MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr…. la OMEN nr………. din ………
CURRICULUMpentru
CLASA A XI-AÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE
Domeniul de pregătire de bază:CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Domeniul de pregătire profesională generală: STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
AUTORI:
SIMONA ILEANA IVAN prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj Napoca
IULIANA CARMEN STANA
prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bucureşti
TIBERIA MAHU prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny” Baia – Mare
Coordonare C.N.D.I.P.T.,
CARMEN RĂILEANU – inspector de specialitate
2
PLAN DE INVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii
Calificarea: Constructor structuri monoliteDomeniul de pregătire de bază: CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICEDomeniul de pregătire profesională generală: STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
I. Pregătire practică:Modulul I. Executarea săpăturilor, sprijinirilor simple şi a elementelor din beton armat
Total ore: 175 din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 105
Modulul II. Lucrări de cofraje Total ore: 210 din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 105
Modulul III. Lucrări de armare Total ore: 175 din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 105
Modulul IV. Lucrări de beton şi beton armat Total ore: 175 din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 105
Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul V. Lucrări de fundaţii Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore/anNotă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE SĂPĂTURI ŞI SPRIJINIRI
COFRAJE DIN LEMN
LUCRĂRI SIMPLE DE ARMARE
LUCRĂRI DE BETOANE
LUCRĂRI DE COFRAJE
LUCRĂRI DE ARMARE
LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT
LUCRĂRI DE FUNDAŢII
4
ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR
Săptămâna Modulul I Modulul II Modulul III Modulul IV
S 1 – S 35(35 săptămâni)
LT–2ore/săpt.
IP– 3 ore/săpt.
LT – 3 ore/săpt.
IP – 3 ore/săpt.
LT – 2 ore/săpt.
IP – 3 ore/săpt.
LT– 2ore/săpt.
IP– 3ore/săpt.
S 36 – S 40(5 săptămâni)
Modulul VIP – 30 ore/săpt.
5
Modulul I: EXECUTAREA SĂPĂTURILOR, SPRIJINIRILOR SIMPLE ŞI A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT
1. Notă introductivă
Modulul “Executarea săpăturilor, sprijinirilor simple şi a elementelor din beton armat” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale Constructor structuri monolite, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani.
Are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care: 70 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică.
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Săpături şi sprijiniri
Cofraje din lemn
Lucrări simple de armare
Lucrări de betoane
6
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR, SPRIJINIRILOR SIMPLE ŞI A ELEMENTELOR DIN BETON ARMATCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Recunoaşte tipurile de săpături Tipuri de săpături: după adâncime, după
lăţime, după caracteristicile pământului, după modul de utilizare a sprijinirilor, după nivelul apelor subterane, după tehnologia de execuţie
Caracteristicile lucrărilor de săpături din: planuri şi detalii de fundaţii
Calcule matematice pentru volume de săpături şi umpluturi de pământ, pe baza planurilor şi a detaliilor de fundaţii
Unelte şi utilaje folosite la lucrările de săpături : hârleţ, lopată, târnăcop, baros, şpiţ, roabă, buldozere, screpere, gredere, autogredere, excavatoare cu: cupă dreaptă, cu cupă inversă, cu graifer, tip draglină
Mijloace de transport pământ
Identifică tipurile de săpături în funcţie de caracteristicile pământului şi forma săpăturii în plan şi secţiune
Citeşte şi precizează dimensiunile şi forma săpăturilor din planuri şi detalii de fundaţii
Calculează volume de săpături şi umpluturi pentru executarea fundaţiilor şi a straturilor suport pentru pardoseli de la nivelul subsolului/parterului
Identifică şi localizează uneltele şi utilajele folosite la lucrări de săpături şi la transportul pământului.
Descrierea caracteristicilor tipurilor de săpături: după adâncime, după lăţime, după caracteristicile pământului, după modul de utilizare a sprijinirilor, după nivelul apelor subterane, după tehnologia de execuţie
Identificarea factorilor care influenţează adâncimea de fundare
Descrierea caracteristicilor lucrărilor de săpături după planuri şi detalii de fundaţii
Efectuarea corectă a calculelor matematice pentru volume de săpături şi umpluturi, pe baza planurilor şi a detaliilor de fundaţii, pentru executarea fundaţiilor şi a a straturilor suport pentru pardoseli de la nivelul subsolului/ parterului
Identificarea tipurilor de unelte şi utilaje folosite la lucrări de săpături
Rezultatul învăţării 2: Execută săpături în spaţii înguste nesprijinite Succesiunea operaţiilor de execuţie a
săpăturilor manuale în spaţii înguste: lucrări pregătitoare, trasarea săpăturilor, executarea săpăturilor, verificarea săpăturilor;
Documentaţia tehnică necesară executării săpăturilor în spaţii înguste: fişă tehnologică, planuri, secţiuni, detalii, NSSM, norme de igienă, condiţii de
Citeşte documentaţia tehnică corespunzătoare
Identifică uneltele folosite la executarea săpăturilor
Execută săpături pe baza documentaţiei tehnice
Alegerea uneltelor potrivite pentru executarea lucrărilor de săpături, manual
Identificarea caracteristicilor săpăturilor din plan fundaţii şi detalii fundaţii
Executarea săpăturilor manuale în spaţii înguste, pe baza documentaţiei tehnice: lucrări pregătitoare, trasarea săpăturilor, executarea săpăturilor, verificarea săpăturilor;
7
calitate;
Rezultatul învăţării 3: Caracterizează lucrări de sprijiniri Tipuri de sprijiniri după modul de execuţie:
obişnuite, speciale Elemente care intră în alcătuirea
sprijinirilor: elemente de cămăşuială, elemente de solidarizare, elemente de sprijinire
Alcătuirea generală a sprijinirilor Alcătuirea constructivă a sprijinirilor
obişnuite: orizontale şi verticale cu dulapi distanţaţi şi joantivi
Identifică şi localizează sprijinirile după modul de execuţie
Identifică şi localizează elementele care intră în alcătuirea sprijinirilor;
Descrierea tipurilor de sprijiniri după modul de execuţie: obişnuite, speciale
Prezentarea elementelor care intră în alcătuirea sprijinirilor: elemente de cămăşuială, elemente de solidarizare, elemente de sprijinire
Identificarea particularităţilor constructive ale diverselor tipuri de sprijiniri în funcţie de forma şi adâncimea săpăturii, material şi tehnologia de execuţie
Descrierea alcătuirii generale a sprijinirilor cu precizarea rolului fiecărui element
Descrierea alcătuirii constructive a sprijinirilor obişnuite în spaţii înguste/largi prin întocmirea unor detalii aferente
Rezultatul învăţării 4: Caracterizează şi execută lucrări de cofraje Tipuri de cofraje după: numărul de
reutilizări, element cofrat, material utilizat, mobilitate
Rolul cofrajelor Elementele cofrajelor: panoul de cofraj,
elemente de sprijinire, elemente de solidarizare
Documentaţie tehnică: planuri cofraj, detalii, secţiuni, normative, reglementări în vigoare
Calcule matematice pentru lucrări de cofraje, pe baza planurilor şi a detaliilor de
Identifică tipurile de cofraje Identifică şi localizează elementele
cofrajelor Citeşte desenele de execuţie aferente
lucrărilor de cofraje: planuri şi detalii de cofraj
Întocmeşte o fişă tehnologică pentru executarea cofrajului la un stâlp
Calculează suprafeţe cofrate pentru diverse elemente de construcţii, pe baza planurilor şi a detaliilor de cofraj, a normativelor şi a reglementărilor în vigoare
Identificarea tipurilor de cofraje Prezentarea din punct de vedere
constructiv (material, poziţie, rol) a elementelor componente ale cofrajelor pentru: fundaţii, stâlpi, grinzi şi planşee
Interpretarea desenelor de execuţie (cote de nivel şi în plan, notaţii, simboluri)
Elaborarea documentaţiei tehnice pentru executarea cofrajului unui stâlp (fişă tehnologică, plan şi detalii de cofraj)
Efectuarea corectă a calculelor matematice pentru suprafeţe cofrate, pe
8
cofraj Operaţii şi faze de lucru pentru executarea
cofrajului unui stâlp SDV-uri pentru executarea lucrărilor de
cofrare a unui stâlp: ciocan, cleşte, daltă, nivelă cu bulă de aer, fir cu plumb, dreptar, metru, colţar
Procedee de verificare a lucrărilor de cofrare
Alege SDV-urile necesare pentru cofrajul unui stâlp
Pregăteşte elementele cofrajului Execută succesiv operaţiile de montare a
panourilor de cofraj pentru un stâlp Realizează cofrajul unui stâlp Verifică calitatea lucrărilor de cofrare Execută succesiv operaţiile de demontare a
panourilor de cofraj pentru un stâlp
baza planurilor şi a detaliilor de cofraje, pentru executarea elementelor de construcţii din beton armat monolit
Selectarea şi pregătirea corespunzătoare a materialelor necesare executării cofrajului pentru un stâlp
Identificarea operaţiilor de montare şi demontare a elementelor cofrajului unui stâlp din beton armat turnat monolit
Asamblarea elementelor cofrajului pentru un stâlp pe baza fişei tehnologice, respectând succesiunea operaţiilor şi planul de cofraj şi armare stâlp
Controlarea calităţii lucrărilor executate: dimensiuni, verticalitate, poziţionare corectă
Rezultatul învăţării 5: Recunoaşte tipurile de armături pentru betoane şi caracterizează lucrările de armare Tipuri de armături după: caracteristici
constructive, rol în element, calitatea oţelului, marcă
