MINISTERUL DEZVOLT ĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Institutul ... · este acoperit ă cu o pelicul...

1

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în ConstrucŃii

– ICECON Bucureşti –

GHID DE PROIECTARE ŞI EXECUłIE PRIVIND PROTECłIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

A CONSTRUCłIILOR DIN OłEL

Revizuire GP 111-2004

FAZA 2 - REDACTAREA a II-a ŞI NOTIFICAREA LA COMISIA EUROPEANĂ CONFORM

PREVEDERILOR HG 1016/2004

Contract nr: 415/2009

DIRECTOR GENERAL,

Prof. Univ. Dr. Ing. Dr.h.c. Polidor BRATU ………………………………..................................

ŞEF DE PROIECT,

Dr. Ing. Ioan Pepenar.......................................................................................................................

- Noiembrie 2011 –

2

CUPRINS

CUPRINS...........................................................................................................................................

2

1. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................................ 4 1. 1. Obiect şi domeniu de aplicare ........................................................................................... 4 1.2. Terminologie ...................................................................................................................... 5

1.3. ReferinŃe ............................................................................................................................

6

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE .............................................................................

6

3. CONDIłII GENERALE DE PROIECTARE ŞI CERINłE DE BAZĂ PRIVIND ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCłII DIN OłEL PENTRU ASIGURAREA PROTECłIEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII ................................................

8

3.1. Principii şi criterii, privind concepŃia şi proiectarea, pentru protecŃia împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel .....................................................................................

8

3.2. CondiŃii la proiectare pentru protecŃia împotriva coroziunii ............................................. 10 3.3. Desfăşurarea procesului de proiectare pentru protecŃia împotriva coroziunii ..................

14

4. CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANłĂ PENTRU STRATUL SUPORT ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ ...................................................

15

4.1 CerinŃe specifice.................................................................................................................... 15 4.2. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru stratul suport ...................................................... 15 4.3. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă ...................

17

5. SISTEME DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ A CONSTRUCłIILOR DIN OłEL ........ 20 5.1. CondiŃii generale ................................................................................................................. 20 5.2. Alcătuirea generală a sistemelor de protecŃie anticorozivă ................................................. 21 5.3. Sisteme de protecŃie anticorozivă pentru diferite clase de corozivitate ..............................

22

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ ................................

45

6.1. CondiŃii generale.................................................................................................................. 45 6.2. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă.................................................................... 46 6.2.1. Pregătirea suprafeŃei (suportului) ………………………………………………….. 46 6.2.2. Pregătirea produselor de protecŃie …………………………………………………. 47

6.2.3. Aplicarea produselor de protecŃie …………………………………………………. 47 6.3. CondiŃii de verificare a calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă ..................................... 48

6.3.1. GeneralităŃi ................................................................................................................... 48 6.3.2. RecepŃia produselor de protecŃie .................................................................................. 48 6.3.3. Asigurarea condiŃiilor prealabile pentru punerea în operă ........................................... 49 6.3.4. Verificări înaintea aplicării acoperirilor protectoare .................................................... 50 6.3.5. Verificări în timpul aplicării acoperirilor protectoare .................................................. 50 6.3.6. Verificări după aplicarea acoperirilor protectoare …………………………………… 51 6.3.7. RecepŃia lucrărilor de protecŃie anticorozivă................................................................ 51

3

7. MĂSURI PRIVIND PROTECłIA ŞI IGIENA MUNCII.........................................................

52

8. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR ................................

53

ANEXA 1 - REFERINłE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE

54

ANEXA 2 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUCłIILOR DIN OłEL SUPRATERANE .....................................................................................

64

ANEXA 3 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECłIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII CARE TREBUIE SĂ FIE CUPRINSE ÎN PROIECT ...................

73

ANEXA 4 - CONDIłII PRIVIND ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ ŞI CONDIłII CARE TREBUIE PREVĂZUTE ÎN PROIECT PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ …………………………

75

ANEXA 5 - GRADE STANDARD DE PREGĂTIRE PENTRU PREGĂTIREA PRIMARĂ (TOTALĂ) A SUPRAFEłEI ………………………………………………………..

84

ANEXA 6 - GRADE STANDARD DE PREGĂTIRE PENTRU PREGĂTIREA SECUNDARĂ (PARłIALĂ) A SUPRAFEłEI……………………………………

86

ANEXA 7 - PROCEDEE DE PREGĂTIRE A SUPRAFEłEI ŞI DE APLICARE A PRODUSELOR DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ (informativă) ....................

89-92

4

Indicativ: GHID DE PROIECTARE ŞI EXECUłIE PRIVIND PROTECłIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII A CONSTRUCłIILOR DIN OłEL

Revizuire GP 111-04 Înlocuieşte GP 111-04

1. PREVEDERI GENERALE 1. 1. Obiect şi domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor şi condiŃiilor privind

măsurile de protecŃie împotriva coroziunii pentru construcŃiile supraterane din oŃel, noi şi existente, precum şi condiŃiile de executare a lucrărilor de protecŃie anticorozivă a acestora.

Prevederile specifice din prezentul ghid se aplică, în fazele de proiectare şi execuŃie, pentru a răspunde cerinŃei implicite privind durabilitatea, cu referire în special la cerinŃa esenŃială “rezistenŃă mecanică şi stabilitate”, respectiv menŃinerea valorilor caracteristicilor implicate în această cerinŃă ale elementelor structurale din oŃel, în condiŃiile acŃiunii agenŃilor agresivi din mediul înconjurător, în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, cu modificările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiŃiilor de introducere pe piaŃă a produselor pentru construcŃii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

CerinŃa privind durabilitatea este prevăzută explicit în SR EN 1993 -"Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel" cu părŃile sale.

1.1.2. ProtecŃia împotriva coroziunii a elementelor/construcŃiilor supraterane din oŃel se

realizează, în etapa de proiectare, în funcŃie de clasa de corozivitate a mediului preconizat, astfel: a) prin concepŃia de ansamblu şi de detaliu şi prin alegerea materialelor adecvate; b) prin prevederea de măsuri constructive şi de condiŃii pentru modul de executare a lucrărilor; c) prin prevederea unor sisteme de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafaŃa elementelor, sisteme adecvate naturii şi clasei de corozivitate a mediului.

1.1.3. Ghidul nu se referă la:

a) construcŃiile/elementele din oŃel îngropate în teren; b) construcŃiile/elementele din oŃel imersate parŃial sau total în soluŃii sau lichide agresive; c) construcŃiile/elementele din oŃel inoxidabil; d) construcŃiile/elementele speciale (turnuri, piloni, coşuri, silozuri, rezervoare, căi de rulare, piloŃi, palplanşe, conducte etc.).

1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecŃie împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel, cum sunt: protecŃia electrochimică (catodică, anodică), inhibitori de coroziune ş.a.

Elaborat de:

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII ÎN CONSTRUCłII - ICECON

Aprobat de:

MINISTERUL DEZVO LTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

Cu ordinul nr…...

5

1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adresează investitorilor (persoane fizice sau juridice) proiectanŃilor, executanŃilor de lucrări, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor).

1.2. Terminologie

În prezentul ghid sunt utilizaŃi următorii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu ce acŃionează distructiv asupra construcŃiei sau a diverselor sale părŃi componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcŃie;

- acoperire metalică: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu etc.), aplicat (e) pe suprafaŃa elementelor din oŃel;

- acoperire organică: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele, alcătuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafaŃa elementelor din oŃel;

- clasă de corozivitate: caracteristică tehnică măsurabilă a intensităŃii acŃiunii mediului agresiv asupra materialului de construcŃie;

- coroziune: interacŃiune fizico-chimică între un material (de construcŃie) şi mediul său înconjurător, care conduce la modificarea proprietăŃilor materialului şi adeseori la degradarea unor caracteristici şi/sau funcŃională a acestuia, a mediului înconjurător sau a sistemului constituit din cei doi factori;

Notă : Această interacŃiune este în general de natură electrochimică.

- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziune dat;

- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem de coroziune dat ;

- degradare datorată coroziunii: efect al coroziunii considerat dăunător pentru utilizările materialului de construcŃie, mediul sau sistemul pe care aceşti doi factori îl formează;

- durabilitatea protecŃiei: durata de viaŃă estimată a unui sistem de protecŃie anticorozivă aplicat pe suprafaŃa din oŃel până la prima lucrare de refacere completă a protecŃiei;

Notă: Durata de viaŃă estimată nu constituie o durată de garanŃie.

- durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafaŃă: interval de timp în care o suprafaŃă metalică este acoperită cu o peliculă adsorbită şi/sau un lichid electrolitic, capabil să provoace coroziunea atmosferică;

- mediu agresiv: mediu care conŃine unul sau mai mulŃi agenŃi agresivi (corozivi);

- protecŃie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât să diminueze degradările datorate coroziunii;

- rezistenŃa la coroziune: capacitatea unui material de construcŃie (oŃel) de a rezista la coroziune într-un sistem de coroziune dat;

- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale şi diferite elemente ale mediului care pot influenŃa coroziunea;

Notă: Elemente ale mediului pot fi considerate: acoperirile, straturile superficiale etc.

6

- sistem de protecŃie anticorozivă: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafaŃă suport, pentru a realiza protecŃia acesteia împotriva coroziunii;

- tipul atmosferei: noŃiune care caracterizează atmosfera pe baza criteriilor de clasificare corespunzătoare, altele decât corozivitatea (rurală, urbană, industrială, marină) sau factori opŃionali complementari (chimici etc.);

- viteză de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construcŃie (oŃel) raportat la unitatea de timp.

Notă: Expresia utilizată pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat şi de tipul acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimată prin creşterea adâncimii coroziunii raportată la unitatea de timp, prin masa de metal transformată în produşi de coroziune raportată la unitatea de suprafaŃă şi unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate varia în timp şi poate să nu fie acelaşi în toate punctele suprafeŃei care se corodează. De aceea, referirile la viteza de coroziune trebuie să fie însoŃite de informaŃii despre tipul, dependenŃa de timp şi localizarea efectului coroziunii. 1.3. ReferinŃe tehnice şi legislative

LegislaŃia, reglementările tehnice şi standardele la care se face referire în prezentul ghid sunt prezentate în Anexa 1- ReferinŃe tehnice şi legislative.

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

2.1. În concordanŃă cu SR EN ISO 12944-2 şi SR ISO 9223, mediile agresive care acŃionează asupra construcŃiilor din oŃel supraterane şi a elementelor lor componente se clasifică, în şase clase de corozivitate atmosferică:

C1 - foarte slabă; C2 - slabă; C3 - medie; C4 - ridicată; C5-I - foarte ridicată (industrială); C5-M - foarte ridicată (marină).

În tabelul 2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunzătoare claselor de corozivitate.

7

Tabelul 2.1

Exemple de medii tipice (caracter informativ) Clasă de corozivitate Exterior Interior

C1 foarte slabă

-

spaŃii încălzite, cu umiditate relativă scăzută şi cu atmosferă nepoluată, ca de exemplu birouri, magazine, şcoli, hoteluri

C2 slabă

atmosfere cu grad redus de poluare (SO2 < 12 µg/m3), ca de exemplu zone rurale, oraşe mici

spaŃii neîncălzite, în care se poate produce condens, ca de exemplu depozite, săli de sport (exclusiv bazine de înot)

C3 medie

atmosfere urbane şi industriale, cu poluare moderată (SO2: 12….40µg/m3) sau zone costiere cu concentraŃie scăzută în cloruri

spaŃii de fabricaŃie cu umiditate ridicată şi o poluare redusă a aerului, ca de exemplu industria alimentară, spălătorii, fabrici de bere, fabrici de lapte

C4 ridicată

atmosfere industriale cu poluare ridicată (SO2: 40….90µg/m3) sau zone costiere cu concentraŃie moderată în cloruri

spaŃii de fabricaŃie cu umiditate ridicată şi o poluare ridicată a aerului, ca de exemplu bazine de înot, piscine, uzine chimice

C5-I foarte ridicată (industrială)

atmosfere industriale cu umiditate ridicată şi poluare ridicată (SO2: 90….250µg/m3)

construcŃii sau zone cu condens permanent şi poluare ridicată

C5-M foarte ridicată

(marină)

zone costiere şi marine cu concentraŃie ridicată în cloruri

construcŃii sau zone cu condens permanent şi poluare ridicată

2.2. Clasificarea corozivităŃii atmosferice se face, în conformitate cu SR ISO 9223 şi SR EN ISO 12944-2, prin două metode de determinare (anexa 2):

a) clasificare bazată pe măsurarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR ISO 9226); b) clasificare în funcŃie de caracteristicile mediului înconjurător (durata de menŃinere a umidităŃii şi gradul de poluare) (SR ISO 9225).

Valorile de referinŃă ale vitezei de coroziune pentru fiecare clasă sunt prevăzute în SR ISO 9224.

2.3. Stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care se va amplasa o construcŃie nouă se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenŃa, natura şi concentraŃia agenŃilor agresivi care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediu interior.

2.4. Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care este amplasată o construcŃie aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de agenŃi agresivi (noxe) şi ale umidităŃii relative a aerului, atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un operator de specialitate în domeniu şi înscrise în rapoarte de încercare.

8

2.5. În medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea măsuri pentru reducerea corozivităŃii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabricaŃie sau, în caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz în parte. Studiul se va efectua de către o entitate din domeniu.

3. CONDIłII GENERALE DE PROIECTARE ŞI CERINłE DE BAZĂ PRIVIND

ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCłII DIN OłEL PENTRU ASIGURAREA PROTECłIEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII 3.1. Principii şi criterii, privind concepŃia şi proiectarea, pentru protecŃia împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel

3.1.1. La conceperea şi proiectarea construcŃiilor din oŃel, se vor avea în vedere următoarele principii, pentru asigurarea durabilităŃii acestor construcŃii prin măsuri de protecŃie împotriva coroziunii:

a) măsurile de protecŃie împotriva coroziunii se referă la ansamblul de acŃiuni întreprinse începând de la conceperea şi alcătuirea elementelor construcŃiei şi continuate pe parcursul executării şi exploatării acesteia. Aceste măsuri se referă, în principal, la :

- conceperea, alcătuirea şi proiectarea elementelor/construcŃiei, cu luarea în considerare a acŃiunii corozive a mediului asupra acesteia; - evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorită

contactulului materialelor de natură diferită la alcătuirea constructivă (oŃel carbon şi oŃel inoxidabi, aluminiu, cupru ş.a.), inclusiv la elementele de îmbinare (şuruburi, şaibe, bolŃuri ş.a.);

- prevederea sistemelor adecvate de protecŃie anticorozivă; - asigurarea executării corespunzătoare a lucrărilor de protecŃie, astfel încât să nu fie favorizată iniŃierea acŃiunii corozive; - întreŃinerea/mentenanŃa sistemelor de protecŃie anticorozivă pe durata exploatării construcŃiei; - evitarea accentuării condiŃiilor de mediu agresiv pe durata exploatării, în special prin asigurarea funcŃionalităŃii tuturor elementelor construcŃiei (hidroizolaŃie, ventilaŃii, instalaŃii ş.a.).

b) măsurile de protecŃie împotriva coroziunii se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectele arătate, cu un grad de detaliere diferenŃiat, determinat de clasa de corozivitate a mediului şi de sensibilitatea la coroziune a elementelor/construcŃiei. Măsurile adoptate trebuie să asigure o protecŃie uniformă pentru toate zonele elementelor sau construcŃiei.

În anexa 3 sunt prezentate prevederile specifice minime, referitoare la executarea lucrărilor, care trebuie să fie cuprinse în proiect.

c) măsurile de protecŃie împotriva coroziunii sunt indisolubil legate de concepŃia şi alcătuirea elementelor şi a construcŃiei în ansamblu, pentru fiecare proiect, şi, în consecinŃă, acestea trebuie să fie adoptate şi rezolvate concomitent şi având în vedere interdependenŃa dintre ele.

La conceperea şi proiectarea construcŃiilor din oŃel trebuie ca, din colectivul de proiectare, să facă parte - direct sau prin colaborare - personal de specialitate în problemele de coroziune. Este necesar, de asemenea, ca pentru rezolvarea unor situaŃii deosebite să fie asigurată colaborarea unor laboratoare de specialitate, pentru caracterizarea unor medii sau materiale.

d) concepŃia şi detalierea măsurilor de protecŃie împotriva coroziunii trebuie să ia în considerare toate aspectele, până la detaliu, atât pe cele legate de manipulare, depozitare, transport, precum şi de

9

executare a lucrărilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la poziŃie), cât şi pe cele legate de întreŃinere/mentenanŃă.

e) soluŃiile adoptate pentru sistemele de protecŃie anticorozivă trebuie să respecte prevederile legale privind:

- rezistenŃa la foc (dacă este cazul); - reacŃia la foc; - emisia de substanŃe periculoase.

f) eventualele cereri de înlocuire/modificare, la executarea lucrărilor, a unor elemente constructive, produse sau tehnologii utilizate, trebuie să fie analizate şi sub aspectul implicaŃiilor şi eventualelor modificări privind măsurile de protecŃie împotriva coroziunii. Acestea trebuie să fie stabilite de către proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situaŃia nou creată, după caz.

3.1.2. Principalele criterii pentru stabilirea şi alegerea sistemelor de protecŃie anticorozivă sunt următoarele :

a) corelarea între caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protecŃie anticorozivă şi clasa de corozivitate preconizată ;

b) asigurarea protecŃiei pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru o aceeaşi clasă de corozivitate ;

c) durabilitatea sistemelor şi produselor de protecŃie anticorozivă utilizate ; d) simplitatea verificării calităŃii acestora la executare şi a performanŃelor în timp; e) raportul eficacitate/complexitate; f) accesibilitatea pentru executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă şi monitorizarea comportării in situ; g) raportul între executarea în atelier şi pe şantier (la montare), în special sub aspectul asigurării calităŃii; h) raportul eficacitate/cost total; i) raportul cost iniŃial/cost mentenanŃă.

