+ All Categories
Home > Documents > microeconomie examen

microeconomie examen

Date post: 28-Jun-2015
Category:
Upload: trofim-tabirta
View: 10,255 times
Download: 96 times
Share this document with a friend
57
Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă: 1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia 2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii” 3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane- deficit 4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă - echilibru partial 5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun- curba cererii 6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt - substituibile 7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă- modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga 8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii 9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)- legea ofertei 10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al acestuia - oferta sub aspect calitativ 11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată- cererea sub aspect cantitativ 12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă – curba cererii 13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către producătorii bunului respectiv- surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru 14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată- oferta globala 15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă -delta cererii , delta Qd 16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret 17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului- cerere perfect inelastica
Transcript
Page 1: microeconomie examen

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia

2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii”

3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă

-echilibru partial5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba cererii6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt -

substituibile7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc

şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga

8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii

9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei

10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ

11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ

12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către

producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă-

delta cererii , delta Qd16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu

un procent- Elasticitatea cererii dupa pret17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0<€s<120. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;- bunuri de lux21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate-

utilitatea marginala MU22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale

venitului;-CURBA VENIT-CONSUM23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de indiferenţă; -

varianta optima25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la

procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful

unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –bunuri

complimentare 29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse)-

proces de productie30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al

producţiei-functia de productie31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al

producţiei- izocuanta

Page 2: microeconomie examen

32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul marginal33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de

producţie variabi - produsului marginal; pe tl34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui factor

fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor de productie

35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie –perioada lunga

36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie

37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri implicite38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-costuri marginale39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost total-

izocost42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate-

venitul marginal45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit marginal46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;MR=MC---venitul

marginal= costul marginal47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –prag de

rentabilitate 48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-concurenta perfecta49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor cu

o unitate-venitul marginal51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă

perfectă; P=MC52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în care

costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu

variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe

care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol 55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la un

număr infinit de vânzători- monopson56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii

după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi

cumpărători- discriminarea prin pret59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;-cerere

relativ elastica60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ; -cerere

relativ inelastica61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de produse

oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social al monopolizarii

62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă;63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării

controlului asupra preţurilor- cartelul64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului

Page 3: microeconomie examen

65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-strategia optima66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;- firma lider67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe

piaţa-duopol-oligopol68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta decizia

acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului-

Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul de activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum

-factori de productie2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului de

optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a minimiza valoarea altei variabile.

3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul.

- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta cererea si oferta si se manifesta preturile.

4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupra efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele economice sunt o reprezentare foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.

5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ;

6. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-maximizarea profitului.

7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identifica obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe piata.

8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii

-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale actiunilor

economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra celor mai

simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice distincte.

14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit.Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuiaAspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret si la

un anumit moment de timp16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta

Page 4: microeconomie examen

17. echilibru static- 18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele

caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si cel al

pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o deplasare pe aceeasi curba a ofertei.

21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ

22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile si serviciile

23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului24. modificare relativă a preţului.-Delta P-25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea pretului

aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice26. cerere relativ elastică 1<€<∞27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca

urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si mai mica

ca 130. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o trebuinţă

umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri.- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati

31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate.-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale

32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita bugetului disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile existente)

33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara

34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de subiectul economic sa ramina neschimbata.

35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund diferitor preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y se modifica in functie de pretul bunului x.

36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri

37. spaţiul bunurilor 38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru, procura am

bele bunuri .39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a unor factori de

productie nu se modifica42. extindere la scară a producţiei43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii consumate dintr-un

bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul de

productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si amortizarea care face parte dun costurile implicite

Page 5: microeconomie examen

45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care

nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea capitalului poropriu

47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie

48. venit total=Q*P49. venit mediu=Venit total/Q50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă de timp,

incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare. Spre deosebire de acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul este acela de a măsura schimbările reale în valoare.

51. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina52. profit mediu. =Profit total/cantitate

Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface necesitatile

2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de amplasarea resurselor-F

3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic este

raţional-A5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A dependenta direct

proportionala6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii îl

vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu

volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.

8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se majoreaza consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade

9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea

veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza

11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;-F Pu↓↔Du↑↔Dm↓

12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv-A13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl

achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o dreapta verticala15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a

cererii din el-A16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest

bun este relativ elastică;F17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită

modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută

elasticitatea încrucişată a cererii-A

Page 6: microeconomie examen

19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;-F20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F consumatorii

devin mai sensibili la modificarea acestuia21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va

permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind elasticitatea= -122. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este

perfect elastică după preţ;-F23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A curbele de

indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui bun

normal -F26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale-F in starea

de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc consumatorului o utilitate maximala

27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate -A

28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o utilitate mai mare consumatorului

29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor

30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;-F o linie verticala

31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-comportamentul consumatorului corespunde legii cererii

32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce-A MP<0 ↔Q↓

33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce; AP↓↔MP<AP

34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;-F35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate

ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A 36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la majorarea costurilor

variabile 39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori

minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen

lung-A41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul marginal este

influentata doar de costul variabil42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului variabil-A43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-muncă

există o dependenţă direct proporţională-A44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F 46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A maximizarea profitului

MR=MC48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung-F doar pe

TS49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora cantitatea

oferită pe piaţă;

Page 7: microeconomie examen

50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;-F MR=P

51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care costul mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin

52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma pierde mai mult cind isi va intrerupe activitatea

53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe-A 55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia

posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul

produselor;59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ. -F 61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se

resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile-F este de

scurta durata si obtin profituri doar firmele lider63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de

preţurile stabilite de alte firme;64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist –F e

cooperare65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă;--

F66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele

oligopoliste;-A67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi

subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă

monopolistică-A70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de firme-A71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al produselor

altor firme-F72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în

consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca

preţul-A74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin

un profit mai mare decît cel normal-A75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen

lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F

Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?a) utilizarea eficientă a resurselor;b) resursele de producţie nelimitate;c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;d) necesităţile materiale şi spirituale;e) raritatea bunurilor.

Page 8: microeconomie examen

2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;b) nivelul şomajului în economia naţională;c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;d) nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?a) concurenţa;b) planificarea centralizată;c) proprietatea privată;d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei:

a) avantajele totale depăşesc costurile totale;b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:a) doar în economiile de piaţă;b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;c) doar în economiile mixte;d) doar în economiile în tranziţie;e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;b) costurile aferente remunerării personalului angajat;c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:a) cererea este egală cu oferta;b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:a) preţul de echilibru va creşte;b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;c) preţul de echilibru nu se va modifica;d) preţul de echilibru se va reduce;e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bilete;b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;

Page 9: microeconomie examen

e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?

a) preţurile factorilor de producţie;b) nivelul tehnologiei de fabricare;c) numărul vânzătorilor pe piaţă;d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.

11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETIb) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a ofertei.

12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:

O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat; c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .

13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca:

a) bun normal;b) bun obişnuit;c) bun tip Giffen;d) bun neutru;e) bun de lux.

14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.

15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?

a) -3;b) 3;c) 1;d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.

Page 10: microeconomie examen

16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:a) preţul bunului;b) utilitatea bunului pentru consumatori;c) nivelul costurilor de producţie;d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;c) volumului cererii din bunul dat;d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.

18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?

a) 2 100; b) 1 050;c) 525;d) 262,5.

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:

a) oferta perfect elastică a produselor agricole;b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;d) cererea relativ elastică din produsele agricole.

20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din următoarele modele grafice reflectă această situaţie?

21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?

Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o crestere a lui Qy

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţeb) dispune de venituri limitate;c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui bun

cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri;c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;

Page 11: microeconomie examen

d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de

care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);e) nici un răspuns precedent nu este corect.

