+ All Categories
Home > Documents > MODULUL 3: SISTEME UMERICE DESTI ATE CO DUCERII ...

MODULUL 3: SISTEME UMERICE DESTI ATE CO DUCERII ...

Date post: 31-Dec-2016
Category:
Upload: lydung
View: 236 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
32
1 MODULUL 3: SISTEME UMERICE DESTIATE CODUCERII PROCESELOR 1. Subsistemele de baza ale unei structuri de conducere cu SCPE/CP Calculatorul de proces Subsistemul I / E Unitatea aritmetica si logica Unitatea de comanda Consola operatorului de proces Memoria de lucru Subsistemul de alimentare cu energie electrica Interfata cu echipamentele periferice Schema bloc a unitatii centrale Traductoare Rolul şi locul traductorului intr-un SRA. Clasificari Traductorul (T) este acel subsistem al unui sistem de reglare automata sau de conducere care are rolul de a stabili o corespondenţa intre marimea de calitate z (sau marime de masurat) şi marimea de ieşire y ( sau marimea masurata) ce este apta de a fi prelucrata de sistemele de prelucrare automata a datelor.
Transcript

1

MODULUL 3: SISTEME UMERICE DESTI ATE

CO DUCERII PROCESELOR

1. Subsistemele de baza ale unei structuri de conducere cu

SCPE/CP

Calculatorul de proces

Subsistemul I / E

Unitatea aritmetica

si logica

Unitatea de comandaConsola operatorului

de procesMemoria de lucru

Subsistemul de

alimentare cu

energie electrica

Interfata cu echipamentele periferice

Schema bloc a unitatii centrale

Traductoare

• Rolul şi locul traductorului intr-un SRA.

Clasificari

Traductorul (T) este acel subsistem al unui sistem de reglare automata sau de conducere

care are rolul de a stabili o corespondenţa intre marimea de calitate z (sau marime de masurat) şi

marimea de ieşire y ( sau marimea masurata) ce este apta de a fi prelucrata de sistemele de

prelucrare automata a datelor.

2

TRADUCTOARE

Dupa marimea de intrare z Dupa marimea de iesire y

Electrice eelectrice umericAnalogice

Parametrice Generatoare

Piezoelectrice

Inductiv

Termoelectrice

Hall

Fotovoltaice

RezistiveInductive Capacitive

Criterii de clasificare pentru traductoare

SC

(RA)EE P T

+

_

yr

y

Rolul şi locul traductorului intr-un SRA

ES A

Traductor (T)

z w yElement sensibil

(Detector)

Convertor de iesire

(Adaptor)

Subsistemele constituente ale unui traductor

Un traductor este constituit din doua subsisteme: elementul sensibil (detectorul) (ES) şi

convertorul de ieşire (adaptorul) (A).

3

• Elementele caracterizante ale unui traductor

Elementele ce caracterizeaza un traductor şi pe baza caruia se pot compara intre ele

diferitele traductoare sunt urmatoarele :

a) natura fizica a marimii de intrare şi de ieşire;

b) puterea consumata la intrare şi cea transmisa sarcinii;

c) caracteristica statica;

d) caracteristica dinamica;

e) pragul de sensibilitate;

f) gradul (clasa) de precizie;

g) nivelul de zgomot.

• Traductoare. Studii de caz

Traductoarele se pot clasifica in funcţie de marimea de intrare in traductoare pentru

marimi electrice şi neelectrice sau in funcţie de marimea de ieşire in traductoare analogice şi

numerice.

i) Traductoarele analogice se impart la rândul lor in doua categorii: parametrice şi

generatoare.

a) Traductoarele parametrice (modulatoare) sunt acele traductoare in care sub

influenţa marimii de intrare se modifica dupa o lege bine determinata, unul din

parametrii electrici (rezistenţa, inductanţa sau capacitate) ai circuitelor electrice a

traductorului. Pentru detectarea acestei modificari traductorul trebuie sa aiba o

sursa de energie auxiliara şi o schema de masura a parametrului care se modifica.

1. Traductoare parametrice rezistive

- Traductoarele reostatice

+

_

z = ui

y = uy

R0, lRx x

+

_

z = ui

y = uy

R0, l

Rx,α x

o

o o

o

o

p

ES

u IES

W

E

A

a) b)

Traductoare reostatice: a) de deplasare; b) de presiune

4

- Traductoare termorezistive

- Traductoare tensiometrice

oo

R1

P1

R2

UALIM

z

TC

(Compensator)

TA

(Activ)

P1

UALIM

z

TCTA

o o

R1 R2

P2

A

SM

a) b)

Punţi de masura: a) metoda prin derivaţie; b) metoda de zero

2. Traductoare parametrice inductive

- Traductoare cu intrefier variabil

U

Ix

Lx

R

3

F

δ

L

δ

U

Ix

Lx1

R

3

+F

δ1

Lx2-F

δ2

ΑΑΑΑR0 R0

L

δ

Lx1

Lx2

Lx1-Lx2δ1 δ2

Traductor inductiv in montaj simplu(a1) şi caracteristica statica(a2).

Traductor inductiv in montaj diferenţial (b1) şi caracteristica statica (b2)

a1 a2

b1 b2

5

- Traductoare de tip transformator

o

o

Wo

o

oUalim

UIES

Traductor inductiv tip transformator diferential

- Traductoare inductive cu miez mobil

B1

d

B2

oo

L1

L2

R3

R4

A V

∼Ualim

a) b)

Traductor inductiv cu miez mobil

a ) schema constructiva; b) schema electrica de masura

3. Traductoare parametrice capacitive

b) Traductoarele generatoare (energetice) sunt dispozitive in care marimea de

intrare este transformata intr-o tensiune electromotoare ce poate fi utilizata

nemijlocit de sistemul de conducere. Aceste traductoare nu necesita surse

exterioare de alimentare.

Aceste traductoare sunt realizate in mai multe variante in funcţie de principiul care sta la

baza transformarii marimii de intrare intr-o tensiune de ieşire :

- inductive : funcţioneaza pe principiul maşinilor de c.c. sau c.a. ;

- termoelectrice (termocupluri) : au la baza efectul Seebeck ;

- traductoare de tip Hall ;

- pH-metre ;

- piezoelectrice, etc.

6

Regulatoare

• Rolul si locul regulatorului automat intr-un SRA. Clasificari.

