Capitolul V

{!gqqea, upq4lltre insugirile caracteristice aleorqanismelor vii" se ie'alizeaza la om prin intermediul$i-sGmului osteoarticrllar, cu rol-pasiv, 9i al siitemu--iui

muicular, componenta actival aCestea asigura

mi$caiilij-corpului, ale unor segmente ale sale 9ilocomotia.

Jpif izare--5alil-te*

0steogenezapezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteo'

qeneza, care consta ih transformarealesutului cartila-

linos sau coqiunctivo'fibros al embrionului in schele-

tulosos al adultului.P@rrd,faze:

Ogteogeneza 1 cartilaj hiahry Z centu (punct) primar de osificare;

3. capilare epifizare; 4. tenri secundari de osificare; 5. cavitate medu-

lara;'6. os sitongios; 7. os compac! 8. periost 9' ePifize; 10' diafiza.

d€ Zona intem:d, osteogena, a periostului.Dupa ce procesul de cregtere a incetat,.epif[ e

ramdn acoperite cu ull strat sublire de cartilaj hialn'numit cartiiaj articulariln jurulv6rstei de2O-25 doani,cartilajele de cregtere sunt inlocuite de lesut osos,'.iar

epftrab-lg-qgdeaza la diafize. ?unctele- Cesecundaraii6iTnaf-tarziil''ffi diferite reqiuni ale osu-

rui@e_a;t"ts{gFr6zitlTEJearticulate,-gr"estepsoase^

-Osteogeneza este qn Pfoces gqlg?l al organis'mulu-i. E6 C6 face sub influenla unoi enZinie cu rotincal6filire*Tc,lidiaze), a unor .vrtqrrune. P, E, .N,-aunoi-hormffi (fip"fftqf, , tiroidieni, paratiroidiqni"ss'

I5!)-SLa "ttor f actori metabolici.

Scheletul9r9rg3ng-duse gi rea!_stente

fiififfi;at si arhiGffi;iiffidl-lqfseaS'*F'

etmoid, mandibuli,

fPll3J:- msrila$ sf*

liniilor de

r-ea in grosime a

*ffista gi oase, cum ar fi

CaoitolulV

6sart&r--

{WS!rstJ'idr}!f,

-e&-'L''

t0t-tr'\-25

qe/. "ftb$-.,*,,;29

(anrv.'"

ftrqrhrld{'..-t4

E{i4*r

^ c^Sz-

fur.nno.lux

irJli"-\Dlutf

.{'}^dr

.|r'hte

-b71U'eua

Sctteletut 1. os frontal; 2. cutia toracic6; 3. humerus;4. radius; 5. ulna;6. carpiene; 7. metacarpiene; 8. falange; 9. simfiza pubianE 10. ilicn;11, ischion; 12. maxilar; 13. rnandibuld;14. manubriu; 15. corp sternah 16. apendice xifoid; 17. femur; 18. rotuld;19. fibul6; 20. tibie; 2L taderre22. metatarsiene; 23. falange; 24. oase parietale; 25. os occipital; 26. clavicula; 27. scapula; 28. coaste flotante (libere); 29. coloana r'ertebral6; 30. sacrum;31. coccis (coccige).

7 Caprtoi,ut V

$sheFet*l c,npuii;;e*.rcr,ri a- *"*aniu, care adapostegte en.

cefalul, pi-din'viscerbcraniu, unde su aniiiat qegryen_

1grlgeriierige ate organetor de-;;i; A ei_ prime[esegmente ale aparatelor respirator Si diqestiv.

..:ryHT$$ gre forma unui ovoid, -u partea mai

votumtnoasa situata posterior,,prezent6nd o baTa gi o3:1,: -o:::le

bolrii.sunt legai; iil;-;I" prin suturi.naza neurocraniului este prevazuta cu orificii princare ies. nervii cranieni, pi""".'ii-ie,i;"il#;,.Il.T1 9i intr.a o sede de ailqre:

"urotida int"rnd, ver-

tebrala, arterele meningee..Unul dintre orificii "rtJ

rn;imare gi se numeste gaura occipitala. La acest nivel.maouva se continua cu bulbul, iar menihgeie spinalecu meningele cerebrale.

illeurocraniul eSte.alcatuit din patru oase nepe-

ll*:lt*l'$'oi4*r**i4 qiL..pit r - ei a;ooua oase perechi - temporale Si.palr,qtete.

,*-Yli$ es-Lgjglrqt din sase oase pe-rechi(TgIrlgg. p3ptin e, .n.aza-le, lacrimale, zi gomatice sii*_nffi1gd; infirioarej si joua' -c,il ;;"*l#lvomerul gi mandibula).

'"'.Cur.rlryrr CHEIE

::,'lli::r:^_9::I:t,a, osificare encondrata, epifiza, i'aranza, periost, neurocraniu, viscerocraniu t

TEME gtAPLtCATtl

$Gnrpafi raspunsurile corecte:

,-,O.ur". .pneumatice cu forma neregulata sunt:L?:tmot g ul; b. mandibulal?.pf enoidul; d. f emurul.