24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate afirma că:

a) ambele bunuri sunt normale;b) ambele bunuri sunt inferioare;c) bunul de pe axa verticală este inferior;d) bunul de pe axa orizontală este inferiore) nici un răspuns precedent nu este corect.

25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?

a) 15;b) 10;c) 12,5;d) 5;e) 25.

26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:

a) bunurile sunt strict complementare;b) bunurile sunt perfect substituibile;c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.

27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:a) 100, 200, 300, 400, 500;b) 100, 200, 350, 550, 800;c) 100, 200, 280, 340, 380;d) 100, 200, 250, 400, 600.

28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?

a) va majora consumul ambelor bunuri;b) va reduce consumul ambelor bunuri;c) va consuma mai multe mere;d) va consuma mai multe prăsade;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?

a) 50;b) 25;c) 2;d) 0,5.

30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte considerabil consumatorul:

a) va majora consumul acestuia;

Page 12: microeconomie examen

b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy crestec) nu va modifica consumul acestuia;d) va renunţa, în genere, la acest bun.

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?

a) 2;b) 1,5;c) 1;d) 0,5.

33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:

a) bunul X este un bun normal;b) bunul Y este un bun normal;c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;d) bunul X este un bun de tip Giffen.

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că:a) bunurile consumate sunt superioare;b) bunurile consumate sunt strict complementare;c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;d) bunurile consumate sunt inferioare;e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie negativa(panta

descrescatoare)

35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului

X va procura consumatorul în starea de echilibru?Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/PyConsumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea mare

modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern

36. Orice izocuantă ilustrează:a) variaţia volumului total al producţiei;b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.

37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin:

a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;d) curba costului total suportat de firmă.

38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă?

a) AP creşte atât timp cât MP creşte;b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax

Page 13: microeconomie examen

c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;e) Q descreşte dacă MP < 0.

39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei determină funcţia dată?

a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1b) constant;c) descrescător;d) tipul efectului nu poate fi determinat.

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie?

a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit;b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie.

42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în

aceleaşi condiţii);c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii la scară a producţiei?

a) Q = (K2 + L2)0,5;b) Q = 6K + 3L;c) Q = (K x L)0,5;d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1

44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă?

a) 4;b) 1/4;c) 3;d) 6;e) 1/6. MRSTKL= -(delta L/ delta K)

45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei?a) ΔVC : Q;b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Qc) FC : Q;d) Δ (P x Q) : ΔQ;e) ΔFC : ΔQ.

Page 14: microeconomie examen

46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare grafică:

Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică): a) MC de asemenea creşte;b) FC de asemenea creşte;-Fc) MC va fi mai mic ca AVC;d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F

49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?a) ΔVC : ΔQ;b) ΔTC : ΔQ;c) Δ (P x Q) : ΔQ;d) ΔFC : ΔQ;e) Δ(FC + VC) : ΔQ.

Page 15: microeconomie examen

50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:a) venitul total al firmei este constant;b) preţul aplicat de firmă este constant;c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Qd) venitul marginal al firmei este constant;e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).

51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:a) firma nu modifică preţul;b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:a) venitul total depăşeşte costul total;b) costul total depăşeşte venitul total;c) MR depăşeşte MC;d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUIe) MR este mai mic ca MC.

53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:a) P< ATCmin;b) AFC > P;c) P< AVCmin.;d) P< MC;e) TR < TC.

54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:a) curba MC;b) curba cererii;c) porţiunea ascendentă a curbei MC;d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:a) lărgirea producţiei în firmele existente;b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;

Page 16: microeconomie examen

e) nici un răspuns precedent nu este corect.

56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma trebuie:

a) să-şi întrerupă activitatea;b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;c) să aleagă o nouă tehnologie;d) să reducă cheltuielile;e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.

57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbatb) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?

a) îşi va întrerupe activitatea;b) va majora volumul producţiei;c) nu va modifica volumul producţiei;d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adicaP=LRAC=100 LEI

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:

a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;b) concurenţei dintre producători (vânzători);c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;d) fuzionării unor întreprinderi;e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele

afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?

a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.MR>PMR=MC

61. Discriminarea prin preţ presupune:a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;d) nici un răspuns precedent nu este corect.