3.1.3 Prin proiect se vor prevedea următoarele condiŃii privind verificarea calităŃii lucrărilor de protecŃie împotriva coroziunii:

a) în cazurile în care mediul în care se prevede a fi exploatate elementele/structura metalică protejată este încadrat în clasele de corozivitate C4-C5, nivelul verificării la executarea lucrărilor de protecŃie va fi IL1 (conform SR EN 1990:2004, anexa B);

b) pregătirea suprafeŃelor în vederea aplicării protecŃiei va fi fază determinantă (punct de oprire), în toate cazurile, verificarea fiind făcută în intervalul de maximum 3 ore înainte de efectuarea lucrărilor de aplicare a sistemului de protecŃie anticorozivă pe aceste suprafeŃe;

c) precizarea numărului şi dimensiunilor suprafeŃelor etalon pe care se vor aplica sistemele de protecŃie anticorozivă, conform prevederilor din reglementarea tehnică "Ghid de execuŃie privind protecŃia împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel”.

3.1.4. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la standardele şi reglementările tehnice ale

căror prevederi trebuie să fie respectate la executarea lucrărilor. În cazurile în care executarea unor lucrări de protecŃie sau unele operaŃiuni nu sunt conforme prevederilor din standarde sau reglementări tehnice, proiectantul va elabora, în caietul de sarcini, toate detaliile şi condiŃiile pentru efectuarea acestora.

3.2. CondiŃii la proiectare pentru protecŃia împotriva coroziunii

10

3.2.1. Principalele condiŃii şi cerinŃe de bază ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru protecŃia împotriva coroziunii, se referă la :

a) alegerea materialelor pentru elementele de construcŃie; b) alcătuirea constructivă; c) prevederea, după caz, a condiŃiilor privind zonele de ridicare pentru manipulare, precum şi pentru transport şi depozitare; d) accesibilitatea pentru executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă şi monitorizarea comportării in situ; e) alegerea sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafaŃa elementelor din oŃel.

Aplicarea lor se face având în vedere principiile şi criteriile arătate la pct. 3.1.1 şi 3.1.2.

3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construcŃiilor se referă atât la evitarea formării pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alcătuirea acestora, cât şi la corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului şi categoriile de oŃel, caracterizate prin rezistenŃa la coroziune, din care sunt constituite elementele de construcŃie, precum şi elementele de asamblare (şuruburi şi piuliŃe, şaibe, nituri, electrozi pentru sudură ş.a.). Având în vedere criteriile menŃionate la pct. 3.1.2, alegerea materialelor componente trebuie să constituie o bază pentru prevenirea coroziunii, care răspunde îndeosebi criteriilor (a) - (c); (h); (i).

3.2.3. CondiŃiile privind alcătuirea constructivă au în vedere următoarele, acestea fiind detaliate în continuare:

a) forma (deschisă sau chesonată) şi poziŃia relativă a elementelor componente în secŃiuni; b) grosimea în secŃiune şi mărimea suprafeŃei perimetrale (expusă); c) îmbinările şi zonele de rezemare; d) vecinătatea cu elemente din alte materiale.

3.2.4. Forma şi poziŃia relativă a elementelor componente în secŃiuni, trebuie să fie astfel încât să nu favorizeze iniŃierea şi dezvoltarea coroziunii. Principalele condiŃii, în acest sens, se referă la (detalii şi exemplificări în anexa 4):

a) evitarea posibilităŃii de acumulare a apei/condensului şi a materialelor pulverulente din aer (a se vedea anexa 4, pct. A4.1.1 şi A4.1.2);

b) prevederea găurilor de ventilare la profilele chesonate care nu permit accesul la interior (Ńevi, secŃiuni închise prin sudură ş.a.). Găurile de ventilare vor fi suficient de mari (diametrul minim 10 mm) şi astfel amplasate încât să asigure circulaŃia permanentă a aerului, fără a permite intrarea directă a apei (a se vedea şi pct. 3.3.3.a);

c) evitarea detaliilor de îmbinare care crează interstiŃii în care se pot acumula apă / condens şi pulberi din aer (a se vedea anexa 4, pct. A4.1.3);

d) limitarea distanŃei minime dintre profilele care alcătuiesc o secŃiune compusă astfel:

11

ÎnălŃimea suprapusă minimă, h

(mm)

DistanŃa minimă între

profile, a (mm)

Ilustrare exemplificativă

≤ 100 50

100...700 0,42h + 8

> 700 300

În cazurile în care din calculele de rezistenŃă rezultă că nu se poate respecta această condiŃie, se vor lua măsuri adecvate, Ńinând seama de inaccesibilitatea spaŃiilor dintre profile şi de clasa de corozivitate a mediului. În principal, prin soluŃiile adoptate trebuie ca elementele astfel alcătuite să fie preuzinate şi protecŃia împotriva coroziunii să fie aplicată în uzină, urmând ca îmbinările prevăzute pentru montare, pe şantier, să fie astfel alese încât să nu degradeze protecŃia realizată deja. e) prevederea spaŃiului necesar pentru pregătirea suprafeŃei şi aplicarea sistemului de protecŃie, în zonele de intersecŃie a elementelor componente, în special la rigidizări, prin decupări având raza de minimum 50 mm (a se vedea anexa 4, pct. A4.1.4); f) asigurarea spaŃiului necesar pentru pregătirea suprafeŃei şi aplicarea sistemului de protecŃie la găurile prevăzute în elementele componente, prin prevederea realizării lor cu o rază de minimum 50 mm, cu observaŃia că, pentru plăci mai grose de 10 mm, raza trebuie să fie corelată, în acelaşi scop, cu grosimea plăcilor; g) condiŃii prevăzute explicit în proiect privind pregătirea suprafeŃei sudurilor, a marginilor şi a zonelor cu imperfecŃiuni, precum şi a muchiilor, conform pct. A4.2 din anexa 4.

3.2.5. Grosimea în secŃiune şi mărimea suprafeŃei perimetrale (expusă) a elementelor care alcătuiesc structura de rezistenŃă a construcŃiei, inclusiv a celor care asigură contravântuirea, sunt caracteristici ale secŃiunilor elementelor, care rezultă din dimensionarea la rezistenŃă şi stabilitate, dar trebuie să îndeplinească şi condiŃiile privind protecŃia împotriva coroziunii, precizate în continuare.

3.2.5.1. Grosimea minimă a pieselor care alcătuiesc elementele de rezistenŃă, inclusiv rigidizările acestora, precum şi a celor care realizează contravântuirea, va fi conform tabelului 3.1.

Tabelul 3.1.

Nr. crt.

Clasa de corozivitate Grosimea minimă (mm) ProtecŃia prin acoperirea

suprafeŃei 1. C1 3,0 fără condiŃii speciale

2. C2 – C5 3,0 + 10 rcor

sisteme stabilite conform prevederilor din capitolele 4 şi 5

în care:

rcor - viteza de coroziune definită în subcapitolul 1.2, valorile fiind prevăzute în anexa 2, tabelul A2.1.

Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv feŃele panourilor sandwich, se aplică protecŃia anticorozivă prin zincare şi vopsire.

12

3.2.5.2. SuprafaŃa perimetrală a elementelor de rezistenŃă, inclusiv a contravântuirilor, trebuie să fie minimă şi, în funcŃie de clasa de corozivitate a mediului în care se află expusă construcŃia, să fie astfel alcătuită încât să respecte şi următoarele prevederi:

a) reducerea, la minimum, a numărului de îmbinări, preferându-se secŃiuni compacte, laminate sau sudate continuu; b) evitarea formelor complicate în secŃiune care conŃin unghiuri intrânde şi îngreunează ventilarea şi aplicarea/refacerea sistemului de protecŃie anticorozivă prin acoperire; c) condiŃionarea, pentru executarea lucrărilor, a stării suprafeŃei, în sensul de a fi lipsită de neregularităŃi, bavuri, Ńunder ş.a., cu precizarea limitelor maxime ale acestora şi, dacă este cazul, a modalităŃilor de corectare a suprafeŃei (a se vedea anexa 4, pct. A4.2).

Se precizează că prin suprafaŃa perimetrală se înŃelege şi : (i) suprafaŃa interioară, în cazul elementelor cu goluri interioare (Ńevi, profile cheson ş.a.); (ii) ambele suprafeŃe, pe latura pe care profilele sunt, eventual, lipite, dacă nu există certitudinea etanşării sigure şi durabile a interspaŃiului respective.

3.2.6. Îmbinările, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse, ca număr, la minimum şi trebuie să fie alcătuite având în vedere condiŃiile prevăzute în continuare, pe tipuri de îmbinări.

3.2.6.1. Din punctul de vedere al condiŃiilor de aplicare a sistemelor de protecŃie anticorozivă se deosebesc:

a) îmbinările realizate în uzină la elementele preuzinate, pentru care trebuie să existe condiŃii pentru aplicarea oricărui sistem de protecŃie;

b) îmbinările realizate la montare, pe şantier, pentru care condiŃiile de aplicare sunt mult mai restrânse.

Trebuie ca, prin detalierea de proiectare, să se prevadă ca îmbinările realizate la montare, pe şantier, să fie astfel încât să se poată realiza protecŃia zonei, după efectuarea îmbinării, în condiŃii corespunzătoare.

3.2.6.2. La îmbinările prin sudură :

a) rezistenŃă la coroziune, în mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos (electrozi, sârmă ş.a.), precum şi a zonei influenŃată termic; b) prelucrarea suprafeŃei, pentru îndepărtarea neregularităŃilor (pct. 3.2.5.2.c) şi crearea condiŃiilor optime de aplicare a sistemelor de protecŃie anticorozivă; c) precizarea condiŃiilor speciale, după caz, pentru protecŃia în zona sudurilor de montaj, executate pe şantier (pentru ambele feŃe ale zonei sudate).

3.2.6.3. La îmbinările cu şuruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri :

a) compatibilitatea între materialele în contact (piesele îmbinate, şaibe, şuruburi, piuliŃe, nituri), pentru a nu forma pile de coroziune; b) precizarea condiŃiilor pentru protecŃia în zona îmbinărilor definitive, precum şi a celor demontabile, dacă este cazul (având în vedere şi condiŃiile impuse de proiectarea de rezistenŃă, privind starea suprafeŃelor în contact).

3.2.7. Zonele de rezemare sunt, de asemenea, sensibile la coroziune, atât datorită expunerii la mediul agresiv, cât şi a faptului că sunt supuse unor concentrări de eforturi şi deplasărilor relative între elementele componente. Pentru aceste zone se vor avea în vedere următoarele condiŃii :

13

a) compatibilitatea între materialele în contact pentru a nu forma pile de coroziune ; b) compatibilitatea între sistemele de protecŃie anticorozivă şi condiŃiile, determinate prin calcul, privind presiunile locale şi deplasările relative între piesele componente; c) accesibilitatea pentru verificarea periodică, prin observare directă, a suprafeŃelor pieselor componente.

3.2.8. Vecinătatea cu elemente din alte materiale se referă la contactele directe cu acestea, cum sunt, spre exemplu : fundaŃii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; pereŃi sau tavane din cărămidă sau lemn (lipite de metal sau cu rosturi închise cu materiale de etanşare, cum sunt spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea în vedere următoarele condiŃii:

a) protecŃia suprafeŃelor metalice considerând cel puŃin situaŃia în care umiditatea este de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade şi la diferite intervale de timp) pe aceste suprafeŃe; b) mediul agresiv care poate apare, în prezenŃa umidităŃii şi a produselor din materialele alăturate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea lemnului, dacă este cazul); c) electricitatea statică sau curenŃii de dispersie (vagabonzi), care pot să apară datorită sau în prezenŃa acestor materiale.

3.2.9. Accesibilitatea elementelor din oŃel, a celor structurale în orice situaŃie, este o condiŃie de bază pentru asigurarea realizării lucrărolor de protecŃie şi a întreŃinerii sistemelor de protecŃie anticorozivă, deoarece:

a) permite efectuarea lucrărilor de pregătire a suprafeŃei elementelor de construcŃii din oŃel şi de aplicare a produselor de protecŃie anticorozivă b) permite investigarea periodică, prin observare directă şi efectuarea unor determinări/măsurări, pentru a stabili starea sistemelor de protecŃie anticorozivă; c) permite efectuarea lucrărilor de intervenŃie, începând cu remedierea sistemelor de protecŃie anticorozivă, în cazul în care se constată degradarea acestora, înainte de a începe procesul de coroziune a oŃelului.

3.2.9.1. Accesibilitatea se realizează prin respectarea următoarelor condiŃii: a) prevederea, pentru fiecare suprafaŃă exterioară a elementelor structurale (inclusiv

contravântuirile), a unui spaŃiu liber care să permită efectuarea activităŃilor precizate la pct. 3.2.9; spaŃiul minim este de 350 mm, iar în cazul în care acesta nu poate fi respectat, se vor specifica condiŃiile şi sistemele de protecŃie anticorozivă şi de mentenanŃă aplicabile în situaŃia respectivă (având în vedere şi mediul agresiv respectiv) (a se vedea anexa 4, pct. A4.3);

b) prevederea, pentru suprafeŃele interioare ale elementelor chesonate accesibile în interior, a posibilităŃilor de intrare în interior; aceste intrări de acces sunt cele având secŃiunea:

- rotundă, cu diametrul de cel puŃin 600 mm ; - dreptunghiulară sau ovală, având cele două dimensiuni maxime, de cel

puŃin 700 x 500 mm (a se vedea anexa 4, pct. A4.4); c) prevederea, pentru fiecare element, a mijloacelor de acces pentru realizarea

activităŃilor precizate la pct. 3.2.9, mijloace prin care se înŃelege: (i) mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (schelă, platformă

ridicătoare, scară ş.a.); (ii) platforma de lucru, de pe care să fie accesibile toate suprafeŃele

elementelor respective. 3.2.9.2. Principalele condiŃii, pentru aceste mijloace de acces, sunt următoarele :

14

a) asigurarea cerinŃelor pentru desfăşurarea activităŃilor prevăzute (cotă, suprafaŃă, stabilitate ş.a.);

b) asigurarea condiŃiilor privind igiena şi protecŃia muncii (rezistenŃă, balustrade ş.a.). Mijloacele de acces nu sunt lucrări permanente, dar ele trebuie să fie proiectate şi executate,

astfel încât să poată fi montate şi utilizate ori de câte ori este necesar. 3.2.10. Alegerea sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafaŃa elementelor din oŃel, are în vedere următoarele:

a) criteriile şi condiŃiile specifice prevăzute la pct. 3.1.2. şi cap. 4 şi 5; b) utilizarea numai a produselor de protecŃie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau standarde de produs.

3.3. Desfăşurarea procesului de proiectare pentru protecŃia împotriva coroziunii

3.3.1. Odată cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punctul de vedere al rezistenŃei şi stabilităŃii (acŃiunile, conceptul privind alcătuirea construcŃiei, a structurii acesteia şi a elementelor componente), se vor stabili şi datele de intrare privind mediul în care va fi exploatată construcŃia (mediul interior şi mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum şi agenŃii agresivi care se preconizează că vor acŃiona asupra construcŃiei.

Predimensionarea, care are la bază datele privind rezistenŃa şi stabilitatea, va avea în vedere şi condiŃiile privind protecŃia împotriva coroziunii, precizate în subcapitolele 3.1 şi 3.2, precum şi criteriile şi nivelurile de performanŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă, precizate în subcapitolul 4.3.

3.3.2. La dimensionarea definitivă, pentru mediile având clasa de corozivitate C3 - C5, sistemele de protecŃie anticorozivă, precum şi condiŃiile speciale, dacă este cazul, se vor stabili de către proiectant.

3.3.3. Proiectul va prevedea, explicit, la executarea lucrărilor, măsurile obligatorii privind protecŃia împotriva coroziunii:

a) privind spaŃiile închise: (i) - găurile de aerisire şi drenare; (ii) - protecŃia prin zincare termică a suprafeŃelor interioare şi, dacă nu, dacă aceste spaŃii se închid şi în ce mod; (iii) - dacă spaŃiile se închid prin sudură, trebuie prevăzut modul de verificare al etanşeităŃii sudurii şi dacă este necesară etanşarea imperfecŃiunilor sudurii cu o altă metodă (material adecvat); (iv) - prevederea de orificii de aerisire, în cazul zincării suprafeŃei exterioare, inclusiv în zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu excepŃia cazurilor în care se apreciază că în aceste zone riscul ieşirii explozive a gazelor din interior este nesemnificativ;

b) privind decaparea pentru zincare: toate interstiŃiile sudurilor trebuie etanşate înainte, pentru a preveni pătrunderea acidului, având în vedere şi prevederea de la pct. 3.3.3.a).(iv) de mai înainte;

c) pe suprafeŃele în contact cu betonul se aplică sistemul de protecŃie, dar nu şi cel de finisare, astfel:

(i) - la plăcile de bază, pe toată suprafaŃa în contact cu betonul; (ii) - la piesele înglobate, pe primii 50 mm din zona înglobată, în continuare acestea fiind curăŃate prin sablare sau cu periere mecanică/manuală, şi verificate şi curăŃate, din nou, imediat înainte de turnarea betonului;

15

d) modul de tratare a suprafeŃelor care, după asamblare, au acces dificil (tratarea înainte de asamblare, prevederea de îmbinări care nu deteriorează tratarea anterioară);

e) modul de tratare pentru reparaŃii după tăiere sau sudare (modul de tratare şi întinderea suprafeŃei care trebuie reparată şi tratată din nou);

f) curăŃărea elementelor, în special a celor pe care se efectuează operaŃiuni de montare (spre exemplu, curăŃarea zilnică a panourilor din tablă pe care rămân tije de nituri oarbe, şpan de găurire ş.a.);

g) interzicerea curăŃării cu soluŃii agresive a zidăriei sau altor elemente din vecinătatea imediată, pentru a nu contamina elementele metalice.

4. CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANłĂ PENTRU STRATUL SUPORT ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ

4.1 CerinŃe specifice 4.1.1. Abordarea exigenŃială privind criteriile şi nivelurile de performanŃă care trebuie satisfăcute de stratul suport de oŃel/oŃel zincat pe suprafaŃa căruia se aplică sistemele de protecŃie anticorozivă, se face în conformitate cu cerinŃele esenŃiale ale construcŃiilor stipulate în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, cu modificările ulterioare, conform matricei din tabelul 4.1. Tabelul 4.1.

