+ All Categories
Home > Documents > Spitalul Clinic de Urgenta Braila Sfantul Spiridon

Spitalul Clinic de Urgenta Braila Sfantul Spiridon

Date post: 29-Sep-2015
Category:
Upload: valerica-zarnescu-creanga
View: 70 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
protocol
71
Spitalul Clinic de Urgenta Braila „Sfantul Spiridon”, Pavilion B Sectia Recuperare Medicala PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT HEMIPLEGIA
Transcript

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

HEMIPLEGIADefinitie: Accidentele vasculare acute ale creierului reprezint, prin frecvena lor, capitolul cel mai important din patologia nervoas. Orice tulburare circulatoare intens i brusc produce leziuni cerebrale grave. Aceste leziuni sunt, n linii mari, de trei feluri: ramolismentul, hemoragia i edemul cerebral.

Se numete hemiplegie sindromul caracterizat prin pierderea motilitatii voluntare a unei jumti a corpului

Prin paraplegie se nelege paralizia celor doua membre inferioare.Acest sindrom poate fi determinat de leziuni ale neuronului motor central sau de leziuni ale neuronului motor periferic..Acest deficit neurologic localizat, brusc instalat este consecinta unui accident vascular cerebral- o infarctizare a creierului in care ischemia sau hemoragia duce la intreruperea functiei.

Tipurile anatomo-clinice cele mai insemnate sunt:

- hemiplegiile pedunculare

a) sindromul lui Webwr hemiplegie de partea opusa leziunii, asociata cu paralizia nervului oculomotor comun de partea leziunii.

b) sindromul lui Benedicht-de partea opusa leziunii o hemipareza asociata cu tulburari cerebeloase si miscari involuntare.

- hemiplegii protuberantiale

a) sindromul lui milard-hemiplegie de partea opusa leziunii asociata cu paralizie homolaterala a perechii a VII-a si a VI-a de nervi cranieni.

b) sindroamele de tipul Foville-sunt paralizii ale miscarilor de lateralitate a globilor oculari.

- hemiplegiile bulbare-sunt sindroame alterne constand intr-o hemiplegie incrucisata asociata cu o paralizie a unui nerv bulbar de partea leziunii.

- hemiplegia spinala-intereseaza o jumatate a maduvei situate deasupra unflaturii cervicale.Din punct de vedere motor se constata o paralizie a membrelor de partea leziunii, cu integritatea fetei.DIAGNOSTIC: CLINIC

:-Sindrom neuron motor central

-deficit motor hemicorp drept/sting, masiv/discret predominant brahiala, crurala,hemifata

-sincineziile

-spasticitate

-tulburari de coordonare

-tulburari de sensibilitate

-tulburari sfincteriene

-tulburari de comunicare

Hemiplegicul drept (leziune de hemisfer stang) prezinta:

-dificultati de comunicare

-invata dupa model sau demonstratie

-invata din greseli

-poate necesita supraveghere datorita problemelor de comunicatie

Hemiplegicul stang( leziune de hemisfer drept) prezinta:

-probleme de perceptive motorize/vizuala

-pierderea memoriei vizuae

-ignorarea partii stangi a corpului

-impulsivitate

-necesitate supraveghere datorata lipsei de judecata si/sau gandire.

EVALUARE FUNCTIONALA:

-controlul motor

-bilant articular

-posibilitatile de miscare

-mecanismul postural

-schemele de miscare functionala

-analiza mersului

-elemente senzitivo-senzoriale

-aprecierea ADL ( Activities of Daily Living)

-controlul motor al trunchiului

-stabilirea obiectivelor de etapa

LABORATOR

:-Hemoleucograma, glicemie, TGP

-Creatinina, LDL colesterol, sumar urina

-VSH, uree -+/- ionograma -+/- INR -urocultura

IMAGISTIC:

-CT

-RMN, la agravarea deficitului motor

TRATAMENT:

MEDICAMENTOS:

-o Aspirina pe zi este utila la pacientii care au in antecedente un AVC tromboembolic

-Dipiridamolul(Persantine) nu este efficient

-Ticlopidine 250 mg oral de 2 ori pe zi este indicat in AVC trombotic daca Aspirina nu este indicate

-anticoagulantele pe termen lung se recomanda in cazul unui AVC embolic

-medicatia antihipertensiva este indicate la pacientii cu AVC lacunar si hemoragic

-al comorbiditatilor(HTA,CIC,Fibrilatie atriala,Diabet zaharat,Dislipidemie)

-neurotrop-Cerebrolisin

-vasodilatatoare

-despasticizant-Baclofen

-antidepresive, antiepileptice

-antialgice DE RECUPERARE:

Programul de recuperare este adaptat la caz intrucat pacientii reactioneaza individualizat chiar daca deficientele functionale par a fi identice. Mai importante decat deficitele motorii sunt aspectele cognitive afectate de AVC.Recuperarea post AVC presupune utilizarea:

-tehnicilor compensatorii pentru mobilitate

-activitatilor zilnice/ ADL

-comunicarii

Recuperarea pacientilor post AVC incepe in faza acuta a ingrijirilor care i se acorda.

Interventia terapeutica efectuata in timp util mareste potentialul de recuperare si previne problemele datorate imobilizarii.

1.-TERMOTERAPIE antialgica sau de combatere a spasticitatii

2.-ELECTROTERAPIE antialgica, antiinflamatorie a patologiei asociate

3.-MASAJ sedativ/tonizant .

Efectele fiziologice ale masajului sunt multiple. Se atribuie masaj aciunii locale cum sunt:

-aciune sedativ asupra nevralgiilor, mialgiilor, artralgiilor

-aciune hiperemiant local de mbuntire a circulaiei locale care se manifest prin nclzirea i nroirea tegumentelor -nlturarea lichidelor interstiiale de staz cu accelerarea proceselor de resorbie De asemenea masajul are o serie de aciuni generale asupra organismului ca: - stimularea funciilor aparatului circulator i respirator. - creterea metabolismului bazal. - efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului, cu mbuntirea somnului, ndeprtarea oboselii etc. Toate aceste aciuni se explic prin aciunea exercitat de masaj asupra pielii, un organ bogat vascularizat i mai ales inervat. n piele exist numeroase terminaii nervoase (exteroceptori), punct de plecare a unei serii de reflexe.

La acestea trebuiesc adugate i efectele excitante exercitate de masaj asupra terminaiunilor nervoase din muchi, ligamente i tendoane (proprioceptoriIndicaii terapeutice ale masajului pot fi prescrise numai de medici.

