MONICA SPIRIDON - Europenismul CA Autocolonizare Imaginara

5/16/2018 MONICA SPIRIDON - Europenismul CA Autocolonizare Imaginara

http:///reader/full/monica-spiridon-europenismul-ca-autocolonizare-imagina

,---

Europenismul ea "autocolonizare imaginara"Mon ic a S p ir id o nUn i ve r si ta ie a d i n Bucur e st i

IIIn tro du ce re : u n b ra nd fra nc ez d e e uro pe nism

t I - < _"A inventa Europa" a fost un proces paradigmatic, s inuos s i complex de autoreprezeurare,care, de la lluminism tncoace, pe de 0parte a i n c I u s , iar pe de altAparte a respins ample al'iigeopolitice i culturale. Dincolo de acest proces, Larry Wolff, printre altii, a identificateforturile Europei Occidentale de a se defini pe sine ca unica i adevarata Europa, 1*opozitie eu 0Alteritate non-europeanli i barbara I.Tentatia iluministll de a imagina colectivitateaeuropeans drept centru al civil izatiei a condus, inevi tabi l, la proiect ia alternat iva a unor lumJperiferice sau "marginale", in ogl inda carora Europa dobandea prin autoreflexie cont ii ri tlde sine. Mimetismul , autoogl indirea, invent ia orientata ascendent sau descendent au fost totata tea solutii de reprezentare a Europei, dinspre centru inspre periferie sau invers.Acuzand simptome clare de au to c o lon iz a re imag i na r d, proiectul identitar romanesc,care face obiectul prezcntarii de fala, s-a nascut Ia "periferia" estica a continentului i sedovedeste demn de atentle In masura In care punctul sau de pornire a fost Europa i,inevitabiJ, alteriratea non-europeana. .Imaginarul identitar romanesc a fost scena pe care au evoluat 0 serie de paradigmeculturale, generand tensiuni, deviatiisi rupturi, dar acnonand drept catalizatori ai atitudiniJorcolec tive sau drept surse inepuizabiJe de ste reotipii. Orienta rea polara a unor asemeneamodele culturale trlldeaz ll obsesia persistenta a comunita tilor periferice pentruexplicative puternice, la l imitJj autor itare, capab\le sA irnpuna 0 ordine riguroasa pruramauiconfuze ~i nelinistitoare a spatiilor lor semantice, Ca urmare, de-a lungul timpului,Romania, antinomii de tipul european/non-european s-au dovedit atractivepenrru a/5"""",lII.responsabili cu proiectia identitara.Identitatea culturalli romaneasca a devenit 0 chest iune de interes public numai odatl lrevolutiile nationaliste burgheze din 1848. Asa-zisele revolutions d lafrancaise auruptura Principarelor Romane de Jumea otornana , in toa te pnvlntele. Un asemeneaeconomic, social, politic i, nuin cele din urrna, cultural spre Occident a declansa tac tivitate intensa de imaginare simbolica, in ca lita tea sa de construct sociosimbolic,ultimii aproxirnativ 150 de ani natiunea romana a fost, in mod constant, reinventa ta ,Ilustrand tipul deconstruct imaginar supra-determinat, pentru care pledeazn, intreBenedict Anderson", paradigma ident it1! ti i romanest i moderne se dist inge printr-o dinamI. Larry Wolff, I nv en ti ng E a st er n E u ro pe ,' T he M a p o f C iv il is at io n a nd t he M i nd o f l ln ''' lI r" er 'l m' 'n f, ,_ :I !I IStanford University Press. Stanford, 1994.2. Benedict Anderson, I ma gi ne d C omm un it ie s, ' R e fl ec ti on s o n t he O ri gi ns a nd S pr ea d otNatianatism__Verso Books, Londra, 1983.

!j



iN LOC DE INTRODUCERE 41""",dtntc'J, f iind produsul eli te i intelectuale locale. Cine au fosr artizanii i promotorii

,,,"uilip de nationalism este 0 chestiune demna de atentie, Yn1848, nu mai mult de doual I P ~ n l de reprezentanti ai clasei burgheze in ascensiune, majoritatea scriitori, poreclitit f H ! J H r l , t i , au conceput proiectul identitatii nationale i I-au impus drept obiect de interes

. I I I t I I . . . . . '.IOlcneral. In Romania, producatorilor culturali l i s-a at ribuit In mod axiomatic un rol_1111111n definirea natiunii, penrru ea insili i pentru restul lumii. lnaime. ca i dupa. " ' f t Cortinei de Fier, Iiteratura si-a asumat rolul de instrument major de edificare a'Ullnll romane, Evaluata teoretic drept 6 forf; ll socials secundara", l iteratura romanll s-a.,,111 drept sursa i vehicul privilegiat ale unei serii de modele de actiune cu un impactjlolollC urias.'h"Aoc81 proces de constructie identi tara a fost pus in miscare de doua motoare principale.l i P i d pollttc, rnizand pe importul tarziu al marii Revolutiei franceze, intr-o varianta' ,ll IIblAnzitll", in jurul anului 1848, in Europa de Est si, mai ales, in zonele aflate anteriorIIhcontrol OIoman, iar eel de al doilea cultural, orientat spre construcjia unei limbi i altIIIJlIteraturi nationale, in orizontul mai larg al emergentei Parisului drept capitals a_.rnl smului european.