CerinŃe specifice CerinŃe esenŃiale (conform Legii nr. 10/1995) Stratul suport (oŃel) Sisteme de protecŃie anticorozivă

RezistenŃă mecanică şi stabilitate X - Securitate la incendiu - Clasă de reacŃie la foc X - Grad de rezistenŃă la foc X Igienă, sănătate şi mediu X - Emisii de substanŃe periculoase X - Compatibilitate alimentară X SiguranŃă în exploatare X - RezistenŃă la agenŃi agresivi X

- RezistenŃă la solicitări mecanice X

- RezistenŃă la alunecare X ProtecŃie împotriva zgomotului X - Economie de energie şi izolaŃie termică X -

4.2. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru stratul suport 4.2.1. Principalele criterii şi niveluri de performanŃă care trebuie satisfăcute de stratul suport de

oŃel/oŃel zincat pe suprafaŃa căruia se aplică sistemele de protecŃie anticorozivă sunt prezentate în tabelele 4.2 şi 4.3.

16

Tabelul 4.2. Nr. crt.

Criterii de performanŃă

Metoda de determinare U.M. Niveluri de performanŃă

1.

Gradul de pregătire a sudurilor, marginilor şi altor suprafeŃe cu imperfecŃiuni

SR EN ISO 8501-3 grad

P1, P2, în funcŃie de durabilitatea sistemului de protecŃie anticorozivă şi clasa de corozivitate, conform tabelului 4.3 (SR EN ISO 1090-2)

2. Gradul de pregătire a suprafeŃei

SR EN ISO 12944-4 SR EN ISO 8501-1, 2, 4 /

grad

min. : St 3, PSt 3 optim: Sa 3, PSa 3 sau Sa 2,5, PSa 2,5

3. Rugozitatea suprafeŃei (1) SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clasă profil min. "mediu"

4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4, 8 % lipsă

5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 0C min. +3 peste punctul de rouă (2); max. +40 (2)

6. PrezenŃa clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5, 6 µg/cm2 max.: 7 7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2

8.

Alte impurităŃi - săruri - uleiuri, grăsimi, rugină, etc.

SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12 vizual

-

lipsă

(1) Se referă la profilul obŃinut după pregătirea suprafeŃei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de curăŃare Sa 2,5 şi Sa 3. Rugozitatea suprafeŃei se corelează cu grosimea stratului de grund. (2) Dacă în fişa produsului de protecŃie anticorozivă nu se specifică altfel.

Tabelul 4.3. Durabilitatea estimată a sistemului de protecŃie

anticorozivă a)

Clasa de corozivitate a mediului b)

Gradul de pregătire a sudurilor, marginilor şi altor suprafeŃe cu

imperfecŃiuni c)

C1 - C2 P1 > 15 ani C3...C5 P2 C1...C3 P1 5...15 ani C4-C5 P2

C1...C4 P1 < 5 ani C5 P2

a), b) Durabilitatea estimată a sistemului de protecŃie anticorozivă şi clasa de corozivitate a mediului sunt definite, după caz, în SR EN ISO 12944-1 şi SR EN ISO 14713-1. c) Gradul de pregătire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.

17

4.3. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă

4.3.1. Principalele criterii şi niveluri de performanŃă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafeŃele de oŃel/oŃel zincat, în funcŃie de clasa de corozivitate a mediului, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanŃelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.4.

În tabelul 4.4 sunt prezentate nivelurile de performanŃă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecŃie. ExperienŃa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obŃine o protecŃie anticorozivă eficientă.

18

Tabelul 4.4

Nivelurile de performanŃă pentru clasa de corozivitate Nr. crt.

Criterii de performanŃă Metoda de

determinare U.M.

C1 C2 C3 C4 C5-I C5-M

1. AderenŃa la suport-metoda grilei (1)

SR EN ISO 2409 nivel - 2 1 0 0 0

2. AderenŃa la suport-metoda smulgerii (2) SR EN ISO 4624 MPa - min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 min.1,0

3.

RezistenŃa la lovire (3) (înălŃimea minimă de cădere a unei mase, la care apar amprente cu fisuri)

SR EN ISO 6272-1 SR EN ISO 6272-2

cm - min.40 min.50 min.60 min.60 min.60

4. RezistenŃa la zgâriere (greutatea minimă la care apar zgârieturi fine)

SR EN ISO 1518 g - min.250 min.250 min.300 min.400 min.400

5. Flexibilitatea pe dorn (diametrul la care apar fisuri)

SR EN ISO 6860 SR EN ISO 1519

mm - min.20 min.10 min.10 min.7 min.7

6. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s - min.70 min.70 min.70 min.70 min.70 7. RezistenŃa la ceaŃă salină SR EN ISO 9227 ore - - min.480 min.720 min.1440 min.1440

8. RezistenŃa la umiditate SR ISO 11503

SR EN ISO 6270-1 SR EN ISO 6270-2

ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720

9. RezistenŃa la căldură şi umiditate

SR EN 60068-2-78 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720

10. RezistenŃa la variaŃii de temperatură

SR EN 60068-2-14

cicluri - min.25 min.25 min.56 min.56 min.56

11. RezistenŃa la radiaŃii UV (4) SR EN 60068-2-5 cicluri - min.56 min.56 min.56 min.56 min.56

12. RezistenŃa chimică (5) SR EN ISO 2812-1 SR EN ISO 2812-2

ore - - min.24 min.168 min.168 -

19

SR EN 13501-1 +A1

Euro-clase

A1…F

13. ReacŃia la foc Conform Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcŃii pe baza performanŃelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul Ministerului Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului nr. 1822 din 07.10.2004 şi Ministerul AdministraŃiei şi Internelor nr.394 din 26.10.2004, cu modificările ulterioare.

14. Compatibilitatea dintre protecŃia la foc reactivă şi protecŃia anticorozivă(6)

Necesară pentru sistemele integrate de protecŃie, realizată din produse de protecŃie la foc şi produse de protecŃie anticorozivă, compatibile între ele.

15. Compatibilitate alimentară (conformitate cu cerinŃe sanitare)

Necesară pentru sistemele de protecŃie anticorozivă care pot veni în contact direct cu produse alimentare.

16. Emisii de substanŃe periculoase

Conform HG 699/2003 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenŃilor organici în anumite activităŃi şi instalaŃii, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenŃei acoperirilor cu grosimi de până la 250 microni. (2) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenŃei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni. (3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecŃie cu deformabilitate ridicată. (4) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecŃie aplicate la exterior sau la interior, dacă sunt supuse, tehnologic, unor asemenea acŃiuni. (5) Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomandă utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistenŃa la atmosferă umedă cu bioxid

de sulf (SR EN ISO 3231), rezistenŃa la îmbătrânire artificială (pentru protecŃii anticorozive de exterior) etc. (6) În medii cu clasele de corozivitate C1-C3 ordinea aplicării straturilor de protecŃie pe suportul din oŃel va fi următorul: 1- strat primar (grund)

anticoroziv; 2 - strat (uri) de protecŃie anticorozivă; 3 - strat (uri) de protecŃie la foc, cu condiŃia ca acest (e) strat (uri) să reziste la acŃiunea agenŃilor agresivi corespunzători claselor de corozivitate C2-C3.

În medii cu clasele de corozivitate C4-C5 ordinea aplicării straturilor de protecŃie pe suportul din oŃel va fi următorul: 1- strat primar (grund) anticoroziv; 2 - strat (uri) de protecŃie la foc; 3 - strat (uri) de protecŃie anticorozivă.

20

5. SISTEME DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ A CONSTRUCłIILOR DIN OłEL 5.1. CondiŃii generale 5.1.1. Sistemele de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel se vor alege în funcŃie de

clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de oŃel, de durabilitatea estimată a protecŃiei şi de considerente economice.

ProtecŃia împotriva coroziunii este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de întreŃinere/refacere a protecŃiei pe durata de serviciu a construcŃiei.

5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafeŃele de oŃel se clasifică în trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 12944-1:

a) durabilitate mică (L) : 2…5 ani ;

b) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;

c) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.

5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafeŃele de oŃel se clasifică în cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713-1:

a) durabilitate foarte mică (VL): 0…< 2 ani;

b) durabilitate mică (L): 2... < 5 ani;

c) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;

d) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;

e) durabilitate foarte mare (VH): ≥ 20 ani.

5.1.4. Principalii factori care determină durabilitatea sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafeŃele de oŃel sunt următorii :

a) tipul sistemului de protecŃie,

b) concepŃia structurii,

c) starea suportului înainte de pregătire,

d) gradul de pregătire a suportului,

e) calitatea metodei de pregătire a suportului,

f) starea îmbinărilor, marginilor şi sudurilor înainte de pregătire,

g) metoda de aplicare,

h) condiŃiile în care se efectuează aplicarea,

i) condiŃiile de expunere după aplicare.

5.1.5. Elementele de construcŃii din oŃel expuse la acŃiunea corozivă a mediului şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcŃiei să nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecŃie anticorozivă pe suprafaŃa suportului de oŃel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuŃia elementelor de construcŃii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităŃii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii.

21

5.1.6. În cazul reperelor din oŃel protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul îmbinărilor sudate prin polisare şi aplicarea unei paste de zincare la rece.

5.1.7. Principalele criterii şi niveluri de performanŃă care trebuie satisfăcute de stratul suport de oŃel (oŃel zincat) pe suprafaŃa căruia se aplică sistemele de protecŃie anticorozivă sunt precizate la pct. 4.2 (tabelele 4.2 şi 4.3).

5.1.8. Principalele criterii şi niveluri de performanŃă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecŃie anticorozivă, în funcŃie de clasa de corozivitate a mediului, sunt precizate la pct. 4.3 (tabelul 4.4).

5.1.9. La aplicarea sistemelor de protecŃie anticorozivă trebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecŃia mediului înconjurător, măsurile de protecŃia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

5.2. Alcătuirea generală a sistemelor de protecŃie anticorozivă

În tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alcătuirea generală a sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafaŃa elementelor de construcŃii din oŃel, precum şi domeniul de utilizare a acestora.

Tabelul 5.1

Nr. crt.

Tipul sistemului de protecŃie

Alcătuirea sistemului de protecŃie

Domeniul de utilizare

1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

- strat primar (grund) - strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea) - strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email)

protecŃia împotriva coroziunii a elementelor de construcŃii din oŃel noi sau remedierea/refacerea sistemelor de protecŃie existente

protecŃia împotriva coroziunii a elementelor de construcŃii din oŃel noi

2. Sisteme de acoperiri metalice

a) strat de zinc depus termic b) strat de zinc sau aluminiu

depus prin metalizare (pulverizare)

c) strat de zinc depus electrochimic

protecŃia elementelor/pieselor de îmbinare (şuruburi, piuliŃe, şaibe ş.a.) protecŃia împotriva coroziunii a elementelor de construcŃii din oŃel noi, în special a celor greu accesibile remedierilor pe durata de serviciu a construcŃiei

3.

Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

a) strat de zinc depus termic, protejat cu sisteme de acoperire prin vopsire

b) strat de zinc sau aluminiu depus prin metalizare, protejat cu sisteme de acoperire prin vopsire

c) strat de zinc depus electrochimic, protejat cu sisteme de acoperiri prin vopsire

protecŃia elementelor/pieselor de îmbinare (şuruburi, piuliŃe, şaibe ş.a.)

22

5.3. Sisteme de protecŃie anticorozivă pentru diferite clase de corozivitate

Alcătuirea detaliată a sistemelor de protecŃie anticorozivă prevăzute în tabelul 5.1, precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor şi nivelurilor de performanŃă menŃionate în tabelul 4.4, se prezintă la pct. 5.3.1…5.3.6 (exemplificări).

Sistemele de protecŃie anticorozivă prevăzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor sisteme alcătuite din alte produse de protecŃie sau din produse noi pentru care există agremente tehnice, dacă aceste sisteme îndeplinesc criteriile şi nivelurile de performanŃă menŃionate în tabelul 4.4, corespunzătoare clasei de corozivitate a mediului şi durabilităŃii estimate a protecŃiei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de corozivitate egală sau mai mare decât C3 se va stabili de către proiectant.

5.3.1. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C1

În medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesară protecŃia împotriva coroziunii a suprafeŃelor de oŃel.

In cazul în care din criterii estetice/de finisare rezultă necesitatea acoperirii suprafeŃelor de oŃel, se vor prevedea sistemele de protecŃie pentru clasa de corozivitate C2, menŃionate la pct. 5.3.2.


5.3.2.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.2 (SR EN ISO 12944-5).

5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc şi aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.3 (SR EN ISO 2063).

5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

Sistemele de protecŃie anticorozivă combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.4 (SR EN ISO 12944-5).

23

Tabelul 5.2

Straturi primare (grund) Strat(uri)

următo(a)r(e) Sistem de protecŃie

Durabilitatea estimată (vezi pct. 5.1.2) Nr.

crt. Liant

Tip de grund

Număr de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr de

straturi Grosime(1) totală, µm

mică medie mare

1. 1 40 2 80 X 2 1 până la 2 80

alchidic 2 până la 3 120 X X

3. 1 până la 2 80 Alchidic, acrilic,

policlorura de vinil, clorcauciuc(3)

2 până la 4 160 X X X

4.

alchidic divers(2)

1 până la 2 100 - 1 până la 2 100 X X

5. acrilic, policlorura de

vinil, clorcauciuc divers(2) 1 până la 2 80

acrilic, policlorura de vinil,

clorcauciuc(3) 2 până la 4 160 X X X

6. 1 până la 2 80 2 până la 3 120 X X 7.

epoxidic divers(2) 1 până la 2 80

epoxidic, poliuretanic


8. epoxidic, poliuretanic,

silicat de etil(4) grund bogat

în zinc 1 60(5) - 1 60 X X X

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80 µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.

24

Tabelul 5.3

Nr. crt.

Materialele de bază ale sistemului de protecŃie

(acoperiri metalice)

Standard de referinŃă

Grosimea minimă a acoperirii, microni

Durabilitatea estimată(1) (vezi pct. 5.1.3)

1.

strat de acoperiri metalice depus prin pulverizare termică, necolmatat sau colmatat (2): - zinc - aluminiu - aliaj AlMg5 - aliaj ZnAl15

SR EN ISO 2063

100 150 150 100

foarte mare foarte mare foarte mare foarte mare

(1) Durata de viaŃă până la prima mentenanŃă a sistemului de protecŃie. (2) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, şi aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

25

Tabelul 5.4

Suport: oŃel zincat la cald Pregătirea suprafeŃei: Se va indica de producătorul vopselei



Durabilitatea estimată(2)

(vezi pct. 5.1.2) Nr. crt.

Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi

Grosime(1) totală, µm

mică medie mare

1. - - - 1 80 X X X 2 1 40 2 120 X X X 3. 1 80 2 160 X X X 4.

policlorura de vinil

1 80


3 240 X X X

5. - - - 1 80 X X X 6. 1 40 2 120 X X X 7. 1 80 2 160 X X X 8.

acrilic 1 80

acrilic

3 240 X X X 9. - - - 1 80 X X X

10 1 60 2 120 X X X

11 1 80 2 160 X X X

12 1 80 3 240 X X X 13

Epoxidic, poliuretanic,

1 80


3 320 X X X

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat

Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.

26

5.3.3. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C3 5.3.3.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt

prezentate în tabelul 5.5 (SR EN ISO 12944-5). 5.3.3.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc şi aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 5.6 (SR EN ISO 14713-1 şi SR EN ISO 2063).

5.3.3.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate

C3 sunt prezentate în tabelul 5.7 (SR EN ISO 12944-5).

27

Tabelul 5.5

Suport : oŃel carbon uşor aliat Pregătirea suprafeŃei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)



Durabilitatea estimată (vezi pct. 5.1.2) Nr.

crt. Liant

Tip de grund

Număr de straturi

Grosime(1), µm



mică medie mare

1. 1 până la 2 80 2 până la 3 120 X

2 1 până la 2 80 2 până la 4 160 X X

3. 1 până la 2 80

alchidic


4.

alchidic divers(2)

1 până la 2 80 Alchidic, acrilic,

policlorura de vinil, clorcauciuc(3)


5. 1 până la 2 80 2 până la 4 160 X X

6.

acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc

divers(2) 1 până la 2 80



7. 1 80 2 până la 3 120 X 8. 1 80 2 până la 4 160 X X 9.

epoxidic divers(2) 1 80



10. 1 60(5) - 1 60 X X

11. 1 60(5) epoxidic, poliuretanic

2 120 X X X

12. 1 60(5) 2 la 3 160 X X

13.

epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)

grund bogat în zinc

1 60(5)


clorcauciuc(3) 3 200 X X X

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80 µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.

28

Tabelul 5.6

Nr. crt.


(acoperiri metalice)

Standard de

referinŃă


Durata de viaŃă (1)

min./max., ani


85 40/>100 foarte mare

140 67/>100 foarte mare 1.

strat de zinc depus termic pe elemente din oŃel

SR EN ISO

1461 200 95/>100 foarte mare

20 10/29 mare 2.

strat de zinc depus termic pe table din oŃel

SR EN 10346 42 20/60 foarte mare

3.

strat de zinc depus termic pe Ńevi din oŃel

SR EN 10240 55 26/79 foarte mare

15 7/21 mare 30 14/43 foarte mare 4.

strat de zinc depus prin difuzie (şerardizare)

SR EN 13811

45 21/65 foarte mare

5 2/7 mică 5.

strat de zinc depus electrochimic pe table din oŃel

SR EN ISO 2081 25 12/36 mare

6.


SR EN ISO 2063

100 150 150 100

48/>100 - -

48/>100

foarte mare foarte mare foarte mare foarte mare

8 4/11 medie 7.

strat de zinc depus mecanic

SR EN ISO 12683 25 12/36 mare

(1) Durata de viaŃă până la prima mentenanŃă a sistemului de protecŃie. Cifrele pentru durata de viaŃă au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viată minimă şi maximă pâna la prima mentenanŃă, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C3 (viteza de coroziune a zincului este cuprinsă între 0,7 microni/an şi 2,1 microni/an) rezultă o durabilitate estimată de 85/0,7 = 170 ani (>100 ani) şi 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjită la 40 ani). Durabilitatea estimată medie este de (40 + 170)/2 = 105 ani şi este este încadrată în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3). (2) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, şi aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

29

Tabelul 5.7

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat

Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.






Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. - - - 1 80 X 2 1 40 2 120 X X 3. 1 80 2 160 X X X 4.


1 80


3 240 X X X

5. - - - 1 80 X 6. 1 40 2 120 X X 7. 1 80 2 160 X X X 8.

acrilic 1 80

acrilic

3 240 X X X 9. - - - 1 80 X X

10 1 60 2 120 X X X

11 1 80 2 160 X X X

12 1 80 3 240 X X X 13

Epoxidic, poliuretanic,

1 80


3 320 X X X

30



Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt prezentate în tabelul 5.8 (SR EN ISO 12944-5).

5.3.4.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc şi

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt prezentate în tabelul 5.9 (SR EN ISO 14713-1 şi SR EN ISO 2063).


Sistemele de protecŃie anticorozivă combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt prezentate în tabelele 5.10 şi 5.11 (SR EN ISO 12944-5).

31

Tabelul 5.8

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră.

(5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.




Durabilitatea estimată (vezi pct. 5.1.2)

Nr. crt.

Liant Tip de grund

Număr de straturi

Grosime(1), µm



mică medie mare

1. 1 până la 2 80 alchidic 3 până la 5 200 X 2. 1 până la 2 80 3 până la 5 200 X

3. alchidic divers(2)

1 până la 2

alchidic, acrilic, policlorura de vinil,

clorcauciuc(3) 3 până la 5 240 X X

4. 1 până la 2 80 3 până la 5 200 X

5.

acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc

divers(2) 1 până la 2 80


clorcauciuc(3) 3 până la 5 240 X X

6. 1 până la 2 160 2 până la 3 200 X

7. 1 până la 2 160



8. 1 80 2 până la 3 240 X X

epoxidic divers(2)

1 80

epoxidic, poliuretanic 2 până la 3 280 X X X

10. 1 60(5) 2 până la 3 160 X 11. 1 60(5) 2 până la 3 200 X X 12. 1 60(5)


clorcauciuc(3) 3 până la 4 240 X X X 13. 1 60(5) 2 până la 3 160 X 14. 1 60(5) 2 până la 3 200 X X 15. 1 60(5)


3 până la 4 240 X X X 16.



1 60(5) - 1 60 X

32

Tabelul 5.9

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)

Standard de

referinŃă



min./max., ani


85 20/40 foarte mare

140 33/67 foarte mare 1.


SR EN ISO

1461 200 48/95 foarte mare

20 5/10 medie 2.


SR EN 10346 42 10/20 mare

3.


SR EN 10240 55 13/26 mare

15 4/7 medie 30 7/14 mare 4.


SR EN 13811

45 11/25 mare

5 1/2 foarte mică 5.


SR EN ISO 2081 25 6/12 medie

6.


SR EN ISO 2063

N.R.(3)

200 200 150

- - -

36/71

-

foarte mare foarte mare foarte mare

8 2/4 mică 7.



(1) Durata de viaŃă până la prima mentenanŃă a sistemului de protecŃie. Cifrele pentru durata de viaŃă au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viată minimă şi maximă pâna la prima mentenanŃă, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C4 (viteza de coroziune a zincului este cuprinsă între 2,1 microni/an şi 4,2 microni/an) rezultă o durabilitate estimată de 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjită la 40 ani) şi 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjită la 20 ani). Durabilitatea estimată medie este de (20 + 40)/2 = 30 ani şi este încadrată în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).

(2) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, şi aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare). (3)

N.R.= nerecomandat

33

Tabelul 5.10

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat.

Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.






Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. 1 80 2 160 X X 2.

policlorura de vinil 1 80

policlorura de vinil 3 240 X X X

3. 1 80 2 160 X X 4.

acrilic 1 80

acrilic 3 240 X X X

5. 1 60 2 120 X X

6. 1 80 2 160 X X X

7. 1 80 3 240 X X X 8.


1 80


3 320 X X X

34

Tabelul 5.11 Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.

Astuparea porilor Strat(uri)




Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. 1 NA(2) 2 160 X X X

2.


1 NA(2)


3 240 X X X

3. epoxidic 1 NA(2) 3 450 X X X

4. epoxidic,

poliuretanic 1 NA(2)

epoxidic, combinaŃie de

epoxi 3 320 X X X

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manieră semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului.

(3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.

35

5.3.5. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I 5.3.5.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

sunt prezentate în tabelul 5.12 (SR EN ISO 12944-5). 5.3.5.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc şi

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelul 5.13 (SR EN ISO 14713-1 şi SR EN ISO 2063).

5.3.5.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate

C5-I sunt prezentate în tabelele 5.14 şi 5.15 (SR EN ISO 12944-5).

36

Tabelul 5.12

(1) Grosimea nominală de film uscat.

(2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80 µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.


Straturi primare (grund) Strat(uri) următo(a)r(e) Sistem de protecŃie Durabilitatea estimată


Liant Tip de grund

Număr de straturi

Grosime(1)

, µm Tip de liant

Număr de straturi


mică medie mare

1. 1 până la 2 120 acrilic, clorcauciuc,

policlorura de vinil (3) 3 până la 4 280 X

2. 1 80 3 până la 4 320 X X X

3.

epoxidic, poliuretanic divers(2)

1 150

epoxidic, poliuretanic 2 300 X X

4. 1 60(5) 3 până la 4 240 X X 5. 1 60(5)


6.



1 60(5) acrilic, clorcauciuc, policlorura de vinil (3)


37

Tabelul 5.13

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)

Standard de

referinŃă



min./max., ani


85 10/20 mare



SR EN ISO

1461 200 24/48 foarte mare

20 2/5 mică 2.


SR EN 10346 42 5/10 medie

3.


SR EN 10240 55 7/13 mare

15 2/4 mică 30 4/7 medie 4.


SR EN 13811

45 6/11 medie




6.

strat de acoperiri metalice depus prin pulverizare termică, necolmatat sau colmatat (2): - zinc - aluminiu - aliaj Al-Mg - aliaj Zn-Al 15

SR EN ISO 2063

N.R.(3)

200 200 150

- - -

18/36

-





(1) Durata de viaŃă până la prima mentenanŃă a sistemului de protecŃie. Cifrele pentru durata de viaŃă au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viată minimă şi maximă pâna la prima mentenanŃă, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C5-I (viteza de coroziune a zincului este cuprinsă între 4,2 microni/an şi 8,4 microni/an) rezultă o durabilitate estimată de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjită la 20 ani) şi 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjită la 10 ani). Durabilitatea estimată medie este de (10 + 20)/2 = 15 ani şi este încadrată în clasa “mare” (vezi pct. 5.1.3).

(2) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, şi aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare). (3)

N.R.= nerecomandat

38

Tabelul 5.14






Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. 1 80 2 160 X 2.


policlorura de vinil 3 240 X X

3. 1 80 2 160 X 4.

acrilic 1 80

acrilic 3 240 X

5. 1 60 2 120 X

6. 1 80 2 160 X X

7. 1 80 3 240 X X 8.


1 80


3 320 X X X (1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat.

Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃă la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.

39

Tabelul 5.15

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manieră semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.

Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.





Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. 1 NA(2) 2 160 X

2.


1 NA(2)


3 240 X X


4. epoxidic,



epoxi 3 320 X X

40

5.3.6. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M


Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prevăzute în tabelul 5.16 (SR EN ISO 12944-5).

5.3.6.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc şi aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prezentate în tabelul 5.17 (SR EN ISO 14713-1 şi SR EN ISO 2063).


Sistemele de protecŃie anticorozivă combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prezentate în tabelele 5.18 şi 5.19 (SR EN ISO 12944-5).

41

Tabelul 5.16

(1) Grosimea nominală de film uscat.

(2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră. (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.


Straturi primare (grund) Strat(uri) următo(a)r(e) Sistem de protecŃie Durabilitatea estimată


Liant Tip de grund

Număr de straturi

Grosime(1), µm



mică medie mare

1. 1 150 2 300 X X

2. 1 80 epoxidic,

poliuretanic 3 până la 4 320 X X X

3. 1 400 - 2 400 X X

4.

epoxidic, poliuretanic divers(2)

1 250 epoxidic,

poliuretanic 2 500 X X X

5.. 1 60(5) 4 240 X X 6. 1 60(5)


7.



1 60(5) combinaŃie de epoxi 3 până la 4 400 X X X 8. combinaŃie de epoxi divers(2) 1 100 combinaŃie de epoxi 3 300 X X

42

Tabelul 5.17

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)

Standard de

referinŃă



min./max., ani


85 10/20 mare



SR EN ISO

1461 200 24/48 foarte mare

20 2/5 mică 2.


SR EN 10346 42 5/10 medie

3.


SR EN 10240 55 7/13 mare

15 2/4 mică 30 4/7 medie 4.


SR EN 13811

45 6/11 medie




6.


SR EN ISO 2063

150

200 250(3) 150

18/36 - -

18/36

-





(1) Durata de viaŃă până la prima mentenanŃă a sistemului de protecŃie. Cifrele pentru durata de viaŃă au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viată minimă şi maximă pâna la prima mentenanŃă, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C5-M (viteza de coroziune a zincului este cuprinsă între 4,2 microni/an şi 8,4 microni/an) rezultă o durabilitate estimată de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjită la 20 ani) şi 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjită la 10 ani). Durabilitatea estimată medie este de (10 + 20)/2 = 15 ani şi este încadrată în clasa “mare”(vezi pct. 5.1.3). (2) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, şi aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare). (3)

Utilizare pentru construcŃii offshore

43

Tabelul 5.18

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat.

Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.






Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. 1 80 2 160 X 2.


policlorura de vinil 3 240 X X

3. 1 80 2 160 X 4.

acrilic 1 80

acrilic 3 240 X

5. 1 60 2 120 X

6. 1 80 2 160 X X

7. 1 80 3 240 X X 8.


1 80


3 320 X X X

44

Tabelul 5.19

(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manieră

semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.

Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu) Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.





Liant Număr

de straturi

Grosime(1), µm

Tip de liant Număr

de straturi


mică medie mare

1. 1 NA(2) 2 160 X X

2.


1 NA(2)


3 240 X X X


4. epoxidic,



epoxi 3 320 X X X

45

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ

6.1. CondiŃii generale 6.1.1. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel trebuie să se desfăşoare în condiŃiile necesare pentru asigurarea calităŃii acestora, prin respectarea reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare, conform prevederilor din proiect/caiet de sarcini (a se vedea pct. 3.1.4).

6.1.2. Lucrările de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel se vor executa de firme specializate, cu personal calificat în această categorie de lucrări. 6.1.3. Înaintea începerii lucrărilor de protecŃie anticorozivă, executantul va analiza documentaŃia de execuŃie şi soluŃiile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucrărilor şi va solicita proiectantului, dacă este cazul, clarificarea eventualelor neconcordanŃe faŃă de situaŃia existentă la faŃa locului.

6.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirmă îndeplinirea tuturor exigenŃelor /condiŃiilor prevăzute în proiectul/caietul de sarcini. Orice neconcordanŃă va fi semnalată pentru rezolvare proiectantului, cu înştiinŃarea beneficiarului. 6.1.5. La executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel se vor utiliza numai produse de protecŃie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în standarde de produs sau documente tehnice legale.

6.1.6. Proiectantul va preciza în proiect, în funcŃie de clasa de corozivitate / agresivitate a mediului şi de complexitatea sistemului de protecŃie prevăzut, dacă şi care din operaŃiunile de protecŃie anticorozivă constituie faze determinante (puncte de oprire). ActivităŃile legate de fazele determinante (punctele de oprire) se vor desfăşura conform prevederilor legale.

6.1.7. Înaintea începerii lucrărilor de protecŃie anticorozivă se vor realiza suprafeŃe etalon (de referinŃă) cu sistemul de protecŃie adoptat, care constituie fază determinantă (puncte de oprire), şi vor fi avizate de proiectant şi beneficiar. Numărul şi dimensiunile suprafeŃelor etalon se vor stabili de către proiectant, de la caz la caz, în funcŃie şi de complexitatea sistemului de protecŃie adoptat şi forma elementelor de construcŃie şi având în vedere recomandările din tabelul 6.1 (SR EN 12944-7).

Tabelul 6.1 Aria totală a

suprafeŃei care trebuie să fie protejată (m2)

Numărul maxim recomandat de suprafeŃe etalon

Procentul maxim recomandat de

suprafeŃe etalon în raport cu suprafaŃa

totală ( %)

SuprafaŃa totală maximă

recomandată pentru suprafeŃele etalon

(m2) până la 2.000 3 0,6 12 2.000…5.000 5 0,5 25

5.000…10.000 7 0,5 50 10.000…25.000 7 0,3 75 25.000…50.000 9 0,2 100

Peste 50.000 9 0,2 200

46

6.1.8. La terminarea executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă se va întocmi un proces verbal de recepŃie calitativă pe faze, pe baza constatărilor şi verificărilor efectuate de comisia formată din reprezentanŃii executantului, proiectantului şi beneficiarului.

6.2. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă

6.2.1. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel cuprinde următoarele etape principale:

a) pregătirea suprafeŃei (suportului); b) pregătirea produselor de protecŃie; c) aplicarea produselor de protecŃie

6.2.1. Pregătirea suprafeŃei (suportului) 6.2.1.1. SuprafeŃele elementelor de construcŃie din oŃel, noi sau aflate în exploatare, ce urmează

a fi pregătite, în vederea aplicării sistemelor de protecŃie anticorozivă, pot fi: a) suprafeŃe neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de Ńunder, rugină sau alŃi compuşi de

coroziune aderenŃi la suprafaŃa de oŃel ; în funcŃie de starea iniŃială de coroziune a suportului de oŃel, suprafeŃele se clasifică în patru grade de coroziune (SR EN ISO 8501-1);

b) suprafeŃe protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO 1461, SR EN 10346, SR EN 10240); straturi de zinc, aluminiu şi aliajele lor, depuse prin metalizare (SR EN 2063); strat de zinc depus electrochimic (SR EN ISO 2081); strat de zinc depus prin difuzie (şerardizare) (SR EN 13811); straturi de zinc depuse mecanic (SR EN ISO 12683) ;

c) suprafeŃe protejate cu un grund de protecŃie temporară (SR EN 10238); d) suprafeŃe protejate cu straturi de vopsea, având diferite tipuri de defecte (SR EN ISO 4628

cu partile sale). 6.2.1.2. Sistemul de protecŃie anticorozivă se va aplica numai după executarea lucrărilor de

remediere a stării suprafeŃei elementelor de construcŃii din oŃel, dacă este cazul, care pot consta din: a) prelucrarea sudurilor, prin polizare, şlefuire etc., pentru asigurarea unor suprafeŃe uniforme şi netede, pentru categoriile a, c şi d de mai sus;

b) remedierea defectelor suprafeŃei (bavuri, Ńunder, rugozitate locală ş.a.), după caz, prin polizare, şlefuire, chituire etc., pentru toate categoriile de mai sus.

6.2.1.3. Pregătirea suprafeŃei elementelor de construcŃii din oŃel, noi sau aflate în exploatare, are

ca scop, pe lângă remedierile locale ale stării suprafeŃei, îndepărtarea oricăror depuneri care determină reducerea/pierderea aderenŃei straturilor de protecŃie aplicate ulterior: acumulări de praf, urme de ulei şi grăsimi, Ńunder, rugină, săruri şi alŃi compuşi contaminanŃi.

Pregătirea suprafeŃei se realizează prin următoarele procedee principale (descrise în anexa 7): a) curăŃare cu apă sau cu solvenŃi şi curăŃare chimică; b) curăŃare mecanică (curăŃare cu jet abraziv, periere mecanizată, periere manuală etc.); c) curăŃare cu flacără, urmată de curăŃare mecanică. Înaintea curăŃării mecanice este necesară degresarea suprafeŃelor. 6.2.1.4. În funcŃie de situaŃia existentă, sunt două tipuri de pregătire a suprafeŃei : a) pregătirea primară (totală) a suprafeŃei, constând din îndepărtarea Ńunderului, ruginii,

contaminanŃilor şi acoperirii protectoare existente, până la oŃel curat ; b) pregătirea secundară (parŃială) a suprafeŃei, constând din îndepărtarea ruginii,

contaminanŃilor şi acoperirii protectoare pe zonele cu defecte şi degradări, păstrând intacte părŃile "sănătoase" ale acoperirii protectoare.

47

6.2.1.5. În funcŃie de tipul de pregătire a suprafeŃei, gradele de pregătire a suprafeŃei se clasifică

în următoarele categorii : a) pentru pregătirea primară (SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-4 şi SR EN ISO 12944-

4): (i) grade de pregătire Sa 1, Sa 2, Sa 2½ şi Sa 3, pentru curăŃarea cu jet abraziv; (ii) grade de pregătire St 2 şi St 3, pentru curăŃarea manuală sau mecanizată ; (iii) gradul de pregătire Fl, pentru curăŃarea cu flacără; (iv) grade de pregătire Wa 1, Wa 2 şi WSa 2½, pentru curăŃarea cu apă la presiune

ridicată. (v) gradul de pregătire Be, pentru curăŃarea prin decapare acidă;

b) pentru pregătirea secundară (SR EN ISO 8501-2 şi SR EN ISO 12944-4): (i) grade de pregătire Psa 2, Psa 2,5 şi Psa 3, pentru curăŃarea locală cu jet abraziv (ii) grade de pregătire PSt 2 şi PSt 3, pentru curăŃarea locală mecanizată sau manuală; (iii) gradul de pregătire PMa, pentru curăŃarea locală mecanizată.

