Mica Gramatica a Limbii Italiene

7/16/2019 Mica Gramatica a Limbii Italiene

http://slidepdf.com/reader/full/mica-gramatica-a-limbii-italiene-563386274cd18 1/328

MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.





HA RITINA GH ERM AN • RODICA SÂRBU

MICAGRAMATICĂ

A LIMBII ITALIENE

(DEDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂBUCUREŞTI , 1986



Contri buţiii autorilor :

RODICA SÂRBU

Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Substantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia,

Structura morfologică a cuvîntului

H AR ITI NA GHERMA N:

Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Conjuncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şiindirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta de : DUMITRU VER DEŞ



PREFAŢĂ

Prezentu l volum încearcă în t r -o formulă succ in tă să răspundă ce lorce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi s is tematizeze cunoşt inţele del imbă i ta l iană , f i ind în egală măsură ş i un ghid adresa t tu turor ce lorce doresc să desc i f reze ta ine le unei l imbi romanice a t î t de apropia ted e l i m b a r o m â n ă .

L u c r a r e a e s t e s t r u c t u r a t ă p e u r m ă t o a r e l e c a p i t o l e : Noţiuni defonetică şi ortografie, necesare spre a-1 în dr um a pe c i t i tor în p ro nu nţa re aş i scr ie rea corec tă . De asemenea , pent ru dobîndi rea unei pronunţ i i corecte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrăr i i accentultonic a l anumi tor cuvin te să f ie marca t de un punct p lasa t sub s i labaa c c e n t u a t ă (favola). Capi to lu l in t i tu la t Morfologia, organiza t in manieramorfos in tac t ică t radi ţ ională , prez in tă toa te ca tegor i i le gramat ica le susţ inute de exempl i f icăr i in tegra l t raduse în l imba română. Noţiunile desintaxă s în t expu se în mo d schema t ic urm ăr in du -se în m od deoseb i td i ferenţe le evidente d in t re ce le două l imbi . Exemple le d in aces t capi to ls în t de asemenea t raduse . Pent ru a se da o or ientare genera lă asupraorigini i ş i evoluţ iei l imbii i ta l iene a fost introdus capi telul Limba ita

liană ieri şi azi, care in tenţ ionează să prez in te pe scur t anumi te aspectea le l imbi i i t a l iene contemporane . Ul t imul capi to l . Texte in sprijinulgramaticii, oferă posib i l i ta tea de a regăsi într-o lect ură plă cu tă — porn ind de la anec dote şi t e rminând cu texte le un or auto r i con sacra ţ i —unele apl ica ţ i i a ie noţ iuni lor de gramat ică cupr inse în pr ima par te avolumului . în aces t scop d ispunerea texte lor a fos t făcută în t r -o or d ine gradată a d i f icu l tă ţ i lor , eons ider îndu-se necesar ca pr imele d in t reacestea să f ie t raduse integral , pe cî tă vreme celelal te să f ie însoţ i te det raducer i ş i expl ica ţ i i par ţ ia le . F iecare tex t reprez in tă i lus t rarea concret ă a un or fenomen e g ram atica le ce au fost puse în val oar e p rin

subl inier i speciale ş i t r imiter i directe la capi tolul de teorie din primapar te a lucrăr i i .

Car tea de fa ţă nu are pre tenţ ia de a f i t ra ta t exhaus t iv fapte le del imbă, ci s-a or ientat mai curînd spre aspecte contrast ive ş i spre celecu caracter pract ic , scopul acesteia f i ind acela de a asigura o consul tarenu numai rapidă dar ş i e f ic ientă .

Conş t iente de faptu l că expunerea teore t ică a gramat ic i i fă ră exer ci ţ i i de memorizare ş i de repetare spre a se dobîndi deprinderi ş i auto-

5



m atism e es te insuf ic ientă , au to are le ş i -au prop us să pu nă Ia d ispoz i ţ iapub licului şi un vi i tor volu m de exerci ţ i i ap l icat iv e , v olu m care a fosti n t i t u l a t Utilissimo şi care , se spe ră, v a ap ăr ea cit m ai curine! posib il .

In f ine , volum ul aces ta repre z in tă o înc un un are a înd e lu ng a te i -co lab oră r i profesionale pre cu m şi a pr ie tenie i ce leagă încă de pe vr em eas tudenţ ie i pe ce le două autoare .

AUTOARELE



SUMAR

Prefaţă 5

NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORT OGR AFIE 13

Vocalele 13Diftongii, hi at ul , triftongii 14

Consoanele 15Litere de origine stră ina 17Gru puri de litere 18Accentul 19Eliziun ea şi apostroful 20Apo coparea sau trunchierea 21Adă ugarea unor sunete 22Abrevierile 22

: D esp ărţirea cuvintelor în silabe 24

MORFOLOGIE 25

ART I COL UL 2 5Articolul hotărlt 25

Formele ar t icolului ho tărî t 25. Prepoz iţiile artic ula te 27

Form ele prepoziţiilor artic ula te 27Articolul nehotărit '. . . 28

Formele ar t icolului neh otări t 28Articolul partitiv 30

Folosirea şi om iterea articolulu i pa rtit iv 30

Folosirea şi om iterea articolu lui 31. Folosirea şi om iterea articolu lui cu nu m e prop rii 31Folosirea şi omiterea ar t icolului cu nume de rudenie precedate de adject ivulposesiv 34Alte situa ţii de folosire a articolu lui ho tăr ît 34Alte cazuri în care articolu l se om ite 35

S UBS T ANT I VUL 3 7Genul substantivelor 37

Genul substant ivelor după term inaţ ie 37Genul substant ivelor dup ă în ţe les 41

7



O b s e r v a ţ i i a s u p r a g e n u lu i , s u b s t a n t i v e l o r 4 5

F o r m a r e a f e m i n i n u l u i s u b s t a n t i v e l o r 4 5

Numărul substantivelor 49

P l u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r m a s c u l i n e 4 9P l u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r f e m i n in e 5 2S u b s t a n t i v e i n v a r i a b i l e 54S u b s t a n t i v e c u m a i m u l t e f o rm e 5 5S u b s t a n t i v e c u d o u ă f o r m e l a s i n g u l a r 5 5S u b s t a n t i v e c u d o u ă f o r m e l a p l u r a l 5 6S u b s t a n t i v e c u f o r m e d u b l e l a s i n g u l a r ş i p l u r a l 5 8S u b s t a n t i v e d e f e c t i v e 6 0S u b s t a n t i v e c u f o r m e s p e c i a l e d e p l u r a l 6 2P l u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r c o m p u s e 6 2

Declinarea substantivelor 6 5

A D J E C T I V U L 7 1

P a r t i c u l a r i t ă ţ i a l e p l u r a l u l u i a d j e c t i v e l o r 7 2P o z i ţ i a a d j e c t i v e l o r 7 4A c o r d u l a d j e c t i v e l o r 7 5

F o r m e a l e a d j e c t i v e l o r bello şi quello 76F o r m e a l e a d j e c t i v e l o r buono, grande 77C o m p l e m e n t u i a d j e c t i v e l o r 78

Gradele adjectivelor 7 3

G r a d u l p o z i t i v 7 9G r a d u l c o m p a r a t i v 7 9G r a d u l s u p e r l a t i v 8 1A d j e c t i v e c u f o r m e s p e c i a l e d e c o m p a r a t i v ş i s u p e r l a t i v 8 3O b s e r v a ţ i i a s u p r a f o r m e l o r s p e c i a l e ( l a t in e ) d e c o m p a r a t i v ş i s u p e r l a t i v . . . . 8 3A d j e c t i v e c u s u p e r l a t i v e n e r e g u l a t e 84

A d j e c t i v e l i p s i t e d e u n e l e g r a d e d e c o m p a r a ţ i e 8 6N U M E R A L U L 8 7

Num erale cardinale şi ordinale 87

O b s e r v a ţ i i a s u p r a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e 89O b s e r v a ţ i i a s u p r a n u m e r a l e l o r o r d i n a l e 9 0F o l o s i r e a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e ş i o r d i n a l e 9 1

Alte numerale 94

P R O N U M E L E 9 7

Pronumele personale 97F o r m e l e p r o n u m e l o r p e r s o n a l e l a n o m i n a t i v ( c a z u l s u b i e c t u l u i) 9 8F o l o s i r e a p r o n u m e l o r p e r s o n a l e l a n o m i n a t i v 9 8P r o n u m e l e p e r s o n a l e î n f u n c ţi e d e c o m p l e m e n t 9 9F o r m e l e a c c e n t u a t e a l e p r o n u m e l o r 1 00

Pron urnele reflexive 1 0 !

F o r m e l e n e a c c e n t u a t e a le p r o n u m e l o r 1 02P o z i ţ i a f o r m e l o r n e a c c e n t u a t e ( a t on e ) 1 0 3C o m b i n a ţ i i d e p r o n u m e n e a c c e n t u a t e 1 05P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne, ci, vi 106

4



Pronum ele de politeţe 109

Si i m p e r s o n a l ş i si pa s i v 110

Proma ne şi adjective posesive 112

T a b l o u l p r e n u m e l o r şi a d j e c t i v e l o r p o s e s i v e 1 12

Pronum ele şi adjectivele demo nstrative 114Pronum ele şi adjectivele de identitate 117

Pronumele relative 119Pronum ele şi adjectivele interogative 122Adjectivele exclamative 123Pronum ele şi adjectivele nehotărite 123Alte adjective şi pronum e nehotărite 128

V E R B U L 1 3 0

A . Cr i t e r i i s in t ac t i ce 130

B . Cri te r i i m orfo logic e 131

Mo durile şi timpurile cerbului 131

Verbele auxiliare 135

F o l o s i r e a a ux i l i a r e l o r 140Conjugarea 14 3Conjuga rea la diateza activă 14 3

C o n j u g a r e a I 1 4 3C o n j u g a r e a a I i - a 1 46C o n j u g a r e a a I l I - a 1 5 3A c o r d u l p a r t i c i p i u l u i p e r f e c t 1 58

Verbele neregulate 160

O b s e r v a ţ i i a s u p r a c o n j u g ă r i i v e r b e l o r n e r e g u l a t e 1 60P r i n c i p a l e l e v e r b e n e r e g u l a t e 1 60

Conjuga rea la diateza reflexivă 175Conjuga rea la diateza pasivă 180

V e r b e l e a u x i l i a r e d e m o d a l i t a t e 1 85F o l o s i r e a i m p e r s o n a l ă a v e r b e l o r p e r s o n a l e 1 86F o l o s i r e a m o d u r i l o r p e r s o n a l e 1 86F o l o s i r e a m o d u l u i i n d i c a t i v 1 86F o l o s i r e a m o d u l u i c o n d i ţ i o n a l 1 88

F o l o s i r e a m o d u l u i c o n j u n c t i v I 8 9F o l o s i r e a m o d u r i l o r n e p e r s o n a l e 1 9 1F o l o s i r e a m o d u l u i i n f in i t iv 1 9 1F o l o s i r e a m o d u l u i g e r u n z i u 1 96F o l o s i r e a m o d u l u i p a r t i c i p i u 1 9 7

A D V E R B U L ; , 198

Adverbele de mod 198Adverbele de timp 199Adverbele de loc . 200Adverbele de cantitate 201

Adverbele de afirmaţie 202Adverbele de negaţie 202



Locul adverbelor in propoziţie ; • • i : Î ; : : : : : : : ; : : : . . 20 3Gradele de comparaţie ale adverbelor 20 3

P R E P O Z I Ţ I A 2 0 6

A . Prepozi ţ i i propri i 2 0 6

B. Prepozi ţ i i impropri i 2 0 9

C O N J U N C Ţ I A 2 1 2 :A . Conjuncţ i i l e coordonatoare 2 1 2B . Conjuncţ i i l e s u f o o r d o n a to a r e — 2 1 3Conjuncţii explicative (declarative) 2 1 3Conjuncţii temporale 2 1 4Conjuncţii cauzale 214-Conjuncţii modale 2 14Conjuncţii finale 2 1 5Conjuncţii concesive 2 1 5Conjuncţii consecutive 2 1 5Conjuncţii condiţionale 2 1 6

Con juncţii de excepţie 21 6Conjuncţii interogative indirecte 2 1 6Conjuncţii dubitative 217

I N T E R J E C Ţ I A 2 1 8S T R U C T U R A M O R F O L O G I C Ă A C U V Î N T U L U I 220

Derivarea 222Gradarea . 233Compunerea 2 3 3Schimbarea valorii gramaticale 234

N O Ţ I U N I D E S I N T A X Ă 2 37P Ă R Ţ I L E P R O P O Z I Ţ I E I 238Subiectul 238Predicatul 239

N u m e l e p r e d i c a t i v 2 39A c o r d u l p r e d i c a t u l u i c u s u b i e c t u l 2 4 0

Atributul 2 4 1A p o z i ţ i a .. . 2 4 1

Complementul 242P r o p o z i ţ i i s u b o r d o n a t e e x p l i c i t e ş i i m p l i c i t e 2 4 4

F R A Z A 2 4 5A . F r a z a p r i n c o o r d o n a r e 2 4 5

B . F r a z a p r i n s u b o r d o n a r e 2 46

Concordanţa timpurilor 248

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r l a m o d u l i n d i c a t i v 2 4 9C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r l a m o d u l c o n j u n c t i v 2 5 1C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r î n p r o p o z i ţ i i l e i n t e r o g a t i v e i n d i r e c t e (se n o nc o n d i z i o n a l e ) 254C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r î n p r o p o z i ţ i i le c i r c u m s t a n ţ i a l e 2 56

P r o p o z i ţ i i t e m p o r a l e 2 5 6P r o p o z i ţ i i c a u z a l e 2 5 7P r o p o z i ţ i i f i n a l e 2 5 8

10



Prop oziţii consecutive 258Pro poz iţii concesive 259Propo ziţ i i com parative 259Propo ziţ i i circum stanţiale de loc 259Pro po ziţii mo dale 260Prop oziţii rela tive 260Propo ziţii cond iţionale 261Se con diţion al (periodul ipotetic) 262

VO RB I RE A DI RE CT Ă Ş I I NDI RE CT Ă 264LIMBA ITALIAN Ă IE R I ŞI AZI 268

Scurtă preze ntare istorică 268Asp ecte ale l imbii i tal iene contem porane 270Stiluri funcţion ale 272

TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII 279

BARZ E L L E T T E 2 7 9DALLA GRAMMATICA ALLA LET TU RA 286DALLA LET TU RA ALLA GRAMMATICA 291P O E T I . P ROS A T OR I 306





NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE(NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA)

§1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21de origine latină şi 5 (j, k, w, x, y) adoptate din alte limbi pentru transcrierea cuvintelor de origine străină.

Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţionalăîn limba italiană este următoarea:a (a), b (bi), e (ci), d (di), e (e), f (effe), g (gì), h (acca), i (i),j (i lunga), k (kappa), 1 (elle), m (emme), n (enne), o (o), p (pi),q (qu), r (erre), s (esse), t (ti), u (a), v (vu sau ci), w (doppiavii sau ci), x (ics), y (i greca), z (zeta).Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul ho-

tărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca înexemplele: Ia ci, la enne, la vu, la i greca.

Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — elleji,lbi, erre, o ; quaderno — caiet — qu, u, a, di, e, erre, enne, o ; yogur— iaurt— i greca, o, gi, u, erre, ti.

Vocalele

§2 Limba italiană are 5 vocale: a, e, i, o, u. în funcţie de accentulsilabei sau de grupu l vocalic din care fac pa rte , vocalele au urm ă

toarea pronunţie:A. a, i, u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca înlimba română: figura — figură, amica — prietenă, cu^ura — cultură.

§3 B. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă saudeschisă. In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marcheazăgrafic. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele noteazăsunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cuscopul de-a ind ica : 1) pro nu nţia corectă a cuv întului ca în exemplele: mése — lună, professoréssa — profesoară, fratèllo — frate, attènto —a ten t , persóna — persoană, dolóre — durere, vittòria — victorie, terma

le



metro — t e rm om e t ru ; 2) p ronu n ţ i a c o re c t ă a uno r omonime* l a ca resunetul închis sau deschis a l respect ivelor vocale este s ingurul indic iupentru sensul di fer i t a l acestora :

è (e închis) è (e deschis)

pèsca — pescu i t pèsca — piersică

légge — lege fògge — ci teş teé — şi è — estevènti — douăzeci vènti — v î n t u r i

ó (o închis) ò (o deschis)

vòlto — fa ţă vòlto — în torsfóro — g a u r ă fòro — for, p i a ţ ă ,cólto — c u l t còlto — culesrósa — roa să ròsa — t r anda f i r

Vocalele e şi o în silabă neaccentuată a u î n t o t de a una sune t î nc h i s .C. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se di f tonghează: se pro

nun ţ ă c a e iniţial în l imba română din cuvinte le : e rou, emblemă, exerc i ţ iu . Se va pr o nu nţ a dec i : esercizio — exerc i ţ iu , egli — el, erba — i a r b ă .

Diftongii, hiatul, triftongii

§ 4 A . Diftongii s în t g rupur i fo rmate d in două voca le a l ă tura te

care se pr o nu n ţă cu o s ingu ră emisiune de voce . Vocale le unu i di f tonga p a rţ in aceleiaşi silabe deci în scris nu se po t se pa ra (vezi § 16).Dif tongul rezul tă din combinaţ ia vocale lor i ş i u (vocale s labe) cu

a, e , o (vocale tari) . Cei mai frecvenţi dif tongi sînt :ia, ie, io, iu: piato — farfurie, fieno — fin, fiore — floare, fiu m e — rîu :ua, ue, iu, uo: puntuale — p u n c t u a l , guerra — război , chiudo — î nc h i d ,fuori — afară ;ai, au: zaino — rucsa c , causa — cauz ă ;ei, eu: farei — aş face, neutro — ne u t ru ;oi: coi — voi , mo ina — răsfă ţ .

NOTĂ:în grupurile qua (que, qui, quo), eia (eie, ciò, ciu), già (gie, gio, giù), scia

(scie, scio, sciu), glia, (glie, glio, gliu), vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele alăturate diftongi, deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indicăo pronunţie specifică consoanelor: q, g, c, se, gl.

§ 5 B. Cînd două voca le în t i ln indu-se se pr on un ţă sep ara t , cudouă emisiuni de voce , acestea formează un hiat. V oc a l e l e h i a t u l u ifac pa r t e în to tdeauna d in două s i l abe d ive rse .

* omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ, fiera-tîrg, /t'ero-mîndră.

14



Hia tu l se fo rmează :a) Cînd se întâlnesc două vocale tar i (a, e, o ) în grupur i ca ea ,

« o , ae , oe : te-a-tro — te a t ru , a -e- re-o — avion, po-e-ta ~ p o e t ;b) cînd vocalele slabe (i, u) sînt accentuate şi se af lă l ingă alte

voc a le : pa-u-ra — frică , d- o — unch i , ci-a — s t r a d ă , po-e-si-a — poe z ie ;c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re —

a avea din nou, re-a-gi-re — a r e a c ţ i o n a ;d) în mod excepţ ional în cuvinte ca li-n-to — l ă u t ă , pi-o-lo — ţ ă r u ş .

§ 6 C. Triftongii s în t g rupur i fo rmate d in t r e i voca le a lă tu ra te•care se pronunţă cu o s ingură emisiune de voce ş i ,apar ţ in înd ace le iaş is i la be , nu se desp ar t în scris.

Trif tongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură,altei vocale. Cei mai frecvenţi tr if tongi sînt: uai , uoi, ie i , ia i : guai! —va i !, cuo i — bo i, miei — ai m ei, mangiai — m înc ai .

NOTĂ:Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io : giuoco —

gioco — joc, figliuolo — figliolo — fiu.

Consoanele

§ 7 în l im ba i ta l ia nă consoanele p ot fi s im ple : tem a — tem ă,s tanco — obos i t , sau po t fi du b le : ma m m a — m am ă, raccontare — a pove sti (vezi § 8).

A. Pr on un ţa re a urm ătoa re lor consoane es te iden t ică cu cea d inl i m b a r o m â n ă :

1. b, d, f, l, m, n, p, r, t, v bam bino — copil , fmestra — fereastră ,<dopo — du pă , albergo — ho te l ;

2. c şi g ur m at e de vocale le e şi i: cesto — coş, cucina — buc ă t ă r i e , gelo — ger, gigante — ur iaş ;

3. c şi g urmate de vocale le e s i i în t re care se in terca lează un h

•amiche — pr iet en e, chiace — cheie, ragne — rid ur i , ghioKo — lacom ;<vezi § 8, 2).4. c şi g urmate de vocale le a , a , o sau de a l te consoane: cuore —

i n imă , camera — c a me r ă , coda — coadă , gara — înt rece re , gusto — gus t ,;go/a — gît , clima — cl imă, critico — cr i t ic , magro — s lab , gloria — gloriee t c .

§ 8 B . Pr on un ţa r ea urm ăto a re lo r consoane es te d i fe r i tă f a ţă del imba r omâ nă .

1. Consoanele duble ( le doppie) care sînt o caracterist ică a l imbiii t a l iene ia r p ronunţ ia lo r corec tă ce re o dura tă p re lungi tă a sune tu lu ir e s p e c t i v : oggi — azi , letto — p a t , programma — p r o g r a m .

15



Respec ta rea consoane lor duble în pronunţare ş i sc r ie re es te obl igator ie deoarece ade sea e le m arch eaz ă sensul diferi t al un or cu v in te :

penna — pe n i ţ ă pena — pedeapsăbeila — f rumoasă bela — behăiecarro — c a r caro — dr a g

rossa — (de culoare) roşie rosa — tran da f irNOTĂ:în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i, spre deosebire de

limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat, pronunţia lor în italianăeste unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fărăînsă a fi repetată ca în limba română ; aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivocu prelungirea respectivelor consoane duble.

2. I I (acea) nu se pronunţă f i ind un simplu semn graf ic : a) înune le in te r jec ţ i i : ahi — va i ! ( p r onun ţ a t — aii), deh ! — i e r t a r e , va i !( p r onun ţ a t — de), ahimè / — aoleu ! ( p r o n u n ţ a t aimè); b) la unele persoane în conjug area verb ulu i „av ere " la ind ica t iv p reze nt , ca re a rputea f i confundate cu a l te păr ţ i de vorb i r e p ro nu nţa t e iden t i c : ho — euam , faţă de o — sau ; hai — tu ai , fa ţă de a i (prep ozi ţ ie ar t ic u la tăm ase . pi .) ; h a — el are , fa ţă de a — la ; hanno — ei au , faţă de an no —an; c ) în poz i ţ ie in i ţ ia lă a unor cuvinte împrumuta te d in a l te l imbi :hotel — ho t e l ( p r onun ţ a t otel), hitleriano — hi t l e ri s t ( p ron un ţa t itleriano,)hangar — h a n g a r ( p r o n u n ţ a t ungar).

Lipsa valor i i fonice a dat aceste i consonante sensul de „nimic"în expresi i de t ipul : Non vale un 'acca — Nu va lorează nimic . Noncapisco un 'acca — Nu înţe leg nimic .

In grupur i le che-chi, ghe-ghi — pronunţ i a consoane i h este aceeaşica şi în l im ba ro m â n ă (vezi § 8, 2) .

3. Q (cu) e s t e î n t o t de a una u r m a t ă de u şi o a l tă vocală în dif tong:qua- , que- , qui- , ş i se pronunţă cua, cue,cui: quadro — t a b l o u , cinque —cinci, liquido — l ichid, questo — aces ta .

In cuvintele în care q es te preceda t de e pronunţ i a sune tu lu i se

prelungeşte ca la consoanele duble , fără a l te modif icăr i : acqua — a p ă ,acquistare — a c um pă r a , p r o nu n ţ a t e accua şi aceuistare cu ins i s t en ţăasupra consoane i c.

4. S (esse) are pronunţ i i difer i te în funcţ ie de pozi ţ ia sa în cu-v î n t .

— Se pr on un ţă ca în l imb a ro m ân ă ( surd) c înd es te : a ) in i ţ ia lău r m a t ă de o voc a l ă : secolo — secol, Sicilia — Sicilia, sono — s ìn t ,suono —• sunet ; b) î n t re consoană ş i voca lă : pensare — a g ìnd i , consiglio — sfat , persino — pînă şi ; e) u rm at ă de consoane le e, f, p, q, t:scolaro — şcolar , sporco — m u rd ar , sforzo — efor t, squadra — echipă ,studio — în v ă ţă tu ră ; d) dub lă in te rv oca l ica : cu respec t iva pre lun gi re a_s u n e t u l u i : essere =- a f i , sasso — piatră, professore — profesor.



— Consoana s se pr on un ţă ca z rom ânesc (sonor) cînd es t e : a) s im plăin te rvoca l i ca : riposo — o d i h n ă ( p r o n u n ţ a t ripozo), usare — a folosi,milanese — m i lanez ; b ) u rm a t ă de consoane le b, d, g, l, m, n. r, v: snello — z v e lt ( p ro n u n ţ a t znelo), svenire — a leşina, bisbigliare — a s u s u r a ,

N O T Ă :

în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe, deşi în poziţie intervocalica,.s se pronunţă surd, ca în l imba română: stasera — as tă seară , girasole — f loarea-soa-relui, risuonare — a răsuna , Risorgimento — ist. Risorg imene

Pentru s in tervocal ic indica ţ i i le se referă la l imba l i te rară deoarece*în vorb i rea com ună p ro nu nţ ia aces te i consoane nu a re un ca r ac te run i t a r pe în t reg t e r i to r iu l I t a l i e i .

5. Z (zeta) ind ifere nt de po ziţ ia sa în cu vîn t sau de fap tul căes te s implă sau dublă are două pronunţ i i : a ) ca ţ românesc: lezione — lec ţ i e (p ro n u n ţ a t leţione), dama — dan s , prezzo — pre ţ , tristezza — t r i s t e ţ e , zio — unch i ; b) dz: zero — zero, zolla — b r a z d ă , azzurro — albas t ru , ,

organizzare — a o rgan iza .Pentru o pronunţare c î t mai corec tă se recomandă ş i consul tarea- :unui d ic ţ ionar de specia l i ta te , neexis t înd o regulă care să de l imi tezestrict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z.

Litere de origine străină

§ 9 Li tere le de or ig ine s t ră ină : j , k , w, x, y se folosesc pentruscr ierea unor cuvinte împrumuta te d in a l te l imbi , dar se în t î lnesc ş iîn unele nume propr i i i ta l iene ca : Jacopo — I a c o b , Mar ionio — .MareaIonică .

Aces te l i te re pot f i pronunţa te f ie ca în l imba de or ig ine a cuvîn-tu jui care le conţ in , f ie pr in t r -un sunet adapta t la pronunţ ia l imbi ii ta l iene .

