MODELAREA DECIZIEI MONETAR-FINANCIARE

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu Microeconomie

Microeconomie

Modul 1

Teoria comportamentului consumatorului

CUPRINS

1. Teoria comportamentului consumatoruluiBunurile economice6

Utilitatea economica9

Maximizarea utilitatii totale - obiectivul consumatorului14

INTRODUCEREMicroeconomia este disciplina care i propune iniierea studenilor din anul I, forma de nvmnt ID, n studiul microeconomiei, ramura a tiinei economice (tiina alocrii optimale a resurselor) ce studiaz mijloacele de satisfacere a nevoilor cresctoare ale oamenilor n condiiile limitrii (a raritii) resurselor i, pe deasupra, comportamentele individuale ale consumatorului, ale productorului i cteodat ale statului. Pe de alta parte, analizeaz modul n care preurile se stabilesc pe diferite piee (piaa bunurilor i serviciilor, a muncii, monetar, a titlurilor, etc).

Lucrarea are un scop didactic, formativ i instructiv, iar prin aplicaiile prezentate este, n acelai timp, i un ghid practic la ndemna celor interesai, care fac cunotin cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului i metodei de cercetare a microeconomiei, cu principiile, procedeele i instrumentele specifice utilizate n modelarea realitilor lumii economice.

Fiecare unitate de nvare este un ansamblu de subcapitole ce conin secvene de nvare care asigur nvarea progresiv i structurat. Sarcinile de nvare formulate pe parcurs sunt menite s fixeze noile cunotine i s participe la formarea competenelor asumate a fi dobndite de ctre studeni. Testele de evaluare i de autoevaluare formulate la sfritul fiecrei uniti de nvare, alturi de rezumat i de concluzii, particip la consolidarea cunotinelor i a competenelor propuse.

Obiectivele cadru propuse sunt urmtoarele: selectarea informaiilor eseniale din curs i din bibliografie;

capacitatea de a realiza corelaii cu informaii din alte domenii (discipline) conexe i aplicarea acestora in mod eficient; introducerea in notiunile fundamentale ale microeconomiei.

Continutul este structurat in urmatoarele unitati de invatare:

Teoria comportamentului consumatorului

Teoria comportamentului producatorului

Cererea si oferta de bunuri

Echilibrul, profitul si concurenta

n prima unitate de nvare intitulat Teoria comportamentului consumatorului se va regsi operationalizarea urmtoarelor competene specifice:

explicarea corecta a noilor concepte bun economic, utilitate economica;

stabilirea conditiilor necesare care trebuie indeplinite de un bun pentru a fi util in sens economic, precum si a formelor de comensurare a utilitatii;

definirea si prezentarea functiei de isoutilitate, precum si a proprietatilor acesteia; prezentarea constrangerii bugetare;

maximizarea utilitatii totale sub constrangerea bugetara.

Dup ce se va studia continutul acestui capitol, se va parcurge bibliografia recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare se propun exercitii i teste adecvate.Dup ce se parcurge informatia esential, n a doua unitate de nvare - Teoria comportamentului producatorului se vor achizitiona, o dat cu cunostintele oferite, noi competene explicarea corecta a noilor concepte productie;

definirea si comensurarea randamentelor factorilor de productie;

prezentarea productivitatii partiale si globale a factorilor de productie;

definirea costului de productie;

prezentarea tipologiei costurilor pe termen scurt;

prezentarea randamentelor de scara in productie.

care vor permite s se aplice n probleme concrete de natur economic cunostintele nvtate. Ca s se poat evalua gradul de nsusire a cunostintelor, se vor rezolva testele de evaluare propuse.n a treia unitate de nvare intitulat Cererea si oferta de bunuri se va regsi operationalizarea urmtoarelor competene specifice explicarea corecta a noilor concepte cerere, oferta; modalitatea de obtinere a functiei cererii si a functiei ofertei;

identificarea factorilor de influenta ai cererii si ofertei;

identificarea conceptului de surplus al consumatorului si al producatorului;

definirea elasticitatii cererii si a ofertei;

demonstrarea elasticitatii cererii in functie de pretul bunului, pretul altor bunuri si venit;

relatia intre diferite elasticitati.

