MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE”GHEORGHE IONESCU-ȘIȘEȘTI„

INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE ACVATICĂ, PESCUIT ȘI

ACVACULTURĂ GALAȚI

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

10.1.2 Elaborarea și implementarea unor tehnologii inovative și eco-eficiente pentru creșterea în sistem

intensiv a unor specii de pești cu perspective bune de piață

DIRECTOR,CSI Prof. univ. dr ing.,

Neculai PATRICHE

CONTABIL ȘEF,Ec.,

Victoria CIUPITU

DIRECTOR DE PROIECTCS dr. ing.,

Cristian SAVIN

FAZA III - Cercetări preliminareprivind aplicarea tehnologiilor eco-eficiente în bazinele acvatice

Obiectivul proiectuluiPrincipalul deziderat al proiectului, care reprezintă şi obiectivului general,constă în stabilirea unui sistem durabil de gestionare a acvaculturii, curespectarea sistemelor şi ciclurilor naturii, menținerea calității apei, solului şibioresurselor acvatice şi a echilibrului dintre acestea, realizarea de produseorganice de calitate superioară.

Obiectivul fazeiObiectivul fazei III a proiectului este reprezentat de cercetări preliminareprivind aplicarea tehnologiilor eco-eficiente în bazinele acvatice.

INTRODUCEREPrezentul proiect își propune să dezvolte o tehnologie de creștere a speciilor de

pești eco-eficientă prin stabilirea unui sistem durabil de gestionare a acvaculturii, curespectarea sistemelor şi ciclurilor naturii, menţinerea calităţii apei, solului şibioresurselor acvatice şi a echilibrului dintre acestea.

Rezultatele obținute la atingerea obiectivului fazei I au constat într-un studiudocumentar care să pună bazele elaborării unei tehnologii eco-eficiente care săasigure conversia și implementarea de tehnologii noi, „naturale” şi curate, care potavea impact direct asupra productivităţii şi profitabilităţii şi având ca rezultatmenţinerea unor ecosisteme acvatice viabile şi durabile.

În cadrul fazei II a fost elaborat modelul experimental pentru dezvoltareatehnologiei eco-eficiente de creștere a speciilor de peşti stabilindu-se 3 variante delucru, pe lângă cea martor, care să fie testate .

Astfel, cele 3 variante de lucru propuse au fost următoarele:

Varianta I experimentală - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea în proporție depeste 80% a hranei naturale. Această variantă de lucru va presupune doaradministrarea îngrășămintelor organice și utilizarea unui procent de doar 20% defuraje, creșterea bazându-se în cea mai mare parte doar pe utilizarea hraneinaturale asigurată cu ajutorul inocului.

Varianta II experimentală - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea zeoliților. Aceastăvariantă de lucru va presupune administrarea îngrășămintelor organice, utilizareafurajelor cât mai aproape de cele ecologice și utilizarea zeoliților pentruasigurarea calității apei tehnologice și stimularea asimilării mai bune a hranei.

Varianta III de lucru Aplicarea tehnologiei cu utilizarea zeoliților și a hraneinaturale în proporție de 80%. Această variantă de lucru va presupuneadministrarea îngrășămintelor organice, utilizarea hranei naturale în proporție de80% și utilizarea zeoliților pentru asigurarea calității apei tehnologice și stimulareaasimilării mai bune a hranei.

PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA EXPERIMENTELOR

La baza organizării experimentelor patru elemente principale au fost luate în consideraţie şi anume:o Asigurarea unui habitat corespunzător cerinţelor biologice ale speciilor de pești,

care să se încadreze în următoarele repere:• suprafaţa bazinelor de pământ 1 ha;• adâncimea minimă 1,5 m;• bazinele de creştere să aibă instalaţii de alimentare şi evacuare a apei

independente;• bazinele să asigure o vidare completă;• bazinele să nu fie invadate de vegetaţie.

o Distribuirea în cadrul a două bazine a 4 tone de zeolit natural (2 tone zeolit / bazin) împrăștiat pe toată suprafața bazinului.

o Alegerea unei formule de populare echilibrate care să asigure o utilizare raţionalăa bazei trofice naturale.

o Stimularea bazei trofice naturale prin realizarea și distribuirea de inoculum algal, în 2 bazine experimentale din cele 4.