J (i lunga) se poa te p ronunţa ca voca la i în cuv in te ca : iugoslavia, junior — jun ior sau prin sun etu l specific l imbii s tr ăi n e: jaz:—jaz (din engleză , pronunţa t gez) , jabò — jabo u (d in f ranceză , p ronunţ a t j a b ò ) , judo — (din j aponeză , p r on un ţa t g iudo) ;

K (cappa) se p r on un ţă ca un c rom ânesc în cuv in te ca : klaxon —claxon, kolkhos — colhoz sau ca g rup ul de l i ter e che: kepi — chipiu(p ro n u n ţ a t c h e p i ) . kaki — culoarea ka ki (p ro nu nţ a t cachi) şi respect ivca grupul de l i tere che în abrevia ţ i i le : km. — c h i lo me t ru (p ro n u n ţ a tchi lometro) , kg. —- eh i logram (pro nu nţa t ch i logramo) ;

W (doppia vu) se pronunţă f i e v-.wolframio — wolfram, Wagner — „sau cu sunetul specific l imbii s trăine de origine : wisky — wisk y (dineng leză , p ronun ţa t u i sch i ) , week-end (d in eng leză, p r on un ţa t u ichend) ;

X (ies) s e p ro n u n ţ ă cs\ saxofono — saxofon, ex-direttore — fost

di rec tor , extra — ext ra , supe r ,

17



Grupur i de l i t ere

§ 10 Alătur i de regul i le de pronunţ ie de ja enunţa te , o par t icula r i ta te a l imbii i ta l iene o const i tuie existenţa unor giupur i graf ice formate f ie din clouă l i tere (digrammi), fie din trei litere (trigrammi)care se pronunţă pr in t r -un sune t spec i f ic l imbi i i t a l iene .

GN — fără sune t co re spunză tor în l im ba r om ân ă- s e p ron un ţă cau n n m ui a t u r m a t de i (aproximat iv nni ) în cuvinte ca : sogno — v i s ,compagno — t o v a r ă ş , ingegnere — inginer . în une le cuv inte grupul gnpoate f i urmat de i fă ră să modi f ice pronunţ ia : ogni — fiecare, compagnia — tovă răş i e , sogniamo — noi v isăm .

Excepţie, c înd gn se p ronunţă ca în română : wagneriano — w a gne r i an , Wagner.

GLI — de a semenea f ă r ă sune t core spun ză tor în l imb a rom ânăse p ronunţă ca un l m ui a t ( a p r ox i m a t i v Ili) în cuvinte ca : figlio — fiu,sbaglio — greşeală , consiglio — sfat.

Excepţii, cînd gli se p ronunţă ca în l imba română : negligente —negl i jent , glicine — glicină, glicerina — glicerina, ganglio ~ gangl ion,geroglifico — hieroglif ic.

To t ca în l imba română se p ronunţă g rupu l consonan t i c gl cîndnu e s t e u rma t de i: inglese — englez, gloria — glorie, glucosio — glucoza .

SCE — se pr on un ţă se: pesce — peş te , scendere — a coborî , ruscello — rîu, scena — scenă, ascensione — ascens iune .

SCI — se p r o nu n ţ ă şi atunci c înd este urmat de consoană: scintilla — scînteie , piscina — baz in , fascismo — fascism, scimmia — m a i m u ţ ă , nascita — na ş t e r e .

Atunc i c înd grupul sci este urmat de o vocală, i ramine doar un semn

graf ic ş i se pronunţă ş + vocala c a re u r m e a z ă (scio—>şo, scie—+şe, sciu—+şuscia-^-şa): sciopero — g r e v ă , scienza — şt i in ţă , sc iupare — a de te r iora ,lasciare — a lăsa , a pără si .

Excepţie, c înd voca la i din grupul sci + vocală se p ronunţă caa ta re : sc ia re — a schia .

Grupur i le de l i t e re amint i te nu se dublează nic ioda tă ş i se pronun ţ ă f oa r t e pu t e r n i c .

în ce pr iveş te grupur i le de două l i te re : ce-ci, ge-gi sau de t re il i tere che-chi, ghe-ghi, e le se pr on un ţă ex ac t ca în l imba rom ână (vez i§ 7 , A, 3).



Accentul§ 11 Pr on un ţare a corec tă a cuvinte lor d in l im ba i ta l ian ă es te

ind ica t ă de accentul tonic sau grafic.A . Accentul tonic. In orice cuvînt format din mai multe si labe, ,

una d in t re aces t ea se p ronun ţă cu ma i mul t ă in t ens i t a t e . Aceas t a sen u m e ş t e silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă ,sillaba — si labă , imitile — inut i l . A ccentul care m arch ează ace astăp r o n u n ţ a r e s e n u m e ş t e accent tonic. El nu se notează in scris decî t încaz uri speciale (vezi § 11, e).

In cuvintele i ta l ieneşt i pozi ţ ia accentului tonic poate f i pe:1 — penultima silabă (parole p iane) : bambino — copil, natura — n a

t u r ă , cortile — c u r t e , lavoro — m u n c ă ;2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): m edico — m edic , catte

dra — ca tedră , apostrofo — apostrof, tavola — masă ;3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano —

ei locuiesc, desiderano — ei doresc, facendomelo — făcîndu-mi-1, dandogliela — dîndu- i -o .4 — ultima silabă (parole tronche), si tuaţ ie în care accentul se

notează graf ic : città — oraş , virtù — vir tu te , onestà — c inste , gioventù —tine re t .

NOTĂ:Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă

fiind cuvinte ..piane". Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor„sdrucciole" şi „bisdrucciole", s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marchezevocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei, tocmai pentrua nu se confunda cu accentul grafic.

B. Accentul grafic. Semnul pr in care se notează voca la accentua tă ,d in t r -un cuv în t se numeş te accent grafic. El poate fi de două feluri:

1. accent grav x care marchează vocalele f inale precum şi sunetuldesc his al vocalelor e şi o (vezi § 3 ): caffè — cafea, trovò — el găsi .più — m a i , potrà — v a p u t e a , partì — p l e c ă ;

2. accent ascuţit)' care marchează vocalele f inale precum şi sunetulînchis al vocalelor e şi o: perchè — pent ru ce , pent ru că, affinché — spre a ,ca să, viceré — vicerege , ventitré — douăzeci şi trei .

Accentul grafic, ascuţ i t sau grav , se notează în mod obl iga tor iuîn urm ăto are le s i tua ţ i i :

a ) pe cuvin te le cu accentu l pe u l t im a s ilabă (parole t ro nc he ) :verità — a d e v ă r , tribù — t r i b , felicità — fericire, pietà — m i l ă ;

b) pe une le cuvinte monosi labice te rminate în d i f tong: giù — jos,ciò — a c e a s t a , può — el po a te , già — deja .

Excepţii: nu au accent grafic qui — aici, qua — aici, lu i — el,mai — n i c i o d a t ă .

19



c) pe unele cuvin te monos i lab ice omonim e pent ru a m arc a deo sebi rea de sens :

è — este e — şitè — ceai te — pe t i nesé — pe s ine se. — d a c ăsi — d a si — se (p ron. reflexiv)di — zi di — de (prepozi ţ ie)là — acolo la — art icol ho t . fem. s ing.ne — nici ne — despre (d in ) aceas tadà — el dă da — la, de la (prepoziţ ie)

d) pe pers oan a I ş i a I l I -a a verbe lor l a ind ica t iv -v i i to r , per soana a I l I -a a verbe lor regu la te l a ind ica t iv -per fec tu l s implu : parlerò — voi vorb i , parlerà, — va vo rb i , parlò — el vo rbi ; mangiò — elm î n c ă ;

e) pe unele cuvinte plurisi labice al căror accent diferi t este singurul indiciu al d i ferenţei de sens:

àncora — a n c o r ăsùbito — i m e d i a tcompito — t e m ăcapitano — c ă p i t a nnettare — a cu ra t i

ancora — m e asubito — sufer i tcompito — î m pl i n itcapitano — se î n t î mp l ănettare — n e c t a r

Eliziunea şi apostroful

§ 12 Eliziunea es te căderea voca le i f ina le neaccen tua te a unu icuv în t u rmat de a l t cuv în t care începe to t cu o voca lă . în locu l voca le isup r i ma t e s e pune apostroful: lo aereo — l 'aereo — avion ul , una amica —un^mica—o p r i e t e n ă , quello uomo—quell'uomo—acel om, dove è — dov'èu n d e e s t e .

A. El iziunea es te obl igator ie în u r m ă t o a r e l e s i t u a ţ i i :1) cu articolele Io, la (v. § 18) şi prep oziţ i i le for m ate cu ac este a{v. § 20) pre cu m şi cu a rt ico lul una (v. § 22): l'alunno — şcolarul ,Varte — a r t a , ammestate — o va ră , a l l 'ospi te — m usafi rului , dell 'eròa — aierbi i .

2) cu pronumele /o , la, glielo, gliela (v . § 87 ; 89) : Vho guardato — l -ami v i t , Yaceea incontrata — o înt î ln ise, glieYho detto — i-am spus-o .

3) cu adjectivele bello, quello, (v. § 61 ; 96), grande (v. § 62), questo,

santo: belYappartamento — a p a r t a m e n t f ru m o s, quelYipotesi — acea ipot e z ă , gran^ anima — suf le t m are , quesf albero—pomul aces t a , SanV Antonio — Sfîn tul A nto n .

Pi



4) cu pa r t icule le p ron om inale ş i ad ver bia le (v . § 90 , 93 ) : C 'e ra urmvolta — A fost oda tă , C'incontriamo alle sette — Să ne în t î ln im la or aşa p t e .

5) cu prepozi ţ ia di: la carta d'Italia — har t a I t a l i e i , anello d'ar

gento — inel de a rgin t , d'accordo — d e a c o r d .

B . Nu se recomandă e l i z iunea după :

1) articolele le, gli ş i respec t ive le prepozi ţ i i a r t icula te (v . § 19) :le ore — ore le, gli italiani —ital ieni i , degli occhi — ai ochi lor , dalle amiche — de l a p r i e t en e .

2) prepozi ţ ia da pent ru a nu f i confundată cu di: libro da acquistare — c a r t e d e c u m p ă r a t , cosa da imparare — l u c r u d e î n v ă ţ a t .

Excepţii: d'ora in poi — d e a c u m î n a i n t e , d'altra parte — ped e a l t ă p a r t e .

3. L a sfîrşitul rîn du lu i în cazul d es pă rţir i i în silabe (v. § 16) :lo orologio — ceasul , nella Italia — în I ta l ia , quale è — care es te .Adesea e l iz iunea depinde de s t i lu l personal a l vorbi torulu i . în

l imbajul presei se obse rvă uneor i t end in ţa de a nu re spe c ta aces t f enom e n .

Apocoparea sau t runchierea

§ 13 Apocoparea, ca fenomen caracterist ic l imbii i ta l iene, estesupr imarea voca le i sau a une i s i labe f ina le neaccentua te a unui cuvînt ,în fa ţa a l tu i cuvînt : cane che abbaia, cari che abbaia — cl ine c are la t r ă ,signore Ferrari — signor Ferrari — d o m n u l Fe r r a r i , quello ragazzo — quelragazzo — ace l bă ia t , grande cosa — gran cosa — m a r e l u c r u .

Spre deosebi re de e l iz iune apocoparea nu se notează cu apostrof.

Exctun poeo

'pţii in- pu

care apei n ,

une le imp era t ive :— sp u n e , fa'- fa i

cu' —

da'- f ă .

c o p a r e acasa —

— dai —

estecasa,

dă,

m a rde'

va'

3ată de— dei -

— vai -

apos- ai,

- d u

trofale ,

- te ,

: un po' —p r e c u m ş i

di' — diei

Apocoparea nu es te obl iga tor ie dar se poa te face în următoare lecond i ţ i i :

a) cuvîntul să f ie format din mai multe si labe iar ul t ima să nuf i e accen tua tă ;

b) prin căderea vocalei sau si labei f inale cuvîntul să se termineîn t r -una d in consoane le : l, m, n, r: bel parco — parc f rumos , amor patrio

— dragos te de pa t r i e , gran libro — c a r t e m a r e , esser felice — a fi feric it.

.21



e) ap oc op are a să nu fie făc ută în faţa un or cu vi nt e care începcu s urmat de consoană (s imp ur) , z, gn, pn, ps, X, y: belìo specchio —ogl indă f rumoasă , grande zaino — ruc sa c m a re , quello yogurt — aceli a u r t , piccolo gnomo — spi r iduş mic .

Adăugarea unor sunete§ 14 Fen om en op us apo copă r i i pr in care se su pr im ă su nete şi

s i l a be , a dă uga re a uno r sune t e de l e gă t u ră (accrescimento — a d ă u g a r e)la sf î rş i tul sau începutul unui cuvînt , in tervine uneor i pent ru obţ inereaune i p ronunţ i i c î t ma i melodioase .

A. Cind con junc ţi i le e — şi, o — sau , p recum ş i p repoz i ţ i a a — la ,s în t u r m at e de un cuv în t ca re începe cu o voca lă , aces tora li se ad aug ău n d final : tu ed io — t u şi eu, ed allora — şi a tunc i , un cane oi un gatto — un cî ine sau o pisică, cado ad aspettare — me rg să a ş t e p t .

B . Cuvin te lor ca re încep cu s - f consoană şi s înt precedate decuvin te ca re se t e rmină în n sau r — li se a da ug ă un i ini ţ ial : in is-cuola — în şcoală, in lspagna — în Spania , per iscritto — în scris, perxscherzo — din g lumă.

Abrevierile

§ 15 Abrevier i le s înt prescur tăr i le unor cuvinte la care se recurge

adesea în l imba i t a l i ană contemporană . Or ice cuvîn t p rescur ta t e s t eu r m a t în m od obl igator iu d e pu nc t fără a fi necesar ca următ-orul cu vîn tsă înceapă cu l i te ră mare .