"J.;ompletati spaliile punEate cu termenii cores.

punzdtori:

T*i::' j""*:*?lii le"Till ridd nagtere,.oaselor ..r.n J.l_i,l_. -

"r.l"i.,i"i, "liirp,iiiii

Craniut 1. frontal; 2. sfenoid; ,3.

nazal; 4. etmoid; 5. lacrimal; 6. zigo-matic; 7. maxilar; 8. mandibula; 9. canal uraiti" Liiu.; fO. o""ipiiJ;11. temporal; f2. parietal; 13. palatin; fa.

"ornui l5.;;ra occipitala.

gi ......................., realizand gi cregteie;r-i;a oaselor lungi.

g8tabilifi daca enunlririle legate prin coniunctia

f :TT::: r.yn t adevarate. sau ialse; i ";*;i i;';;re consrderafi adevarate,..determinafi dacd inhe eleexistd o relatie de cauzalitatq

Oasele membrelor, ale viscerocraniului si cele

::*: t: jorl.neaza prin osificar; ;;;;;;;ial a"-#rece provin din fesut conjunctiv.@Gasif raspunsul gregit. Din oasele neurocraniului fac parte: a. frontalul;b. occipitalut; c. patatineb; ;:i;..fi"h. -'

S' ngjglgl*Sru n n hj u I u ; _=. - qs${etmfl4iryglgglg vertebrata; steiii; coaste' si$tiln@rc;t;aGiuiq aiE"pffii U'iln-sj cete douaoase coxale)

Coloana vertebfala

lseraula:SlSl9tu!:4 el*nind situ ata i n part ea

T$rlei a*B-o$g[qe1g -a borpului. indepiiiresre un]l?'Y iot ?L*l99l1l!1e a3o;pqlui, protejarea madujver spnaru $r executa_rea diferitdlor migcari ale hun.dyluj Et s"epslff_ ,Verte?ra.tip prezinta, in partea sa anterioard, cor.Puf .vertebraliar posterior, arcul vertebral, care estet!94]_!e corpuf v-ertebral prin doi pediculi vertebrali.lse$ua din urm6, prin suprapunere, delimiteaza o-ri_ncme -rntervertebrale_(de conjugare) prin care iesrreMi

.spinali. intre "oipul

ulriuBtui' p&;;"lii;"rt._Dra[ gt arcul vertebral se afla orificiul vertebrai, care._prin suprapunere, formeazi ..".lrf -vertenral

ceadapostegte maduva.

1/\\. i--]-

z3A

t6

7

1

6

2

l1

Sdreletul toracelui

.Toracele.osos. este forr.nl.antsior de sterB pos.terrgl de coloana yertsbrala ian-.lateral, de_coaste.-. Stgpul.egt! un'oi lat, siiuat anterior, p" linia me9ten4.g "tqrccelui. Fp!1fp-Unet-djn ynan-ubriq corp 9i

. 6pendfcele' xifoid;tare-iamane lcartilaginos pani injurul virstei de 40 de ani.

Vertcbri lombae L corp; 2 orificiu vertebral; 3. arc vertebral:4..apo.fizd articulard superioara; 5. apofiza spinoasd; 6. suprafafd dearticulare; 7. apofrzit transvers6; 8. pedicul vertebral.

L'rlcr{

Coloana vertebralE 1. vertebre cer-vicale (7); 2. vertebre toracale (12);

3. vertebre lombare (5); 4. osulsacru (5); 5. coccigele'(4-5).

de

cele-12:Dimensiunile fqfmg_tqlqgelui variazd !4 funcfie

centuriisuperftrr-"liti€i-imdinii). Centuraatrffidfi1(

;

/P*i:"+

idat

dS forma triunghiulara, age-

66inii

Capitnlul V

se articu-leaza cu femuru_1,, Epifiza distala se articuleaza cu

--. - i^ \

TEME 9r APLTCATTI

O GAsif raspunsul gregit:Osul coxal provine din sudarea oaselor: a. ilion;

b. ischion; c. sacru;d. pubis.Scheletul m6inii este format din oasele: a. car-

piene; b. metacarpiene; c. tarsiene.Clavicula este un os lung care are: a. formd de ,S'

culcat b. o extremitate mediala care se articuleaz6cu manubriul; c. o extremitate laterala care se arti-culeaza cu scapula; d. o fata costala care se arti'culeaza cu tuberculul ultimei coaste.O Aflati raspunsul corect

Curburile coloanei veftebrale in plan frontal senumesq a. scolioze; b. cifoze; c. lordoze; d. condroze.

Osul sacru are ca principale caracteristici: a. pro-vine din sudarea ultimilor 4-5 vertebre ale coloanei;b. reprezinta o ramagila a cozii mamiferelor; c. fefelelaterale au o suprafafa de articulare cu coxalul;d. vdrful se articuleaza cu L5, iarbaza cu coccigele.

