelei (l) Pubelele și recipienții de diferite tipuri se vor amplasa pe platforme sau

camere de precolectare. Camera de precolectare este o încăpere situată la parterul blocului de locuințe sau de birouri, care conține recipiente și în care se descarcă reziduurile [14].

Conform relației de mai sus, vom calcula necesarul de pubele din Comănești:

Qmax/zi = 0,75 ∙ Qtot/365 Qmax/zi = 6,15 (m3/zi) V = 0,11 m3 n = 6,15 ∙ 7 t = 7 zile 0,8∙ 0,11 c = 0,8

n = 490 pubele (nr necesar) (22)

4.5. Vehicule privind mijloace de transport a deseurilor menajere si stradale

30

Aproape toate vehiculele de colectare sunt echipate cu mecanism de compactare a deșeurilor în interiorul benei [15].

Cerințele pe care trebuie să le respecte vehiculele de colectare sunt:- să asigure încărcarea rapidă, fără împrăștiere, degajare de praf,

transportul închis a deșeurilor și o descărcare rapidă- să permită exploatarea lui la parametrii economici- să aibă dispositive de avansare continua a deșeurilor din zona de

încărcare spre celălalt capăt al benei- constructive fiabilă, simplă și cu un coeficient maxim de

exploatare- să dispună de instalații de pornire și frânare sigure- să corespundă condițiilor privind circulația pe drumurile publice.În continuare vor fi prezentate tipurile de autovehicule ce vor fi

utilizate pentru colectarea deșeurilor în orașul Comănești.

Autogunoieră cu benă compactoare rotativăÎn cazul autovehiculelor cu sistem de comprimare rotativ, deșeurile cad

prin deschizătura din peretele posterior fix al vehiculului într-un tambur care se rotește în jurul propriei axe. Tamburul care se rotește cu aproximativ 4 rotații pe minut este prevăzut cu un melc (spirală) interior sudat pentru a impinge deșeurile către partea din față a vehiculului, acesta este prezentat in figura 13 [14].

Fig.13. Autogunoieră cu benă compactoare [14].

Autogunoieră cu compactare hidraulică și placă de alimentare cu mișcare de rotație-translație

Mașina are partea de alimentare prevăzută cu o placă rabatabilă cu mișcare dublă de rotație și translație care deplasează deșeurile de la gura de primire în bena colectoare [14].

31

Descărcarea pubelelor în partea de primire are loc atunci când brațul este rabatat pe spate. După umplerea zonei de primire, se acționează cilindrul de ridicare coborâre suport-braț pentru a coborî placa și, o dată cu ea, și brațul, antrenând materialul și compactându-l ușor. Din această poziție, placa începe să se ridice, acționată de cilindru, ridicând materialul și introducându-l în benă. Pentru următorul ciclu de umplere este coborâtă placa, iar brațul este rabatat în spate. Placa de compactare are același mod de funcționare ca și la autovehiculul anterior acesta fiind prezentat in figura 14.

Fig. 14. Autogunoieră cu compactare hidraulică și placă de alimentare cu mișcare de rotație-translație [14].

Autoșasiu cu container transportabil cu compactare hidraulică pe mașină

Acesta este recomandat pentru colectarea tuturor tipurilor de deșeurilor și gunoiului din localități sau zone unde ratele de generare mari justifică utilizarea containerelor de volum mare (zone comerciale, șantiere de construcții, etc.). Un astfel de autoșasiu se va prezenta în figura.15 iar in figura 16 putem vedea containarul detasabil de auto şasiu [14].

Fig. 15. Autoșasiu [14].

32

Fig. 16. Container detașabil [14].

4.6. Transportul rutier al deșeurilor

Autovehiculele de colectare și transport al deșeurilor sunt camioane cu recipiente speciale, care se încarcă direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate mare care se montează deja încărcate. Acestea din urmă se pot folosi atât pentru transportul la distanțe mici cât și la distanțe mari. Un autovehicul poate fi utilizat dacă respectă anumite condiții constructive ca de exemplu dimensiuni ale containerului de încărcare si încărcarea maximă pe fiecare axă [14].

O condiție principală impusă autovehiculelor de colectare este sa poata incarca cat mai multe deseuri. Marirea din ce in ce mai mult a capacitatii autovehicului este limitata de greutatea maxim admisa si de usurinta de manevrare a acestuia putand fi observat in figura 17 [14].

Fig. 17. Transportul rutier al deșeurilor și/sau al materialelor

reciclabile [14].

33

La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare si transport se vor avea in vedere [14].

- încărcătura utilă;- distanța către stația de transfer sau la stația de reciclare, tratare

și/sau eliminare;- sistemul de recipiente;- topografie, limitările și dificultățile în traficul rutier;- lățimea drumurilor pe distanțele parcurse de vehiculele de

colectare sau de transport;- timpul de lucru zilnic și pauzele angajaților;- mărimea echipei de colectare a deșeurilor.

4.7. Transportul deșeurilor pe căi feroviare

Toate transporturile feroviare au în comun faptul că deșeurile după colectarea lor cu autovehicule rutiere trebuie să ajungă la o stație de transfer. Acolo, de cele mai multe ori, după compactare se încarcă în vagoane și se transportă la diferite instalații de reciclare, tratare și/sau eliminare a deșeurilor. Transportul feroviar se poate face în containere de comprimare, în containere cu sistem rotativ de comprimare, sau în cazul deșeurilor necomprimate, în vagoane deschise la partea superioară acoperite cu prelate sau plase [14].

Un avantaj în cazul transportului feroviar este independența acestui tip de transport de condițiile meteorologice și faptul că circulația rutieră nu este îngreunată [14].

De aceea trebuie acordată o atenție deosebită accesului la cale ferată în cazul planificării unei stații de transfer sau a unei instalații de reciclare, tratare și/sau eliminare a deșeurilor [14].

Datorită cantităților mari și gradului de încărcare mare care se poate transporta numai cu un tren, transportul feroviar este indicat în special în cazul deșeurilor masive cu densitate mare ca de exemplu fier vechi, zgură, deșeuri din construcții și demolări sau nămoluri orășenești. Transportul feroviar al deșeurilor menajere și al celor asimilabile din comerț, industrie și instituții devine interesant și fezabil numai atunci când trebuie transportate la distanțe foarte mari, sau când nu există depozite de deșeuri în apropierea orașelor [14].

34

CAPITOLUL 5STUDIUL PRIVIND FUNCTIONAREA SI PROIECTAREA

STAŢIEI DE TRANSFER A DESEURILOR ŞI REZIDUURILOR MENAJERE

5.1. AmplasamentZona acoperită de proiect este situată in partea montană și submontană

aflată în Nord-Vestul județului Bacău și este oarecum izolată de restul localităților invecinate, suprafețele administrative fiind relativ mari, comparativ cu restul localităților din județ.