În anexele 5…7 sunt prezentate gradele de pregătire a suprafeŃei, în funcŃie de tipul de pregătire a suprafeŃei, precum şi procedeele de curăŃare recomandate, caracteristicile principale ale suprafeŃelor pregătite şi domeniul de aplicare. 6.2.1.6. Pregătirea suprafeŃei elementelor de construcŃii din oŃel se va planifica astfel încât aplicarea primului strat din alcătuirea sistemului de protecŃie anticorozivă să se realizeze după maximum 3 ore de la terminarea acesteia. 6.2.2. Pregătirea produselor de protecŃie

Pregătirea produselor de protecŃie, la locul de aplicare, constă în:

c) verificarea menŃinerii calităŃii produselor, în principal ca urmare a depozitării acestora; d) condiŃionarea produselor de protecŃie, respectiv aducerea acestora în condiŃiile de

temperatură impuse pentru aplicare; e) selectarea şi omogenizarea componenŃilor în ambalajele originale; f) dozarea componenŃilor, în conformitate cu fişa tehnică a produsului de protecŃie şi numai în

cantităŃile corelate cu timpul de lucrabilitate a acestuia; g) omogenizarea produsului ce urmează a fi aplicat, cu respectarea ordinii, timpului şi modului

de amestecare a componenŃilor, conform instrucŃiunilor de aplicare ale producătorului. 6.2.3. Aplicarea produselor de protecŃie 6.2.3.1. Aplicarea straturilor de protecŃie pe suprafaŃa elementelor de construcŃii din oŃel noi se

va realiza, de regulă, înainte de montarea acestora (la sol, de preferat în atelier). Se poate accepta ca ultimul(ele) strat(uri) al(e) sistemului de protecŃie anticorozivă să se aplice după montarea elementelor. NuanŃa culorii trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicat.

6.2.3.2. Aplicarea succesivă a straturilor din alcătuirea sistemului de protecŃie anticorozivă se va realiza conform prevederilor din documentaŃia de execuŃie şi caietele de sarcini. Se vor respecta indicaŃiile producătorului produsului de protecŃie, referitoare la:

a) asigurarea condiŃiilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare, umiditatea relativă a aerului, absenŃa noxelor ş.a.;

48

b) asigurarea condiŃiilor impuse suprafeŃei suport: temperatură, umiditate, lipsa contaminanŃilor ş.a.;

c) procedeul de aplicare a produselor de protecŃie (mecanizat sau manual); d) timpul de uscare/întărire; e) verificarea calităŃii stratului întărit înaintea aplicării stratului următor; f) respectarea condiŃionărilor de timp între aplicarea straturilor succesive, dacă este cazul; g) verificarea protecŃiei aplicate şi eventuale remedieri; h) timpul şi condiŃiile de păstrare până la darea în exploatare a protecŃiei aplicate. 6.3. CondiŃii de verificare a calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă

6.3.1. GeneralităŃi

6.3.1.1. Verificarea calităŃii şi recepŃiile pe faze a lucrărilor de pregătire a suprafeŃei şi a

lucrărilor de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel (etape, metode, frecvenŃe, responsabilităŃi, înregistrări) se vor efectua în conformitate cu reglementările prevăzute în proiect/caiet de sarcini.

Lucrările de pregătire a suprafeŃei vor fi delimitate pe etape, stabilite în funcŃie de condiŃiile precizate pentru această categorie de lucrări şi vor face obiectul unor procese verbale pentru lucrări ascunse.

După realizarea sistemului de protecŃie anticorozivă pe suprafaŃa etalon, care este fază determinantă (punct de oprire), proiectantul va consemna în scris acceptarea, după verificare, a suprafeŃelor etalon executate, precum şi, dacăeste cazul, observaŃii sau condiŃii suplimentare pentru executarea lucrării respective.

6.3.1.2. În cazul în care unitatea executantă are sistem propriu de management al calităŃii, atunci

lucrările de protecŃie anticorozivă vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuŃie, plan de control al calităŃii etc.).

6.3.1.3. Verificarea calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă se efectuează înaintea începerii aplicării acoperirilor protectoare, în timpul şi după aplicarea acestora, în scopul constatării îndeplinirii condiŃiilor privind:

a) gradul de pregătire a suprafeŃei suport; b) calitatea produselor de protecŃie anticorozivă; c) procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protecŃie anticorozivă; d) calitatea sistemului de protecŃie anticorozivă realizat.

6.3.1.4. Pentru asigurarea calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel se impun verificări în următoarele etape:

a) la recepŃia produselor de protecŃie anticorozivă; b) privind păstrarea şi depozitarea produselor de protecŃie; c) asigurarea condiŃiilor prealabile la punerea în operă; d) înaintea aplicării acoperirilor protectoare; e) în timpul aplicării acoperirilor protectoare; f) după aplicarea acoperirilor protectoare.

6.3.2. RecepŃia produselor de protecŃie

6.3.2.1. RecepŃia produselor de protecŃie se bazează, în primul rând, pe declaraŃiile de conformitate şi termenele de valabilitate emise de producător, pentru fiecare lot de produse.

49

6.3.2.2. Controlul de calitate pentru produsele de protecŃie, care să ateste conformitatea cu documentaŃia producătorului, standardul de produs sau documentele tehnice legale, se execută pe şantier, de către personal specializat.

6.3.2.3. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale, pe loturi de produse:

a) pentru produse lichide: ● aspect (vizual); ● culoare (vizual); ● densitate (SR EN ISO 2811-1…4); ● timpul de curgere (SR EN ISO 2431); ● intervalul maxim de utilizare (pot-life), pentru produse în doi sau mai mulŃi componenŃi (SR EN ISO 9514); ● timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;

b) pentru produse solide (pulverulente):

● aspect (vizual); ● culoare (vizual); ● sorturi granulometrice (STAS 4606); ● densitate aparentă în stare uscată (STAS 4606); ● umiditate (SR EN 1097-5).

6.3.3. Asigurarea condiŃiilor prealabile pentru punerea în operă

6.3.3.1. Asigurarea condiŃiilor prealabile pentru punerea în operă a protecŃiilor anticorozive aplicate pe suprafaŃa construcŃiilor din oŃel, se efectuează de către executant, în conformitate cu prevederile documentaŃiei de execuŃie, respectându-se următoarele etape şi cerinŃe:

a) asigurarea utilajelor, sculelor şi dispozitivelor necesare, a spaŃiilor de acces sau necesare pentru protecŃia muncii; b) asigurarea condiŃiilor de microclimat necesare pregătirii produselor; dacă în documentele tehnice legale, standardele de produs şi fişele tehnice ale producătorului nu se fac precizări, condiŃiile trebuie să fie următoarele: temperatura cuprinsă între + 50C şi + 300C, umiditatea relativă a aerului maximum 70%; c) condiŃionarea produselor, înainte de preparare şi aplicare; produsele trebuie aduse din spaŃiile de depozitare şi menŃinute la temperaturi cuprinse între + 150C şi + 250C dacă în documentele tehnice legale, standardele de produs şi fişele tehnice ale producătorului nu se fac alte precizări; d) asigurarea calităŃii suprafeŃei suport din oŃel/beton, care trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rouă, max. + 400C; lipsă umiditate, praf sau alte impurităŃi; e) cunoaşterea, pentru respectarea strictă, a următoarelor cerinŃe la aplicarea straturilor de protecŃie:

- compoziŃiile şi dozajele; - intervalul maxim de utilizare (pot-life); - modul de aplicare: - timpul şi condiŃiile de păstrare pe perioada de reticulare; - timpul de reticulare; - aderenŃa şi compactarea, pe toată suprafaŃa.

6.3.3.2. În afara cerinŃelor de la pct. 6.3.3.1., executantul va efectua, înainte de punerea în operă, la realizarea suprafeŃei etalon, următoarele verificări:

50

a) verificarea calităŃii produselor anticorozivă, în ceea ce priveşte: aspectul produselor (pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare (pot-life) şi timpul de uscare (în funcŃie de temperatura mediului ambiant) ş.a.; b) stabilirea porŃionării amestecului din doi sau mai mulŃi componenŃi, la produsele cu întărire exotermă, pe bază de încercări preliminare efectuate la faŃa locului; c) verificarea consumurilor specifice şi a grosimilor efective ale straturilor de protecŃie aplicate; d) verificarea, prin încercări, a aderenŃei la suprafaŃa suport; e) verificarea gradului de întărire a produselor de protecŃie puse în operă.

6.3.4. Verificări înaintea aplicării acoperirilor protectoare 6.3.4.1. Verificarea calităŃii produselor de protecŃie se face pe fiecare produs în parte. Produsele pot fi introduse în lucrare dacă, în urma verificărilor efectuate, se constată:

- existenŃa documentelor tehnice legale pentru produsele respective; - existenŃa şi conŃinutul declaraŃiei de conformitate cu care au fost livrate produsele; - nedepăşirea termenului de valabilitate a produselor.

Produsele pentru care există dubii asupra calităŃii sau care au termene de valabilitate expirate se folosesc numai cu avizul unui operator economic de specialitate.

6.3.4.2. Verificarea calităŃii pregătirii suprafeŃei construcŃiilor din oŃel se face pe fiecare fază de

lucru şi pe fiecare porŃiune de suprafaŃă executată, atât în ceea ce priveşte aspectul, cât şi modul de execuŃie.

6.3.4.3. După terminarea lucrărilor de pregătire a suprafeŃei se vor efectua următoarele verificări:

- verificarea existenŃei şi întocmirii corecte a procesului verbal pentru lucrări ascunse; - verificarea calităŃii pregătirii suprafeŃei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare,

care se va efectua pe cel puŃin 5% din suprafaŃa totală a lucrărilor efectuate; mărimea suprafeŃei verificate se stabileşte prin proiect/caiet de sarcini, în funcŃie de dimensiunile suprafeŃei de protejat (inclusiv în zonele greu accesibile), astfel încât aspectul acesteia să poată fi examinat corespunzător.

Dacă se constată că aspectul suprafeŃei verificate nu este corespunzător gradului de pregătire prevăzut în documentaŃia de execuŃie (caietul de sarcini), se verifică întreaga suprafaŃă pregătită.

Lucrările constatate ca fiind necorespunzătoare se refac.

6.3.4.4. Constatările privind verificările efectuate se consemnează în procese verbale de recepŃie pentru lucrări ascunse.

6.3.5. Verificări în timpul aplicării acoperirilor protectoare

6.3.5.1. Verificarea condiŃiilor de mediu în care se execută lucrările de protecŃie anticorozivă se efectuează permanent, cu instrumente de măsurare adecvate (termometru, higrometru ş.a.).

6.3.5.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protecŃie anticorozivă şi de aplicare succesivă a straturilor de protecŃie se efectuează permanent, urmărindu-se respectarea strictă a prevederilor din documentaŃia de execuŃie (caietul de sarcini) şi din instrucŃiunile de aplicare ale produselor, furnizate de producătorii acestora.

6.3.5.3. Verificarea aspectului întregii suprafeŃe, înainte de aplicarea fiecărui strat de protecŃie, se efectuează permanent, vizual, urmărindu-se ca :

51

a) aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protecŃie anticorozivă să se facă numai pe suprafeŃe curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurităŃi; b) fiecare strat de protecŃie să fie continuu, uniform, lipsit de băşici, încreŃituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628); c) fiecare strat de protecŃie să aibă o culoare uniformă pe toată suprafaŃa protejată.

Se va verifica grosimea stratului de protecŃie umed. Dacă un strat de protecŃie nu este continuu şi uniform sau are o culoare neuniformă, va fi

acoperit cu încă un strat din acelaşi produs, care nu se ia în considerare la numărul total de straturi. Dacă un strat de protecŃie prezintă zone cu defecte de tipul celor menŃionate la pct. 6.3.5.3.b, se

îndepărtează zonele cu defecte şi se aplică din nou stratul, cu acelaşi produs. 6.3.6. Verificări după aplicarea acoperirilor protectoare

6.3.6.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protecŃie anticorozivă se face vizual, pe

întreaga suprafaŃă. Sistemul de protecŃie se consideră corespunzător dacă acoperirea este continuă, uniformă, lipsită de băşici, încreŃituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.

6.3.6.2. Verificările privind grosimea, aderenŃa şi numărul de straturi ale sistemului de protecŃie anticorozivă se vor efectua prin sondaj. Numărul şi locul efectuării acestor verificări se vor stabili prin documentaŃia de execuŃie (caietul de sarcini).

6.3.6.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protecŃie anticorozivă se efectuează prin metodele prevăzute în SR EN ISO 2808. În cazul utilizării metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, după verificare, aplicând integral sistemul de protecŃie prevăzut.

6.3.6.4. Verificarea aderenŃei sistemului de protecŃie anticorozivă se efectuează prin metoda grilei (SR EN ISO 2409) şi prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). După verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.6.5. Verificarea aplicării numărului de straturi ale sistemului de protecŃie anticorozivă se efectuează prin îndepărtarea succesivă a straturilor componente ale sistemului de protecŃie şi examinarea cu ochiul liber. După verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.6.6. Dacă aspectul, grosimea totală sau aderenŃa sistemului de protecŃie anticorozivă nu sunt corespunzătoare documentaŃiei de execuŃie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra măsurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea parŃială/totală a sistemului de protecŃie sau alte măsuri).

6.3.6.7. Rezultatele tuturor verificărilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de recepŃie calitativă pe faze. 6.3.7. RecepŃia lucrărilor de protecŃie anticorozivă RecepŃia lucrărilor de protectie anticorozivă a construcŃiilor din oŃel se va executa în comun, de către beneficiar, proiectant şi executant, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Se vor avea în vedere următoarele: - aspectul suprafeŃelor protecŃiilor anticorozive aplicate (care trebuie sa fie continui, uniforme, aderente la suport, fără băşici, încreŃituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte), consemnate atât pe etape, prin procese verbale de lucrări ascunse, cât şi pentru toată protecŃia anticorozivă, prin procese verbale de recepŃie; - abaterile dimensionale prevăzute în documentaŃia de execuŃie elaborată de proiectant;

52

- consemnarea acestor date în documentaŃia de execuŃie elaborată de proiectant; - consemnarea acestor date în documentele de recepŃie a lucrărilor.

7. MĂSURI PRIVIND PROTECłIA ŞI IGIENA MUNCII

7.1. Pe durata executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă se vor respecta cu stricteŃe măsurile de protecŃia şi igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaŃia de execuŃie întocmită de proiectant.

7.2. Măsurile privind protecŃia şi igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii produselor de protecŃie anticorozivă, precum şi pe reglementările aplicabile în domeniu, în vigoare:

a) Hotărârea de Guvern nr.300/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 252 din 26 martie 2006;

b) Legea nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006

c) Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi sănătăŃii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.882 din 30 octombrie 2006

d) Ordinul 508/933 privind aprobarea Normelor generale de protecŃia muncii cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.880 din 06 decembrie 2002

e) Ordinul nr. 700/1999 privind aprobarea Normelor specifice de protecŃie a muncii pentru lucrări de izolaŃii termice, hidrofuge şi protecŃii anticorosive, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.634 din 27 decembrie 1999

f) Ordinul nr.339/1996 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.200 din 27 august 1996

g) Ordinul nr.235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii privind lucrul la înălŃime, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.217din 22 septembrie 1995

h) Ordinul nr.225/1995 privind aprobarea Normativului- cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecŃia muncii, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.189 din 21 august 1995.

7.3. În afara reglementărilor tehnice menŃionate se fac următoarele precizări:

a) muncitorii care execută lucrările de protecŃie anticorozivă, precum şi persoanele care supraveghează lucrul, trebuie să poarte costume speciale, ochelari de protecŃie şi mănuşi speciale de protecŃie;

b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie să-şi cureŃe mâinile cu solvenŃi adecvaŃi după care se spală cu apă cu detergent sau săpun şi se ung cu o cremă emoliantă; aceste operaŃiuni se desfăşoară în afara ariei de lucru;

c) păstrarea alimentelor şi consumul lor la locul de muncă sunt strict interzise; a) în spaŃiile de lucru, pe toată durata executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă, sunt

interzise fumatul sau aprinderea vreunui foc; b) instalaŃiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie să fie corespunzătoare

cerinŃelor pentru utilizarea în atmosferă potenŃial explozivă;

53

c) se interzice folosirea, pentru ştergerea suprafeŃelor, a materialelor din fibre sintetice sau lână, care pot produce scântei datorită încărcărilor electrostatice prin frecare;

d) muncitorii trebuie să fie instruiŃi şi asiguraŃi, în special pentru lucrul la înălŃime (coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementărilor tehnice în vigoare.

7.4. FaŃă de reglementările menŃionate, responsabilul cu protecŃia muncii şi responsabilul de

lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare privind protecŃia şi igiena muncii.

8. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

8.1. Pe durata executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă se vor respecta cu stricteŃe măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaŃia de execuŃie întocmită de proiectant.

8.2. Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii produselor de protecŃie anticorozivă, precum şi pe următoarele reglementări aplicabile în domeniu, în vigoare:

a) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 633 din 21 iulie 2006

b) Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 216 din 29 martie 2007.

8.3. FaŃă de reglementările menŃionate, responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua

măsuri specifice, suplimentare de prevenire şi stingere a incendiilor.

54

ANEXA 1

REFERINłE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE A1. LegislaŃie: Nr. crt

Acte legislative PublicaŃia

1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, cu modificările ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 /01/1995

2. Hotarârea Guvernului nr.622/2004 privind stabilirea condiŃiilor de introducere pe piaŃă a produselor pentru constructii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 11 mai 2004 şi republicare in MOF nr. 487 din 20.07.2007

3. Hotarârea Guvernului nr.699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenŃilor organici în anumite activităŃi şi instalaŃii, cu modificările şi completările ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 08/07/2003

4. Ordinul nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcŃii pe baza performanŃelor de comportare la foc, cu modificările şi completările ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27.01.2005

5. Hotărârea de Guvern nr.300/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.


6. Legea nr. 319/2006 a securităŃii şi sănătăŃii în muncă


7. Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi sănătăŃii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare


8 Ordinul 508/933 privind aprobarea Normelor generale de protecŃia muncii cu modificările ulterioare


9. Ordinul nr. 700/1999 privind aprobarea Normelor specifice de protecŃie a muncii pentru lucrări de izolaŃii termice, hidrofuge şi protecŃii anticorosive

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.634 din 27.12.1999

55

10. Ordinul nr.339/1996 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice


11. Ordinul nr.235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii privind lucrul la înălŃime


12. Ordinul nr.225/1995 privind aprobarea Normativului- cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecŃia muncii


13. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor


14. Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor


A2. Standarde:

1. SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

2. SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008

Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oŃel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naŃională

3. SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009

Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

4. SR EN 1993-1-3:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece

5. SR EN 1993-1-3:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece

6. SR EN 1993-1-3:2007/NB:2008

Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece. Anexa NaŃională

7. SR EN 1993-2:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 2: Poduri de oŃel

8. SR EN 1993-2:2007/AC2010 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 2: Poduri de oŃel

9. SR EN 1993-2:2007/NB:2009

Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 2: Poduri de oŃel. Anexa naŃională

56

10. SR EN 1993-1-8:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor

11. SR EN 1993-1-8:2006/AC :2010 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor

12. SR EN 1993-1-8:2006/ NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor. Anexă NaŃională

13. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 1: Introducere generală

14. SR EN ISO 12944-2: 2002 Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 2: Clasificare a mediului

15. SR EN ISO 12944-3 : 2002 Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 3: Proiectare şi dispoziŃii constructive

16. SR EN ISO 12944-4 : 2002

Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri de suprafeŃe şi de pregătire a suprafeŃelor

17. SR EN ISO 12944-5: 2008 Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire

18. SR EN ISO 12944-7: 2008 Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 7: Execurarea şi supravegherea lucrărilor de vopsire

19. SR ISO 9223:1996 Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare

20. SR ISO 9226:1995 Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor . Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referinŃă pentru evaluarea corozivităŃii

21. SR ISO 9225:1996 Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Măsurarea poluării

22. SR ISO 9224: 1996 Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Valori de referinŃă pentru clasele de corozivitate

23. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor

57

24. SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor

25. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod: Bazele proiectării structurilor

26. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă

naŃională

27. SR EN 1990:2004//A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexa A2: AplicaŃie pentru poduri. Anexă naŃională.