ArticuiatiiieArticulatiile sunt orqane de leqatura intre oase,

f i i@p a gra?il-=aemomft eG;mculdliile se impart in sinartroze gi diartroze.

tahrsutlotftarsian). r,.ffiff ;adcp_t!.r_?.*Brsximd.-nr:mSA-q9pul-f Lb-U!ei,

careYartid[rGazacuparte_q-lelsnp-gji-b-t-ei.s;!.s"sPj-fira-distalblGie se

-eitieut6azffiu'Giusui.

S-citila"este ul_g.sgiJnfltjffi*"cu baza in sus, si-

tuaft fft6nilonul-muschiului cvadricep$. Fala sa pos'fi rri6nilonulmu gchiului cvadriceps. Fala sa pos'obra setiffileazE cu dpifiza di3tbla a femurrilti.Scheietuf

-piciorului eite foinia!--_il!! -7*-oage- 1qr

siene. 5 oase metatarsiene si 14 falanqe (numai douapentru degetul I- haluce). -*+

tffr6di5"ib

Kinetogmma mersului normal 1. articulatia coxofemurala; 2. coap'sa; 3. articulalia genunchiului; 4. gamba; 5. articulalia tibiotarsiana;6. picior.

osos (sindesmoz'e 9i sifreondrozdosifiCate cu vdfS*th).

DiarhozeleSunt'"fiiCulafii care pg-q-q.de un grad variabil de

mobllitgt-e- giseimpart i n dmfiartroze (articulafii semi'moniteilil. irtrodii (articulalii mobile).

iAmfiarfidt€ld ;au suprafet'ir articulare plane sau

ugdr concave (articulatiile dintre -corpurilb vertebralEcare se fac prin interpunerea discurilor interver'tebrale).".*,,

Arhodiile sunt articulatii sinoviale, cu o maremobilitate.

La nivelulunei articulaliimobile, migcarile depind de

forma suprafelelor articulare.Ele se pot realiza in jurul unui ax, a doua axe sau a

trei axe.Artrodiile prezinta mai multe elemente structurale:. suprafele articulare;. capsula articulara;. membrana sinoviald:

1

z

3

456

,t-r '.

,t. '* ^t

, - -. . . .LUVltt lL LliLrL

; vertebra, pediculi vertebrali, arc vertebral, orificiu ;

; vertebral, os sacru, coccige, cifoza, lordoza, stern, :

; coastir, clavicula, scapula, humerus, radius, ulna, ;. carpiene, metacarpiene, falange, ilion, ischion, ;. pubis, tibia, femur, fibula, tarsiene, metatarsiene '

-t'Y.P.7.'/,'! ! | ,

i;;:;j4Q'l' i i \1.

TEME gt APLtCATil

O Gasifi rdspunsul gregit:Sinartrozele sunt articulafii: a. semimobile; b. care

executi migcari foarte reduse; c. Iipsite de cavitatearticulara; d. care, dupd tipul lesutului constitutiv,pot fi sindesmoze, sincondroze sau sinostoze.€ Comptetali spafiile punctate cu termenii cores.punzatori:

Articulafiile care poseda un grad variabil dese numesc Ai se impart in

9i ............... .

O Enmerafl elementele componente ale unei arhodilO hec'rzafi diferenfele dintre rotatie, circumductigpronafie gi supinatie.

Fiziologia oaselor

Articulatia genunchiulul 1. membrana sinoviald; 2. cavitate articu-lara; 3. rotula; 4. ligament articular; 5. menisc.

r gavitatea articulara;

' liggMenlejrticulare.Tipurile de migciri in articulatil

IE4g:. Migcari de apropiere-saudeindenar-Extensre ta-e a doua segmgryLg_alAlr{gte. Seqqlgffi f, irmri.ex:raffif *

Se fac in ju+rl Un!{i.ax transv-er.glPrin adducfie se realizeaza apropiereafafd de axul median at -cofiiutui, iarprin- abductie, indeBartarea fata .dea{glpedian ^"

Mi scare reqliaali_t_n-iglq!__elului-sarctr_ece prh.lunggl . p. _egnAnt_Ului_ce- sedeplaseaza; poate fi externa sau in-te-tgspre cbrp sarfin aftraEste migcarea complexa care tota-lizeaza flexia, ext6nsia, abductia,adduclia gi le asoc_iata cul61"ri{iii. -

Pronilia este migcarea de rotafie anTaftIii-Ffrn care poli-ciile . !e rof.e.giemedial, pa.hr-ra privind i.n. jgs, iarsupinalia este migcarea inversa. La

Rotafie

Abductie-AclduCUe

Circumductie

Prol_g!ig-

QgE4"Ee..1

F.E.

re

le

l:' - -.Cuvrgrtr cHE:E.:i sinartroze, sindesmoze, sinostoze, sincondroze, i; diartroze, amfiartroze, artrodii, abduclie, adduclie,

1. pronalie, supinafie, circumductie 'spnjin.q

l€:

P6rghii osteemusculare F = forta; R = rezistentd; S =

trCapirolul V

2r-Bel""Cs*uol"991ie3-5;a*qglgaae-vitale:i cuti4 craniana pentrlf .encefql;. canalul rahidian pentru maduyq spinari!;o cutia tolacica peltru inima gi plamdni;:hiazin:ul-gspspentiu.'ci-rganelipelvine.3. Rol. antitoxic. Oasele refin numeroase substan-

!e toxice (Hg, Pb,_f[{_tgqs-q aCcidental in organismE! le.-elib_efqiza treptat, Tiin<i" apoi eliminate r6nal. infelul acesta, goDcentlel^iq sangvina a toxicului_nu

*g1ept_e p_Lee T.{l,s-r.-_f g,!, !. preven ite ef e ctele nociveasupra atror grgane.