Stația de transfer care face obiectul acestui studiul de proiect, se amplasează pe teritoriul administrativ al orașului Comănești, la iesirea din localitate spre Onești, în imediatata vecinătate a stației de epurare pentru ape menajere a orașului. Accesul se va face din DN 12A pe un drum tehnologic. Suprafața de teren pe care se va construi stația de transfer măsoară 5.500 mp, terenul fiind proprietatea privată a orașului Comănești, aflându-se in intravilanul localității.

Vecinătățile zonei de amplasare sunt urmatoarele : - la Est : teren agricol;- la Vest : teren liber de construcții și drumul de acces către fostul

depozit de deșeuri;- la Sud : Stația de Epurare de ape menajere;- la Nord : teren liber de construcții și la cca.100 m construcții

civile si industriale.Tot pe DN 12A se face legătura dintre zona de proiect și depozitul

ecologic realizat la Onești.În mod particular, pentru realizarea stației de transfer deșeuri, s-a ales

un teren neinundabil. Astfel, în alegerea amplasamentului s-a avut în vedere pe lângă aspectele legate de mediu un aspect economic și anume apropierea de Stația de Epurare a orașului. În acest caz, sunt realizate mari economii financiare, rezultate din eliminarea unei ministații de epurare. În conformitate cu morfologia locală, zona de amplasament este localizată pe malul stâng al văii Trotuș.

Amplasarea obiectivelor (construcții și utilaje) în cadrul stației de transfer este optimizată pentru a asigura un flux eficient, dar și ocuparea unei suprafețe de teren cât mai restrânse, fără poluare, cu un grad ridicat de securitate a muncii și de confort pentru operatori și personalul stației.

5.2. Prezentarea stației de transferÎn cadrul acesteia au fost prevăzute următoarele lucrări:- Drum de acces și alei- Platformă electronică de cântărire auto

- Cabină cântar- Stație de transfer- Cladirea administrativ și grup sanitar- Hala de sortare- Împrejmuire- Spații verzi

Drum de acces, alei și platforma betonatăTerenul pe care va fi amplasată stația de transfer va fi un teren plan.Lucrările de terasamente se vor executa mecanizat și vor îndeplini

condițiile din caietele de sarcini, referitoare la astfel de lucrări. Permanent se va asigura scurgerea apelor din precipitații, evitându-se astfel alterarea terenului, care ulterior va fi ocupat de construcții.

Platforma betonată se va executa în fața halei de sortare având o suprafață de 1100 mp. Aceasta va fi o platformă carosabilă cu o fundație din balast cilindrat, iar îmbrăcămintea rutieră va fi din beton rutier cum putem vedea si in figura 18.

Drumul de acces va avea o lungime de 280 m, lățimea de 6 m, cu o fundație din balast cilindrat și îmbrăcămintea rutieră tot din beton rutier.

Fig. 18. Platformă betonată

Platformă electronică de cântărire auto

Platforma electronică pentru cântărirea autogunoierelor la intrarea și ieșirea din stația de transfer, are rolul de a asigura monitorizarea strictă a tuturor cantităților de deșeuri procesate în instalație. Cântarul se va monta într-o cuvă din beton armat care va fi construită pe o pernă din balast, bine compactat, peste care se va turna un strat de beton de egalizare, acesta putand fi observat in figura 19.

36

Fig.19. Platformă electronică de cântărire auto.

Cabină cântarCabina cântar va fi o construcție metalică tip container, cu pereți

termoizolați și grup sanitar, care se va monta pe o platformă betonată având dimensiuni de 2,70 x 3,90 m. Aceasta va fi racordată la apă/canal și energie electrică și se prezintă în figura 20 iar figura 21 reprezentand cantarul digital.

Fig. 20. Cabină cântar Fig. 21. Cântar digit

Stația de transfer

Proiectarea stației de transfer va servi la transferul deșeurilor menajere colectate din oraș, după o prealabilă sortare și compactare, aspecte ce vor îmbunătăți eficiența economică a sistemului. Unitatea de tranfer a deșeurilor va fi proiectată cu două niveluri. În momentul în care compactorul este umplut, acesta este încărcat pe o autoutilitară cu ajutorul unui elevator cu cârlig și transportat la depozitul central. Un compactor gol ii va lua locul celui plin sub pâlnia de alimentare, iar vehiculele de colectare pot descărca deșeurile.

Funcțiile unei astfel de stații, sunt de primire deșeuri menajere solide, transportate în vehicule de capacitate relativ mică, compactare și încărcare în containere sau vehicule de capacitate mai mare și transport la depozitarea finală în depozitul ecologic.

Stația de transfer se va poziționa cât mai aproape de centrul zonei deservite, pentru a diminua costurile de colectare. Totodată, prin amplasare și

37

mod de exploatare ar trebui sa nu prezinte riscuri pentru mediu sau pentru sănătate.

Avantajele utilizării stației de transfer sunt atât de natură funcțională ale unui sistem de gestionare a deșeurilor în zone rurale, cât și de natura economică, prin reducerea numărului de transporturi și a distanței de transport până la depozitul ecologic.

Stația de transfer va fi construită în spațiu deschis, putând fi astfel încadrată din punct de vedere al pericolului de incendiu maximum, în clasa C (gaze inflamabile: gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.).

Stația va fi dotată cu un prescontainer și 4 containere detașabile care rulează pe o șină plasată perpendicular pe axa presei. În principiu, un prescontainer are 3 părți componente: palnie de alimentare, presa si containar.

Va cuprinde un sistem de funcțiuni materializat în principal de două buncăre de primire (primul pentru preluare a gunoiului din autogunoieră și al doilea de transfer în vederea compactării), benzi de sortare și transport, bloc hidraulic de compactare, sistem de prindere și fixare a containerelor pentru compactare.

Descărcarea deșeurilor din autogunoieră și respectiv din remorca tractorului se va face de pe o rampă din beton, prin basculare direct în pâlnia de alimentare a prescontainerului. Rampa va avea o înălțime de 2,0 m și o lățime de 3,60 m. Lungimea rampei propriu-zise va fi de 27 m. Accesul pe rampă va avea o înclinare de 10% și o lungime de 20 m.

Prin intermediul statiilor de transfer se va realiza o economie de combustibil, forta de munca, echipamente si respectiv o reducere a gradului de uzura a echipamentelor de circa 6 ori in comparatie cu transportul conventional.

Pentru stațiile de transfer, două opțiuni pot fi luate în considerare, și anume:

- Stațiile cu descărcare directă, fără compactare. Stațiile cu descărcare directă, fără compactare, sunt în general

proiectate cu două suprafețe principale de operare. Pe durata operațiunii de transfer, deșeurile sunt descărcate direct din vehiculele de colectare (la etajul de sus), printr-o pâlnie în remorcile deschise de la etajul inferior. Remorcile sunt poziționate pe cântare astfel încât descărcarea poate fi oprită atunci când se atinge încărcătura maximă. Se folosește adeseori o macara staționară montată pe un vehicul cu o cupă cu graifar în vederea distribuției deșeurilor în remorcă. După încărcare, o copertă sau o prelată este așezată peste remorcă. Aceste stații sunt eficiente deoarece deșeurile sunt mânuite o singură dată. Un exemplu de acest tip il putem observa in vezi figura 22.