RA PROCES

+

_

ECεyr

o

o

A

B

u•

y++

vCalea directa

Calea inversa

Rolul şi locul RA intr-un SRA

Cele mai importante criterii pentru clasificarea regulatoarelor automate sunt:

Regulatoare automate dupa:

tipul actiunii agentul purtator de semnalsursa de energie externacaracteristicile constructive

unif

icat

e

cu

acti

une

co

nti

nu

a

dis

cret

e

spec

iali

zate

dir

ecte

indir

ecte

elec

tronic

e

pneu

mat

ice

hid

rauli

ce

lini

are:

P,I

,PI,

PD

,PID

nel

inia

re:bip

ozi

tional

e,

trip

ozi

tional

e

cu

impuls

uri

le m

odula

te

num

eric

e

Criterii de clasificare pentru RA

• Elementele caracterizante ale unui RA

Elementele care caracterizeaza un regulator automat şi pe baza carora se pot compara

intre ele diferitele regulatoare, in scopul alegerii celui mai adecvat tip, sunt urmatoarele:

• natura fizica a marimii de intrare şi ieşire;

• mediul in care vor lucra regulatoarele;

7

• gradul de complexitate al procesului şi performanţele ce se impun marimii reglate. In

general, pentru majoritatea proceselor, legile de reglare P, PI, PD sau PID sunt

satisfacatoare, dar exista procese la care se impun, datorita strategiilor complexe de

conducere, regulatoare cu structuri speciale, cum ar fi cele de tip extremal, adaptiv etc.

Astfel de structuri se realizeaza, insa, de cele mai multe ori, cu structuri numerice;

• posibilitaţile de integrare in sisteme numerice complexe de conducere (calculatoare de

proces);

• parametrii legii de reglare : constanta de timp de integrare TI, constante de timp de

derivare TD, banda de proporţionalitate BP ;

• transferul funcţionarii «automat-manual» şi invers, fara şoc şi fara echilibrare prealabila;

• viteza de raspuns a procesului automatizat (proces rapid sau lent);

• numarul de elemente de execuţie ce pot fi comandate simultan, in paralel, de catre un

regulator;

• tipul elementului de acţionare;

• tipul organului de reglare (normal inchis sau normal deschis);

• caracteristica statica a organului de reglare;

• realizarea siguranţei in funcţionare a procesului la intreruperea semnalelor de masura şi de

comanda.

• Regulatoare automate. Studii de caz.

A. Regulatoare continue

i) Regulatoare continue liniare

a. Regulatoare liniare standard

Tipurile de regulatoare cele mai utilizate astazi in industrie sunt regulatoare standard, a

caror comportare se poate explica prin cele trei forme de baza idealizate ale elementelor P, I şi D.

Regulatorul standard cel mai important şi cel mai complex are o comportare PID. Modul de

acţiune al unui regulator PID poate fi explicat printr-o schema de conectare in paralel a câte unui

element P, I şi D.

s

KI

RK

sKD

sTI

1

sTD

RK

+

++

ε uSAU

+

+

u+ε

Scheme bloc echivalente pentru un regulator PID

8

Componenta I

Componenta P

Componenta D

-TI t

a)

0

KR(1-TD)

KR

u(t)

Componenta I

Componenta P

Componenta D

-TI t

b)

0

KR

KR(1-TD/T)

u(t)

T

0 t

KR

u(t)

c)

0 td)TI

u(t)

KR

0 te)

u(t)

KR(1-TD)

KR

KR(1-TD/T)

0 tT

u(t)

KR

f)

.

Raspunsul indicial a) ideal; b) real al uni RA de tip PID.

Raspunsul indicial pentru un RA de tip c) P; d) PI; e) PD (ideal) şi f) PDT1 (PD real)

ObservaŃii:

1. Menţionam ca RA continue liniare realizeaza o dependenţa intrare - ieşire de tip

continuu, cea mai complicata expresia; legii de reglare ideala fiind legea PID:

( ) 1 ( )( ) ( )R D

I

d tu t K t t dt T

T dt

P I D

εε ε

= + +

Din relaţia de mai sus putem sa definim parametrii legii de reglare (comanda), care sunt in

acelasi timp şi parametrii pentru regulator:

KR – factorul de amplificare exprimat prin banda de proporţionalitate BP.

RR kukBP

100100% =⋅=

ε

unde ε si u sunt domeniul de variaţie a lui ε si u. Pentru regulatoarele unificate avem

u=ε .

Banda de proporţionalitate BP poate fi definita ca variaţie procentuala a marimii de

intrare necesara pentru a produce o variaţie de 100% a marimii de ieşire a regulatorului.

TI – constanta de timp de integrare care defineşte componenta integrala şi care are

semnificaţia timpului in secunde sau minute necesar integratorului pentru a dubla raspunsul

proporţional original corespunzator unei perturbaţii a procesului sau ceea ce este echivalent,

numarul de secunde (minute) necesar pentru repetarea raspunsului proporţional (MPR: minute pe

repetare, revenire sau egalare). MPR este echivalent cu TI.

9

Unii fabricanţi de aparatura masoara comportarea integrala prin viteza de integrare

(repetari pe minut rata de integrare sau revenire/minut) RPM, cu observaţia ca, RPM = 1/MPR.

t (min)

4%

t (min)↑↓

0 21

5

10

15

%ε∆

%ε∆

% 80%

1, 25

4 1, 25 5%

1min(1 )

1/1 1

R

I

BP

K

u

T MPR

RPM

=

=

∆ = ⋅ =

=

= =

Interpretarea fizica a constantei de integrare TI

TD – constanta de timp de derivare: interpretarea fizica a cestei constante este ca

raspunsul reglajului derivativ va fi egal cu cel al reglajului proporţional ce va apare dupa un timp

TD minute (secunde) şi se va aplica imediat la ieşire (real dupa o mica intârziare).

↑↓

t

%ε∆

0 1 2 3 4

5

10

t0 1 2 3 4

5

10

%ε∆

% 100%

1

2 min

R

D

BP

K

T

=

=

=

Interpretarea fizica a constantei de derivare TD

Un regulator automat este constituit din mai multe subsisteme, principale fiind elementul de

comparaţie şi subsistemul care relizeaza legea de reglare.