4.-R.ol de sediu pdncrp.e! al organelor |re-mglopo-ietice,_la-eppii, toate-oasele, iar Ia adult oasele..lateeon[in madgva r-o_91,9,*!ematogena J-a adult, maduva

Zin-caiidlut-ceirtiit al diafizei oaselor lungi este gal-

_]_ipg_G*ut aaipos cu rol de rezerva), iar ia,valsinlci,este cenugie, nefunclionala.'

5. Rol in metabolisnrul calciul-ulfos.f-o,rului 9i-elec-tolifilor. Oasele reprezinta principalul rezervor desubstante minerale al organismului.

Compozifia chimicd a oaselorOsg!_g.onfine20% apa 9i 80% reziduu uscat. Este

akefiit diiitr-o' ina-trice brganica solida, care este-fodit6 inult intariti de.depqzitele de saruri de calciu.

l4atrtcea oi rganicd.a osululEgtgglcialu[a W:gb_%din fibre de colagen, iar lestu[este-.un mediu omogenhu'mif substantra fundamentald, i mpreuna constituind_o,seina,_Fibrelg dg-colagen se extind in primul rdndde-a lungul liniilor de forla de tensiune 9i dau osului

' marea'sa-rezistenta la tensiune;'S ar ui i[C- minera le.. S0nt reptEzgntalg _iq*sp ecial

de fosfatul de calciu, iar cea maiimportanta sub,stanlacristalind"dst e ftlilfoitapati.ta

La nivelut oiielor au loc p-ro--c.ese metab-o-l!g9, gimi-lare celorlalte organe. O particularitate mstahlica oconstituie marea afinitate a substantei fundamentalefati de sarurile minerale.'Mecanisnrut

iacincarii osoase. Primul stadiu alformarii osului este secrelia de colagen gi substantafundamentala de catre osteoblaste. Ritmul sintezeisubstanfelor organice este influenlat de glandeleendocrine. Hipofiza, din STH, gonadele gi tiroida, prinhormonii lor, m6resc ritmul sintezelor proteice din os.Glucocorticoizii, insd, stimuleaza activitatea osteo-clastelor care distrug structura proteica a osului.Efecte asemanatoare are gi parathormonul. Ritmulsintezei substanlelor organice din os scade cu vdrsta.

Prin prelucrarea extracelulara a materialului prote-ic obfinut, se formeaza osteoidul, similar cartilajului,dar diferit de acesta prin faptul ca in el precipita sa-rurile de calciu. Pe masura ce se formeaza osteoidul,unii osfeobla-sff raman incastrati in el gi sunt denu-miti osteocite.

La c6teva zile dupa formarea osteoidului, sarurilede calciu incep sa precipite pe suprafafa fibrelor decolagen, constituind cristale de hidroxiapatita. Rolulcel mai important in acest proces il joaca afinitateasubstanfei fundamentale a osului pentru sarurilefosfocalcice gi concentrafia calciului si a fosforuluidin sdnge. Procesul de mineralizare se afla in echili-bru permanent cu un proces de sens contrar, demi-neralizarea. Prevalenla unuia sau a altuia depinde deechilibrul fosfocalcic din s6nge. Rolul cel mai impor-tant in reglarea acestui echilibru il au parathormonul,calcitonina gi vitamina D. Acliune mineralizanta maiau hormonii sexuali, somatotropul, hormonii timici giepifizari, iar acfiune demineralizanta, ACTH gi gluco-corticoizii.

Osteogeneza gi osteoliza - remodelarea osuluiOsul este in permanenfa format de catre osteo-

blaste gi este continuu lizat acolo unde sunt activeosteoclastele.

in mod normal, exceptdnd oasele in cre-stere, rataosteogenezei gi cea a osteolizei sunt egale, astfelincdt masa totala a osului ramdne constanta. De obi-cei, ostoclastele exista sub forma unor mici populafiicare consuma din os weme de aproximativ trei s6p-tam6ni, sapdnd un tunelce poate avea 1mm diametru9i o lungime de mai mulli milimetri. La sfdrgitul aces-tei perioade, osteoclastele dispar gi tunelul este inva-dat de osteoblaste. Urmeazd osteogeneza, vreme dec6teva luni, osul nou fiind depus in straturi succesivepe suprafala interna a cavitafii, pdna ce tunelul esteumplut. Osteogeneza inceteaza atunci cdnd osulincepe sa stdnjeneasca vasele care iriga zona. Canalulhaversian este, agadar, tot ce ram6ne in cavitateainiliala. Fiecare t!ri!.o-riu gqgs-nou aparut in acest modse numegte ,6ifriin gi este format dintr-un canaiHavers, din lamele osoase inconjuratoare 9i dinosteocite in osteoplaste.