Tipuri de armături din planuri de armare pentru: stâlp din beton armat monolit, stâlp prefabricat, grindă din beton armat monolit, fundaţii izolate sub stâlpi
SDV-uri folosite la lucrările de tăiere, îndreptare şi fasonare manuală a armăturilor: chei, banc de lucru cu dornuri, ciocan, foarfece
Operaţii de îndreptare şi fasonare a armăturilor conform fişei de debitare-fasonare
Operaţii de formare a carcasei unui stâlp: verificarea dimensiunilor barelor, trasarea poziţiei etrierilor, legarea etrierilor,
Identifică armăturile din planuri de armare Citeşte extrase de armare Utilizează SDV-uri pentru lucrări de tăiere,
îndreptare şi fasonare manuală a armăturilor
Execută operaţii de tăiere, îndreptare şi fasonare manuală a armăturilor
Execută operaţii de formare a carcaselor
Descrierea tipurilor de armături după: caracteristici constructive, rol în element, calitatea oţelului, marcă
Identificarea tipurilor de armături din planuri de armare pentru: stâlp din beton armat monolit, stâlp prefabricat, grindă din beton armat monolit, fundaţii izolate sub stâlpi
Corelarea tipurilor de armături din planuri, detalii şi extrase de armare
Identificarea tipurilor de SDV-uri folosite la lucrările de tăiere, îndreptare şi fasonare manuală a armăturilor
Descrierea operaţiilor de îndreptare şi fasonare a armăturilor conform fişei de debitare-fasonare
Ordonarea operaţiilor de formare a
9
verificarea dimensiunilor carcasei formate carcasei unui stâlpRezultatul învăţării 6: Execută lucrări de armare
Procedee de amenajare a locului de muncă în vederea executării unei carcase de armare: aprovizionarea cu materiale, pregătirea SDV-urilor, asigurarea condiţiilor de circulaţie
Operaţii de executare şi montare a carcasei de armare a unui stâlp din beton armat conform plan cofraj şi armare stâlp
Pregăteşte materialele şi SDV-urile în vederea realizării unei carcase de armare
Realizează fasonarea armăturilor conform fişei de debitare-fasonare a armăturilor
Execută carcasa de armare Montează carcasa de armare în cofraj
Amenajarea locului de muncă în vederea executării unei carcase de armare: aprovizionarea cu materiale, pregătirea SDV-urilor, asigurarea condiţiilor de circulaţie
Formarea carcasei de armare pentru un stâlp din beton armat cu dimensiunile de (20 x 20)cm şi H=2.00m
Montarea carcasei în cofraj respectând stratul de acoperire cu beton (numărul şi poziţia distanţierilor);
Rezultatul învăţării 7: Recunoaşte elemente din beton şi beton armat Semne convenţionale pentru elemente de
construcţii din beton şi beton armat din: planuri, secţiuni, detalii, normative
Notaţii specifice elementelor din beton armat din planurile de cofraj – armare
Caracteristici constructive ale elementelor din beton şi beton armat pe baza documentaţiei tehnice
Calcule matematice pentru volume de beton, pe baza planurilor şi a detaliilor elementelor de construcţii din beton
Recunoaşte semnele convenţionale pentru elementele din beton şi beton armat, monolit şi prefabricat
Identifică caracteristicile constructive pentru elemente din beton şi beton armat, după schiţe, desene de execuţie, fişe tehnologice etc.
Localizează elemente din beton şi beton armat
Calculează volume de beton pentru executarea elementelor de construcţii din beton simplu şi beton armat
Interpretarea semnelor convenţionale, a simbolurilor şi a notaţiilor pentru elementele din beton şi beton armat, monolit şi prefabricat din planurile de cofraj-armare pentru: stâlpi, grinzi, planşee, fundaţii
Identificarea dimensiunilor în plan şi elevaţie pentru diverse elemente din beton şi beton armat, după schiţe, desene de execuţie, fişe tehnologice etc.
Efectuarea corectă a calculelor matematice pentru volume de betoane, pe baza planurilor şi a detaliilor de rezistenţă, pentru executarea elementelor de construcţii din beton simplu şi beton armat
Rezultatul învăţării 8: Prepară şi pune în operă betonul Tipuri de materiale care intră în compoziţia
betonului sortate după: dimensiuni, Identifică agregatele Realizează dozarea volumetrică a
Identificarea tipurilor de agregate utilizate la prepararea betoanelor;
10
proprietăţi, calitate, domeniu de utilizare Clase de calitate ale betonului corelate cu
condiţiile şi domeniul de utilizare Procedee de dozare a materialelor
componente (gravimetrică – volumetrică), pe baza reţetei de preparare a betoanelor
Procedee de preparare a betonului, conform reţetei
Succesiunea operaţiilor de preparare a betonului cu betoniera
SDV-uri folosite la punerea în operă a betonului: jgheaburi, burlane, bene, maiuri manuale, pervibratoare, placă vibrantă, dreptar, mistrie, ciocane din lemn, vergele
Procedee de transport a betonului (pe orizontală şi verticală) în cadrul şantierului
Reguli tehnologice la turnarea betonului Modalităţi de compactare a betonului
(manual – mecanizat) Procedee de tratare a betonului după
turnare
materialelor componente (agregate, ciment, apă), după reţete de preparare
Prepară beton cu betoniera, respectând dozarea componenţilor în funcţie de clasa de calitate a acestuia
Identifică SDV-urile folosite la punerea în operă a betonului
Pregăteşte materialele în vederea punerii în operă a betonului
Pune în operă betonul
Dozarea volumetrică a componenţilor betonului, pe baza reţetei de preparare
Prepararea betonului respectând clasa de calitate, conform proiectului
Utilizarea corectă a SDV-urilor folosite la punerea în operă a betonului: jgheaburi, burlane, bene, maiuri manuale, pervibratoare, placă vibrantă, dreptar, mistrie, ciocane din lemn, vergele
Pregătirea locului de muncă (aprovizionarea cu materiale, SDV-uri, asigurarea căilor de acces)
Turnarea betonului în cofraj Compactarea manuală a betonului Tratarea suprafeţei libere a betonului
11
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Săpături şi sprijiniri
1.1.Tipuri de săpături1.2.Caractristicile lucrărilor de săpături1.3.Unelte şi utilaje folosite la lucrările de săpături şi la transportul pământului1.4. Ordinea operaţiilor de execuţie a săpăturilor manuale în spaţii înguste1.5. Identificarea uneltelor folosite la executarea săpăturilor1.6. Executarea de săpături, pe baza documentaţiei tehnice1.7. Tipuri de sprijiniri după modul de execuţie1.8. Elemente care intră în alcătuirea sprijinirilor1.9. Alcătuirea constructivă a sprijinirilor obişnuite
2. Cofraje din lemn2.1. Tipuri de cofraje2.2. Tipuri de elemente care intră în alcătuirea cofrajelor2.3. Operaţii de montare şi demontare a panourilor de cofraj pentru un stâlp2.4. Operaţii şi faze de lucru pentru executarea cofrajului unui stâlp2.5. Alegerea SDV-urilor necesare pentru cofrajul unui stâlp2.6. Pregătirea elementelor cofrajului2.7. Realizarea cofrajului unui stâlp2.8. Verificarea calităţii lucrărilor de cofrare
3. Lucrări simple de armare3.1. Tipuri de armături după caracteristici constructive, rol în element, calitatea oţelului, marcă3.2. Tipuri de armături din planuri de armare3.3. SDV-uri folosite la lucrările de tăiere, îndreptare şi fasonare manuală a armăturilor3.4. Operaţii de îndreptare şi fasonare a armăturilor3.5. Operaţii de formare a carcasei unui stâlp3.6. Pregătirea materialelor şi a SDV-urilor în vederea realizării unei carcase de armare3.7. Fasonarea armăturilor conform fişei de debitare-fasonare a armăturilor3.8. Realizarea unei carcase de armare3.9. Montarea unei carcase
4. Lucrări de betoane4.1. Semne convenţionale şi caracteristici constructive pentru elemente de construcţii din beton şi beton armat din: planuri, secţiuni, detalii, normative
4.2. Sortarea materialelor 4.3. Dozarea volumetrică a materialelor componente ale betonului 4.4. Prepararea manuală a betonului 4.5. Identificarea SDV-urilor folosite la punerea în operă a betonului 4.6. Ordonarea operaţiilor de punere în operă a betonului4.7. Punerea în operă a betonului
Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
12
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- documentaţie de specialitate ( manuale, pliante, reviste de specialitate, broşuri, cataloage, normative, materiale informative pe suport electronic, proiecte, filme, CD-uri, DVD-uri etc.)- fişe de documentare- fişe de lucru- folii- retroproiector/ videoproiector- machete- desene de execuţie (planuri şi detalii de fundaţii, planuri şi detalii de cofraj şi armare
elemente din beton armat) - cazma, lopată, târnăcop
- fir cu plumb, nivelă cu bulă de aer, furtun de nivel, colţare, dreptar, metru, ruletă, sfoară- ciocan, bardă, fierăstrău, daltă- bare din oţel OB37: Ø6, Ø16- chei de fasonat bare, banc de lucru cu dornuri, foarfece de tăiat bare- panouri de cofraj, caloţi din lemn, sârmă de legat, cuie, scânduri- reţete pentru beton de clasă C4/5, C12/15- agregate(nisip, pietriş), ciment, apă- ciocan din lemn, vergele de compactare- ladă de preparat betonul
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Executarea săpăturilor, sprijinirilor simple şi a elementelor din beton armat” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Instruirea practică are ca scop: familiarizarea elevilor cu specificul activităţilor privind realizarea şi executarea sprijinirilor simple, a cofrajelor şi a elementelor din beton armat pentru formarea competenţelor specifice calificării de nivel 2: Constructor structuri monolite
Atelierele vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje, echipamente corespunzătoare, pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor şi abilităţilor practice de execuţie corectă a operaţiilor tehnice necesare realizării lucrărilor.
