Constructor structuri monolitice. Manual de calificare / recalificare

7/22/2019 Constructor structuri monolitice. Manual de calificare / recalificare

1/503


2/503

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1 Utilizarea corect a vocabularului tehnic de baza .............................. 1

2. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ........................................ 63. Tipuri de structuri monolite .............................................................. 104 Excavatii pentru fundatii la constructii ............................................ 115. Cofrare - decofrare ........................................................................... 156. Fasonarea-montarea armaturilor....................................................... 267. Montare piese inglobate in beton ..................................................... 938. Executia lucrarilor de betonare......................................................... 94

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ....... 151B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 168C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 173D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 176E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn ..................................... 178F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 179G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 182H. Desenarea planurilor....................................................................... 185I. Desenarea seciunilor ..................................................................... 191

J. Desenarea faadelor ........................................................................ 193K. Planuri de cofraj ............................................................................. 195

Matematica aplicat

1. Operaii cu numere ntregi i raionale ........................................... 1992. Raport, procent ............................................................................... 2093. Uniti de msur............................................................................ 2114. Geometrie plan ............................................................................. 2155. Geometrie n spaiu ........................................................................ 232

Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadruleconomiei de pia .......................................................................... 245

2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a uneisocieti de construcii ROF Societate......................................... 249

3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilorcare inueneaz procesul de producie ......................................... 260

4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 2765. Cunoaterea noiunilor privind normele de muncaplicate n unitile de construcii .................................................. 278


3/503

2 -Tehnologia meseriei

Sntatea i securitatea muncii

1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de constructorstructuri-monolite: .......................................................................... 289

2. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in

santierele de constructii-montaj...................................................... 2903. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor.

Masini si utilaje pentru lucrari de constructii montaj utilizate inactivitatea de constructor structuri-monolite .................................. 405

Liber intreprinztor

1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme .................... 4372. Planul de afaceri ............................................................................. 4443. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 466

Iniiere n cutarea unui loc de munc

1. Economia de Pia .......................................................................... 4772. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 4813. Scrisoarea de intenie...................................................................... 4974. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 499


4/503


CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREN MESERIA DE

CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI


5/503


Cap. I. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DECONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE

UTILIZAREA VOCABULARULUI TEHNIC DE BAZA

Particularitatile activitatii de constructor structure monolite

Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.Dezvoltarea constructiilor este strns legata de satisfacerea necesitatilor

fundamentale ale omului, si este strins legata de dezvoltarea stiintei,tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cucaracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologiide montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructiisi chiar la automatizarea anumitor operatii.

Cunoasterea calitatii materialelor de constructii si a modului de vericare

a acestora este o cerinta de baza pentru un bun constructor.

Rolul constructorului structurist in executarea lucrarilorde constructii montaj

Constructorul-structurist este muncitorul din constructii-montaj a caruiactivitate se compune din: trasarea elementelor de constructii, dirijareaexecutiei excavatiilor in vederea atingerii cotei de fundare, cofrarea sidecofrarea elementelor de constructie pe faze tehnologice de lucru, fasonarea

si montarea armaturilor din otel-beton, betonarea elementelor de constructiipe faze tehnologice, montarea pieselor inglobate, montarea elementelorprefabricate, monolitizarea elementelor prefabricate, etc.

In principal, constructorul-structurist are de efectuat urmatoareleactivitati:

- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentruexecutia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;

- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului demateriale pentru executia lucrarilor;

- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc executate(colaboreaza cu celelalte echipe de specialist: dulgheri, erari, betonisti,etc.);

- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurariiactivitatilor proprii;

- verica calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele deexecutie, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executatesa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare.

Denirea si clasicarea constructiilor

Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii deconstructii.


6/503


Constructiile se pot clasica:a) Din punct de vedere al destinatiilor:

- locuinte de diferite tipuri si destinatii- cladiri social-culturale- cladiri administrative si comerciale

- constructii industriale- constructii agrozootehnice- lucrari pentru industria transportului- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea

cailor de comunicatii, pentru traversarea rurilor, zonelor denivelate,consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.

- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari

- constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stalpi de energieelectrica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatiide masini, etc.

b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie sialcatuire:

- constructii cu structura de beton armat- constructii cu pereti portanti- constructii cu structura de lemn- constructii metalice

- constructii mixte acele constructii care au elemente de rezistenta si deinchidere realizate din materiale diferite

Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canalede fum si ventilatie, bolti, arce, etc.

Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau peverticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure

preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile,sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane,cutremure, etc.).

Partile constructiilor:a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren,

stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inltratieiapelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite sau

prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;

b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori siinteriori);


7/503


c) Planseele cladirilor;d) Acoperisul constructiilor;e) Scarile si mijloacele de transport;Lucrari de completare, protectie si nisajAceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea

pardoselilor, tamplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatireaaspectului estetic si de confort:

- pardoselile;- tamplaria;- tencuieli si placaje;- zugraveli si vopsitorii;- invelitoarea;- izolatii termice, fonice si hidrofuge

Elemente de constructiiTermenul de element de constructie se refera la o parte a constructieisau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale deelemente de constructii sunt:

- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;- pentru structuri de beton armat;- elemente pentru pereti;- elemente pentru planseu;- elemente de acoperis;

- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum siventilatie).

Instalatii pentru cladiri:- alimentari cu apa - canalizare- electricitate - incalzire- ventilatie - antipoluante- crematoriu - etc.

Vocabular

TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT N CONSTRUCIINOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR

In construcii ca i n alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunilei notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii sfoloseasc acelai limbaj.

Noiuni de arii i volumeAceste noiuni sunt denite n STAS 4908/72.

Aria construciilor Ac este suprafaa seciunii transversale a cldiriidelimitat de conturul exterior, msurat deasupra soclului.


8/503


Aria catului (nivelului)Acse msoar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de

la pardosea cuprinznd balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoareleexterioare, scrile de acces ntre caturi etc.

Aria de locuit Aloc

este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturorncperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevzute pentru aceast

destinaie (ea nu se confund cu aria locativ), msurat ntre feele interioareale zidurilor.Aria desfurat A

deste suma ariilor tuturor caturilor.

Volumul catului Vceste volumul obinut prin produsul dintre aria catuluiA

c

din care se scad balcoanele i ariile deschise msurate ntre feele superioareale pardoselii i faa interioar a tavanului.

Nr.crt. Mrimea

Uitatea isimbolul

Simbolul multiplilori submultiplilor

zecimale

Uniti toleratecare pot folosite Observaii

1 Lungime l Metru (m)

km (kilometru)dm (decimetru)cm(centimetru)mm(milimetru) (micron)

2 ArieAsau SMetru ptrat[m2]

km2dm2cm2mm2

Hectar [ha] =104m2Ar [a] = 102m2

3 Volum V Metru cub[m3]

dm3

cm3mm3

Hectolitru [Hl]

Litru [1]Centilitru [cl]Mililitru [mml]

4 Unghi plan Radian [rad]Unghi dreptgrad sexagezimal (...o)grad centezimal (....c)

5 Vitez vMetru pesecund[m/s]

km/s

6 Masa m Kilogram

[kg]

Mg (megagram)g (gram)mg (mlligram)

Ton [t] = 103 kg.Meste factor demultiplicare egalcu 1 000 000

7Densitate

(masvolumic)

Kilogram pemetru cub[kg/m3]

Mg/m3kg/dm3g/cm3

Ton pe metru cub [t/m3]Kilogram pe litru [kg/l]Gram pe mililitru [g/ml]

8 ForF Newton [N]MN (meganewton)KN (kilonewton daN(deca-newton)

Ton tort [tf] 9 806,50N

9 Presiune p

Newtonpe metru

ptrat) [N/m2]

daN/mm2daN/cm2

N/cm2KN/m2kgf/cm2 kgf/m2 9,80N/cm

2

9,80N/m2


9/503


Uniti de msura uzuale folosite n construcii conform standardelor

Uniti de masurOrdinul de mrime exprimat prin prexe:

M (mega) = 106 Da (deca) = 101 m (mili) = 10-3

K (kilo) = 103 d (deci) = 10-1 (micro) = 10-6h (hecto) = 102 c (centi) = 10-2 n (nano) = 10-9

Semne matematice:+ plus (se adun cu) > mai mare decat- minus (mai puin cu) innitx inmulit cu valoare absolut: mprit cu suma de= egal cu II paralel

diferit de perpendicular pea identic egal cu ~ asemenea cu< mai mic dect AB segment de dreaptaAB mai mic sau egal cu AB arc de cerc

Litere greceti utilizate:A alfa E epsilon I i Iota N niuB beta Z zeta K k capa pi gamma H eta lambda P ro

delta teta M miu sigma

Notiuni de tolerante

In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element deconstructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa oconstructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteazala valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pedesenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prinvalori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate.

In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier.Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS7009-70. Cele mai importante tipuri folosite in constructii sunt:

Toleranele dimensionalepe planuri i nscrierea conform indicaiilor. Laexecuie se veric dimensiunea efectivexecutat gsit prin msurare caretrebuie s e ntre limitele admisibile trecute n proiect.

Toleranele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a douelemente destinate a mbinate (asamblate) unul n altul. In aceast categorie

intr acoperirile cu beton ale armturii, poziionarea lor n cofraj, mbinareaprefabricatelor, mbinrile elementelor metalice etc.


10/503


Toleranele de forma : tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea uneisuprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintredou planuri paralele n care este cuprins suprafaa considerat), paralelism,nclinare, perpendicularitatea etc.

Toleranele de poziie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie,

alinieri, poziia a dou suprafee (poziia marginilor cofrajului, rndurilor dearmturi etc).Toleranele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi),

axele de poziii etc.