Formarea 9i liza osoasa determina continuu ajusta-rea rezistenlei proporlional cu gradul de solicitare,remodelarea pentru a susfine adecvat forfele meca-iice conform modelului sarcinilor la care este supusgi formarea matricei osoase noi.

Repararea unei fractwl Fractura unui os activeazamaximal toate osteoblastele periostale gi intraosoaseimplicate in ruptura. Apar multe osteoblaste noi dincelule osteoprogenitoare (celulele stem ale osului). inscurt timp, se dezvolta intre cele doua capete rupteale osului o mare aglomerare de lesut osteoblastic $matrice organica noua (calus), urmata de depunereasarurilor de calciu. in lunile care urmeaza, el esteremodelat intr-o structura osoasa corespunzatoare.

Repararea unei fractr.rt 1. canal medular; 2. os compact; 3. periost;4. fibrocartilaj; 5. vase noi de s6nge; 6, calus; 7. os refacut.

. - -.CuvurrE cHErE

i pdrghie, matrice organicA, oseina, hidroxiapatita, ii calcificare, osteogeneza ti osteoliza, bsteoid, iI osteon, fractura

:

TEME 9t APL|CAT|I

O Crupali rdspunsurile corecte:Rolul scheletului de protecfie a unor organe este

asigurat de a cutia craniand pentru encefal; b. ca-nalul rahidian pentru mdduva prelungiti; c. cutia to-racica pentru inimi gi pldmdni;d. bazin pentru ficafpancreas gi rinichi.

Calcificarea osoasa se face prin: a. oprireasecreliei de colagen a osteoblastelor; b. formareaosteoidului, in care precipiti sirurile de calciu;c. actiunea vitaminei B; d afinitatea substanlei fun-damentale a osului pentru sdrurile fosfocalcice;e. scdderea N+ in sdngb.

Rezistenfa osului la presiune gi compresiune esteasigurata de a. fibrele de colagen din tendoane;b. cristalele de hidroxiapatitd legate str6ns de seg-mentele de fibra; c. fibrele de colagen dispuse insegmente periodice repetitive;d. s6rurile de calciu.g edsif rispunsul gregit

Formarea 9i liza osoasd duc la a. ajustarea rezis-tenfei, proporfional cu solicitarile; b. remodelarea,pentru susfinerea sarcinilor la care osul este supusde fogele mecanice;c. dezvoltarea calusuluide sub-stitulie permanentd; d. formarea noii matriceosoase.

- Slstemul musculgl este format din mugchi, caesunior@ne aitiveTFinigaeiii,Aedsl rol esie-r-eahffiSenel6 =sornmiee"=-aVAnitin'-sff Uefiiia-ie""Tdsiit-rfr iisdrleii"stria-t..Muschii''-mfoffi e vaiiard. Selitrcriil milgini,[ffi1mf-[e6,trffiep{ffiffichi tiiii'iafiiilEiFFi-iffiaai'H-a5dofie-

junctiva, numita fascia mu$chiului." Sub"hdE:aifa-5eina o fama de lesut conjunLtir,.'efiniiirirll diLJeIepomesc, r! interior, septuri conjungtlve, p€rurnrs.uryl;tecfiine de teslLggpiunqtiv i nvelssc f.r.ek.fb-rcrecr rrng

-_oe Tej+cgry:unE\muscufara -'enaom8lum )

dcptin forma dd-cupola -*'musfiiul-_tap-eE

bu2elor si cel al

care predomina,

-$u-lghii-"qc-h-lstisiprg?lg.a*.9,..po{iun-e---q-entrqEmuscular6, mai voluryr{lggpp.nUmita -cq gl, g-qt-+iurert er vvsq v^u!Isfl1#.u4rvqr!_ qtv Orqg

t WuaJor-+esutTibros. Unul

exteriorul corpului muscular-se afla 6-membianA-e5ii-

gi vegeta-

Inervatia somatica senzitiva este asigurata de den-dritele -neuionilor

s-oin?itbsen2itivi din ganglioniispinali, care ajung la porliunea centrala a fibrelor mus-Cirlare din structura fusului neuiomuscular.

7

I

9r

mobil-gi*sie numegf6 inserfia mu;chiirlDi. ln general,

. originea_e*ste gggfu-dqr:gQ- Sulo€g simuselii-iu -mal

n ytt" :rid; i: Feffiiii ep dircv3dri Cep i. Cora ul m u s-

se insera pe osul fix 9i se nurfrE$le

chiului' ili" rb.rm-at-2nn -nuiiliur"iidru riiiit".- r-i

are omu

,'

^\.AI/OLr'tu6\1-

l*i(.i:''l u2-*-

\R,i!

Capitolul V

3

4

56

/ttry._4

Stsuctra mufctriuhi: 1. perios$ 2. tendo-n; 3' fascie; 4' mugchi

t"n"fiu"; 5. ebimisium; 6. Perimisium; 7' fascicuh 8' fibra muscu'

lari:9. endomisium.