• Comparatorul cel mai simplu al unui regulator este dat in figura de mai jos, marimile de

comparaţie fiind semnale in curent. Aceste semnale sunt convertite in tensiuni.

Comparatorul permite determinarea marimii şi sensului erorii: in fig.11.b se da o schema

mai completa care cuprinde şi un comutator al modului de acţiune direct ( )↑↑ sau invers

( )↑↓ CD/I. Alegearea tipului de acţiune este dictata, in general, de tipul organului de

reglare.

10

.

+

-

ø

øø ø

250 ΩR1

250 ΩR2

ø

4 ÷20 mA

4 ÷20 mA

ε

x

y

+

-

ø

ø

ø

uyr

uy

o

o

o

1

2

o

o

o

1

2

CD/I

a) b)

Element de comparaţie

a) element de comparaţie simplu; b) element de comparaţie şi comutator al acţiunii direct-invers

• Blocul de reglare este realizat cu ajutorul unui amplificator, de obicei amplificator

operaţional, prevazut cu circuite specifice pe reacţie şi intrare pentru a se realiza legea de

comanda dorita.

2. Termenul de polarizare.

Termenul de polarizare se ia frecvent egal cu 50% din marimea de comanda. Deci,

marimea de comanda la un regulator P trebuie sa fie egala cu 50% atunci când ryy =

independent de amplificarea regulatorului.

3. Prezenţa componentei I conduce la o valoare a comenzii care va ieşi din plaja de reglaj,

aparând aşa-numitul fenomen de saturaţie.

b. Aspecte privind realizarea legilor de reglare

O problema importanta in funcţionarea unui regulator este problema comutarii referinţei.

In funcţionarea regulatoarelor ne intâlnim destul de des cu problema comutarii marimii de

comanda.

ii) Regulatoare continue neliniare

La regulatoarele continue neliniare, dependenţa dintre marimea de comanda u(t) şi

eroarea ( )tε este neliniara.

Principalele tipuri de regulatoare neliniare sunt:

- regulatoarele bipoziţionale (“tot sau nimic”);

- regulatoarele tripoziţionale.

11

Daca la un regulator continuu in funcţiune, marimea de la ieşire a regulatorului in

domeniul admis poate accepta orice valoare, marimea de ieşire a regulatorului bi- si tripoziţional

poate avea intotdeauna numai 2 sau 3 valori determinate (stare de comutare).

u +

-

ε

y

v

+

+

Regulator bi-

sau tripozitionalPROCES

Sistem de reglare automata cu regulator bi- sau tripoziţional

Un regulator bipoziţional poate fi pe rând pe una din poziţii “conectat” şi “deconectat” ale

unui comutator, iar un regulator tripoziţional, de exemplu, pe una din cele trei pozţii “inainte”,

“inapoi” şi “repaus” ale unui motor. In acest fel acest regulator se realizeaza printr-un simplu

element comutator, a carui caracteristica statica este indicata in tabelul 2.

Acest tip de regulator poate fi prevazut cu o reacţie interna cu o comportare in timp ajustabila.

-a

a

b

-b

xi

Kr, Tr

xr

_

+ u

PD

a)

xi

Kr, Tr

xr

_

+

PID

Tr1

b)

xi

Kr, Tr

xr

_

+

PI Tm

mu•

c)

Principalele regulatoare bi- si tripoziţionale cu reacţie interna

12

a. Regulatoare bipoziţionale

ε

u(ε)

+um

-um

0

ε

u(ε )

+um

-um

0-εP εP

a) b)

Regulator bipoziţional:

a) caracteristica ideala a unui regulator bipoziţional;

b) caracteristica reala a unui regulator bipoziţional

b. Regulatoare tripoziţionale

Regulatorul tripoziţional ofera posibilitatea stabilirii unei valori suplimentare intre – um şi

+um pentru marimea de comanda.

Caracteristica statica a regulatorului tripoziţional ideal este redata in figura de mai jos:

ε

u(ε )

+um

-um

0-εP εP

ε

u(ε )

+um

-um

0-εP εP

-εP +∆εP-∆

a) b)

Regulator tripoziţional:

a) caracteristica ideala; b) caracteristica reala

Clasificarea elementelor neliniare ale unui sistem de reglare automata

1.

- a a- b

b

xi

xe

xi xe

Limitare

2.

- b

b

xi

xe

xexi

Comportare bipozţtionala (tip releu)

3. -a

a-b

b

xi

xe

xi xe

Comportare tripoziţionala

7.

xi

xe

xi xe

Histerezis (in angrenaje)

8.

xi

xe

xi xe

Caracteristica neliniara oarecare

9.

xi

xe

xexi

Cuantizare

13

4. -a

a xi

xe

α

αxi xe

Zona moarta (cu insensibilitate)

5. -a

a xi

xe

α

αxi xe

Cu histerezis

6. -a

a xi

xe

α

αxi xe

Comportare tripoziţionala cu histerezis

10.

xi

xe

xi xe

Formarea modulului

11.

xe

xi1

xi2 Multiplicare

12.

••

xe

xi1

xi2 Imparţire

B. Regulatoare discrete (regulatoare numerice)

Se cunosc doua versiuni de regulatoare discrete: regulatoare cu impulsuri şi regulatoare

numerice, ultimele fiind cele mai utilizate deoarece ele funcţioneaza pe principiul

microsistemelor de calcul, similare calculatoarelor de proces.

i) Regulatoare in impulsuri

Un regulator funcţionând in impulsuri nu primeşte eroare )(tε in mod continuu, ci in mod

discret.

Prin eşantionare, se preiau valorile instantanee ale marimii continue ε ( )t la intervale de

timp fixe, T , pe o durata foarte scurta,∆T , obţinându-se astfel semnalul discret ε∗ ( ).t Acest

semnal constitue intrarea in regulator, care dupa prelucrarea erorii discrete conform algoritmului

implementat prin structura, produce la iesire o marime de comanda u t∗ ( ), tot sub forma de

impulsuri, de aceeaşi frecvenţa 1 /T ca cele de intrare. Intr-un sistem automat in care toate

celelalte blocuri sunt continue, semnalul de comanda u t∗ ( ) al regulatorului in impulsuri este

reţinut pe durata T , pâna la sosirea unui nou impuls, prin intermediul unui element de reţinere.