Cele mai obişnui te abrevier i s înt :

A . Termenii epistolari de a d re sa re :Egr . s ig . — Egregio Signore — s t i m a t e d o m nSig.ra — Signora — doa mnă (doa mne i )Sig.na — Signorina — domni şoa răDot t . sau Dr . — Dottore — do ctor ( t i t lul şt i inţ i f ic)Prof. — Professore — profesorAvv. — Avvocato — a v o c a tI n g . — Ingegnere — inginerR a g . — Ragioniere — c on t a b ilOn. — Onorevole — S t i m a t eG e n t .mo — gentilissimo — pre a a ma b i l e111.mo — Illustrissimo — mul t p r e a s t i ma t eS.V. — Signoria Vostra — D omni a V oa s t r ă

A î î . m o — Affezionatissimo — P r e a d e v o t a t u l

22



B . Termenii grama ticali uzuali:

m . — maschile — m asc ulin , f. — femminile — feminin, agg . — aggettivo — adje ct iv, ar t . — articolo — art icol , avv. — avverbio — a d v e r b ,cong. — congiunzione — conjunc ţ ie , congiuntivo — con junc t iv , ind . —indicativo — ind ica t iv , imp. — imperfetto — im perfect , sau imperativa —im pe ra t iv , pa r t . p ass . — participio passato — par t i c ip iu t r e cu t .

C. Abrevier i care indică noţiuni de timp şi cantitate;

c a . — corrente anno — anul curent ( în curs)c m . — corrente mese — l u n a c u r e n t ăp.y. — prossimo venturo — v i i to ru l ap rop ia tp .p . — prossimo passato — t r e c u t u l a p r o p i a te.n. — era nostra — era no as t r ăa e.n. — ante era nostra — îna in te de e ra no as t răM. E . — Medio Evo — Evul Mediu

Kg'. — chilogramo — chi logramK m . — chilometro — ki lome t rutomi . — tonnellata — t o n ăN o. — numero — n u m ă r

D . Abrevier i care indică termeni editoriali: pag. — pagina —— pag ina , cap . — capitolo — cap itol, vo i. — volume — vo lum, e s .esempio — exem plu , p . es . — per esempio — de e xem plu, v .s . — vedisopra — vezi sus, m .s. — manoscritto — man usc r i s , N . B . — nota bene —— obse rvă ! fig. — figura — figura, ecc. — eccetera — şi aşa m ai de

p a r t e .E . Sigle

Sigle le s înt abrevier i le rezul ta te din ini ţ ia le le mai multor cuvintecare indic ă o in st i tu ţ ie , o asocia ţ ie , un orga n cen tra l , un org anismin te rna ţ ion a l , un pa r t id e t c .

PCR — Partito Comunista Romeno — P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â nPCI — Partito Comunista Italiano — Par t idu l Comunis t I t a l i anONU — Organizzazione /V 'azioni Unite — Organ iza ţ i a Na ţ iun i lo r

U n i t eCGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Genera lă

de E lec t r i c i t a t eCIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In

t e r n a ţ i o n a lFIAT —Fabb rica Italiana Autom obili Torino — Fabr ica I t a l i ană

de Maşin i , Tor inoCGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confedera ţ ia

Genera lă I ta l iană a Munci iR A I — Radio Audizioni Italiane — Radiod i fuz iunea I t a l i ană

23



D e s p ă r ţ i r e a c u v i n t e l o r î n s i l a b e

§ 16 Pentru a despăr ţ i corec t cuvinte le în s i labe , mai a les c îndac ea st a se im pu ne la sfî rş it de r înd, se ţ ine sea m a de urm ăto are le re guli :

a ) f iecare consoană formează o s i labă cu vocala următoare : sa-lu-te—s ă n ă t a t e , im-pa-ra-re — a învă ţa , pa-ro-la — c u v î n t ;

b) orice con so ană u rm a tă de 1 sau de r form ează o si labă cu voca la ca re u rmează : eru-de-le — crud , a-tle-ta ~ atl et , m a-gro — slab ;

c ) consoanele 1, x , m , n , r u rm at e de o a l tă con soan ă form ează os i labă cu voca la p r ec ed en tă : car -ne — ca rne , con-so-n&n-te — consoană ,&1-CU-TÌO — v r e u n ;

d) grupul s -f- consoană nu se de sp ar te ci form ează, spre deoseb i re de l imba română , o s ingură s i labă cu voca la u rmătoa re : di-sţia-ce-re— neplăce re , mi-ni-stro — m in i s tr u , a-scol-ta-re — a a s c u l t a ;

e) duble le ap ar ţ in u no r s ilabe diverse , ca ş i-n l im ba rom ân ă,

inc lus iv g rupul consonant ic cq al-li-e-co — elev, at-ira-ver-so — pr in ,ae-qna — a pă , a -ros-si-re — a roş i ;f) dif tongii şi tr if tongii nu se pot despărţi , e i aparţin aceleiaşi

s i lab e : uo-mo — om , pun-tua-le — pu nc tu a l , miei — a i me i , buoi — boi ;g) de asemeni nu se pot despăr ţ i formînd o s i labă unică grupur i le

c o n s o n a n t i c e : gn, gli, sce, sci: joe-see — peşte ; com-pa-gna — t o v a r ă ş ă ,fi-g\ia — fiică, ru-scd-lo — rîu ;

h) vocalele un ui h ia t se de sp art în si labe d iferi t e: e-ro-e — erou,po-e-ta —- poet, di-a-fa-no — diafan ;

i) apostroful nu poate ramine izolat la sf îrşi tul r îndului, deci despăr ţ i rea se face as t fe l : del-Va\4i-c-vo — al elevului, nel-Fe-ser-ci-to — ina r m a t ă , Y&t-mo-sfe-ra — atmosfe ra .

In ce pr iveşte despăr ţ i rea în s i labe la capătul r îndului , se observăuneor i , mai a les îu presa contemporană , abater i de la regul i le amint i t e , cu m ar fi: ap os trof la sfîrşit de rîn d, folosirea arti co lul ui şi aprepozi ţ ie i a r t icula te fără e l iz iune (allo albergo — la hote l , ) . Se recomandă ev i ta rea aces tor g reşe l i .



M O R F O L O G I E(MORFOLOGIA)

ARTICOLUL

L'ARTICOLO

§ 17 Art icolu l es te categoria gramat icală care nu apare n ic iodatăs ingură c i însoţeş te un substant iv sau un echivalent a l aces tu ia , de-ie r rn in îndu- i genu l ş i număru l : i l lavoro — m u n c a ; gli uomini — oameni i , Vutile — uti lu l , i l perché — cau za , Vandare — mersul e tc .

Spre deosebire de l imba română, în care pozi ţ ia ar t ico lu lu i es te-encli t ică, el f i ind al ipi t substantivului , în l imba i tal iană art icolul esteproclitic ş i ap a re ca u n cu v în t i n d ep en d en t : l a camera — camera , l ecase — case/e, l'esempio — ex em p lu l .

Ar t i co lu l se acordă î n to td eau n a î n gen şi număr cu categoria gram a t i ca l ă p e ca re o d e t e rm in ă .

După funcţ ia sa gramat icală ar t ico lu l es te hotărlt (ar t ico lo determin a t i v o ) , nehotărit (a r t i co lo inde te rmina t ivo) ş i partitiv (ar t ico lo par t i -t i vo ) .

ARTICOLUL HOTARÎT

Formele articolului hotărît§ 18

Genul

Mascul in

Fem in in

Singular

IL

LO

L '

LA

L '

Plural

I

G L I

L E

25



§ 19 Folos i rea une ia sau a l te ia d in t re formele a r t ico lu lu i depindeîn to tdeauna de in i ţ ia la cuvîn tu lu i pe ca re -1 precedă ( subs tant iv , ad ject iv , ve rb , p ronume) : lo scolaro — şcolarul , da r i l piccolo scolara — m icu lşcolar ; l 'amico — pr ie ten ul , dar il tuo amico ; gli ingegneri — inginer ii ,dar i migliori ingegneri — cei mai buni inginer i .

A. Articolele i i şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas

culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (excep-t în d s im pu r *, z, gn, pn , ps , x , y , i u rm a t de vo cală ) : i l libro — c a r t e a ;i libri — cărţ i le ; il piatto — farfuria, i piatti — farfuriile ; il quartiere —car t ierul , i quartieri — cartierele ; i i Yestito — rochia , i vestiti — rochiile..

B . Articole le Io şi gli se folosesc îna in tea su bs tan t ive lor m ascu l ine s ingular ş i plural care încep cu: s impur *, z, gn, pn, ps, x, y, i urmatde vocală: lo spazio — spa ţiul , gl i spazi — spa ţ i i le ; lo scultore — sculptorul , gl i scultori — sculp tor i i ; lo zio — unc hiul ; gl i zi i — u nc hii ;.lo zoccolo — saboti l i ( încă l ţăm intea ) ; gl i zoccoli — saboţii ; lo gnomo — spi-

r iduşul , gl i gnomi — spiri du şi i; lo gnocco — găluşca , gli gnocchi — g ă -luşte le ; lo pnei tmococco— pneumococul , glipneumococchi— pneu mo cocii ;.lo psicologo — psihologul , gl i psicologi -- psihologii , lo xilofono —- xilofonul, gli xilofoni — xi lofoane le ; lo yogurt — iaur tu l , g l i yogurt — i a u r tur ile ; lo iugoslavo — iugo slavu l , gl i iugoslavi — iugoslav ii ; lo iutificio —fabrica de iută, gli iutifici — fabricile de iută.

C. Art icole le 1 ' ş i gl i se folosesc înaintea substant ivelor mascul inesingular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hote lu l , gli alberghi —hote lur i le ; Vinglese — englezul, gli inglesi — englezii ; l ' e same — examenul , g l i esami — examene le .

D . Articolele la şi le se folosesc în faţa su bs ta nt iv el or feminine-singular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada , le v ie — s t ră zile ; l a scienza — şt i in ţa , le scienze — şti inţe le ; la ricerca — c e r c e t a r e a ,le ricerche — cerce tă r i le .

E. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor feminine-singu lar ş i plura l care încep cu vocală: l'azione — ac ţ iu nea , le azioni — a c

ţ iun i l e ; l'onda — valu l , le onde — v a l u r i le ; l'università — univers i ta tea^le università — unive r s i t ă ţ i l e .

NOTĂ:

Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular se-apostrofează. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care seîntîlnesc sînt identice (v. § 12): Vitaliano — italianul, gli italiani — italienii ; l'erba —iarbă, le erbe — ierburile.

* S impur este ş urmat de consoană: studente — student, sgorbio — patăde cearnelă, spavento spaimă.

26



P r e p o z i ţ i i l e a r t i c u l a t e

§ 20 Prep o z i ţ i a a r t i cu l a t ă e s t e o caracter is t ică a l imbi i i ta l iene,f i ind categoria gramat icală cea mai f recvent în tâ ln i tă în f rază. Ea sefo rmează d in un i rea a r t i co lu lu i ho tă r î t a l unu i subs tan t iv p receda t deo prep ozi ţ ie , cu ac ea s ta : d i - f la cucina = della cucina — (a) bu că tă r ie i : despre bucătăr ie ; a i i ristoranti = ai ristoranti — la r e s t a u ra n t e ;da - j - l'aeroporto = da ll 'aeroporto — (de) la ae ro po rt .

Principalele prepoziţ i i care se unesc cu art icolele hotărî te la s ingular ş i plural s înt di , a, da, in , su.

Formele prepoziţiilor articulate

§ 2 1

Prepoziţie

dia

dainsu

sing.ii

dela l

dainelsul

masculin

pi.i

deiai

daineisui

sing.Io

delloallo

dallonellosullo

Articol

Pigli

degliagli

daglineglisugli

masculinfeminin

sing.r

del l 'al l '

dal l 'ne l l 'sul!'

fem

sing.la

dellaalla

dallanellasulla

inin

pile

dellealle

dallenellesulle

Prepoziţ i i le art iculate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi art icolu l ho tă r î t , ad ică în funcţ ie de in i ţ ia la cu vîn tu lu i pe care-1 precedă(v. § 19): il colore della tovaglia — culoarea fe ţe i de masă, davanti all'entrata del palazzo — în fa ţa in t r ăr i i b loculu i , nel centro della città — în

cen t ru l o raşu lu i , le scoperte degli scienziati — descoperi r i le oameni lorde ş t i in ţă , visita allo zoo — vizi tă la grădina zoologică, il rilievo deipaesi vicini ~- rel ieful ţări lor vecine, negli ospedali dai inalati — înspi ta le la bolnavi , si parla sul contributo della letteratura — se vorb eş ted es p re co n t r i b u ţ i a l i t e r a tu r i i .

P rep o z i ţ i a con se poate uni ş i ea cu ar t ico lu l hotăr î t : col, colla,coi s în t fo rme f recven t în t î ln i t e : col tempo — cu t im p u l , coli' anima — cusufle tu l , coi ragazzi — cu băieţ i i .

T en di nţ a l imbi i co nte m po ran e es te însă de a folosi prep ozi ţ ia con

separa t de a r t i co l .

27



P r e p o z i ţ i a per n u se art icu leaz ă, iar forme ca pel p e n t r u per iisau pei p e n t r u per i sînt foarte vechi .

N O T Ă :î n textele literare vechi prepoziţ i i le ar t iculate apar f ie în forme separate: de la,

a Io, da le, în loc de della, allo, dalle, fie în forme apo strofa te: ne', de', a\ co' în loc denei, dei, ai, coi.

ARTICOLUL NEHOTĂRÎT

§ 22 Spre deosebi re de a r t ico lu l ho tă r î t ca re de te rmină cu prec iz ieun substan t iv , a r t ico lu l nehotă r î t ( l ' a r t ico lo inde te rmina t ivo) î l ind icădoar din mulţ imea substant ivelor de acelaşi fe l , fără a-1 determina.

Ca poz i ţ ie a r t ico lu l nehotă r î t es te proc l i t ic ca ş i în l imba română .

Formele articolului nehotărît

§ 23

Genul

Masculin

F e m i n i n

Singular

unu n o

u n a

u n '

Plural

deidegli

delle

§ 24 Cri teriul de a legere a formei corecte a art icolului nehotărî tes te ident ic cu ce l a l în t rebuin ţă r i i a r t ico lu lu i ho tă r î t : p r ima l i te răa cuvîn tu lu i pe care -1 precedă .