Principalele grupe de mugchi scheletici

9

htr,fe

E

F|as

FT

F:f-t4F13

L,

t

f-10

['t

L-,

l,I

I

I

Cepitolul V

Mugchii trunchiului

. . ltggghii rnrnchiului Ee grypeaza in mugchii spate,

lU_ilaL""fei,. mugchii anierolaterali ai toracelui gi- mugchii anterolaterali ai abdomenului.

MuFm spateluf gi di {_efe;i. !n plan superficial,superlor 5d afld rirugchii trapezi.- *s-IsgD=pez$e rqrttrB-9--eqp$i Jiq'e*FapJopte scapubte. Sunt inervati de cdtrehiffifacce5or) Inlerior de musthii trapetGtmalnh:ffil5.mugchiul sternocleidomastoidian; l6.mu9chiul maseter; 17.mu9-chiul o_rbicular al pleoapeloq l8.mugchiul frontal; 19. mugchiul tem-porgl;_2!. mugchiul occipital; 21. mugchiul triceps brahial; 22 rom-boidi 23. mugchiul mare dorsal; 24. aponevroza lombar6; 25. mug-chii fesieri; 26. mugchiul biceps femural; 22. mugchiul triceps sural;28. solear.

l920

27

posterioard a abdomenului, se afl6

abdominali. ln totalitate,

q

Ei apropie bralul de iorp - adduc.tia bratului,

care "dil:i6lul-&-

a

membrelor mugchii tibial g[erig gi qxteryqiJl

e.e,@i

APLTCATil

raiffiriumugchii

bazin Si rotatia late

Fiziologia mugchilor scheletici

- Mwchi! scheletici asigura tonusul, poslun*echili'bud,mimicaqffi #TE-vomnjEue."ComPonenta-ef ec'Tarffi,iifte#loLfiffiaefinus' posturd, edrilibru

-S "re*esase, "precunr.,$i-a*actiuitifii""rnotorii voluntare,

a*expresiei.siarilor afectiv e,glgfionale 9i limbajului o

repr6zinta mUgchjul stJiat sorndfrc. Mugchii scheletici,

Ctr Ei ceietatte tipuri de mugchi, se caracterizeaza prinproprietatea de a transforma energia chimicd in ener'

Lie mecanica. Aceasti transformatq atl;*loc-la nivelul i

iarcomerului, cu un randament de,l$Jg.Ei i

_11g9chii scheleticlteprezinlq-g21o.ximativ a0 % din I

rnasa organlsmulul. I' Cdrfifodfia bioctrimica a mugchiului I

Mugihii corrJin 80S apg,9i 20% reziduu uscat, for' I

$a.q.A,in"substanteorg;anice'gianorgmt-ce. . . . ISuhstanlele organice. Cele mai importante sunt I

proteinele (localizat-e in miofhrile-$i':sarcoPlasma)'s+ I

sribitanlele energetice-. i

!

I

-:

Capitolul V

Proteinele de la nivelul miofibrilelor formeaza sar-comere. Unele sunt proteine contractile (actina, mio-zina), altele au rol reglator (troponina, tropomiozina).

Proteinele citoplasmatice sunt reprbzentate deenzime gi mioglobina cu structura gi roluri asemand.toare cu ale hemoglobinei din eritrocite.

Substanfele enqpgeticg ale mugchiului sunt glico.genuf trigliceridele gi moleculele macroergicq-ade.nozintrifosfatul (ATP) 9i creatinfosfatul (Cp). ATpfurnizeaza direct energia necesara contracfiei, iar Cpasigurd refacerea moleculelor de ATP.

Substanlele anorganice clorufi, bicarbonafi, sul-fafi, fosfafi de sodiu, potasiu, calciu, magneziu.

Proprietifile mugchilor_Cgntactilitat:gaestS__proprie_tate-a.-"specif ica

T3?ghlglUj eirerxezinta _cgpgqitatea de.a f,gzvolta ten-,siune intre capetele sale sau de a be scurta" Baza ana-Ibffiffi' ciint'mttitiiafi 6lie saiiomeriiilar baza mo-leculara o constituie proteinele contractile.

manifestarea electrici de la nivelul membranei fibreimusculare gi fenomenele mecanice de la nivelul sar-comeruluise produce un lan! de reaclii fizico-chimice,numit cuplaj excitatie-gontracfie.

Extensibititaf ea jnie_goprietatfi*_r.nl$-gbiu.lgi.deffi acJrunea"-ung forte- eiiteiiiiiie.

, Substratul anatomic al extensibilitatii''il"'iepieziiitafiUiele-sqdunCtive 9i elastice din mupchi.

' Elas tic italeaEsle_prgpqigtflee*specific.g .IgSshilord6-aseaGlffi eTiiS;^"ti:*.i"*dieH_$iliiiiii';;iFffifi/fa-lffif<Ie*'re'iihts atunci cand f6rtu u incetat saacfioneze. Baza anatomica a acestei proprietdfi oreprezinti fibrele elastice din structura perimisiumului.

@.o I stape"de. "lensiung- p.er.