Dispozitivele de esantionare a marimilor de intrare şi ieşire sunt de cele mai multe ori incluse

constructiv in regulatorul discret.

ii) Regulatoare numerice

Realizarea numerica a unei legi de reglare este justificata in principal de urmatoarele

cauze:

a. posibilitatea de incadrare a regulatorului numeric intr-un SRA numeric complex, in care

sa se realizeze şi funcţii de supraveghere, testari de limite, analize şi rapoarte periodice,

afişari grafice ale unor marimi calculate sau de proces;

b. pentru procese lente, cu constante de timp mari, devine posibila conducerea cu acelaşi

regulator numeric, in timp divizat a mai multor bucle de reglare;

14

c. posibilitatea de integrare a regulatorului numeric intr-un sistem ierarhizat, condus prin

calculator;

d. posibilitatea modularizarii prin program (software) a structurilor de reglare (P,PI,PID,

neliniare) şi a configurarii simple, prin cuplarea rutinelor menţionate, a unor structuri de

reglare in cascada, de raport, multipla, s.a.

e. posibilitatea implementarii unor algoritmi de reglare evoluaţi (ex: conducerea dupa

stare).

Marimile cu care opereaza un regulator numeric sunt marimi eşantionate in durata şi eşantionate in amplitudine:

• Eşantionarea in durata: se preiau valorile marimilor la momente discrete de timp. Condiţia este ca frecventa de eşantionare sa fie de cel puţin de doua ori mai mare ca

frecventa maxima continuta in semnalul analogic pentru a nu apare pierdere de informaţie utila.

Practic aceasta frecventa se ia de 8 – 10 ori mai mare decât frecvenţa proprie a procesului condus.

• Eşantionarea in amplitudine consta in inlocuirea mulţimii continue a valorilor semnalului cu o mulţime discreta, finita de valori.

Algoritmii de reglare se pot prezenta in doua forme: algoritmi de poziţie şi de viteza. Pentru o lege de comanda PID avem urmatoarele expresii:

- algoritmul de poziţie (absolut)

0

0

)1()()()()( u

T

nnTj

T

TnKnu

n

j

D

I

R +

−−++= ∑

=

εεεε

- algoritmul de viteza (incremental)

[ ]

−+−−++−−=

=−−=∆

)2()1(2)()()1()(

)1()()(

nnnT

Tn

T

TnnK

nununu

D

I

R εεεεεε

cu T – perioada de esantionare;

)()();()( nTununTn == εε

ou - valoarea initiala a comenzii (polarizare);

RK - factorul de amplificare;

DT - constanta de derivare;

IT - constanta de integrare.

Pe linga numeroasele şi evidentele avantaje, reglajul numeric are şi o serie de dezavantaje,

cum ar fi:

- sensibilitate la zgomot, ceea ce impune o filtrare numerica sau analogica;

- introduce timp mort datorita procesului de eşantionare, fapt ce se poate evita prin marirea

frecvenţei de eşantionare;

- eroarea de discretizare, in special evidenţa la acţiunea derivativa: se cauta sa fie evitate

astfel de componente in legea de comanda.

15

Observatii:

1. In general, modelul discret a unui sistem se poate obţine printr-o procedura de discretizare

a funcţiei continue (exemplu: metoda dreptunghiului, metoda trapezelor, metoda Runge-

Kutta, etc.) sau direct din transformata Laplace sau cu ajutorul transformatei z.

2. Prin semnal numeric (in cadrul acestei lucrari) vom inţelege semnalele cuantizate in

valoare (amplitudine) in cuante echidistante şi eşantionate in timp.

3. Vom prezenta câteva aspecte legate de reglarea numerica:

Rezoluţia ieşirii din CA3 depinde de lungimea cuvântului in biţi. Intrucât fiecare bit

poate avea valoarea 0 sau 1 şi n biţi pot genera 2n stari. De exmplu un CA3 poate

genera 1 bit ce ne poate indica daca o temperatura se afla in jumatatea de jos a

domeniului (valoarea 0) sau in cea de sus (valoarea 1): rezoluţia va fi 0,5 sau 50%.

In practica ieşirea lui CA3 este pe 11 sau 12 biţi cu rezoluţia 0,05% (1/2048) sau 0,0025%

(1/4096).

Algoritmul de reglare numeric convenţional PID se foloseşte in special, in forma

algoritmului de viteza

)2()1()()( 321 −+−+=∆ nanananu εεε

unde a1, a2, a3 sunt constante ce depind de T, TI, TD, K. Aceasta forma necesita opt locaţii

de memorie (valoarea polarizarii, deci a valorii de regim staţionar poate fi atribuita ca valoare

iniţiala) şi efectuarea a şapte operaţii.

Semnalul inainte de a fi introdus in sistemul numeric de conducere trebuie sa fie filtrat

analogic şi/sau numeric.

Intradevar, fie un semnal continuu care conţine şi un semnal de inalta frecvenţa :

0 T 3T 4T 5T2T 6T

Zgomot de joasa

frecventa

Zgomot de inalta

frecventa

3ivel mediu

de zgomot

Generarea zgomotului de joasa frecvenţa

Intr-un semnal continuu, nivelul de zgomot nu afecteaza, in general, marimea de ieşire

deoarece frecvenţa sa este prea mare pentru a influenţa funcţionarea componentelor relativ lente

ale sistemului. Intr-un sistem numeric zgomotul poate fi şi el eşantionat la momentele kT. Se

poate observa generarea unui zgomot de joasa frecvenţa; de frecvenţa mai mici decât a celui

original. Prezenţa acestuia afecteaza performanţele echipamentului numeric, deoarece intra in

16

domeniul frecvenţei de eşantionare şi deci in spectrul de frecvenţa al raspunsului procesului.

Acest efect este cunoscut sub numele de eroare de reprezentare.

Se impune deci filtrarea semnalului inainte de eşantionare.

Cea mai simpla forma a unui filtru numeric poate fi descrisa prin relaţia:

)()1()1()( nyqnyqny ff ⋅−+−⋅=

unde

)(ny f - marimea filtrata la a n-a eşantionare;

)(ny - marimea de la intrarea filtrului (inclusiv zgomotul) la a n-a eşantionare;

10 ≤≤ q - parametrul filtrului.

Se observa, ca la q = 0, nu evem filtrare, iar la q = 1 marimea masurata este ignorata. O

valoare curenta este q = 0,15.