A. Art ico lu l nehotă r î t un se fo loseş te îna in tea substan t ive lor (sauadject ivelor) masculine, singular , care încep cu o consoană ( în afarăde s im p ur , z, gn, pn, ps, x, y, i + vo cală ) sau cu o vo ca la: un caffè — ocafea, un documento — un ac t , uu grande scrittore — un m are sc r ii t o r,u n piccolo strumento — un in s t rum en t mic , u n aereo — un av io n , unesercito — o a r m a t ă , u n beli''appartamento — u n a p a r t a m e n t f r u m o s ,un noto artista — un a r t i s t cunoscu t .

B . Art i co lu l neho tă r î t uno se fo loseş te îna in tea sub stan t ive lo r (sauadjec t ive lor) mascul ine , s ingula r , ca re încep cu s impur, z gn, pn, ps,

28



X, y, i 4- vocală: nno spazio — un spaţiu, uno smisurato odio — o urănemăsurată , uno zaino — un rucsac, un ghiozdan ; uno gnaulìo — unmieuna t ; uno pneum ococco — un pneumococ, uno psichiatra — un psihiatru, uno xilofonista —- un xilofonist, uno yacht — un iaht, uno iugoslavo — un iugoslav.

C. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înainteasubstantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o-consoană: una contrada — un ţ inut , una squadra — o echipă, una bellastoria — o poveste frumoasă, una strana notizia — o veste ciudată.

D. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înainteasubstantivelor (sau adjectivelor) feminine, singular, care încep cu ovocală: uri ape — o albină, un' assemblea — o adunare, uri antica fortezza — o cetate veche, un'eroica lotta — o luptă eroică.

N O T Ă :

Se va acorda o atenţ ie deosebită ortografiei corecte a art icolului nehotărî ts ingular care precedă substant ive care încep cu o vocală:

— masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este formatprin apocoparea (v. § 13) formei uno: uno Aneddoto = u n Aneddoto — o anecdo t ă ;

— femininul un va f i întotdeauna însoţ i t de apost rof înt rucî t es te format prineliziune, de la forma una: un o impressione — u n ' impressione — o impresie .

Pe nt r u sub stant ivele cu aceeaşi formă p ent ru ambele genuri , preze nţa sauabsenţa apost rofului este s ingura marcă a genului : un insegnante — un profesor,un 'insegnante — o profesoară; un autista — un şofer, un* autista — o şoferită(v. §36).

Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii, sefoloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şiiniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv.

1. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor)masculine care încep cu consoană (în afară de s impur, z, gn, pn, ps, x,y, i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi, dei compagni — (nişte) tovarăşi, dei braci figli — (nişte) copii cuminţi.

2. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu vocală, s impur, z, gn, pn, ps, x, y,

i -f- vocală: degli album — (nişte) albume, degli eleganti stivali — (nişte)cizme elegante, degli zingari — (nişte) ţigani, degli gnocchi — (nişte)găluşte, degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti, degli xilofoni — (nişte)xilofoane, degli yak — (nişte) iaci, degli iutifici — (nişte) fabrici de iută.

3. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma dellefolosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne —(nişte) femei, delle buone amiche — (nişte) prietene bune, delle operaie —(nişte) muncitoare.

Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori

cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii, alcune — unele (v. §. 107):Ho amm irato dei paesaggi — H o amm irato alcuni paesaggi — Am admiratnişte (unele) privelişti. Substituirea este recomandată mai ales cînd



sub s tan t iv u l es te p reced a t şi de o a l tă p rep oz i ţ i e : Ho parlato c o »degli studenti, Ho parlato con alcuni studenti — A m v o r b i t cu n i ş t es t u d e n ţ i .

P lu ra lu l a r t i co lu lu i neho tă r î t t inde să d i spară în l imba modernă .Pen t ru a con fe r i o va loare nede te rmina tă unu i p lu ra l nu se fo loseş ten ic i ar t ico lu l : Ho comperato una mela ed una pera, — A m c u m p ă r a t - u n

măr ş i o pară . Ho comperato mele e pere — A m cu m p ă r a t m e r e ş i p e r e .

ARTICOLIJL PARTITIV

§ 25 Ar t ico lu l pa r t i t iv ind ică o par te d in t r -un în t r eg sau o can t i t a te nedef in i tă ş i se exp r imă în l imba i t a l i ană p r in p repoz i ţ i a di + arti

colul hotărît.Sensu l aces te i ca tego r i i g ramat ica le es te r eda t în l imba românăp r i n : nişte, puţin, citeva, clţiva, o cantitate oarecare: Mangio del pane —M an in e p u ţ in a p î i n e ; L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea ,av ea n i ş t e p en e a lb a s t r e ; Ho scelto dei fiori rossi — Am ales n iş teflori roşii.

La singular un subs tan t iv p receda t de un ar t ico l par t i t iv are cut o t u l alt sens dec î t un subs tan t iv p receda t de a r t i co lu l neho tă r î t :Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin, dar Ho bevuto'

unvino buono — A m b ă u t un v in bun .La plural sensul ş i formele ar t icolului par t i t iv se confundă cu cele

a le a r t i co lu lu i neho tă r î t : (del, dello, dell', della,dei, degli, delle) am b e leind ic înd o can t i t a te nedef in i tă : Compra dei dolci — Cu m pără (n iş te )p ră j i tu r i ; Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pe n t ru a -ţ ia t inge idealu l es te nevoie de efor t : Ho visto dei film italiani — Amvăzut c î teva f i lme i ta l iene.

Folosirea şi omiterea articolului partitiv§ 26 I . Ar t ico lu l par t i t iv se foloseşte p e n t r u :

A . D e te r m in a r ea unui substantiv la nominativ cu funcţ ie de subiect :Ti cercano delle amiche.— Te ca u tă n iş te p r ie ten e ;

B. D ete r m in a r ea unui substantiv în acuzativ cu funcţ ie de complem e n t d i r e c t : Scrivo degli esercizi — Scr iu n iş te exerci ţ i i .

C. Subl in ierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non deinemici — Sîn te ţ i pen tru no i (n iş te) p r ie ten i ş i nu (n iş te) duşmani .

30



I I . Art icolul par t i t iv se omite:

A. Cu subs tan t ive p r eceda te de a l t ă p r epoz i ţ i e : Si è unito a deicattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a u n i t cu niş tep r i e t e n i r ă i ;

B. în propozi ţ i i nega t ive cons t rui te mai a les cu né: Non avete

uè amic i , ne soldi — Nu ave ţ i n ic i pr ie teni , n ic i bani ;C. în cazul in care subs tant ive le s în t preceda te de : molto, troppo,

abbastanza, più, meno, per alcuno: Lui raccontò molte vicende — î m ipoves t i mu l t e î n t împlă r i ; Lo faccio per alcuni amici — O fac pent rucî ţ iva pr ie teni : In ufficio ci sono più persone — în bi rou s în t m ai m ul tep e r s o a n e .

Folosirea şi omiterea articolului§ 27 Folosirea ş i omiterea ar t icolului hotăr î t în l imba i ta l iană

are m ul te reguli com une cu cele a le limbi i rom ân e c înd, spre exe m plu ,subs tan t ivu l e s t e a r t i cu la t sau nea r t i cu la t î n ambe le l imbi : nell' aula dell'Università — în aula Univ ers i tă ţ i i ; andare a teatro — a merge la t ea t r u ,essere in cucina — a fi în bu că tăr ie .

Există însă ş i f recvente cazur i de neconcordanţă în folosirea ş iomi te rea a r t icolului , c înd în română spre deosebi re de i ta l iană , subs tant ivul _es te a r t ic u la t : m aereo — cu avionu l , (l'estate — va ra , sau inve rs ,subs tan t ivu l a r t i cu la t î n i t a l i ană e s t e nea r t i cu la t î n română : Salgodal tram -— Cobor d in t ra m v ai ; II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţ ionarul este pe raf t ; Vado dal medico — M erg la doc tor .

-Ţ inînd cont de aceas tă deosebi re , amint im une le regul i de fo los i reşi omitere a le ar t icolului specif ice l imbii i ta l iene, grupîndu- le din motivedidac t ice , după ca tegor ia subs tant ive lor pe care le însoţesc .

Regul i le au un carac te r or ienta t iv , pe l ingă aces tea pot apărea a l tecazur i , uneor i forme f ixe care nu pot f i încadrate în regul i generale .

Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi regul i a le folosir i iş i omiter i i ar t icolelor .

Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii

A . Nume proprii de persoană

§ 28 Se foloseşte art icolul cu numele de familie ( i l cognome) care» i nd i c a :

1. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — n u velele lui Boccaccio ; il romanzo della Vigano — rom anu l sc r ii t oa re iV i g a n o .



Excepţii: Verd i , G ar iba ldi , M azzini, Bot t ice l l i şi num ele un orpe r sona l i t ă ţ i c u l tu r a l e s t r ă ine : Mi piace tanto M ozar t — îm i p lacem u l t M o z a r t ; il dramma di Shakespeare — D r a m a lu i Sha ke spe a r e .

2. — persoane obişnuite, mai ales cînd numele se referă Ia femei.

în aoest caz ar t icolul marchează genul : Recita la Vincenzi — I n t e r p r e tează ac tr i ţa Vincenzi . Cînd numele se referă la bărbaţ i se ar t iculeazăfoa r te r a r : E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o.

3 . numele unor domnitori, supranumele ; La prodezza di Stefanoil Grande — Vitejia lui Ştefan cel M are ( în ro m ân ă art ic ol a djec tival) ;Michelangelo Merisi fu soprannominato i l Caravaggio — MichelangeloMerisi a fost porecli t Caravaggio.4. numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— T ab lou l lu i Modig l ian i pe ca re l - am cumpăra t ; Ho un Foscolo in pelle —Ani un volum de Foscolo legat în pie le .

5. numele unei întregi familii. In acest caz ar t icolul se pune lap l u r a l : il governo dei Medici — Cîrm uirea familie i M ed ie i : Ci sarannoanche gli Alberti — V a fi acolo şi fam ilia A lbe rti .

Se foloseşte ar t icolul şi cu denum irile unor opere de artă importante :La Traviata di Verdi — Tr a v ia t a de V e r d i : I l Mosè di Michelangeloc'è a Roma — Moise a lui M ichelange lo se a f lă la Roma: Ugo Foscoloè fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo es te au toru l M orm inte lor : Hoascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am as cu l ta t Capr ic ii le luiNiccolò Paganin i .

Nu se foloseşte articolul cu:

a) prenume ( i l nome): Il figlio di Paolo — fiul lui P a u l ; Parlocon Luisa — Vo rbesc cu Luiza .

Excepţii:(adj . sau pron

Pr e nume le ma sc u l ine.) Ecco il m io

femin ine în l imba j f ami l ia r :

ş i Mon ic a ?

Car lo! -Ci viene

î n so ţ i t eIată-1 pe

de unCarlo al

anche la Monica ?

d e t e r m i n a t i vm eu ! Ì

— VineA celeacolo

b ) . pr e nume p r e c e da te de subs t a n t ive l e : donna , don . frate (fra ) ,

papa sau ad jec t ivu l santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbi ţ i -mi dedon G iova nn i ; Incontrò fra Cristoforo — îl în t î ln i pe că lugăru l Cr i s to foro ; Arriva donna Lucia — Soseş te do nn a Luc ia ; Il monumento dipapa Urbano Vili è in San Pietro — M onum e n tu l pa pe i U r ba no a lV HI- lea se af lă în (ca t edr a la) Sf întul P e t ru ;

e. nume mitologice: La nascita di Venere — N a ş te r e a lu i V e nu s ;Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — D iom ede şi Ulisse plă-nu i ră ca lu l t ro ian .

32



Excepţii: Numele mito logice însoţ i te de u n d e t e r m i n a t i v : Labella Venere (frumoasa Venu s) ; Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse).

d) prenum e însoţite de num e: L'incontro di Dante Alighieri conBeatrice Portinari — în t î ln i rea lu i D an te A l igh ie ri cu Be a t r i ce Por-

t i n a r i .B . Nume proprii geografice

§ 29 Se ar t icu lează numele propri i geograf ice care indică:1. continente, state: l'Africa, l'Europa, la Romania, l'Italia;2. regiuni, insule mari: il Lazio, la Moldavia, la Sicilia, il Madagascar,

Le Baleari.

Excepţii: Numele geograf ice amint i te omit ar t ico lu l c înd:

a ) a ra tă o specificare: Le città d'Italia — oraşe le I t a l i e i ; i monasteri di Moldavia — m ănă s t i r i l e Moldovei.b) s în t precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu

condiţ ia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă al ţ i determ i n a n ţ i : Recarsi in Francia, in Americo — A se duce în Fr an ţa , înAmer ica , dar Abitare nel Lazio, nel Belgio — A locui în La zio , înBelgia , deoarece numele geograf ice s în t mascul ine.

3. munţi, lanţuri muntoase: il Monviso, il Caraiman, Le Alpi,

Gli Appennini, I Carpazi.4. oceane, mări, rîuri, lacuri: l'Atlantico, il Mediterraneo: il MarNero, i l Danubio, i l Trasimeno.

Excepţie :Rîu l Arno : Val d'Arno — Valea r îu lu i A rno .

Nu se articulează numele propri i geograf ice care indică:a) oraşe: Andare a Venezia — A m erge la Venezia . Tornare da

Bucarest — A se în toar ce de l a Bu cureş t i .Excepţii: il Cairo, VA ia, (H aga), VAquila, la Spezia: Ha i visi

tato il Cai ro? — A i v iz i t a t o raşu l C ai ro? . L'Aquila è il capoluogodegli Abruzzi — Oraşul Aq ui la es te capi ta la reg iuni i Ab ruzz i .

b) insule mici: Capri, Cipro, Malta: A Capri si può am mirare laGrotta Azzurra — L a Cap r i se poa te a dm ira Peş te ra A l b a s t r ă .

