8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

1/12

Mimica faciala la care ne-am referit cu diferite ocazii, reprezinta, alaturi de gestica si

postura, un complex de semnalizare emotionala eficienta mai ales in comunicarea de la

mica distanta. Mimica sau expresia faciala rezulta din contractia statica sau dinamica a

unor grupe musculare ale fetei. Putem mima, cu grade diferite de succes, diverse stari

emotionale dar adevarata noastra stare emotionala este exprimata prin mimica

involuntara, inascuta, greu de controlat fara ca acest control voluntar sa nu fie sesizat de

cei din jur. De aici vine, in parte si diferenta pe care o facem intre un actor valoros,

capabil sa intre in pielea personajului si unul de duzina.

Doua zone faciale au o importanta deosebita ochii si gura ambele avand legatura

evidenta cu agresivitatea. Celelalte zone ale fetei se modeleaza in jurul acestor doua

focare, in functie de starea emotionala a emitatorului, avand rolul de a accentua si a

nuanta expresia faciala. Pentru confirmare priviti desene facute de prescolari sau

emoticoanele atat de prezente in comunicarea noastra moderna si a caror semnificatie

emotionala este usor descifrabila chiar si pentru copiii mici.

Despre rolul fixarii vizuale am prezentat deja o serie de informatii si exemple.

Gura, este adapostul unor arme de temut care trebuiesc etalate ostentativ sau dimpotriva

ascunse cu grija. V-ati intrebat vreodata de ce avem tendinta de a ne acoperi gura cu

mana atunci cand radem, sau radem pe muteste strangandu-ne cat putem de tare buzele

in asa fel incat sa nu ne dezvelim dintii si de ce rasul este perceput de cei din jur, care nufac parte din grupul nostru, drept un act de agresiune, sau macar unul necivilizat? Cat

de tare ne deranjeaza rasul fortat, mimat, ranjetul si cat de repede il deosebim de unul

natural venit din inima?

In imaginile de mai jos sunt reprezentate expresii faciale ale cimpanzeilor, animale cu

care impartasim 99% din genom si care au o musculatura faciala aproape identica cu cea

a omului. De regula aceaste imagini ne amuza sunt caraghiosi si ne maimutaresc.

Nimic mai putin adevarat, cimpanzeii si celelalte primate dispun doar de aceleasi

sistemede comunicare prin expresie faciala ca si noi.

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

2/12

.

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

3/12

Preocuparile pentru descifrarea modului in care functioneaza comunicarea prin mimica

sunt vechi. In 1862 doctorul Duchenne evidentiaza controlul musculaturii faciale prin

stimularea electrica punctuala a cate unui muschi facial.

Albumul sau de fotografii (Album de photographies pathologiques, complmentaire du

livre intitul "De l'lectrisation localise" / par le Dr G.-B. Duchenne) a fost consultat cu

mare atentie de Darwin care utilizeaza cateva din aceste fotografii pentru a ilustra cartea

The Expression of the Emotions in Man and Animals (1871)

In realizarea unei expresii faciale rareori este antrenat un singur muschi, de regula

muschii faciali se contracta in grupuri, (in mod involuntar dar in stransa legatura cu starea

emotionala a individului) unitati de actiune.

FACS (Facial Action Coding System) este un instrument de cercetare stiintifica pus la

punct de Paul Ekman si Wallace V. Friesen in 1978 care analizeaza combinatiile dintre

diferitii unitati de actiune codificate numeric si rezultatul contractiei lor simultane, in

termenii expresiei emotionale (http://face-and-emotion.com/dataface/facs/description.jsp)

http://face-and-emotion.com/dataface/facs/description.jsphttp://face-and-emotion.com/dataface/facs/description.jsp

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

4/12

In diagrama alaturata sunt portretizate combinatiile expresive rezultate prin actionarea

simultana a unitatilor 1, 2 si 4. De retinut ca exista un foarte redus control voluntar care

sa permita contractia unei singure unitati de actiune, activarea grupata a acestor unitati

aflandu-se sub control nervos emotional, instinctiv.