4.-KINETOTERAPIE

Programul kinetoterapeutic pentru accident vascular cerebral va cuprinde n prim vaz exerciii pasive efectuate mai nti pe partea snatoas i apoi pe partea afectat.Exerciiile membrului superior:

1. Micri la nivelul degetelor:

- flexie, extensie, abducie, adducie, strngerea pumnului, se vor efectua att individual pentru fiecare deget n parte ct i simultan;2. Mcri ale articulaiei pumnului:

- flexia i extensia minii cu pumnul nchis i deschis, deviaie radial a minii, deviaie cubitar a minii, rotiri ale pumnului spre stnga i spre dreapta cu pumnul nchis i deschis;3. Micri ale antebraului:

- supinaie i pronaie a antebraului cu palma deschis4. Micri ale cotului:

- flexia i extensia cotului;5. Micri ale umrului:

- flexia, extensia membrului superior cu cotul ntins, rotaie intern i rotaie extern, abducia i adducia membrului superior, circumducia ntr-un grad de mobilitate permis de articulaie, ridicri i coborri de umr;Exerciiile membrului inferior:

6. Micri la nivelul degetelor:

- flexia i extensia degetelor;7. Micri la nivelul gleznei:

- flexia dorsal i flexia plantar, inversie i eversie, rotrii spre stnga i spre dreapta;8. Micri la nivelul genunchiului:

- flexia i extensia genunchiului;9. Micri la nivelul oldului:

- flexia coapsei pe bazin cu membrul inferior flexat i ntins;

- extensia coapsei pe bazin;

- rotaie ntern i rotaie extern;

- abducia i adducia membrului inferior ntins;

- micri de circumducie ct permite articulaia.

n urma aplicrii programului kinetoterapeutic exerciiile se vor face activo pasiv sau pasivo activ pentru a favoriza reeducarea motric a pacientului.

Cnd pacientul este capabil s execute aceste exerciii cu ajutor din partea kinetoterapeutului se trece la lucrul n oglind deoarece ajuta la refacerea imaginei kinestezice a pacientului.10. Exerciii pentu reeducarea capacitii de prehensiune:

- flexia i extensia falangelor (de la nivelul articulaiei dintre falangele 1 i 2 ale degetelor) cu fiecare deget n parte i simultan;

- flexia i extensia degetelor;

- abducia i adducia degetelor cu fiecare deget n parte i simultan;

- imitarea cntrii la pian;

- se duce buricele policelui la falanga distal a celor 4 degete, la nivelul falangei mediale i la nivelul falangei proximale;

- se duce buricele policelui la baza fiecrui deget;

- se pot folosi sticle de (2L, 1,5L, 1L, 0,5L) ncrcate cu ap;

- se strnge pumnul i se desface;

- se vor folosi obiecte mici ca (pix, ac, foaie de hrtie,etc) pentru mbuntirea micrilor de finee i a celor de autoservire.

Se vor folosi exerciii de autoservire ca reducarea spalatului pe faa, pe dini, berberitului n cazul brbailor, folositul tacmurilor, pieptnatu, etc.Exerciii pentru reeducarea mersului:

1. Exerciii statice (cu sprijin la bara fixa):

- ridicarea pe vrfuri;

- flexia dorsal a plantei pstrnd clciul pe sol;

- mutarea greutii de pe un picior pe cellalt;

- staiune unipodal.

2. Exerciii statice (fr sprijin la bara fix):

- se vor folosi exerciiile statice cu sprijin la bara fix

3. Exerciii dinamice (foarte important este reeducarea mersului fr crj sau baston):

- mers normal;

- mers pe o linie cu un picior unul n faa celuilalt;

- mers n lateral;

- mers cu spatele;

- mers cu trecere printre jaloane, mers cu trecere peste obstacole;

- urcatul i cobortul scrilor;PROGNOSTIC:

-recuperarea post AVC este un proces natural

-tehnicile recuperatorii asigura abilitatile compensatorii pentru deficitele functionale

-forta musculara revine dinspre proximal-distal

-prognosticul este in legatura cu:

-flesciditatea prelungita

-intirzierea in aparitia reflexelor

-intirzierea instalarii miscarilor motorii

-lipsa de miscare a mainii

-probleme severe de memorie

-incapacitatea de a intelege comenzile

-instabilitatea medicala.

Prognosticul limitat al AVC de a recupera este datorat:

--problemelor severe de memorie

--incapacitatii de a intelege comenzile

--instabilitatii medicale/chirurgicale

--AVC in antecedente

--incontinenta urinara sau de materii fecale

--deficitelor vizuale spatiale.

Hemplegicul stang tipic necesita 3-4 saptamani de recuperare in faza acuta in conditii de spitalizare

Hemiplegicul drept, cu problem severe de comunicare sau deglutitie, poate necesita 4-6 saptamani de recuperarea in conditii de spitalizare.Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

PARAPLEGIACOD AFECTIUNE: G.82.1

DEFINITIE: Paralizie a celor dou membre inferioare, cauzat de o leziune a celulelor motorii ale sistemului nervos, cu localizare fie central (lezare n profunzime a mduvei spinrii), fie periferic (leziune n zona de emergen a fibrelor nervoase ale mduvei sau nervilor).Paraplegii cu instalare acuta.

a. cauze traumatice, raniri directe ale maduvei, fracturi ale rahisului cu contuzie sau comprimare a medularei.

b. Cauze infectioase:mielite acute, virotice primitive, mielite postvaccinale, abcese epidurale.

c. Cauze vasculare: hematomielite, ramolismente medulare.

d. Leziuni toxice: mielite salvorsonice.

e. Leziuni compresive

Paraplegia cu instalare lenta.

a. tumorile intrarahidiene si vertebrale, morbul lui Pott, unele cifoze si scolioze

b. mielitele sifilitice cu evolutie lenta.

c. Leziunile degenerative ale maduvei

d. Scleroza in placi

e. Siringomegali

Paraplegia prin leziunea neuronului motor central este fie flasca, fie spastica Paraplegia flasca este aproape totdeauna de cauza spinala , paraplegiile prin leziunea trunchiului cerebral sau a emisferelor cerebrale fiind in mod obisnuit spastice.Paraplegia spastica este fie in extensie fie in flexie.

DIAGNOSTIC: CLINIC:

-deficit motor al membrelor inferioare

-tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor inferioare

-Evaluarea completa-anamneza

-clinica(in contextul etiologiei)

-evaluare senzitiva si motorie/scala ASIA ptr.incadrarea pacientului

-functionala-scalele benefice pentru calitatea vietii, index Barthel, FIM, ADL LABORATOR:

-Hemoleucograma, VSH,TGP

-Creatinina, LDL colesterol,sumar urina

-Urocultura TRATAMENT:

MEDICAMENTOS:

-Ptr.complicatiile potentiale:

-risc respirator

-risc cardiovascular-hipotensiune ortostatica

-tromboza venoasa profunda

-embolie pulmonara

-HTA

-genitourinare

-gastrointestinale

-tegumentare(escare)

-al spasticitatii-Baclofen

-al durerii

DE RECUPERARE:

1.-Electroterapie antialgica a patologiei asociate

2.-Electrostimulare functionala

3.-Masaj sedativ/tonizant

4. -Termoterapie pentru combaterea spasticitatii

5. -Kinetoterapie pentru reeducarea paraplegicului la pat

-mobilizari pasive, pasivo-active,active asistate

-posturari

-mobilizari active ale membrelor superioare

-tonifierea muschilor abdominali

-gimnastica respiratorie

-readaptarea la verticalitate

-reeducarea in sezut

-reeducarea in ortostatism si mers

PROGNOSTIC:-leziunea vertebromedulara produce infirmitate permanenta

-daca leziunea e incompleta atunci se poate astepta o recuperare atat a sensibilitatii, cat si motorie

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

LOMBOSCIATICACOD AFECTIUNE: M.51.1

DEFINITIE: Lombosciaticasaunevralgia sciaticreprezint un sindrom dureros cu localizare la nivelul teritoriului nervului sciatic: Regiunea lombar inferioar;

Fes;

Faa posterioar a copsei;

Faa posterioar a gambei;

Glezn.