IlYll!'Ultedrept repere ale identitatii nationale romanesu, categoriile generice de european/.~"liropean au functionat drept umbre speculative profitabile, acoperind 0 intreaga serie"'l 'I>larit~ti implicite ; cosmopolitism vs autohtonisrn, inovatie vs traditie, dinamica V y.. ,narc, cririca vs creativitate, laic vs spirirual. Convertite in strategii existentiale. filosofice,fnor~lc. ldeologice sau poli tice, antinorni ile in cauza au dobsndit 0 purcrnica identitate~rICll, generand stereotipuri, topoi, genuri l iterare, suprasti lurt , imagini , cl isee verbale.t b l l C t l 8 t orizont contextual, europenismul a insemnat, inalnte de orice, incredere in progres," . ' . I I . I . ' . j ' J . nalisrn, istorism, individ.ualism, spirit laic, cultul originalitatii i economie capitalista.Ll: llnUpod au fost expediate: primitivismul, exoticul , anacronismul, autentici tatea , spiri-IU.HlIllea ortodoxa, fobia capitalismului, fatalisrnul".I n plus, cei doi poli au fost fie idealizati, fie dernonizati, printr-o strategie simpla iA I . r l c efic ienta : una dintre cele doua categorii a fost transforrnata in dominanta a identitat ii

IOnale, adevaratul Sine national, pe cand, in mod simetric, cealalta a fost stigmatizata ca, slunea periferica, secundara, decadenta ~i subversiva : Alteritatea (Celalalt ). In(tlAnia, acest nationalism de orientare europeans a functionat sub ceea ce Ernest GellnerIIIIInOllacOperi$ul politic al unei mari natiuni-star": Franta. Intelectualii romam de la

11I1I\.tateasecolului al XIX-lea i-au urmat indeaproape pe filosofi i i luminist i francezi , careIOhlyftlnu Franta cu apogeul civil izatiei europene", Obsesia iluminista pentru ratiune alIOPdusspre redescoperirea dihotomiei dintre civilizatie i barbarie. 0 asemenea logicll se. ... . pe asumptia caratiunea ar fi putut evolua catre maturitate numai in Europa moderna,lU;opehismul a fost , prin urmare, insti tu it drept apogeu al civilizatiei . Ynea Insll~i , ideea deilYlllzQlie implica 0 ierarhizare si, pentru filosofii francezi, summum-ul civilizatiei inl l i r o p a era intruchipatde Franta. A fost exact momentul in care, pe continent, franceza a. , 'Virgil Nernoianu, A Theory of the Secondary.' Literature. Progress and Reaction, Johns Hopkins

Unive rsity Press, Baltimore , 1989, pp. 4-7 ., 'Monica Spiridon, Les di lemmes de I ' identite au conins de l'Burope. Le cas roumain, L'Harmattan,~rI8. 2004, pp. 15-17.8 . Brnes; Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell , Oxford , 1983 .ft , Larry Wolff. op. cit., pp. 19-21.



42 IDENTITATE DE FRONTIER}.Inlocuit latina ea limbll a intelighentiei. Un seeol mai lArziu, In Romania, franeeza disloeagreaea i slava veehe din poziti ile privilegiate de idiomuri re ligioase, detinute anterior .

tn posteritatea revolutiilor burgheze a lafrancaise, Tarile Rornane au privilegiat iluziaunei legaturi stabile i reale eu Franta. Tinerii romani Instl lr it i s-au tnrolat In unlversi tat i ifranceze, au tinut pasul cu viata politica tocala, au fost prezente constarue in saloaneleliterare i au pus bazele unor aliante de familie. Relatiile franco-romans au fost adeseadirecte, personale i colorate afectiv, Intr-o scrisoare publicata de C ourrier F ra ncais, .C.A. Rosetti i Jon C. Bratianu, importanti oameni politici ai vremii, Ii re(:ornalooliU.insistent lui Edgar Quinet : "Amintili-i Frantei ell suntem fiii ei i ell am luptat In stradA .pentru ea. $i mai adiiugali ell l-am urmat exemplul in tot ce am tntreprins'".