28. SR EN ISO 8501-3 :2007 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 3: Grade de pregătire a sudurilor, marginilor şi altor suprafeŃe cu imperfecŃiuni

29. SR EN ISO 8501-1:2007

Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 1: Grade de ruginire şi grade de pregătire a suporturilor de oŃel neacoperite şi a suporturilor de oŃel după îndepărtarea acoperirilor anterioare

30. SR EN ISO 8501-2:2002

Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 2: Grade de pregătire a suporturilor de oŃel acoperite anterior, după îndepărtarea locală a acoperirilor

31. SR EN ISO 8501-4:2007

Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 4: CondiŃiile iniŃiale ale suprafeŃei, grade de pregătire şi grade de îndepărtare a ruginii după decaparea cu apă la presiune ridicată

32. SR EN ISO 8503-1:2003 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 1: Precizări şi definiŃii referitoare la plăcile de comparare ISO pentru profilul suprafeŃei în vederea evaluării suprafeŃelor decapate abraziv

33. SR EN ISO 8503-2:2003 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 2: Metodă pentru clasificare a profilului unei suprafeŃe de oŃel decapate abraziv. Procedeul prin comparare

58

34. SR EN ISO 8503-3:2003 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării

vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 3: Metodă de etalonare a plăcilor de comparare ISO pentru profilul suprafeŃei şi de determinare a profilului suprafeŃei. Procedeul cu microscop

35. SR EN ISO 8503-4:2003 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 4: Metodă de etalonare a plăcilor de comparare ISO pentru profilul suprafeŃei şi de determinare a profilului suprafeŃei. Procedeul cu palpator

36. SR EN ISO 8502-2:2006 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a gradului de curăŃare a suprafeŃei. Partea 2: Determinării de laborator a clorurilor de pe suprafeŃele curăŃate

37. SR EN ISO 8502-3:2003 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafeŃe de oŃel pregătite pentru vopsire (metoda cu bandă sensibilă la apăsare)

38. SR EN ISO 8502-4:2003 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 4: Linii directoare pentru estimarea probabilităŃii de condensare înainte de aplicarea vopselelor

39. SR EN ISO 8502-5:2005 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafeŃele curăŃate (metoda cu tub detector de ioni)

40. SR EN ISO 8502-6:2007 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 6: ExtracŃia contaminaŃilor solubili în vederea analizei. Metoda Bresle

41. SR EN ISO 8502-8:2005 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 8: Metoda de teren pentru determinarea

59

refractometrică a umidităŃii

42. SR EN ISO 8502-9:2002 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 9: Metoda în situ pentru determinarea sărurilor solubile în apă prin conductometrie

43. SR EN ISO 8502-11:2006 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 11: Metoda de teren pentru determinarea turbidimetrică a sulfaŃilor solubili în apă

44. SR EN ISO 8502-12:2005 Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 12: Metoda de teren pentru determinarea prin titrare a ionilor feroşi solubili în apă

45. SR EN ISO 2409:2007 Vopsele şi lacuri. Încercare la caroiaj

46. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele şi lacuri. Încercare la tracŃiune

47. SR EN ISO 6272-1:2004 Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenŃa la şoc). Partea 1: Încercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaŃă mare

43. SR EN ISO 6272-2:2006 Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenŃa la şoc). Partea 2: Încercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaŃă mică

44. 44 SR EN ISO 1518:2003 Vopsele şi lacuri. Încercarea la zgâriere

45 SR EN ISO 6860:2006 Vopsele şi lacuri. Încercarea la îndoire (mandrină conică)

46 SR EN ISO 1519:2011 Vopsele şi lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)

47 SR EN ISO 1522:2007 Vopsele şi lacuri. Încercarea de amortizare a pendulului

48 SR EN ISO 9227:2007 Încercări la coroziune în atmosfere artificiale. Încercări în ceaŃă salină

49 SR ISO 11503:1997 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la umiditate (condensare repetată)

50 SR EN ISO 6270-1:2002 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la

60

umiditate. Partea 1: Condensarea continuă

51 SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la umiditate. Partea 2: Procedură pentru expunerea epruvetelor în atmosferă de apă de condens

52 SR EN 60068-2-5:2001 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări - Încercarea Sa: RadiaŃie solară artificială la nivelul solului

53 SR EN 60068-2-14:2010 Încercări de mediu. Partea 2-14: Încercări. Încercarea N: VariaŃii de temperatură

54

SR EN 60068-2-33:2002 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Ghid pentru încercări la variaŃii de temperatură

55 SR EN 60068-2-78: 2004 Încercări de mediu. Partea 2-78: Încercări - Încercarea Cab: Căldura umedă, continuă

56 SR EN ISO 2812-1: 2007 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa

57 SR EN ISO 2812-2: 2007 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune în apă

58 SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcŃie. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacŃie la foc

59 SR EN ISO 14713-1: 2010 Acoperiri de zinc. Ghid şi recomandări pentru protecŃia împotriva coroziunii fontei şi oŃelului în construcŃii. Partea 1: Principii generale de proiectare şi rezistenŃă la coroziune

60 SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termică. Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice. Zinc, aluminiu şi aliajele lor

61 SR EN ISO 1461:2009 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oŃel. SpecificaŃii şi metode de încercare

62 SR EN 10346:2009 Produse plate de oŃel acoperite continuu prin imersie la cald. CondiŃii tehnice de livrare

63 SR EN 10240: 2000 Acoperiri de protecŃie interioare şi/sau exterioare pentru Ńevi de oŃel. CondiŃii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalaŃii automate

64 SR EN 13811: 2003 Şerardizare. Acoperiri prin difuzie de zinc pe produse feroase. SpecificaŃie

61

65 SR EN ISO 2081: 2009 Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice.

Acoperiri electrochimice de zinc pe fontă sau oŃel, cu tratament suplimentar

66 SR EN ISO 12683:2005 Acoperiri mecanice de zinc. SpecificaŃii şi metode de verificare

67 SR EN 1090-2:2008 Executarea structurilor de oŃel şi structurilor de aluminiu. Partea 2: CerinŃe tehnice pentru structurile de oŃel

68 SR EN ISO 3231:2002 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la atmosferă umedă care conŃine dioxid de sulf

69. SR EN 10238:2009 Produse de oŃel pentru construcŃii sablate şi grunduite prin procedee automate.

70. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare.

71. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare

72. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire.

73. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare.

74. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere.

75. SR EN ISO 4628-6:2008 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării

62

suprafeŃelor vopsite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii schimbărilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.

76. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucată de velur.

77. SR EN ISO 4628-8:2005 Lacuri şi vopsele. Evaluarea degradării suprafeŃelor vopsite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere şi a coroziunii în jurul unei zgârieturi.

78. SR EN ISO 4628-10:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiformă.

79. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele şi lacuri. Determinarea densităŃii. Partea 1: Metoda cu picnometru.

81. SR EN ISO 2811-2: 2011 Vopsele şi lacuri. Determinarea densităŃii. Partea 2: Metoda cu corp imersat.

82. SR EN ISO 2811-3: 2011 Vopsele şi lacuri. Determinarea densităŃii. Partea 3: Metoda cu oscilator.

83. SR EN ISO 2811-4: 2011 Vopsele şi lacuri. Determinarea densităŃii. Partea 4: Metoda cu cilindru sub presiune.

84. SR EN ISO 2431: 1997 Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere.

85. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri şi vopsele. Determinarea duratei de viaŃă a sistemelor de acoperire multicomponente. Pregătirea şi condiŃionarea eşantioanelor şi linii directoare pentru încercare.

86. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri şi vopsele. Încercări de uscare. Partea 1: Determinarea uscării în adâncime şi a timpului de uscare în adâncime.

87. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare

63

cu lianŃi minerali. Metode de încercare.

88. SR EN 1097-5:2008 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea conŃinutului de apă prin uscare în etuvă ventilată.

64

ANEXA 2

CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

ASUPRA CONSTRUCłIILOR DIN OłEL SUPRATERANE

A2.1. Mediile agresive atmosferice se clasifică în cinci clase de corozivitate (SR ISO 9223):

• C1 - foarte slabă;

• C2 - slabă;

• C3 - medie;

• C4 - ridicată;

• C5 - foarte ridicată.

sau în şase clase de corozivitate (SR EN ISO 12944-2), clasa C5 divizându-se în C5-I pentru medii industriale şi în C5-M pentru medii marine :

• C1 - foarte slabă;

• C2 - slabă;

• C3 - medie;

• C4 - ridicată;

• C5-I - foarte ridicată - industrială;

• C5-M - foarte ridicată - marină.

A2.2. Clasa de corozivitate se stabileşte în funcŃie de:

a) viteza de coroziune determinată pe epruvete etalon, conform pct. A2.2.1; b) durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe şi de nivelul de poluare cu dioxid de sulf (SO2) şi cu cloruri (Cl-), conform pct. A2.2.2. A2.2.1 Stabilirea clasei de corozivitate în funcŃie de viteza de coroziune determinată pe epruvete etalon

A2.2.1.1. În tabelul A2.1 sunt prezentate, pentru fiecare clasă de corozivitate, vitezele de coroziune determinate după un an de expunere, pentru metale de referinŃă (oŃel nealiat, zinc).

65

Tabelul A2.1

Viteza de coroziune (rcor) a metalelor

OŃel nealiat Zinc Clasa de

corozivitate

g/(m2 , an) µm/an g/(m2, an) µm/an

C1 rcor ≤ 10 rcor ≤ 1,3 rcor ≤ 0,7 rcor ≤ 0,1

C2 10< rcor ≤ 200 1,3< rcor ≤ 25 0,7< rcor ≤ 5 0,1< rcor ≤ 0,7

C3 200 < rcor ≤ 400 25 < rcor ≤ 50 5 < rcor ≤ 15 0,7< rcor ≤ 2,1

C4 400 < rcor ≤ 650 50 < rcor ≤ 80 15 < rcor ≤ 30 2,1< rcor ≤ 4,2

C5 650 < rcor ≤ 1500 80 < rcor ≤ 200 30 < rcor ≤ 60 4,2 < rcor ≤ 8,4

NOTE:

(i). Metodele de determinare a vitezei de coroziune a epruvetelor de referinŃă sunt stabilite în SR ISO 9226. (ii). Vitezele de coroziune exprimate în grame pe metru pătrat şi an [g/ (m2, an)] sunt exprimate şi în micrometri pe an (µm/an), rotunjite. (iii). Materialele pentru epruvete sunt caracterizate în SR ISO 9226. (iv). Vitezele de coroziune care depăşesc limita superioară a clasei C5 reprezintă medii care ies din cadrul prezentului ghid. A2.2.1.2. Valorile din tabelul A.1.1 nu pot fi extrapolate pentru a prevedea comportarea la

coroziune pe termen lung. Valorile de referinŃă şi informaŃii suplimentare asupra coroziunii sunt cuprinse în SR ISO 9224. A2.2.2. Stabilirea clasei de corozivitate în funcŃie de durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe şi de nivelul de poluare cu dioxid de sulf (SO2) şi cu cloruri (Cl-). A2.2.2.1. Umezirea suprafeŃelor poate fi determinată de numeroşi factori, de exemplu

condensul, ploaia, zăpada topită şi un grad ridicat de umiditate. Pentru estimarea duratei calculate de menŃinere a umidităŃii (τ) pe suprafeŃele corodate, se Ńine seama de durata în care umiditatea relativă (RH) depăşeşte 80% la o temperatură θ mai mare de 0° C.

66

A2.2.2.2. Durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe se poate determina experimental direct, cu ajutorul diverselor sisteme de măsurare. Durata de menŃinere a umidităŃii depinde de zona macroclimatică şi de categoria de amplasament considerată.

A2.2.2.3. Clasificarea duratelor de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe în funcŃie de tipul de atmosferă este prezentată în tabelul A2.2

Tabelul A2.2

Durata de menŃinere a umidităŃii, τ Clasa h/an %

Exemple de situaŃii corespunzătoare

τ1 τ ≤ 10 τ ≤ 0,1 Microclimate formate în spaŃii interioare cu climatizare

τ2 10 < τ ≤ 250 0,1 < τ ≤ 3 Microclimate formate în spaŃii interioare fără climatizare, cu excepŃia spaŃiilor interioare neclimatizate din zonele climatice umede

τ3 250 < τ ≤ 2500 3 < τ ≤ 30 Atmosfere exterioare din zone climatice uscate, reci şi o parte din zonele temperate; spaŃii ventilate adecvate din zonele climatice temperate

τ4 2500 < τ ≤ 5500 30 < τ ≤ 60 Atmosfere exterioare din toate zonele climatice (cu excepŃia celor uscate şi reci); spaŃii ventilate în climat umed; spaŃii neventilate în climat temperat

τ5 5500 < τ 60 < τ PărŃi ale zonelor climatice umede; spaŃii neventilate în climat umed

NOTE:

(i). În anexa B din SR ISO 9223 sunt prezentate valori calculate ale menŃinerii umidităŃii şi caracteristicile climaterice alese ale unor zone macroclimatice. (ii). Durata de menŃinere a umidităŃii (τ ) dintr-o localitate dată depinde de relaŃia temperatură-umiditate a atmosferei în aer liber şi de categoria de amplasament. Aceasta se exprimă în ore pe an (h/an) sau în procentaj al duratei de menŃinere a umidităŃii (%). (iii). Valorile duratei de menŃinere a umidităŃii exprimate în procente se rotunjesc şi se dau cu titlu informativ. (iv). Coloana în care sunt indicate situaŃiile corespunzătoare nu Ńine seama de toate posibilităŃile de adăpost care se pot realiza. (v). SuprafeŃele protejate în atmosfere marine, pe care pot apare depuneri de cloruri pot avea durate de menŃinere a umidităŃii substanŃial mărite, în funcŃie de prezenŃa sărurilor higroscopice. Ele trebuie să fie încadrate în clasa τ5. (vi). Atmosferele interioare fără climatizare, se încadrează în clasele de durată de menŃinere a umidităŃii de la τ3 la τ5 în cazul în care conŃin surse de vapori de apă. (vii). În clasele τ1 şi τ2, probabilitatea de coroziune este mai mare în cazul suprafeŃelor cu depuneri de pulberi.

A2.2.2.4. Poluarea atmosferică se împarte în două categorii: poluare cu dioxid de sulf (SO2) şi poluare cu săruri (cloruri) conŃinute în aer.

Aceste două categorii de poluare sunt reprezentative pentru atmosferele rurale, urbane, industriale şi marine.

A2.2.2.5. O clasificare a poluării cu dioxid de sulf (SO2) a atmosferelor exterioare este prezentată în tabelul A1.3.

67

Tabelul A2.3

Viteza de acumulare a SO2

mg/(m2 , zi) ConcentraŃia SO2

µg/m3 Categoria de poluare cu SO2

Pd ≤ 10 Pc ≤ 12 P0

10 < Pd ≤ 35 12 < Pc ≤ 40 P1

35 < Pd ≤ 80 40 < Pc ≤ 90 P2

80 < Pd ≤ 200 90 < Pc ≤ 250 P3

NOTE:

(i). Metodele de determinare a vitezei de acumulare şi a concentraŃiei dioxidului de sulf (SO2) sunt stabilite prin SR ISO 9225. (ii). Pentru clasificare sunt echivalente cantităŃile de dioxid de sulf (SO2) determinate prin metoda acumulării (Pd) şi prin metoda volumetrică (Pc). Raportul dintre valorile obŃinute prin cele două metode se poate exprima prin următoarea relaŃie de echivalenŃă: Pd = 0,8 Pc. (iii). Viteza de acumulare a SO2 şi concentraŃia sa se calculează prin determinări realizate continuu timp de cel puŃin un an. Ele se exprimă sub forma unei medii anuale. Rezultatele determinărilor pe termen scurt pot să difere considerabil faŃă de rezultatele pe termen lung. Determinările pe termen scurt sunt doar orientative. (iv). Poluarea cu dioxid de sulf (SO2) din categoria P0, se consideră ca fiind reziduală, nesemnificativă din punct de vedere al corozivităŃii.

A2.2.2.6. Clasificarea poluării cu cloruri (Cl-) se referă la mediile poluate în special cu sărurile conŃinute în aerul atmosferelor marine. Această clasificare este prezentată în tabelul A2.4.

68

Tabelul A2.4

Viteza de acumulare a clorurilor

mg/(m2 , zi) Categoria de poluare cu cloruri (Cl-)

S ≤ 3 S0

3 < S ≤ 60 S1

60 < S ≤ 300 S2

300 < S ≤ 1500 S3

NOTE:

(i). Clasificarea conŃinutului de săruri din aer se bazează pe metoda numită “metoda cu fitil umed” stabilită în SR ISO 9225. (ii) Rezultatele obŃinute prin diferite metode de măsurare a conŃinutului în săruri ale atmosferei nu sunt întotdeauna direct compatibile şi convertibile. (iii). Viteza de acumulare a clorurilor se exprimă sub forma de medie anuală. Rezultatele determinărilor pe termen scurt sunt foarte variabile şi depind foarte mult de precipitaŃii. (iv).Poluarea cu cloruri din categoria S0, se consideră ca fiind reziduală, nesemnificativă din punct de vedere al corozivităŃii. (v). O poluare intensă cu cloruri, de tip stropire cu apă de mare nu se încadrează în prezenta clasificare. (vi). Cantitatea de săruri din aer depinde de factorii care influenŃează transferul sărurilor marine în interiorul continentului, şi anume direcŃia şi viteza vânturilor, topografia locală, distanŃa dintre locurile de expunere şi mare ş.a.

