modul 3-2

școala de fotografie freelancer

Modul 3.2aparatul de fotografiat. principii de funcţionare.

de la argentic la digital

1

APARATUL DE FOTOGRAFIAT ARGENTIC

Aparatul de fotografiat este un dispozitiv complex care proiectează pentru o perioadă determinată o imagine clară (pusă la punct, focalizată) a unui subiect prin intermediul unui sistem optic (obiectiv) pe o suprafaţă fotosensibilă aflată într-o incintă etanşă.




2

Aparatele de fotografiat pot fi:

- cu obiective fixe

- cu obiective interschimbabile




3

Clasificare după suportul fotosensibil:

- cu plăci

- cu film fotografic

- cu film cinematografic




4

Clasificare după format:

- format APS (Advanced Photo System)

- format mic (suprafaţa fotosensibilă mai mică de 6x6 cm)

- format mediu (suprafaţa fotosensibilă mai mică de 6x13 cm)

- format mare




5

Clasificare după domeniul de utilizare:

- subacvatice

- fotografii aeriene

- panoramice

- stereoscopice

- polaroid




6

Părţi componente absolut necesare procesului de fotografiere:

- corpul aparatului fotografic

- sistemul de obturare a luminii

- sistemul de antrenare şi poziţionare ale stratului fotosensibil

- sistemul de vizare şi punere la punct a clarităţii

- comenzile aparatului fotografic

- soluţii de conectare

- sistemul de prindere a obiectivului – obiectivul




7

Corpul aparatului fotografic

- este camera obscură

- baza de fixare a celorlalte elemente

- este rigid

- distanţa dintre pereţii camerei poate fi fixă (box, cutie) sau variabilă (aparate cu burduf)

- este etanşă la lumină – permite intrarea luminii doar prin obiectiv

- trebuie să confere o poziţie perfect perpendiculară a planului filmului pe axul optic al obiectivului




8

Sistemul de obturare a luminii

DIAFRAGMA




9

Este un dispozitiv care limitează apertura (deschiderea) obiectivului.

Are rolul de a elimina dintr-un fascicul incident de raze pe cele marginale, astfel încât în sistemul optic să pătrundă raze numai în zona centrală a sistemului optic.




10

Tipuri de diafragme:

- perforată cu diametru fix

- iris cu diametru variabil

Diafragmele au ca trepte de scală înjumătăţirea sau dublarea suprafeţei prin care lumina ajunge la materialul fotosensibil.




11

ObTURATORUL




12

Este mecanismul cu ajutorul căruia se realizează expunerea materialului fotosensibil pentru o perioadă determinată.

Obturatoarele au ca trepte de scală înjumătăţirea sau dublarea timpului de expunere.

Caracteristici:

- numărul şi ordinul timpilor de expunere

- gradul de precizie în funcţionare

- eficacitatea




13

Există trei faze de lucru ale obturatorului clasic:

- deschiderea prealabilă

- deschiderea totală – expunerea

- închiderea

Cu cât timpii necesari fazelor 1 şi 3 sunt mai mici faţă de timpul fazei 2, cu atât eficacitatea obturatorului este mai mare.

Obturatoarele sunt mecanice şi electronice.




14

Clasificare constructivă:

- obturatoare dispuse în zona sistemului optic

- obturatoare dispuse în faţa materialului fotosensibil




15

Obturatoare dispuse în zona sistemului optic:

- central – cel mai frecvent este dispus între lentile, în spatele diafragmei, foarte aproape de centrul focal al obiectivului şi sunt construite din 3-5 lamele metalice.

- dispus în spatele sistemului optic




16

Obturatoare dispuse în spatele sistemului optic:

- cu deplasare orizontală

- cu deplasare verticală




17

Cuplul diafragmă-obturator formează sistemul de obturare a luminii.