tn 1853, Ion C. Brarianu Ii seria lui Napoleon al III-lea, cerandu-i sprijinulviitoarea unire a Principatelor Romane, care urma sllf ie dezblirutii curand la Paris. .sliu argument era c1i viitoarea unire politica ar fi asimilabila unei adevaratefranceze ", Armata romana, se preciza in serisoare, ar deveni 0 armata franceza,romanesti de la Marea Neagra i de pe malurile Dunarii ar reprezenta piala de np"forp,cPmarfuri lor franeeze. Franta ar dobandi astfe l to ate a va nta je le u ne l c %n izilri re ate iunul dinrre multiplele sale dezavanta je",

tn anumite privinte, acest proces a avut i 0dimensiunegatrala, Atmosfera dramaticaRevolutlei franceze icontextul francez postrevolutionar au l b ' s t imitate atAt institutional,~i retoric, intr-un mod care a generat efecte cornice. Privind retrospectiv, poetul n.,tinnol_,.Mihai Eminescu a portretizat critic perioada, detectand in discursul ideologic ~ire"olluti'Dnlu~.al generatiei de la 1848 nu doar un puternic impuls imitativ, ei ~i 0 certa fibrlialt fel,istoricii romani au numit miscarile de la 1848 "revoluliile imitative". SilldroITlUi'.mimetic a fost una dintre dimensiunile profunde aTeproiectului identitlltii rnn'Rn,f>O"in perioada interbelica, Cioran il parafraza pe Montesquieu lansand intrebareaC omme nt p eu t- on e tr e R ouma in ?, el era perfect constient eli mimetismul cultural estedintre raspunsurile ei inevitabile",

Altfel spus, constructia identitara romaneasca a presupus in mod constant identificareamodele culturale externe, deopotr iva prestig ioase i leglumante. Cel mai proeminent idurabil a fost eel francez, incluzand Parisul, capital a culturala indisputabila a mndernismululeuropean.

InRomania, impactul europenismului d la paris ienne asupra existenteic ivilizatiei i mentalitat ilor a fost covarsi tor i f lirl i egal, Viata sociala, relat ii leritmurile strazii, institutiile - tot ce se petrecea sub ochiul public - se straduiau slidupll noile standarde. Educatia generatiei tinere, manierele distinse, divertismentulspectacolele, promenadele luxoase, toate copiau modele franceze, internalizate pr'D~I-esiiV:Dar, la 0 privire mai atenta, mimetismul galic a fost inr1idlicinat solid in celcul tural. Inainte de a-l pune in scena, in viata cotidiana, i de a-i transplantafictiunea locala, cercurile bucuresrene, educate imondene, au avut acces la surseleale Iiteraturii franceze. Franeofil ia romaneasca elit ista poarta amprenta inconfundabila aBaudelaire, a unor f laneurs simbolis ti , precum Nerval sau Barbey D'Aurevil ly, dar i pea lui Balzac, Proust i Gide. I n paralel, In suburbiile orasului, clasa de rnijloc, In .sociala i economica viguroasa la sfarsi tul veacului al XIX-lea, devora N otre D am e desau Le s Mysteres de Paris de Eugene Sue, traduse in foileton i publicate cu precadere7. Mircea Anghelescu, "The Romanian Revolution of 1848. Moving Images", New Internatl,mQI.J ou rn al o f Romanian Studies, 1998, I, p. 49.8. Ion C. Bratianu, "C~tre Napoleon al Ill-lea". in A cte fl c"vilntllri, vol. 1 , Editura

Romaneasca, Bucuresd, 1938, p. 31.9. Emile Cioran, La tentatlon d'exister, Gallimard, Paris, 1956, p. 54.



IN LOC DE INTRODUCERE 43ra ""lite pentru doamne. Dad! patrundem mai adanc In universurile fictive ale scriitorilor

romAni, Parisul i~i pierde monopolul in beneficiul unor modele alternative sau, eel put in,ia OOmplementare. Si totusi, inJumea coaforului, a negustorului, a patronului de restaurant, aIii IftIr,andei de moda , a cofetarului, dar i in cea a junilor bulevardieri sau a stdlpilor dele alfonea literara, sinonimia occidental-parizian a fost indubitabila,~a La un alt nivel decar francofilia populara cotidiana, proieetul european a reclamat~, ICIlflcarea unei Iimbi i a unei Iiteraturi nationale moderne. Dupa 1848, limba rornW~u Iftodernll a fost reconectata cu matricea sa latinll originara, printr-un import intensiv ded1! IWOJogisme f ranceze, adecvate noilor realitati de civilizatie i de cultura. Pentru romanul

Ilplc,ptofund atasat de ipoteza radacinilor lat ine ale idiomului sllu national, roman Ie aru fn.cmnat pur i simplu francez, in modelarea natiunii, etnoistoria locala i idealurile:ul ~i lnl lul lii-mas1!", obsedate de descendenta romana ide mosteni rea latina, au actionat intr-oiri GOhvergent1l ericita eu paradigrna de orientare modernista. in edificarea identitatii romanest iile p a r e 8 1 1 . fi fost prizata , ca i In alte spatii culturaJe, 0 l og ic d a omog e ni za ri t" . Altfel spus,~a O\tltura autohtona poate fi descrisa drept un teatru de manevra, In care for tele identitare auici .Xtlrcl ta tpresiuni spre central izare, s tandardizare lingvistica i unitate, neutral izand tendinteleo.ntrlfuge de diferentiere culturala,~ a . In. a ceasta privinta, cazul romanesc nu este unul izo\W: teoreticienii nationallsmului:lit 1IIIIsUIasupra naturii const rui te ~i a originilor eli tiste ale lim bilor nationale :