iar dup ce se va studia continutul cursului se va parcurge bibliografia recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare se propun exercitii i teste adecvate.n cea de-a patra unitate de nvare intitulat Echilibrul, profitul si concurenta se va regsi operationalizarea urmtoarelor competene specifice explicarea corecta a noilor concepte echilibru, profit(contabil si economic), venit (total si marginal), concurenta;

explicarea aparitiei exceselor de cerere si de oferta;

modificarea echilibrului ca urmare a modificarii cererii si a ofertei, precum si a modificarii simultane a cererii si ofertei;

identificarea unui echilibru dinamic;

stabilirea functiilor profitului;

prezentarea rentabilitatii si determinarea pragului de rentabilitate a unei firme;

determinarea conditiei de maximizare a profitului;

stabilirea functiei concurentei;

prezentarea formelor concrete ale concurentei concurenta perfecta si monopol;

identificarea conditiilor concurentei perfecte;

determinarea particularitatilor pietei de monopol; prezentarea maximizarii profitului in conditii de monopol.

care vor permite s se aplice n probleme concrete, de natur economic, cunostintele nvtate. Ca s se poat evalua gradul de nsusire a cunostintelor, se vor rezolva testele de evaluare.Pentru o nvare eficient este nevoie de urmtorii pasi obligatorii:

S se lectureze modulul cu maxim atentie; S se evidentieze informatiile esentiale cu culoare, s fie notate pe hrtie, sau adnotate n spatiul alb rezervat; S se rspund la ntrebri i s se rezolve exercitiile propuse; S se simuleze evaluarea final, autopropunndu-v o tem i rezolvnd-o fr s apela si la suportul scris; S se compare rezultatul cu suportul de curs i s v explicai de ce ati eliminat (eventual) anumite secvente; n caz de rezultat nesatisfctor s se reia ntreg demersul de nvare.

Se vor primi, dup fiecare capitol parcurs, lucrri de verificare, cu cerine clare, care vor trebui rezolvate; n acest fel vor fi ndeplinite obiectivele pe care le-am formulat. Se va rspunde n scris la aceste cerinte, folosindu-v de suportul de curs i de urmtoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Veti fi evaluati dup gradul n care ati reusit s operationalizati competenele. Se va ine cont de acuratetea rezolvrii, de modul de prezentare i de promptitudinea rspunsului. Pentru neclariti i informatii suplimentare veti apela la tutorele indicat. 60% din not va proveni din evaluarea continu (cele dou lucrri de verificare) i 40% din evaluarea final.1. TEORIA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUIBunurile economice6

Utilitatea economica9

Maximizarea utilitatii totale obiectivul consumatorului14

Rezumat18

Teste propuse21

Bibliografie minimal24

Obiective in termeni de competente specifice:

La sfritul modulului, se va:

sti s se poat explica corect noile concepte; deprinde rationamentul agentului economic consumator si a deciziilor acestuia in vederea indeplinirii obiectivului sau de maximizare a utilitatii sub o constrangere bugetara; deprinde capacitatea de a rezolva aplicatii practice; cunoaste modalitatea de realizare a referatelor aplicative legate de comportamentul economic al consumatorului; putea discuta cu specialistii in domeniu; sti sa se utilizeze unele produsele informatice in rezolvarea problemelor economice.

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 4 ore

1.1. Bunurile economice1.1.1. Notiuni introductiveDefiniieTeoria comportamentului consumatorului studiaza modul in care care agentii economici consumatori, avand in vedere atat preferintele, cat si resursele de care dispun, in conditiile pietei, urmaresc sa isi maximizeze satisfactia sub anumite constrangeri.

1.1.2. Prezumtii

Acesta teorie a consumatorului se bazeaza pe prezumtia ca agentul consumator este o fiinta rationala, dispune de o functie de utilitate pe care doreste sa o maximizeze, iar decizia pe care o ia se fundamenteaza pe baza calculului si a unei informari depline asupra propriilor preferinte, cat si a pietei. In aceste conditii, consumatorul isi maximizeaza bunastarea sau utilitatea prin achizitia si consumul unui set de bunuri de o anumita cantitate, calitate si structura. Definiie Se numeste bun un element al realitatii, independent de om si caruia ii este atribuita o anumita utilitate, sau altfel spus, este apt sa satisfaca o anumita nevoie.