Se vor respecta contractele încheiate cu agenţii economici în vederea desfăşurării instruirii practice şi pe şantier, astfel încât elevii să se poată familiariza cu condiţiile de desfăşurare a activităţilor în situaţii reale.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Executarea săpăturilor, sprijinirilor simple şi a elementelor din beton armat”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de materiale pentru sprijiniri, cofraje, armări după: mostre, machete, scheme, schiţe, imagini, filme documentare, pliante, cataloage etc.;
13
- exerciţii de recunoaştere, citire şi interpretare a semnelor convenţionale din planuri, secţiuni şi detalii, pentru săpături, cofraje şi elemente din beton armat;
- exerciţii de recunoaştere a caracteristicilor tehnice ale tipurilor de armături şi a claselor de betoane
- exerciţii de verificare după formă şi dimensiuni a săpăturilor, sprijinirilor, cofrajelor şi elementelor din beton armat folosind instrumente de verificare adecvate: metru, ruletă, colţar, fir cu plumb, nivelă cu bulă de aer, furtun de nivel, dreptar, metru; precum şi identificarea eventualelor defecte;
- utilizarea unei game largi de surse de documentare cu privire la materiale noi folosite la executarea: sprijinirilor şi cofrajelor
- exersarea operaţiilor de dozare volumetrică a materialelor pentru prepararea betoanelor, pe baza reţetelor de preparare
- exersarea operaţiilor de preparare manuală a betoanelor- exerciţii de manipulare şi depozitare a materialelor pentru lucrări de cofrare, armare şi betonare- exerciţii de identificare a tipurilor de materiale ce urmează a fi puse în lucru: panouri de cofraj,
caloţi, armături, betoane- exerciţii de verificare a calităţii materialelor după: forma, dimensiuni, aspect şi clasa de calitate
a cimentului- aplicaţii practice : executarea unui cofraj pentru un stâlp - fasonarea, asamblarea şi montarea
carcasei stâlpului în cofrajul executat – betonarea stâlpului;- vizite pe şantier/la expoziţii tematice/la ateliere de proiectare etc.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate şi următoarele activităţi de învăţare:
Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic. Fişe tehnologice pentru executarea săpăturilor în spaţii înguste şi executarea cofrajului
pentru un stâlp Jurnal de practică
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
14
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Rapişca, P., Determinarea calităţii materialelor de construcţii , Ed. Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 2006
2. Larousse Bricolaj, Ghid complet, Ed. RAO, 20033. Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a IX a şi
a X a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993
4. Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
5. Prudeanu D. – Desen tehnic de construcţii”, manual, pentru licee şi şcoli profesionale cu profil de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1994
6. Vulcăneanu, S., De la semne şi simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcţiilor de clădiri şi a spaţiilor învecinate , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 2008
7. Florea, M., Damian, T., Prepararea betoanelor, şapelor, mortarelor şi gleturilor - Tehnica lucrărilor de zidărie, armare şi cofrare, Editura: MAST, Categorii: Construcţii, Ştiinţă şi Tehnică, 2007
8. Normative în construcţii - ediţia I – 2008, Editura: Best Publishing9. Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin legea 10/1995 ( 8
volume ), Editura : Matrixrom, Colecţia: Reglementări tehnice pentru proiectarea şi execuţia construcţiilor, 2009
10. Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii ( 4 volume ), Editura : Matrixrom, ISBN: 978-973-755-098-9, 2007
11. Regimul construcţiilor - ediţia a VI-a, Editura: Best Publishing, 200912. Normativ C56 – INCERC, pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente – reactualizat 13. Colecţie de cataloage, reviste, pliante şi proiecte de profil14. Radu Mihai Papae, Detalii tehnologice pentru construcţii, Ed. Tehnică, Bucureşti 198615. Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă: NP 112-04, Ed. Fast
Print, Bucureşti 200516. Horia Andreica, Construcţii, UT PRES, Cluj Napoca 200217. M. Păunescu, V. Pop, T. Silion, Geotehnică şi fundaţii, EDP, Bucureşti, 198218. C. Peştişanu, M. Darie, L. Popescu, M. Voiculescu, Construcţii civile, industriale şi
agricole, EDP, Bucureşti, 1981
15
Modulul II: LUCRĂRI DE COFRAJE
1. Notă introductivă
Modulul “Lucrări de cofraje” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale Constructor structuri monolite, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani. Are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
105 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
2. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul
Lucrări de cofraje
16
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
LUCRĂRI DE COFRAJECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Organizează lucrările în vederea executării cofrajelor Condiţii de lucru la executarea cofrajelor: livrare, transport, manipulare şi depozitare Alcătuirea constructivă a elementelor de susţinere: popi; grinzi extensibile; traverse; eşafodaje spaţiale Alcătuirea elementelor cofrajului: cofrajul propriu-zis (panou de cofraj), elemente de solidarizare, elemente de susţinere Etape de montare şi demontare a cofrajului: trasare, montare panouri, solidarizare, susţinere panouri, demontare în ordine inversă cofrării pentru: stâlp; grindă; planşeu Materiale şi SDV-uri: panou de cofraj; elemente de solidarizare; elemente de susţinere; elemente de sprijinire; schelă; furtun de nivel; nivelă; fir cu plumb; metru; colţar
Asigură condiţiile de lucru în vederea executării cofrajelor: livrare, transport, manipulare, depozitare.
Alege materialele pentru executarea cofrajului: panou de cofraj; elemente de solidarizare; elemente de susţinere; elemente de sprijinire;
Alege SDV-urile pentru executarea cofrajului: schelă; furtun de nivel; nivelă; fir cu plumb; metru; colţar
Prezentarea condiţiilor de lucru în vederea executării cofrajelor
Descrierea elementelor de susţinere a cofrajului: popi; grinzi extensibile; traverse; eşafodaje spaţiale.
Descrierea elementelor cofrajului: cofrajul propriu-zis (panou de cofraj); elemente de solidarizare; elemente de susţinere
Enumerarea etapelor de montare şi demontare a cofrajului la un stâlp, o grindă, un planşeu
Asigurarea frontului de lucru cu materiale Asigurarea frontului de lucru cu SDV-uri
Rezultatul învăţării 2: Înregistrează informaţii despre tehnologia de execuţie a cofrajelor pentru un planşeu din beton armat Planuri de rezistenţă: plan cofraj stâlp, grindă, planşeu; fundaţie; secţiuni; detalii Tipuri de planşee din beton armat: cu plăci; cu placă şi grinzi dispuse pe o singură direcţie; cu placă, grinzi principale şi grinzi secundare Fişa tehnologică pentru cofrarea unui planşeu cu placă din beton armat: operaţii şi faze de lucru; măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului; materiale şi SDV-uri; organizarea locului de muncă; controlul calităţii lucrărilor
Citeşte planurile de rezistenţă Selectează din fişa tehnologică informaţii
privind tehnologia de execuţie pentru un planşeu din beton armat
Completează fişa tehnologică pentru cofrarea unui planşeu cu placă din beton armat
Aplică din fişa tehnologică cofrarea unui planşeu cu placă din beton armat într-o echipă de lucru
Interpretarea planurilor de rezistenţă: plan cofraj stâlp, grindă, planşeu, fundaţie; secţiuni; detalii
Prezentarea tehnologiei de execuţie a cofrajelor cu panouri de inventar din lemn pentru un planşeu din beton armat
Înscrierea în fişa tehnologică a operaţiilor şi fazelor de lucru; măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului; materiale şi SDV-uri; organizarea locului de muncă; controlul calităţii lucrărilor
17
Rezultatul învăţării 3: Montează şi asamblează cofrajul pentru un stâlp şi o grindă Proiectul: plan cofraj stâlp şi grindă; secţiuni; detalii Pregătirea frontului de lucru: aprovizionarea cu SDV-uri; cu elemente componente ale cofrajelor, elemente de susţinere; echipamente de protecţia muncii şi PSI Proceduri de montare a cofrajului pentru un stâlp şi o grindă: curăţirea şi nivelarea locului de montaj; trasarea axelor şi conturului elementelor; montarea cofrajului pentru stâlp şi grindă; verificarea montajului Decofrarea şi depozitarea elementelor cofrajului: piese de solidarizare, asamblare în lăzi; elementele panoului de cofraj şi elementele de susţinere în stive.