NOTĂ:

I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determ inant : la soleggiata Capri — însorita insulă Capri; la Soma antica — vechea Romă.

33



Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedatede adjectivul posesiv

§ 30 Nu se articulează u r m ă t o a r e l e su b s t a n t i v e c a r e i n d i c ă g r a d ede rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adject ivele posesive

(v § 94 ) :mio, tuo, suo, nostro, vostro

(except înd loro) :mia

m adre —m a r n a m e a , suo padre — ta t ă l său , nostro figlio — fiul n o s tr a, tuo frate l lo — f ra te le tă u , vostra sore l la — sora vo ast r ă , tuo mar i to — so ţu lt ă u , mia mogl ie — soţ ia me a, nostra z ia — m ă t u şa n o a s t r ă , vostron ipo te — nep o tu l v os t ru , e t c .

Excepţii: - Ma mm a, babbo, nonna, no nno: il suo babbo - t a t ă lsău , l a m ia non na — bun ica m ea .

Fo los i r ea a r t i co lu lu i r amine f acu l t a t ivă pen t ru u rmătoare le numed e r u d e n i e : cugino, cugina - v ă r , v e r i şo a r ă ; cognato, cognata - c u m n a t ,c u m n a t ă ; suocero, suocera - socru , soacră ; nuora - n o r a ; genero g -nere ; matrigna - m a m ă v i t r e g ă ; patrigno - ta tă Vi t reg -figliastro - tiuv i t r e g , figliastra- f i ică v i t regă; sorellastra - sora v i t rega , fratellastro - f r a t e v i t re g . S e v a s pu n e d e c i: suo genero sau il suo genero - g ine rele său, vostra figliastra sua la vostra figliastra - fnca voas t r ă v i t r ega .

Se vor articula numele de rudenie precedate de ad jec t ivu l poses iaa tunc i c înd r espec t ive le nume s în t :

m Q T r,

Plp

a) la plural: i miei fratelli - fraţii me!, le vostre madri - m a m e l evoas t r e , i suo i zii — un ch ii săi ; ,

b ) p recedate de ad jec t ivu l poses iv loro: la loro sorella - sora lor,i l loro padre- tatăl lor, i l loro nipote - nepo tu l lo r ;

c) însoţ i te de un alt determinant ( a dj e ct iv s au su b s t a n t i v ) j j e .U n g aadjec t ivu l poses iv : la tua cara sorella - s c u m p a t a l o r a , i l n o s t r o partalo Gio vann i - f ra te le nost r u Giov anni , la mia g iovane moglie - t i -n a ra m e a s o ţ i e ; , . . . . „„^ tina

d) forme diminutive sau augmentative: la m ia n ipot ina - nep oţ icam e a ; i l no stro zione - un ch iul n os tra (cel m are) ; i l suo fratel lo m in o re .fratele său mai mic.

A i t e s i t u a ţ i i d e f o lo s i re a a r t i c o l u l u i h o t ă r î t

§ 31 în afara cazur i lor a ră ta te ar t ico lu l ho tăr î t înso ţeş te de obice i :A. or ice adjectiv posesiv ca re p recedă un subs tan t iv : i l mio dovere-

da to r i a mea , l a vos t r a vicenda - în tâmplarea voast ră (v . § \)+).

B . a d j e c t i v e l e : ambedue, entrambi, tutto; tu t to i l tempo - t o t t i m p u l ,ambedue l e mani - amîndouă mimi le , en t r ambi i lati - a m b e l e p a r t i .In aces t caz locul a r t ico lu lu i es te în t re substan t iv ş i ad jec t iv .



C. superlativul relativ: il più bello — cel m ai f rumos, le più oneste—cele m ai c in st i te (v. § 68).

D . orice parte de vorbire care se s u b s t a n t i v e a z ă : l ' a n d a r e — m e r s u l ,i l fare — ac ţiu ne a, i l pe rch é — cau za (v. § 186) ;

E . numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală,l a dodicesima domanda — a do uăsp rezec ea în t re ba re (v . § 78 , e) ;

F . substantive cărora l i se conferă o valoare distributivă: Luciaviene il sabato — Luc ia v ine in f iecare s îm bă tă , sau o valo are demonstrativă: entro il mese — în cu r su l aces te i lu n i ;

G . subs tan t ive a l că ro r sens diferit es t e m ar ca t d o a r d e a r t i co l :da capo — de la înce pu t , dai capo — din cap ;

I I . exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — E s te o r a o p t ; i i12 maggio — ziua de 12 mai ; 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 Augus ta an u lu i 1 9 4 4 ;

I . an u m i t e expresii: parlare sul serio — a vo rbi ser ios, occorre deltempo — t r e b u i e t i m p , essere sui trenta — a a vea 30 de an i .

N O T Ă :Spre deosebire de limba română, în italiană se folosesc adesea substan

t ive eu ar t icolul hotărî t chiar fără al ţ i determinanţi : Scrivo l'indirizzo sullabusta — Scriu adresa pe plic; Mangio la frutta — Manine fructe.

A l t e c a z u r i î n c a r e a r t i c o l u l s e o m i t e

§ 3 2 Ală tu r i de r egu l i l e a ră ta te a r t i co lu l se mai omi te în u rmătoare le s i tua ţ i i :

1. Cînd subs tan t ivu l es te p receda t de :a) un adjectiv demon strativ: Non dire questa bugia — N u s p u n e

aceas t ă m in c iu n ă ; Q u e l l a rivista era italiana —- Acea rev is tă era i ta l i enească .

b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — F ieca r e o m m u n ceş te ; Ogni attimo è prezioso — F ieca re cl ipă es te pre ţ ioasă .

2. Cînd subs tan t ivu l a re va loare de :a) nume predicativ, aces t a n eav în d u n a l t d e t e r m in an t : Egli è medico .

— El este m edic, dar în p r ezen ţ a u n u i a l t d e t e r m in an t s e v a s p u n e :Egli è un medico buono. — El este un m edic b un ;

b) complement de mod, f ă r ă a l t d e t e r m in an t : Sbagliare senza voglia—A greş i fără vo ie ; Agire eon coraggio — A ac ţ ion a cu cura j , dar în cazulu n u i a l t d e t e r m i n a n t : Agire con

il coraggiodell'onesto — A ac ţ io n a

cu curaju l ce lu i c ins t i t ;

35



c) complement de loc: In montagna — l a m u n t e , in cima — învîrf ; dar se va spune : al mare — l a m a r e , allo stop, all' alt — la s top ,dalla nonna — la bunica ;

d) de vocativ: Forza rag azz i ! — Cura j copi i ! , S ignora , sia gentile...— D oam nă, f iţ i am abi lă . . .

3 . Cînd subs tant ivul a re func ţ ia de :a ) apoziţie: Venezia, città maritima, è sita nella laguna — V e n e ţ i a ,

oraş mar i t im, es te aşeza t în lagună , dar cu a l t de te rminant : Venezia,la grande città maritima — Venez ia ma re le oraş m ar i t im , es te aşez a tî n l a g u n ă ;

b ) atribut care indică materia: copertina di plastica — inve l i toa red e p las t ic ; vestito di seta — rochie de mătase , da r vestito della migliorseta — rochie d in cea m ai bu nă m ăta se , c înd a re ş i a l t de te rm ina nt ;scopul: sala d a pranzo — sufrager ie , rete da pesca — plasă de pescui t ,calitatea: uomo di cuore duro — om ta r e de in imă .

4. I n enum erări: giorno e notte — z i ş i noap te ; Prese sciarpa,guanti,cappello e se ne andò — îş i luă şa lul , mănuşi le , pălăr ia ş i plecă .

5. î n une le expresii formate cu verbe le avere, fare, sentire, dare,prendere, provare: aver paura — a-ţi f i fr ică; sentir pietà — a a v e a m i l ă ;far capolino — a se ivi; provar ribrezzo — a-ţi fi scîrb ă.

6. în unele proverbe: Patti chiari, amici cari — Socotea lă deas ăe f ră ţ ie a leasă ; Chi semina vento, raccoglie tempesta — Cine seam ănă

vîn t , cu lege fur tună .7. î n titluri de cărţi, de capitole — Storia della letteratura romena —

Isto r i a l i t e r a tu r i i r omàne ; Sintesi di chimica organica — Sinteză dechimie organică ; Epilogo — Epi log ;

8. Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — P i a ţ a E s e d r a , AutomobileClub Italiano — Clubul au tom obi l i s t ic i ta l ian ; Ingresso — I n t r a r e ;Uscita — Ieş i re .

Reguli le s i cazur i le enunţate nu pot deveni regul i r igide , e le au

caracter or ienta t iv ş i de cele mai multe or i se bazează pe forme f ixespecif ice l imbii i ta l iene. Alătur i de acestea pot să apară ş i a l te s i tuaţ i i .



SUBSTANTIVUL

IL NOME

§ 33 Sub s tan t ivu l e s te ca tegor ia g ram at ica lă ca re den um eş teobiec te : la tavola — m a s a , il sasso — pia t ra , f i in ţe : il figlio; — fiul ,la sarta — cro i to reasa , Lucia, Giovanni, il gatto — pisica, la pecora —o a i a ; p l a n t e : il garofano — garoa fa , la quercia — steja rul ; s tări f iziceş i ps ih ice : la bellezza — f ru m u s e ţ ea , la malattia — b o a l a , la saggezza —

înţe lepc iunea , Vottimismo — o p t i m i s m u l ; a c ţ i u n i : la fuga — fuga, iilavoro — m u n c a ; e v e n im e n t e : il compleanno — ziua de naş te re , il Capodanno— An ul N ou ; re la ţ i i în t r e subiec te : Vamicizia — pr ie ten ia , lafratel-lanza — înf ră ţ irea ; fenomene a le na tu r i i : la pioggia — ploa ia , Varco-baleno — curcubeu l e tc .

Subs tan t ivu l e s te o pa r te de vorb i re p r inc ipa lă ca re poa te f i însoţ i tă de de ter m ina nţ i ca ar t icolul sau adjec t ivul (vez i § 17 ; 54) , po atefi su b st i tu i tă de pr on um e (vezi § 81) ş i es te f lexibilă .

Spre deoseb i re de l imba română , în ca re subs tan t ivu l a re t re i genur i(mascu l in , feminin ş i ne ut ru ) , în i ta l ia nă sub s tan t ivu l a re două ge nu ri :

masculin şi feminin. Genul po ate fi s tabi l i t fie du pă te r m in aţ i a , f iedupă sensu l subs tan t ivu lu i .

GENUL SUBSTANTIVELOR

Genul substantivului după terminaţie§ 3 4 A . Terminaţii specifice genului m a s c u l i n : -o: V albero — p o m u l ,

Io scherzo — g l u ma , il freddo — frigul, ii tempo — t i m p u l ; Il treno concui partì il mio cug ino C arlo era già sul terzo binario — Trenu l cu ca re

plecă vărul meu Carlo era deja pe l inia a treia ; Il quadro rappresentavail ritratto del nonno — Tablou l reprezen ta por t re tu l bun icu lu i .

Excepţii: Subs tant ive care deş i se te rmină în -o sint de genulfeminin: l a mano — mina , l a foto — fotografia , la radio — rad iou l ,l a biro — pixul , la moto — mo toc ic le ta , l a dinamo — d i n a m u l .

-ma, -ta: ii problema — p ro b l e ma , ii sistema — s is temul , il telegramma — t e l e g r a m a , ii clima — cl ima, ii pilota — pi lo tul , il despota —

37



despo tu l ; II p o e ma del poeta era un ve.ro p r o g r a m m a letterario per i suoiseguaci — Poemul poe tu lu i e ra un adevăra t p rogram l i t e ra r pen t ruurmaş i i s ă i ; La frattura della gamb a fu un vero d r a m m a per r a t le ta —Frac tu ra p ic io ru lu i a fos t o adevăra tă d ramă pen t ru a t l e t .

Excepţii. Subs tan t ive de genu l femin in : la matita — creionul ,

ia ferita, — r a n a .

-ore: il ca lore — că ldura , il dolore — dure rea , Vonore — o n o a re a ,il vapore — a b u r u l ; Il colore di quel fiore destava lo s tupore di chi loguardava — Cu loarea ace le i f lori t re ze a u im irea ce lui care o pr ive a .Il suo favore diventò col tempo vero t e r ro re — Fa vo area sa deven i cu t imp ula d e v ă r a t ă t e r o a r e .

-ere: il doganiere — v a me ş u l, il nocchiere — cì rmaciul ; Il port ieredella squadra alzò il bicchiere di Murano — Po r ta ru l ech ipe i r id icăpaharul d in cr is ta l de Murano ; II camer ie re ci portò i caffè — O s p ă t a ru lne aduse cafelele .

-one: il mattone — cărămida , ..il sapone — s ă p u n u l , il bastione —b a s t i o n u l ; Il suo p a d ro n e era un incorreggibile dormig l ione — Stăp înu lsău era un somnoros incor ig ibi l ; Quel bron to lone mi mise il bas tonetra le ruote — M orocănosul ace la îmi puse be ţe- n roa te .

Excepţie: la canzone — cântecul.

-ile: il sedile — scaunul , il campa nile — c lopo tn i ţ a , il canile — cuşcachne lu i ; Con il fucile in mano, il vigile attraversò il cort ile — Cu pu şcaîn mînă , ga rd ianu l t rave rsă cur tea ; Il fienile era pieno zeppo — F î n a r u lera pl in ochi .