Lfmbile nationale sunt de regula constructe cvasiartificiale, uneori virtual inventate. Exact18 antipodul modului in care Ie reprezinta mi tologiile national iste, ele ofel' lI temeliil eprlrnordiale ale culturii nationale imatritele spiritului national. in cazul in care exista dejaun idiom elitist literar sau administrativ, acesta poate fi erijat in pt.rghie ese ntiala aprotocoeziunii nationale 11

ialJa rDeau lid,: 1 1 :nul P e u n plan paralel, acest Sine european, cosmopoli t, modern, liberal, laic, dinamic,110r democratic, urban, as a cum a fost definit, a fost ilustrat de 0 idee extensiva de literaritate.nai lub umbrela aceste ia , istoria , d iscursul jurnalis tic Si polit ic , romanul, poezia sau literaturailui d. c!!Hltotie au cooperat sau, pur i simplu, s-au amestecat, bazandu-se deopotrivli pe

Importul masiv de modele franeeze. Ca 8 1 1 luam numai douli exernple, poezia romanane , modern1i si-a abandonat tiparele baleanice neog r ec es ti , lmp rumu ta nd rapid genuri frantuzesti,ale, ~recum: poezla erotica, istorica sau didactica, in acelasi timp, in prozli, asistam, sub.eze palronajul lui Balzac, Proust i Gide, la edificarea romanului citadin, proclamat ge n fonda torilic, ailiteraturii autohtone moderne.siv. Reprezentlirile literare ale Bucurestiului sunt tot atarea exemple de potentare reciprocasol I n l r e efortul romanesc de mimetism cultural, pe de 0 parte, i obsesia maniheistli pcntrue ln dlhotomia european/non-european, pe de alta. Li teratura romana si-a tntruchipat freeventnale prcdilect ia pcntru modelarea culturall1 in topografi i simbolice memorabile, plvotand in jurulIui Capitalei. Bucurest iul a fost punctul de plecare axiomatic al unui elan semiotic impetuos,cea aVAnddrept rezultat 0 serie de arhitecturi fantasmatice, precurn Micu l Paris. La 0 analizaiune alen!!!, "ora~ul-text" 12 numit M i cu l P a ri s, care a jucat un rol-cheie in constructin identitat iiuris oulturalc romanesti, a fost produsul unui amestec fascinant de clisee ideologice, de stereotipii'e in .Ie siintului comun i de proiectii literare sutll In sut1! fictive. Aceasta arhitectura urbana

'onal 10, James Donald, "How English is it? Popular Literature and National Culture", In NewFormat lons ,1988, p. 33.artea I I. Il. Gellner,op. cu., pp. 47-79.

12. Alexander Gel ley, "City-Texts: Representat ion, Semio logy and Urban ism" , in P o li ti cs , T he or y a ndCon tem po r ar y Cu lt ur e , Columbia Unive rsi ty P re ss, New York, 1993, pp. 237-261.



44 IDENTITATE DE FRONTIERA.imaginarl i a fost prompt validata retoric de scoala, dar i de relatar ile calatorilor ocazionali,majoritatea francezi, precum Paul Morand, Raymond Poincare, Lucien Romier, Micul Pariseste In fapt produsul unui autentic proces de autocolonizare imaginara, aflat la bazaconstructiei identi tare romanesti i care a transformat f inal mente Franta intr-un non-l ieu,proiectat ~i instrumentalizat de 0 cultura periferica, angajatli In blltlilia pentru europenism.

Des ti nu l mode lu lu i pa tru ze c iop ti stfn posteritatea revolutlilor burgheze, paradigma europenista de la 1848, proiectata debonjuristi, a avut 0 cariera lunga i dernna de atent ie, fl ldi sli se schimbe radical ceva pAnl ila cel de-al Doilea RlIzboi Mondial, cand Romania a fost ocupatll de URSS. Perioadainterbelica poate fi vlizutll , la r igoare, drept apogeul eforturilor autohtone de modernizareeconomica, polit ica i culturala, dar i de sincronizare cu modernismul art is tic european.

fn secolul XX, francofilia - principalul motor al proiectului europocentric local - a fostasumata de un grup de intelectuali s tr li luciti , f lid! frustrari perifer ice sau complexe locale deinferioritate, cu 0 vaditll inclinare spre problematizarea elaborata a ident itatii lor: 0adevarata galaxie de "staruri" culturale, care au contribuit la promovarea europenismului pealte eli i dedit predecesorii lor patruzecioptist i. Prin simplul far/bde a se fi nascut romani, e iau perceput Europa ca pe 0 patrie axiomatica,