Citeşte proiectul Amenajează frontul de lucru Montează cofrajul pentru stâlp şi grindă: Curăţă şi nivelează locul de montaj; Trasează axele şi conturul elementelor; Montează cofrajul pentru stâlp şi grindă;
verifică montajul Decofrează şi depozitează elementele
cofrajului
Identificarea elementelor din proiect pentru un stâlp şi o grindă: secţiuni şi detalii caracteristice.
Pregătirea frontului de lucru: Executarea operaţiilor de montare a
cofrajului pentru stâlpul şi grinda din planul de cofraj dat.
Verificarea montării cofrajului pentru stâlpul şi grinda din planul de cofraj dat.
Decofrarea şi depozitarea elementelor cofrajului
18
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Organizarea lucrărilor în vederea executării cofrajelor1.1. Condiţii de lucru la executarea cofrajelor: livrare, transport, manipulare şi depozitare1.2. Alcătuirea constructivă a elementelor de susţinere: popi; grinzi extensibile; traverse;
eşafodaje spaţiale1.3. Alcătuirea elementelor cofrajului: cofrajul propriu-zis (panou de cofraj), elemente de
solidarizare, elemente de susţinere1.4. Etape de montare şi demontare a cofrajului: trasare, montare panouri, solidarizare,
susţinere panouri, demontare în ordine inversă cofrării pentru: stâlp; grindă; planşeu1.5. Materiale şi SDV-uri: panou de cofraj; elemente de solidarizare; elemente de susţinere;
elemente de sprijinire; schelă; furtun de nivel; nivelă; fir cu plumb; metru; colţar
2. Tehnologia de execuţie a cofrajelor pentru un planşeu din beton armat 2.1. Planuri de rezistenţă: plan cofraj stâlp, grindă, planşeu; fundaţie; secţiuni; detalii
2.2. Tipuri de planşee din beton armat: cu plăci; cu placă şi grinzi dispuse pe o singură direcţie; cu placă, grinzi principale şi grinzi secundare
2.3. Tehnologia de execuţie a cofrajelor cu panouri de inventar din lemn pentru un planşeu din beton armat: cu plăci; cu placă şi grinzi dispuse pe o singură direcţie; cu placă, grinzi principale şi grinzi secundare;
2.4. Fişa tehnologică pentru cofrarea unui planşeu cu placă din beton armat: operaţii şi faze de lucru; măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului; materiale şi SDV-uri; organizarea locului de muncă; controlul calităţii lucrărilor
3. Montarea şi asamblarea cofrajului pentru un stâlp şi o grindă3.1. Studiul proiectului: plan cofraj stâlp şi grindă; secţiuni; detalii3.2. Pregătirea frontului de lucru: aprovizionarea cu SDV-uri; cu elemente componente ale
cofrajelor, elemente de susţinere; echipamente de protecţia muncii şi PSI.3.3. Montarea cofrajului pentru un stâlp şi o grindă: curăţirea şi nivelarea locului de montaj;
trasarea axelor şi conturului elementelor; montarea cofrajului pentru stâlp şi grindă; verificarea montajului
3.4. Decofrarea şi depozitarea elementelor cofrajului: piese de solidarizare, asamblare în lăzi; elementele panoului de cofraj şi elementele de susţinere în stive.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- documentaţie de specialitate ( manuale, pliante, broşuri, cataloage, normative,
materiale informative pe suport electronic, proiecte, CD-uri, DVD-uri etc.)- fişe de documentare- fişe de lucru- folii- retroproiector/ videoproiector- echerul dulgherului; - panglica;- nivela sau furtunul de nivel; - bolobocul, firul cu plumb; - aparate topografice
19
- şubler, metru, colţar- cretă- popi, grinzi extensibile, traverse, eşafodaje spaţiale, panou de cofraj- elemente de solidarizare; - elemente de sprijinire;- schelă; - planşe de execuţie: planuri, detalii şi secţiuni- echipamente de protecţie
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului “Lucrări de cofraje” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Pregătirea practică are ca scop: familiarizarea elevilor cu specificul activităţilor privind realizarea structurilor pentru construcţii diverse, formarea competenţelor specifice calificării de nivel 2 Constructor structuri monolite.
Atelierele vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje, echipamente corespunzătoare, pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor şi abilităţilor practice de execuţie corectă a operaţiilor tehnice necesare realizării lucrărilor.
Activitatea de instruire practică va oferi fiecărui elev posibilitatea de a putea, prin efort propriu, să-şi dezvolte capacităţile de pricepere şi îndemânare în executarea lucrărilor.
Se vor respecta contractele încheiate cu agenţii economici în vederea desfăşurării instruirii practice şi pe şantier, astfel încât elevii să se poată familiariza cu condiţiile de desfăşurare a activităţilor în situaţii reale.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Lucrări de cofraje”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii de descriere a condiţiilor de lucru la livrarea, transportul, manipularea şi depozitarea
cofrajelor;- diferenţierea tipurilor de cofraje: după: material; utilizare; sistem constructiv;- exerciţii de descriere a elementelor de susţinere a cofrajului: popi; grinzi extensibile;traverse;
eşafodaje spaţiale.- exerciţii de descriere a elementelor cofrajului: cofrajul propriu-zis (panou de cofraj), elemente de
solidarizare, elemente de susţinere- exerciţii de descriere a etapelor de montare şi demontare a cofrajului- exersarea operaţiilor de manipulare şi depozitare a materialelor pentru executarea cofrajului - exersarea operaţiilor de manipulare şi depozitare a SDV-urilor pentru executarea cofrajului - exerciţii de citire a planurilor de rezistenţă: plan cofraj stâlp, grindă, planşeu; fundaţie; secţiuni;
detalii- exerciţii de descriere a tehnologiei de execuţie a cofrajelor cu panouri de inventar din lemn pentru
un planşeu din beton armat: cu plăci; cu placă şi grinzi dispuse pe o singură direcţie; cu placă, grinzi principale şi grinzi secundare;
- exerciţii de completare a fişei tehnologice pentru cofrarea unui planşeu cu placă din beton armat- exersarea operaţiilor de montare a cofrajului pentru un stâlp şi o grindă- exersarea operaţiilor de demontare a cofrajului pentru un stâlp şi o grindă
20
- exerciţii de verificare a montării cofrajului pentru un stâlp şi o grindă- aplicaţii practice - elaborări de lucrări tematice;- exerciţii de documentare, vizionări de materiale video;- vizite pe şantier/la expoziţii tematice/la ateliere de proiectare etc.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care se măsoară eficienţa întregului proces instructiv – educativ.
Evaluarea continuă şi sumativă este corelată cu evaluarea stabilită în Standardul de Pregătire Profesională.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Jurnal de practică
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Ivan, S., “Materiale de construcţii”, Ghid pentru pregătire în domeniul Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Editura Casa Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2005
2. Rapişca, P., Materiale de construcţii , Editura Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 2006
3. Rapişca, P., Determinarea calităţii materialelor de construcţii , Ed. Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 2006
4. Larousse Bricolaj, Ghid complet, Ed. RAO, 20035. Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a IX a şi
a X a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993
21
6. Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
7. Bailey, H., Hancock, D., Brickwork 1, 2, 3 and associated studies, second Edition, Macmillan, 1990
8. Prudeanu D. – Desen tehnic de construcţii”, manual, pentru licee şi şcoli profesionale cu profil de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1994
9. Vulcăneanu, S., De la semne şi simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcţiilor de clădiri şi a spaţiilor învecinate , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 2008
10. Multhammer, W., Construcţii din piatră , Editura: MAST, Colecţia: Poţi face şi singur, ISBN: 9789731822129
11. Multhammer, W., Oed, W., Renovarea caselor , Editura: MAST, Colecţia: Poţi face şi singur, ISBN: 9789738011953, 2008
12. Winkelmeyr, Şt., Cuptoare şi grătare pentru grădină , Editura: MAST, 2008 13. I.C.Stana, G.Lascu, I. Zlătoianu, Construcţii, Pregătire practică, manual pentru clasa a IX
a, Şcoala de Arte şi Meserii Editura CD Press, Bucureşti 200614. Budan, C., Soluţii tehnologice pentru repararea clădirilor realizate cu
materiale locale , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 200915. Cristian, A., Turcuş, S., Buletin tehnic de preţuri în mica construcţie şi
reparaţii în construcţii , Ed. Matrixrom, Categorii: Construcţii, Ştiinţă şi Tehnică, 2009
16. Normative în construcţii - ediţia I – 2008, Editura: Best Publishing17. Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin legea 10/1995 ( 8
volume ), Editura : Matrixrom, Colecţia: Reglementări tehnice pentru proiectarea şi execuţia construcţiilor, 2009
18. Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii ( 4 volume ), Editura : Matrixrom, ISBN: 978-973-755-098-9, 2007
19. Normativ C56 – INCERC, pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente – reactualizat
20. Radu Mihai Papae, Detalii tehnologice pentru construcţii, Ed. Tehnică, Bucureşti 198621. Horia Andreica, Construcţii, UT PRES, Cluj Napoca 200222. M. Păunescu, V. Pop, T. Silion, Geotehnică şi fundaţii, EDP, Bucureşti198223. C. Peştişanu, M. Darie, L. Popescu, M. Voiculescu, Construcţii civile, industriale si
agricole, EDP, Bucureşti, 198124. Colecţie de cataloage, reviste, pliante şi proiecte de profil
22
Modulul III: LUCRĂRI DE ARMARE
1. Notă introductivă
Modulul “Lucrări de armare” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale Constructor structuri monolite, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani.