Cauze determinante a lombosciaticii radiculare non-discale:a. Rahidiene:

Tumori primare sau secundare: hemopatii maligne (mielom, tumori benigne: chist, anevrism osos, osteom, angiom vertebral), tumori maligne:osteosarcom,boala Paget;

Infecioase - spondilodiscita;

Canal lombar strmt;

b. Intrarahidiene: tumori (neurinomul, meningiomul, hemangioblastomul, chistul arahnoidian de filum terminale), epidurite, anomalii de sac dural.

Lombosciatica plexulareste determinat de obicei de compresiuni ale plexului sacrat prin intermediul unor tumori n micul bazin, prinfracturi, hematoame sau fibroz instalat consecutiv radioterapiei.

Lombosciatica troncularpoate fi determinat de traumatisme ale bazinului, hematoame, infecii, tumori.

Lombosciatica cordonalpoate aparea consecutiv compresiunii fasciculului spino-talamic dorsal sau cordoanelor posterioare. Etiologia este reprezentat de tumori, spondilodiscite infecioase, scleroza multipl.DIAGNOSTIC: CLINIC:

-Sindrom algic prezent

-Sindrom vertebral static si dinamic prezent

-Sindrom neuroradicular prezent

-Sindrom dural +/-

-Sindrom neurovegetativ prezent

Diagnosticul diferenialse face cu:

Durerea de origine coxo-femural;

Nevralgia crural sau obturatorie;

Durerea articular posterioar;

Durerile cauzate de patologia arterial a membrelor inferioare precum arteriopatia obliternat a membrelor inferioare.

LABORATOR:

Sunt necesare analize precumVSHihemoleucogramala care se adaugexamene imagistice: radiografia standard cu patru cliee n poziie ortostatic: bazin fa, rahis lombar fa i profil, disc L5-S1 fa.n prezent radiografia nu mai este utilizat deoarece nu furnizeaz suficiente informaii pentru identificarea uneihernii de discsau a altei patologii ce comprim rdcina respectiv, metodele imagistice utilizate find RMN i CT.IMAGISTIC:

-Radiografie coloana lombara fata si profil cu modificarile: -pensare spatii intervertebrale

-megaapofize transverse L5

-lombalizare sau sacralizare vertebra S1/L5

-osteofitoza

-IRM coloana lombara

TRATAMENT:

OBIECTIVE: 1.-amelioraea durerii si a inflamatiei

2.-reabilitarea SNV

3.-scaderea contracturii musculare lombare

4.-relaxarea generala

MEDICAMENTOS si DE RECUPERARE:

in perioada acuta

- repaus pe pat tare

- posturi antalgice

- tratament medicamentos: - AINS

- infiltratii locale cu corticoizi si xilina

- antalgice

- miorelaxante

- sedative

- tratament de recuperare: - caldura neutra lombar (34-36) + mangaiere lombara

- electroterapie antalgica (curent diadinamic, Trabert, TENS,curenti interferentiali), ultrasunet

- kinetoterapie (metoda de relaxare Jacobson, exercitii defacilitare hold-relax modificat, utilizand pozitiile finale ale diagonalelor Kabat)

in perioada subacuta

- repaus la pat

- AINS

- infiltratii locale cu corticoizisi xilina

- analgezice

- miorelaxante

- tratament de recuperare : - caldura lombara + masaj manual (netezire)

- electroterapie antalgica (curent diadinamic, Trabert, TENS,curenti interferentiali), ultrasunet

- kinetoterapie prin tehnica hold-relax + primele exercitii din programul Williams

in perioada cronica

- tratament medicamentos: AI NS,

- tratament de recuperare: - kinetoterapie (programul Williams, exercitii de scoala spatelui)

- masaj manual

- electroterapie : joasa frecventa cu impulsuri (curentdiadinamic, Trabert, TENS), medie frecventa (curenti interferentiali), ultrasunet

- hidroterapie (dus subacval)

- termoterapie

In faza de intrerupere radiculara : electrostimulare

5.-Recomandarea de a purta intermitent corset lombostat

- PROGRAMUL WILLIAMS -

Faza I Williams cuprinde urmatoarele exercitii care trebuie facute de doua ori pe zi, de cate trei-cinci ori fiecare exercitiu.Exercitiul 1:Intins pe spate, genunchii indoiti si incet permitandu-le sa cada pe podea in pozitia intinsa, relaxat; se repeta de cinci ori (pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor musculatura posterioara a coapsei).

Exercitul 2:Intins pe spate, se flecteaza si se extind genunchii.

Exercitiul 3:Intins pe spate, flecteaza genunchii, apoi se aduc ambii genunchi deasupra pieptului si cu ambele maini se trage de genunchi spre piept, se mentine aceasta pozitie pana se numara la zece, apoi se revine la pozitia de start cu picioarele intinse; se repeta de trei ori (pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor).

Exercitiul 4:Intins pe spate cu picioarele pe podea, mainile unite in spatele gatului, se ridica un genunchi cat se poate de aproape catre piept; se mentine pozitia cat se numara pana la zece; se revine in pozitia neutra initiala si se repeta cu piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de cinci ori (pentru elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste puterea musculaturii abdominale).

Exercitiul 5:Intins pe spate cu mainile deasupra capului si cu genunchii indoiti, se incearca lipirea zonei lombare de podea si in acelasi timp se contracta musculatura abdominala; se mentine aceasta pozitie pana la zece si se repeta de cinci ori (pentru cresterea puterii musculaturii abdominale superioare si inferioare).

Exercitiul 6:In sezut pe scaun cu mainile pe langa corp, aplecarea capului intre genunchi, permitand mainilor sa ajunga pe podea; se mentine pozitia pana se numara la trei; se aduce corpul in pozitia initiala; se repeta de cinci ori (pentru elasticitate lombara si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare inferioare).

Faza a II-a a programului Williams. Exercitiile din faza a II a trebuie facute de doua ori/zi timp de patru luni; daca la sfarsitul acestei faze totul se desfasoara confortabil, se poate trece la faza III.Exercitiul 7:Intins pe spate, se indoaie ambii genunchi, picioarele sunt pe podea; se roteste bazinul si picioarele spre stanga si apoi spre dreapta; se repeta de cinci ori (pentru promovarea elasticitatii lombare si a ischiogambierilor).

Exercitiul 8:Pe spate cu ambele mebre inferioare intinse, se aduce piciorul drept pe genunchiul stang; se roteste genunchiul flectat spre dreapta si apoi spre stanga in masura confortului; se repeta apoi cu membrul inferior opus, de cinci ori de fiecare parte (pentru elasticitatea rotatoare a soldurilor).