PlIr lisind definitiv sau temporar Bucurestiul , pentru orizonturi mai provocatoare , e i s-auararat decisi s ll creeze oriunde ca europeni pur si s implu, Daca ii acordam credit lui EdwardSaid, "eei mai multi indivizi apartin unei singure culturi, unui singur loc, unei singurepatrii, pe cand exilatii sunt parte a eel putin doua, ceea ce ii face profund constienti dedimensiunile paralele ale apartenentei culrurale=P, in eel mai inalr grad simbolic, europenismullor a transgresat i a facut ire levant sensul topografic ingust al notiunii de apartenenta. UnHdintre ei s-au stabilit la Paris, altii au facut constant naveta intre Romania ~iFranta. ElenaVacarescu, de pilda, a reprezentat Romania ca diplomat la Paris ~i Geneva, in vreme ceprintesa Marthe Bibesco obisnuia sa-si petreaca 0 jumatate de an la Paris, altll juml ltate inRomania, precum zeita Proserpina, care ii impartea existenta tntre pamam ~i inferno

Succesoare a Mavrocordat ilor bizantini , Marthe Bibesco se !nrudea cu un general al luiNapoleon, prin soacra sa, printesa de Caraman-Chimay: "in vinele ei curgea sangeromanesc, francez, grec $i italian ~i, prinrr-un efort intens de anamneza, ea ~i-a amintittrecutul tuturor familiilor europene, al principatelor ~i al popoarelor care au stimulatcreativitatea strarnosilor ei" 14, atrage atentia unul dintre contemporanii prin tesei . Oaspetefamiliar a) saloanelor pariziene, Marthe Bibesco numllra printre cunoscutii alii personalitatimilitaresi polit ice precum : Ramsey Mac Donald, Neville Chamberla in ~iWinston Churchill(caruia i-a dedicat 0monografie). Ca marturie a dist inselor sale amiciti i pariziene, poate fievocat schimbul epistolar cu Paul Claude) sau bine-cunoscuta carte All b al a ve c M a rc el P ro us t.

Total asimilata I itera turii franceze, Marthe Bibesco a publicat, la Paris i la Bucuresti ,mai rnult de 30 de volume, unele distinse cu premii de catre Academia Franceza, Dupa eelde-al Doilea Razboi Mondial, generalul Charles de Gaulle i -a d e ce rnat Le gi une a de Onoare,pentru devotamentul i cnergia cu care a scris I iteraturl l in I imba francczll .

Marthe Bibesco si-a dedicat ult lmii treizeci de ani din vial l! scnerll unel clirli rnasive,care a ramas din plicate neterminata : La Nymphe Europe". Titlul s llu CSIC ilustrativ,

13. Edward Said, Orienta/ism, Vintage Books, New York . 1979, pp, 170..172.14. Mircea Etiade, B r is er l e t o ir d e 1 0 ma is on . L a creativu e t s e s symbole, OAlllmnrti.Parlw, 1986,p. 67.15. Marthe Bibescu, L a N ym phe E uro pe, I. Me s v ie s o ll le r ie u rt J' , Pion, PUl l, 1960; L a N ym pheEurope, II, a/I tombe lafuudre, Grasser , Par is, 1976.



nali,Par isbazalieu,ism.

I deJamiadazareian.foste de: 0iipei, eis-auvard~ureidemulJniilena: cee InI luinge .domtitulatJeteitlili:hill:efiust.i~ti,eelire,lve,uiv,

67.pb e

IN LOC DE INTRODUCERE 45ptnoni ficdnd ideea de Europa intr-o ef igie feminina : 0 nimfa. In cartea Marthei Bibesco,1Il0Ntmod aparte de reprezentare a europenismului cedeaza treptat locul unui discurs .Ulobiografic, detal iu care atesta modul vizibil personalizat , autoreferential , de asumare aIIIropenismului , care marcheaza optiunile identitare ale intelectualilor romani din secolulXX , Ei adauga proiectului identi tar de la 18480 dimensiune autoreflexiva constituriva'".