Are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care: 70 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării, document ce trebuie să fie utilizat cu prezenta programă.
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
2. Unitatea/unităţile de competenţe/ la care se referă modulul
Lucrări de armare
23
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
LUCRĂRI DE ARMARECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Identifică lucrările de armare Tipuri de armături folosite în construcţii: de rezistenţă; de montaj; de repartiţie; armături flexibile independente; plase sudate; armături rigide Reguli generale de armare: de ancorare; de realizare a ciocurilor; de suprapunere a armăturilor; distanţa dintre armături; de formare a plaselor; de acoperire cu beton SDV-uri folosite la confecţionarea armăturilor: metru; ruletă; colţar; raportor; compas; placă cu dornuri; chei de fasonat; bonfaier; patent de fierar
Alege tipurile de armături folosite în construcţii pentru diverse elemente de construcţii din beton armat
Aplică regulile generale de armare a tipurilor de armături folosite în construcţii: de rezistenţă; de montaj; de repartiţie; armături flexibile independente; plase sudate; armături rigide
Pregăteşte SDVurile folosite la confecţionarea armăturilor
Diferenţierea tipurilor de armături folosite în construcţii
Prezentarea regulilor generale de armare: de ancorare; de realizare a ciocurilor; de suprapunere a armăturilor; distanţa dintre armături; de formare a plaselor; de acoperire cu beton
Descrierea SDV-urilor folosite la confecţionarea armăturilor
Rezultatul învăţării 2: Extrage informaţii privind principiile de armare Criterii de corelare a planurilor şi detaliilor de
armare cu extrase de armare: după notaţie; marcă de oţel-beton; diametru; poziţie; nr. bucăţi asemenea.
Proceduri de asamblare a armăturilor: carcase; bare independent legate; plase sudate
Condiţii specifice de montare a armăturilor pentru tipuri de elemente de construcţii din beton armat: fundaţii; stâlpi; grinzi
Corelează planuri şi detalii de armare cu extrase de armare: după notaţie; marcă de oţel-beton; diametru; poziţie; nr. bucăţi asemenea
Citeşte şi descrie procedurile de montare a armăturilor
Identifică condiţiile specifice de montare a armăturilor pentru tipuri de elemente de construcţii din beton armat; fundaţie, stâlp, grindă
Interpretarea corectă a planurilor şi detaliilor de armare după notaţie, marcă de oţel-beton, diametru, poziţie, nr. bucăţi asemenea.
Descrierea procedurilor de montare a armăturilor pentru diverse tipuri de elemente de construcţii din beton armat: fundaţii, stâlpi, grinzi, planşee, scări, pereţi.
Prezentarea condiţiilor specifice de montare a armăturilor pentru tipuri de elemente de construcţii din beton armat: fundaţii, stâlp, grindă
Rezultatul învăţării 3: Înregistrează informaţii despre procesul tehnologic de montare a armăturilor. Operaţii de manipulare, transport şi depozitare
a armăturilor pe şantier: depozitarea armăturilor pe sorturi, transportul armăturilor
Selectează din fişa tehnologică informaţii privind operaţiile de manipulare, transport şi depozitare a armăturilor pe şantier
Precizarea condiţiilor în care trebuie să se asigure depozitarea armăturilor pe sorturi, transportul armăturilor pe orizontală şi pe
24
pe orizontală şi pe verticală, manipularea materialelor în depozit şi la locul de montaj.
Oganizarea locului de muncă în vederea montării armăturii în cofraj: pregătirea şi verificarea SDV-urilor; pregătirea armăturilor; verificarea cofrajelor; asigurarea căilor şi podinelor de acces; echipamente de protecţia muncii şi PSI
Fişa tehnologică de montare a armăturilor pentru un stâlp din beton armat
Aplică din fişa tehnologică organizarea locului de muncă în vederea montării armăturii în cofraj
Completează fişa tehnologică pe operaţii şi faze de lucru pentru montarea armăturilor într-un stâlp din beton armat
verticală, manipularea materialelor în depozit şi la locul de montaj.
Prezentarea modului de organizare a locului de muncă în vederea montării armăturii în cofraj
Completarea şi interpretarea fişei tehnologice în vederea montării armăturilor pentru un stâlp din beton armat cu L=1.5 m şi secţiunea de 25x25 cm.
Rezultatul învăţării 4: Montează armături în cofraje pentru un planşeu din beton armat Proiectul: plan cofraj şi armare placă din
beton armat turnat monolit cu bare independente din oţel-beton
Fişa tehnologică: operaţii şi faze de lucru; măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului; materiale şi SDV-uri; organizarea locului de muncă; controlul calităţii lucrărilor
Pregătirea frontului de lucru: aprovizionarea cu materiale şi SDV-uri; verificarea poziţiei corecte şi a dimensiunilor cofrajelor; asigurarea căilor de acces; echipamente de protecţia muncii şi PSI
Operaţii şi faze de lucru la montarea armăturii: montarea armăturilor după o direcţie; montarea armăturilor după a doua direcţie; montarea călăreţilor; montarea armăturilor de repartiţie; montarea distanţierilor; montarea tiparelor pentru goluri; montarea armăturilor de bordare a golurilor; legarea armăturilor
Verificări la montarea armăturii: poziţia, numărul şi diametrul armăturilor; lungimi de ancoraj; lungimi de suprapunere; poziţia şi numărul distanţierilor; legări corecte ale etrierilor
Citeşte şi aplică un proiect de plan cofraj şi armare placă din beton armat turnată monolit cu bare independente din oţel-beton, în vederea montării armăturii
Pregăteşte frontul de lucru în vederea montării armăturilor
Montează armături după o direcţie; Montează armături după a doua direcţie; Montează călăreţii; Montează armăturilor de repartiţie; Montează distanţierii; Montează tiparelor pentru goluri; Montează armăturilor de bordare a
golurilor; Leagă armăturile Completează fişa tehnologică de montare
a armăturilor în cofraje pentru un planşeu din beton armat
Verifică montarea armăturii în cofraj
Citirea şi interpretarea unui plan cofraj şi armare placă din beton armat turnată monolit cu bare independente din oţel-beton
Organizarea locului de muncă în vederea montării armăturilor pentru o placă din beton armat turnată monolit: aprovizionarea cu materiale şi SDV-uri, verificarea poziţiei corecte şi a dimensiunilor cofrajelor, asigurarea căilor de acces, echipamente de protecţia muncii şi PSI
Executarea operaţiilor şi fazelor de lucru la montarea armăturii
Verificarea montării corecte a armăturilor
25
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Lucrări de armare 1.1. Tipuri de armături folosite în construcţii: de rezistenţă; de montaj; de repartiţie;
armături flexibile independente; plase sudate; armături rigide1. 2. Reguli generale de armare: de ancorare; de realizare a ciocurilor; de suprapunere a
armăturilor; distanţa dintre armături; de formare a plaselor; de acoperire cu beton1.3. SDV-uri folosite la confecţionarea armăturilor: metru; ruletă; colţar; raportor; compas;
placă cu dornuri; chei de fasonat; bonfaier; patent de fierar
2. Principii de armare2.1. Criterii de corelare a planurilor şi detaliilor de armare cu extrase de armare: după
notaţie; marcă de oţel-beton; diametru; poziţie; nr. bucăţi asemenea.2.2. Proceduri de asamblare a armăturilor: carcase; bare independent legate; plase sudate2.3. Condiţii specifice de montare a armăturilor pentru tipuri de elemente de construcţii din
beton armat: fundaţii; stâlpi; grinzi
3. Tehnologia de montare a armăturilor.3.1. Operaţii de manipulare, transport şi depozitare a armăturilor pe şantier: depozitarea
armăturilor pe sorturi, transportul armăturilor pe orizontală şi pe verticală, manipularea materialelor în depozit şi la locul de montaj.