Terminologie folosit la ncercrile materialelor de construcii

Materialele de construcii (metal, beton, lemn etc.) ncercate pe epruvetetrebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor invigoare i anume:

Rezistenaefort unitarla ntindere (Rt= kgf/mm2) care reprezintfora exprimat n kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru

ptrat din materialul respectiv supus la ntindere.Rezistena efort unitar la compresiune (R

c= kgf/mm2) care reprezint

fora exprimat n kilogram for la care rezist o seciune de un centimetruptrat din materialul respectiv (obinuit betonul) supus la compresiune (sepoate exprima i n N/mm2).

Modulul de elasticitate (E= kgf/mm2) care arat cum variaz rezistenelede ntindere i compresiune (eforturi unitare) n raport cu alungirea

corespunztoare a materialului.Alungirea (A = ...%) este alungirea unitilor de lungime din epruvet,

exprimat n procente supuse la ntindere sau compresiune.Rezistena la rupere (R

m= kgf/mm2) este efortul unitar ultim i se

determin att pentru ntindere, ct i pentru compresiune prin raportul dintrefora maxim suportat de epruvet i aria seciuniiR

m^F^-.A.

Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de ntindere sau

compresiune la care curge materialul (cnd pentru prima oar n timpulncercrii materialul continu sa se deformeze fr s creasc fora). Se mai

noteaz i cuR^cnd materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatelede ncercat i n consecin se msoar o anumit deformaie permanent(0,2%).

Diagrama ncercrii la ntindere (denumit i traciune) este reprezentareagrac a creterii rezistenei la ncercare (ncrcare) n raport cu alungirea.Variaia se reprezinta printr-o curb (o linie dreapt n zona elastic).

Cap. 2. TRASAREA ELEMENTELOR SPECIFICECONSTRUCTIILOR

Executarea constructiilor se executa conform documentatiilor tehnice.


11/503


Acestea se compune din:Partea scrisa:Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre

proiectant pe hartie (partea scrisa):- partea economica a lucrarilor antemasuratori; devize economice

pe categorii de lucrari; extrase de manopera, necesar de materiale siutilaje, etc.

- caiete de sarcini - detalierea in scris a normelor tehnice de respectat;- proceduri tehnice de executie (intocmite de executant) - detalierea

conditiilor tehnice, succesiunea etapelor, detalierea responsabilitatilor sinominalizarea actelor/documentelor ce se intocmesc pentru executareaunor lucrari anume identicate din categorii de lucrari (terasamente,cofrare-decofrare, fasonare-montare armaturi, receptie lucrari inanumite faze de executie, etc.)

- instructiuni de lucru - detalierea in scris a unor activitati generalespecice (testarea/autorizarea interna a personalului tehnic si deexecutie, analiza si tratarea reclamatiilor, condica de programare areceptiilor calitative a lucrarilor, etc.);

Partea desenata:

- Planuri de situatie; Plansele desenate se numesc plan-uri si se executape coli de hartie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare,

sunt impartite la cei interesati (beneciar, banca de investitie, diriginte desantier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru).- Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se

executa pe hartie speciala, care are dimensiuni bine denite, conform STAS1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul (A1, A2, A3, A4,A5) dimensiunile in milimetri; suprafata in m2, dimensiunile chenarului,distanta intre chenar si margini, precum si latimea fasiei de indosariere.

- Dimensiunea formatului de baza aeste urmatoarea: A4 210 mm X 297mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului

de baza.- In functie de continut, planurile se clasica astfel:

1.Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturuluiexterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctelecardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest planeste o harta care arata pozitia constructiilor care se executa.

2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restrinsa a obiectelor deconstructie care uremaza a se executa si contin elementele pentru trasarea

limitelor constructiei;


12/503


Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului

si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectiunea constructiei cu un planorizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiuneacamerelor,golurile ferestrelor si usilor);

2. Sectiunile constructiilor-prin planuri verticale in lung sau transversalconstructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimeacamerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunearespectiva etc.);

3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezultadintr-o sectiune prin fundatie;

4. Planurile de cofraj - se executa pentru elementele de beton armatturnate pe santier;

5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa

montarea armaturii in lucrare;6.Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteazaarmatura in lucrare;

7.Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.se intocmesc de regula dupa reguli de desen specice, ele contin traseulconductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoareloretc.;

Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspectiveconstructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.

Planul de situatie - desenul la scara a unei zone de teren, care cuprindetoate detaliile planimetrice si altimetrice ale terenului, reprezentat prin semneconventionale.

Planul general de trasare- este documentul tehnic ce contine elementeletopograce necesare aplicarii pe teren a proiectului lucrarii.

Prolul topograc- reprezentare graca rezultata din intersectia suprafeteisolului cu un plan vertical in scara inaltimilor este mai mare decat cea alungimilor. Se deosebesc prol longitudinal si prol transversal.

Trasare-operatiunea de materializare in teren a elementelor geometrice

ale proiectului de executie, prin metode topograce.Borna- punct x de beton, care materializeaza un punct de triangulatiecare are coordonate planimetrice.

Reper de nivelment- punct x de otel-beton, care materializeaza altitudineapunctului.

Picheti - tarusi de lemn (er) cu ajutorul carora se materializeazaelementele de trasare.

- Sectiuni caracteristice, detalii de executie sunt materializate de

proiectant in planse desenate si redau amanuntit anumite caracteristici aleunei parti dintr-un anumit element de constructie.


13/503


Pe baza planului general de trasare si al proiectului de executie se facetrasarea obiectivului.

Din bornele care materializeaza punctele principale (axele lucrarii) setraseaza axele principale ale obiectivului. Aceste axe se materializeaza

pe teren prin pichetare. Se traseaza cote, conform proiectului, din reperii

de nivelment si se marcheaza pe teren. Aceste elemente de trasare, axesi cote, se predau sefului punctului de lucru, pe baza de proces-verbal detrasare a lucrarilor. Seful punctului de lucru, impreuna cu echipele pe carele coordoneaza, vor folosi aceste elemente pe toata perioada de executiea lucrarii. De aceea, aceste elemente sunt protejate cu mici imprejmuiri,

pentru a nu distruse, miscate, pana la receptia lucrarilor si predarea lorla beneciar. Pe parcursul executiei lucrarilor, aceste elemente de trasare sefolosesc la vericarea pozitiei cofrajelor, a armaturilor, a cotei de fundare,a pozitiei prefabricatelor, a pozitiei ecarui element de constructie in parte.

Vericarea pozitiei elementelor de baza se face de catre topometrul santieruluicu teodolitul si nivela, din bornele si reperii de baza.Trasarea constructiilor si a elementelor acestora se face plecand de la

bornele de coordonate. Acestea sunt preluate de la topometrul proiectantuluide topometrul de santier impreuna cu seful punctului de lucru. Bornele decoordonate sunt materializate in teren, protejate cu o imprejmuire din lemn,semnalizata in asa fel incat sa e vizibile. Bornele de coordonate sunt pastratein teren pana la terminarea constructiei.

Trasarea fundaiilor. Operaiile de trasare au ca scop xarea pe teren aaxelor fundaiilor, a conturului n plan i a adncimii gropilor n raport cu un

plan de reper cota zero a construciei.Trasarea fundaiilor se face astfel:La aproximativ 1,50 m de colurile cldirii se bat n pmnt rui de circa

1,50 m lungime, pe care se bat scnduri la 0,801,00 m nlime fa deteren care formeaz caprele de trasare. Axele fundaiilor sunt marcate dere de srm prinse de cuie btute n scndurile caprelor de trasare.

Contururile gropilor de fundaie se marcheaz prin dulapi sau scndurixai de rui, a cror poziie se stabilete pornind de la axele xate de relede srm.

Gropile de fundaie se sap pn la o cot cu puin peste nivelul denitival lor, ultimul strat ind spat imediat nainte de turnarea betonului, pentru ca

pmntul de fundaie s nu e degradat de eventuale ape provenite din ploisau din inltraii.

Grosimea ultimului strat spat nainte de turnarea betonului trebuie se de: 1015 cm pentru nisip n 1525 cm pentru pmnturi argiloase2550 cm pentru loessuri Fac excepie de la aceast regul terenurile carenu pot degradate de ap, cum sunt terenurile stncoase, pietriurile, la caresptura se poate executa, de la nceput, pn la cota din proiect.

Deosebit de important este aceast msur n cazul terenurilormacroporice sensibile la nmuiere. Dac, n mod accidental a intervenit o


14/503


ploaie dup sparea ultimului strat i nainte de turnarea betonului, atunci estenecesar ca n fundul gropii s se ntind un strat de pietri, piatr spart saunisip grunos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pn cnd intrcomplet n pmnt.

Cap. 3. TIPURI DE STRUCTURI MONOLITE

Denire: Procedeul cel mai obisnuit si mai vechi de executie aconstructiilor din beton si beton armat este prin turnarea monolita a betonului.Betonul monolit se toarna in tipare, care pot gropile de fundatii saucofraje. Prin turnarea monolita a betonului se obtine o continuitate perfectaa elementului de constructie stalpi, grinzi, placi, care prezinta doua mariavantaje importante: se pot reduce dimensiunile elementelor de constructierealizindu-se economii la beton si armatura si se obtin constructii care se

comporta mai favorabil la miscari seismice.Betoanele turnate monolit prezinta insa si o serie de dezavantaje:necesita un volum mare de manopera pe santier pentru fasonarea si montareaarmaturilor, pentru executarea cofrajelor, pentru decofrare, pentru turnarea

betonului in conditii mai dicile decat in ateliere de prefabricate, limitareaconditiilor de executie pe timp friguros, etc.