Aceastli:generatie de intelectuali romani, de proeuropeni, s-a ararat tentata sliproblematizeze.I.tematic ecuatia local vs european in compuneri bine articulate, precum La NympheI t u r o p e , discursurile pubJice ale Elenei Vacarescu, in Franta sau Elvetia, consideratii le luiCloran despre Cum poti sdfli roman, publicate la Paris , sau Eseurile lui Mircea Eliade, celernul multe scrise in franceza'"._.'.Dupl i ce s-a stabilit in Europa Occidentala, Mircea EJiade a trebuit sl i-i defineascapormanent sta tu tul cultural , care, In termenii lui Montesquieu, l-ar f i asimila t unui Huron.' b IU$l , impresionantul sliu Jurnal, lung edt 0 vial!!, precum i Eseurile sale dau 0 replicaflt rmll eelor mai redutabile ingrl idituri locale ale orieui : rlidlieinile nationale. Alaturi detlbrlbe Bibesco, de Elena Vacarcscu sau de Cioran, Eliade a conferit noi valori sensuluiIradllional a l apartenentei , optand pentru 0 patrie imelectuala , cosrnopolita, La antipodul1I1111onalismuluieritotial ingust, Europa lor a fost mai degraba "un cosmopolis supranational" I H.' . Miscarea dinspre perifer ie spre un centru cultural preslM,lios , cum a fost Parisul, capita lamCidetnismului european, poate fi vllzut!l ca dimensiune maJor!! a eforturilor unei cornunitatimarainale de a se integra ide a deveni vizibila. Pascale Casanova, care a meditat asupra aeestuiproces in cartea ei, Republica mondiala a literelor, ca iintr-o serie de studii conexe, il distingeh'!Intant de colonizare, care reprezinta un tip invers de dinamica, dinspre centru spre periferii 19

Critica brandului france: de europenism(IIlel 0 evaluare a reprezentarilor eurocentrice ale identit! llii romanesti nu poate trece cu\'Oderea 0 replica mai putin vizibil li dedit emfaticul proiect european francofil : eel inspira t dem()(leJelegermane de gandire i de actiune. La antipodul euforicei francofil ii publice, aces!li p "modest" si, oarecurn, tacut de europenism a fost promovat de catre absolventii romani deIIFllosofie , Poli tehnica sau Economie de la universitat ile din Berlin, Giessen sau Viena.. Cu precadere dupli momentul istoric, cand tnscaunarea in Romfmia a dinastiei de

B(lhcnzoJlern a plirut 81 1 Ie ofere 0 sansa mai buna, cele mai diverse nostalgii, aspiratii iIIl llbi liJ integrative europoeentrice locale, au mizat pe 0 alternativa pro-germans. E un locoomun cll in Germania, mai mult decat Habsburgii catolici, dinastia protestanta de I-Iohenzollern" fost perceputa ca mostenitoare a "Ideii de Mitteleuropa=". Spre sfarsi tu l secolului.1 XIX-lea, Incepand en domnia lui Carol I , monarhia de Hohenzollern a initiat procesul deni( ldernizare sociala, polit ieli i economica a l(l.ri i, edificand "Romania europeans". A3u u m se spune azi la Bucuresti : "Nc-au rrebuit aproape 0 sutli de ani ea sll distrugem treptat1 1 1 1 ce a tntreprlns regele Carol I, i Inel! nu am reusit de tot! ",

In , Sleven Totosy de Zepetnek, "Comparative cultural studies and the study of Central EuropeanCulture",' In Steven Ti ltii sy de Zepetnek (ed.), Comparat ive Cent ral European Culture, PurdueUnivers ity Press, West Lafayet te, 2002, p. 10.

17, Mlrcea Eliade, op, cii., p. 76.I", Susan Suleiman Rubin, "Introduction", Comparative Literature, "The Idea of Europe", toamna2006, p. 268.

1 9 . Pascale Casanova, The World Republic of Let ters , t raducere de M.B. de Bevoise , Harvard Univers ityPress , Cambridge, Massachuset ts , 2004.

2(), Lonnie R. Johnson, Central Europe. Ennemies, Neighbors , Friends, Oxford University Press, NewYork/Oxford, 2002, p. 169.



rI 46 IDENTITATE DE FRONTIERA.

Din unghi retrospectiv, pentru multi istorici optiunile europene pro-germane se cuvinpuse in strllnsii relatie cu asa-zisa idee "colonizatoare" de Mitteleuropa. Varianta deWeltpolit ik numita Mttteteuropa s-a bazat pe misiunea istorica i civi lizatoare a culturi i,tiinlei i tehnologiei germane". in cea mai simplista prezentare, numitorul comun alaceste ia a fost proiectul unui imperiu german suficient de extins ca sli sustinli 0noua ordinee conomic s e u rope ana .

Inspirata ialimentata de proiecml Mitteieuropa sau nu, alternativa europeana pro-germansin Romania moderna merita amintit a, macar fiindca, dincolo de aparente, etaleaza un tiparcomun cu antipodul sliu francofil: miscarea de sus in jos, orientarea dinspre periferie sprecent ru i mai ales aceeasi tendinta autocolonizatoare frapantii. in plus, ambele au avut 0structura temporals identica, cu 0 turnanra pasoprista i una postpasopnsta. E de prisos sliad!lug!lro el i iproiectul identitar pro-german lasa la vedere 0 fibra autoreferentiala consistenta,