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

5/12

3.4 COMUNICAREA ACUSTICA

Comunicarea acustica este esentiala pentru numeroase activitati animale (si umane):

localizarea partenerilor sociali si sexuali, avertizarea, semnalizarea locatiei hranei,

comunicarea mama/pui, etc. Asa dupa cum am mentionat anterior, comunicarea acustica

are dezavantajul de a permite localizarea emitentului nu numai de catre receptorii carora

le este destinata ci si de catre potentialii pradatori. Avantajul comunicarii acustice fata de

alte forme de comunicare consta in simultaneitatea informarii unui numar incomparabil

mai mare de receptori decat s-ar putea realiza prin semnale tactile, vizuale sau chiar

olfactive.

Putem distinge doua tipuri de comunicare acustica comunicarea la distanta sau in

conditii de izolare vizuala (vegetatie abundenta, lumina redusa, etc.) si comunicarea in

proximitatea receptorului. Exista diferente atat de intensitate cat si de structura a

mesajului acustic intre aceste doua tipuri de comunicare. In plus, de multe ori

comunicarea proximala este mai ales de natura vizuala, olfactiva si/sau tactila.

Emisiile sonore ale animalelor au fost mult timp catalogate drept tipete, urlete, chitaituri,

grohaituri, scartaituri, ciripituri, etc. cu tipare fixe, inascute si cu continut informational

redus. Desigur toate aceste catalogari aveau drept punct de referinta comunicarea

vocal/verbala umana. In ultimele decenii bioacustica a avansat foarte mult, cercetatori din

diferite centre stiintifice renumite aducand noi si noi informatii si dovezi referitoare la

complexitatea mesajelor acustice emise de diferite vietuitoare. Am dat deja exemplul

celor 3 tipuride semnale de alarma care anunta nu numai prezenta pericolului ci si natura

sa la Cercopithecus aethiops (vezi sonogramele celor 3 semnale).

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

6/12

Alarma leopard Alarma vultur Alarma sarpe

Ulterior s-a evidentiat ca pana si gainile au doua tipuri de semnale de alarma, diferite in

functie de tipul aerial sau terestru de pradator aparut in proximitate.

Semnificatia unor astfel de semnale se descifreaza prin analiza lor spectrala pe de o parte

si prin experiente de play back pe de alta parte: semnalele naturale se inregistreaza si apoi

se transmit prin intermediul unor sisteme de amplificare fie acelorasi receptori fie unor

animale izolate sau grupate apartinand aceleiasi specii dar nu aceluiasi grup social. Daca

reactia individuala sau colectiva a animalelor receptor este uniforma si identica cu reactia

observata in situatii reale este evident ca mesajul respectiv are o semnificatie general

valabila.

Daca la inceputurile studiilor de bioacustica se vorbea de 3 tipuri de cantec la pasari:

- cantecul integral inascut

- cantecul invatat, grefat pe un schelet melodic inascut

- cantecul invatat integral prin imitatie

astazi apar informatii foarte interesante referitoare la existenta dialectelor care

diferentiaza cantecul inascut al diferitelor populatii ale aceleiasi specii ceea ce subliniaza

plasticitatea si complexitatea fenomenului.

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

7/12

Mai multe detalii referitoare la comunicarea acustica a diferitelor specii animale vor fi

prezentate in cadrul cursului necesitand exemplificari sonore.

O problema inca foarte disputata este aceea a originii limbajului uman si a posibilitatii

sau imposibilitatii stabilirii unei legaturi filetice cu vocalizarea infraumana.

In 1866 Linguistic Society of Paris, societate cu un deosebit prestigiu stiintific pe plan

european decidea cu deosebita fermitate ca nu sunt acceptate nici un fel de lucrari

referitoare la originea limbajului sau la inventarea unei limbi universale. Aceasta

interdictie apare la scurt timp dupa Originea Speciilor (1959) a lui Darwin si cu putin

inainte de publicarea celei de a doua carti monumentale, Originea omului (1971). In

aceasta lucrare Darwin analizeaza intr-un mod elegant si onest datele si observatiile de

care dispunea sustinand printre altele ca "Limbajul, aceasta abilitate tocmai a fost

considerata drept una dintre diferentele fundamentale dintre om si animalele

inferioare...dar (omul) nu este singurul animal care poate utilize limbajul pentru a

comunica ce se intampla, ce ii trece prin minte si care poate intelege mai mult sau mai

putin ce exprima (limbajul) altui animal.