Sintetic, etapele parcurse în cadrul experimentului de creştere a lotuluiexperimental, sunt prezentate în tabelul nr.1, iar schema logică aexperimentului este prezentată în figura nr.1.

FCTORI DE CORECŢIE APLICAŢI BIOSISTEMULUI PE PERIOADA 

EXPERIMENTALĂ

COMPONENŢA HABITUALĂ

COMPONENŢA BIOLOGICĂINTRĂRI ÎN 

SISTEM

FCTORI PERTURBATORI INTRAŢI ÎN SISTEM

IEŞIRI DIN BIOSISTEM 

COMPONENŢĂ BIOLOGICĂ

COMPONENTA BIOLOGICĂ

COMPONENTA HABITUALĂ

Figura nr.1 - Schema logică a experimentului

Nr. crt.

Perioada

Denumira fazei

Activităţi desfăşurate Obs.

0 1 2 3 4A. Pregătire habitat

1Mai 2016

Pregătireabazinelor înperioada deprimăvară

Vidarea completă a apei din bazine,clorinare

60kg/ha clorură de var

2Mai –Iunie 2016

Pregătireabazinelorînainte deinundare

Distribuirea de fertilizanţi organici1t/ha gunoi de grajd în 5-6grămezi de-a lungulperimetrului bazinului

3Iunie 2016

Inundareabazinelor

Fixarea în zona de alimentare a unorcasete căptuşite cu plasă de sârmăcu latura ochiului de 1 mmFixarea la gurile de evacuare agrătarelor de protecţie a sitelor culatura ochiului de 3 mm

Inundarea bazinelor înscurt timp pentru apreîntâmpina dezvoltareavegetaţiei acvatice şi aSpirogirei

4Iunie 2016

Stimulareadezvoltăriibazei troficenaturale – B3și B4

Distribuirea de inoculum algal(Chlorella sp.)

Administrarea ritmică cumenţinerea unui nivelminim de celule /ml (sub3000 celule/ml)

B. Întreținere habitat

1

Iulie -octombrie 2016

Protecţie împotrivapăsărilor ihtiofage

Îndepărtarea pe cât posibil apăsărilor ihtiofage

Imediat dupăpopulare

Eliminarea vegetaţieiacvatice

Îndepărtarea Spirogirei sp. şi avegetaţiei submerse care sedezvoltă

Permanent

Asigurarea unui niveloptim de apă

Reglarea debitului de apă pentrumenţinerea nivelului stabilit iniţial

Asigurare unuidebit de 7 l/s/ha

Prelevare de probepentru analize chimiceşi hidrobiologice

Analiza parametrilor chimici aiapei.Analiza calitativă şi cantitativă anivelului planctonului.Analiza chimică a solului.

Încadrare în clasaII – III conformOrd. 161/2006

Stimularea dezvoltăriibazei trofice naturale –B3 și B4

Distribuirea de inoculum algal(Chlorella sp.)

Doza 3 m3 /ha

C. Bio - Tehnica

1.Iunie – iulie

2016

Populareabazinelorexperimentale 80.000ex/ha

Populare cu specia Cyprinuscarpio

Număr de exemplarepopulate: 40.000

Populare cu speciaHypophthalmichthys molitrix

Număr de exemplarepopulate: 20.000

Populare cu speciaHypophthalmichthys nobilis

Număr de exemplarepopulate: 20.000

2.Iulie -

octombrie 2016

Pescuit decontrol şievaluareacondiţiilorde mediu

Evaluarea indicatorilorbiometrici la exemplarele depeşti capturate

Efectuareabiometriei

Evaluarea stării ihtiopatologicea materialului biologic

Examenihtiopatologicmacroscopic

Evaluarea parametrilor chimicişi hidrobiologici ai apeibazinului

Analize standardfizico-chimice şibiologice

3Octombrie

2016

Pescuit derecoltă B1,B2, B3 șiB4

Scăderea nivelului bazinului Evacuare apăPescuirea totală a eleşteuluiEvaluarea indicatorilorbiotehnologici obținuți ailotului experimental