Intre doua eşantionari succesive CA3 are ieşirea menţinuta la o valoare constanta de

extrapolatorul de ordinul zero. In figura de mai jos se ilustreaza comparaţia dintre un

semnal continuu analogic şi semnalul eşantionat de ieşirea CA3. Extrapolatorul va

introduce un timp mort egal cu T/2, ceea ce reduce marginea de amplitudine

(amplificare) a buclei. Efectul este cu atât mai redus cu cât frecvenţa de eşantionare este

mai mare.

0 T 2T 7T6T5T4T3T

Iesire de la C3A

( ),u t t∈ℝSemnal continuu

Semnal intarziat

)2

(T

tu −

)(~ tu

u

t

Apariţia timpului mort in urma eşantionarii şi extrapolarii (de ordin zero)

Datorita eşantionarii semnalului continuu analogic va aparea o eroare de eşantionare.

In cazul unei marimi analogice, exista un prag inferior (cel mai puţin bit semnificativ –

cmpbs) sub care nu mai pot fi detectate variaţiile marimii. In figura de mai jos se

exemplifica acest lucru pe contribuţia acţiunii derivative, când viteza de variaţie a

marimii analogice este mai mica de un bit pe un interval de eşantionare. La depaşirea

pragului de insensibilitate, intrarea se modifica cu un bit pe eşantion. La urmatoarea

17

eşantionare, derivata este din nou zero, deoarece variabila continua s-a modificat cu o

cantitate sub pragul de insensibilitate.

Din acest exemplu rezulta şi faptul ca, acţiunea derivativa se foloseşte rar deoarece

produce pulsaţii nedorite la vanele de reglaj.

T

Iesire derivativa

Marime analogica

Eroare de discretizare

Revenind la cele doua forme ale unui algoritm de reglare numeric, de poziţie şi de

viteza, remarcam ca al doilea prezinta avantajul ca nu necesita iniţializari ca primul pe

de o parte, iar pe de alta parte permite comutari AUTOMAT-MA3UAL fara şocuri la

elementul de execuţie. Algoritmul incremental se foloseşte cu elemente de execuţie de

tip integrator.

Pentru realizarea legilor de reglare numerica, se prezinta doua variante constructive:

a) Elementul de execuţie ce urmeaza blocului de reglare are o funcţie de transfer

aproximativ proporţionala. In acest caz legea de reglare se realizeaza in intregime

in interiorul regulatorului. In figura de mai jos este prezentat un dispozitiv de

reglare PI, in varianta in care eroarea este analogica.

y

-

+∑

+

+

u m

+

-

εyr*ε u*

Comparator

analogicCA/3

P

I

C3/A EE

Regulator numeric PI

b) Elementul de execuţie are un caracter integrator. In acest caz se prefera ca şi

elementul de execuţie sa fie introdus in blocul de reglare.

18

In figura urmatoare se prezinta o varianta de realizare a unui regulator PI, cu elementul de

execuţie de tip I.

+

+

u mu*

D

P

C3/A EE

Regulator PI cu element de execuţie I

Pentru obţinerea unui bloc de reglare PID se pot utiliza schemele bloc din figura de mai

jos. In cazul utilizarii motoarelor pas cu pas ca elemente de execuţie discrete, prezenta

convertoarelor numeric-analogice nu mai este necesara.

I ∑+

+

D

+

u*

P

∑+

+

D

+

u*

I

Regulatoare numerice PID

Exemplificare: Regulatorul multifunctional SIPART DR 24

Se va face o prezentare generala a echipamentului, cu scopul de a se pune in evidenta

modul de operare, facilitatile oferite de echipament si posibilitatile de utilizare.

• Utilizarea sa nu necesita cunostinte de programare;

• Se poate utiliza in orice structura de conducere: individual, cu echipamente

analogice si numerice, in sisteme distribuite sau cu calculator de proces.

• Constructie modulara, ceea ce asigura un service rapid;

• In memorie sunt stocate o serie de functii de baza si complexe ale unitatii

functionale:

a) Functii matematice: , , ,+ − ÷i , valoare absoluta, valoare reciproca, generator

de functii, logaritm, functia putere, negare, radical etc.;

b) Functii de timp: filtru adaptiv, ”trecere sus”, ”trecere jos”, integrator (cu

intrare analogica si/sau binara), timp mort, timer etc.;

c) Functia de comparatie: selectie de max - min, limitare etc;

d) Functia de reglare: PID cu iesire continua, neliniar tripoziional, reactie;

e) Functie logica: SI, SAU, 3A3D, 3OR, bistabil D, numarator, etc;

19

f) Comutator: de marimi binare si analogice, multiplexor

g) Functii de memorare: analog, Max, Min, integrator, etc;

h) Generator programabil.

• Aspectul de baza este constituit din urmatoarele elemente de baza:

− Panoul frontal cu elemente de afisare si manevra (service);

− Placa de baza cu CPU si clemele de legaturi;

− Carcasa si sursa de alimentare.

FIC-105 (m3/h)

Revine la modul

de operare proces

Modificare referinta

Comutare automat/

manual

Start configurare

Reglarea marimii de executie

("creste"/"scade")

ume

parametru

y (digital)

Valoare

parametru yr

(digital)

y

(analogic)

Referinta interna

efunctionare

Adaptare: continuu(terminat),

intermitent (adaptare in funtiune)

Semnalizare "manual":continuu(intern),

intermiternt(extern)

Semnalizare la comanda externa

OUT

%

Marimea de iesire din

regulator (%)

A1

A2

A3

A4

Panoul frontal al SIPART DR24

Regulatorul dispune de:

• Intrari: 3 analogice, 4 digitale;

• Iesiri: 3 analogice, 8 digitale;

• Pâna la 4 bucle de reglare.

20

Elemente de executie

1. Rolul şi locul elementului de execuŃie intr-un

SRA. Clasificari.

Elementul de execuţie (EE) este acel subsistem al unui SRA prin intermediul caruia

sistemul de conducere sau regulatorul automat acţioneaza asupra procesului propriu-zis.

El este constituit din doua subsisteme principale:

- elementul de acţionare (servomotor, motor) EA;

- organul de reglare OR.