Bunuri, de regula, sunt considerate a fi acele marfuri care contribuie in mod pozitiv la bunastarea economica, existand si bunurile care genereaza dezutilitati, asa numitele bunuri negative.1.1.3. Clasificarea bunurilorBunurile se pot clasifica dupa mai multe criterii, dar principala grupare este reprezentata de bunurile libere si bunurile economice. Bunurile libere sunt cele apreciate ca nelimitate, abundente in raport cu nevoile consumatorului in conditii determinate de timp si de spatiu. Deoarece sunt abundente, achizitionarea lor se realizeaza in mod gratuit, fara o contraprestatie sau efort. Spre deosebire de acestea , bunurile economice sunt acelea care se particularizeaza prin raritate si limitare in raport cu nevoile consumatorului in conditii de timp si de spatiu. Obtinerea lor implica un anumit efort, un consum de resurse sub forma unui cost si, implicit, un pret. Incadrarea unui bun intr-una din cele doua categorii se realizeaza in functie de timp si de spatiu si determina ca un anumit bun sa poata fi, in mod automat, apreciat ca fiind liber sau economic. Astfel, aerul de munte pentru locuitorii unei zone montane este un bun liber, in timp ce pentru vizitatori este un bun economic, presupunand un anumit efort in procurarea lui.Bunului, din punct de vedere al teoriei economice, ii este specifica o anumita utilitate in consum.Bunurile pot fi clasificate si dupa caracterul material sau imaterial, ultimele incluzand serviciile care produc utilitati, dar nu au un substrat material, si care sunt din ce in ce mai prezente in viata consumatorului contemporan.1.1.4. Bunurile complementare si substituibile In functie de destinatia pe care o au, precum si de modul in care isi dovesesc utilitatea, bunurile se pot grupa in bunuri:

Complementare;

Substituibile.DefiniieBunurile complementare sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De exemplu: ceai-cafea, unt-margarina, etc.

DefiniieBunurile substituibile sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De exemplu: ceai-cafea ,unt-margarina, etc.

Aceasta clasificare se dovedeste deosebit de importanta in studiul cererii si al ofertei.

1.2. Utilitatea economica1.2.1. Notiuni introductive

Conceptul de utilitate are mai mai multe conotatii: tehnice,merceologice, filosofice,economice. Sub aspect tehnic si merceologic, utilitatea are in vedere capacitatea unui bun de a satisface o nevoie generica, fapt care se reflecta in latura intrinseca a bunului. Spre deosebire de aceasta, utilitatea economica se refera la o nevoie anume a unui agent consumator care va dori sa achizitioneze bunul, care va presupune o raportare a nevoii resimtita, care va genera predispozitia de achizitionare, iar piata va furniza bunul respectiv. Un alt plan care deosebeste utilitatea tehnica de cea economica are in vedere caracterul individual si subiectiv al utilitatii economice. Utilitatea economica a unui bun va fi influientata de nivelul de cultura, de gradul de informare, de varsta, sex, de optiunile fiecarui individ, de momentul in care este disponibil, de locul in care este disponibil, etc.

1.2.2. Conditii impuse bunurilor referitoare la utilitate

Utilitatea economica presupune indeplinirea cumulativa de catre un bun a anumitor conditii:

- proprietatile, insusirile bunului converg spre o nevoie reala sau imaginara a consumatorului, nevoia putand fi prezenta sau viitoare. Astfel, atunci cand se achizitioneaza o paine, nevoia este imediata si totodata reala, urmare a dorintei de alimentatie curenta; dar cand se achizitioneaza un bilet de vacanta intr-o locatie nemaivizitata, componenta imginara este dominanta.

- pentru a beneficia de satisfactia generata de achizitia si consumul unui bun, consumatorul trebuie sa dispuna de cunostintele si abilitatile incumbate de generare a satisfactiei din acel bun, exceptie facand achizitiile cu scop speculativ, constand in revanzari ulterioare la preturi mai mari decat costul de achizitie. Un calculator oricat de performant ar fi, nu isi va dovedi utilitatea pentru un utilizator fara abilitati in utilizarea sa.