-ale: Vanimale — a n i ma l u l , ii capitale — capi ta lu l , il ditale — d e g e -t a r u l , ii pedale — peda la , il segnale — sem nalul , lo scaffale — raf tu l ,lo stivale — c i z ma : Al numero 30 del viale c'era un ospedale — L a n u m ă rul 30 de pe bu lev ard era u n spi ta l ; Il nuovo locale del t r ibuna le era modernissimo — Noul local a l t r ibu na lu lu i e ra foa r te m od em .

Excepţii: Sî n t f e mmi n e s u b s t a n t i v e l e : la capitale — cap i ta la ,la morale — m o ra la , la cambiale — pol i ţ a ; la finale — l'inala, la spirale — spira la .

-consoană: Vautobus — a u t o b u s u l , l'album — a l b u m u l , lo sport —s p o r t u l , il camion — camionul , il gas — gazul , il lapis — cre ionul , ilcognac — con iacu l : Il t r a m ed il fi lobus sono mezzi di trasporto molto

38

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/ve.ro





comodi — Tra m vaiu l ş i t ro le ibuzul s în t mi jloace de t ra ns po r t foar tecomode ; Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis —Era un f i lm publ ic i ta r ca re prezenta o par t idă de ten is .

B . Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — p ă m î n t u l ,la via — s t r a d a , la lettura — lec tu ra , la donna — femeia, l'avarizia —zgî rcen ia ; La c ima della m o n t a g n a era tutta di pie t ra — Vîrful m un te lu i

e ra în în t reg im e de p ia t ră ; R e n a t a era la figlia della mia m a e s t r a — R e n a t aera fi ica înv ă ţă to are i mele ; Gli si riempì / ' a n i m a di gioia — I se um pl usuf le tu l de bucur ie .

Excepţii; Subs tan t ive mascu l ine în -a: il collega — colegul ,ii boia — că lăul , ii duca — ducele , il vaglia — m a n d a t u l , il nonnulla —fleacul , il monarca — s u v e r a n u l , ii papa — p a p a .

-ione; la ragione — m ot iv ul , jud eca ta , la questione — ches t iunea ,

la regione — regiunea, Vomissione — om i te r ea, la televisione — t e l e v i z iunea , la /e lione — lec ţ ia : L ' az ion e era una magnifica d imos t r az ioneper la pace — Acţ iunea e r a o m ărea ţă dem ons t r a ţ i e pen t ru pace ; Ciconfessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne m ă r t u r i s is incer păre rea sa despre reuniune .

Excepţii: Subs tan t ive mascu l ine în -ione: il rione — ra ionu lil bastione — b a s t i o n u l , il medaglione — meda l ionu l , il padiglione —p a v i l i o n u l .

-aggine, -igine, -uggine: la sfacciataggine — n e o b r ă z a r e a , la vertigine — a m e ţ e a l a , la r u g g i n e — r u g i n a : La sua te s ta rdaggine è la provadella s tupidaggine — î ncăpă ţ îna rea sa e s t e dovada p ros t i e i .

-trice : la pittrice — pic to r i ţ a , la lavatrice — m aşina de spă la t rufe ,l ' educa t r ice — educa toarea , Vallenaitiee — a n t r e n o a r e a : L ' a u t r i c e dell'„Edera" è la scrit tr ice Grazia Deledda — A u t o a r e a r o m a n u l u i „ I e d e r a "es te sc r i i toa rea Graz ia De ledda ; La direttrice dell 'editrice è anch'essaun ottima scr i t t r ice — D irect oa rea edi tu r i i es te şi ea o foar t e b u n ă

scr i i toa re .-ata: la pedata — lovi tură de p ic ior , la se r a ta — se ra ta , du ra t a s e r i i ;l'aranciata — o r a n j ad a , la gom itata — lov i tura cu cotu l , la schioppettata—î m p u ş c ă t u r a : E' andata a zonzo per tutta la m a t t i n a t a — A h o i n ă r i t t o a t ăd i m i n e a ţ a ; Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi a runcă înochi o mînă de praf.

-i; la sintesi — s in teza , la diagnosi — diagnos t i cu l, la crisi — criza ,la metamorfosi — m e t a m o r f o z a , Pestasi — e x t a z u l , l'enfasi — emfaza , laoasi — o a z a : La Sua ipotes i è sbagliata — I p o t e z a d u m n e a v o a s t r ă e s t e

greş i tă ; La tes i di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana —Teza de diplomă era o valoroasă anal iză a l i r ic i i lui Pascol i .

39



Excepţii: Subs tan t ive mascu l ine în -i: il brindisi — t o a s t u l ,ii di — ziua , ii tramvai — t r a m v a i u l .

C. Terminaţii comun e amb elor genuri

Exis tă te rminaţ i i nespec i f ice care pot indica a t î t genul mascul inş i c i t ş i genul feminin . Pent ru acest caz se recomandă ver i f icarea genuluicu d i c ţ iona ru l i t a l i an - român .

-e : il paese — ţa ra , i l latte — lap te l e , l o scultore — sculptorul , i imare — m area , i l padre — ta tă l , l a carne — carnea , la merce — marfa ,l a sete — setea, la madre — m am a, l ' a r te — a r t a : I l f iume Po sorge d a lm o n t e Monviso — Rìu l Pad i zvo răş te d in m un te le M onviso ; 2?' u npiacere ammirare i l mobile din stile fiorentino — E o p lăcere să admir im ob ila în st i l f lorent in ; „La re t e" è u n n o me di genere femminile — „ P l a s a "e un su bs tan t iv de gen feminin ; Introduse la chiave nella serratura —

I n t r o d u se c h e i a î n broască .-ista: i l / la pianista — pia nis tul , pia nis ta , i l / la cojoista — cop istul ,

co pista , l 'au t ista — şoferul , şoferi ţa , i l / la sindacalista — sindica l i s tu l ,s ind ica l i s ta : i l /l a comunista — com unis tu l , co m un is ta : I I tur i s ta e l at u r i s t a erano dell''Italia — Turis tu l ş i tur i s ta e rau d in I ta l ia .

-cida: l 'omicid a — ucig aşu l , u cigaşa , i l / la ma tric ida — ucigaş, uci-gaşă de mamă: I l f ra t r ic ida fu condannato a dieci anni di ergastolo —Ucigaşul (de f ra te ) a fos t condamnat la 10 ani de ocnă ; La suicida eraaffetta da una crisi depressiva — Sinu cigaşa suferise o criză dep resivă .

-ente: i l /l a mi t tente — exp edi tor ul , exp edi to area , l 'u ten te — ab ona tu l , ab on ata , l a pa ten te — cer t i f ica tu l , permisul , l a sorgente — izvor u l , lo ente — ins t i tu ţ ia , f i in ţa ; i l / la pa re n te — ru d a (f em. şi m ase.) :I l presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezen tu l i nd ica t iv e s t ecel mai folosi t t imp ; Le vivande sono saporite quando ci si mettono moltiingredient i — Mîncărur i le s în t gustoase c înd se pun în e le mul te ingred i e n t e .

Pent ru aceste substant ive genul es te marca t doar de a r t icol ş i acord u l d e t e r m i n a n ţ i l o r : i l vecchio inserviente — bă t r înu l î ngr i j i t o r ; l apecchia inserviente —băt r îna îngr i j i t oa re (vez i §36 ; 69) .

— ultima vocală accentuată (paro le t ro nc he , vezi § 11 , 4, 13) i ibambù — b amb u s u l , i l paltò — pal tonu l , i i giovedi — joia , i l caucciù

— cauc iucu l , l a citth — oraşul , la gioventù — t i n e r e tu l , 1'omertà (f.) —

c î rdăşia , l a schiavitù — s c l a v i a ; I l m a r t e d ì prossimo siamo invitati adu n c a l ì e , dai Perussi— Marţea v i i toare s în tem invi ta ţ i l a o cafea lafami l ia Peruss i ; L 'ones t à e l a bontà sono le maggiori v i r tù di questa donna—

C in s t ea ş i bunăta tea s în t ce le mai de seamă vi r tu ţ i a le aceste i femei .

40



Genul substantivelor după înţeles

§ 35 Genul s ub sta nt iv elo r po ate fi s tabi l i t , în general , ş i du păîn ţe lesul aces tora . Grupînd subs tant ive cu ace laş i în ţe les se cons ta tăadesea că au ş i acelaşi gen gramatical . împăr ţ i rea de fa ţă are sens or ienta t iv pent ru s tab i l i rea genulu i subs tant ive lor după în ţe les ş i prez in tămul te excep ţ i i .

A. S în t de gen mascul in subs tant ive le ca re denumesc :— fiinţe de sex masculin: il padre — t a t ă l , il fanciullo — copilul ,

lo scolaro — şcolarul, ii medico — m edicu l, il cavallo — calu l , Marco,Vittorio: I l nonno era sorretto dal suo nipote Car lo — Bunicul era spr i j ini tde nepo tu l său Ca r lo ; Quel b a m b i n o dall'udito perfetto diventò il grandeviol inis ta e composi tore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfectdeveni marele violonis t ş i compozitor Niccolò Paganini .

Excepţii: Substant ive feminine ca re denumesc persoane de sexm a s c u l i n : la spia — spionul , la guida — ghidu l , la sentinella — sent ine la , la reduta — rec ru tu l . Acordu l de te rm inan ţ i lo r a ce s to r su bs tan tiv e se face la fem inin : La nostra, guida a Firenze fu un professore distoria dellarte — Ghidul n os tru la Fl or en ţa a fost un profesor deis tor ia a r te i .

— lunile anului deoarece se subîn ţe lege subs tant ivul mascul in iimese di... — lun a lu i . . . : l 'aprile scorso — apri l ie t re cu t , i l freddodice m bre — fr igurosul dece m brie , i l fiorito mag gio — înf lor i tul ma i :N el caldo agosto saremo già al mare — In ca lda lună augus t vom f i de jal a m a r e ; L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adunarea generală va avea loc la mij locul lui februar ie .

— zilele săptămînii, subin ţe legîndu-se il giorno di. . . — ziua lui . . . :î l ven erdì — vin erea , i l lun ed ì — lun ea, i l sabato — s î m b ă t a : I l giovedìprossimo partiremo in campagna — Jo ia u r m ă t o a r e v o m p l e c a l a ţ a r ă ;Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne i nv i t a se r ă pen t ru mie r c u r e a t r e c u t ă .

Excepţie: L a domenica — dum inica , es te s ingura zi a săptăm îni ide gen feminin.

NOTĂ:Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul

hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo

lunedì lezione d'italiano—

Avem luni lecţia de italiană, dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă.

41



— arbori, pom i fructiferi: l'abete — b r a d u l , il cipresso —c h i p a ro s u l ,il salice — salcia, il ciliegio — cireşul , Valbicocco — caisul , il pero — p ă r u l ,il gelso — d u d u l : Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Ş i ru ride p lop i îna l ţ i s t ră ju iau d rum ul ; Nel fruttetto tra meli e susini c'erano*alcuni cotogni — In l ivadă p r in t re mer i şi p ru n i e rau c î ţ iva gu tu i .

| Excepţii: la quercia, — ste jaru l , la palma — pa lmie ru l , la vite — l

v i ţ a de v ie . [

— puncte cardinale: ii nord — n o rd u l , il mezzogiorno —- miazăzi,.Vovest — ves tu l , l'oriente — o r i e n t u l : La Sicilia c'è nel sud dell'Italia —Sicilia se află în sudul I tal iei ; I l se t tent r ione è la più sviluppala parted'Italia — Nordu l e s te cea ma i dezvo l ta tă pa r te a I t a l i e i .

— metale: il ferro — fierul, il rame — a r a m a , il piombo — plumbul ,.lo zinco — zincul , l'alluminio — a l u mi n i u l : Il bronzo della statua aveva,assunto una patina scura — B ro n z u l s t a t u i i c ă p ă t a s e o p a t i n ă î n c h i s ă :Anelli d'oro, braccialetti d'argento, spilloni di platino riempivano la-vetrina della gioielleria — Inele de aur , bră ţăr i de argint , broşe de p la t inăumpleau v i t r ina b i ju te r i e i .

— lacuri, riuri, mări, oceane: il Como — lacul Como, il Trasimeno —lacul T ras imeno , il Po — P a d u l , il Reno — R i n u l, il Tamigi — Tamisa , .il Volga — V olga , il Tirreno — M a re a T i r e n i a n ă , lo Ionio — M a r e aIon ică , l'Adriatico — M area Ad r ia t i ca , il Pacifico — O c e a n ul Pa c i f i c ;Brescia, antica città, è situata non m olto lontana dal di Garda e dall'Iseo —Brescia , s t răvech i o raş , e s te s i tua t nu p rea depar te de l acu l d i Gardaşi lacul Iseo ; Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar N e ro — D u n ă re a s e

va r să p r in t re i b r a ţ e în Marea Neagră ; Dal Mediterraneo per lo stretto dìGibilterra si giunge nell'Atlantico — Din M area M e d i t e r a n ă p r i n s t r î m-toa rea Gibra l t a r s e a junge în Oceanu l At lan t i c .r •

:

; Excepţii. L a Senna — Se n a , la Loira — L o a r a , la Sava — Sa v a ,ia Brava — D r a v a , la Neva — N e v a , la Bora — Dora .

— munţi, lanţuri mun toase: il Monviso — munte le Monviso , loStromboli — Vulcanu l S t romb ol i , il Monte Bianco — M o n t B l a n c , iPirenei — m un ţ i i P i r ine i , gli Appennini — m u n ţ i i A p e n i n i, i Carpazi —

m u n ţ i i C a r p a t i : Sulmona, patria del poeta Ovidio, è situata nel cuoredegli Abruzzi — Sulmo na , p a t r i a po e tu lu i Ovid iu , e s te aşeza tă în cen t ru lm un ţ i lo r Abruzz i ; La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distruttoPompei ed Ercolano — Gro aznica e rup ţ ie a Vezuviului d in anu l 79 ad i s t rus o raşe le Pompe i ş i Hercu lanum.