După EA (element de actionare) si OR (organ de reglare)se pot da următoarele

clasificări:

Elemente de executie

dupa Elementul de

actionare (motor) EA

Electrice

- motor rotativ

de c.c. sau c.a

- mutatoare cu

tiristoare

- Electromagnetic

Pneumatice Hidraulice Electrice

- Reostatic

- Intrerupator

dupa Organul de

reglare OR

Mixte Electrice

(robinet, vana, clapeta)

- dupa forma capului

- dupa numarul. de scaune

- dupa forma opturatorului

- cu membrana

- cu piston (cu 1

sau 2 fete active)

- rotative

Dupa modul in care EE acţioneaza asupra procesului, se deosebesc doua posibilitaţi: cu

acţiune continua şi cu acţiune discontinua.

Din punct de vedere al relaţiei intrare-ieşire, EE pot fi cu acţiune integrala sau

proporţionala şi de aceasta dependenţa trebuie sa se ţina seama in stabilirea legii de comanda.

SC

(RA)EE P T

+

_

Rolul şi locul EE.

21

• Elemente caracterizante unui EE

Alegerea unui EE consta, in mod practic, in alegerea organului de reglare şi, corelat cu

acesta, a elementului de acţionare. La alegerea OR se au in vedere, in primul rând,

caracteristicile constructive legate de tipul OR (electric sau neelectric), tipul variantei

constructive (a corpului OR, numarul de scaune, forma opturatorului) şi in funcţie de

temperatura, corozivitate şi toxicitatea mediului de lucru.

EA

Element de executie (EE)

u h mElement de

actionareOrgan de reglare

OR

Subsistemele constituente ale unui element de execuţie

Dimensionarea propriu-zisa a OR se face pe baza caracteristicii intrinseci, ţinând cont de

datele iniţiale (debitul de fluid, mediul de lucru, caderea de presiune, etc). In alegerea EE trebuie

sa se ţina seama, de asemenea de asigurarea unei funcţionari sigure, de caracteristicile statice şi

dinamice, de domeniul de liniaritate, de viteza de raspuns, etc.

• Elemente de acŃionare. Studii de caz.

• Elemente de actionare pneumatice

b a1

22

h

t

Real

Ideal h( t )

pu(t) a2,2)

a2,1)

pu

h(t)

pu(t)

a1 - schema constructiva simplificata

a2,1 - caracteristica statica

a2,2 - caracteristica dinamica

b - element de actionare la deschidere

Elemente de actionare

Imbunatatirea caracteristicii statice şi dinamice a EA cu membrana se realizeaza prin

utilizarea unui poziţioner a carui schema constructiva simplificata este data in figura de mai jos.

SM

h

TP

hu

pu pu1

p0

hr

B

AP

a)

+

p0

TP

pU1

AP SM ORu mh

_

pUhU

B

hr

h

pu b) c)

Elemente de acţionare pneumatic cu membrana cu poziţioner:

a) schema constructiva; b) schema bloc; c) caracteristica statica

23

Poziţionerul este un accesoriu montat pe vana şi este prevazut, de regula, cu un ventil de

ocolire (sau intrerupator) care permite scoaterea lui de pe traseul dintre semnalul de la

regulator şi EA. Acest lucru este necesar in timpul unor operaţii de intreţinere. Acţionarea

acestui ventil de ocolire se face dupa ce s-a verificat daca poziţionerul amplifica sau restrânge

domeniul de reglaj sau daca a fost sau nu folosit cu funcţie inversa (inversarea semnalului).

• Elementele de acţionare cu piston

h

pu

h

a) b)

Elemente de acţionare pneumatice cu piston :

a) cu simplu efect ; b) cu dublu efect

• Elemente de acţionare electrice

• Organe de reglare

Organele de reglare pot fi:

- electrice ;

- neelectrice.

Prin caracteristica lor statica şi dinamica OR influenţeaza stabilitatea SRA, precum şi

calitatea procesului de reglare (conducere). De exemplu, prin alegerea corespunzatoare a EA şi

a OR se pot compensa neliniaritaţile celorlalte elemente din bucla de reglare (figura de mai jos).

PC

1/A

PTp

RA

EE P+T

ppr +

_

Compensarea neliniaritaţilor prin EE

• Caracteristica intrinseca se defineşte pornind de la expresia debitului Q ce trece prin

robinet.

rr PSQ ∆⋅⋅⋅=ρξ21

24

unde:

ξ - coeficientul de pierdere (rezistenta) locala;

ρ - densitatea agentului de reglare;

Sr – secţiunea de trecere a robinetului;

rP∆ - pierderea de presiune remanenta prin frecare.

Notam cu

rv SK ⋅⋅=ξ1

2

şi obţinem

ρr

v

PKQ

∆⋅=

sau

ρr

vP

cK

∆=

Pentru un robinet de reglare, parametrul Kv se poate exprima in funcţie de cursa h a axului

acestuia

( )hKK vv =

care reprezinta caracteristica intrinseca a robinetului

Kv nu depinde de restul ansamblului, ci numai de construcţia robinetului şi se poate

exprima numeric prin debitul unui fluid de ρ = 1 kg/dm3 care trecând printr-un robinet de

reglare, determina rP∆ =1 da3/cm².

Livrarea robinetelor de reglare se face in funcţie de Kv şi acestea sunt realizate cu

caracteristici intrinseci de diverse tipuri: liniare, parabolice, logaritmice.

• Caracteristica de lucru definita prin relaţia:

( )Q Q h=

ţine cont de rezistenţa hidraulica a conductei pe care are loc o cadere de presiune ∆ Pc şi careia i

se poate asocia un parametru Kc, coeficient de debit, analog cu Kv

Q KP

cc=

ρ

Factorul de amplificare al vanei este dat de panta caracteristicii. Vana liniara are 1ORk =

in timp ce caracteristica parabolica are kOR mic in vecinatatea poziţiei inchis pentru a atinge valori

mari in pozitia inchis. Vana cu inchidere rapida se comporta invers in raport cu vana parabolica.

Pentru sistemele condiţionat stabile, factorul de amplificare trebuie sa nu depaşeasca o

valoare maxima.