1.2.3. Definirea utilitatii economice

DefiniieIn atare conditii, utilitatea economica va reprezenta importanta, aprecierea pe care un consumator o acorda la un moment si in anumite conditii date fiecarei unitati dintr-un anumit bun, dintr-o multitudine de bunuri identice de care nu dispune, dar pe care este dispus sa o achizitioneze; cu alte cuvinte, satisfactia pe care o resimte prin consumarea unei cantitati determinate dintr-un bun sau un set de bunuri.1.2.4. Utilitatea cardinala si ordinala Prin caracterul sau complex si subiectiv, comensurarea utilitatii reprezinta un demers deosebit de dificil. Cu toate acestea, teoria economica opereaza cu doua modalitati de evaluare, respectiv cardinala si ordinala.-Utilitatea cardinala are in vedere acordarea, de catre agentul economic consumator pentru fiecare unitate sau doza, o pretuire mai mare sau mai mica a unui numar de unitati de utilitate, denumite utili;

-Utilitatea ordinala presupune ierarhizarea bunurilor intr-o anumita ordine in functie de preferintele consumatorului.

In mod evident, utiliatea cardinala prezinta importanta mai mult sub aspect teoretic, metodologic, in timp ce utilitatea ordinala poate fi utilizata in scopuri pragmatice, un consumator putand aprecia cu destula acuratete ierarhizarea preferintelor sale; prefera o carte anume sau un litru de vin,etc.

1.2.5. Functia de utilitate

DefiniieDependenta dintre utilitatea totala si cantitatea bunurilor este exprimata printr-o functie de utilitate de forma:U=f (x1,x2,xn)in care xi reprezinta cantitatea consumata dintr-un bun generic i ,i=1n.

1.2.6. Proprietati ale functiei de utilitate Functiile de utilitate prezinta urmatoarele caracteristici:

1) Se bazeaza pe prezumtia ca satisfactia consumatorului are la baza modul de combinare a marimilor xi, fiecarei combinatii corespunzandu-i o marime Uj, j-ul desemnand un indice care va exprima ordinea de preferinta a consumatorului, astfel, de exemplu, U1 este preferata lui U2,U2 este preferata lui U3, deoarece prima combinatie aduce consumatorului o satisfactie mai mare decat a doua ,a doua decat a treia;

2) Are in vedere un aspect static, in sensul ca nu exista posibilitatea reportarilor cheltuielilor de la o perioada la alta;

3) Se considera a fi o functie continua, cu alte cuvinte, nu se poate trece de la o valoare la alta fara a se trece prin toate valorile intermediare.

1.2.7. Utilitatea individuala, totala si marginala In evaluarea utilitatii in functie de cantitatile consumate se utlizeaza marimile:

-a) utilitatea individuala;

b) utilitatea totala;

c) utilitatea marginala.Definiiea ) Utilitatea individuala reprezinta pretuirea pe care o acorda un consumator pentru fiecare doza achizitionata si consumata dintr-un anumit bun sau pachet de bunuri; de exemplu, o cana de ceai, o paine, etc;Definitie

b) Utilitatea totala reprezinta satisfactia pe care consumatorul o obtine sau spera sa o obtina prin consumarea unei anumite cantitati dintr-un bun sau un pachet de bunuri;

Definitie

c) Utilitatea marginala sau aditionala comensureaza sporul de utilitate totala ocazionat de cresterea cantitatii consumate cu o unitate sau cu o doza. Utilitatea marginala este egala si cu derivata de ordinul unu a functiei de utilitate.

Intre aceste masuri ale utilitatii exista anumite interconditionari pe care le putem prezenta recurgand la un exemplu numeric. Sa presupunem ca un anumit consumator inregistreaza urmatoarele utilitati ca urmare a consumului unor cantitati succesive dintr-un anumit bun:Q(doze)Utilitatea totalaUtilitatea marginalaSuma utilitatii marginale

0000

1100100100

2250150250

3375125375

445075450

5425-25425

Astfel, se observa urmatoarele: utilitatea creste pana la un anumit nivel al dozelor consumate dintr-un anumit bun, dupa care incepe sa scada; punctul de maxim al utilitatii totale, adica nivelul de consum pana la care utilitatea totala creste, corespunde cantitatii la care utilitatea marginala este egala cu zero; depasirea acelui nivel al cantitatii pentru care utilitatea totala este maxima determina ca utilitatea totala sa scada, iar utilitatea marginala de asemenea sa scada si sa devina negativa; cu alte cuvinte, depasirea acelui nivel de consum nu mai aduce utilitate, satisfactie, ci dezutilitate sau insatisfactie, dar intervenind prezumtia de consumator rational se presupune ca acest nivel critic sau de indiferenta nu va fi depasit; suma cumulata a utillitatilor maginale este egala cu utilitatea totala

utilitatea marginala prezinta o tendinta descrescatoare

Ultima concluzie, cunoscuta si sub numele utilitatii marginale descrescatoare, sau legea a doua a lui Gossen, prevede ca o data cu cresterea cantitatii consumate dintr-un bun, utilitatea totala sporeste din ce in ce mai putin, in timp ce utilitatea marginala scade.