Dupa revolutiile de la 1848, societatea politica iculturala Junimea a lansat 0critica binearticulata speculativ la adresa importului superficial ipripit de modele franceze, denuntandu-ledrept "forme fl! .r lifond". Sintagma ii apart ine lui Titu Maiorescu, l iderul Junimii, filosof,critic literar, politician redutabil i prim-rninistru. Formula revelatoare, act iva i azi inRomania conremporana, eticheteaza prompt importul nejustificat de culturli si de civilizatie,In momentul de fat!l mai ales din Uniunea Buropeana, Autoexilat la Berlin catre sftlri tulvietii, unul dintre cei mai importanti scriitori nationaliai sec5'iului al XIX-lea, I.L. Caragiale,a flicut in proza sa 0 radiografie patrunzatoare a varstei de aur a M i cu iu i P a ri s i a BelgieiOrientului, prezentata ea produs al unui mimetism galic ridieo!.Ca i in cazul proiectului de orientare franceza, a lternativa pro-germana a fost asumatRin prima jumatate a secolului XX (mai ales in perioada interbelica) de catre un grup de tineriintelectuali e li tist i, care au tnzestrar-o cu 0 dimensiune autoreflexiva vizibilli.

Liderul neoficial ~i chari smatic al grupuJui, profesorul de filosofie i pol itieianul NaeIonescu, a glosat teoretic pe marginea raportului dintre europenismul a la francaise, vizibil,spectacular ~i emfatic, i ortenrarea pro-germana, mai curand inaparenta, dar mai eficace.Pentru Nae Ionescu, orientarea postrevolutionara francofila ar fi fost preponderent retorica,afectand in special educajia ~idiscursul polit ic al Romaniei moderne. Asta in timp ce, intr-oproportie mai mare decal s-ar fi crezut, cultura - inclusiv fata urbana a M icu lu i P aris - arf i disimulat t ipare germane esentiale iprofunde.

Nae Ionescu s-a afirmat ca unul dintre criticii ferventi i prestigiosi ai modernizliriif ilofranceze a Rornaniei, care nu era decat 0 imita tie epiderrnica a modelului sl iu originar :"A numi asta 0 me nt al lta te d e s ch im b , opusa unei men ta li td t! d e p r od u ct ie= ": Citatultintuieste Intr-o formula memorabila "mentalitatea de schimb", dimensiunea paradigrnaticastabila a imaginarului identitar romanesc. Adepti! lui Nae Ionescu au denuntat insistentaspeetul teatral icornieul genuin a1 mimetismului cultural ingenere, ca i idolatrizarea "sfflntuluimodel" francez, Totusi, nu putem treee eu vederea faptul cli autocolonizarea de orientaregermana, sustinuta de ei , a eondus finalmente la apari tia miscarii extremiste a Garzii de Fier .

Concluz i iCa i in cazul al tor spati! europene, in Romania natiunea promovata de elitele intelectuale afunctionat ca un argument major de coeziune pent ru locuitorii unor teritorii disparate. Inopinia lui Habermas, in Italia i in Germania lucruriIe n-au stat altfel :

21. Ibidem, p. 170.22. Nae !onescu, Roza vanturilor, 1926 -J933, Editura Cultura Natiouala, Bucuresri, 1990, p. 147.



iN LOC DE INTRODUCERE 47Inalnte de orice , natiunea este un proiect polit ic care confers un sentiment de coeziune. In~~zul Italiei ial Germaniei, constructia natiunii s-a produs de sus injos, intr-o conjuncturaIn care eHtele intelectuale au lncercat sa gaseasca un punet de sprij in pentru proiectele lorpolltlce23 Dc~i esentialmente elitist, in ultimii 150 de ani acest proiect a fost vandut eu sueces

II Illunli -masli , care, in Romania, in termeni i propusi de Erich Hobsbawm, a fost profund' 1 1 A , n U l unei forme proprii de "protonationalism popular''f".

Confirmiind faimoasa formula a lui Berkeley, E s se e st p e rc ip t'" , acest t ip de aspirat ieIIIlhuraUi catre vizibilitate, bazata pe 0 dinamica dinspre periferie inspre centru, ar t rebuiolar dlstinsa de ceea ce numim in mod curent "colonizare", sustlne Pascale Casanova. La. . ,A lI du l sau, prin orientarea centripeta , generata ~i prornovata din interior, construct iak!onUlntiipro-europene romanesti se opune net ideii de "colonizare"26. Pascale Casanova nuJ U s c r e a z l i insll 0 denumire aparte pentru acest proces, in care se disting atributele clare aleUnolorientllri "autocolonizante". Mai trebuie adaugat ell este legit im sll s ituam acest t ip de~.utocolonizare imaginara" exact la antipodul "imperial ismului imaginatie i" - 0 miscareIIln.pre centru spre periferie, definita ~i explorata de Vesna Goldsworthy in cartea saIIIYltntlng Ruritania", care d!! seama de procesul, spectaculos ~i tenace, de inventare a

~, IlBlcanilor, initiat in Europa Occidentala moderns i acdvpana azi.ei,t~~riaeu,.e,;a,:-0arIriiIf::tulicllentlluiareier.