25

Deoarece:

RA EE P TK k k k k= ⋅ ⋅ ⋅

cu

EE EA ORk k k= ⋅

unde:

k0 - factorul de amplificare al regulatorului;

kEE - factorul de amplificare al elementului de execuţie;

kOR - factorul de amplificare al organului de reglare;

kEA - factorul de amplificare al elementului de acţionare;

kP - factorul de amplificare al procesului;

kT - factorul de amplificare al traductorului

Rezulta ca kOR trebuie sa compenseze pe kP. In caz contrar, ar trebui sa avem o ajustare

permanenta a lui k0.

Rezulta ca vana trebuie sa compenseze variaţiile amplificarii pentru un domeniu larg de

regimuri de funcţionare.Vom exemplifica modul de alegere a vanei functie de tipul procesului:

- Daca prin vana se face o tranzitare a unui debit de fluid de la un sistem cu presiune inalta

constanta la un sistem de joasa presiune, cu nivel redus de pierderi prin frecare (distincte

de cele ale vanei propriu-zise), atunci K este practic constant şi se va alege o vana cu

caracteristica liniara;

- Daca sistemul are pierderi ∆ PC mari in raport cu caderea de presiune pe vana, deci

amplificare mai mare la debite mici şi mai mici la debite mari, se alege o vana cu

caracteristica parabolica;

- Vana cu deschidere rapida se foloseşte in situaţiile unui reglaj de tip deschis/inchis, ca de

exemplu, la un sistem de avarie.

-

0.2 0.6 1

0.2

0.6

1KV

K100

h

h100

0.2 0.6 1

0.2

0.6

1

h

h100

Q

Q1001

2

3

45

a) b)

Caracteristicile statice ale organelor de reglare:

a) caracteristica intrinseca ; b) caracteristica de lucru ( 1 – ventil cu inchidere rapida ; 2 – ventil

liniar ; 3 – ventil cu bila ; 4 – ventil fluture ; 5 – ventil parabolic)

26

Sisteme de achizitie de date (DAQ)

• Achizitia de date este procesul de masurare al unui fenomen electric sau fizic cum ar fi tensiunea, curentul, temperatura, presiunea sau sunetul. Achzitia de date bazata pe PC

foloseste o combinatie de hardware modular, software de aplicatie si un calculator pentru

realizarea masuratorilor.

• Componentele unui sistem de achizitie de date sunt:

1. Traductoare

2. Conditionarea semnalului

3. Echipamente de achizitie de date

4. Drivere si software de aplicatie

.

Diagrama bloc a unui sistem de achizitie de date cu PC

Consideratii pentru alegerea optima a sistemului de achzitie de date

1. Tipuri de masuratori si canale de intrare/iesire

2. Forma constructiva

3. Software si limbaje de programare

4. Considerente de performanta

27

Exemplificare Placa de achizitie de date pe interfata PCI, tip Humusoft MF624

Placa de achizitie de date PCI Humusoft MF624

Caracteristici:

opt intrari analogice unipolare pe 14 biti;

opt iesiri analogice pe 14 biti;

conversie analog/numerica rapida;

8 intrari digitale, 8 iesiri digitale;

patru intrari de encoder in cuadratura (unipolare sau diferentiale);

patru numaratoare/timere;

consum redus de energie;

include drivere pentru platforme multiple (MATLAB,RTWindows, xPC, Windows)

Aplicatii:

Masuratori de tensiune CC;

Interfatare de senzori si traductoare;

Analiza de vibratii si tranzitorie;

Monitorizare si control de proces;

Achizitie si analiza de forme de unda;

Achizitie de date multicanal;

Simulari in timp real;

Iesire de tensiune programabila;

Masuratori de pozitii;

Sisteme servo;

PWM; Masuratori in frecventa;

Masuratori de timp;

28

Generare de pulsuri/frecventa;

Numarare de pulsuri.

Specificatii tehnice

Intrari analogice

Canale: 8 unipolare

Convertor A/N: 14 bit, esantionare simultana

Timp de conversie: 1,6 microsec., 1 canal

1,9 microsec., 2 canale

2,5 microsec., 4 canale

3,7 microsec., 8 canale

Gama de intrare: +- 10V

Impedanta de intrare: 1010

Ohm

Comanda trigger: Software, timer, externa

Iesiri analogice

Canale: 8, 14 bit

Gama de iesire: +- 10V

Curent de iesire: 10 mA max.

Timp tranzitoriu: 31 microsec., schimbare FC la +-1/2 LSB

Intrari/Iesiri digitale

Linii de intrare: 8, compatibile TTL

Linii de iesire: 8, compatibile TTL

Timer/ 3umarator

Numar de canale: 4

Rezolutie: 32 bit, 20ns

Moduri: PWM, numarator, generare de impulsuri

Intrari encoder

Canale de intrare: 4, unipolare sau diferentiale

Intrari: A, B, Index

Frecventa de intrare: ma 2.5MHz

Rezolutie: 32 bit

General

Consum energetic: 500 mA @ +5 V

150 mA @ +12 V

150 mA @ -12 V

Temperatura de operare: 0 – 50 C (32 – 140 F)

Conector: 2 x DB-37 F

Interfata: PCI 5V sau 3.3V

29

2. Aspecte ale software-ului sistemelor informatice destinate

conducerii proceselor

Dupa cum s-a mai amintit, un calcultor devine calculator de proces, prin aceea ca, prin

intermediul elementelor de cuplare la proces (prin care se realizeaza schimbul de informatii spre/

si de la proces) si a programelor, poate sa lucreze in timp real (on real-time) cu procesul

tehnologic la care a fost cuplat.

Aceasta inseamna ca intre timpul de reactie (raspuns) al procesului Tp la o perturbatie si

cel al calcultorului Tc trebuie sa existe o relatie de forma pc TT ≤ daca procesul este rapid sau

pc TT << , pentru un proces lent.

CALCULATOR

Cerere RaspunsReactie

proces

Programe

de utilizare

TC

Tp

1 2 3 4 5 6 1 2

a)

b)

CALCULATOR

Cerere Raspuns Reactie proces

Pro

gra

me

de

uti

liza

re

Program 1

Program 2

Sistem de

programe

pentru comanda

in timp realTC

Tp

P R O C E S

P R O C E S

Relationarea intre Tc si Tp in functie de tipul procesului:

a) process rapid Tc ≤ Tp; b) proces lent Tc << Tp

30

Un calculator de proces (ce functioneaza in timp real) se poate caracteriza prin coeficienti

de forma:

( )tipi

ci

i ttt

p +=1

cu

∑=

≈3

i

ip1

1

unde: tci – timpul de ciclare al prelucrarii pentru programul i;

tpi – timpul de prelucrare al programului i;

tti – timpul de transfer al programului i.