18

Sistemul de antrenare şi poziţionare ale stratului fotosensibil

- antrenare manuală sau mecanică

- cu sau fără poziţionarea materialului fotosensibil




19

Sistemul de vizare şi punere la punct a clarităţii

- este manual sau automat – autofocus

Se poate realiza prin:

- măsurarea după scala de distanţe de pe obiectiv

- variaţia distanţei între obiectiv şi planul materialului fotosensibil

- prin intermediul geamului mat

- cu telemetru

- cu pentaprismă prin obiectivul cu care se fotografiază




20

Sisteme de vizare

vizare directă prin geam mat

vizare directă prin obiectiv (SLR)

sistemul de vizare paralelă

vizare prin obiectiv paralel (TLR)




21

Vizarea SLR:

- oglinda

- geamul de vizare/lentilă colectoare (viewfinder)

- pentaprisma/ocularul




22

Comenzile aparatului fotografic

- localizate pe corpul aparatului sau pe obiectiv

- declanşatorul

- pârghia de armare

- scală timpi expunere

- scală diafragme

- focus

- sensibilitatea materialului fotosensibil




23

Soluţii de conectare

- trepied

- blitz

- motor/baterii suplimentare

- conectare calculator

- conectare sistem lumini




24

Sistemul de prindere a obiectivului

- poate fi cu filet sau tip baionetă

- diferă de la o firmă constructoare la alta

- are conectori între aparat şi obiectiv




25

APARATUL DE FOTOGRAFIAT DIGITAL

Elemente componente:

- toate elementele unui aparat argentic din aceeaşi clasă

- senzorul de imagine

- procesorul digital

- memoria RAM

- ecranul LCD

- bateria

- elemente de conectică




26

Categorii de aparate digitale:

- compacte pentru amatori

- compacte avansate cu vizare prin obiectiv – bridge

- SLR cu obiective interschimbabile

- de format mare cu adaptor digital – digital back




27




28

Formarea imaginii digitale:

În loc să cadă pe film, lumina se focalizează pe un senzor de imagine compus din o serie de zone fotosensibile numite fotoelemenţi.

Fiecare fotoelement este conectat la un dispozitiv care poate măsura gradul de stimulare electrică pe care a primit-o. Fiecare fotoelement capturează un singur pixel din viitoarea fotografie.




29




30

La deschiderea obturatorului, fiecare fotoelement de pe senzor va măsura strălucirea luminii ce cade pe el, acumulând o anumită sarcină electrică.

Dacă pe fotoelement cade mai multă lumină, atunci intensitatea sarcinii electrice va fi mai mare.




31

Când un pixel este supus la lumină de intensitate crescătoare, el produce corespunzător o creştere în sarcina electrică generată. Această sarcină este amplificată şi măsurată, iar un ton de gri sau un nivel este produs.

Acest nivel este descris printr-un număr unic care poate fi salvat ca informaţie digitală.




32

Sub acţiunea luminii, pixelii (picture element) de pe senzor generează un semnal electric analogic care conţine date electrice.

Senzorul de imagine este o unitate analogică care operează cu fotoni şi electroni încărcaţi şi descărcaţi sub acţiunea luminii.

Senzorul de imagine funcţionează numai cu un procesor de imagine.




33

Din punct de vedere informatic, procesarea de imagine reprezintă orice fel de prelucrare a semnalului pentru care informaţia de intrare este o imagine.

Procesarea digitală implică un set de algoritmi predefiniţi de prelucrare care să rezolve problema transformării din informaţie numerică în informaţie vizuală care poate fi citită de un software de editare.

Procesorul de imagine converteşte informaţiile analogice (impulsuri electrice) în informaţii digitale (valori numerice = biţi digitali).




34

Culoarea este creată prin alocarea selectivă sau secvenţiere alternativă a pixelilor, astfel încât să înregistreze componentele roşii, verzi şi albastre ale luminii.

Toate caracteristicile pe care senzorul le atribuie imaginii sunt fixe constructiv şi pot fi schimbate doar dacă schimbăm aparatul.