3.2. Oganizarea locului de muncă în vederea montării armăturii în cofraj: pregătirea şi verificarea SDV-urilor; pregătirea armăturilor; verificarea cofrajelor; asigurarea căilor şi podinelor de acces; echipamente de protecţia muncii şi PSI
3.3. Fişa tehnologică de montare a armăturilor pentru un stâlp din beton armat
4. Montare armături în cofraje pentru un planşeu din beton armat4.1. Proiectul: plan cofraj şi armare placă din beton armat turnat monolit cu bare
independente din oţel-beton4.2. Fişa tehnologică: operaţii şi faze de lucru; măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia
mediului; materiale şi SDV-uri; organizarea locului de muncă; controlul calităţii lucrărilor4.3. Pregătirea frontului de lucru: aprovizionarea cu materiale şi SDV-uri; verificarea
poziţiei corecte şi a dimensiunilor cofrajelor; asigurarea căilor de acces; echipamente de protecţia muncii şi PSI
4.4. Operaţii şi faze de lucru la montarea armăturii: montarea armăturilor după o direcţie; montarea armăturilor după a doua direcţie; montarea călăreţilor; montarea armăturilor de repartiţie; montarea distanţierilor; montarea tiparelor pentru goluri; montarea armăturilor de bordare a golurilor; legarea armăturilor
4.5. Verificări la montarea armăturii: poziţia, numărul şi diametrul armăturilor; lungimi de ancoraj; lungimi de suprapunere; poziţia şi numărul distanţierilor; legări corecte ale etrierilor.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
- documentaţie de specialitate ( manuale, pliante, broşuri, cataloage, normative, materiale informative pe suport electronic, proiecte, CD-uri, DVD-uri etc.)- fişe de documentare- fişe de lucru
26
- folii- retroproiector/ videoproiector- bare din oţel OB37; PC 52 şi STNB - armături rigide- desene de execuţie (planuri şi detalii de armare pentru: fundaţii; grinzi; stâlpi; centuri;
buiandrugi)- metru; ruletă; colţar; raportor; compas; şubler; cretă; placă cu dornuri; chei de fasonat;
bonfaier; patent de fierar, foarfece de tăiat bare;
6. Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Lucrări de armare”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare şi instruire practică:
- aplicaţii privind diferenţierea tipurilor de armături folosite în construcţii- exerciţii de prezentare a regulilor generale de armare- exerciţii de alegere şi prezentare a SDV-urilor folosite la confecţionarea armăturilor- exerciţii de corelare a planurilor şi detaliilor de armare cu extrase de armare: după
notaţie; marcă de oţel-beton; diametru; poziţie; nr. bucăţi asemenea.- exerciţii de citire şi descriere a procedurilor de montare a armăturilor pentru diverse tipuri
de elemente de construcţii din beton armat: fundaţii, stâlpi, grinzi, planşee scări pereţi.- exerciţii de prezentare a condiţiilor specifice de montare a armăturilor pentru tipuri de
elemente de construcţii din beton armat: fundaţii, stâlp, grindă- exerciţii de prezentare a condiţiilor în care trebuie să se asigure depozitarea armăturilor
pe sorturi, transportul armăturilor pe orizontală şi pe verticală, manipularea materialelor în depozit şi la locul de montaj.
- exerciţii de prezentare a modului de organizare a locului de muncă în vederea montării armăturii în cofraj: pregătirea şi verificarea SDV-urilor, pregătirea armăturilor, verificarea cofrajelor, asigurarea căilor şi podinelor de acces.
- exerciţii de completare şi interpretare a fişei tehnologice în vederea montării armăturilor pentru un stâlp din beton armat
- exerciţii de citire şi interpretare a unui plan cofraj şi armare placă din beton armat turnată monolit cu bare independente din oţel-beton
- exersarea operaţiilor de pregătire a frontului de lucru în vederea montării armăturilor pentru o placă din beton armat turnată monolit: aprovizionare cu materiale şi SDV-uri, verificarea poziţiei corecte şi a dimensiunilor cofrajelor, asigurarea căilor de acces, echipamente de protecţia muncii şi PSI
- exersarea operaţiilor şi fazelor de lucru la montarea armăturilor în cofraje pentru un planşeu din beton armat
- exersarea operaţiilor de verificare a montării armăturii în cofraj: poziţia, numărul şi diametrul armăturilor; lungimi de ancoraj; lungimi de suprapunere; poziţia şi numărul distanţierilor; legări corecte ale etrierilor
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
27
Pregătirea practică are ca scop: familiarizarea elevilor cu specificul activităţilor privind realizarea structurilor pentru construcţii diverse, formarea competenţelor specifice calificării de nivel 2 Constructor structuri monolite.
Atelierele vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje, echipamente corespunzătoare, pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor şi abilităţilor practice de execuţie corectă a operaţiilor tehnice necesare realizării lucrărilor.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care se va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
28
1. Rapişca, P., Determinarea calităţii materialelor de construcţii , Ed. Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 2006
2. Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a IX a şi a X a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1993
3. Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
4. Prudeanu D. – Desen tehnic de construcţii”, manual, pentru licee şi şcoli profesionale cu profil de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1994
5. Vulcăneanu, S., DE LA SEMNE ŞI SIMBOLURI LA CITIREA PLANURILOR, REPREZENTAREA CONSTRUCŢIILOR DE CLĂDIRI ŞI A SPAŢIILOR ÎNVECINATE , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 2008
6. Normative în construcţii - ediţia I – 2008, Editura: Best Publishing7. Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin legea 10/1995 ( 8
volume ), Editura : Matrixrom, Colecţia: Reglementări tehnice pentru proiectarea şi execuţia construcţiilor, 2009
8. Regimul construcţiilor - ediţia a VI-a, Editura: Best Publishing, 20099. Normativ C56 – INCERC, pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente – reactualizat 10. Colecţie de cataloage, reviste, pliante şi proiecte de profil11. Horia Andreica, Construcţii, UT PRES, Cluj Napoca 2002
29
Modulul IV: LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT
1. Notă introductivă
Modulul “Lucrări de beton şi beton armat” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale Constructor structuri monolite, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani. Are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care:
70 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării, document care trebuie să fie utilizat cu prezenta programă.
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
2. Unitatea/unităţile de competenţe/ la care se referă modulul
Lucrări de beton şi beton armat
30
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMATCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Identifică betonul şi betonul armat Tipuri de betoane. Caracteristici conform normativelor în vigoare: clasă de calitate, compoziţie, consistenţă Factorii care influenţează calitatea betonului: tipul de liant; natura apei; raportul apă-ciment; natura şi granulozitatea agregatelor; influenţa adaosurilor Tipuri de armături după: fabricaţie, rol, mod de fasonare, mod de utilizare
Identifică caracteristicile betonului proaspăt şi întărit conform normativelor în vigoare
Selectează din documentaţia tehnică corespunzătoare informaţii despre factorii care influenţează calitatea betonului: tipul de liant; natura apei; raportul apă-ciment; natura şi granulozitatea agregatelor; influenţa adaosurilor
Localizează tipurile de armături
Prezentarea caracteristicilor betonului proaspăt şi întărit conform normativelor în vigoare
Caracterizarea factorilor care influenţează calitatea betonului după clasa de calitate, compoziţie, consistenţă: tipul de liant; natura apei; raportul apă-ciment; natura şi granulozitatea agregatelor; influenţa adaosurilor
Descrierea tipurilor de armături după: fabricaţie, rol, mod de fasonare, mod de utilizare
Rezultatul învăţării 2: Înregistrează informaţii despre eforturile în elementele de beton şi beton armat Tipuri de încărcări pentru elementele de beton şi beton armat: concentrate, uniform distribuite Tipuri de solicitări: de întindere, compresiune, încovoiere, forfecare Solicitări şi eforturi în elementele de construcţii din beton şi beton armat: grindă, stâlp, planşeu, bloc de fundaţie Moduri de armare după desene de execuţie: planuri de armare, detalii de armare, extrase de armătură
Identifică tipurile de încărcări pentru elementele de beton şi beton armat
Corelează solicitările cu eforturile pentru un stâlp din beton armat
Aplică modul de armare pentru un stâlp din beton armat după desene de execuţie
Enumerarea tipurilor de încărcări pentru elementele de beton şi beton armat
Aplicarea exerciţiilor de corelare a solicitărilor cu eforturile pentru un stâlp din beton armat
Prezentarea modului de armare pentru un stâlp, o grindă şi o fundaţie izolată din beton armat după desene de execuţie
Rezultatul învăţării 3: Pune în operă betonul Procedee de transport ale betonului: în şantier; de
la staţia de betoane Reguli la turnarea şi decofrarea betonului: durata
de punere în lucru; înălţimea de cădere liberă a betonului; grosimea straturilor; poziţia
Asigură podinele şi căile de acces Respectă durata de punere în lucru a
betonului Respectă înălţimea de cădere liberă a
betonului
Prezentarea modalităţilor de transport ale betonului
Enumerarea regulilor de turnare şi decofrare a betonului
Descrierea metodelor de compactare a
31
armăturii; umplerea cofrajului; durata de menţinere a betonului în cofraj; asigurarea podinelor şi a căilor de acces
Metode de compactare a betonului: vibrare internă; vibrare externă
Condiţii tehnice de executare a rosturilor de lucru şi de finisare a suprafeţelor
Respectă grosimea straturilor; Poziţionează armătura conform planului de
armare Respectă modalităţile de umplere a
cofrajului Aplică metode de compactare a betonului
pentru o placă din beton armat într-o echipă de lucru
Respectă durata de menţinere a betonului în cofraj;
Respectă regulile de decofrare a betonului pentru un element de beton armat
Respectă condiţiile tehnice de executare a rosturilor de lucru: poziţia rosturilor de lucru; prelucrarea rostului; durata maximă a întreruperilor de betonare
Respectă condiţiile tehnice de finisare a suprafeţelor
betonului Precizarea condiţiilor tehnice de
executare a rosturilor de lucru şi de finisare a suprafeţelor
Rezultatul învăţării 4: Verifică condiţiile de calitate la lucrările de betoane Verificarea pe faze de lucru a lucrărilor:
săpături, cofraje, armături, condiţii de transport, de turnare, compactare, finisare şi decofrare a betonului
Condiţii de calitate a betonului: dimensiuni de ansamblu şi cote de nivel; poziţia golurilor, abateri limită admise
Defecte la lucrările de betoane. Modalităţi de identificare: vizual şi prin ciocănire
Cauzele defectelor care apar la lucrările de betoane la turnare, compactare, finisare.