In realitate, in locul unitatii, din relatia de mai sus, se ia 0,7, deoarece se considera ca

timpul efectiv de lucru este de 70%, restul de 30% fiind rezervata intreruperilor, testarilor in

functionare, etc.

Hardware-ul are functia de a asigura suportul de implementare a software-ului. Privit din

punct de vedere al partii de software, calculatorul de proces poate fi considerat a fi organizat pe

trei nivele, asa cum se poate vedea in tabelul de mai jos.

NIVELUL 1 Translatoare, sisteme descrise in alte limbaje

decat cele ale masinii

Formule, tabele,

Scheme logice

NIVEL 2 Copilatoare, sisteme de operare Parametrii specifici

macroinstructiunilor

NIVEL 3 Asambloare, subrutine Codificare simbolica

3ivelele de organizare software in calculatoare numerice.

Sistemul general de programe a unui calculator de proces poate fi reprezentat sub

urmatoarea forma:

UTILIZATOR

PROGRAME DE APLICATII

MACROPRELUCRAREASAMBLOARECOMPILATOARE

CAUTARE SI SORTAREDEPANAREINCARCARE EDITARE

ADMINISTRAREA

PERIFERICELOR

ADMINISTRAREA

MEMORIEI

SISTEME DE

SUBRUTINEPROGRAME I/E

SISTEME DE

FISIEREPLANIFICATOR

Sistemul general de programe ale unui CP

La realizarea conducerii cu calculatoare de proces specificul programarii rezida in

urmatoarele probleme:

- posibilitatea calculatorului de a raspunde instantaneu la semnalele de prioritate emise de

procesul condus, capacitate ce se datoreaza sistemului de intreruperi;

31

- capacitatea sistemului de a primi date direct de la aparatajul de masura si reglare a

procesului;

- necesitatea de a se asigura o fiabilitate ridicata fluxului informational si de conducere

calculator – proces – calculator, precum si formularii corecte a restrictiilor temporale in

scopul controlului in timp real;

- cerinta ca timpul real in care calculatorul este ocupat cu o anumita operatie sa fie strict

corelata cu timpul in care se produc alte evenimente, exterioare fata de calculator;

- posibilitatea conducerii continue a procesului de catre calculator, pe de o parte si de

executie al altor algoritmi in timpul in care calculatorul nu este ocupat cu algoritmul de

conducere a procesului, pe de alta parte.

Pregatirea programelor pentru calculatorul de proces comporta principial doua etape

importante:

a) descrierea sistemului analizat si codificarea informatiei primare;

b) descrierea algoritmilor de reglare destinati conducerii procesului si efectuarea unor

calcule si operatii.

In scopul cresterii flexibilitatii in programe exista tendinta de organizare modulara a

sistemului de programe destinate conducerii procesului.

PRELUCRARE INFORMATII

PROCES

CULEGEREA INFORMATIEI

DE LA PROCES SI DDC

CALCULUL MARIMILOR

DE REFERINTA

OPTIMIZARE SI ADAPTARE

REGLAJ

SISTEMUL

OPERATIV

Schema de organizarea modulara a programelor intr-un CP

Este de mentionat ca modulul de prelucrare a informatiei contine o formulare matematica

a algoritmului de prelucrare a masuratorilor, dupa cum modulul de optimizare si adaptare include

managementul unei baze de date pentru legatura cu nivelele superioare, ca si programul de

modificare pe baza rezultatelor curente, a algoritmului de control. Acest program de modificare

poate fi evaluat off-line, la cererea programului de control al sistemului operativ executabil in

32

timp real. Este de mentionat ca sistemul operator este cel ce asigura prelucrarea si memorarea

“flexibila” a datelor si rezultatelor.

Existenta sistemelor de operare este legata de necesitatea alocarii si administrarii

resurselor calculatorului, de satisfacerea cerintelor celor mai variate ale utilizatorilor. El trebuie

sa raspunda corespunzator la aparitia evenimentelor externe.

MONITOR I/E

CONDUCERE-EXPLOATARE

PLANIFICARE DE CATRE

PROGRAMUL DE CONDUCERE

MONITOR DE ERORI

INTRERUPERI

masina de scris - supraveghere

idem pentru bilantare

operator

programe si subprograme

de conducere

proces

analiza avarie si

program de executie

aparate de masura

SISTEM

OPERATIV

Principalele cereri externe solicitate sistemului de operare

Programul de conducere a procesului prin calculator de proces poate fi organizat in trei

moduri:

- functionarea prin intreruperi; prelucrarea cererilor intamplatoare din proces pe baza

planificata;

- functionarea dupa timp; necesitatea de a prelucra fiecare element al sarcinii de

conducere la momente precise sau cu o frecventa precisa;

- functionarea secventiala; executarea secventiala standard a sarcinilor.

Legat de aceste aspecte este mentionat ca sistemele de conducere cu calculatoare de

proces pot avea diverse structuri (arhitecturi). Problema programarii unor astfel de sisteme va fi

determinata de complexitatea procesului si a echipamentului, timpii de raspuns, frecventa

mesajelor si distribuirea lor, etc. In functie de complexitatea sistemului, programele unui sistem

de conducere functionand in timp real trebuie sa rezolve cateva sau toate din urmatoarele

probleme: controlul liniilor de comunicatie, coordonarea dinamica a timpului datorita succesiunii

aleatoare a evenimentelor, tratarea sarcinilor, manipularea sirurilor de asteptare, alocarea

prioritatilor (care poate fi un atribuit permanent al sarcinii sau ii pot fi atribuite cand respectiva

sarcina este activata) si alocarea dinamica a memoriei, siguranta mare in functionare si masuri

speciale in cazul unor defectiuni de echipament, multiprogramare si multiprelucrare.

Limbajele pentru aceste calculatoare sunt in general limbaje procedurale, in sensul ca

majoritatea starilor descrise sunt executabile. Ele trebuie sa fie in concordanta cu doua

caracteristici de baza ale aplicatiilor de conducere a proceselor, respectiv operatiile executabile sa

fie programabile iar eficienta timpului de calcul sa fie maxima.


Recommended