38

Fig. 22. Stație de transfer fără compactare (cu descărcare în containere deschise).

- Stațiile cu compactareStațiile de transfer cu compactare folosesc echipament mecanic în

vederea comprimării deșeurilor înaintea transferului acestora. Cel mai obișnuit tip de stație de compactare folosește un compactor operat hidraulic care comprimă deșeurile. Deșeurile sunt introduse în compactor printr-un jgheab, fie direct din camioanele de colectare sau după utilizarea intermediară a unei gropi. Presa acționată hidraulic a compactorului împinge deșeurile în remorca de transfer care este de obicei legată în mod mecanic de compactor. De exemplu, deșeurile pot fi balotate în vederea expedierii către un depozit de baloți sau către altă facilitate de eliminare.

Balotarea este folosită câteodată pentru transport cu trenul pe distanțe mari sau pentru transportul cu camionul. Ca opțiune, unele compactoare mai noi produc un “trunchi” extrudat, continuu de deșeuri care poate fi tăiat la orice dimensiuni. Baloții sau deșeurile extrudate pot fi transportate cu un camion cu podeaua plată sau cu o remorcă mai ușoară deoarece, spre deosebire de un compactor tradițional, pereții laterali ai remorcii nu au nevoie să rețină deșeurile dat fiind faptul că presa hidraulică le împinge. Stațiile de compactare sunt folosite atunci când deșeurile trebuie balotate pentru expediere (de ex., transport cu trenul) sau pentru livrarea la un depozit de baloți, remorcile deschise nu pot fi folosite datorită restricțiilor de dimensiuni

39

cum ar fi permis de viaduct, și topografia sau planul locului nu poate adăposti o clădire cu mai multe etaje favorabilă încărcării remorcilor deschise.

Dezavantajul principal al unei facilități de compactare este faptul că capacitatea facilității de a procesa deșeuri depinde direct de operabilitatea compactorului. Selecția unui compactor de calitate, întreținerea regulată preventivă a echipamentului și disponibilitatea promptă a personalului de serviciu și a pieselor, sunt esențiale pentru o operație de încredere (vezi fig.23).

Fig. 23. Stație de transfer cu compactar.

Clădirea administrativăVa fi o construcție de tip parter plus mansardă, amplasată imediat la

intrarea în incinta stației de sortare, care din punct de vedere structural se va realiza astfel.

- Zona pentru birouri, care va cuprinde:- un birou - grup sanitar - hol - zona pentru vestiare, va cuprinde:- o încăpere pentru vestiare destinate personalului- grup sanitar

Hala de sortare

40

Deșeurile colectate selectiv vor fi transportate la hala de sortare, în vederea sortării fracțiunilor de hârtie, carton, plastice, presarea și balotarea lor în vederea valorificării. Hala de sortare va fi amplasată în incinta stației de transfer.

Sortarea reprezintă procesul de separare și clasare a deșeurilor în funcție de diferențele dintre caracteristicile lor fizice. În principiu există sortarea dimensională, sortarea densimetrică, sortarea optică, sortarea magnetică, flotarea și sortarea manuală.

1. Sortarea dimensionalăPrin cernere se separă materiale de granulație diferită, în diverse clase

granulometrice propuse. Acest proces se mai denumește și clasare. Prin cernerea cu sită se realizează separarea în funcție de dimensiunea caracteristică a granulelor, cu ajutorul unei suprafețe de separație, prevăzută cu orificii așezate geometric. Sunt folosite, în special, două tipuri de site pentru sortarea dimensională: site cilindrice și site cu vibrație. O sită este considerată eficientă dacă 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mică decât ochiurile plasei pot trece prin acestea. Sita tambur este o sită cilindrică; aceasta reprezintă un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat într-o instalație de preparare a deșeurilor, atât în prima treaptă de preparare, cât și după procesul de mărunțire. Debitul și performanțele la separare ale unei site tambur sunt determinate de mărimea orificiilor, diametrul, turația, elementele interiorului tamburului și înclinația acestuia

a) Sita cu vibrație Această sită face parte din categoria mașinilor de cernere

dinamice și s-a dovedit a fi eficientă ca agregat de cernere a deșeurilor care nu se înfundă. Separator balistic, acest mecanism a fost realizat pentru separarea deșeurilor municipale în trei fracții: grea, ușoară și fină.

b) Sita plată cu discO sită cu disc este un aparat de clasare în cascadă care constă dintr-un

gratar de clasare cu mai multe site parțiale așezate în trepte, formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasați la distanțe egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se rotește în golul dintre două corpuri de discuri învecinate. Distanțele dintre aceste discuri determină mărimea orificiilor de cernere ale fiecărui nivel de cernere. De exemplu, deșeurile presortate din construcții se introduc printr-un dispozitiv de încărcare către primul nivel de separare și sunt accelerate și separate în procesul de cernere prin așezarea discurilor de antrenare pe arbori precum și prin creșterea turației arborilor pe fiecare nivel în direcția de antrenare vezi fig. 25

41

Fig. 25. Schema de funcționare a unei site cu disc

2. Sortarea densimetricăSortarea densimetrică este o metodă de clasare care se bazează pe

echivalența specifică a materialelor asemănătoare într-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumește și clasare. Echivalența înseamnă că diferite particule vor atinge aceeași viteză finală de cădere. Dacă particulele sunt echivalente, atunci acestea ar trebui să aibă în aceleași condiții inițiale aceeasi traiectorie, respectiv aceeași viteză de coborâre. Sortarea densimetrică se poate realiza și cu ajutorul apei( hidrociclonul) aceasta fiind prezentata in figura 26.

Fig. 26. Instalație cu hidrociclon

3. Sortare prin aspirare Componentele ușoare din deșeuri sunt aspirate de obicei de pe o bandă

transportoare, de pe o sită cu vibrație sau dintr-o sită tambur și sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele ușoare pot fi: bucăți de hârtie, pungi de plastic, bucăți de plastic si ne este prezentata in figura 27

42

Fig. 27. Instalatie de aspirare

4. Sortarea magnetică si separatorul magneticO sortare magnetică eficientă se realizează atunci când elementele

feromagnetice sunt preluate de magneți în urma unei mărunțiri a deșeurilor și a unei afânări, eliberându-se astfel, de alte impurități. Mărimea elementelor feroase nu este limitată, dat fiind faptul că magneții pot atrage orice fel de greutăți. Acest tip de magneți sunt utilizați în principal pentru presortarea magnetică grosieră a deșeurilor mărunțite sau nemărunțite.