Verifică lucrările pe faze de lucru la turnarea unui stâlp din beton armat
Verifică respectarea condiţiilor de calitate a betonului
Identifică defectele la două elemente de beton, la turnare, compactare şi finisare: un stâlp şi o grindă din beton armat, într-o echipă de lucru
Verificarea lucrărilor pe faze de lucru la un element de beton şi la un element de beton armat
Descrierea condiţiilor de calitate a betonului şi betonului armat
Identificarea defectelor la lucrările de betoane
Enumerarea cauzelor defectelor care apar la lucrările de betoane la turnare, compactare şi finisare.
32
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Betonul şi betonul armat1.1.Tipuri de betoane. Caracteristici conform normativelor în vigoare: clasă de calitate, compoziţie, consistenţă1.2. Factorii care influenţează calitatea betonului: tipul de liant; natura apei; raportul apă-ciment; natura şi granulozitatea agregatelor; influenţa adaosurilor1.3. Tipuri de armături după: fabricaţie, rol, mod de fasonare, mod de utilizare
2. Eforturi în elementele de beton şi beton armat2.1. Tipuri de încărcări pentru elementele de beton şi beton armat: concentrate, uniform distribuite2.2. Tipuri de solicitări: de întindere, compresiune, încovoiere, forfecare 2.3. Solicitări şi eforturi în elementele de construcţii din beton şi beton armat: grindă, stâlp, planşeu, bloc de fundaţie 2.4. Moduri de armare după desene de execuţie: planuri de armare, detalii de armare, extrase de armătură
3. Punerea în operă a betonului3.1. Transportul betonului: în şantier; de la staţia de betoane3.2. Reguli la turnarea şi decofrarea betonului: durata de punere în lucru; înălţimea de cădere liberă a betonului; grosimea straturilor; poziţia armăturii; umplerea cofrajului; durata de menţinere a betonului în cofraj; asigurarea podinelor şi a căilor de acces3.3. Metode de compactare a betonului: vibrare internă; vibrare externă 3.4. Condiţii tehnice de executare a rosturilor de lucru şi de finisare a suprafeţelor
4. Verificarea condiţiilor de calitate la lucrările de betoane4.1. Verificarea pe faze de lucru a lucrarilor: săpături, cofraje, armături, condiţii de transport, de turnare, compactare, finisare şi decofrarea a betonului4.2. Condiţii de calitate a betonului: dimensiuni de ansamblu şi cote de nivel; poziţia golurilor, abateri limită admise4.3. Defecte la lucrările de betoane. Modalităţi de identificare: vizual şi prin ciocănire4.4. Cauzele defectelor care apar la lucrările de betoane la turnare, compactare, finisare.
Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:-documentaţie de specialitate ( manuale, pliante, broşuri, cataloage, normative, materiale informative pe suport electronic, proiecte, CD-uri, DVD-uri etc.)- fişe de documentare, fişe de lucru- folii, retroproiector/ videoproiector- machete- desene de execuţie (planuri de armare, detalii de armare, extrase de armătură pentru elemente de construcţii)- ciment, agregate, adaosuri- armături- ciocan din lemn, vergele de compactare, lopăţică pentru compactarea manuală- pervibrator, placă vibrantă, vibrator de cofraj, finisoare mecanice rotative
33
- fir cu plumb, nivelă cu bulă de aer, furtun de nivel, colţare, dreptar, drişcă, metru, ruletă, sfoară, mai de mână
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ”Lucrări de beton şi beton armat”, trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus. Se recomandă ca orele de laborator tehnologic şi de instruire practică să fie parcurse în paralel.
Atelierele vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje, echipamente corespunzătoare, pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor şi abilităţilor practice de execuţie corectă a operaţiilor tehnice necesare realizării lucrărilor.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Lucrări de beton şi beton armat”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare şi instruire practică:
- exerciţii de identificare a caracteristicilor betonului proaspăt şi întărit conform normativelor în vigoare
- exerciţii de selectare din documentaţia tehnică corespunzătoare a informaţiilor despre factorii care influenţează calitatea betonului
- aplicaţii practice privind localizarea tipurilor de armături utilizate în construcţii- exerciţii de identificare şi enumerare a tipurilor de încărcări pentru elementele de beton şi beton
armat- exercitii de corelare a solicitărilor cu eforturile pentru un stâlp din beton armat- exerciţii privind modul de armare pentru un stâlp, o grindă şi o fundaţie izolată din beton armat
după desene de execuţie- exerciţii de prezentare a modalităţilor de transport ale betonului- aplicaţie practică de punere în operă a betonului - aplicaţii pentru verificarea lucrărilor pe faze de lucru la un element de beton şi la un element de
beton armat- aplicaţii pentru verificarea calităţii lucrărilor de beton şi beton armat- exerciţii de identificare a defectelor la lucrările de betoane- exerciţii constatare a cauzelor defectelor care apar la lucrările de betoane la turnare, compactare
şi finisare- vizite de documentare, în vederea informării asupra modului de executare a lucrărilor de beton
şi beton armat- aplicaţii practice - elaborări de lucrări tematice- vizionări de materiale video/ CD -uri / DVD-uri specifice domeniului- utilizarea unei game largi de surse de documentare cu privire la materiale noi folosite la
executarea lucrărilor de beton şi beton armat
7. Sugestii cu privire la evaluare
34
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care se va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a IX a şi a X a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993
2. Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
3. Comşa E., Moga I., Construcţii civile, vol I , II, Institutul Politehnic, Cluj-Napoca, 19924. Manole, M., Construcţii. alcătuiri constructive ale principalelor
subansambluri , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 2008 5. Leonte, C., Elemente de constructii , Editura Alfa, ISBN: 973-8953-06-5, 20066. Rapişca, P., Determinarea calităţii materialelor de construcţii , Ed. Matrixrom,
Colecţia: Bazele construcţiilor, 2006
35
7. Vulcăneanu, S., De la semne şi simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcţiilor de clădiri şi a spaţiilor învecinate , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 2008
8. Florea, M., Damian, T., Prepararea betoanelor, şapelor, mortarelor şi gleturilor - Tehnica lucrărilor de zidărie, armare şi cofrare, Editura: MAST, Categorii: Construcţii, Ştiinţă şi Tehnică, 2007
9. Rapişca, P., Determinarea calităţii materialelor de construcţii , Ed. Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 2006
10. I.C.Stana, G.Lascu, I. Zlătoianu, Construcţii, Pregătire practică, manual pentru clasa a IX a, Şcoala de Arte şi Meserii Editura CD Press, Bucureşti 2006
11. Larousse Bricolaj, Ghid complet, Ed. RAO, 200312. Băncilă, St., Postăvaru, N., Monitorizarea şi controlul execuţiei de investiţii
în construcţii (2 volume), Editura: Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 200813. Radu Turcanu, C.- R., Soluţii originale în construcţii , Ed. Matrixrom, Categoria:
Construcţii, 200614. Stan, D., Sistemul clădire. Sisteme structurale , Ed. Matrixrom, Categoria:
Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, 200715. Postelnicu, T., Comportarea şi calculul prinderilor pe elemente de beton şi
zidărie, Editura Matrixrom, Categoria: Construcţii, 200816. Budan, C., Soluţii tehnologice pentru repararea clădirilor realizate cu
materiale locale , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 200917. Radu Mihai Papae, Detalii tehnologice pentru construcţii, Ed. Tehnică, Bucureşti 198618. Horia Andreica, Construcţii, UT PRES, Cluj Napoca 200219. C. Peştişanu, M. Darie, L. Popescu, M. Voiculescu, Construcţii civile, industriale şi
agricole, EDP, Bucureşti, 198120. Regimul construcţiilor - ediţia a VI-a - Editura: Best Publishing, 200821. Normative în construcţii - ediţia I – 2008, Editura: Best Publishing22. Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin legea 10/1995 ( 8
volume ), Editura : Matrixrom, Colecţia: Reglementări tehnice pentru proiectarea şi execuţia construcţiilor, 2009
23. Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii ( 4 volume ), Editura : Matrixrom, ISBN: 978-973-755-098-9, 2007
24. Betoane - Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat -4 volume, 2007, Ed. Matrixrom, Colecţia: Reglementări tehnice în construcţii şi instalaţii, ISBN: 973-685-212-1
25. Normativ C56 – INCERC, pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente – reactualizat
26. Colecţie de cataloage, reviste, pliante şi proiecte de profil
36
Stagiu de pregătire practică – CDL
Modulul V: LUCRĂRI DE FUNDAŢII
1. Notă introductivă
Modulul “Lucrări de fundaţii” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL, necesar dobândirii calificării profesionale Constructor structuri monolite, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani. Are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:
150 ore – instruire practică
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării, document care trebuie să fie utilizat cu prezenta programă.