Cele 4 bazine experimentale

Bazinul experimental B1 – bazinul martor

Bazinul experimental B2 – bazin în care s-a administrat zeolit

Bazinul experimental B3 –bazin în care s-a administrat zeolit și inoculum algal

Bazinul experimental B4 –bazin în care s-a administrat inoculum algal

TESTAREA MODELULUI EXPERIMENTAL

Etapa I – Pregătirea bazinelor în perioada de primăvară

Pentru realizarea experimentului de creştere în policultură a speciilor: crap (Cyprinus carpio), sânger

(Hypophthalmichthys molitrix) și novac (Hypophthalmichthys nobilis) s-au utilizat patru bazine, B1 (BR21), B2

(BR22), B3 (BR23) şi B4 (BR24), având aceeaşi suprafaţa şi adancime, din cadrul Bazei de Cercetare Dezvoltare

Brateş, aparţinând de I.C.D.E.A.P.A. Galaţi (foto nr.1, 2, 3 și 4).

După desecare şi pescuitul de toamnă, bazinele au fost lăsate pe uscat în vederea mineralizării solului şi

accesul utilajelor pe platformă. Pregătirea celor patru bazine, în perioada de primăvară, au presupus următoarele

activități:

o vidarea completă şi lăsarea pe uscat a bazinelor;

o clorinarea bazinelor prin distribuirea a 60 kg/ha clorură de var, în vederea realizării dezinfecţiei,

insistându-se pe canalele drenoare şi în zonele umede sau rămase cu apă;

o înlăturarea vegetaţiei de pe platforma şi taluzele digurilor;

o efectuarea lucrărilor de omogenizare a solului de pe platforma şi de la baza taluzelor heleşteului pentru

crearea unei texturi uniforme în stratul fiziologic activ. Lucrările de omogenizare au presupus

uniformizarea granulometrică şi redistribuirea materiei organice a solului pe o adâncime de 30 cm.

Etapa II - Pregătirea bazinelor înainte de inundare

Pregătirea celor patru bazine, înainte de inundare, au presupus următoarele activități:

revizuirea lucrărilor de artă şi asigurarea cu materialele şi accesoriile necesare (vaneţi, site

filtrante);

distribuirea la baza taluzelor, în grămezi de 150-200 kg, a 1 t/ha de fertilizanţi organici, gunoi

de grajd bine fermentat;

închiderea ermetică a călugarului de evacuare pentru ca la început să nu aiba loc recircularea

apei;

inundarea heleşteului în scurt timp pentru a preîntâmpina dezvoltarea Spirogirei şi cu 10 zile

înainte de popularea materialului biologic în vederea dezvoltării abundente a bazei trofice

naturale;

distribuirea a 3 m3/ha de inoculum algal.

Etapa III - Inundarea bazinelor

Inundarea bazinelor a presupus următoarele activități:

inundarea bazinelor în scurt timp pentru a preîntâmpina dezvoltarea vegetaţiei

acvatice şi a Spirogirei;

fixarea în zone de alimentare a unei casete căptuşite cu sârmă cu latura ochiului

de 1 mm;

fixarea la gurile de evacuare a grătarelor de protecţie şi a sitelor cu latura

ochiului de 3mm.

Popularea materialului biologic

Popularea materialului biologic s-a realizat în luna iulie, etapizat, începând

cu crap (Cyprinus carpio), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și novac

(Hypophthalmichthys nobilis), în toate cele 4 bazine experimentale – B1, B2, B3 și

B4, având fiecare o suprafaţă de 1 ha şi o adâncime medie de 1,8 m.

Formula generală de populare propusă a fost următoarea:

50% crap (Cyprinus carpio);

25% sânger (Hypophthalmichthys molitrix);

25% novac (Hypophthalmichthys nobilis).

Caracteristici hidrochimice ale habitatului

Apa reprezintă mediul de vârstă pentru organismele acvatice, locul de

desfăşurare a tuturor proceselor fiziologice de dezvoltare şi creştere. Pentru

orice specie de peşti care face obiectul acvaculturii, este deosebit de important

să se cunoască biologia şi cerinţele biologice ale speciei de cultură pentru a putea

realiza, în măsura posibilităţilor, condiţii de creştere cât mai apropiate de optimul

necesar.