Exercitiul 9:Intins pe spate, se ridica un picior deasupra podelei, se mentine pana numarati la zece, apoi se revine cu piciorul pe podea; se repeta de cinci ori (pentru cresterea fortei musculaturii abdominale).

Exercitiul 10:In ortostatism: genoflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calcaiele raman pe sol.

Exercitiul 11:In picioare, tinand mainile pe un scaun/masa, genoflexiune cu revenire in pozitia initiala (pentru cresterea fortei musculaturii anterioare a coapsei-cvadriceps).

Exercitiul 12:In picioare, relaxat prin inspir si expir amplu, se apleaca in fata usor trunchiul din solduri, cu genunchii intinsi; se incearca atingerea podelei cu degetele mainilor; se repeta de cinci ori (pentru elasticitatea lombara).

In perioada cronica se continua cresterea supletii lombare si tonifierea musculaturii slabe, cresterea supletii lombare prin exercitii de basculare a bazinului.

Faza III a programului Williams care cuprinde urmatoarele exercitii:Exercitiul 13:Intins pe spate cu o perna sub cap, soldurile si genunchii sunt flectati, picioarele pe podea, cu calcaiele destul de apropiate de fese; pacientul preseaza ferm lomba pe podea, contractand muschii fesieri si abdominali. Apoi este basculat bazinul prin ridicarea feselor de pe podea, dar cu mentinerea contactului lombei aplatizate; cea mai frecventa eroare este reprezentata de ridicarea si a zonei lombare impreuna cu fesele, crescand astfel curbura lombara si obtinand efectul contrar accentuarea durerii; se efectueaza de zece ori de doua ori/zi, treptat ajungandu-se la 20 de doua ori/zi la cei peste 50 ani, respectiv 40 de doua ori/zi la ceilalti.

Gradat, dupa o perioada de timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa fie intinse complet, iar dupa patru saptamani se poate trece la exercitiile din picioare.

Exercitiul 14:In picioare, cu spatele la perete si calcaiele la 25-30 cm de acesta; se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinind contactul lombei cu acesta.

Exercitiul 15:Decubit dorsal: se executa bicicleta, cu pelvisul mult basculat inainte.Este important de mentionat ca aceste exercitii nu sunt standard si se recomanda ca ele sa varieze in functie de pacient si anume: de localizarea afectiunii, varsta si profesia pacientului.

De exemplu, pentru cei a caror activitate profesionala consta in utilizarea mainilor si aplecarea in fata a trunchiului, programul trebuie sa fie axat pe consolidarea sistemului vertebral si a ischiogambierilor. Pentru cei care stau mult in picioare, programul se orienteaza pe tonifierea musculaturii de sustinere pe verticala a coloanei vertebrale.PROGNOSTIC:-Bun, daca tratamentul instituit este corect.

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

LUMBAGO DISCOGEN COD AFECTIUNE: M.54.5

DEFINITIE:

Lombalgiasaulumbagoeste o durere care apare si se localizeaza in regiunea lombara. Ea mai poate fi resimtita in regiunea lombara inferioara, lombosacrata sau sacroiliaca. Frecvent se complica cu o sciatica (vezi subiectulsciatica)

Etiologie (cauzele lombalgiei)

probleme ligamentare (entorse)

probleme musculare (contracturi)

procese cronice fibromusculare

procese de tip artrozic (spondiloza lombara)

spondilita anchilozanta lombara

inactivitatea fizica

suprasolicitarea coloanei lombare

traumatisme (lovituri, cazaturi)

anomalii osoase congenitale

boli degenerative, deformari osoase

Hernia de disc anomalii scheletice (spondilolistezis)

ruptura musculara

fibromialgia poate provoca si ea dureri lombare

Factori agravanti ai lombalgiei

calitatea proasta a somnului

oboseala, insomnie

conflicte psihosociale

DIAGNOSTIC: CLINIC:

-Sindrom algic prezent

-Sindrom vertebral static si dinamic prezent

-Sindrom radicular absent

-Sindrom dural +/-

-Sindrom neurovegetativ prezent

LABORATOR

:-Hemoleucograma, glicemie, TGP

-creatinina, LDL colesterol, sumar urina

IMAGISTIC:

-Radiografie coloana lombara fata si profil cu modificarile:

-pensare spatii intervertebrale

-megaapofize transverse L5

-lombalizare sau sacralizare vertebra S1/L5

-osteofitoza

-IRM coloana lombara

TRATAMENT:

OBIECTIVE:

1.-ameliorarea durerii si a inflamatiei

2.-reechilibrare SNV

3.-scaderea contracturii musculare lombare

4.-relaxare generala

MEDICAMENTOS:

-AINS in administrarea generala si locala, +/- AIS

-antialgice

-decontracturante

-al afectiunilor asociate

DE RECUPERARE:

1.-ELECTROTERAPIE antialgica,decontracturanta

2.-TERMOTERAPIE cu efect decontracturant(aplicatii de caldura/crioterapie)

3.-MASAJ sedativ, decontracturant

4.-KINETOTERAPIE:

A.-perioada acuta:-posturi antalgice, metoda Kabath

B.-perioada subacuta:-asuplizare trunchi inferior(Williams f I-II)

C.-perioada cronica:-asuplizare lombara(Wiliams fIII), tonifiere musculatura abdominala si erectori spinali

D.-perioada de remisiune completa:-,,scoala spatelui"-constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului -mentinerea fortei musculare

5.-Recomandarea de a purta intermitent corset-lombostat

PROGNOSTIC:-Bun, daca tratamentul constituit este corect

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTBOALA PARKINSONDefinitie: Boala Parkinsoneste oboal degenerativce survine n urma distrugerii lente i progresive aneuronilor din locus niger.Conventional, categoriile de boli in care apare parkinsonismul, se pot clasifica in :- boala Parkinson primara- sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic)Paralizia supranucleara progresivaAtrofia multisistemica- sindromul Shy-Drager- degenerescenta strio-nigrica- atrofia olivo-ponto-cerebeloasaBoala difuza cu corp LewyDegenerescenta corticobazala- parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (in care acest sindrom nu estetrasatura clinica primara) Dementa frontotemporala cu parkinsonism- parkinsonism secundar (consecinta a unei leziuni cerebrale dobandite)Toxic- MPTP ( metil-4-fenil-tetrahidropirinina)- mangan- monoxid de carbonIndus medicamentos- neuroleptic- metoclopramid, proclorperazina- rezerpina- valproat- blocanti ai canalelor de calciuVascular- lacune multiple in ganglionii bazali- boala BinswangerHidrocefaliiTraumatisme cranioc-cerebraleTumoriDegenerescenta cronica hepatocerebralaBoala WilsonBoli infectioase- parkinsonismul postencefalitic- boala Creutzfeldt-Jakob- infectia HIV/SIDADIAGNOSTIC CLINIC:

-rigiditate

-bradikinezia

-tremor neintentional ce determina tulburari posturale importante(cifoza, cu proiectia capului si trunchiului inainte, flexum de sold si genunchi), mers cu pasi mici si balansul membrelor superioare, afectarea reflexelor de redresare, cu pierderea echilibrului, deformari ale membrleor, facies imobil.