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

8/12

Oricum Darwin nu era singurul preocupat de aceste probleme. In vremea sa erau intens

dezbatute diferite ipoteze referitoare la originea limbajului uman:

Ding-Dong sunete/cuvinte onomatopeice (nu explica crearea cuvintelor ce definesc

obiecte inanimate)

Bow-bow sunete ce imita vocalizari ale diferitelor fiinte animale din ambianta (prea

mare variabilitate culturala)

Pooh-pooh primele cuvinte s-au dezvoltat din vocalizari nearticulate exprimand

placerea, durerea, frica (sunt vocalizari preverbale, neinserate in lexic, cu variabilitate

culturala mare)

Ta-ta (Darwin) gestica mainilor, mimica faciala, expresie vocala

Uh-oh vocalizari de avertizare a prezentei pradatorilor

Yo-he-yo vocalizari/cantece din timpul activitatii fizice in comunitate

Ma-ma constructia cuvintelor de la silabele cel mai usor de pronuntat atribuite

obiectelor/persoanelor/ fenomenelor semnificative

In timp mai toate aceste ipoteze au fost abandonate si chiar luate in deradere desi unele

idei puse cap la cap intr-un nou context pot contribui la completarea puzzle-lui.

Dupa 150 de ani, cercetatori de renume au inca mari probleme in a traversa bariera

cladita in jurul acestei ultimei redute.

Capacitatea de a vorbi, acest dar exclusiv al omului este pozitionata in centrul

definirilor fiintei umane. In consecinta, explorarea aparitiei limbajului uman ar trebui

sa se afle in centrul dezbaterilor referitoare la originea omului. (Christine Kenneally

"The First Word: The Search for the Origins of Language . 2007)

Vom prezenta pe scurt cateva universale ale comunicari vocale/verbale la om incercand

sa sugeram si unele raspunsuri:

Universala I. Prozodia Linia melodicacomuna transcultural a mesajului vocal/verbal

- ritmul, accentuarea, intonatia, intensitatea, inaltimea, in vorbire (dar si in muzica)

Reflecta: starea emotionala, tipul mesajului: (afirmativ, interogativ, imperativ), etc.

("Even monkeys express strong feelings in different tones anger and impatience by

low, fear and pain by high notes." Ch. Darwin The Descent of Man 1871)

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

9/12

Universala II. Semnificatie transculturala comuna a caracteristicilor melodice capabile

sa sugereze / sa declanseze stari emotionale specifice. Bucuria, triumful, tristetea,

melancolia, furia, spaima, etc. sunt exprimate in muzica nu numai prin text, ritm, sau

intensitate ci mai ales prin efectele in plan emotional ale tonalitatilor si intervalelor

muzicale. Aceasta capacitate nu este conditionata de apartenenta la o anumita cultura sau

de nivelul de educatie.

Pe baza acestor doua Universale se poate formula o prima ipoteza:

Posibilitatea existentei unor structuri melodice primordiale, comune trans-specific si

avand valoare informationala similara.

Universala III. Caracteristici structurale (musculatura oro-faciala) si functionale (unitati

deactiune care asigura miscarile buzelor si mimica) comune la primatele umane si infra-

umane

In comunicare orala sunt antrenate simultan comportamente verbale si non-verbale,

gestica si mimica contribuind la analiza si interpretarea corecta a continutului verbal.

Exista motive intemeiate pentru a considera comunicarea vocala umana ca avandu-si

originea atat in comunicarea vocala cat si in cea gesturala comuna tuturor primatelor. Din

punct de vedere biologic pare foarte ne-economica si hazardata abandonarea unui

sistem de comunicare a carui eficienta este probata filogenetic (expresia oro-faciala)

pentru promovarea unui sistem complet nou de semnalizare vorbirea, cu atat mai mult

cu cat ambele sisteme utilizeaza aceleasi mijloace anatomo-functionale (unitati

musculare). Mama Natura nu da semne de neglijenta sau risipa, incercand

intotdeauna sa obtina maximum de beneficii pentru eforturile sale

Universala IV. Trasaturi transculturale comune ale sistemului de comunicare adult / nou-

nascut, copil mic (MOTHERESE)

Interactiunea naturala si universala parinte/copil este extrem de complexa utilizand toate

capacitatile si canalele de comunicare:tactil, olfactiv, vizual, acustic.

In comunicarea tip motherese elemente esentiale sunt: intonatia, inaltimea vocii,

repetitia, lentoarea si pronuntare explicita chiar daca nu e 100% corecta fonetic /

gramatical, precum si intensul contact vizual, adesea si corporal, cu copilul.