Sortarea magnetică se face în mare masură cu magneți așezați deasupra benzilor rulante de transport a deșeurilor care sortează materialele feroase din curentul de deșeuri și le elimină, ori perpendicular, ori paralel cu direcția transportorului de deșeuri. Sortarea magnetică s-a dovedit a fi eficientă după mărunțire. În cazul sortării magnetice a deșeurilor casnice, mărimea optimă a elementelor este în jur de 10 până la 100 mm. Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri vom utiliza separatoarele magnetice. Solutia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici în tamburul superior de acţionare a benzii de transport. Aceştia sunt montati în majoritatea cazurilor în drumul de cădere a materiilor de pe 'bandă, astfel că în timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur, iar cele nemagnetizate vor cădea imediat. După rotirea cilindrului la 180º, la atingerea zonei nemagnetice, vor cădea §i materiile fieroase (fig. 28).

Fig. 28. Magnet cilindric pentru separarea fierulu

43

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice. Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor. În partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici. Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi în procesul rotirii în zona nemagnetică îl va arunca figura 29.

Fig. 29. Bandă magnetică pentru separarea fierului: a) amplasarea longitudinal; b) amplasarea transversal.

Fierul separat este presat în baloturi §i transportat la întreprinderile respective pentru valorificare cum putem vedea in figura 30.

Fig. 30. Separator magnetic5. Sortare opticăSortarea optică are rolul de a separa materialele valorificabile în funcție

de culoare, iar cu ajutorul echipamentelor cu infraroșu se pot sorta și în funcție de tipul de material din care este confecționat. Aceasta sortare este, în principal utilizată pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice: PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.

6. Sortarea manuală

44

La ora actuală, sortarea manuală este totuși cea mai de încredere metodă de separare voită și de foarte bună calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deșeuri. Din deșeurile casnice sau din mica industrie, comerț și instituții, dar și din fracțiunile de deșeuri colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calități de hârtie recuperată, sticle de diferite culori sau amestecate, folii din polietilenă albă sau colorată etc, dar poate îndeparta și impurități sau componente dăunătoare.

7. Sortarea prin flotatieSortarea prin flotație este avută în vedere când densitățile specifice ale

unui amestec de materiale sunt foarte apropiate. Flotația se folosește la îndepartarea impurităților din cărbuni, minereuri, barită, zgură, cernelurile negre de tipar, deșeurile din materiale plastice și multe altele.

5.3. Proiectarea si functionarea fluxului tehnologic din hala de sortare. 5.3.1. Utilaje și echipamente

Prezentare generalăConstrucția proiectată va fi o construcție metalică, de tip hală și este

destinată sortării, prelucrării și depozitării deșeurilor menajere. Aceasta este alcătuită din două corpuri alăturate care diferă între ele prin înălțimea utilă, deschiderea formelor și numărul de travee, astfel:

- Corpul 1 va avea deschiderea formei de 16,00 m, înălțimea utilă de 4 m și un număr de 4 travee;

- Corpul 2 va avea deschiderea formei de 10,00 m, înălțimea utilă de 6 m și un număr de 3 travee;

Închiderile halei, pereții și învelitoarea, se vor realiza, de asemenea diferit:

- Corpul 1 va avea închiderile proiectate din panouri de tablă zincată, cu termoizolație din spumă de poliuretan (produs obținut prin polimerizarea unor compuși chimici cu glicoli, folosit la fabricarea materialelor plastice) pentru pereți, respectiv pentru acoperiș;

- Corpul 2 va avea închiderile proiectate din panouri simple de tablă zincată.

Procesul tehnologic în hala de sortare se realizează prin sortarea mecanică şi manuală cu atenţie a deşeurilor colectate selectiv, pentru a fi transformate în materie secundară şi pentru introducerea lor în circuitul industrial, pentru economisirea resurselor naturale şi de energie.

Instalațiile de sortare, reprezintă echipamentele semiautomate (sau automate) compuse din:

- desfăcător saci (pentru deşeurile preluate în saci de plastic)- benzi transportoare- ciururi rotative- separatoare magnetice

45

- buncăr de separare a materiilor dure- prese de compactat - prese de balotat Toate acestea au ca scop final extragerea prin sortare a componentelor:

PET, carton, hârtie, folie, mase plastice, metale feroase și neferoase, lemn, textile, în scopul revalorificării acestora astfel încât cantitatea de deșeuri trimisă în final la depozitul ecologic sa fie minimă. Baloții astfel rezultați vor fi stivuiți pe categorii de materiale în vederea expedierii acestora către reciclatori.

Cabina de sortare cum putem vedea in figura 32, acolo operatorul uman iși desfășoară activitatea va fi o incintă climatizată cu temperatura controlată cuprinsă între 17...23 grade și suprapresiune de aer de ca. 100...300 Pa astfel încât praful și aerul viciat de la nivelul benzii de sortare sa nu se ridice la nivelul aparatului respirator, asigurându-se în același timp un schimb de aer proaspat de ca. 10...12 ori /ora.

Fig.32. Cabina de sortare

5.3.2. Benzile transportoareÎn incinta stațiilor de sortare și de transfer a deșeurilor menajere sau din

construcții, vom amenaja un sistem cu benzi transportoare. Acestea sunt realizate pentru transportul pe orizontala sau in plan inclinat si sunt echipate cu benzi din cauciuc (cu raclete-pentru cele inclinate) rezistente la toate tipurile de uleiuri si de hidrocarburi.

Benzile transportoare reprezinta componente importante in orice sistem de reciclare a deseurilor , asigurand deplasarea deseurilor de la locul de depozitare pana la punctul de sortare sau concasare/procesare.

Benzile de transport, cu o lungime utilă de lucru de 7 m, au un plan de transfer a deșeurilor utile de 1000 m. Acționarea se realizează cu un motoreductor, care determină viteza de avansare a benzii, pentru a ușura munca operatorilor de transferare în timpul corect al materialelor selectate în buncărele specializate. Banda transportoarea, este montată pe o structură metalică în apropierea punții de lucru și are fixate în mai multe puncte,

46

butoane de oprire în cazuri de urgență.Una din aceste benzi este prezentata in figura 33.

Fig. 33. Banda transportoare

5.3.4. Ciurul rotativ

Pentru separarea materiilor reciclabile din deșeurile menajere și cele industriale, am folosit un ciur rotativ, de tip Trommel. Aceste ciururi rotative reprezintă una din componentele de bază ale stațiilor de sortare în vederea optimizării și creșterii productivității la sortarea materialelor reciclabile. Caracteristica inovativă a ciurului, constă în faptul că poate sorta 3 (trei) componente de materiale ceea ce duce la creșterea substanțială a eficienței procesului de sortare. Rotația ciururilor poate fi variată prin intermediul variatoarelor de frecvență.