Calitatea apei din bazinele de creștere este esenţială iar modificările

parametrilor fizico-chimici au o influentă majoră asupra dezvoltării şi creşterii

normale a speciei de cultură. Astfel, lunar s-au prelevat probe de apă şi s-au

analizat principalii parametri fizico-chimici.

0

5

10

15

20

25

30

B1 B2 B3 B4

grad

e Ce

lsiu

s

iulie august septembrie octombrie

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

B1 B2 B3 B4

mgO

2/l

iulie august septembrie octombrie

Variaţia temperaturii în bazinele experimentale

Variaţia oxigenului dizolvat în bazinele experimentale

012

3456789

10

B1 B2 B3 B4

upH

iulie august septembrie octombrie

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

B1 B2 B3 B4

mg/

l

iulie august septembrie octombrie

0

5

10

15

20

25

30

B1 B2 B3 B4

mg/

l

iulie august septembrie octombrie

0

50

100

150

200

250

300

B1 B2 B3 B4

mg/

l

iulie august septembrie octombrie

Variația concentrației ionilor bicarbonat în bazinele experimentaleVariația concentrației ionilor carbonat în bazinele experimentale

Dinamica substanței organice în bazinele experimentaleDinamica pH-ului în bazinele experimentale

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

B1 B2 B3 B4

mgN

/l

iulie august septembrie octombrie

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

B1 B2 B3 B4

mgN

/l

iulie august septembrie octombrie

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

B1 B2 B3 B4

mgN

/l

iulie august septembrie octombrie

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

B1 B2 B3 B4

mgN

/l

iulie august septembrie octombrie

Dinamica compușilor azotului în bazinele

experimentaleAzotați

Azotiți

Amoniac

Amoniu

Grupa

sistematica

Reprezentanţidin genurile

B1 B2 B3 B4Frecventa Frecventa Frecventa Frecventa

Euglenophyta Phacus + +Euglena + + + +

Cyanophyta

Anabaena + ++ ++Merismopedia + ++ ++Oscillatoria + + ++

Nostoc + ++ ++ ++

Chlorophyta

Ankistrodermus + + ++Cosmarium + ++ +++ +++Closterium + ++ ++ +++Pediastrum ++ +++ +++ +++

Scenedesmus +++ ++ ++ +++

Bacillariophyta Asterionella + + ++ ++Diatoma +++ ++ ++ ++Fragilaria + ++ ++ ++Navicula ++ ++ ++ ++Nitzschia + +

Pleurosigma ++ ++

Componența fitoplanctonului, în bazinele experimentale

Grupa sistematica

Reprezentanţi

din grupele

B1 B2 B3 B4

Frecventa Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa

Rotifera

Brachionus + + + +

Polyarthra + + + +

Keratella + + + +

Synchaeta + + + +

Copepoda

Cyclops ++ + + +Eudiaptomus + + + +

Nauplius +++ ++ ++ ++

Metanauplius ++ + ++ ++

Cladocera Moina +++ +++ +++ +++Bosmina +++ +++ +++ +++

Componența zooplanctonului, în bazinele experimentale

Indicatori de performanță tehnologică

Pe durata experimentelor, performanţele de creştere a materialului biologic, în cele trei

variante experimentale și varianta martor, au fost monitorizate şi înregistrate cu ajutorul

unor indicatori tehnologici descrişi în detaliu, în capitolul „Planificarea și organizarea

cercetărilor”.

Hrana materialului biologic a fost constituită inițial dintr-un furaj combinat granulat R

60-1, cu un conținut de proteină brută de 31% și granulația de la 0,2 mm la 2 mm., și un

furaj extrudat FeedEx C 30/07 Standard, tip Soprofish. cu un conținut de proteină brută de

30% și o granulație de la 2 mm.