Datorita avantajelor proprii ale constructiilor de beton armat monolitsi dicultatilor de folosire a prefabricatelor in unele cazuri, de exemplu laconstructiile multietajate din zone seismice, la constructiile speciale din

beton masiv (constructii hidrotehnice, constructii hidroenergetice, amenajariuviale,amenajari navale, etc.).

Tipuri de lucrari executate monolit:- constructi la care s-au folosit cofraje glisante: locuinte, rezervoare apa

aeriene, cosuri de fum, etc.;- rezervoare apa din beton armat, monolit: subteran, suprateran;- constructii hidrotehnice, hidroenergetice: baraje de greutate, baraje

in arc, baraje cu contraforti, castele de echilibru, ziduri de sprijin,infrastructura la hidrocentrala, amenajari portuare, ecluze, etc.;

Constructiile monolite sunt realizate pe elemente, din ploturi independente.Etansarea rosturilor intre ploturi se realizeaza cu tole de etansare. Tolele deetansare pot din: table de cupru, table zincata, benzi din PVC tip M sauO, etc.

Constructiile realizate sub forma de structuri monolite sunt in generalunicate. Unicitatea lor consta in forma, dimensiuni, scop-destinatie, etc.Principiile de realizare a lor sunt in general diferite, dar au o serie deelemente commune in ce priveste realizarea lor: excavatii, fundatii, cofrareasi decofrarea elementelor betonate, fasonarea si montarea armaturilor,

montarea pieselor inglobate, betonarea elementelor de constructie, protejareabetoanelor proaspat turnate, tratarea rosturilor, etc.


15/503


Cap. 4. EXCAVATII PENTRU FUNDATII LA CONSTRUCTII

Terenul de fundare reprezinta ansamblul de strate din scoarta pamantuluipe adancimea careia se resimte inuenta incarcarilor date de constructii.Terenul de fundare este alcatuit din roci care au o comportare foarte diferitafata de solicitarile pe care constructia le transmite.

Dupa modul de formare, rocile se impart in trei categorii:- roci magmatice;- roci sedimentare;- roci metamorce.Functie de natura rocilor, se poate aprecia comportarea lor la actiunea

incarcarilor date de constructii.

Dupa modul de comportare ca terenuri de fundare, rocile se impart indoua mari grupe:- roci stancoase, adica roci cimentate, cu rezistenta mare si care sunt

practic incompresibile pentru incarcaturile transmise de constructii;- roci pamantoase, adica sunt acelea care sunt alcatuite din aglomerari

necimentate de particule solide, rezultate din actiunea de dezagregarea rocilor stancoase de catre diferiti agenti (apa, variatii de temperatura,vant, etc.).

Rocile stancoase nu pun in general probleme, cand sunt folosite ca

terenuri de fundare.Rocile pamantoase, datorita alcatuirii lor, au proprietati foarte variate,

ceea ce face ca si comportarea lor sub incarcaturile transmise de constructiisa e foarte diferita. De modul cum se comporta rocile pamantoase se ocupageotehnica.

In alcatuirea terenurilor de fundare se intalnesc doua categorii principalede pamanturi:

- pamanturi necoezive: grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri,prafuri.

- pamanturi coezive: argile, loessuri, miluri, namoluri.Pamantul este alcatuit din trei faze: faza solida, faza lichida, faza gazoasa.Faza solida este alcatuita din particule de diferite marimi. Proportia, in

greutate, in care intra particulele de marimi diferite, in raport cu greutatea lortotala, poarta denumirea de compozitie granulometrica.

Compozitia granulometrica da unele indicatii asupra proprietatilor sale.Comportarea pamanturilor sub actiunea solicitarilor transmise de

constructii, depinde de:

- caracteristicile zice: greutatea specica a scheletului mineral; greutateaspecica aparenta (greutatea volumetrica); umiditatea.


16/503


- caracteristici mecanice: rezistenta la compresiune si rezistenta laforfecare.

Lucrarile de excavatii cuprind:- curatirea suprafetelor de teren afectate de amplasamentul lucrarilor;- decaparea stratului vegetal de teren;

- excavatia propriu-zisa;- evacuarea apelor de inltratii sau de orice alta natura pentru punerea si

mentinerea la uscat a incintelor;- evacuarea materialului excavat.Excavatiile vor realizate conform liniilor, pantelor si dimensiunilor

aratate in planuri.Lucrarile de excavatii ce se executa intre suprafata terenului natural si

cota de fundare a structurii prevazute prin proiect, se denesc astfel:a) Functie de conditiile tehnice impuse la executie:

- curatirea suprafetei amplasamentului lucrarii si care implica: defrisarea,scoaterea cioatelor, inlaturarea constructiilor existente, decaparea stratuluivegetal, depozitarea si protejarea stratului vegetal in vederea refolosirii lui;

- excavatii grosiere: sunt excavatii care se executa fara conditii tehnicespecial pana la adancimea de 0,50 1,0 m fata de linia proiectului, sauasa cum se precizeaza in detaliile de executie;

- excavatii de nisaj: sunt excavatiile care se executa imediat deasupracotei de fundare si care se realizeaza in conditii speciale ca mijloace sica plasare in timp in raport cu momentul inceperii executiei structurii

prevazute in proiect.b) Functie de spatiul disponibil la executie:

- excavatii sau sapaturi in spatii largi sau intinse;- excavatii sau sapaturi in spatii inguste.

c) Functie de nivelul apei: - excavatii la uscat;

- excavatii sub nivelul apei

Zona excavatiilor grosiereEste cuprinsa intre linia terenului natural si linia situata la 0,50 m deasupracotei de fundare. In functie de prolul geologic din zona, zona excavatiilorgrosiere este formata din :

- la suprafata, un strat de 0,20,5 m sol vegetal;- un strat de aluviuni grosiere cu grosimi medii intre 3,0 m si 12,0 m

format din pietrisuri, nisipuri (mai mult sau mai putin argiloase) sibolovanisuri in procent redus;

- roca de baza care este formata din pietrisuri cu granulatie variata. Din

punct petrograc este foarte asemanatoare cu aluviunile.Roca de bazapoate formata si din marne compacte, dure, care se excaveaza foarte


17/503


greu. Prezenta rocilor dure depinde pe conditiile locale si difera de la oconstructie la alta.

Excavatiile acestei zone vor executate mecanizat cu excavatorul, inconformitate cu tehnologia de executie si detaliile din proiect.

Excavarea taluzarii se va face pe toata latimea taluzului manual, cu o

deosebita grija, pentru a nu deranja materialul din fundatie. Pantele taluzelor,dimensiunile excavatiei si masurile de protecie se vor realiza in conformitatecu proiectul de executie si proiectul de organizare a santierului.

Nu se vor folosi explozivi la executia excavatiilor grosiere.Pentru asigurarea stabilitatii taluzelor se vor respecta intocmai pantele

prevazute in proiect. Se executa o rigola betonata pentru scurgerea apelordin panza freatica. Rigola va avea o panta de scurgere spre putul colector,

prevazut cu o statie de pompare.Nu se vor amplasa utilaje si cai de comunicatii in imediata vecinatate a

taluzelor, in special in zonele in care orientarea straticatiei ar putea favorizaalunecarea acestora.Receptia la nivelul excavatiilor grosiere se va face in prezenta

proiectantului si a geologului.

Zona excavatiilor de nisajReprezinta ultimul strat care se indeparteaza de pe suprafata de fundatie.Grosimea ultimului strat sapat inainte de turnarea betonului trebuie sa e de:

- 1015 cm pentru nisip n

- 1525 cm pentru pamanturi argiloase- 2550 cm pentru loessuri, argile marnoase, etc.Fac exceptie de la aceasta regula terenurile care nu pot degradate de apa,

cum sunt terenurile stancoase, pietrisurile, la care sapatura se poate executade la inceput, pana la cota din proiect.

Deosebit de importanta este aceasta masura in cazul terenurilormacroporoase sensibile la inmuiere. Daca in mod exceptional a intervenit o

ploaie dupa saparea ultimului strat si inainte de turnarea betonului, atunci estenecesar ca in fundul gropii sa se intinda un strat de pietris, piatra sparta sau

nisip grauntos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pana cand intracomplet in pamant.Stratul de protectie (excavatia de nisaj) urmareste conturul fundatiei

conform proiectului de executie. Excavarea stratului de protectie se va facemanual, cu lopata si trnacopul. In aceasta zona este interzisa folosireaexplozivilor, a excavatiilor cu utilaje mecanice de mare putere (excavatoare,etc.). Eventual se poate folosi pickamerul.

Indepartarea acestui strat de protectie se va face numai daca in continuaresunt pregatte toate conditiile pentru inceperea imediata a betonarii, pentru a

se evita expunerea materialului din patul de fundare, actiunii aerului sau apei.Operatiunea se va executa pe lamele ce nu vor depasi 1520 mp.


18/503


Executarea excavatiilor de nisaj in perioadele de inghet sau precipitatiide lunga durata se va realiza in spatii inchise si incalzite pe suprafete reduse.

In cazul averselor de ploaie, excavatia se opreste si se trece imediat laevacuarea apei de pe fundatie si a curatirii fundatiei degradate din cauza apei,la o grosime corespunzatoare, stabilita de geologul proiectantului.

Dupa indepartarea stratului de protectie se va evita circulatia pe suprafatade fundare spre a nu deranja structura materialului de fundare. Inainte deinceperea betonarii se trece la curatirea fundatiei. Curatirea se va face prinindepartarea murdariei si a corpurilor straine, cazute pe suprafata de fundare,a zonelor inmuiate, uscate sau surate, a zonelor nisipoase cu extindereredusa si a materialelor foarte alterate.