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură în general efectuarea următoarelor operaţii:

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină;- ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite, cu scopul de separare de

cele nefărâmitabile;- ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se descompun

sau se descompun greu;- ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost de calitate

mai bună.Avantajele ciururilor rotative: funcționează fără trepidații (ca urmare a

rotirii uniforme și cu turația redusă a tamburului, ceea ce permite montarea lor și la etajele construcțiilor) și simplitate.

5.3.5. Buncăr de separare a materiilor dure

47

Pentru materiile dure, vom folosi un buncăr de separare, în care materiile sfărâmate sunt aruncate afară printr-un orificiu.

Materiile dure (pietre, sticle, ceramică, metale nefieroase etc.) chiar și în formă sfărâmată înrăutatesc calitatea compostului. Prin ciuruire, din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari. Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure. Conform legilor balistice, reziduurile cu diferite greutati şi formă sunt aruncate la diverse distanţe, căzând în diferite compartimente ale buncarului. Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare și cel mai aproape cad cele mai uşoare.

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii, însă în nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure.

5.3.6. Presa de compactareCompactarea deșeurilor se realizează în vederea reducerii volumului

deșeurilor, în special pentru transportul acestora sau pentru stocare. Prin compactare se reduc, astfel, costurile de transport și dimensiunile spațiului de stocare necesar. În funcție de tipurile de deșeuri prelucrate vom folosi diferite echipamente de compactare a acestora. De exemplu, pentru deșeurile de ambalaje din plastic vom utiliza tamburii cu țepi, care perforează deșeurile de ambalaje din plastic și ușurează compactarea lor vezi figura 35.

Compactarea poate fi realizată cu prese operate mecanic sau hidraulic. Presele pot fi dotate și cu un mecanism de balotare a deșeurilor compactate pentru ușurarea transportării lor.

Compactarea poate fi întâlnită, de asemenea și în autovehiculele de colectare sau în autovehiculele de transport cu mecanisme speciale. În acest caz, există containere prevăzute cu mecanisme de compactare a deșeurilor. În cazul autovehiculelor fără astfel de mecanisme, compactarea se va realiza în stația de transfer, înainte de transbordarea deșeurilor, într-un container de capacitate mai mare.

48

Fig. 35. Instalații de compactare și balotare

5.3.7. Presa de balotatPentru balotarea deșeurilor, în incinta halei de sortare, vom utiliza presa

de balotat. Această mașină poate compacta un număr mare de materiale pentru reciclare, cum ar fi carton și hârtie, sticle PET, cutii de conserve sau aluminiu, etc. ceea ce le face potrivite pentru manipularea, transportul și depozitarea deșeurilor.

În general, există două tipuri de prese de balotat deșeuri:a) Presele de balotat deșeuri verticale vor fi încarcate frontal. Ele fac

compactarea de sus în jos și au operare manuală. Aceste prese de balotat sunt recomandate pentru supermarketuri, magazine cu amnuntul, fabrici de textile, sau orice altă companie de producție care generează cantități minime de materiale pentru reciclare.

b) Presele de balotat deșeuri orizontale vor fi încarcate din partea de sus printr-un stivuitor sau o banda rulantă. Acestea sunt complet automatizate,iar compactarea se realizează din două părți opuse. Ele sunt potrivite pentru fabricile care generează volume mari de materiale reciclabile și de aceea în stația de sortare se va utiliza o astfel de presă. Se pot încarca continuu, iar baloții vor fi legați cu sârmă în mod automat. Aceasta fiind prezentata in figura 36.

.

Fig. 36. Prese de balotat orizontale

5.3.8. Depozitarea baloților (PET-uri, hârtie, carton)Baloţii, conţinând deşeuri, sunt produşi în instalaţii de balotare. În urma

procesului de sortare, deșeurile rezultate vor fi balotate şi se vor depozita până la expediere în hala de depozitare a deşeurilor valorificabile.

Spaţiul de stocare temporară a baloţilor se va afla în imediata vecinătate a instalaţiei de balotare. Acest spațiu este constituit din platforme (de regulă din beton armat) pe care baloţii sunt aşezaţi în grămezi ordonate figura 37.

49

Fig. 37. Schema realizării grămezii de baloți

Operaţiile legate de stocarea deşeurilor în staţiile de balotare cuprind următoarele faze tehnologice:

a) Recepția deșeurilor De la locul de generare deşeurile sunt transportate de vehiculele

de colectare la staţia de balotare. Admiterea deşeurilor în staţie se face în etapa de recepţie şi constă în:

- determinarea, prin cântărire, a cantităţilor stocate şi identificarea sursei de provenienţă;

- inspecţia vizuală a deşeurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase; inspecţia vizuală se face atât la recepţia deşeurilor (intrarea vehiculelor care transportă deşeurile în containere, remorci sau basculante) cât şi în timpul descărcării propriu-zise;

- înregistrarea transportului de deşeuri şi întocmirea unei Fişe de evidenţă care să conţină: cantitatea de deşeuri, sursa de provenienţă (localitatea sau generatorul) date despre vehiculul de transport, ora intrării şi ora ieşirii.

În situaţia în care la inspecţia vizuală se identifică deşeuri periculoase, voluminoase sau de oricare alt tip care nu este balotabil, vehiculul va fi direcţionat către o facilitate de gestionare specifică acestor tipuri de deşeuri.

b) Descărcarea deșeurilorDescărcarea deşeurilor se face în buncărele sau pe platformele de unde

sunt preluate pentru a se alimenta staţia de balotare. Înainte de descărcarea în buncăre trebuie verificată capacitatea disponibilă în acestea. După descărcare, echipajul vehiculului de transport, curăţă zona de pe platforma de descărcare sau de la gura buncărului în care a avut loc operaţia. Este cu desăvârşire interzisă descărcarea oricăror categorii de deşeuri în altă parte decât direct în buncăre sau pe platformele special destinate.

50

c) Stocarea deșeurilorStocarea deşeurilor solide municipale în buncăre sau pe platforme duce la

pierderea identităţii unui anumit lot de deşeuri. Perioada de stocare a deşeurilor nu trebuie să depăşească 3 zile pe platforme sau 7 zile în buncăre. La stocarea pe platforme se grupează deşeurile pentru a nu depăşi limitele zonei de stocare şi se curăţă cât mai des caile de acces adiacente. La stocarea deşeurilor în grămezi trebuie avută în permanenţă în vedere stabilitatea statică a grămezii. În acest sens, parametrii constructivi (de forma) ai grămezii, precum suprafaţa bazei de sprijin şi înălţimea, trebuie să genereze pante laterale ale grămezii cu 10-15 grade mai mici decât unchiul de taluz natural caracteristic materialelor din care este compus deşeul în cauză. Stocarea temporară a baloţilor se realizează de regulă în grămezi în forma piramidală, cu un unghi de 60 grade (pentru baloţii cilindrici) sau mai mare (pentru baloţii paralelipipedici). Grămada se clădeşte strat cu strat de la mijloc spre centru. Dimensiunile în plan orizontal şi pe verticală ale grămezii de stocare trebuie să fie stabilite în corelaţie cu raza de acţiune a utilajului pentru amplasarea baloţilor.