-dementasurvine tardiv n evoluia bolii Parkinson i afecteaz 15% - 30% din pacieni.-memoriarecent este afectatEXAMENE PARACLINICE:

- uzuale, in particular imagistica convetionala (tomodensitometrie, IRM) nu pun de regula in evidenta modificari caracteristice bolii Parkinson, dar ele trebuie obligatoriu efectuate pentru stabilirea diagnosticului initial, deoarece sunt extrem de utile pentru excluderea altor afectiuni care se includ in diagnosticul diferential (procese expansive intracraniene, leziuni vasculare, alte boli neurodegenerative, s.a.). In ultimii ani, se folosesc din ce in ce mai multe metode radioizotopice specifice, dar nu in practica clinica de rutina ci atunci cand examenul clinic si explorarile uzuale nu reusesc sa certifice diagnosticul pozitiv, respectiv PET cu 18F-fluorodopa si mai ales SPECT cu beta-CIT. Aceste metoderadioizotopice nu sunt accesibile in prezent in tara noastra.Studiile imagistice structuralene ofera cel mai frecvent informatii limitatein ce priveste afectiunile extrapiramidale, dat fiind faptul ca modificarile esentiale sunt de ordin neurochimic si de aceea sunt mai bine evidentiatede studii functionale ca PET si SPECT.In concluzie, majoritatea ghidurilor de diagnostic prevadca obligatorie o investigatie imagistica cerebral( CT sau RMN) la debutul afectiunii cu scopul excluderii altor afectiuni care pot genera un sindrom parkinsonian.TRATAMENT:

MEDICAMENTOS:conform indicatiilor medicului specialist.

DE RECUPERARE:

- kinetoterapie (analitica, corectarea mersului, exercitii de mimica, corectarea posturii, echilibrului)

- hidrokinetoterapie in apa calda 36-37 grade(caldura scade spasticitatea extrapiramidala)

- hidroterapie (bai cu bule)

- magnetodiaflux

- terapie ocupationala in functie de stadiul bolii.

In reeducarea functionala a parkinsonului un rol decisiv il are familia pacientului, care trebuie sa asiste si sa incurajeze eforturile bolnavului. Apartinatorii vor insista cu rabdare pe langa bolnav ca acesta sa isi execute zilnic programul de exercitii.Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTFRACTURILE MEMBRELORDefinitie: Fractura reprezinta o intrerupere a continuitatii osului produsa printr-o lovitura directa sau printr-un mechanism indirect.

DIAGNOSTIC:-deficit motor sau sensorial ca urmare a traumatismului asupra nervilor periferici

-durere produsa de palparea sau mobilizarea membrului respective

-se apreciaza mobilitatea pasiva sau activa in articulatiile sub si supraiacente focarului de fractura

-se apreciaza capacitatea pacientului de a contracta voluntar musculature membrului afectat.

PROGRAM DE RECUPERARE MEDICALA A FRACTURILOR

Are ca scop principal restabilirea nivelului normal deactivitate al pacientului.

Obiective generale:

-reducerea durerii: tratament medicamentos: -antialgice

-caldura

-masaj

-Stimulare neuronala electrica transcutanata

-fluidoterapia

-reducerea edemului: exercitii active, asistate

Pozitia antidecliva a membrului asistat

Bai Whirlpool

Masaj bland

Aplicarea unor ciorapi supraelastici

-recuperarea mobilitatii articulare si a fortei muscular:

-exercitii active asistate

-exercitii de reeducare neuromusculara

-exercitii cu rezistenta

-caldura urmata de intinderea tesuturilor conjunctive(stretching)

-recastigarea independentei de autoingrijire si a activitatilor zilnice

Mobilizarea rapida minimalizeaza efectele imobilizarii asupra aparatului cardiopulmonary si musculoscheletal.

Dupa imobilizarea initiala se va utilize o orteza spre a facilita deplasarea si pt a permite incarcarea progresiva.

Durata imobilizarii variaza in functie de tipul fracturii, de localizare si de tratamentul ortopedico-chirurgical.

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTCOXARTROZADEFINITIE: numit i artroza coxo-femural sau artroza oldului, reprezint localizarea reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulaiei coxofemurale(oldului).

COD AFECTIUNE: M.16.0

DIAGNOSTIC:

CLINIC:

-Dureri la nivelul soldului referite inghinal peritrohanterian, fesier si pe fata anterioara a coapsei pina la nivelul genunchiului

-Redoare articulara cu tendinta dezvoltarii unor pozitii vicioase(flexum si

adductie cu rotatie externa)

LABORATOR:

-Hemoleucograma, VSH, TGP

-Creatinina, LDL colesterol, sumar urinaIMAGISTIC:

Radiografie de bazin(fata) cu urmatoarele modificari:

-ingustarea spatiului articular

-osteocondensare, osteoscleroza os subcondral si/sau geode

-osteofite la periferia suprafetelor cartilaginoase

TRATAMENT:

OBIECTIVE:

1.-ameliorarea durerii si a inflamatiei

2.-mentinerea/cresterea mobilitatii articulatiei soldului

3.-imbunatatirea stabilitatii soldului

MEDICAMENTOS:

-AINS in administrarea generala,locala si/sauperiarticulara,miorelaxante

-antialgice,condroprotectoare per os,glucocorticoizi in administrare articulara

-Antialgice

-Miorelaxante

-Condroprotectoare per os

DE RECUPERARE:

1.-ELECTROTERAPIA antialgica decontracturanta(curenti de

joasa, medie, inalta frecventa, laserterapie)

2.-TERMOTERAPIE locala, bi calde, mpachetri calde cu nmol terapeutic sau parafin

fototerapia cu I.R

endotermie profund

3.-MASAJ sedativ

4.-KINETOTERAPIEI. Din decubit dorsal:

1. Flexia gambei pe coaps i a coapsei pe bazin;

2. Flexia genunchiului, urmat de extensia genunchiului pe vertical;

3. Ridicarea piciorului ntins sus;

4. Rotri ale piciorului ct mai ample;

5. Genunchi ndoii, tlpile pe sol, minile pe lng trunchi, ridicarea bazinului i meninerea poziiei 2 3 secunde;

6. Genunchii ndoii, talpile pe sol i deprtate, balansri ale genunchilor spre stnga i spre dreapta, cu tendina de a atinge solul cu genunchi;

7. Genunchii ndoii, talpile pe sol i apropiate, deprtarea i apropierea genunchilor;

8. Cu genunchi ntini, deprtarea i apropierea picioarelorII. Din poziia decubit lateral:

9. Ridicarea piciorului cu genunchiul ntins;

10. Balansarea piciorului nainte i napoi, cu genunchiul ntins;III. Din poziia decubit ventral:

11. Ridicarea piciorului sus, cu genunchiul ntins;

12. Ridicarea piciorului cu genunchiul n flexie;IV. Din poziia pe genunchi, sprijin pe palme:

13. Aezarea ezutei pe clcie i revenire;

14. Ducerea unui picior ntins sus, urmat de ndoirea genunchiului i ducerea lui spre piept;

15. Pedalarea la bicicleta ergonomic.Se vor executa 10-12 repetari a cte 3seri de 2 ori /zi. Exerciiile se for face la limita dureri.PROGNOSTIC:

-Imprevizibil in absenta vreunui tratament

-Terapia poate intirzia evolutia bolii si are valoare profilactica pentru

protejarea articulatiei condrolaterale

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTGONARTROZA DEFINITIE:

Gonartroza este o afectiune cronica degenerativa a articulatiei, avand ca rezultat deteriorarea invalidanta a articulatiei. Se produce practic o uzura progresiva a cartilajului articular, care isi pierde supletea, aparand durerea si limitarea mobilitatii genunchiului.