Curatirea se face manual, evitindu-se folosirea apei si/sau a aeruluicomprimat.

Inainte de curatirea suprafetelor se vor verica si curata taluzele pentru aevita alunecarile ulterioare de material pe suprafata de fundare.Curatirea materialului alterat din falii se va executa de asemenea cu lopata

pe adancimi egale cu latimea faliei in cazul latimilor de pana la 0,5 m. Incazul zonelor de falii mari se vor lua masuri speciale in functie de conditiilelocale, ce se vor stabili la executie de catre geolog proiectant.

Intercalatiile de nisip mai mari de 0,50 m, se vor trata ca falii.Nu se admite nici o retinere a apei pe suprafata de fundare. Vor asigurate

masurile necesare potrivite situatiei locale pentru ca pe suprafata care se

pregateste pentru betonare sa nu se scurga sau sa stagneze ape provenite dininltratii sau de la suprafata.

Apa din inltratii sau din eventuale ploi se va indeparta imediat e prinsanturi si rigole, e prin pompaj. In locuri in care vor intilnite eventualeizvoare, acestea vor captate prin tevi metalice plantate in drenuri cu ltreinverse si scoase in sus prin beton pana la inaltimea necesara injectarii. Fiecareizvor de apa va anuntat proiectantului si va tratat conform indicatiiloracestuia.

In cazul prezentei lentilelor cu nisip la cota de fundare, se vor realizasanturi umplute cu pietris sau plombe betonate. Daca nisipurile au tendintade anare, se vor acoperi cu balast compactat.

Nu se admite lucrul in perioada de timp friguros (inghet) sau ploi. Dacaacestea apar totusi in timpul lucrului, se vor respecta urmatoarele restrictii:

- inainte de betonare se indeparteaza eventualele zone alterate sau inghetate;- curatirea suprafetei de fundatie se va continua in spatii reduse acoperite

cu panouri sau prelate, eventual incalzite cu sobe suspendate;- in cazul cand temepratura continua sa scada sub +5, se intrerupe

lucrul (se vor face masuratori de temperatura la interval de 4 ore si seva inscrie in sa speciala);


19/503


- inainte de turnarea betonului dupa caz, la indicatia geologului, se vorrecolta probe ale materialului de fundatie pana la 0,5 1,0 m adancime

pentru determinarea caracteristicilor zico-mecanice;- pe suprafata pregatta pentru betonare este interzisa circulatia,

manipularea sau depozitarea de material;- dupa pregatirea suprafetei de fundare urmeaza betonul de egalizare cu

grosime de 0,20,5 m;- betonul din plombe va de aceeasi clasa si reteta cu betonul de

egalizare;

Stabilitatea taluzelorSe vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii taluzelor

respectand intocmai pantele prevazute in proiecte.

Pentru colectarea apelor din panza freatica si din precipitatii, vor executate santuri de colectare betonate ce vor dirija apa spre putul colector,prevazut cu pompe de epuisment.

Taluzele cu caracter denitiv sau cu perioada mare de existenta in timpulexecutiei, vor protejate conform proiectului cu pereu de beton simplu.

Dupa executia excavatiilor de nisaj, se executa un releveu topo, cudetalii ale situatiei locale: cote absolute, falii de nisip, izvoare, etc.

Cap. 5. COFRARE-DECOFRARE

Funciuni i principii de alctuire

Cofrajele sunt lucrri auxiliare n execuia construciilor de beton i betonarmat, cu rol foarte important: de calitatea cofrajelor depinde aspectul generalal betonului armat. Orice defecte ale cofrajelor duc la defecte ale betonului,

pe care cu greu le mai putem remedia ulterior, iar remedierea cost adeseade zeci de ori mai mult dect ar costat suplimentul de manoper necesaralctuirii lor corecte. O ngroare local a unei grinzi din cauza unei defeciunia cofrajului duce la necesitatea ngrorii tencuielii pe toat lungimea ei i ariscului ca aceast tencuial, prea groas, s crape.

Betonitii preiau cofrajele de la dulgheri i toarn n ele betonul; daccofrajele au fost executate defectuos, sau dac n timpul betonrii uneledin legturi sau susineri au fost desfcute sau slbite, se ajunge la stalpi cuumturi, la grinzi cu deformaii mari pe vertical datorit cedrii terenului subtlpile popilor, sau slbirii penelor de sub popi. O deformare pe vertical a unei

grinzi oblig adesea nu numai la ngrori de tencuieli, dar i la modicareatmplriei (ui i ferestre), care nu mai ncape n golul rmas sub grind.


20/503


O deformare mai important a unei plci prin slbirea penelor la unii dinpopii de susinere a cofrajului poate s necesite nu numai lucrri de completare,dar chiar demolarea i refacerea plcii, ntruct greutatea suplimentar atencuielii ngroate de la partea inferioar a ei i a betonului de umplutur de la

partea superioar, pot duce la o mrire simitoare a eforturilor din plac i deci

la o reducere a coecientului de siguran, respectiv sub limitele admisibile.Din aceast cauz, betonitii trebuie s cunoasc modul de alctuire acofrajelor i rolul ecrui element al lor, pentru ca s nu preia cofraje executatedefectuos, iar pe cele corect executate s nu le defecteze n timpul turnrii

betonului.Cu toate c cofrajele reprezint lucrri auxiliare, costul lor este relativ

mare: circa 30% din costul betonului armat, iar manopera este, de asemenea,foarte mare peste 60% din manopera total.

Costul acestor lucrri i consumul de manoper respectiv sunt n direct

legtur cu numrul posibil de reutilizri a panourilor de cofraj, cu dicultilede montare i demontare a lor, cu cantitatea de rebuturi rezultat la decofrarealor etc. In alctuirea cofrajelor trebuie deci dat atenia cuvenit acestor factori.

O alt problem care se pune la realizarea cofrajelor este necesitateaeconomisirii lemnului de rinoase material decitar. Din aceast cauztendina actual este s se nlocuiasc lemnul de rinoase n ct mai maremsur cu PFL, lemn de foioase etc, sau chiar s se suprime prin folosirea

prefabricatelor.Cofrajul este tiparul n care se toarn betonul. El este susinut la nivelul

necesar, de un eafodaj format din popi i contravantuiri.

Pentru ca cofrajele s-i poat ndeplini rolul, n alctuirea lor trebuies se in seama de urmtoarele:

1. S aib forma i dimensiunile interioare corespunztoare dimensiunilorexterioare, prevzute n proiect, ale elementelor de beton armat.

2. S reziste la ncrcrile ce le revin din greutatea lor proprie, greutateai mpingerea lateral a betonului proaspt, greutatea oamenilor i

utilajelor la betonare, presiunea vntului etc.3. S nu se deformeze prea mult datorit ncrcrilor i variaiilor deumiditate.

4. S nu adere de beton pentru a se permite o decofrare uoar.5. S permit realizarea unei fee aparente a betonului, de calitatea i

aspectul cerut.6. Faa interioar a cofrajelor s aib o rezisten sucient pentru ca s nu

e degradat la introducerea armturilor, la betonarea i compactareabetonului.

7. S e sucient de etane, astfel nct s nu se produc pierderi de laptede ciment.


21/503


8. S e astfel alctuite, incat s permit o decofrare uoar, fr degradriale panourilor de cofraj i ale betonului.

9. S poat refolosite de un numr cat mai mare.

Elementele de susinere ale cofrajelor trebuie s ndeplineasc

urmtoarele condiii:

1. S permit decofrarea prilor laterale ale cofrajelor fr a se demontaelementele de susinere a betonului (panourile inferioare ale cofrajelorgrinzilor i popii), care trebuie pstrate pn la ntrirea sucient a lui.

2. Dac susinerea cofrajelor ar realizat numai de elementeleverticale (popi), acetia ar putea prelua ncrcrile verticale, dar nu ar putea

prelua eforturile din mpingerea vntului i nu ar putea asigura stabilitateaansamblului (g. 1, a). Pentru aceasta sunt necesare contravantuiri n ambele

sensuri, care se fac n mod obinuit din dulapi btui n cruce (g. 1, b) i dincleti alctuii tot din cte doi dulapi.

3. Popii eafodajelor de susinere a cofrajelor ce se reazem la primulnivel pe teren, iar la nivelurile urmtoare pe planeele turnate anterior (dupntrirea sucient a betonului). Rezemarea se face prin intermediul unortlpi pentru repartizarea presiunilor i a unor pene pentru potrivirea, la nivel,a cofrajelor. Rezemarea la primul nivel, pe teren, trebuie fcut cu o deosebitgrij, pentru ca s nu se produc tasarea terenului sub greutatea betonului i

a cofrajelor i n special s nu se produc tasri neegale ale popilor. Pentrureducerea tasrilor, popii se reazem pe grinzi de lemn, care s repartizezencrcrile aduse de ei pe o suprafa mai mare de teren. In cazul unor terenurislabe eafodajul poate rezema pe piloi scuri btui n pmnt pn la un stratde teren mai rezistent. De tasarea normal a terenului se ine seama dndcofrajelor o supranlare egal cu tasarea probabil.

4. Popii cofrajelor cldirilor cu mai multe niveluri trebuie dispui peaceeai vertical (g. 2, a) pentru ca ncrcrile lor s se transmit direct, de la

pop la pop pn la reazem i nu prin solicitarea la ncovoiere a planeelor (g.

2, b) care nu sunt dimensionate pentru preluarea unor ncrcri att de mari.

Fig. 1 Contravantuirea popilor unui cofraja) b)


22/503


Cofraje xe

Cofrajele xe servesc pentru turnarea betoanelor monolite. Ele seconfecioneaz din scnduri de brad, care se asambleaz formnd panouri destlpi, sau grinzi - montate apoi direct n lucrare.