d) Preluarea baloțilorDe la instalaţia de balotare baloţii pot ajunge pe platforma de stocare în

următoarele moduri: - pe benzi transportoare (care fac parte de regulă din echipamentul de

balotare); - prin deplasarea pe platforma unui mijloc de transport cu bena

deschisă. Ambele moduri de transport trebuie să asigure aducerea baloţilor până

în imediata vecinătate a grămezii de stocare. Utilizarea benzilor transportoare se face de regulă în staţii de balotare de dimensiuni mici. Banda transportoare funcţionează secvenţial pentru a permite utilajului specific pentru amplasarea baloţilor să le gestioneze unul câte unul. Trebuie asigurate controlul şi supravegherea benzii transportoare pe toată durata de funcţionare (a transportului). Operatorul benzii urmăreşte în permanenţă mişcarea baloţilor pentru corelarea ritmului de transport cu activitatea utilajului pentru amplasarea baloţilor. Camioanele de transport se vor utiliza în staţiile de balotare mari. Încărcarea baloţilor în camion se face fie direct din instalaţia de balotare (gravitaţional) sau cu ajutorul unui stivuitor.

În principiu, în staţia de balotare, considerând şi platforma de stocare temporară aferentă, se va ţine o singură evidenţă a numărului de baloţi (şi a cantităţilor de deşeuri intrate şi ieşite) la capătul fluxului tehnologic al instalaţiei de balotare. La livrarea baloţilor nu se fac înregistrări specifice, dar se poate face marcarea numerică a fiecărui balot.

e) Livrarea deșeurilor.

51

Livrarea deşeurilor se va face prin încărcarea baloţilor, unul câte unul, pe mijloacele de transport rutier. Acestea trebuie să intre pe platforma de stocare până în apropierea utilajului pentru amplasarea baloţilor. După încărcare, baloţii trebuie să fie fixaţi pe plaforma mijlocului de transport. Se vor înregistra fie cantităţile de deşeuri livrate (dacă staţia de balotare este dotată cu un cântar) fie numărul de baloţi livraţi. În final, se vor întocmi de către operatorii staţiei de balotare documentele pentru transport prevăzute de art. 16 al OM nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României.

5.3.9. Utilaje de manipulare a baloților

a) MotostivuitorulMotostivuitoarele sunt echipamentele care stau la baza multor aplicaţii

de depozitare şi în centre de distribuţie, unde efectuează operaţii frecvente de încărcare, depozitare, stivuire şi transport la orizontală pe suprafeţe amenajate.

Deoarece dispun de cele mai recente tehnologii au capacităţi de ridicare cuprinse între 2.000 şi 3.500 kg, la o înălţime de până la 3 m.

b) Tractorul de manipulare baloți cu furcă elevatoareEste un tractor special de manevră, dotat cu sistem specializat de

apucare și manevrare a baloților.Sistemul poate fi de tip furcă elevatoare pentru cazul balotării pe sistem transpalet sau cu gheare de apucare tip greifer sau cu padele de apucare laterală și sistem de ridicare

5.4.1. Alimentarea cu apă potabilă a Stației de transferAlimentarea cu apă potabilă a Stației de transfer se va face din rețeaua

de alimentare cu apă potabilă a orașului Comănești, prin intermediul unui cămin de branșament dotat cu vane și apometru. Conducta de branșament se va monta îngropat sub adâncimea minimă de îngheț de -1,10 m și va fi înglobată în strat de nisip de 10 cm în jurul conductei. Apa potabilă va fi folosită pentru nevoi menajere și pentru spălarea periodică a pardoselilor.

Instalațiile interioare la corp vestiar – birouri, vor fi executate din tubulatură de tip PEXAL sau din tubulatură de polipropilenă PP –R, având montaj îngropat sub tencuială sau aparent, fixate în brățări din plastic. În grupurile sanitare și dușuri, conductele de apă rece și caldă vor fi montate îngropat în zidăria propusă pentru compartimentare. Apa caldă de consum în grupurile sanitare ale spațiului, respectiv a dușurilor va fi asigurată de un boiler electric cu Vu = 120 litri.

Coductele de distribuție a apei reci și calde vor fi izolate cu tuburi din elastomeri având o grosime de 9 mm. Pentru racordare la obiectele sanitare și la ceilalți consumatori se vor utiliza racorduri flexibile și robineți de colț.

52

5.4.2. CanalizareEvacuarea apelor menajere uzate și a celor pluviale din incinta

centrului se va face prin sistemul de canalizare.Rețeaua de canalizare a apelor uzate menajere se va realiza din tuburi

cu mufă și garnitură din PVC. Racordarea acesteia se va realiza în penultimul cămin, înainte de Stația de Epurare a orașului Comănești.

Apele uzate menajere (de la pavilionul administrativ) și cele tehnologice (de la spălarea pardoselilor din hala de sortare și de la stația de transfer), vor fi colectate și trimise prin rețeaua de canalizare din incintă, într-un cămin de pompare. Configurația terenului nu permite racordarea gravitațională a rețelei din incintă la colectorul de ape uzate menajere, de aceea în ultimul cămin de pe rețea va fi realizat ca și cămin de pompare (CP1). De aici, cu ajutorul unei pompe submersibile, apele uzate vor fi pompate către stația de epurare a orașului prin rețeaua de canalizare a acestuia. Periodic, se va realiza curățarea și spălarea cu jet de apă a zonei de sortare. Pentru preluarea apelor uzate din hala de sortare se va monta un sifon de pardoseală, racordat la conducta de canalizare.

Apele uzate, rezultate, se vor încadra în categoria apelor uzate menajere și tehnologice, iar indicatorii de calitate a acestora se vor încadra în limitele NTPA 002.

Apele pluviale de pe suprafața platformei betonate din fața stației de transfer și a halei de sortare vor fi colectate prin rigole și șanțuri adiacente drumului de acces și conduse prin rețeaua de canalizare a orașului la stația de epurare a acestuia.

Apele pluviale din cuva de beton de pe platforma electronică de cântărire, vor fi colectate în căminul de ape menajere (Cm1) cu ajutorul unui racord de canalizare și vor fi conduse la rețeaua din incintă. Acest racord va fi prelungit și la rampa de transfer pentru preluarea apelor tehnologice ce rezultă în timpul operațiunilor de transfer. Aceste ape pluviale din incintă, vor fi evacuate în rețeaua de canalizare a orașului și conduse la stația de epurare a acestuia.