Este foarte posibila asocierea caracteristicilor acustice ale vocii parintelui cu repere

vizuale mai usor de identificat, discriminat si imitat.

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

10/12

Eforturile printelui de a obtine primele cuvinte antreneaza sarcini cu grade diferite de

dificultate pentru copil: vad si pot sa imit ceea ce vad, aud si chiar inteleg unele lucruri

pe care le aud dar nu pot (inca) sa rostesc la fel Si atunci, fac ceea ce pot si ma

straduiesc sa pot din ce in ce mai mult

Universala V. Trasaturi comune trans-cultural ale ganguritului ("canonical babbling) la

copiii preverbali. Ganguritul contine o multitudine de combinatii acustice ce pot sau nu safie transcrise fonetic dar marea majoritate a timpului se pot identifica silabe repetitive de

tipul mamamamama, tatatatata, mimimimi, etc. De regula reactia parintelui este una de

incurajare. Ce face copilul recompensat prin mangaieri, sarutari, stimulari vizuale si

acustice? Repeta respectivele vocalize care devin cu timpul parte a unui lexic non-aleator.

Pe baza acestor fenomene se formuleaza a doua ipoteza: Este foarte posibil ca unele

emisii vocale (foneme, lexeme, cuvinte) sa nu se fi constituit randomial ci in concordanta

cu gestica si expresia oro-faciala adecvata (C. Strungaru 1995).

In urma unei analize transculturale relativ ample (301 limbi diferite provenite din toate

ariile geo-lingvistice) se poate afirma ca aceste silabe repetitive:

- apar spontan in ganguritul preverbal

- sunt utile in stabilirea si incurajarea comunicarii vocale cu adultii

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

11/12

- denumesc necesitati biologice esentiale (papa, pipi, caca), relationeaza cu adultii

apropiati (mama, tata, baba, nana), permit raportarea la sine prin diminutive (Mimi, Lili,

Cici, etc).

- dau informatii despre valoarea emotionala a consoanelor (cuvintele constituite din

silabe repetitive continand consoanele m, n, k, desemnand cu precadere parintele matern

mama, bunica, precum si lapte, san in timp ce pentru parintele patern cuvintele

constituite din silabe repetitive contin cu precadere consoanele t, b, p, d).

- reprezinta un esantion de proto-limbaj uman constituit pe abilitati biologice.

In ciuda opozitiei care se manifesta inca in mediul academic, o cantitate din ce in ce mai

mare de date provenite din domenii stiintifice diverse sugereaza ca limbajul uman nu a

aparut de novo, nu este un dar exclusiv al omului ci ca pe langa radacini culturale

incontestabile poseda si radacini biologice importante.

In incheierea capitolului despre comunicare sa adaugam cateva cuvinte referitoare la un

mod aparte prin care putem cunoaste mai multe lucruri despre determinismul biologic al

unor comportamente umane. Va sugerez sa analizati cu mai multa atentie diferite

sintagme, expresii populare, proverbe si incercati sa vedeti dincolo de intelesul lor

imediat. Veti putea constata ca foarte multe dintre ele in mod poate surprinzator se refera

la fundamentul nostru biologic ca si cum, ingrijorati de acapararea culturala, oamenii s-ar

fi straduit sa nu lase sa se piarda prea mult din acest fundament. Astfel exista raspandita

pretutindeni sintagma a vorbi intrepatru ochi (fata in fata) desi vorbirea se adreseaza

altui sistem perceptiv si ar fi mai adecvat sa spunem a vorbi intre patru urechi. Spunem

de asemenea nu cred pana nu vad iar proverbul vorbele sunt femei, faptele sunt

barbati are variante cu aceeasi semnificatie in foarte multe culturi. Aceste exemple

subliniaza fragilitatea comunicarii verbale, foarte noua filogenetic comparativ cu

comunicarea vizuala si comunicarea vocala non-verbala. Omul acorda mult mai multa

credibilitate unui mesaj verbal transmis in contextul complex al comunicarii non-verbale

in care urmareste cu foarte mare atentie si abilitate atat elementele de gestica, mimica,

postura cat si elementele non-verbale de ordin acustic (prozodie, ritm, tonalitate,

intensitate, etc.).

8/3/2019 Etologie comparata_ Modul 3-5[1]

12/12