Page 17: microeconomie examen

62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit:

a) 0;b) mai puţin de 5 mil. u.m.;c) 5 mil. u.m.;d) mai mult de 5 mil. u.m.;e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;c) fiecare firmă are o strategie dominantă;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m. În situaţia de echilibru:

a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor reieşi din:

a) necesitatea maximizării profitul propriu;b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;c) egalitatea MR = LRMC;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime posibile ale

potentialilor producatori noie) nici un răspuns precedent nu este corect.

66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?

67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu marginal

a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;b) preţul este egal cu costul marginal;c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;

Page 18: microeconomie examen

c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;d) pe ambele firmele oferă produse omogene;e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.

Page 19: microeconomie examen

Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:

30 40 50 60 70Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250

Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?

2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

MR=modificarea TR/modificarea QVolumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450

MR 10 9 8 7 6 MC 6 7,5 7,5 9 10

Aplicând analiza marginală determinaţi: a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie

la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi

Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?

Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu

Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu

4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia

Qs = 200 + 4P.

a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?Qd=300b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;

Q=300-1,5*18,18=272,73b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?

P=0; Qd=300-1,5*0=300c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

Page 20: microeconomie examen

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal; b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?

Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal.

Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50Qd=5000-b*100 <=>Qd=5000-50P

2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.?Qd=5000-50*60=2000

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.

a) Determinaţi funcţia ofertei. Qs=a+bP

50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150 300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5

Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300

b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.? Qs= -150+5*120=450

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.

8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia

Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?

1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

Page 21: microeconomie examen

9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia

QS = 300 + 4P.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;

B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500

C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)

10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.

Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va ramine constant se poate modifica doar volumul.

11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.

a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.

a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Page 22: microeconomie examen

Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia

QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută.

a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare

unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.d) Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 leie) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?

Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia

Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.

1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150; Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150

2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90; Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270

3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei

4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

50 100 150 200 250 300 350

Page 23: microeconomie examen

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150 unităţi.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei de

import;Qd=Qs400-0,5P=P-200P=400Qs=200c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?Qs=150 unitatiP=350d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate? Vor scadeae) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de

import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?

15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%

16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:

BunurileElasticitatea cererii în raport cu:

preţul bunului preţul altor bunuri

produse alimentare vinului beriiProduse alimentare -0,15 X 0,16 0,10Vin -2,0 -0,25 X 0,35Bere -0,75 0,18 0,50 X

a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie?

b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere?

Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi

bere?

17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai scurtă de timp?

Page 24: microeconomie examen

18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?

19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.

Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la modificarea pretului

ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula dependenta dintre venit si Q este direct proportionala

20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?

Relativ elasticaDelta Qd> delta P Maximizarea profitului va majora Q

21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.

a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent?

Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.

22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P. a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări

cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?TP=maxMR=MC MP=0b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va

maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz? 2000c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3  500: vor

stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?NU

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?

Relativ inelasticaDelta Qd< delta PMaximizarea profitului va majora preturile P↑

24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m.

Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibruPlus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica

25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.semestrul I semestrul II

Page 25: microeconomie examen

A 400 500B 300 600C 300 250D 200 300

Total 1200 1 650

1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate2) 0.67- bunuri prioritare , de prima necesitate3) -0.11-bunuri inferioare4) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate

Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile nominalizate.

26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400Elasticitatea ofertei după preţ - 10 10 10 10 10 10 10

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului bunului.

27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:

Preţul, u.m.

Volumul cererii, unităţi

Elasticitatea cererii după preţ

Veniturile vânzătorilor, u.m.

0 1000 0 020 900 0,052=0.111 inelastica 1800040 800 0,176=0.25 inelastica 3200060 700 0,333=0.428 inelastica 4200080 600 0,538 =0.666 inelastica 48000100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000120 400 1,222 =1.5 elastica 48000140 300 1,857 =2.333 elastica 42000160 200 3,0 =4.0 elastica 32000180 100 5,666 =9 elastica 18000200 0 19.0=0 elastica/perf

inel0

1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel

= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.