A2.2.2.7. Clasele de corozivitate care corespund claselor de durată de menŃinere a umidităŃii şi categoriilor de poluare sunt prezentate în tabelul A2.5.

69

Tabelul A2.5

Clasă de corozivitate

Durata de menŃinere a umidităŃii, τ

Categoria de poluare cu dioxid de

sulf (SO2) , P

Categorie de poluare cu cloruri

(Cl-), S

S0

S1 P0

S2

S0

S1 P1

S2

S0

S1

τ1

P2

S2

S0

C1

τ2 P0 S1

P0 S3

P1 S3

P2 S3

S0

S1

τ1

P3

S2

S0 P1

S1

S0

C1 sau C2

τ2

P2 S1

70

Tabelul A2.5 (continuare, 1)



Categoria de poluare cu dioxid de sulf

(SO2) , P


(Cl-), S

τ1 P3 S3

P0 S2

S0 C2

τ2 P3

S1

P1 S2 τ2

P2 S2

S0 C2 sau C3

τ3 P0 S1

τ2 P3 S2

S0 C3 τ4 P0

S1

P0 S3

P1 S3 τ2

P2 S3

S0

S1 P1

S2

S0

S1 P2

S2

τ3

P0 S2

S0

C3 sau C4

τ5 P0 S1

71




Categoria de poluare cu dioxid de sulf (SO2) , P


(Cl-), S

τ2 P3 S3

S0 P3

S1 τ3

P0 S3

P0 S2

S0

S1 τ4

P1

S2

S0

S1

C4

P2

S2

P1 S3

P2 S3 τ3

P3 S2

S0 P1

S1

S0

C4 sau C5

τ5

P2 S1

72




Categoria de poluare cu dioxid de sulf (SO2) , P


(Cl-), S

τ3 P3 S3

P0 S3

P1 S3

P2 S3

S0

S1

S2

τ4

P3

S3

S2 P0

S3

S2 P1

S3

S2 P2

S3

S0

S1

S2

C5

τ5

P3

S3

A2.2.2.8. În anexa A din SR ISO 9223 sunt prezentate exemple de determinare a corozivităŃii atmosferelor pentru diferite metale.

73

ANEXA 3

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECłIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

CARE TREBUIE SĂ FIE CUPRINSE ÎN PROIECT

A3.1. Prevederi în proiect necesare pentru a defini condiŃiile specifice pentru executarea lucrărilor sunt, cel puŃin următoarele, după caz:

a) condiŃii pentru a Ńine cont de sistemul particular de protecŃie anticorozivă care trebuie aplicat; b) gradul de pregătire a suprafeŃei, împreună cu clasa de corozivitate a mediului; c) proceduri pentru a se asigura că suprafaŃa neacoperită a oŃelurilor rezistente la coroziunea atmosferică este acceptabilă, vizual, după încercări de coroziune artificială; d) condiŃii pentru protecŃia suprafeŃei la contactul oŃelurilor care nu sunt rezistente, cu cele rezistente la coroziunea atmosferică; e) sistemul de protecŃie interioară, dacă spaŃiile închise trebuie etanşate prin sudare, sau sunt prevăzute cu o protecŃie anticorozivă interioară; f) metoda care trebuie utilizată pentru etanşarea interfeŃei, dacă elementele de îmbinare mecanică pătrund peretele spaŃiilor închise etanşate; g) metoda şi extinderea reparaŃiilor după tăiere sau sudare; h) metoda, nivelul şi extinderea curăŃării oŃelurilor inoxidabile; i) specificaŃie de performanŃă pentru protecŃia împotriva coroziunii; j) extinderea suprafeŃelor afectate, la şuruburi pretensionate la îmbinări care nu sunt rezistente la lunecare; k) cerinŃe pentru procedura de calificare a procedeelor de imersie/pulverizare, dacă este specificată zincarea termică şi electrochimică sau metalizarea elementelor din oŃel formate la rece, după fabricare; l) cerinŃe pentru control, verificare sau calificare a pregătirii suprafeŃei care trebuie efectuată înainte de vopsirea ulterioară, pentru elementele din oŃel protejate prin zincare termică, electrochimică sau metalizare; m) suprafeŃe de referinŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă a elementelor din oŃel în medii cu clasele de corozivitate C3 la C5.

A3.2. Prevederi în proiect pentru condiŃii opŃionale, în funcŃie de clasa de corozivitate preconizată pentru exploatarea construcŃiilor din oŃel:

a) dacă sunt cerinŃe de protecŃie anticorozivă; b) dacă sunt cerinŃe de tratare a suprafeŃei pentru oŃeluri inoxidabile; c) dacă spaŃiile închise trebuie etanşate după zincarea termică sau metalizare şi dacă da, cum se realizează; d) dacă imperfecŃiunile sudurii permise de specificaŃia de sudare necesită etanşare şi cum se realizează aceasta; e) dacă sudurile pentru etanşare necesită verificare ulterioară, după verificarea vizuală; f) dacă suprafeŃele în contact şi suprafeŃele de sub şaibe, la şuruburi, pot să nu fie protejate; g) dacă îmbinările cu şuruburi, inclusiv zona perimetrală din jurul unor asemenea îmbinări, poate să nu fie protejată cu sistemul complet de protecŃie anticorozivă specificat pentru restul construcŃiei din oŃel; h) dacă sunt cerinŃe de reparare sau protecŃie anticorozivă suplimentară pentru marginile tăiate şi suprafeŃele adiacente;

74

i) alte cerinŃe decât cele din SR EN ISO 8501 şi SR EN ISO 1461 pentru pregătirea suprafeŃei oŃelurilor carbon; j) dacă partea de jos, înglobată, a şuruburilor de fundaŃie trebuie lăsată neprotejată; k) dacă elementele protejate cu acoperiri de zinc depuse termic şi electrochimic sau cu acoperiri de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare nu sunt supuse verificării după zincare/metalizare; l) dacă suprafeŃele de referinŃă nu sunt specificate pentru sistemele de protecŃie a anticorozivă elementelor din oŃel în clasele de corozivitate C3 la C5.

75

ANEXA 4

CONDIłII PRIVIND ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ ŞI CONDIłII CARE TREBUIE PREVĂZUTE ÎN PROIECT PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PROTECłIE

ANTICOROZIVĂ A4.1. CondiŃii privind forma şi poziŃia relativă a elementelor componente A4.1.1. Amplasarea profilelor concave astfel încât să nu reŃină apa/condensul şi materialele pulverulente din aer (exemplificări de principiu în fig. A4.1):

Fig. A4.1 Evitarea posibilitatii de acumulare a apei / condensului si a pulberilor din aer

A4.1.2 La înglobarea elementelor metalice în beton sau zidărie, se vor prevedea detalii de alcătuire care să asigure îndepărtarea apei (exemplificare în fig. A3.2; a se vedea şi pct. 3.3.3.c). Aceste condiŃii se aplică la elementele/construcŃiile din oŃel indiferent de clasa de corozivitate a mediului.

76

Fig. A4.2 Element metalic inglobat in beton (zidarie)

A4.1.3 Zonele de îmbinare a elementelor componente sunt zone de risc mare de coroziune, deoarece în interstiŃiile create, inaccesibile pentru curăŃare, se acumulează umezeală, praf, inclusiv materialul abraziv şi pulberea rezultată la pregătirea suprafeŃelor adiacente. Prin detaliile de alcătuire şi precizările din proiect trebuie să se evite asemenea situaŃii, prin (exemplificări în fig. A4.3):

a) poziŃia relativă corespunzătoare a plăcilor/fururilor alăturate; b) evitarea suprapunerilor care nu sunt necesare şi închiderea cu sudură continuă

a intersecŃiilor create, dar având în vedere precizările de pct. 3.3.3.a (iv).

77

Fig. A4.3 Evitarea detaliilor de imbinare care pot crea interstitii de acumulare a apei / condensului si pulberilor din aer

78

A4.1.4 Pentru sudura continuă în zona rigidizărilor transversale pe direcŃia acestora, trebuie prevăzută decuparea rigidizărilor cu rază minimă de 50 mm, pentru a permite atât prelucrarea sudurii, cât şi aplicarea sistemului de protecŃie pe această zonă. Toate părŃile rigidizării în contact cu elementul rigidizat vor fi sudate pe contur (a se vedea pct. 3.2.4.1.c). (exemplificare în fig. A4.4).

Fig. A4.4 Conceptie recomandata pentru rigidizari, pentru protectia impotriva coroziunii

A4.2 CondiŃii prevăzute în proiect pentru pregătirea suprafeŃei sudurilor, a marginilor şi a zonelor cu imperfecŃiuni A4.2.1 În proiect se vor prevedea condiŃiile pentru pregătirea suprafeŃei (gradele de pregătire P1-P3), în funcŃie de durabilitatea sistemului de protecŃie anticorozivă şi de clasa de corozivitate a mediului, având în vedere datele din tabelul A4.1 (conform SR EN ISO 8501-3:2007).

79

Tabelul A4.1

Tipul de imperfecŃiune Grade de pregătire Descriere Ilustrare P1 P2 P3

1. Suduri 1.1. Stropi de sudură

SuprafaŃa nu trebuie să aibă nici un strop aderent de sudură [a se vedea a)]

SuprafaŃa nu trebuie să aibă nici un strop neaderent sau uşor aderent de sudură [a se vedea a) şi b)]

Stropi de sudură prezentaŃi în c) pot să rămână

SuprafaŃa nu trebuie să aibă stropi sudură

1.2 Profil de sudură/Creastă

Fără pregătire

SuprafaŃa trebuie să fie tratată (prin mulaj de exemplu) pentru a elimina profilele neregulate şi asperităŃile

În suprafaŃă trebuie să fie tratată, adică să fie complet netedă

1.3 Zgură

SuprafaŃa nu trebuie să aibă zgură



1.4 Degajări interioare

Fără pregătire

SuprafaŃa nu trebuie să aibă degajări interioare ascuŃite sau adânci

SuprafaŃa nu trebuie să aibă degajări interioare

1.5 Porozitatea sudurii

Legenda: 1 - vizibil; 2 – invizibil (poate fi deschisa dupa curatare abraziva sub jet puternic)

Fără pregătire

Porii suprafeŃei pot fi suficient de deschişi astfel încât să permită penetrarea vopselei sau posibilitatea de a fi eliminaŃi

SuprafaŃa nu trebuie să aibă pori vizibili

80

Tabelul A4.1 (continuare 1)


1.6 Cratere finale

Fără pregătire

Cratere finale fără margini ascuŃite

SuprafaŃa nu trebuie să aibă cratere finale vizibile

2. Margini 2.1. Margini laminate

Fără pregătire

Fără pregătire

Marginile trebuie să fie laminate numai pe o rază de minimum 2 mm (a se vedea SR EN ISO 12944-3)

2.2. Margini executate prin găurire, tăiere cu foarfecă, tăiere cu fierăstrăul sau cu burghiul

Legenda: 1 - gauri / perforare/ poansonare/ decupare 2 - taiere

Marginile nu trebuie să fie ascuŃite; muchiile nu trebuie să aibă bavuri

Marginile nu trebuie să fie ascuŃite; muchiile nu trebuie să aibă bavuri

Marginile trebuie să fie laminate numai pe o rază de minimum 2 mm (a se vedea SR EN ISO 12944-3)

2.3 Margini tăiate termic

SuprafaŃa trebuie să fie lipsită de zgură şi calamină neaderente

Marginile nu trebuie să aibă nici o parte cu profil neregulat

FaŃa tăiată trebuie să fie eliminată şi marginile trebuie să fie laminate numai pe o rază de minimum 2 mm (a se vedea SR EN ISO 12944-3)

81


Tipul de imperfecŃiune Grade de pregătire Descriere Ilustrare P1 P2 P3 3. SuprafeŃe în general 3.1 Adâncituri şi cratere

Adânciturile şi craterele trebuie să fie suficient de deschise pentru a permite penetrarea vopselei

Adânciturile şi craterele trebuie să fie suficient de deschise pentru a permite penetrarea vopselei

SuprafaŃa trebuie să nu aibă adâncituri şi cratere

3.2 Crustă (“aşchii şi “breşe”)

SuprafaŃa trebuie să nu aibă asperităŃi

SuprafaŃa trebuie să nu aibă nici o crustă vizibilă

SuprafaŃa trebuie să nu aibă nici o crustă vizibilă

3.3 Pliuri de laminare sau tăieturi de laminare

SuprafaŃa trebuie să nu aibă

SuprafaŃa nu trebuie să fie lipsită de pliuri de laminare vizibile

SuprafaŃa nu trebuie să fie lipsită de pliuri de laminare vizibile

3.4 Corpuri străine rezultate din laminare prinse în suprafaŃă

SuprafaŃa nu trebuie să aibă prinse în ea corpuri străine rezultate din laminare

SuprafaŃa nu trebuie să aibă prinse corpuri străine rezultate din laminare

SuprafaŃa nu trebuie să aibă prinse corpuri străine rezultate din laminare

3.5 Caneluri şi crestături formate prin acŃiune mecanică

Fără pregătire

Raza canelurilor şi a crestăturilor trebuie de minimum 2 mm

SuprafaŃa nu trebuie să aibă caneluri şi raza crestăturilor trebuie să fie mai mare de 4 mm

82



3.6 Adâncituri şi semne de laminare

Fără pregătire

Adânciturile şi semnele de laminare trebuie să fie nivelate

SuprafaŃa trebuie să nu prezinte adâncituri şi semnele de la laminare

A4.3 CondiŃii prevăzute în proiect privind spaŃiul liber necesar aplicării sistemelor de protecŃie anticorozivă

A4.3.1 Pentru pregătirea suprafeŃelor, aplicarea straturilor de protecŃie anticorozivă şi mentenanŃa acestora, în proiect trebuie prevăzute spaŃiile libere necesare, conform datelor din fig. A4.5.

Procedeu de pregărire a suprafeŃei/aplicare a

produselor de protecŃie

Lungimea utilajului (D2) mm

DistanŃa între utilaj şi suprafaŃa suportului de

oŃel (D1) mm

Unghiul de lucru (α)

grade

CurăŃare cu jet abraziv (sablare, jet de apă sub presiune)

800 200 ÷ 400 60 ÷ 90

CurăŃare mecanică a) pistol cu ace b) polizor

250 ÷ 350 100 ÷ 150

0 0

30 ÷ 90

- CurăŃare manuală a) perii metalice b) hârtie abrazivă/răzuire

100 0 0 ÷ 30

Metalizare 300 150 ÷ 200 90

Aplicare produse de protecŃie a) pulverizare b) pensulă c) rulou

200 ÷ 300 200 200

200 ÷ 300 0 0

90 45 ÷ 90 10 ÷ 90

83

Fig. A4.5. Distante necesare intre suportul din otel si utilajele pentru realizarea lucrarilor de pregatire a

suprafetei si de aplicare a produselor de protectie anticoroziva

A4.4 CondiŃii privind dimensiunile minime ale găurilor de acces în profilele chesonate A.4.4.1 Pentru accesul în profilele chesonate de dimensiuni mari, intrările de acces vor avea, în funcŃie de forma acestora, dimensiunile minime conform fig. A4.6.

Fig. A4.6 Dimensiuni minime ale intrarilor de acces la suprafetele interioare ale elementelor chesonate

84

ANEXA 5

GRADE STANDARD DE PREGĂTIRE PENTRU PREGĂTIREA PRIMARĂ (TOTALĂ) A SUPRAFEłEI (SR EN ISO 12944-4)

Tabelul A5.1

Grad standard de pregătire a

suprafeŃei (1)

Procedeul de pregătire a suprafeŃei

Clişeu de referinŃă cf. SR EN ISO 8501-1

(2),(3),(4)

Caracteristicile principale ale suprafeŃei pregătite

(Pentru detalii privind tratamentul înainte şi după

pregătirea suprafeŃei (coloana 2), a se vedea SR EN ISO 8501-1)

Domeniu de aplicare

Sa 1 B Sa 1 C Sa 1 D Sa 1

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile slab aderente şi impurităŃile (5)

Sa 2 B Sa 2 C Sa 2 D Sa 2

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile şi impurităŃile. Contaminarea reziduală trebuie să fie foarte aderentă

Sa 2,5

A Sa 2,5 B Sa 2,5 C Sa 2,5 D Sa 2,5

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile şi impurităŃile. Uşoarele urme de contaminare rămase pot să fie sub formă de puncte sau pete

Sa 3 (7)

CurăŃare cu jet abraziv

A Sa 3 B Sa 3 C Sa 3 D Sa 3

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile şi impurităŃile. SuprafaŃa trebuie să aibă o culoare uniformă metalică

St 2 B St 2 C St 2 D St 2

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile şi impurităŃile (5)

Pregătirea a) suprafeŃelor de oŃel neprotejate ; b) suprafeŃelor de oŃel protejate, dacă acoperirile protectoare sunt îndepărtate până la obŃinerea gradului de pregătire prescris.(6)

St 3

CurăŃare manuală sau mecanizată B St 3

C St 3 D St 3

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile şi impurităŃile(5). SuprafaŃa trebuie tratată cu mult mai mare grijă decât St 2 pentru a obŃine un luciu metalic

Fl CurăŃare cu

flacără

A Fl B Fl C Fl D Fl

Sunt îndepărtate Ńunderul, rugina, acoperirile şi impurităŃile. Reziduurile rămase trebuie să apară ca o decolorare a suprafeŃei (umbre sau diferite culori)

(6)

85


Grad standard de pregătire a

suprafeŃei (1)

Procedeul de pregătire a suprafeŃei

Clişeu de referinŃă cf. SR EN ISO 8501-1

(2),(3),(4)


(Pentru detalii privind tratamentul înainte şi după

pregătirea suprafeŃei (coloana 2), a se vedea SR EN ISO 8501-1)

Domeniu de aplicare

Be Decapare

acidă

Sunt îndepărtate complet Ńunderul, rugina şi resturile de acoperiri. Acoperirile vor fi îndepărtate prin alte metode corespunzătoare înaintea decapării acide

Înainte de zincarea termică, de exemplu.