Je a. 1 n

7.

JIIbllografieAnderson, Benedict, Im ag ined C om munities.' Reflec tions on the O rig ins and Spread O fNationalism, Verso Books, Londra, 1983; In rom. Comunitati imaginate. Reflectii"supra originii si raspf lndirii nationalismului, t rad. de Roxana Oltean ~iIoana Potrache,

Bditura Integral , Bucuresti, 2001.Anllhelescu, Mircea, "The Romanian Revolution of 1848. Moving Images", New In terna t iona lJ ou rn al o f R om a ni an S tu di es , 1998.Dlbesco, Marthe, L a N ym phe Europe, I, Me s v ie s a nt er ie ur es , Pion, Paris, 1960; LaN ymp he E ur op e, II, Oil tombe la joudre, Grassel , Paris , 1976.Cftsanova, Pascale, T he W orld R ep ub lic o f L etters, trad. de M.B. de Bevoise, Harvard

University Press, Cambridge, Massachusetts, 2004; In rom. Republica mondiala aliteretor, t rad. de Cristina Blzu, Curtea Veche, Bucurest i , 2007.Cloran, Emile, La t en ia ti on d'exister, Paris, Gallimard, 1956; In rom. lsp ita d e a e xis ta ,

Editura Hurnanitas , Bucuresti , 2007.Donald, James, "How English is it? Popular Literature and National Culture", In NewFormations, 1988.IWade, Mircea, Briser le to it d e l a maison. La c r ea ti v it e e t s es s ymbo le s , Gallirnard, Paris, 1986.OCHey, Alexander, "City-Texts: Representation, Semiology and Urbanism", in Polit ics,T he or y a nd C on te m po ra ry C ul tu re , Columbia University Press, New York, 1993.

23. Jilrgen Habermas, "The European Nation-State: On the Past and Future of Sovereignty and Citizenship",Pub li c Cu lt ur e , 1998, pp. 397- 410 .24. Erich J. Hobsbawm, N atio ns a nd N atio na lis m s in ce 17 80. P ro gr am , M yth, R ea lity , Cambridge

Univers ity Press . Cambridge, 1990.2 S . "A fi tnseamna a fi perceput" (lat.).26. Pascale Casanova, op. cit., p. 90.27. Vesna Goldsworty, I nv en ti ng R u ri ta n ia . T he I mp er ia li sm o f t he I ma g in a ti on , Yale University Press,

New Haven ~i Londra , 1998.



48 IDENTITATE DE FRONTIERAGellner, Ernest, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983; in rom. Natiun; $ I

nationalism, Noi perspective asupra trecutului, traducere de Robert Adam, prefata deR.I. Moore, Editura Antet, Oradea, Colectia CEU, 1997.

Goldsworty, Vesna, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination,Yale UniversityPress, New Haven ~i London, 1998; in rom. Inventarea Ruritaniei. Imperialismulimaginatiei, trad. de Luminita Cioroianu, Curtea Veche, Bucuresti, 2002.

Habermas, liirgen, "The European Nation-State: On the past and future of Sovereignty andCitizenship", in Public Culture, 1998.Hobsbawm, Erich 1., Nations and Nationalism since 1780. Program, Myth, Reality,CambridgeUniversity Press, Cambridge, 1990; in rom. Natiuni si nat ional ism din 1780 pllnt'1 fnprezent, Program, mit, realitate, trad. de Diana Stanciu, Editura Are, Chisinau, 1997.Ionescu, Nae, Roza vant u ri lo r ; 1926 -1933, Editura Cultura Nationala, Bucuresti, 1990.

Johnson, Lonnie R., Central Europe. Ennemies, Neighbors, Friends, Oxford UniversityPress, New York/Oxford, 2002.

Said, Edward, Orientalism. Western Conceptions of the Orient, Vintage Books, New York.1979; in rom. Orientalism: conceptiile occidentale despre Orient, trad. de AnaAntonescu ~iDoina Lica, Amarcord, Tirnisoara, 2001.Spiridon, Monica, Les dilemmes de l'ldentlte au confins de I 'Europe. Le cas roumain,L'Harmattan, Paris, 2004. .~

Suleiman Rubin, Susan, "Introduction", in Comparative Literature, "The Idea of Europe",toamna 2006, p. 268.Totosy de Zepetnek, Steven (ed.), Comparative Central European Culture, Purdue UniversityPress, West Lafayette, 2002.Wolff, Larry, Inventing Eastern Europe: The Map of Civilisation and the Mind qf Enlightenment,Stanford Universi ty Press. Stanford, 1994.

Date post:	19-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	comenzi-sua
View:	191 times
Download:	7 times

MONICA SPIRIDON - Europenismul CA Autocolonizare Imaginara

Documents