In g. 3 sunt artate exemple de cofraje pentru stlpi (ptrat i octogonal).Stlpii pot avea muchiile vii, dar exist riscul ca la decofrare s se rup

buci din muchii, care trebuie ulterior reparate. Din aceast cauz estemai indicat ca n colurile cofrajelor s se bat ipci triunghiulare (g. 3, a)rezultnd stlpi cu muchii teite, evitndu-se riscul ruperii lor.

In g. 3, a, b se vd ramele pentru xarea distanei dintre cele douapanouri de cofraj.

Betonistul trebuie s e atent ca piuliele buloanelor s e strnse pentruca la turnarea betonului s nu se produc deformaii ale cofrajelor. Inainteca panourile s e asamblate, faa lor interioar se unge cu substane cares mpiedice lipirea betonului de scndur, uurnd n acest fel decofrarea.Din cauza manoperei mari pentru fasonarea i montarea acestor cofraje idin cauza necesitii de a se face economii de lemn de rinoase, folosireaacestui tip de cofraj este limitat la construciile cu forme speciale (cupole,acoperiuri special, etc), la care nu s-ar putea utiliza cofraje demontabile.

a)

a)

b)

b)

c)

Fig. 2 Dispunerea popilor de sustinere a cofrajelor la constructii cu mai multe nivele

a-solutie corecta; b-solutie defectuoasa

Fig. 3. Cofraje xe pentru stlpi:a -stlp ptrat cu muchii teite; b-stlp octogonal; c-elevaie;1-ching;2-ipc;3-bulon.


23/503


n g. 4 este dat un exemplu de cofraj x cu stlpi, grinzi i asterealaplcii nainte de montarea contravantuirilor.

Cofraje demontabileLa decofrare se pierde o parte din materialul lemnos.

Pentru reducerea acestor pierderi, dar i pentru reducereageneral a consumului de cherestea de brad, se folosesccofrajele demontabile, la care mare parte din scndurile de

brad sunt nlocuite cu placaj, PFL etc.

In vederea realizrii unei montri i demontri uoare,n afara panourilor mai sunt necesare i o serie de piesepentru susinere, aliniere, asamblare i xare: rame pentruxarea la planeu a cofrajelor stlpilor, rame metalice

pentru asamblarea panourilor de cofraj ale stlpilor igrinzilor, distanieri, buloane, grinzi metalice extensibile

pentru susinerea cofrajelor, popi extensibili (g, 5) etc.Toate acestea constituie piese de inventar, din metal sau

beton, cu un grad foarte mare de refolosire.

Panourile demontabile pot fcute din scurtturi descnduri de brad - mai ieftine dect scndurile ntregi icare nu ar putea folosite n industria mobilei, din placaj, PFL, metal etc.

a. Panouri de cofraj cu placaj. Aceste panouri sunt alctuite dintr-o ramdin lemn de brad, coaste i distaniere (g. 6, a) pe care este btut n cuie foaiade placaj.

Cu aceste panouri se pot alctui cofraje pentru perei, plci de planeu,stlpi, grinzi.Aceste panouri prezint avantajul c suprafaa neted a placajului

permite realizarea unei fee mai ngrijite a betonului, ceea ce duce, n unelecazuri, chiar la suprimarea tencuielilor.

Panourile cu placaj sunt mai scumpe dect cele din scnduri de brad, astfelnct pentru ca utilizarea lor s devin raional, trebuie asigurat posibilitatea

Fig. 5Pop metalic

extensibil

Fig. 4. Vedere cofraj x

1,8

0-3,

20m


24/503


de refolosire a lor de foarte multe ori, chiar la construcii diferite. Din aceastcauz s-au tipizat att mrimile panourilor, ct i ale construciilor. Dimensiunilenominale ale panourilor din g. 7, a sunt 1 000 X 2 000 mm (dimensiuni deexecuie 995 X 1990 mm).

In cazul n care pentru o ncpere nu s-ar putea folosi numai panouri

tipizate (exist un numr limitat de dimensiuni de panouri), se pot facecompletri cu cofraje din cherestea de brad (cofraje xe).Pentru ca panourile s reziste la un numr ct mai mare de refolosiri, este

necesar ca dup ecare utilizare, ele s e curatate, reparate i apoi unse cu oemulsie paranoas (2025% paran, 1520% spun i 7278% ap).

In g. 6, b este artat un exemplu de cofrare a unui perete folosind panouricu placaj.

b. Panouri de cofraj cu PFL. Se pot face panouri asemnatoare celorde la punctul a, nlocuind placajul (un material scump i cu o utilizare maiecient n alte domenii) cu plci brolemnoase dure, de 4-6 mm grosime.Acestea sunt mai ieftine, ns mai puin rezistente la umiditate, ocuri imanipulri. Din aceast cauz ele trebuie vopsite cu vopsea de ulei i apoi

unse cu o emulsie paranoas la fel ca n cazul a. Muchiile acestor panouri sentresc cu fii de tabl zincat. Numrul minim de refolosiri este de 20.

Fig. 6. Perete placat cu panouri de placaj: a -panou: b -cofraj perete; c -detalii bulon strngere;

1-ram; 2 -placai; 3 -coast; 4 - distanlerl; 5 - panou cofraj plac; 6 -panou cofraj perete; 7-clem; 8-pies metalic cu pan; 9 -moaze de lemn; 10 -pana metalica; 11-ploturi; 12 -pene delemn; 13 -scndur de trasare; 14 -plcu metalica de 8 mm grosime: 15-distantier ntre panouri,

a)

b)c)


25/503


c. Panouri de cofraj din cherestea scurt. La aceste panouri, n loculplacajului sau al PFL-ului, se folosesc scurtturi din scnduri de brad sau fag(cherestea ..scurt, sau subscurt - mai ieftin dect scndurile obinuite,lungi) btute n sens transversal (pe dimensiunea scurt) pe o ram tot din lemnde brad.

O alt posibilitate de alctuire a acestor panouri este prin batereascurtturilor peste chingi fcute tot din scurtturi. Scurtturile se nndesc,alternativ, peste chingi.

Mult mai raional este ns folosirea caloilor metalici reglabili deinventar, din oel lat sau cornier (g. 7. b).

d. Panouri metalice. In cazul asigurrii unei reutilizri de 200300 oripoate deveni raional folosirea panourilor de cofraj metalice (dei sunt multmai scumpe), care asigur mai bine dect cele precedente, att dimensiunile

elementelor, ct i o fa vzut foarte ngrijit a betonului.

Cofraje pierdute

Se numesc cofraje pierdute cele care rmn n construcie dup turnareabetonului, ndeplinind i alte funcii.

Astfel, exist urmtoarele tipuri de cofraje pierdute:1. Cofraje din tuburi de azbociment, n care se pot turna stlpi cu o form

foarte corect i care nu mai necesit tencuire.2. Cofraje din tuburi de mortar de ciment sau din elemente prefabricate

pentru ventilaii, cu care se pot realiza stlpiori pentru arpante pe scaune laacoperiuri din elemente prefabricate de beton armat.

Fig. 7. Cofraj de stlp din panouricu scurtturi:

I -panou; 2-juguri; 3 -ching; 4 -capacde curire: 5 -ram de montaj.

a)

b)


26/503


3. Cofraje din dulapi de beton precomprimat peste care se toarn un stratde beton, mpreun cu care formeaz planeul, armturile din dulapi prelundeforturile de ntindere, iar betonul din suprabetonare, pe cele de compresiune.

4) Cofraje formate din blocuri ceramice, din blocuri de beton cu goluri,din blocuri pline din beton celular autoclavizat sau din cutii de lemn, stutsau stabilit utilizate la planeele cu nervuri dese (g. 8).

Condiii generale de calitate

In afar de cele artate anterior, cofrajele i susinerile lor trebuie s maindeplineasc o serie de condiii generale i anume:

1. Scndurile cofrajelor trebuie astfel btute nct ntre ele s rmnrosturi de cel puin 1 mm, pentru ca la turnarea betonului din cauza umriilemnului datorit umezirii s nu se deformeze cofrajul, dar nici mai mari ca 3mm; n caz contrar rosturile nu se mai nchid i se produc pierderi de lapte de

ciment, care slbesc rezistena betonului.2. Toate elementele ncovoiate - plci, grinzi - sub aciunea ncrcrilor sedeformeaz, realiznd sgei care variaz ntre 1/200 i 1/1000 din deschidere;n plus se mai produc deformaii ale elementelor de susinere ale cofrajelorsub aciunea greutii betonului turnat.

Pentru ca s nu rezulte tavane curbe, cu aspect neplcut, cofrajelor plcilori grinzilor trebuie s li se dea, de la montare, contrasgei de aproximativ 3mm/m.

3. La plci i grinzi se poate controla, foarte uor, curenia cofrajelor

i calitatea armturilor. Nu acelai lucru se intmpl la partea inferioar astlpilor unde, de obicei, la splarea cofrajelor nainte de betonare cad diferite

a)

b)

Fig. 8. Cofraj de stlp din panouricu scurtturi:

1-panou; 2 -juguri; 3 -ching;4 -capac de curire: 5 -rama de montaj.


27/503


28/503


Elementele principale de susinere ale cofrajelor se pot ndeprtaatunci cnd rezistena betonului a ajuns la urmtoarele procente dinmarca prevzut n proiect:

- 50% pentru elemente cu deschidere pn la 2,00 m- 70% pentru elemente cu deschidere ntre 2,00 i 8,00 m

- 90% pentru elemente cu deschidere peste 8,00 m

Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin ncercarea unorcorpuri de prob pstrate n condiiile lucrrii sau prin ncercri nedistructive.