-trgtenlfu -*qe$S19"[!tlg3mu-gchilor-careaq,i4.g.ryqlieast spnzitiva intacte. Dupa denervare,

toriuEul mugchilor scheletici dispare. Tonusul muscu-lar este de natura reflexa.

Confracfii ale fibrei musculare shiate:oizometriss_-*_L."ufgimeg-J1qgghiglgtl4rnine

,nes -fri19$iurieacrdttetoaire.udfi tfi;rj%ra..'h* r-.f_n'-'

aCestui tip de conhacfe, mugchiul nu presteazd lucrumecanic extern; toata energia chimica se pierde subforma de cdldurd plus lucru mecanic intem. Exemplu deconlracfie izomehicd este susfinerea posturii corpului

-rQamnice.="tundmeamu$chirilui 'r{ad€rz6riar.-ten,-siunearamdne -Co.nSlanta-.Jvlugchii realizeaza lucru*ffi"ecaniATilste

contrac.lii sunt caracteristice majori-tdfii mugchilor sheletici;

Fxctta,bifitaJea se datoleaaa-propriefatilor- mem-

rdspund la un

o auxotonicd - variaza gi lungimea.gi._i9,AgjlneagF5mq;1fr-mrinruneratuvitar;ut,

"uite, f iecare

mUgchi trece prin faze izometrice, izotonice $i auxetonice.

Mecanismul conbactiei mugculareSubstratul,morf"glggtq_el_genlmsliei.este._miof ibrila

ctlEar6ffijl.iar" A-E6c'iitiii;;tina $ rnili;;. -Forla de contractie a rinui'mugchi depiride de

numarul de fibre stimulate gi implicate in contracfigde grosimea fiecirei fibre musculare gi de lungimeainifiala a fibrelor. Lungimea.ideala de repaus a uneifibre musculare este aceea de.la care fibia poate ge-nera forla de contracfie mrximd.

Manifestarile conhacfiei mueculare

F:=t:ll--t- 1?

-

I-t

-l-.-107

Cmbacfe (cu fonnaea canploclor actinEmioztE) L mitocorrdrie; 2. nucleu; 3. saci de stocaie a calciului: 4. miofibrila 5. sacolema; 6. sarcomer relaxat; 7. banda H luminoas6: 8. disc in'hrnecat(bandA A); 9. disc clar (banda I); 10. membrana Z 1l fihnent demiozina; 12 filament de actin6; 13. sarcomer in conbactira.

unei unitafi motorii se sumeaz6, d6nd potentialele de

.f

Capitolul V

placa motorie. Activitatea electrica a intregului mugchisau a unitalilor motorii componente poate fi inregis-trata, obfindndu-se electromiograma.

*in"prfffiefa"ffi=9o de secunde ale unui efort moderatsau intens, timp necesar aparatului cardiovascular saregleze aportul de oxigen Dupa primele 2 minute deefort, necesitafile energetice sunt satisfacute in ceamai mare parte aerob.

3*,_llgUfestdrile mecanfce se studiaza cu gi!r-

@a-uniri 3ffiirl-unfl cu ;a-loare prag, deteimina o contrac-tie musculara unic6,numita secusa musculara. care are urmdtoarelecomponente:

a. faza de latentd, dureaza din momentul ap_licariie:Sflantului-gi pdna-la aparitia contracliei. In timpulacestei faze. are loc manifestarea electrlca a con-tracfiei, a carei durata depinde de tipul de mugchi,fiind de la cca _0,,01.s la mugchiul striat;

P-.f.ryadecont"ra-c-{ig-Og.U-ain"m.edis:."0'O4s;c. faza de relaxare dureaza 0,05 s.

SbtuiaDoaffiica. Duratatotaii a se-cuseiGste de g,ls,iar amplitudinea ei vari-azi propogional cu intensitatea stimulului aplicalpdna la o valoare maxima. Acest fapt se explica prinantrenarea in c-bhtratfis a unui numar tot mai marede fibre musculare, pe masura ce intensitatea stimu'lului cregte, p6na in momentul in care toate fibrele secontracta simultan. in acest moment, intensitateastimulului este maximala. Stimularea in continuare custimuli supramaximali nu este urmata de cregtereaamplitudinii secusei. Daca, in loc de stimulare unic6,se folosesc stimuli repetitivi, la intervale mici gi regu-late, curba rezultata nu mai este o secusd, ci osumatie de secuse numite tetanos. Exista doua feluri

-deJetanosa.,inS_gmple\, alcarui grafic prezinti un platou din-

!at, exprim6nd sumarea incompleta a secuselor lastimularea repetitiva cu frecvenfd joasa de 10-20 sti-muli/secunda;

L-ep.D1ple-t, al carui grafic prezinta un platou regu-lat, exprimdnd sumalia totala a secuselor, obfinutaprin aplicarea stimulilor cu o frecvenla mult maimare:50-100 stimuli/secunda.