(1) Simboluri utilizate :

Sa - curăŃare cu jet abraziv (SR EN ISO 8501-1) St - curăŃare manuală sau mecanizată (SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-4)

Fl - curăŃare cu flacără (SR EN ISO 8501-1) Be - decapare acidă (SR EN ISO 12944-4).

(2) A, B, C şi D sunt stările iniŃiale de coroziune a suportului de oŃel neprotejat (SR EN ISO 8501-1).

(3) Exemplele de clişee reprezentative arată numai zonele care n-au fost protejate în prealabil.

(4) În cazul suprafeŃelor de oŃel protejate cu acoperiri metalice, cu sau fără acoperiri organice, se pot adopta grade de pregătire similare, dacă pot fi obŃinute în condiŃiile date. (5) łunderul este considerat ca fiind puŃin aderent dacă poate fi îndepărtat prin răzuire cu o lamă de cuŃit. (6) Factorilor care influenŃează evaluarea trebuie să li se acorde o atenŃie specială. (7) Acest grad de preparare a suprafeŃei nu poate fi obŃinut şi menŃinut decât în anumite condiŃii care nu pot fi realizate in situ.

86

ANEXA 6

GRADE STANDARD DE PREGĂTIRE PENTRU PREGĂTIREA SECUNDARĂ (PARłIALĂ)

A SUPRAFEłEI (SR EN ISO 12944-4)

Tabelul A6.1

Grad standard de pregătire (1)

Procedeul de

pregătire a suprafeŃei

Clişee de referinŃă

(SR EN ISO 8501-1 sau 2)

(2), (4) , (6)


(Pentru detalii privind tratamentul înainte şi după pregătirea suprafeŃei

(coloana 2), a se vedea SR EN ISO 8501-2)

Domeniu de aplicare

PSa 2 (3)

B Sa 2 C Sa 2 D Sa 2

(se aplică pe zonele

neprotejate)

Acoperirile foarte aderente trebuie să fie intacte (5). Sunt îndepărtate acoperirile slab aderente şi cea mai mare parte a Ńunderului, ruginii şi impurităŃilor de pe alte zone ale suprafeŃei. Contaminarea reziduală trebuie să fie foarte aderentă.

PSa 2,5 (3)

B Sa 2,5 C Sa 2,5 D Sa 2,5


neprotejate)

Acoperirile foarte aderente trebuie să fie intacte (5). Sunt îndepărtate acoperirile slab aderente şi cea mai mare parte a Ńunderului, ruginii şi impurităŃilor de pe alte zone ale suprafeŃei. Uşoarele urme de contaminare rămase pot să fie sub formă de puncte sau pete.

PSa 3 (3), (8)

CurăŃare cu jet

abraziv locală

C Sa 3 D Sa 3


neprotejate)

Acoperirile foarte aderente trebuie să fie intacte (5). Sunt îndepărtate acoperirile slab aderente şi cea mai mare parte a Ńunderului, ruginii şi impurităŃilor de pe alte zone ale suprafeŃei. SuprafaŃa trebuie să aibă o culoare metalică uniformă.

PMa (3) Polizare

mecanică locală

PMa

Acoperirile foarte aderente trebuie să fie intacte (5). Sunt îndepărtate acoperirile slab aderente şi cea mai mare parte a Ńunderului, ruginii şi impurităŃilor de pe alte zone ale suprafeŃei. Uşoarele urme de contaminare rămase pot să fie sub formă de puncte sau pete.

Pregătirea suprafeŃelor de oŃel protejate cu acoperiri existente (7)

87


Grad standard de pregătire (1)

Procedeul de

pregătire a suprafeŃei

Clişee de referinŃă (SR EN ISO 8501-1 sau 2) (2), (4), (6)


(Pentru detalii privind tratamentul înainte şi după pregătirea suprafeŃei

(coloana 2), a se vedea SR EN ISO 8501-1)

Domeniu de aplicare

PSt 2 (3) C St 2 D St 2

Acoperirile foarte aderente trebuie să fie intacte (5). Sunt îndepărtate acoperirile slab aderente şi cea mai mare parte a Ńunderului, ruginii şi impurităŃilor de pe alte zone ale suprafeŃei.

PSt 3 (3)

CurăŃare mecaniza-

tă sau manuală locală

C St 3 D St 3

Acoperirile foarte aderente trebuie să fie intacte (5). Sunt îndepărtate acoperirile slab aderente şi cea mai mare parte a Ńunderului, ruginii şi impurităŃilor de pe alte zone ale suprafeŃei. SuprafaŃa trebuie tratată cu mult mai mare grijă decât PSt 2 pentru a obŃine un luciu metalic

Pregătirea suprafeŃelor de oŃel protejate cu acoperiri existente (7)

(1)Simboluri utilizate : PSa - curăŃare locală cu jet abraziv a suprafeŃelor protejate în prealabil (SR EN ISO 8501-2); PSt - curăŃare locală mecanizată sau manuală a suprafeŃelor protejate în prealabil (SR EN ISO 8501-2); PMa - polizare mecanică locală (SR EN ISO 8501-2).

(2) În cazul suprafeŃelor de oŃel protejate cu acoperiri metalice, cu sau fără acoperiri organice, se pot adopta grade de pregătire similare, dacă pot fi obŃinute în condiŃiile date. (3) P este utilizată ca literă-cod pentru gradul de pregătire în cazul suprafeŃelor protejate cu acoperiri foarte aderente, care vor putea fi păstrate. Principalele caracteristici pentru fiecare din cele două zone de suprafaŃă pregătite, cea cu acoperirea foarte aderentă şi cea fără acoperire protectoare, sunt specificate separat în coloana corespunzătoare. Gradele P se referă însă la întreaga suprafaŃă de protejat şi nu numai la zonele cu acoperirea îndepărtată după pregătirea suprafeŃei. (4) Nu există clişee specifice pentru gradele P, întrucât aspectul suprafeŃei totale astfel pregătite este determinată în principal de tipul acoperirii existente şi de starea acesteia. Pentru zonele de pe care acoperirea a fost îndepărtată se aplică clişeele prezentate pentru gradele corespondente fără pregătire. Pentru explicitarea suplimentară a gradelor PSa 2, PSt 2 şi PSt 3, pentru care nu este disponibil nici un clişeu, aspectul acoperirilor rămase va fi similar celui corespunzător pentru PSa 2,5 sau PMa. (5) Acoperirile sunt considerate foarte aderente dacă ele nu pot fi îndepărtate cu lama de cuŃit. (6) Factorilor care influenŃează evaluarea trebuie să li se acorde o atenŃie specială.

88


(7) Este necesară, cunoaşterea, în prealabil, a următoarelor informaŃii privind acoperirea existentă: a) tipul acoperirii organice sau a acoperirii metalice, precum şi grosimea aproximativă şi data

aplicării acestora; b) gradul de coroziune (SR EN ISO 4628-3), menŃionând coroziunea sub peliculă/depunere (dacă

este cazul) ; c) gradul de băşicare (SR EN ISO 4628-2); d) informaŃii suplimentare privind, de exemplu, aderenŃa (SR EN ISO 2409), fisurarea (SR EN ISO

4624-4), exfolierea (SR EN ISO 4628-5), contaminanŃii chimici şi alŃi contaminanŃi, precum şi alte detalii importante.

Verificarea compatibilităŃii acoperirii prevăzute cu acoperirile existente sau cele rămase face parte integrantă din concepŃia unui sistem de protecŃie.

(8) Acest grad de preparare a suprafeŃei nu poate fi obŃinut şi menŃinut decât în anumite condiŃii care nu pot fi realizate in situ.

89

ANEXA 7

PROCEDEE DE PREGĂTIRE A SUPRAFEłEI ŞI DE APLICARE A PRODUSELOR DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ

A7.1. Procedee de pregătire a suprafeŃei (SR EN 12944-4) A7.1.1. Procedeele de pregătire a suprafeŃei elementelor de construcŃii din oŃel, în vederea

aplicării sistemelor de protecŃie anticorozivă, se clasifică în următoarele categorii principale : a) procedee de curăŃare cu apă sau cu solvenŃi şi de curăŃare chimică ; b) procedee de curăŃare mecanică ; c) procedee de curăŃare prin ardere cu flacără. Procedeele, detaliate în continuare, se aplică separat sau combinat, în funcŃie de natura

acoperirilor existente şi starea suprafeŃei. În tabelul A.7.1. sunt prezentate procedeele de pregătire a suprafeŃei, în funcŃie de tipul şi natura

substanŃelor ce trebuie îndepărtate de pe suprafaŃa de oŃel, precum şi modul de realizare a pregătirii suprafeŃei.

A7.1.2. Procedeele de curăŃare cu apă sau cu solvenŃi şi de curăŃare chimică se referă la : a) curăŃarea cu jet de apă sub presiune, pentru îndepărtarea depunerilor de praf, a substanŃelor

solubile în apă, a ruginei şi a acoperirilor puŃin aderente ; pentru îndepărtarea urmelor de ulei, grăsime ş.a. Se foloseşte apă curată sau soluŃie apoasă de detergent, după care urmează o clătire cu jet de apă curată sub presiune şi uscarea cu aer cald ;

b) curăŃarea cu aburi, pentru îndepărtarea uleiului şi grăsimii ; în cazul adăugării unui detergent, urmează o clătire cu apă curată (caldă sau rece) ;

c) curăŃarea cu emulsii, pentru îndepărtarea urmelor de ulei şi grăsime, operaŃie urmată de clătirea cu apă curată (caldă sau rece) ;

d) curăŃarea alcalină, pentru îndepărtarea urmelor de ulei şi grăsime, operaŃie urmată de clătirea cu apă curată (caldă sau rece) ;

e) curăŃarea cu solvenŃi organici corespunzători, pentru îndepărtarea urmelor de ulei şi grăsime;

f) decaparea cu paste pe bază de solvenŃi sau paste alcaline, pentru îndepărtarea acoperirilor de vopsea, urmată de o curăŃare corespunzătoare ; procedeul se aplică pentru curăŃarea suprafeŃelor mici ;

g) decaparea acidă, prin imersia elementului într-o soluŃie acidă corespunzătoare, cu adaos de inhibitor de coroziune, pentru îndepărtarea Ńunderului şi ruginii ; procedeul se recomandă a fi utilizat numai în ateliere, cu supraveghere strictă.

A7.1.3. Procedeele de curăŃare mecanică se referă la : a) curăŃarea manuală, cu perii metalice, hârtie abrazivă, dispozitive de răzuire etc. (SR EN

ISO 8504-3); b) curăŃarea mecanizată, cu perii metalice montate pe unelte acŃionate pneumatic sau electric,

polizoare, maşini pneumatice de curăŃat cu ace etc. (SR EN ISO 8504-3); c) curăŃarea cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscată, sablare umedă etc.; d) curăŃarea cu jet de apă la presiune ridicată (70…170 MPa) şi foarte ridicată (peste 170

MPa) (SR EN ISO 8504-4). În cazul procedeelor a-c, după efectuarea curăŃării mecanice se realizează o desprăfuire a

suprafeŃei prin suflare cu aer comprimat uscat şi fără urme de ulei sau prin aspirare.

90

A7.1.4. Procedeul de curăŃare prin ardere cu flacără se utilizează pentru îndepărtarea Ńunderului, ruginii şi acoperirilor. OperaŃia este urmată de curăŃarea mecanică şi desprăfuire.

Tabelul A7.1(informativ) SubstanŃe

îndepărtate Procedeul de pregătire Modul de realizare (1), (2), (3)

CurăŃare cu apă (pct. A7.1.2.a) Apă curată cu detergent (presiune sub 70 MPa). Clătire cu apă curată.

CurăŃare cu aburi (pct.A7.1.2.b) Apă curată. Dacă se adaugă detergent, clătire cu apă curată.

CurăŃare cu emulsii (pct.A7.1.2.c) Clătire cu apă curată.

CurăŃare alcalină (pct. A7.1.2.d) SoluŃiile alcaline concentrate pot produce coroziunea acoperirilor de zinc, aluminiu şi aliajele lor. Clătire cu apă curată.

Uleiuri sau grăsimi

Depuneri puŃin aderente (praf,

rugină, ş.a.)

CurăŃare cu solvenŃi organici (pct. A7.1.2.e)

Majoritatea solvenŃilor organici sunt toxici.

CurăŃare cu apă (pct. A7.1.2.a) Apă curată sub presiune (sub 70 MPa). CurăŃare cu aburi (pct. A7.1.2.b) Clătire cu apă curată. SubstanŃe

solubile în apă (ex. săruri)

CurăŃare alcalină (pct. A7.1.2.d) SoluŃiile alcaline concentrate pot produce coroziunea acoperirilor de zinc, aluminiu şi aliajele lor. Clătire cu apă curată.

Decapare acidă (pct. A7.1.2.g) Procedeul nu este aplicabil în mod normal in situ. Clătire cu apă curată.

Sablare uscată (pct. A7.1.3.c) Alice rotunde sau ascuŃite. Este necesară desprăfuirea suprafeŃei prin suflare cu aer comprimat uscat şi fără urme de ulei sau prin aspirare.

Sablare umedă (pct. A7.1.3.c) Clătire cu apă curată. łunder

CurăŃare cu flacără (pct. A7.1.4.) Este necesară îndepărtarea produşilor rezultaŃi în urma arderii prin curăŃare mecanică, urmată de îndepărtarea ruginii şi a depunerilor slab aderente.

Rugină

Aceleaşi procedee ca pentru Ńunder, în plus : CurăŃare mecanică (pct. A7.1.3.b) CurăŃare cu jet de apă sub presiune (pct.A7.1.3.d) Decapare locală (pct.A7.1.3.c)

Perierea mecanică în zonele cu rugină slab aderentă. Polizarea în zonele cu rugină foarte aderentă. Este necesară desprăfuirea suprafeŃei prin suflare cu aer comprimat uscat şi fără urme de ulei sau prin aspirare. Pentru îndepărtarea ruginii puŃin aderente. Profilul suprafeŃei oŃelului nu este modificată. Pentru îndepărtarea ruginii locale.

91


SubstanŃe ce trebuie

îndepărtate Procedeul de pregătire Modul de realizare (1), (2), (3)

Decapare cu pastă (pct. A7.1.2.f) Paste pe bază de solvenŃi pentru acoperirile sensibile la solvenŃi organici. Este necesară îndepărtarea reziduurilor prin spălare (clătire) cu solvenŃi. Paste alcaline pentru acoperirile saponificabile. Clătire cu apă curată. Decaparea se recomandă pentru zone mici.

Sablare uscată (pct. A7.1.3.c) Alice rotunde sau ascuŃite. Este necesară desprăfuirea suprafeŃei prin suflare cu aer comprimat uscat şi fără urme de ulei sau prin aspirare.

Sablare umedă (pct. A7.1.3.c) Clătire cu apă curată.

Acoperiri de vopsea

CurăŃare cu jet de apă sub presiune (pct.A7.1.3.d)

Pentru îndepărtarea acoperirilor de vopsea slab aderente. CurăŃarea cu jet de apă la presiune foarte ridicată (>170 MPa) pentru îndepărtarea acoperirilor foarte aderente, în cazul refacerii sau remedierii sistemului de protecŃie anticorozivă.

Asperizare Asperizarea zincului cu oxid de aluminiu (corindon), silicaŃi, nisip de olivină.

Produşi de coroziune ai

zincului

CurăŃare alcalină (pct. A7.1.2.d) Pentru punctele localizate de coroziune a zincului poate fi utilizată o soluŃie de amoniac 5% utilizată ca un tampon abraziv. Pentru suprafeŃe mai mari pot fi utilizaŃi agenŃi de curăŃare alcalini. La valori ridicate ale pH-ului există riscul de coroziune a zincului.

(1) În momentul clătirii şi uscării, structurile cu intrânduri sau nituri trebuie să fie tratate cu o atenŃie specială. (2) Înaintea curăŃării mecanice este necesară degresarea suprafeŃelor. (3) Se vor prevedea operaŃii de uscare după spălare şi înainte de sablare.

92

A7.2. Procedee de aplicare a produselor de protecŃie A7.2.1. Aplicarea produselor de protecŃie din alcătuirea sistemelor de protecŃie anticorozivă se

efectuează prin următoarele procedee principale : a) aplicarea cu pensula; b) aplicarea cu ruloul; c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul.

A7.2.2. Aplicarea cu pensula se utilizează în general pentru protecŃia suprafeŃelor mici, a

muchiilor, a capetelelor şuruburilor şi niturilor, a unghiurilor şi a zonelor greu accesibile, precum şi pentru aplicarea unor grunduri anticorozive.

A7.2.3. Aplicarea cu ruloul se utilizează pentru aplicarea unor produse de protecŃie pe suprafeŃe

mari. Nu se recomandă pentru aplicarea grundurilor anticorozive. A7.2.4. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate şi se realizează prin : a) pulverizare cu aer de presiune joasă (clasic); b) pulverizare fără aer (airless); c) pulverizare cu aer de presiune medie; d) pulverizare electrostatică. Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomandă pentru protecŃia suprafeŃelor mari,

permiŃând să se obŃină o acoperire de calitate superioară şi într-un timp scurt, comparativ cu procedeele manuale de aplicare. În general, nu se recomandă pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptând grundurile cu zinc, care se aplică de preferinŃă prin pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a pigmentului.

Dacă nu se pot obŃine grosimi corespunzătoare ale acoperirii în zonele greu accesibile, la muchii şi colŃuri, aceste zone se vor proteja în prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat suplimentar.

Pentru obŃinerea unor acoperiri protectoare continue şi uniforme se vor alege în mod corespunzător vâscozitatea produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distanŃa faŃă de suprafaŃa de protejat şi unghiul de pulverizare.

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

MINISTERUL DEZVOLT ĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Institutul ... · este acoperit ă cu o pelicul...

Documents