In cazul n care rezistena betonului nu a fost stabilit prin ncercri,desfacerea prilor principale de susinere ale cofrajelor, se poate face laurmtoarele termene minime, n zile - funcie de tipul cimentului utilizat ide temperatura medie din timpul ntririi betonului:

Ciment Temp. CDeschiderea elementului

8 m

R1M5

1525

643

1286

281812

Portland cu Max.15% Adaosuri

51525

1065

20128

352216

Portland cu Peste15-% Adaosuri

5

1525

12

86

24

1612

45

2620

Aceste termene sunt acoperitoare, n general mai mari dect cele carerezult prin stabilirea rezistenelor minime artate mai nainte; nseamn ceste mai bine s se urmreasc variaia rezistenelor betonului, care permiteo decofrare mai rapid i prin aceasta o reducere a duratei de execuie aconstruciilor.

Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin ncercarea unorcorpuri de prob.

b. Condiii de decofrare. Decofrarea se face ncepnd cu stlpii, a crorcofraje nu sunt solicitate la nici un fel de eforturi, apoi trecnd la plci, careau deschideri i deci solicitri mai mici dect grinzile i n urm la grinzi.

Popii se desfac uor, fr ocuri, prin slbirea treptat a penelor, ncepndde la mijlocul elementului i continund simetric ctre reazeme; este interzisdecofrarea prin baterea popilor.

Desfacerea panourilor de cofraj se face prin baterea unor pene de lemn,astfel nct scndurile s se deterioreze ct mai puin; nu este permis folosirearngilor i a trncoapelor.


29/503


Cintrele construciilor n form curb cu deschideri mari, trebuie cobortencet, prin slbirea vinciurilor, preselor, prin scurgerea nisipului din cutiilecu nisip etc. Coborrea lor se face treptat, cu cte o jumtate sau o treime,din deplasarea nal, astfel nct arcele sau bolile s se ncarce treptat.Scoaterea denitiv a cintrelor nu se face dect dup ce s-a controlat foarte

atent ntreaga construcie n ceea ce privete deformaiile, surile etc.Decofrarea bolilor obinuite i a plcilor suprafeelor cilindrice

autoportante cu dimensiuni pe direcia generatoarelor pn la 5,00 m, se facedeodat pe toat lungimea lor, ncepnd de la cheie i continund spre nateri,simetric, de ambele pri. Dac dimensiunea pe direcia generatoarei este

peste 5,00 m, decofrarea se face pe fii transversale. Lungimea fiilor estedeterminat de lungimea elementelor longitudinale portante ale cofrajelorcare reazem pe cintre.

Decofrarea se ncepe cu fia de la mijlocul axei longitudinale a bolii

(generatoarea care trece prin cheie) i se continu simetric spre nateri.La arcele i bolile cu tirani avnd manoane de ntindere, tiranii trebuie

s e pui sub efort nainte de decofrare; n caz contrar n timpul decofrrii,sub aciunea eforturilor, naterile acestor elemente sunt deplasate n spreafar.

c. Popi de siguran. Dup decofrarea elementelor cu deschideri de peste3,00 m, la termenele prevzute la punctul a, se mai las o serie de popi desiguran, care nu se ndeprteaz dect dup nc un termen egal cu cel puin

jumtate din numrul de zile prevzut la punctul a de mai nainte. Numrul ipoziia acestor popi se stabilete astfel:

- La plci se las cel puin un pop de siguran la mijlocul lor i minimumun pop la 12,00 m2 de plac.

- La grinzi cu deschiderea pn la 5,00 m se las un singur pop desiguran n mijlocul lor, la grinzi cu deschideri mai mari numrul

popilor se sporete astfel nct distana ntre ei i de la ei la reazeme, snu depeasc 3,00 m

- Pe nlime ntre diferitele etaje, popii se dispun pe ct posibil, unul

peste altul.- Nu este permis ndeprtarea popilor de siguran ai unui planeu aatimediat sub altul care se cofreaz i se betoneaz.

Pe elementele proaspt decofrate nu este permis depozitarea de materialede construcie.

Dup decofrarea unei pri de construcie, conductorul tehnic al lucrrii,mpreun cu dirigintele antierului, trebuie s fac o examinare amnunit atuturor elementelor de rezisten, consemnnd ntr-un proces-verbal de lucrriascunse calitatea lucrrilor i eventualele defecte constatate. Cu aceast

ocazie se stabilete i felul reparaiilor necesare. In orice caz este interzisefectuarea oricror reparaii nainte de a se face aceast examinare. Dac


30/503


se constat defecte importante, care ar putea afecta sigurana construciei(goluri n beton, zone necompactate, segregate etc), remedierea lor se face

pe baza unor detalii propuse sau acceptate de proiectant i sub supraveghereapermanent a conductorului tehnic al lucrrii i a dirigintelui de antier.

La elementele la care sunt prevzute nisaje, acestea se vor executa odat

cu efectuarea reparaiilor superciale. Prile de construcie decofrate nu pot ncrcate nainte ca rezistena betonului s ajuns la marca prescris.

Cap. 6. FASONARREA-MONTAREA ARMATURILOR

Tipuri de oeluri pentru beton armat

Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz:1) Oteluri-beton laminat la cald cu prol neted sau prol periodic livrate

(STAS 438/1-79);2) Srma tras pentru beton armat cu suprafaa neted sau cu suprafaaprolat(STAS 438/2-74);

3) Srma moale de legat(STAS 889-76);4) Bi-oelul(conform normei interne de ntreprindere N.I.N nr. 1979/4.

II.1973 a C.P.M.B. Centrala de Construcii Montaj -Bucureti);5) Plase sudate uzinate pentru beton armat(conform catalogului de plase

sudate pentru armarea betonului.

Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane

Oelul-beton-neted OB 37Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare

bun (aderen). Cu betonul, corespunztoare forei mai ridicate pe care opoate suporta ecare bar oelul este prevzut cu nervuri longitudinale itransversale elicoidale. Aderena cu betonul n acest caz se realizeaz pelng ncleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin ncletarea

betonului n nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de

beton n ultima instan. Oelul-beton tip PC are dou nervuri longitudinalediametral opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, nclinate cu5565 fa de nervurile longitudinale.

Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.


31/503


Nervurile elicoidale au nlimea maxim la mijlocul lungimii lor,nlimea acestora scznd pe msur ce se apropie de nervura longitudinal.

Nervurile sunt decalate unele fa de altele.Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup tipul de

oel. Astfel:

1) Cu nervurile dispuse in aceeai direcie pe ambele jumti aleprolului (g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru oelul PC 52.2) Cu nervurile dispuse in direcii contrare pe cele dou jumti ale

prolului (sistem brdule) i separate de nervurile longitudinale (g.3)pentru oelul PC 60 i PC 90.

Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la caldOB 37 i cel de tip PC se livreaz n bare sau colacit. Marcarea oelului-beton OB 00, pentru a se deosebi de oelul OB 37,

se va face cu vopsea de culoare alb. Colacii vor vopsii n dou puncte

diametrul opuse pe toat suprafaa exterioar. Obligaia uzinelor este de a semarca oelul cu vopsea rezistent la intemperii, care s nu micoreze aderenaoelului cu betonul.

Vericri ale calitii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier sefac urmtoarele vericri:

1) Se veric dac lotul de oel-beton este nsoit de Declaratia deconformitate.

SECIUNEA B-B

Fig. 2. Oel PC 52

Fig. 3. Oel PC 60 i PC 90


32/503


33/503


Pentru legare se folosete srm moale neagr (recoapt) denumit peantiere isrm ars, trelat din oeluri moi cu coninut redus de carbonOL 34 si care dupa trelare este incalzita intr-un cuptor pana la inrosire.

Plasele sudate uzinate

Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare deotel (sarme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistentaelectrica in punctele de incrucisare.

Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de calitate

si vericarea materialelor pentru armare.

Punerea n oper a armturilor necesit poziionarea lor corect n cofraje,respectarea toleranelor, mbinarea i nndirea acestora att pentru armturile

betonului armat, ct i pentru armturile nepretensionate din elementele debeton precomprimat. Pentru armtura pretensionat trebuie s se asigure iancorajele de blocare. Pentru poziionarea i xarea armturilor n normelede proiectare i execuie sunt prevzute cote precise. De regul poziionarease asigur prin distanieri.

Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se neleg toate mijloacelefolosite, executate din beton, oel, mas plastic sau alte materiale, careasigur poziia armturii la cotele prevzute n proiect n timpul betonrii prin

xarea distanei dintre cofraj i armtur, distan care se numete acoperireacu beton.In general proiectele nu prevd mijloacele de xare a armturii; ca urmare

acestea sunt foarte diverse.O xare sumar i improvizat poate s e cauza deplasrii armturii

n momentul betonrii care duce la o acoperire insucient sau prea mare.Acoperirea prea mare poate duce la micorarea braului de prghie interiorceea ce reduce capacitatea portant a elementului, n special la elementelede grosime mic. Acoperirea prea mic aduce pericolul coroziunii i poateantrena o diminuare a aderenei armturii in beton i n consecin se

prejudiciaz durabilitatea i securitatea operei.In lucrrile de beton precomprimat punerea la poziia din proiect a relor,

barelor i cablurilor au o importan i mai mare, impreciziunile putnd aveaconsecine mai grave, eforturile unitare din beton i armtur avnd valorimult mai ridicate.

Clasicarea distanierilor (suporilor)

Distanierii (suporii) se pot mpri dup cteva criterii: materialul care

l alctuiesc, forma lor, modul de xare, funcionarea pe care o ndeplinesc,tipul de element n care sunt folosii etc.