Utilitatea se dovedeste un concept util in abordarea comportamentului consumatorului, iar intre marimile de comensurare se stabilesc o serie de interdependente. Deosebit de utila se dovedeste a fi relatia dintre consumul continuu si neincetat dintr-un bun si descresterea utilitatii marginale. Mentionam ca aceasta legitate se dovedeste numai in cazul bunurilor normale, in timp ce in cazul bunurilor de viciu nu se inregistreaza.

1.3. Maximizarea utilitatii totale obiectivul consumatorului1.3.1. Utilitatea marginala si alegerea dintre doua bunuriPentru a intelege conceptul de utilitate marginala in contextul alegerii dintre doua bunuri, sa presupunem ca un agent economic consumator are de ales dintr-un set de consum format din bunurile (x1,x2) si ca urmareste sa afle modul in care i se modifica utilitatea atunci cand va consuma cu o unitate mai mult dintr-unul din bunuri, sa presupunem din x1. Aceasta rata de modificare este tocmai utilitatea marginala in functie de bunul 1. Aceasta va fi de forma:

si va masura rata modificarii utilitatii (U) in functie de o mica modificare din bunul 1 (x1), in conditiile in care bunul 2 se mentine constant, asa incat pentru a calcula variatia utilitatii pentru o mica modificare in consumul bunului 1, va trebui sa calculam:

U=MU1x1

si in mod similar pentru bunul al doilea.1.3.2. Rata marginala de substitutie

Daca am considera nivelul utilitatii constant, dar am avea variatii ale cantitatilor din cele doua bunuri, aceasta ar insemna ca:

MU1x1+ MU2x2=U=0 sau prin rearanjari vom obtine:

DefiniieAcest raport intre variatiile cantitatilor dintre bunuri care este egal cu raportul invers al utilitatilor marginale cu semn negativ, reprezinta rata marginala de substitutie dintre cele doua bunuri, sau cu alte cuvinte, variatia cantitatii dintr-un bun in termenii variatiei din celalat bun, asa incat utilitatea totala sa fie constanta. Dupa cum in mod intuitiv ne-am fi asteptat, RMS are semnul minus deoarece o crestere a cantitatii dintr-un bun trebuie sa fie insotita de o scadere din cantitatea celui de-al doilea bun pentru a se mentine utilitatea totala constanta.1.3.3. Curba de indiferenta DefiniieAstfel, pot aparea o multitudine de combinatii intre cantitatile dintre cele doua bunuri care asigura un acelasi nivel de utilitate, prin unirea carora se genereaza astfel o curba de-a lugul careia utilitatea totala este constanta si care se defineste drept curba de isoutilitate. Desigur, daca avem in vedere trei bunuri, avem de-a face cu un plan de isoutilitate sau cu un hiperplan de isoutilitate cand se combina si mai multe bunuri.1.3.4. Definirea curbei de indiferenta

DefiniieCurba de indiferenta reprezinta locul geometric al punctelor ale caror coordonate desemneaza combinatii de bunuri care genereaza acelasi nivel de utilitate. O astfel de curba este prezentata in figura urmatoare:

Dupa cum se poate observa, punctele A si B aduc acelasi nivel de utilitate in conditiile unor structuri diferite din cele doua bunuri. Astfel, punctul A presupune 3 unitati din bunul x1 si 15 unitati din bunul x2, in timp ce punctul B presupune 5 unitati din bunul x1 si numai 10 unitati din bunul x2.1.3.5. Harti, familii de curbe de indiferenta

O curba de indiferenta face parte dintr-o colectie de harti sau familii de curbe indiferente, care se vor prezenta precum in figura 2: Dupa cum se poate observa in figura sunt trasate trei curbe de indiferenta care apartin aceleiasi familii de curbe. Se poate constata ca, cu cat o curba de indiferenta sau de isoutilitate se indeparteaza de originea graficului, cu atat va descrie o utilitate superioara. Astfel, prima curba in punctul de coordonate (2,0,5) presupunand divizibilitatea bunurilor, va insemna un consum de 2 bunuri x1 si 0,5 din bunul x2, in timp ce a treia curba, cea mai indepartata de origine, va descrie un consum tot de 2 bunuri x1, dar 2,5 bunuri din x2, ceea ce in mod evident este de preferat pentru consumator.