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
2. Unitatea/unităţile de competenţe/ la care se referă modulul
Lucrări de fundaţii
37
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
LUCRĂRI DE FUNDAŢIICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Identifică tipuri de fundaţii Tipuri de fundaţii: după adâncimea de fundare; după forma în plan; după material; după tehnologia de execuţie Desene de execuţie: planuri de fundaţii, secţiuni şi detalii de fundaţii Hidroizolaţii orizontale şi verticale: rol; poziţionarea hidroizolaţiei; alcătuirea; materiale pentru hidroizolaţii
Identifică criteriile de clasificare a fundaţiilor
Aplică corelarea desenelor de execuţie cu tipul de fundaţie
Identifică hidroizolaţiile orizontale şi verticale
Diferenţierea tipurilor de fundaţii în funcţie de criteriile de clasificare
Identificarea tipului de fundaţie după: planuri de fundaţii, secţiuni şi detalii de fundaţii
Prezentarea hidroizolaţiilor orizontale şi verticale după rol; poziţionare a hidroizolaţiei; alcătuire; materiale
Rezultatul învăţării 2: Aplică tehnologia de execuţie a fundaţiilor directe Planuri de rezistenţă: plan parter; plan subsol; plan fundaţii; secţiuni; detalii de fundaţii Tehnologia de execuţie pe operaţii şi faze de lucru a tipurilor de fundaţii directe continue şi izolate Fişa tehnologică pentru o fundaţie izolată sub stâlpi, cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat
Citeşte şi interpretează planurile de rezistenţă
Identifică operaţiile şi fazele de lucru la o fundaţie directă continuă şi la o fundaţie izolată
Completează fişa tehnologică pentru o fundaţie izolată sub stâlpi, cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat
Interpretarea planurilor de rezistenţă Descrierea tehnologiei de execuţie pe
operaţii şi faze de lucru a tipurilor de fundaţii directe
Completarea fişei tehnologice pentru o fundaţie izolată sub stâlpi, cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat
Rezultatul învăţării 3: Execută o fundaţie continuă sub ziduri Proiectul: plan fundaţie continuă sub ziduri;
detalii fundaţii Proceduri de executare a unei fundaţii
continue din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară: trasare, executare săpătură, turnare beton, compactare, nivelare
Verificarea calităţii lucrărilor executate
Studiază proiectul Pregăteşte frontul de lucru în vederea
executării unei fundaţii continue din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
Execută operaţia de trasare pentru o fundaţie continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
Interpretarea proiectului pentru o fundaţie continuă sub ziduri
Executarea fundaţiei continuă din beton simplu sub un zid de 1m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
Verificarea condiţiilor de calitate la executarea unei fundaţii continue din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
39
Execută săpătura pentru o fundaţie continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
Execută operaţia de turnare şi compactare beton pentru o fundaţie continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
Execută operaţia de nivelare pentru o fundaţie continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară
Verifică respectarea proiectului Verifică prepararea betonului conform
reţetei Verifică turnarea betonului Verifică compactarea betonului conform
normativelor Verifică nivelarea betonului
40
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Tipuri de fundaţii
1.1. Tipuri de fundaţii: după adâncimea de fundare; după forma în plan; după material; după tehnologia de execuţie
1.2. Desene de execuţie: planuri de fundaţii, secţiuni şi detalii de fundaţii1.3. Hidroizolaţii orizontale şi verticale: rol; poziţionarea hidroizolaţiei; alcătuirea; materiale
pentru hidroizolaţii2. Tehnologia de execuţie a fundaţiilor directe
2.1. Planuri de rezistenţă: plan parter; plan subsol; plan fundaţi; secţiuni; detalii de fundaţii2.2. Tehnologia de execuţie pe operaţii şi faze de lucru a tipurilor de fundaţii directe continue şi
izolate2.3. Fişa tehnologică pentru o fundaţie izolată sub stâlpi, cu bloc din beton simplu şi cuzinet din
beton armat3. Executarea unei fundaţii continue sub ziduri
3.1. Proiectul: plan fundaţie continuă sub ziduri; detalii fundaţii3.2. Proceduri de executare a unei fundaţii continue din beton simplu sub un zid de 1 m
lungime, cu secţiune dreptunghiulară: trasare, executare săpătură, turnare beton, compactare, nivelare
3.3. Verificarea calităţii lucrărilor executate
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
- documentaţie de specialitate ( manuale, pliante, broşuri, cataloage, normative, materiale informative pe suport electronic, proiecte, CD-uri, DVD-uri etc.)- fişe de documentare, fişe de lucru, folii- retroproiector/ videoproiector- machete- desene de execuţie: planuri de fundaţie; secţiuni; detalii de fundaţii, planuri de rezistenţă:
plan parter; plan subsol;- materiale pentru hidroizolaţii verticale şi orizontale- cazma, lopată, târnăcop, găleată, sapă- fir cu plumb, nivelă cu bulă de aer, furtun de nivel, colţare, dreptar, metru, ruletă, sfoară, mai
de mână- ciocan, bardă, fierăstrău, daltă- ciment, agregate, adaosuri- reţete pentru beton de clasă C4/5, C12/15- agregate(nisip, pietriş), ciment, apă- ciocan din lemn, vergele de compactare- ladă de preparat betonul
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ”Lucrări de fundaţii”, trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Stagiul de pregătire practică CDL*, corespunzător acestui modul, se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM. Stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform Metodologiei
41
de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de 2 ani, aprobată prin OMECTS nr.3168 din 03.02.2012.
Numărul de ore alocat fiecărei teme va fi stabilit în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,,Lucrări de fundaţii” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Lucrări de fundaţii”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare şi instruire practică:
- vizionări de materiale video/ CD -uri / DVD-uri specifice domeniului- exerciţii de diferenţiere a tipurilor de fundaţii în funcţie de criteriile de clasificare- exerciţii de corelarea desenelor de execuţie cu tipul de fundaţie- exerciţii de identificare şi prezentare a hidroizolaţiile orizontale şi verticale- exerciţii de interpretare a planurilor de rezistenţă- exerciţii de identificare şi descriere a tehnologiei de execuţie pe operaţii şi faze de lucru a tipurilor
de fundaţii directe- exerciţii de completare a fişei tehnologice pentru o fundaţie izolată sub stâlpi, cu bloc din beton
simplu şi cuzinet din beton armat - exerciţii de interpretare a proiectului pentru o fundaţie continuă sub ziduri- exersarea procedurilor de pregătire a frontului de lucru în vederea executării unei fundaţii
continue din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de execuţie a fundaţiei continue din beton simplu sub un zid de 1m lungime, cu
secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de trasare a unei fundaţii continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime,
cu secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de executare a săpăturii pentru o fundaţie continuă din beton simplu sub un zid
de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de executare a operaţiei de turnare şi compactare beton pentru o fundaţie
continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de nivelare a unei fundaţii continuă din beton simplu sub un zid de 1 m lungime,
cu secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de verificare a condiţiilor de calitate la executarea unei fundaţii continue din
beton simplu sub un zid de 1 m lungime, cu secţiune dreptunghiulară- aplicaţii practice de verificare a modului de preparare a betonului conform reţetei- aplicaţii practice de verificare a modului de turnare a betonului- aplicaţii practice de compactare a betonului conform normativelor- aplicaţii practice de nivelare a betonului- vizite pe şantier/ la expoziţii tematice etc.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu, corelată cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ.
42
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; Autoevaluarea Coevaluarea Tema în clasă Tema pentru acasă Investigaţia ProiectulCa instrumente de evaluare se pot folosi: Fişe de observaţie Fişe de lucru Fişe de autoevaluare şi coevaluare Teste de evaluare
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Florea, M., Damian, T., Prepararea betoanelor, şapelor, mortarelor şi gleturilor - Tehnica lucrărilor de zidărie, armare şi cofrare, Editura: MAST, Categorii: Construcţii, Ştiinţă şi Tehnică, 2007
2. Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a IX a şi a X a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993
3. Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
4. Comşa E., Moga I., Construcţii civile, vol I , II, Institutul Politehnic, Cluj-Napoca, 19925. Manole, M., CONSTRUCŢII. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE ALE
PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI , Ed. Matrixrom, Categoria: Construcţii, 2008
6. Leonte, C., Elemente de construcţii , Editura Alfa, ISBN: 973-8953-06-5, 20067. Regimul construcţiilor - editia a VI-a - Editura: Best Publishing, 20088. Normative în construcţii - ediţia I – 2008, Editura: Best Publishing9. Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin legea 10/1995 ( 8
volume ), Editura : Matrixrom, Colecţia: Reglementări tehnice pentru proiectarea şi execuţia construcţiilor, 2009
10. Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii ( 4 volume ), Editura : Matrixrom, ISBN: 978-973-755-098-9, 2007
11. Normativ C56 – INCERC, pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente – reactualizat
12. Horia Andreica, Construcţii, UT PRES, Cluj Napoca 200213. Rapişca, P., Determinarea calităţii materialelor de construcţii , Ed.
Matrixrom, Colecţia: Bazele construcţiilor, 200614. Larousse Bricolaj, Ghid complet, Ed. RAO, 200315. Colecţie de cataloage, reviste, pliante şi proiecte de profil.
43