34/503


35/503


poate alege forma semisferic sau cilindric (g. 7). Dezavantajul acestorsupori este acela c rmn apareni i adesea pot absorbi uleiurile dedecofrare.

Supori din mas plastic. Se disting 3 tipuri:1) Supori tip clre: (g 8) pe care barele sunt prinse.2) Supori tip scaunpe care barele stau simplu rezemat i pot folosii i

pentru bare ncruciate. n general aceste tipuri de supori pot prelua greutimai mari.

Fig. 6. Clrei i supori metalici continui.

Fig. 7. Tipuri de blochei din mortar de ciment i.

Fig. 8. Supori diferii dinmas plastic.

Prol PC


36/503


3) Supori tip rondel(g. 9), care sunt xai de armtur prin presiuneaaxial exercitat de rondela de plastic. Aceti supori sunt n general mai

puin robuti dect suporii tip clre i se pot desface prin presare lateral.Sunt indicai pentru armturi verticale. Au avantajul c prezint o poriuneredus de contact cu cofrajul.

Preul ridicat al distanierilor din mas plastic este un element carefrneaz extinderea utilizrii lor pe toate antierele.

Supori pentru armtura superioar. Acetia sunt de obicei dinarmtur ndoit (clrei) supori continui metalici, sau chiar blochei nali

din mortar de ciment. Suporii de oel pot prevzui cu capace din masplastic.Condiii de alegere a tipurilor de supori. Alegerea tipurilor de supori

revine de regul executantului care trebuie s se ghideze dup considerenteeconomice, tehnice i modul de punere n oper. Fiecare tip de suport areanumite caracteristici tehnice i economice (rezisten la sarcini locale,deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic la tratamente termiceale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea armturii,rezistena la foc, aspectul de suprafa al betonului, rapiditatea de punere n

oper, manipulare, depozitare, pre de vnzare). Materiale de mbinare

Pentru mbinarea armturilor de beton armat se folosesc urmtoareleprocedee : mbinri prin ancorarea (aderena) armturilor n beton;armturile ind petrecute unele peste altele; mbinri prin sudare; mbinri

pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); ancorri alearmturilor pentru beton precomprirmt.

Srm de legare. Legtura ntre barele de armtur a betonului armat,

atunci cnd aceast legtur nu se realizeaz prin sudare, se face cu srmde legat. In acest scop se folosete srma moale neagr(recoapt) (STAS

Fig. 9. Supori tip rondel din mas plastic.


37/503


38/503


Principiul armarii elementelor de beton armatPentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa

cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioaresi unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foartemica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele

comprimate ind preluate de beton.Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la elementla element (stlp, grinda, fundatie, etc.).

Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpulmanipularii.

La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o sura mare,de regula in mijlocul grinzii, in zona intinsa care se deschide foarte mult sigrinda se rupe. Daca aderenta intre armatur si beton este foarte buna, se

produce ruperea armaturii.

In cazul unei grinzi continue (g. 10) se constata ca distributia suriloreste alta, apar suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru arealiza urmarirea eforturilor de intindere armatura se fasoneaza dupa desenelede armare din g. 11.

Barele fasonate sunt legate i aezate n cofraje conform poziiilor indicaten planuri (g. 11).

Pentru elemente puternic armate se pun armturi i la partea superioar agrinzii i la partea inferioar a acesteia, realizndu-se elemente dublu armate.

Avndu-se n vedere comportarea de ansamblu a elementelor asociate cuoeluri superioare se pot folosi ecient oeluri cu limita de curgere de 1,52,5ori mai mare dect a oelurilor obinuite (OB 37) realizndu-se importanteeconomii de metal.

Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat seclasic n 3 categorii, dup raportul n care stau cele 3 dimensini de baz;

limea a nlimea b (grosime),deci elementele seciunii transversale ilungimea l.

Fig. 10. Grindcontinuncovoiat :a - cum se ncovoaie i se rupe;b - cum se aeaz armtura dinvergele de oel.

a)

b)


39/503


Fa de raportul dimensiunilor se ntlnesc: blocuri, plci sau dale, grinziistlpi.

1)Blocurilesunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b i lnu difer preamult. De exemplu blocuri de fundaii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri de betoncelular mici, blocuri ceramice etc.

2) Plcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic nraport cu celelalte dou; dac plcile au dimensiuni mai mici (lime ilungime) se numesc dale; fiile sunt o form derivat a plcilor (de exemplu:12 x 60 x 250 cm fii de beton celular auto-clavizat).

3)Baraeste un element la care dimensiunile seciunii transversale a i bsunt mici n raport cu lungimea.

4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportndncrcrile n aceast poziie i stlpii care suport sarcini verticale (deexemplu stlpi de 30x40 X 350 cm la o cldire de locuit).

CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMATN ATELIERE DE ARMTURI

OPERAII PREGTITOARE

Pentru confecionarea armturilor pe antier, n ateliere sau uzine,se folosesc dispozitive si maini cu un grad mai mic sau mai mare decomplexitate.

In general operaiile pe care le suport armturile sunt: ndreptarea,

tierea, fasonarea (ndoirea), nndirea i sudarea, confecionarea carcaselori plaselor legate i sudate etc.

a)Fig. 11 . Seciuni de beton armat:a ncovoiate;b comprimat


40/503


Operaia de ndreptare este n funcie de modul de livrare a armturii(colaci sau legturi de bare), forma prolului, rezistena oelului, diametrul

barelor i dispozitivelor sau utilajelor specice de care se dispune pe antiersau n atelier. Aceast operaie poate fcut manual sau mecanic.

Operaia de tiere a armturilor la lungimea desfurat prevzut n

proiect se face i ea manual sau mecanic n funcie de dispozitivele sauutilajele de care se dispune.Fasonarea (ndoirea) se face manual sau mecanic n funcie de

dispozitivele i utilajele de care se dispune de grosimea barelor, razele dendoire, calitatea oelurilor etc. Fasonarea se face dup desenele din proiect.

Operaiile de sudare, att cele de nndire n lung a barelor, ct i celede petrecere pentru formarea carcaselor i plaselor sunt incluse de regul ntehnica sudrii armturii i nu se realizeaz de erarii-betoniti, ci de sudorispecializai n sudarea oelului-beton sau se execut cu agregate complexe pe

linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaii simple la sudareaprin puncte se pot executa i de erarii betoniti.Confecionarea carcaselor i plaselorse poate face, n ateliere sau direct

la locul de montaj a armturii, respectiv n cofraje.Industralizarea producerii armturilor necesit execuia n ateliere a

armturilor sub form de carcase i plase sudate.

ntocmirea ei de debitare i fasonare

Pregtirea fabricaiei se face pe baza proiectului de execuie, din care seextrage armtura, pentru ecare obiectiv, pe elemente, mrci de armtur,diametre i numr de buci, ntocmindu-se a de debitare i fasonareaarmturii, conform modelului din tabel.

n planele de proiectare exist i un extras de armtur. Fia de debitarei fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie examinate inelese perfect de maistru.

Fia poate ntocmit de organele specializate cu pregtirea fabricaieisau de ctre maistru. Fiecare bar va trebui s poarte un indicator din care s

rezulte elementul la care se refer i marca armturii prevzut n proiect.Nu este indicat practica de a se lucra direct cu planurile de execuie fra se face a de debitare i fasonare. Fiele de debitare trebuie s e nseraten carnetul erarului betonist, putnd face parte din acest carnet.

n atelierele de armturi este indicat s e aate plane cu tehnologia defasonare n care se va arta pe caliti de oeluri i diametre de baz, razele dendoiri, mrimea dornurilor i al rolelor pe care se face ndoirea, tehnologiaschematic de ndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desfurat a ndoiriloretc.

Pentru completarea ei (v. tabelul) se dau urmtoarele indicaii:La coloana 1, indicativul conine denumirea prescurtat a elementului.


41/503


La coloana 2 se trece marca armturii.La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A,B,etc., stlp S, I etc, placaPetc.n coloana 4 se d oelul de armare : de exemplu OB 37; PC 52; STBB;STPB

Coloana 5 conine numrul elementelor similare, deci care au aceleaidimensiuni i acelai fel de armare.n coloana 6se trece numrul de bare, de acelai tip care se gsesc nelement.n coloana 7 se trece numrul total de bare asemenea din elementele deacelai tip, care se obin din nmulirea coloanei 3 cu coloana 8.n coloana 8 se d diametrul armturii, n mm, pentru marca prevzutn proiectn coloana 9 se reprezint desenul cotat conform proiectului, a mrciide armtur cu poziia ciocurilor din construcii (de regul ciocurilen sus sunt pentru barele de la partea inferioar i ciocurile n jos sunt

pentru barele de la partea superioar a grinzii). Se trec de asemenealungimile, in cm, pe tronsoane, unghiurile de nclinare a barelor caredifer de nclinarea obinuit de 45 (sau catetele triunghiului). Pedesenele cotate se vor gura barele n poziia n care sunt puse n oper(construcie). Agrafele i etrierii se gureaz n planul lor, planul n caresunt montate n oper, iar barele de stlpi n poziie rabatut (culcate),

deci ca i cnd stlpul ar culcat spre dreapta. Dac este necesar se vortrece i explicaii pentru piesele mrunte (etrieri, frete, etc.).Fiele se vor ndosaria, pentru a forma caietul de lucru al erarului

betonist. Acest caiet poate folositor la recepia lucrrilor ascunse (armturinglobate n beton).

n coloana 10 se trece lungimea, n cm, desfurat a unei bare.n coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeai marc,obinut din nmulirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 i 11 nusunt trecute n tabel.