2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada

28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U = Qx * 6Qy.

a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;U=Qx*6QyUt=20*6*15=1800

b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun.

Page 26: microeconomie examen

30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10

u.m.Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4

b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic.

Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteiaY*1=V/Py1=20/20=1

c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie.

31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10. a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului?MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/PpMUp/Pp=10

32. Să presupunem că MRSxy < MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X

va procura consumatorul în starea de echilibru?

Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului xModificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu bunului

x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0

33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.

Page 27: microeconomie examen

MRSxy=constant Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie indiferentde nivelul

consumului

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.

Care este preţul unitar al bunului Y?Mux=40Muy=20Px=15 Mux/Px=Muy/Py 2,67=20/Py Py=7,4935. Funcţia utilităţii are forma U = 4 Qx Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea

celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y.

a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?

U=4*20*30=2400Mux=4Qx=4*20=80Muy=Qy=30*1=3080/Px=30/Py=24080/Px=240; Px=330/Py=240; Py=88/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67

36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X.

Construiţi linia bugetară a consumatorului.Px=20Py=30I=1500

37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.

Construiţi linia bugetară a consumatorului.I=20Q+30P

38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X în favoarea bunului Y.

Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.

39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.

Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.U = 2Qx x 3Qy15Qx + 30Qy = 1 200.Px*Qx+Py*Qy=IQx max=1200/15=80 unitatiQy=40Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py2Mux=Muy

Page 28: microeconomie examen

40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura, renuntind la celalat bun

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate în tabel:

Cantitatea bunului, unităţi

Utilitatea marginală a bunului X

Utilitatea marginală a bunului Y

1 160 2702 120 2103 100 1804 80 1505 60 120

Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.

Mux/Px=Muy/Py2Qx+3Qy=183Mux=2Muy Mux/Muy=2/3=0.67Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3 Qy=4 Muy=150

42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:

a) a factorului-capital prin factorul-muncă;b) a factorului-muncă prin factorul-capital.

MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital

MRSTKL=MPk/MPL=10/5=243. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin

utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:

Cantitatea utilizată a factorului-muncă, ore

Cantitatea utilizată a factorului-capital, oreK1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40

10 400 600 700 76020 600 1700 3000 420030 1100 3000 4200 540035 1200 3500 4700 590040 1300 3800 5000 630050 1440 4200 5400 6400

Cantitatea de muncă(oameni-ore)

Cantitatea de capital (maşini-ore)

K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 4010 400 600 60 6 700 76020 600 1700 85 1.5 3000 420030 1100 3000 100 1.5 4200 540035 1200 3500 100 0 4700 590040 1300 3800 95 -1 5000 630050 1440 4200 84 -1.1 5400 6400

Page 29: microeconomie examen

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii. Care

este caracterul modificării acesteia?c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată a

factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al factorului-muncă;

APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-

capital? e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată

zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore. Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450Produsul mediu al muncii=450/25=18a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se

reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.

Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.

45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată?

Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10%Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la

scara a productiei

46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?

MPl=delta Q/delta LDaca MP<AP rezulta ca AP va scadea

47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:

Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?produsul marginal = 1740-1650=90b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?

400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori

Page 30: microeconomie examen

48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):

a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în acest caz şi produsul mediu negativ?

b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul marginal?

c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim?

d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci când vor fi angajaţi 11 muncitori?

e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?

49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:- materii prime – 50 000 lei, - materiale auxiliare – 11 000 lei,- amortizare capital fix – 5 000 lei,- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?

50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care este productivitatea medie a muncii în acest caz?

Ap=22,22

51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?

L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10% K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%Productia creste cu 30%, randamente de scara constante

52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.

Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;

Page 31: microeconomie examen

c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;d) va majora salariile personalului angajat.

Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care dreapta izocostului e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea egalitateMRTSLK=w/r-inclinatiaMPL/W=MPK/R

MPL/PL=20MPK/PK=30PL=3PK=4MPL=60MPK=120r =2w53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500

u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.FC=500Q=50TC=1157625VC=TC-FC=1157625-500=1157125ATC=AFC+AVCAFC=FC/Q=10AVC=VC/Q=23142,5ATC=TC/Q=23152,5MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5

54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie 600 u.m. 1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată; 2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?AVC=VC/Q =600/20=30MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=302)VA SCADEA

55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m. Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.

Cost total, CT

Produs total

Cost fix mediu, CMF

Cost mediu variabil, CMV= (CT-CF)/Q

CMT CMg

Produsul mediu (3)=25

600+60*3=780

25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10,4 0

Produsul mediu (4)=30

600+60*4=840

30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780) :(120-75) = 1,33

CF=600Salariu/zi/1m=60

56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei?

Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege combinatia factorilor de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal calculat la o unitate a pretului

MPK=MPL

Page 32: microeconomie examen

57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui 30 de unităţi?

VC=TC-FCMC=deltaVC/deltaQQ=30MC=61VC=61*30=1830

58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.

Volumul producţiei, unităţi

Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, u.m.

Costuri totale, u.m. Costuri medii, u.m.

Costul marginal, u.m.

50 100 000 200 000 300 000 6 000 -100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400

* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.

59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel:

Volumul producţiei(unitati.)

1

Costurile totale(u.m.)

2

Costurile medii(u.m.)3=2/1

Costurile marginale(u.m.)

4=∆2/∆10 0 0 010 320 32 3220 480 24 1630 820 27,33 3440 1400 35 5850 2280 45,6 8860 3520 58,67 124

1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare

Page 33: microeconomie examen

60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel:Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50

Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280

MR - 10 6 4 2 1MC - 4 2 4 6 8Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?Mr=MC

Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitatiAtunci firma va obtine profit maxim

61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.

Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:

a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;TP=TR-TCTR=Q*PTC=FC+VCTP=80 000TR=100QTC=(20*Q)+FCTC=20Q+60 000TP=100Q-(20Q+60000)80 000=80Q-60000140 000=80QQ=1750

b) aşi recupera costurile suportate?TP=OTR=TCQ*P= FC+VC100Q= 20Q+60 000

80Q=60 000 Q=75062. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei

fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, unităţi 5 6 7

Costul marginal, u.m. 20 30 50

P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000 Cost marginal = Pret = Incasarea marginala

Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.? Incasarile 150 180 210

Vmg 30 30Cmg = Vmg = 30Oferta totala = 1000*6 = 6000unit

Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?a) nu mai mare de 5 000;b) 5000;c) 6000;d) 7000;e) nu mai puţin de 7000;f) mai mare de 7000.

Page 34: microeconomie examen

63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va maximiza profitul firmei?

TC=40Q+Q2Punit=280unitpe termen lungPunit=Costul total mediu=Cost marginal280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280

64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei,

unităţi

0 10 20 30 40 50 60

Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800

AC - 80 50 46.67 50 56 63,33

AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67

Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:

a) pe termen scurt;Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC miniP<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca costurille fixe, atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitateaAVC min=30Cind P=30Sau P<30b) pe termen lung.Daca P=AcminP<AcminACmin=46,67Cind P=46,67Sau P<46,67

65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P. Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al producţiei în această situaţie?

Qs=MC daca P>AVC

MC=30

Q=30

P=60

Page 35: microeconomie examen

66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de volumul

producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m.

a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?P=60FC=100Qs=MC daca P>AVCDaca P=MC PROFIT =0MC=60Q=4Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitivDaca TC=FC firma isi intrerupe activiteab) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci ATC=25 respectiv P>ATC si de aici rezulta ca TP>0c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?

67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.

ATCmin=4 000ATCmin2=3 000

Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)a) va lărgi producţia;b) nu va modifica volumul producţiei;c) îşi va întrerupe activitatea;d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.

68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?