35

Culoarea digitală

Dacă peste fotoelemenţi se plasează filtre roşii, verzi şi albastre, prin combinaţia informaţiilor de la trei pixeli alăturaţi se obţine informaţia de culoare.




36

Cei mai mulţi producători folosesc filtrul Bayer, care conţine 50% filtre verzi, 25% filtre roşii şi 25% filtre albastre.




37

Folosind doar câte un filtru RGB, fiecare pixel înregistrează doar strălucirea luminii care trece prin filtru, celelalte două culori fiind blocate.




38

Realizarea culorilor se face printr-un proces numit interpolare, care foloseşte culorile pixelilor vecini pentru a calcula cele două culori pe care pixelul nu le-a înregistrat direct.

Combinând cele două culori interpolate cu cea măsurată de fotoelement direct, se obţine culoarea pixelului din imagine.




39




40




41

Senzori de imagine – caracteristici:

- pixelii care îi compun au dimensiuni şi forme regulate

- pixelii sunt dispuşi sub forma unei grile rectangulare

- pixelii sunt aşezaţi într-un singur strat

- pixelii din senzorii standard înregistrează doar luminozitatea, nu şi culoarea

- de cele mai multe ori, senzorul este mai mic decât negativul Leica




42

Ca urmare a caracteristicilor senzorilor, rezultă:

- pixelii nu se întrepătrund

- forma regulată a pixelilor dintr-o matrice este mai eficientă decât natura aleatorie a filmelor cu granulaţie

- cum o culoare se formează din trei pixeli, numărul total de pixeli trebuie împărţit la trei când determinăm rezoluţia de pixeli color a unui senzor

- cum senzorul digital are mărimi mai mici decât negativul clasic, unghiul sub care este înregistrată imaginea sau scara de reproducere prin obiectiv pot să nu fie echivalente cu cele ale aparatului cu peliculă




43

Există trei tipuri de senzori de imagine construiţi din receptori:

CCD (charge couple device – dispozitive cu transfer prin sarcină) transmite un pachet de electroni la ieşirea din pixel şi un impuls electric analog (voltaj) la ieşirea din senzor

CMOS (complimentary metal oxide semiconductor – semiconductor complementar din metal-oxid) transmite un impuls electric analog (voltaj) la ieşirea din pixel şi biţi (semnal digital) la ieşirea din senzor

FOVEON (tip CMOS) – fiecare pixel este conceput să reacţioneze la toate cele trei culori primare – măsoară cât de adânc pătrund fotonii în suprafaţa pixelilor, captând astfel informaţie despre lungimile de undă ale razei incidente




44




45

CCD-ul a dominat piaţa senzorilor timp de 30 de ani, deşi are cost de producţie ridicat pentru că necesită linii de producţie dedicate.

CMOS-ul are costuri de producţie de trei ori mai mici, pentru că procesul de fabricaţie este mai simplu şi este similar cu chip-urile utilizate în construcţia computerelor desktop.

CCD-ul transmite informaţia prin el însuşi, CMOS-ul prin fire.




46

Informaţia de la fotoelemenţi este citită linie cu linie la CCD.

Fiecare linie este transmisă individual în buffer – memoria internă a aparatului.

Fiecare linie trece printr-o serie de filtre digitale – balans de culoare, mici corecţii de culoare etc.

Imaginea este apoi construită linie cu linie în memoria aparatului şi apoi transferată pe mediul de stocare.

CCD-ul citeşte linie cu linie, iar CMOS-ul citeşte şi liniile şi coloanele.




47

Informaţia digitală este apoi stocată pe o memorie RAM (card de memorie), de unde poate fi transferată apoi în computer.

Se obţine imaginea digitală virtuală care poate fi vizualizată doar pe un ecran.

Date post:	15-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	simone-winny
View:	1 times
Download:	0 times

modul 3-2

Documents