Toate tipurile de ape uzate evacuate din incinta Stației de transfer Comănești vor fi preluate de Stația de epurare a orașului, aparținând S.C. Uzina Termică S.A., prin rețeaua de canalizare a orașului care este adminsitrată de S.C. Comunal Service S.A. Comănești, iar indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate se vor încadra în limitele NTPA 002 (HG 352/2005).

5.4.3. Alimentarea cu energie electrică.

53

Prezentul proiect, tratează instalația electrică de distribuție de medie tensiune 20 KV și instalația de alimentare de 0,4 KV pentru Stația de transfer deșeuri din localitatea Comănești. Obiectivul se încadrează în clasa D din punct de vedere al puterii maxime absorbite, nivel de rezervare 3 (fără rezervare) în alimentare cu energie electrică și categoria III din punct de vedere al efectelor produse de întreruperea alimentării.

Instalația de joasă tensiune este compusă din cutia de distribuție CD a postului de transformare care gestionează consumul de energie electrică activă și reactivă prin contoare de energie și alimentează tabloul principal prin coloana de cablu. Tabloul va fi amplasat în hala de sortare și va alimenta instalația de forță a halei de sortare, instalația de forță a stației de transfer, instalația de iluminat din hala de sortare și instalația de iluminat exterior din zona halei de sortare și a stației de transfer. Cablurile instalației electrice din hala de sortare se vor monta pe profile metalice tip OBO Bettermann.

Corpurile de iluminat din hala de sortare se vor monta pe profil tip OBO Bettermann suspendat și stabilizat antiseismic cu structură metalică a învelitorii halei.

Iluminatul exterior se asigură cu corpuri de iluminat, cu lămpi cu vapori de sodium de 150 w și grad de protective 66, montate în console pe fațadele clădirilor, respective 2 stâlpi metalici amplasați în zona stației de transfer.

54

CAPITOLUL 6ASPECTE DE MEDIU, EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A UNUI

SISTEM DE MONITORIZARE

6.1. Aspecte de mediuÎn procesul de identificare al aspectelor de mediu se stabilesc aspectele

semnificative şi cele nesemnificative de mediu prin cuantificarea punctajelor acordate fiecărui aspect de mediu identificat. În tabelul numarul 2 este prezentată lista deseurilor menajere [1].

Tabel nr. 2 Lista aspectelor de mediu [1].N

R CRT

Denumire, proces, serviciu şi activitate

Aspecte de mediu

Impact asupra mediului

Factor de mediu

1 Transportul deşeurilor Consum combustibil

Utilizare resurse

Apă

2 Sortared deşeurilor Consum energie

Utilizare resurse

Apă

3 Autovehiculele şi benzile transportoare

Emisii de zgomot

Poluare fonică

Factor uman

4 Grupuri sanitare Ape menajere

Poluare apă Apă

5 Echipamente electrice scoase din uz

Gestionarea deşeurilor electrice

Poluare sol Sol

6 Activitati menajere Gestionarea deşeurilor

Poluare sol Sol

7 Activitati menajere Gestionarea deşeurilor de sticla

Poluare sol Sol

8 Activitati menajere Gestionarea deşeurilor de plastic

Poluare sol Sol

6.2. Evaluarea impactului ecologic

Problema deşeurilor devine din ce în ce mai acută si mai serioasă, atât din cauza poluării de diferite tipuri rezultată din metodele de gestionare (mai ales metodele de depozitare

care au un impact foarte pronunţat asupra mediului) căt şi din cauza epuizării resurselor [1].

La nivel european se impune adoptarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor care analizează prblema deşeurilor de la generarea lor şi până la eliminare accentuându-se metodele de prevenire şi minimizare a fluxului de deşeuri generat în urma diferitelor activitati, urmate de reciclarea atât materială cât şi energetică a acestora, în vederea unei utilizări raţioanale a resurselor [1].

În ţara noastra însă, constituirea unui sistem integrat de management al deşeurilor este încă în faza de început, mai ales în anumite zone .

Aşadar acestea au un impact negative asupra mediului, reprezentând surse de poluare de diferite categorii precum şi poluarea apelor subterane prin infiltraţii în pânza freatică a diferitelor substanţe toxice din levigat: substanţe organice, săruri minerale, cloruri, azotaţi, azotiţi, afectând în acest fel şi săanătatea populaţiei umane prin deteriorarea calităţii apelor cît si mediul inconjurato, poluarea apelor de suprafaţă din cauza spălării suprafeţelor depozitelor de către apelor pluvial şi nu in ultimul rand poluarea solurilor deoarece în compoziţia lui se găsesc adesea compuşitoxici, metalele grele.

Datorita acestui fapt, în extinderea colectarii tuturor tipurilor de deşeuri pe plan naţional şi regional s-au impus unele măsuri de reducere a impactului pe care î-l au asupra mediului. Utilizarea pe cat posibil al suprafeţelor deja existente, dimensionarea atentă a volumului containărelor [1].

O alta masura este aceea de a include în regulamentele de salubritate a unor prevederi de igenizare a pubelelor cît mai putin daunatoare mediului.

Una dintre cele mai importante măsuri este aceea de a creşte numărul necesităţilor de transport a deseurilor colectate selectiv. În tabelul numarul 3 este prezentat impactul activităţilor asupra factorilor de mediu [1].

56

Tabelul nr. 3 Impactul activităţii asupra factorilor de mediu [1].Tip de poluare Sursă de

poluarePoluanţi Efecte

Poluarea apei substanţe lichide dindeşeuri- apele pluviale care spală deşeurile

substanţe organice- săruri minerale- cloruri- compuşi organicibiodegradabili şinebiodagradabili- azotaţi, azotiţi- microorganisme,agenti patogeni- suspensii

poluarea apelorsubterane prininfiltrarea în pînzafreatică- poluarea apelor desuprafaţă dinapropiareadepozitului- depăşirea CMA –urilor- CCO mare

Poluarea aerului

- activităţi de transport- fermantaţii

-oxizi de azot,bioxid de carbon- praf, pulberi, CH4

-accentuează efectulde seră plusmirosurileneplăcute

Poluarea solului

-deşeuri solide,semilichide şilichide

- produsenebiodegradabile- metale grele

- inestetic- ocuparea unor marisuprafeţe- creştereaconcentraţiei demetale grele odatăcu adîncimea

Pentru a realiza o evaluare a impactului ecologic al activităţilor desfăşurate în perimetrul staţiei de gestionare a deşeurilor se analizează

57

impactul acestor activităţi asupra fiecărei componente de mediu în parte, respectiv asupra aerului, apei şi a solului.

Evaluarea impactului asupra aeruluiActivităţile desfăşurate pe aria staţiei de gestionare a deseurilo au un

impact nesemnificativ asupra aerului datorită faptului că valorile noxelor emise se încadrează în limitele prevăzute de legislația în vigoare.

Evaluarea impactului asupra apeiImpactul asupra factorului de mediu apă poate fi nesemnificativ în

situaţia în care activităţile desfăşurate s-ar realiza cu respectarea cerinţelor legale în domeniu.