CODAFECTIUNE:: M.17.0

DIAGNOSTIC:CLINIC:

-dureri cu caracter mecanic/mixt la nivelul genunchiului

-limitarea mobilitatii articulare

-deformarea articulara

-tumefactia articulara

-soc rotulian prezent,temperatura locala crescuta in decompansari

algoinflamatorii

LABORATOR:

-Hemoleucograma, glicemie, TGP

-Creatinina, LDL colesterol, sumar urina

-VSH

-PCR

IMAGISTIC:

-Radiografie de genunchi bilateral(fata si profil)cu urmatoarele modificari:

-ingustarea spatiului articular

-scleroza subcondrala

-osteofite

-deformarea capetelor articulare,dezaxari,ankiloza(in stadii

avansate)

TRATAMENT:

OBIECTIVE:

1.-ameliorarea durerii si a inflamatiei

2.-imbunatatirea mobilitatii articulare

3.-ameliorare echilibrului muscular agonist/antagonist

4.-obtinerea unei stabilitati articulare

MEDICAMENTOS:

-AINS in administrarea generala,locala si/sau periarticulara,miorelaxante

-antialgice,condroprotectoare per os,glucocorticoizi in administrare articulara

-infiltratii cu solutie viscoelastica

DE RECUPERARE:

1.ELECTROTERAPIA antialgica, decontracturanta(curenti dejoasa,medie,inalta frecventa,laserterapi)

2.TERMOTERAPIE locala, bi calde, mpachetri calde cu nmol terapeutic sau parafin

fototerapia cu I.R

endotermie profund

3.-MASAJ sedativ

4.KINETOTERAPIE

-exerciii izometrice i izotonice de tonifiere a musculatorii paraarticulare, prin metode bine cuantificate i evaluare dup bilan articular, mecanoterapia, scripetoterapia, bicicleta, sistemul Guthrie - Smiths, cu benzi i arcuri elastice, hidrokinetoterapia

I. Din poziia decubit dorsal:

1. Flexi plantare i dorsale la nivelil tlpi piciorului;

2. Rotri n ambele sensuri ale tlpi piciorului;

3. Flexii i extensii ale genunchilor simultan i alternativ;

4. Genunchi ndoii, tlpile lipite de sol extensia genunchilor cu flexia coapsei pe bazin , simultan i alternativ;II. Din poziia decubit ventral:

5. Flexii i extensii ale genunchilor, simultan i alternativ;III. Din piziia eznd pe scaun:

6. Flexii i extensii ale genunchilor , cu meninerea poziiei de extensie 4 5 secunde;

7. Ducerea genunchilor la piept , alternativ, cu ajutorul minilor;

8. pedalarea la bicicleta ergonomic.Se vor executa 10 15 repetri a cte 3 seri pentru fiecare exerciiu de 2 ori / zi. Exerciiile se vor efectua la limita durerii. Se vor efectua exerciii de tonifiere muscular a coapsei i a gambei prin izometrie (contracie muscular). 5.IGIENA ARTICULARA:

Scdere n greutate

Repaus fizic n decubit 30 minute la 3-4 ore de activitate n ortostatism

Mers sprijinit n crje, baston, cadru pentru descrcare articular

nclminte comod, ortopedic

Ortezare articular ( genunchiere) Educaia i autongrijirea pacientuluiPROGNOSTIC:

-Imprevizibil fara tratament

-Terapia poate intirzia evolutia bolii si are valoare profilactica pentru

protejarea articulatiei condrolaterale

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTPOLIARTRITA REUMATOIDADEFINITIE: Poliartrita reumatoida este o artropatie cronica, cu caracter progresiv ,distructiv si deformant insotita de multiple manifestari sistemice.

CODAFECTIUNE:M059

DIAGNOSTIC:

CLINIC:

1. redoare matinal: la nivelul i n jurul articulaiilor, cu durat de minim o or nainte de momentul ameliorrii maxime;

2. artrit n cel puin 3 zone articulare: minim 3 zone articulare prezentnd simultan tumefacie de esuturi moi sau acumulare de lichid sinovial observat

de medic (hipertrofi ile osoase izolate nu satisfac acest criteriu). Cele 14 zone articulare posibil afectate sunt: articulaiile interfalangiene proximale

(IFP), metacarpofalangiene (MCF), radiocubito carpiene (RCC), coate, genunchi, tibiotarsiene (TT), me tatarsofalangiene (MTF), dreapta sau stnga;

3. artrit a articulaiilor minilor: cel puin o zon articular tumefi at (conform defi niiei de la criteriul 2), la nivelul RCC, MCF, IFP;

4. artrite simetrice: afectarea simultan bilateral a acelorai arii articulare (defi nite ca la criteriul 2). Afectarea bilateral a IFP, MCF, MTF este acceptabil fr simetrie absolut;

5. noduli reumatoizi: subcutanai, dispui deasupra proeminenelor osoase, suprafeelor de extensie sau regiunilor juxtaarticulare, observai de un medic

Criteriile 1-4 trebuie s fi e prezentate pe o perioad de minim 6 sptmni.

LABORATOR:

-Hemoleucograma, glicemie, TGP

-VSH

-PCR

-FR

IMAGISTIC:

Radiografie:

- leziuni tipice pentru PR evideniate pe radiografi a posteroanterioar de mini cu RCC, respectiv: eroziuni sau osteoporoz clar localizat la sau mai evident n jurul articulaiilor afectate (modifi crile isolate artrozice nu satisfac acest criteriu).

TRATAMENT:

MEDICAMENTOS:

analgetice simple pn la opioide

analgetice cu efect antiinflamator: medicamentele antiinflamatorii remisive nesteroide (AINS neselective + protecie gastric/ AINS selectiv inhibitori COX2);

medicamente "de fond" pentru a influenta si evolutia bolii;

hormoni corticosteroizi, de exemplu prednisonul

noile medicamente biologice

miorelaxante,

DE RECUPERARE:

OBIECTIVE:

A)FAZA ACUTA:

-reducerea durerii si a inflamatie

-mentinerea mobilitatii articulare

-mentinerea fortei si a rezistentei musculare

B)FAZA SUBACUTA:

-reducerea durerii si a inflamatiei

-mentinerea mobilitatii articulare

-mentinerea fortei si a rezistentei musculare

C) FAZA CRONIC-ACTIVA:

-combaterea inflamatiei si a tendintei distructive cu consecintele ei

-mentinerea mobilitatii articulare

-mentinerea fortei musculare.