Cu titlu de concluzie, putem afirma ca obiectivul consumatorului consta in maximizarea satisfactiei, a utilitatii resimtita din achizitia si consumul bunurilor care, din punct de vedere grafic, consta in atingerea unei curbe de isoutilitate cat mai departate de origine.Dar agentul economic consumator este supus, totodata, si unei constrangeri bugetare. Cu alte cuvinte, el dispunand de un venit V si confruntandu-se cu preturile de piata Px1 si Px2, va putea achizitiona cantitatile x1 si x2 conform relatiei:

V=x1Px1+x2Px2 Constrangerea poate fi prezentata si sub forma:

Prin aceasta transformare, constrangerea bugetara este definita de prima paranteza care va indica intersectia cu axa oy, deci cantitatea din bunul desemnat cu x2, in timp ce a doua paranteza va semnifica panta dreptei constangerii bugetare.1.3.6. Maximizarea utilitatii totale sub o constrangere bugetara

In aceste conditii, dispunem de o functie de utilitate care se impune a fi maximizata, dar si de o restrictie de care trebuie sa tinem cont. O astfel de problema se poate rezolva cu ajutorul multilpicatorului Lagrange.

UT=f(x1,x2) QUOTE si de constrangerea bugetara scrisa sub forma:

Astfel functia de maximizat cu multiplicatorul Lagrange va fi :

.1.3.7. Rezolvarea analitica

Pentru maximizarea acestei functii se impune derivarea partiala in functie de x1,x2 si egalarea cu zero si vom obtine ca:

asa incat: iar prin impartire vom obtine acea combinatie de bunuri x si y care maximizeaza utilitatea totala care va satisface conditia: Putem concluziona astfel, ca agentul economic consumator isi maximizeaza utilitatea totala sub o restrictie bugetara atunci cand raportulul utilitatii marginale pe pret este egal intre bunuri.1.3.8. Rezolvarea grafica

Din punct de vedere grafic, avand in vedere dorinta consumatorului de maximizare a utilitatii totale, inseamna situarea pe o curba de isoutilitate cat mai departata de origine, dar sub restrictia bugetara, inseamna ca in locul de intersectie dintre cea mai inalta curba de isoutilitate si restrictia bugetara, se va gasi optimul alegerii consumatorului; cu alte cuvinte, locul de maximizare a utilitatii totale, a se vedea figura 3:

Obiectivul consumatorului consta in maximizarea utilitatii totale sub o constrangere bugetara care se inregistreaza in punctul in care cea mai inalta curba de isoutilitate este tangenta la constrangerea bugetara.Rezumat

Consumatorul, pentru a putea trai, in sens biologic si social, trebuie sa consume bunuri. O parte le obtine fara nici un efort, si acestea sunt abundente, asa numitele bunuri libere, dar mai are nevoie si de bunuri care impun un efort in procurarea lor si care se particularizeaza prin raritatea lor. Consumatorul are o multitudine de nevoi pentru satisfacerea carora trebuie sa consume bunuri. Dilema consumatorului consta in alegerea acestor bunuri pe care le evalueaza pe baza utilitatii aduse. Dar, totodata, in aceasta alegere trebuie sa tina cont de constrangerea sa bugetara. Prin urmare, el va alege bunurile care ii confera cea mai mare utilitate sub constrangerea bugetara.

ExeExemplu: Un consumator inregistreaza o functie de utilitate de forma U=40A0,5B0, ,preturile celor doua bunuri sunt pA=20 u.m. si pB=5 u.m., iar venitul este de 600 u.m.

-a) Se cere sa se determine programul optim de consum ,respectiv acea structura din cantitatile celor doua bunuri care ii maximizeaza utilitatea totala respectivului consumato ;

-b) Care ar fi consecintele asupra programului optim de consum al unei modificari de pre ,sa presupunem astfel ca pretul bunului A ar deveni pA=10u.m.?