Evaluarea impactului asupra soluluiActivităţile desfăşurate pe parcursul transportului acestora si în

interiorul staţiei de gestionare a deşeurilor au un impact nesemnificativ ţinand cont de măsurile luate pentru transportul în sigurantă pe tot parcursul acestuia si in hala de sortare [1].

6.3. Planul de dezvoltare a unui sistem de monitorizareControlul şi monitoringul mediului necesită dezvoltarea şi menţinerea

unor sisteme de supraveghere continuă, care ar permite obţinerea informaţiei veridice şi complexe pentru rezolvarea problemelor legate de starea, utilizarea şi protecţia mediului şi componentelor acestuia. Pentru o evaluare corectă a poluării mediului este necesar să se cunoască modul de poluare. Planul de monitorizare a mediului ia în calcul toţi factorii de mediu care pot fi supuşi unui potenţial impact datorat sitului [17].

Factorii de mediu supuşi impactului sunt:- aer- apă- sol

58

Nr.crt.

FACTOR DE

MEDIU

TIP DE MONITORIZAR

E

PUNCT DE

CONTROL

INDICATOR DE

MEDIU

CERINŢA LEGALĂ CARE

IMPUNE MONITORIZARE

A

FRECVENŢA DE

MONITORIZARE

TERMENE DE

PLANIFICARE

RESPONSABIL MONITORIZAR

E

1.

AER Continuă

Hala de depozitare şi sortare a deşeurilor

Noxe, pulberi,

substanțe chimice, zgomot şi compuşii

volatili din hala de sortare

Hotărîrea nr.493 din 12 aprilie 2006 privind cerineţe de securitate in privinta ZgomotuluHotarîrea nr 699-200 privid compuşii volatili

LunărData de 10 a fiecarei luni

RM

2.

APĂ Continuă

Perimetrul staţiei de

gestionare a deseurilor

Substanțe chimice,

carburanți şi uleiuri, deşeuri

Legea nr.458-2002 privind calitatea apei

LunărData de 15 a fiecarei luni

RM

3.

SOL Continuă

Punctul de control din apropierea

staţiei

Substanțe chimice,

carburanți şi uleiuri, uzate provenite din

deşeuri

Hotărîrea nr.235 din 7 martie 2007 privind gesstionarea uleiurilor uzate

LunărData de 20 a fiecarei luni

RM

Tabelul nr.4 Program de monitorizare a aspectelor de mediu [17].

CONCLUZII

Problema deşeurilor reprezintă o problemă de nivel global chiar gravă, abordată atât din punct de vedere al impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei umane, cât şi al epuizării resurselor.

Abordarea integrată a gestionării deşeurilor presupune evaluarea impactului asupra mediului de la fabricarea produselor în vederea consumului acesta fiind în continuă creştere fiind influentat in mod direct de numarul mare de populaţie.

Deşeurile pot conţine substanţe nocive, cu un risc ridicat asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor, dar în acelaşi timp reprezintă şi posibile resurse secundare, materiale şi energetice, care pot fi valorificate prin reciclare lor.

La nivel european se impune adoptarea unor metode standard de gestionare a deşeurilor în vederea micsorarii impactului asupra mediului şi utilizarea de lungă durată a resurselor,principalele metode sunt: prevenirea şi minimizarea cantităţilor de deşeuri, reciclarea (material sau energetică), incinerarea (cu recuperare energetică) şi depozitarea (în depozite)

Cea mai promovată metodă este cea a prevenirii şi minimizării cantităţilor de deşeuri generate, datorită avantajelor pe care le implică (cantităţi reduse de deşeuri implică costuri reduse de gestionare, adică avantaje economice şi în special reducerea poluării asociată gestionării deşeurilor), urmată de metoda reciclării materiale şi energetice, care este privită în special ca o metodă de economisire a resurselor

Metoda de depozitare a deşeurilor implică un grad de poluare ridicat, este cea mai puţin acceptată metodă de gestionare a deşeurilor deoarece presupune eliminarea finală a deşeurilor în depozite (care produc emisii specifice, de levigat şi gaze de depozit) şi implicit pierderea definitivă a resurselor

Dezvoltarea tehnologiilor moderne au condus la proiectarea unor depozite de deşeuri dotate cu instalaţii specifice pentru captarea emisiilor, sau cu recuperare de energie, depozite tip bio-reactor, care însă nu pot fi suportate din punct de vedere financiar şi adoptate universal, depozitarea continuând sa fie şi în zilele noastre o metodă destul de utilizată, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate socio-economic,

ca de exemplu ţara noastra care mai are incă mult de lucrat pe plan naţional pentru a pute spune şi noi că contribuim cu adevărat la buna intreţinere a mediului, si cu adevarat buna gestionare a deşeurilo.

61

BIBLIOGRAFIE

1. Cismaru Corneliu, Gabor Victor, Gestiunea deșeurilor solide, Editura Performantica, Iași, 2004

2. Cojocaru Ioan, Surse, procese și produse de poluare, Editura Junimea, Iași, 1995;

3. Dima Mihai, Proiectarea staţiilor de epurare, Litografia Universităţii Tehnice, Iaşi, 1981;

4. Dragomir Ștefan, Vlad Maria, Utilaje și instalații pentru depozitarea, prelucrarea și valorificarea deșeurilor;

5. Mircea Negulescu, Epurarea apelor uzate municipale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978;

6. Mihai Manoliu, Cristina Ionescu, Dezvoltarea durabilă și protecția mediului, Editura HGA București, 1998;

7. Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor, Editura MATRIX ROM; București;

8. Vladimir Rojanschi, Protecția și ingineria mediului, Editura Economică, București, 1997;

9. *** - http// www.ekoplast.ro – tipuri de pubele și containere;10.*** - http// www.epcmediu.ro – consultanță de mediu, 2009;11.*** - http// www. deșeuri-online.ro – tehnici de tratare mecanică;12.*** - http://www.mdrl.ro.- Ghid privind stocarea temporară a deșeurilor

municipale solide, Instalații de balotare, 2008;13.*** - http://www.mdrl.ro. - Regiunea de Dezvoltare Nord – Est;14.Utilaje pentru mărunţirea materialelor solide – îndrumar de proiectare –

Gheorghe Ene, Gheorghiţă Tomescu, editura Matrix;15.Utilaje şi instalaţii pentru depozitarea, prelucrarea şi valorificarea deşeurilor

– Vlad Maria, Dragomir Ştefan, Univ. Dunărea de Jos Galaţi, 2001;16.*** - http://wwriw.clr.,ro /Consiliul Legislativ;17.*** -http://www.cdep.ro/ Camera Deputatilor;18.*** -htt://ppp bc. Oraşul Comăneşti;19.*** - htp://petitie. Comaneşti/Palatal Ghika;20.*** - http:/comaneşti:ro/ despre Comaneşti.