MIJLOACE:

1.Terapie fizical - kinetic

n perioada inflamatorie:

Scop: ameliorarea durerii, mentinerea mobilitatii articulare si mentinerea fortei si a rezistentei musculare prin:

- imobilizare sau repaus simplu n poziii antalgice posturri simple n poziii

funcionaleposturri extreme alternante

- masaj decontracturant al marilor grupe musculare din jurul articulaiilor afectate;

- masaj cu ghea pe articulaiile afectate.

- periajul/masaj cu ghea pe articulaiile afectate traciuni uoare n ax

- mobilizri pasiveauto-pasivepasivo-active, blnde

- exerciii de mobilizare activ ampl controlateral i axio-periferice homolaterale,

progresiv

- exerciii izometrice

n perioada subacut:

Scop: reducerea durerii si a inflamatiei, , mentinerea mobilitatii articulare si mentinerea fortei si a rezistentei musculare prin:

- imobilizare sau repaus sau posturri simple n poziii funcionaleposturri extremealternante

- periajul/masaj cu ghea pe articulaiile afectate traciuni uoare n ax

- masaj sedativ-relaxant local

- mobilizri pasiveauto-pasivepasivo-active

- exerciii de mobilizare activ ampl controlateral i axio-periferice homolaterale

- exerciii izometrice cu pruden i progresiv

- mobilizare din suspendare

- scripetoterapie

- hidrokinetoterapie

- posturri chiar forate pn la limita de toleran a durerii

- micri active cu rezisten realizat de kinetoterapeut

- terapie ocupaional fr ncrcare intens

- media frecven curent interferenial;

- Diapuls, ultrasonoterapie;

- Ortezare n poziii funcionale, fix i dinamic

n perioada de remisiune sau cronic-activ:

Scop:combaterea inflamatiei si a tendintei distructivecu consecintele ei, mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare prin:

- posturri n poziii fiziologice, funcionale

- utilizarea unor echipamente protective ajuttoare

- realizarea unui raport favorabil ntre activitate i repausul articular

- mobilizri articulare pasive pasivo-active active

- exerciii izometrice i dinamice cu rezisten progresiv

- terapie ocupaional

- masaj umed cu ap;

- masaj muscular tonifiant;

- traciuni, elongaii;

- masaj Cyriax articular.

2.ELECTROTERAPIA- antialgica decontracturanta(curenti de joasa, medie, inalta frecventa, laserterapie)

3.TERMOTERAPIE locala, bi calde, mpachetri calde cu nmol terapeutic sau parafin

fototerapia cu I.R

endotermie profund

4.MASAJ -sedativ

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTSPONDILITA ANKILOZANTADEFINITIE:

Spondilita anchilozant este o boal cronic progresiv care afecteaz n principal articulaiile sacroiliace i articulaiile coloanei vertebrale, cu evoluie spre anchiloz vertebral.

CODAFECTIUNE: M.45.

DIAGNOSTIC:

CLINIC:

-durere lombara joasa cu caracter inflamator si redoare matinala

-durere si redoare in regiunea toracica

-limitarea mobilitatii lombare

-limitarea expansiunii toracice

-prezente sau antecedente de irita

-artrite periferice(umeri, sold, genunchi)

LABORATOR:

-Hemoleucograma, glicemie, TGP

-Creatinina, LDL colesterol, sumar urina

-VSH

-PCR

-FR

-Ag HLAB(prezent in 98% din cazuri, se efectueaza la Institutul Hematologic)

IMAGISTIC:

Radiografie de articulatii sacroiliace si coloana vertebrala cervicala,

dorsala, lombara, cu urmatoarele modificari:

-sacroileita bilaterala in diferite stadii(pseudolargimea spatiului articular,

scleroza periarticulara,diminuarea interliniului articular si fuziunea

completa)

-sindesmofite, aspect patrat al vertebrei pe radiografia lombara de profil,

rectitudinea coloanei lombare, coloana de bambus

-RMN articulatii sacroiliace ptr.diagnosticul precoce

TRATAMENT:

MEDICAMENTOS:

-AINS in administrarea generala si locala,medicatie defond(sulfasalazin, methotrexat, infliximab)

-miorelaxante, antialgice

DE RECUPERARE:

OBIECTIVE:

1.-reducerea durerii si s inflamatiei

2.-mentinerea/corectarea posturii fiziologice a coloanei vertebrale

3.-mentinerea/corectarea mobilitatii articulare(coloana vertebrala,

solduri, umeri)

4.-tonifierea musc.erectori trunchi si cap, abdominali, fesieri mari, psoasiliac

5.-pastrarea/cresterea capacitatii respiratorii

MIJLOACE:

1.ELECTROTERAPIE antialgica decontracturanta

2.TERMOTERAPIE(aplicatii locale de caldura superficiala sau profunda cu efect antialgic, miorelaxant)

3.MASAJ cu efect sedativ

4.KINETOTERAPIE: posturare n extensie, n ortostatism i n decubit pe spalier n sala de kinetoterapie

Exerciii de postur

Din decubit dorsal

Pe un pat tare cu genunchii extini (se pune un sul sub coloana lombar), cu minile sub ceaf; pacientul ncearc s ating cu coatele patul i s menin; dac nu reuete se vor pune sculei cu nisip pe coate.

Cu o pern sub coloana toracal, pe faa anterioar a umerilor se plaseaz doi sculei cu nisip, genunchii sunt perfect ntini.

Pe o bncu de gimnastic, membrele superioare n abducie 90 i pronaie; se execut o adducie orizontal cu meninerea posturii.

Din decubit ventral

Cu o pern sub frunte i una sub piept; se vor pune sculei cu nisip pe coloana vertebral dorsal i pe bazin.

Din ortostatism

Cu spatele la 15 cm de perete; pacientul atinge uor zidul mai nti cu sacrul, apoi cu omoplaii, apoi cu occiputul; se desprinde i reia exerciiul. Universitatea Spiru Haret

Mobilizri analitice active

Din decubit dorsal

Genunchii flectai, tlpile pe sol, pacientul cu un baston n mini sprijinit pe coapse; execut ducerea bastonului peste cap i revenire.

Genunchii flectai, pacientul prinde un baston de capete, braele sunt n flexie de 180; execut ducerea bastonului n lateral prin alunecare pe saltea.

Genunchii extini, un sul sub zona lombar: membrele superioare n abducie + flexie 90 cu palmele pe sol; pacientul duce membrele superioare n fa executnd o btaie din palme, apoi revine cu palmele pe sol.

Genunchii extini, braele pe lng corp; pacientul duce cte un membru inferior spre piept o dat cu flexia genunchiului, apoi revine cu genunchiul perfect extins.

Cu genunchii flectai la 90 la marginea patului; pacientul balanseaz membrele inferioare i bazinul spre stnga / dreapta.

Genunchii flectai/extini, tlpile pe sol; pacientul execut trre napoi cu ajutorul umerilor i a tlpilor/membrelor inferioare.

Din decubit ventral

Membrele superioare sunt la spate cu degetele ntreptrunse; pacientul execut extensia trunchiului, capului i a gtului.

Membrele superioare la spate prind un baston de capete; pacientul ridic bastonul de pe fese concomitent cu extensia trunchiului.