DENUMIREFURAJ

PROTEINE %LIPIDE

%

CELULOZĂ BRUTĂ

%

CENUŞĂ%

FOSFOR%

R 60-1 31 12 - 6 -

FeedEx C 30/07 Standard 30 7 5 8 0,8

Parametru creştere Minim Maxim Media SD SEMasa medie individuală (W) 97 146 117,6 18,79 5,94Lungimea totală (LT) 18 19,5 18,8 0,75 0,24

Lungimea standard (L) 14,5 16 15,35 0,71 0,22

Înălțimea corpului (H) 5 7 6,05 0,64 0,2

Parametru creştere Minim Maxim Media SD SE

Masa medie individuală (W) 87 110 98,6 8,13 2,6

Lungimea totală (LT) 17 20 18,2 1,03 0,33

Lungimea standard (L) 13,5 16,5 14,8 1,03 0,33

Înălțimea corpului (H) 5 6 5,4 0,39 0,12

Parametru creştere Minim Maxim Media SD SEMasa medie individuală (W) 52 97 78,1 13,8 4,36Lungimea totală (LT) 15 19,5 16,65 1,36 0,43

Lungimea standard (L) 12 16 13,5 1,18 0,37

Înălțimea corpului (H) 4,5 6,5 5,5 0,62 0,2

Parametru creştere Minim Maxim Media SD SE

Masa medie individuală (W) 65 90 71,9 7,19 2,27Lungimea totală (LT) 15 20 16,05 1,50 0,47

Lungimea standard (L) 11,8 17 13,13 1,53 0,48

Înălțimea corpului (H) 4,5 7 5,2 0,75 0,24

Valorile minime, maxime, medii, deviaţiei standard şi erorii standard a parametrilor de creştere înregistraţi la specia crap

B4B2

B3B1

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

B1 B2 B3 B4

Crap Sanger Novac

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

B1 B2 B3 B4

Crap Sanger Novac

Rata specifică de creştere (%/zi) înregistrată în cele patru bazine experimentale

Rata zilnică de creştere (g/zi) înregistrată în cele patru bazine experimentale

ConcluziiAnalizând indicatorii biotehnologici ai materialului biologic ce stau la bazafundamentării tehnologiei eco-eficiente, se desprind următoarele concluzii:

Materialul biologic a prezentat o dezvoltare bună, totuși mai ridicată în bazinele B1și B2, în care a fost administrată o cantitate mai mare de furaje.

Supravieţuirea materialului biologic a fost influenţată, în special, apariția păsărilorihtiofage.

Sporul total de creştere a fost ușor mai ridicat în B2 decât în B1 (2.346 kg față de2.226), și semnificativ, aproape dublu, față de B3 și B4 (1.350 și 1.230 de kg).

Rata specifica de creştere pentru crap a variat între 5,64 %/zi, în cazul bazinului B4,și 6,15 %/zi, în cazul bazinului B1.

Rata de creştere zilnică a crapului a respectat tendința ratei specifice de creșterevariind de la 0,70 g/zi, în bazinul B4, la 1,14 g/zi, în bazinul B1.

Utilizarea zeolitului a influențat ușor calitatea solului și apei și determinat înbazinele B2 și B3 o mai bună asimilare a hranei.

Materialul biologic s-a dezvoltat normal, fără apariția unor stări patologice care săinfluențeze desfășurarea experimentului.

Parametrii fizico-chimici ai apei, cu mici excepţii, s-au încadrat în intervalul optimpentru creşterea crapului.

Implementarea proiectului, aflat încă în fază incipientă, a dus lafundamentarea tehnică și științifică a tehnologiei și metodelormoderne eco-eficiente și experimentarea preliminară a acestora.Aceste tehnologii răspund provocărilor de durabilitatea ecologică aactivităților, atât din punct de vedere al managementului cât şi alconservării resurselor naturale de bază.

Aceste rezultate obținute vor sta la baza validării tehnologiilor şimetodelor moderne eco-eficiente de creștere a speciilor de peşti cuperspective comerciale bune, realizate în faza următoare. În acelașitimp, ele vor fi analizate și în contextul demonstrării tehnologieieco-eficiente realizate în faza V când, experimentele vor fi repetatepentru obținerea și fundamentarea cât mai bună tehnologiei.

VĂ MULȚUMESC!