La observaii se trec indicaiile speciale cu privire la modul de fasonare larece sau la cald, temperatura admis pentru fasonare pe timp friguros etc.O margine a ei rmne liber pentru nsemnri ale erarului betonist

(evidena numrului de bare, numrul comenzii, formaiunea de lucru etc).n partea de jos a ei se ntocmete recapitulaia, n care se trec mrcile

de oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea armturiidup ce au fost ndreptate.

Lungimea, desfurat a unei bare se compune din suma lungimilorecrei poriuni.

De regul, n proiect sunt trecute att lungimile elementului ecruielement, ct i lungimea total a barei care se fasoneaz.


42/503


TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONATI NDREPTAT OELUL-BETON

Generaliti asupra fasonrii manualeBarele de oel-beton sunt puse n elementele de beton n zonele ntinse

ale elementelor, pentru a ajuta seciunile de beton de a prelua eforturile dentindere prin barele de oel (armturi).Pentru a rspunde acestei cerine, barele sunt prelucrate, de fapt ndoite, la

diferite unghiuri, pentru a asigura trecerea de la o zon la alta i pentru o bunancorare a barelor n masa betonului. Prelucrarea armturii conform cotelordin proiect i al ei tehnice se numetefasonarea armturii.

Fasonarea poate fcut manual sau mecanic. Fasonarea manual se facecu ajutorul unor dispozitive simple.

Fasonarea const din ndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiuldat, de regul 45, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare senumete fasonarea barelor ridicate).

Pentru realizarea ciocurilor se fac ndoiri la unghiuri de 90o sau 180.ndoirile la 90 se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de betonarmat.

Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementelede beton armat


43/503


Fasonarea const din ndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiuldat, de regul 45, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare senumete fasonarea barelor ridicate).

Pentru realizarea ciocurilor, se fac ndoiri la unghiuri de 90o sau 180, ndoirilela 90 se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton armat.

Indoirea barelor trebuie fcut cu anumite raze de curbur pe discuri cu razediferite, stabilite in funcie de natura ndoirii (cioc, bar ridicat etc), proluloelului i calitatea otelului, (g. 12). Unghiul de ndoire poate vericat prinabloane.

Dispozitive simple pentru fasonare manual

Fasonarea manual se face de regul pe un banc de lucru, pe care suntxate dispozitivele ajuttoare de ndoire, n special plci din oel prelucratsau turnat, de forme i alctuiri diferite. n g. 13 se arat un banc de lucrucare trebuie s aib un blat foarte rigid.

Din dispozitivele anexe care se folosesc se prezint celemai uzitate ianume:

1) Cheile simple sau duble cu bra drept sau bra frnt. Cheile audimensiuni diferite n funcie de diametrul barelor care se fasoneaza.

Fig. 12. Raze de ndoire.

Fig. 13. Banc pentru fasonareamanual a otelului-beton


44/503


45/503


1) Otelurile care se sudeaz trebuie vericate strict dac ndeplinesccondiiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 i STAS 438/2- 74.

2) Calitatea sudurilor se veric prin probe.3) Sudarea se execut de sudori care au examenul practic i teoretic

pentru grupa 3, si sunt autorizati special

4) Inndirile sudate se vor amplasa la poziionarea armturii fasonate npoziia precizat prin proiect; n lipsa precizrilor din proiect se vor amplasala o distant de 50 d; n cazul n care distana este mai mic se admite naceeai seciune maximum 25 30% din aria total transversal barelor dinelement s e sudate.

5) Indoirea barelor sudate este admis la o distan de 5 d de captulsudurii (d=diametrul barelor sudate).

Tabelul.Procedeele de sudare admise lambinarea sau nndirea otelurilor-beton

Tipul de Procedeuloel I II III IV Observaii

OB 37STNB

SauSTPBPC 52PC 60PC 90

0

000-

0

-000

0

-000

0

-0--

Se admite sudarea cu semimanon de cupru

Condiii generale de execuie

La executarea sudrii se vor respeeta urmtoarele reguli:1) Temperatura ambiant nu va trebui s e mai redus de -5C.2) La temperaturi sub -5 C i pe vnt i ploaie se vor lua msuri de

protejare, realiznd spaii acoperite i respectnd condiiile de sudri pe

timp friguros pe baza dispoziiilor speciale ale responsabilului cu sudura.3) Barele care se sudeaz cap la cap se vor tia numai cu mijloace

mecanice i se vor curai cu perii.4) La sudare se vor alege electrozii corepunztori procedeului de sudare,

calitii oelului i a poziiei de sudare conform Instruciunilor tehniceC.2876. La oelurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere

se vor prefera electrozi bazici sau supertit.5) Sudarea cu prenclzire se va face cu arztoare (STAS 413770/1)

respectndu-se condiiile pentru rcirea lent, folosind mpachetri cu vat

mineral.

0 = se admite sudarea;- = sudarea nu se admite. Olelul OB 00 nu se admite a sudat.


46/503


6) Utilajele de sudat, transformatoarele i agregatele se vor verica,controlndu-se funcionalitatea i realizarea parametrilor de sudare(curent,tensiune, presiune, conform normelor i prevederilor STAS 2689-71.

7) Tehnologiile de sudare trebuie s asigure o comportare tenace,adic mbinarea s aib capacitate de deformare, iar ruperea barelor s se

produc, dac sunt supuse la traciune la o distan de (23) d de captulnndirii sudate; n cazul n care ruperea s-ar produce n sudur aceastatrebuie s e precedat de tendina de gtuire, avnd loc lent i suprafeelede rupere cu aspect bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperilecasante, cu aspect lucios, care se produc brusc, fr avertizare, de regul laurechile de prinderi, cnd piesele sunt manipulate pe timp friguros.

Sudarea electric prin puncte

Principiul sudrii prin puncte. Sudarea prin puncte este procedeul desudare electric prin presiune, n punctele de intersecie a barelor de oel-betoncare formeaz prin asamblare plase i carcase sudate. Sudarea se bazeaz penclzirea prin curentul electric a barelor pe suprafaa lor de contact pncnd sunt aduse n stare plastic (adic o stare de topire local cu tendinde curgere), n timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin

presare.

ALCTUIREA ARMTURILOR DE REZISTENTI CONSTRUCTIVE.

REGULI PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT,ARMATE CU BARE

Reguli generale, deniiiOelurile folosite n elementele de beton armat poart denumirea generic

de armturi ntruct ntresc sau armeaz seciunile de beton armat fcndu-le capabile s suporte eforturi mari longitudinale de ntindere, s sporeasccapacitatea seciunilor de beton pentru a prelua eforturi de compresiune saude a rezista la eforturile date de aa numitele fore transversale sau tietoare.

Clasicri.Armturile se denesc n raport cu anumite criterii (tipul oelului, rolul

armturii n elementele de beton armat sibeton precomprimat etc).Din punctul de vedere al rigiditii, armturile se mpart: armaturi

exibile formate din bare de oel beton i armturi rigide alctuite din prolelaminate la cald (g. 14).

Din punctul de vedere al rolului armturilor in elementele de betonarmat acestea se mpart n: armturi de rezisten(sau armaturi principale,longitudinale); bare ridicate (sau bare nclinate); armturi de repartiie (sau

armturi secundare); armturi transversale (sau etrieri, frete etc), armturide montaj (sau armturi ajuttoare).


47/503


Armturile betonului precomprimat se mpart n armturi tensionate(formate din oeluri de nalt rezisten n care se introduc eforturi de

pretensionare (mare) i armturi nepretensionate din oel-beton obinuitsimilare cu armturile din elementele de beton armat.

Armturile care nu rezult dintr-un calcul de rezisten se numescarmturi constructive.Din punctul de vedere al aderenei cu betonul armturile se mpart n

armturi cu prol periodic, armturi netede etc.Se mai ntlnesc denumirile : armturi cu ciocuri i armturi fr ciocuri,

plase legate sauplase sudate,precum i carcase legate sau carcase sudate.Din punctul de vedere al gradului de industrializare, armturile

folosite sunt sub form de bare izolate care se asambleaz n cofraj sau subform de carcase legate sauplase i carcase sudate prefabricate.

Prelucrrile pe care le suport barele izolate sunt, de regul, ndoiri,formri de ciocuri, asamblri prin legare, asamblri prin sudare, preasamblrin atelier, prelucrri de completare n cofraj etc.

Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, armturilesunt denumite : armturi pentru plci plane, plci curbe, grinzi, stlpi, arce,console, perei, fundaii iarmturi pentru construcii speciale: rezervoare,castele de ap, turnuri de rcire, couri, elemente spaiale, stlpi LE A etc.

Planurile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:

1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execut trebuie saconin denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se refersi toate alteelemente necesare identicrii.

2) Elementele care urmeaz a executate la un obiectiv trebuie s ecomplet nseriate, purtnd indicative din litere i numere, conform regulilorde desen, pentru a se identica uor armtura care se fasoneaz pentru ecareelement, pentru a nu se executa armturi n plus sau a se omite execuia unorarmturi.

Astfel, toate fundaiile, stlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile,

plcile, pereii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distinctecare s nu dea natere la confuzii. Este necesar ca nainte de a se trece la

Fig. 14.Tipuri de armturi:1),2),3) mrci de oel-beton


48/503


organizarea lucrului s se fac liste complete cu seria i indicativele tuturorelementelor si s se completeze ele de debitare i fasonare a armturilor.

Inainte de a se ncepe lucrul propriu-zis, meterii i ei de echiptrebuie s cunoasc toate datele necesare. n cazul neclaritilor sau lipsurilordin proiecte, nu se va trece la debitarea i fasonarea armturii pn nu se

lmuresc n detaliu toate datele, care nu rezult cu claritate din pl

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ucenicool
View:	242 times
Download:	2 times

Constructor structuri monolitice. Manual de calificare / recalificare

Documents