Joate contaqtiile voluntare ale mugchilor din orga'nism sunt tetanosuri si nu secuse. deoarece comanda^Voliiri6i?i

se transmiie la mugchi prin impulsuri cufrecvenla mare. Exista insa in organism 9i situalii incare contractia este o secus6r frisonul, sistola car-diaca, contracfia oblinuta in urma reflexului miotatic.

/I I I IIITTII'III tr

Conhactia muscular* a. secusa; b. tetanos.

Forta dezvoltata de mugchi in timpul tetanosuluieste de 4 ori mai mare decdt cea dezvoltata in timpulsecusei.

4. Manifestdrile,tgrmice ale contractiei se dato-:__ - t-.-ireaz6-Ien'iomenelor biochimice din fibra musculara.Randamentul contrac{iei masei musculare este de30%, ceea ce inseamna ca 70% din energia chimicase hansforma in energie caloricd.

Oboseala musculard consta in reducerea tempo'rara a capacitalii de contraclie a mugchilor 9i estepractic proporlionala cu rata epuizarii glicogenuluimuscular la care contribuie gi scaderea pH-ului intra-celular, prin acumulare de acid lactic, inhibdnd uneleenzime. Mai are loc gi diminuarea transmiterii sem'nalelor nervoase la nivelul joncfiunii neuromusculare.

Jonctiune neurfintrgcuhr& 1. fibra neuronala motorie; 2. ramifica$nervoasq 3. nucleul fibrei musculare; 4. miofibrila; 5. placa motorie;6. mitocondrii; 7. fanta joncfiunii; 8. placa motorie (oncfiunea neuromusculara); 9. vezicule sinaptice.

mp*ona 9i aboffa musqiaHCregterea masei totale a unui mugchi se numegte

hipertrofie musculari, iar scdderea acesteia se nu-megte atrofie musculari. Hipertrofia mugchiului sedatoreazd cregterii numdrului de miofibrile.ln paralelcu inmullirea numdrului de miofibrile are loc Ai dez'voltarea tuturor sistemelor enzimatice care participdla fumizarea energiei.

unitatea motorieFiecare fibri nervoasa motorie care pirise$e midu'

va spin6rii inerveazi de obicei mai multe fibre muscu-lare. Toate fibrele musculare inervate de o singuri fibrdnervoas6 motorie constituie o unitate motorie.ln general, mugchii mici, cu reacfie rapid6, zupugi unui conholexact confin putne fibre musculare pe unitatea moterie. Mugchii care nu necesiti un grad fin de conhol potave4 pentu o unitate motorie, sute de fibre musculare.

Transmiterea impulsurilor de la nervi la fibrelemusculare scheletice are loc la nivelul joncfftnii netrrurnugctlare

Fiecare fibrd musculard scheletici primegte o sin-guri terminafie axonicd. Terminafia se gasegte lnfanta sinaptica, formata printro invaginare a mem-branei fibrei musculare.

La nivelul terminafiei presinaptice se g6sesc vezi'culele sinapticg care contin neurotransmifdtorul -acetilcolina.

Membrana postsinaptici confine numeroase pliurijoncfionale, in apropierea cdrora se afli receptoriipentru acetilcolina.

Eliberarea neurotransmitdtorului este declangatdprin depolarizarea membranei presinaptice. Candacetilcolina se leaga de receptorul postsinaptic, determini depolarizarea membranei postsinaptice giaparifia potenfialului terminal de placd. Acesta vainifia un potenfial de acfiune in fibra musculari.Ulterior, acetilcolina se va {esprinde de pe receptor gi

va fi degradati enzimatic iHgnta sinaptici de cdtreacetilcolinesterazi. ) .

Asociali oasele scheletului, denumite in coloana din stdnga, cu clasificarea dupi forma acestora, prezentatiln coloana din dreapta

Asociali unele forme ale mugchilor cu denumirile acestora:

1. vertebr62 maxilar3. carpiene, tarsiene

'-' '

4. ulna, fibuld5. rotula6. clavicula

1. patrulateri2. cupold3. fuziforma4. triunghiulard5. circulard

a.lungib. scurtec lated. neregulatee. sesamoidef. alungite

a. bicepsul femuralb. marele dorsalc. diafragma

- d. piramidalal abdomenuluie. sfincterul piloric

Completafi spafiile punctate cu termenii corespunzitori:Mugchii au proprietate de a ............... energia in energie la nivelul cu un ran'

dament de ............... %.

Proteinele din microfibrile sunt (...............9i miozina) 9i............... (hoPonina 9i...........-..), iar celedin sarcoplasma sunt gi ..-r..-.-.. .

Enwnerafi gi deftniti proprietafile mugchilor.

Redactaf un eseu cu tema "sensibilitatea gi migcarea, componentele func{iilor de relatie", shucturat dupi

urmdtorul plan:. importanta integritafii anatomo-funcfionale a organelor de simf in perceperea lnsugirilor obiectelor 9ideruldrii fenomenelor din mediul extem gi intem;. rolul sistemului nervos in transmiterea, prelucrarea gi integrarea informaliei;. sistemul endocrin ca factor reglator al cregterii gi dezvoltarii organismelor gi al comportamentului urna$. migcarea ca modalitate de integrare a organismului in mediu.

t