Se va maximiza profitul cind MR=MCMR=MC cind Q=150 si P=30Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina la q=150Q=150P=60TR=9000

b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al firmei;

Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total

Page 36: microeconomie examen

triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea perfecta prin pretsi deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii

c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă; surplusul consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30

d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I) prin preţ?

69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu fix, u.m.AFC

Costul mediu variabil, u.m.AVC

500 10 300 250420 20 150 200360 30 100 150310 40 75 100270 50 60 100240 60 50 150210 70 43 200180 80 38 250150 90 22 300ATC ATC Delta TC TC55 550 5500 5500

17,5 350 2500 70008,33 250 500 75004,38 175 -500 70003,2 160 1000 80003,33 200 4000 120003,47 243 3010 170103,6 288 6040 230403,58 322 5940 28980TR Delta TR MR MC

5 000 5508400 3400 340 25010800 2400 240 5012400 1600 160 -5013500 1100 110 10014400 900 90 40014700 300 30 30114400 -300 -30 60413500 -900 -90 594

Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

TRmax daca MR=MC

MR=delta TR/delta Q

MC=delta TC/delta Q

ATC=AFC+AVC

TR=P*Q

70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.

Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?

MR=LRMCProfit maxim

Page 37: microeconomie examen

71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?

cerere relativ inelasticarespectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretuluide fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului. Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol

72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2.

Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie? MR=LRMCTR=P*Q

73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei. MR=LRMCProfit maximMR=2Q – 100Qd = 1000 – 2PDin punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea monopolului şi în detrimentul consumatorului.

b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu 300 unităţi?

c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)? d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?

74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:

Q VC TC ATC MC P TR MR0 - 150 - - 200 0 -1 110 160 160 10 175 175 1752 170 320 160 160 150 300 1253 216 366 122 46 135 405 1054 250 400 100 34 120 480 755 295 445 89 45 105 525 456 360 510 85 65 90 540 15

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?P=MC maximizarea profituluiNUMR=MC la pretu 105c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?FC=150d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?P=105Q=5e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?Profit

TR-TC=30f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al

preţului?-elastica

Page 38: microeconomie examen

75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?P=MC maximizarea profituluiTR=Q*PP=TR/Q=1000-10Q1000-10Q=100+10Q1000-100=10Q+10Q900=20QQ=45MC=550P=550b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?MR=MC=QmTP=Q(P-ATC)

76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.

a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare, venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.

Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.phpP=10P=8MR=delta TP/delta Q=6/1=6TR=P*QTR1=10TR2=16b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători.

Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?

MR=LRMCTR maxim1)TC=5LRMC=deltaTC/delta QLRMC=5/1=5TR3=28MR=10MR=LRMC

2) TC=6LRMC=deltaTC/delta QLRMC=6/1=6TR3=MR=5MR=LRMC=5

77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.

Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei? MR=MCMR=MC=Qm

Page 39: microeconomie examen

TP=Q(P-ATC)---PROFITUATC=TC/QMC=delta TC/delta QPretu de echilibru. optim MR=MCTR=P*Q

78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, unităţi

Costul total, u.m.

100 50 50 4 50090 60 60 4 70080 70 70 5 00070 80 80 5 50060 90 90 6 500

ATC MC 35090 9078,33 2071,43 3069 5072 100

Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul:

a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenţi la

înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale firmelor componente sunt diferite.

Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.

Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piataTC=ATC*QTP=P*Q-ATC*QQd=350Echlibru tip bertrandTpa=TPb=0 daca P=ATCP=70 b)concurenţii nu vor reacţiona.

79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia TC = 6Q + 100.

Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic al problemei.

Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0MR=MCP=LRAC TP=0LRAC=TC/QLRAC=(6Q+100)/Q

Page 40: microeconomie examen

P=LRAC=200-Q200-Q=(6Q+100)/Q200Q-Q²=6Q+100Q²-194Q+100

80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m.Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?LRAC=6LRMC=2Q-2

MR=10-2QAsa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibilDeci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme1)MC=MC P=LRAC 2Q-2=10-2Q Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA

2)P=LRMC=LRAC=6 2Q-2=6 Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA


Recommended