-c) Sa se interpreteze grafic rezultatele.

Solutie:

a) Pe baza enuntului vom scrie functia Lagrange care va fi de forma:

L=40A0,5B0,5+(600-20A-5B)

si vom calcula derivatele partiale in fuctie de A ,B si pe care le vom egala cu zero, obtinand astfel:

Prin simplificarea primelor doua ecuatii si egalarea lor vom avea:

B=4A

Substituind in relatia a treia vom obtine :

A=15 si apoi ca B= 60

b) Realizam un demers similar in conditiile modificarii pretului la bunul A care va afecta constrangerea bugetara care in aceste conditii va deveni: 600=10A+5B

obtinand in final A=30 si B=60.

Notam astfel ca efectul modificarii pretului a contribuit la cresterea consumului la bunul A de la 15 la 30 de unitati, in timp ce consumul bunului al doilea al carui pret nu s-a modificat ramane neschimbat.

c) Initial programul optim asigura un consum de 15 unitati din bunul A si 60 de unitati din bunul B, care corespunde cu punctul X din figura 4. Modificarea pretului la bunul A ,in sensul scaderii de la 20 u.m. la 10 u.m. determina ca dreapta bugetului sa devina cu o panta mai mica si sa genereze un nou echilibru care se gaseste in punctul Y, situat pe o curba de isoutilitate superioara celei initiale. Acest lucru este de asteptat, intrucat va consuma cantitati mai mari din bunul A si utilitatea totala ca urmare a acestei majorari va fi de asemenea mai mare. Prima curba de isoutilitate se poate explicita prin inlocuirea valorilor initiale ale lui A si B, fiind de forma:

40A0,5B0,5=1200 sau B=900A-1

Astfel panta curbei de idiferenta I va fi:

La un punct precum X curba de indiferenta va fi tangenta cu noua dreapta a bugetului a carei panta este egala cu:

si egaland ultimele doua relatii obtinem ca A=21,2132 si B=42,4264, care

sunt coordonatele punctului H. Astfel, modificarea rezultata ca urmare a modificarii pretului unui bun poate fi descompusa in doua componente, respectiv pe efectul de substitutie care consta in deplasarea din punctul X catre H si pe efectul de venit care consta in deplasarea din punctul H catre Y. In aceste conditii, ca urmare a efectului de substitutie, consumul din bunul A va creste de la 15 uniati la 21,2132, in timp ce consumul din bunul B se va reduce de la 60 de unitati la 42,4264 unitati, iar ca urmare a efectului de venit, consumul din bunul A va creste de la 21,2132 unitati la 30 de unitati, consumul din bunul B va creste de asemene, de la 42,4264 la 60 unitati.

Teste propuse I) In alegerea pe care agentul economic consumator o realizeaza in vederea procurarii a doua bunuri A si B nu se ia in calcul a) Utilitatea totala a bunurilor A si B;b) Pretul bunurilor A si B;

c) Venitul disponibil al consumatorului;

d) Utilitatea marginala ca urmare a consumurilor celor doua bunuri A si B;

e) Nici un raspuns nu este corect. II) Care din raspunsurile urmatoare definesc utilitatea marginala:

a) Caracteristica bunurilor de a satisface nevoile consumatorului;

b) Sporul de productie obtinut la fiecare unitate monetara;

c) Sporul de utilitate care se obtine ca urmare a consumului unei unitati suplimentare dintr-un anumit bun;

d) Rapiditarea in procurarea unei unitati dintr-un bun sau serviciu;e) Nici un raspuns nu este corect.III) Atunci cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva dar descrescatoare, utilitatea totala resimtita de un consumator ca urmare a cresterii dozelor consumate din bunul respectiv:

a) ramane nemodificata;

b) scade;

c) creste;

d) nu se poate preciza;

e) nici un raspus nu este corect. IV) In conditii normale care masura a utilitatii poate lua valori negative:

a) individuala;

b) marginala;

c) totala;

d) nici una;

e) toate. V) Suma utilitatilor marginale este egala cu:

a) utilitatea individuala;

b) utilitatea medie;c) utilitatea totala;

d) cu venitul consumatorului;

e) utilitatea merceologica de care se bucura bunul din partea consumatorului.VI) Un consumator obtine maximum de utilitate, considerand date venitul disponibil si preturile, atunci cand:

a) utilitatile marginale a tuturor bunurilor sunt egale intre ele;

b) raportul utilitatilor marginale a unor perechi de bunuri sunt egale intre ele;

c) utilitatile marginale si individuale sunt egale pentru toate bunurile;

d) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile sunt egale;

e) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile au valori maxime.VII) Un individ consuma doua bunuri A si B, iar functia sa de utilitate este de forma: U(A,B)=A4B5. Venitul disponibil este de 72 RON, iar preturile celor doua bunuri sunt PA=2 RON/buc. si PB=3 RON/buc. In aceste conditii individul va consuma din bunul A:

a) 15 buc;

b) 48 buc;

c) 18 buc;

d) 20 buc;

e) 16 buc. VIII) Utilitatea marginala a consumului bunului A este exprimata de relatia:

Umarg A=22-4QAin timp ce utilitatea marginala a bunului B este:

Umarg B=16QBin care QA si QB reprezinta cantitatile consumate din cele doua bunuri. Preturile bunurilor sunt: PA=2 um/buc si PB=1 um/buc, iar venitul consumatorului este de 13 um. Cantitatile consumate din bunurile A si B vor fi de forma:

a) 1A+9B;

b) 2A+9B;

c) 3A+8B;

d) 9A+2B;

e) 8A+2B. IX) Venitul unui individ care consuma doua bunuri A si B care au preturi egale numere intregi este de 50 um.

Informatiile referitoare la utilitatile marginale ca urmare a consumului unor doze diferite din cele doua bunuri sunt prezentate in tabelul urmator:

Utilitatea

Marginala Doza 1Doza 2Doza 3Doza 4Doza 5Doza 6

Bun A25201815101

Bun B2017151181

Setul de consum ce confera cea mai mare utilitate individului este de forma 4A+3B. In urma achizitionarii bunurilor, consumatorului ii va ramane un rest de:

a) 0 unitati monetare;

b) 1 unitate monetara;

c) 2 unitati monetare;

d) 3 unitati monetare;

e) 4 unitati monetare.

X) Un consumator inregistreaza o functie de utilitate de forma U=xy, in care U=utilitatea totala, x si y cantitatile consumate din cele doua bunuri. Cunoscandu-se preturile bunurilor Px=1 si Py=2 si venitul consumatorului de 100 u.m., sa se determine cantitatile din cele doua bunuri x si y care ii confera utilitatea maxima:

a) 10 bunuri x si 25 bunuri y;

b) 25 bunuri x si 30 bunuri y;

c) 40 bunuri x si 25 bunuri y;

d) 50 bunuri x si 10 bunuri y;

e) 50 bunuri x si 25 bunuri y. Pe baza aplicatiei Utilitatea cu programul Excel se vor face simulari in vederea aprofundarii notiunilor de utilitate individuala, totala si marginala.

Pe baza programului Excel se va trasa o constrangere bugetara si se vor studia propietatile acesteia. Bibliografie minimal Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila,Constantin Popescu Economie, Editura Tribuna

Economica, Bucuresti, 2004, Capitolul 4; Joseph E.Stiglitz ,Carl E.Walsh - Economie, Editura Economica, Bucuresti, 2005, Capitolul 6; Radu Vranceanu, Marc Guyot - Bazele microeconomiei intreprinderii, Editura Polirom, Iasi, 2004, Capitolul 4.

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI

DEPARTAMENTUL DE NVMNT LA DISTAN

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Prof. univ. dr. FLORIN-DAN PUSCACIU

Asist. univ. dr. ROSE-MARIE PUSCACIU

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI

DEPARTAMENTUL DE NVMNT LA DISTAN

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Prof. univ. dr. FLORIN-DAN PUSCACIU

EMBED PBrush

Sarcina de lucru 1

Prezinta teoria comportamentului consumatorului.

Sarcina de lucru 2

Defineste si clasifica bunurile.

Sarcina de lucru 3

Prezinta clasificarea bunurilor.

Sarcina de lucru 4

Prezinta conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un bun referitoare la utilitate.

Sarcina de lucru 5

Prezinta utilitatea economica, cardinala si ordinala.

Sarcina de lucru 6

Prezinta caracteristicile functiei de utilitate.

Sarcina de lucru 7

Prezinta caracteristicile utilitatilor individuale, totale, marginale si marginale descrescatoare.

4