Membrele superioare ntinse pe lng cap cu palmele pe sol prind un baston de capete; pacientul ridic bastonul concomitent cu extensia trunchiului, capului i a gtului, apoi revine.

Cu sprijin pe antebrae, palmele pe sol; se execut rsuciri ale trunchiului concomitent cu ridicarea unui membru superior n abducie la 90.

Din patrupedie

Privirea nainte; pacientul execut ridicarea alternativ a membrelor inferioare cu arcuiri finale.

Membrele superioare alunec n fa astfel nct nasul pacientului s ia contact cu solul; se execut lordozri i cifozri ale coloanei.

Pacientul execut ridicarea unui membru superior o dat cu membru inferior opus.

Pacientul duce un membru superior spre zenit o dat cu rsucirea trunchiului i capului dup mn (Fig. 3.1.).

Din aezat

Pe un scaun/clare pe o banc de gimnastic, cu minile la ceaf, coatele trase napoi; pacientul execut rsuciri spre drea- pta/ stnga ale trunchiului.

Pe un scaun, cu un baston apucat de capete i plasat pe umeri; pacientul execut nclinri laterale de trunchi.

Pe un scaun cu un baston n mini pe genunchi; se execut flexia capului concomitent cu ducerea bastonului n sus peste cap i extensia capului cu ducerea bastonului napoi pe genunchi.

Pe o bncu de gimnastic, cu un baston n mini ridicat la nivelul umerilor; pacientul execut rotaia capului spre dreapta concomitent cu ducerea bastonului spre stnga.

Din ortostatism (ideal n faa oglinzii)

Cu o minge medicinal n mini; pacientul ine mingea pe umrul drept, o ridic deasupra capului apoi o duce pe umrul stng.

Cu o minge medicinal n mini; pacientul ine mingea sus deasupra capului i execut nclinri laterale de trunchi.

Cu un baston la spate prins de capete; pacientul execut deprtarea bastonului de spate o dat cu ducerea unui genunchi la piept.

Cu un baston n fa prins de capete; pacientul execut ducerea bastonului nainte (flexia braelor) concomitent cu extensia unui membru inferior.

Lateral de spalier, mna de partea spalierului prinde ipca din dreptul umerilor; pacientul execut balansri ale membrului inferior.

Cu faa la spalier, picioarele deprtate, trunchiul la 90, minile prind ipc din dreptul umerilor: pacientul execut ntinderea paravertebralilor.Cu spatele la spalier, minile prind o ipc; pacientul execut flexii ale trunchiului cu arcuiri finale.

Mers cu un baston inut sub axile, coatele flectate.

Din decubit dorsal

Genunchii flecai, braele pe lng corp, kinetoterapeutul la capul pacientului cu palmele pe regiunea subclavicular, n timpul expirului se execut cu podul palmei presiuni orientate de sus n jos i oblic nainte.

Minile la ceaf, kinetoterapeutul introduce minile sub antebraele pacientului i le plaseaz pe toracele acestuia: n timpul inspirului forat, kinetoterapeutul, prin ridicarea antebraelor i apsarea uoar a palmelor pe torace determin proiectarea n sus i nainte a capului i umerilor pacientului (

Din decubit ventral

Minile cu degetele ncletate sub brbie, kinetoterapeutul aflat la capul pacientului apuc de coate; inspir cu ridicarea coatelor (diametrele toracice se mresc att prin traciunea exercitat asupra coloanei vertebrale, ct i prin lrgirea spaiilor intercostale). - Hidrotermokinetoterapie

PROGNOSTIC:

-rar evolueaza spre ankiloza

-prezenta manifestarilor extraarticulare(irite acute, amiloidoze

secundare)intuneca prognosticul bolii

Spitalul Clinic de Urgenta Braila

Sfantul Spiridon, Pavilion B

Sectia Recuperare Medicala

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTSINDROMUL DE CANAL CARPIANDEFINITIE: Tunelul carpian este o regiune intre incheietura pumnului si palma delimitata de oasele carpiene si ligamentul carpian. Prin acest canal trec tendoanele unor muschi si nervul median, ce conduce senzatiile de la primele 3 - 4 degete (deget mare, aratator, mijlociu si partial, inelar) si coordoneaza contractia unor muschi ai palmei

CODAFECTIUNE: G.56.0

DIAGNOSTIC:

CLINIC:

SUBIECTIV

-parestezii la nivelul fetei dorsale a degetului I-IV si palma distal, cu intensificari nocturne si dimineata,se accentueaza dupa anumite activitati

-durere sub forma de crampa la nivelul pumnului si distal in

interiorul nervului median

OBIECTIV

-hipoestezie la nivelul fetei palmare a primelor trei degete si pe radiala a fetei palmare a degetului III

-scaderea fortei musculare police in efectuarea abductiei si opozitia

-hipotrofierea eminentei tenare

-tumefactia fetei palmare a articulatiei pumnului

-tulburari trofice locale si crize vasospastice(Sindromul Raynaud)

-semnul Tinel

-semnul Phalen

-aplicarea unei presiuni directe pe canalul carpian reproduce

simptomele canalului carpian

LABORATOR:

-Hemoleucograma, glicemie, TGP

-Creatinina,LDL colesterol, sumar urina

-VSH

IMAGISTIC:

-EMG cu urmatoarele modificari:alterarea neuroperiferica(denervarea

musculaturii tenare)-prin Bilet de trimitere

-determinarea VCM, VCS a nervului median

TRATAMENT:

MEDICAMENTOS:

-masuri generale:se adreseaza afectiunilor de baza(Poliartrita

reomatoida, Diabet zaharat)

-antialgice

-vasodilatatoare periferice

-vitaminoterapie din grupul B

DE RECUPERARE:

1.ELECTROTERAPIE(laserterapie, electrostimulare, galvanizare, ultrasunete)

2.TERMOTERAPIE locala

3.-MASAJ sedativ, antialgic

4.-KINETOTERAPIE(repaus articular cu posturarea in pozitie

fiziologica,ulterior Kinetoterapie de tonifiere musculara)

PROGNOSTIC:

-bun, daca e depistata la timp

-tinde sa fie progresiv in timp si poate conduce la distrugerea permanenta a nervului median

-pacientii cu Sindrom de canal carpian secundar unei patologii, prezintaun prognostic mai putin favorabil.-unele cazuri au indicatie chirurgicala in functie de raspunsul latratamentul conservatorBibliografie:1. Radu Paun - Tratat de medicina interna Reumatologie vol I, II, Editura Medicala,

Bucuresti, 1999

2. Iaroslav Kiss Fiziokinetoterapia si recuperarea medicala Editura Medicala 1999

3. Andrei Radulescu Electroterapie Editura Medicala 2004

4. I.D.A. Nemes, M. Dragoi, C. Moldovan, etc Ghid de electroterapie si fototerapie

Editura Orizonturi Universitare, Timisoara 2000

5. I.D.A. Nemes Masoterapie masaj si tehnici complementare - Editura Orizonturi

Universitare, Timisoara 1999

6. Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare Editura

Medicala, Bucuresti, 1987

7. Georgiana-Ozana Tache, Ghid de Medicina Fizica si Recuperare Medicala- Editura Scripta, Bucuresti, 2001.


Recommended