Excepţii: Le Alpi — m un ţ i i Alp i , le Ande — munţ i i Anz i , leBolomiti — munţ i i Dolomi t i , le Cevenne — m un ţ i i Ceven i, le Medo- inie — m u n ţ i i M e d o n i c i.

42



B. Sînt de genul feminin subs t an t i ve l e ca re denumesc :— fiinţe de sex feminin: la ma dre — m a m a , la nutrice — doica,

ia suocera — soacra , la fanciulla — co pi la , la poetessa — p o e t a , Vamica —pri e t ena , la leonessa — leoaica, la gallina — găina, Maria, Stefania:Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că es te vor ba de fiica mea ;La zia di sua moglie si chiamava Sandra — M ătuş a soţie i sale se nu m eaS a n d r a ; Credevo che fosse mia sorella, era invece la sarta — Credeam că

era sora mea, a fos t însă croi toreasa.

Excepţii: Subs tan t ive mascu l ine care ind ică persoane de sexfemi n i n : ii soprano — soprana , i l mezzosoprano — m ezzo -soprana , i lcontralto— cont ra l t ì s ta . Acordul de t e rmi nan ţ i l o r aces t o r subs t an t i ve

I se face la m as cu lin : Aida era interpretata da un soprano romeno! mentre Am neris da un mezzosoprano italiano — Ai da e ra i n t e rp r e t a t ă! de o sopr ană ro m ân că i a r Am ner i s de o me zzo-soprană i t a l i an ă .

— fructe: la me la — m ă r u l, l'uliva — m ăs l ina , la susina—pruna,l'albicocca — caisa, l'uva — s t rugur i i , la nocciola — a l una , la pesca —piers ica, la ciliegia — ci reaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di unapianta tropicale — Nuca de cocos es te f ructul mare a unei p lante t ropi --cale; Mise nella macedonia delle viscide, delle pere, delle arance,tutte a pezzetti — Puse in sala ta de f ructe v iş ine, pere , por tocale , toateî n bucă ţ e l e .

Excepţii : il fico — sm ochina , dar şi sm ochinu l ; i l limone —lămî ia ,lămîiul : i l lampone — zmeura , zmeuru l ; il ribes — coacăza , co acăz u l ;

• il mirtillo — afina, afinu l ; Vananasso—ananasul, il dattero— c u r m a l a .

— continente, ţări: VAmerica — Amer i ca , VAustralia — Aus t ra l i a ,la Romania — R o m â n i a , la Francia — F r a n ţ a , VInghilterra — Angl ia ,la Svizzera — E l v e ţ i a : VArgentina — Argen t i na , la Cecoslovacchia —Cehos lovac ia , VUngheria — U n g a r ia , la Cina — C h in a : Il grande imperoromano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa— Marele impe r iu rom an se în t inse în to a t ă Eu rop a ocupînd ch iar ş inordul Africi i ; La Spag na, l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole cheavanzano nel Mediterraneo — Sp ania , I ta l ia ş i Grecia sînt cele t re i pen insu le care îna in te ază în M area M edi te rană .

Excepţii: Il Belgio — Belgia , il Brasile — Brazi l ia , il Giappone—Japonia , i l Canada — C a n a d a , l'Egitto — Egi p t u l , i l Portogallo—Portugal ia , i l Paraguai — Paragua iu ì , i l Congo — Congo, i l Nepal —

Nepalul , i l Perù — Peru , i l Cile — Chile , lo Za'mbese— :Zambezi.

43



— regiuni: la Liguria — Ligur ia , la Toscana — Tos c a na , la Calabria — Calabr ia , la Moldavia — Moldova , la Transilvania — Tra ns i l v a n i a : Milano è il capoluogo della Lo m bar dia — Milano es te cap i ta laL o m b a r d i e i ; La culla della civiltà e cultura italiana rimane per semprela Toscana — Leagănul c ivi l iza ţ ie i ş i cul tur i i i ta l iene ramine pent rut o t d e a u n a T o s c a n a ; Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Vii leDobroge i s în t renumi te .

| Excepţii: I l Piemonte — P i e m o n t u l , il Lazio — re g i une a La ţ i u ,il Veneto — re g i une a V e ne t o , il Trieste — Triestu l , i l Trentino Alto-Adige — regiun ea Tre n t in o Al to A dige .

— insule: la Sicilia — Sicilia, la Corsica — Corsica, la Malta —M a l t a ; La bella Capri — F ru m oa sa i n su la Ca pri ; L'Elba è sopracchiamataVisola degli ippocampi — Elba es te supranumi tă insu la că lu ţ i lo r de mare ;La Sardegna è Visola natia di Antonio Gram sci — Sard in ia es t e in su lana ta lă a lu i Antonio Gramsc i .

Excepţii: I l Madagascar — M a da ga sc a ru l , l'antico Deh — s t ră vechiu l De los ; il marmoreo Paro — P ă r o s c ea d e m a r m u r ă ; il celebreLesbo — ce lebra Lesb os .

— oraşe: la soleggiata Napoli — însor i tu l Napol i ; la sudica Palermo—sudicul Palermo ; la nuova e moderna Buc a re s t— N oul şi mo de rnu l Bu c ureşt i ; la Fi renze trecentesca, — Flo ren ţa seco lu lui a l X lV- lea ; la famosaPisa — r e n u m i t a P i să ; Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta,

Bologna" — Am viz i t a t o raşu l indu s t r i a l Tor ino şi „e ru di t a Bo logna" ;Conosci i monumenti del la Boma barocca? — Cunoş t i monu m e n t e l e d i nR o m a b a r o c ă ?

Excepţii: il Cairo — Cairo, Pietroburgo — P e t e r s b u r g , il nordicoOslo * — nord icu l Oslo.

— ştiinţe, discipline: la filosofia — filozofia, la matematica — m a t e

m a t i c a , la filologia — filologia, la storia — i s to r i a , la psicologia — ps iho logia, Vanatomia — a n a t o m i a , la botanica — bo t a n i c a , Velettrotecnica —e l e c t ro t e hn i c a : La biochimica, scienza interdisciplinaria, connette lostudio della chimica a quello della biologia — Biochimia , ş t i in ţă in t e r discipl inare, uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei ; La scienza applicatache mira a riprodurre le operazioni del cervello um ano in complessi mecca-

* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin,acord să se pună în evidenţă genul gramatical. în ce priveşte folosirea articoluluicu aceste substantive a se vedea § 29.

44



nici o electtronici è la c ibernet ica — Şt i in ţa ap l i ca tă care u rmăreş te săreproducă operaţ i i le creierului omenesc în complexe mecanice sau elect ronice es te c ibernet ica; La fonet ica, la morfologia e la s intassi sonoparti della gra m m at ica — Fo net ic a, m orfologia ş i s in tax a s în t pă r ţ i a leg ramat i c i i .

Excepţie: il diritto —- dreptul .

Observaţii asupra genului substantivelor

§ 3(5 1 . E xi s tă o catego rie de su bs tan t iv e care au forme identicepentru ambele genuri . în aces t caz ar t icolul , sau al ţ i determinanţ i a i

subs tan t ivu lu i , vor ind ica genul : il consorte — con sortul , la consorte —c o n s o a r t a , l'autista — şoferul sau şoferiţa, ii farmacista — fa rmaci s tu l ,la farmacista — farmac i s ta ; I l su o nipote Mario — Ne potul său M ario ;L a sua nipo te I r ina — Nepoata sa I r ina ; Questo noto can t an t e romeno —Aces t cunoscu t c î n t ă re ţ român ; La bella c a n t a n t e italiana — F r u m o a s ac în tăr ea ţă i t a l i an ă (vez i § 27).

2. Din aceeaş i ca tegorie fac p ar te şi unele su bs tan t ive care den umesc animale ş i au o s ingură formă pentru ambele genuri ( în i ta l ianăse numesc nomi promiscui) care nu indică genul b iologic respect iv ; ii

corvo — corbul , il leopardo — l eopa rdu l , lo scarafaggio — gîndacu l . Aces to ra , pe n t ru a le d i s t inge gen ul , l i se asoc iază subs ta n t ive le maschio —m a s c u l , femmina — f eme l ă : la mosca maschio — m u s c a ( m a s c u l ) ; lamosca femmina — m usc a (femelă), (vezi § 37, c).

3. Genuri le unor substant ive se ident i f ică uşor pr in formele totaldiferite a le subs tan t ive lor pen t ru ce le două genur i : îl babbo— tata, lamamma — m a m a , il genero — ginerele , la nuora — nora , il montone —berbecu l , la pecora — o a i a ; In quella famiglia c'erano cinque bam bini:tre m a s c h i e due fem m ine — In acea famil ie exis ta u cinci copi i : t re i

băieţ i ş i două fete ; Cerano una volta un m a g o ed una strega ... — Au fostodată un vrăj i tor ş i o vrăj i toare . . .

Formarea femininului substantivelor

, § 37 In l im ba i ta l ia n ă, pe n tru selectare a şi fo los irea core ctă a genu luisu bs tan t iv ul ui , se rec urg e fie la subs tan t ive c are au forme tot al d i fer itepentru cele două genuri , f ie la formarea substant ivelor feminine pr in

di fer i te procedee.Exemple le care u rmează oferă c î t eva modele , cu carac ter puror ie n ta t iv , d e felu l în care se po ate fo rma femin inu l sub s tan t ive lor .



Deoarece e le nu const i tu ie regul i r ig ide se recomandă ver i f icarea cu dicţ ionarul a formelor de feminin nou crea te .

în genera l , procedeele pr in care se obţ in substant ive le feminine s înt :în locu i rea te rm ina ţ ie i m ascu l ine a subs ta n t ivu lu i cu u n suf ix speci ficgenului feminin sau înlocuirea ar t icolului respect iv .

A. Une le subs tan t ive te rmina te la mascu l in în -o, -e, -i, fo rmeazăfemininul în -a; il bambino — copi lul , la bambina — f e t i ţ a ; Voperaio —m u n c i t o r u l , l'operaia, — m u n c i t o a r e a ; Carlo — Carla, il signore — d o m nul , la signora — d o a m n a , il padrone — s tă p înu l , la padrona — s tă p îna ;Giovanni — Ion , Giovanna — I o a n a ; Renato è il figlio del mio maestro —Renato es te f iu l î n v ă ţ ă t o r u l u i m e u ; Renata è la figlia della mia maestra—Renata es te f i ica î nvă ţ ă toa r e i me le .

A numi te subs t a n t ive t e r mina te l a ma sc u l in î n -e, -o, -a , formeazăfemininul•-cu sufixul -essa; lo studente — s t u d e n t u l , la studentessa —

s t u d e n t a ; il dottore — doc toru l , la dottoressa — do ctor ( t i t lu l şt iinţif ic), ,d o c t o r i ţ a ; il leone — leul, la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele , ladogaressa — so ţ ia doge lu i ; Vavvocato — a voc a tu l , Vavvocatessa — a v o c a t a ; ii duca — duce le , la duchessa — d u c e s a : Nell'ufficio del podestàentrarono un medico ed un poeta — In b i rou l p r imaru lu i in t ra ră un medioş i un poe t ; Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa eduna poetessa — In b i rou l p r imăr i ţe i in t ra ră o doc tor i ţă ş i o poe tă .

Une le subs tan t ive te rmina te la mascu l in în -tore formează femininul cu sufixul -trice; lo scrittore — scr i i torul , la scrittrice — sc r i i t oa r e a ;

l'attore — ac toru l , V attrice — a c t r i ţ a ; il pittore — pic toru l , la pittrice —p i c t o r i ţ a : Il direttore della scuola era anche un ottimo educa tore — Direc torul şcol i i e ra ş i un foar te bun educator ; La direttrice della scuola era-anche un'ottima educatrice — D irec toa rea şcoli i era şi o foarte b u n ăe d u c a t o a r e .

N O T Ă :

Femininul subs tan t ivu lu i il difensore — apărătorul este la diîend itrice —apă rătoa rea iar a l substan t ivului il possessore — posesorul este la posseditriee —posesoarea.

Citeva d in t re subs tan t ive le te rmina te la mascu l in in -o, -e fo rmeazăfemininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul , la gallimi — gă ina ; lo zar —ţ a r u l , la z a r ina — ţa r in a , il re — rege le, la reg ina — reg ina : L'eroe delracconto era Giuseppe —Eroul poves t i r i i e ra Giuseppe ; L'eroina del racconto era Giuseppina — Eroina povest i r i i e ra Giusepina .

B . U ne le subs t a n t ive a u formă invariabilă pe n t r u a mbe le ge nu r i .Din aceas tă ca tegor ie f ac pa r te :

1 . Subs t a n t ive l e t e r mina te î n -e , ca re au genul marca t numai de

articol at î t la singular cît şi la plural: sg. i l nipote — ne po tu l , l a nipote —n e p o a t a ; p i . i nipoti — nepoţ i i , le nipoti — nep oa te le ; I I giovane*che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul



moşteni tor a l famil ie i ; La giocane che vedi è l a sola erede della famiglia —Tînăra pe care o vezi este s ingura moşteni toare a famil ie i ; I giovani chevedi .sono i soli eredi della fam iglia — Tin erii pe care-i vezi sîn t sing uriiartoştenitori ai familiei ; Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia—Tinerele pe care le vezi s înt s ingurele moşteni toare a le famil ie i .

2. S u b s t a n t i v e l e t e r m i n a l e î n : -a, -ista, -cida ca re au marca t genu l

la singular de articol, iar la plural de articol şi terminaţii le specificegenur i lor respec t ive : i i patriota, — pa t r io tu l , l a patriota — pa t r io ta , ipatrioti — patr io ţ i i , l e patriote — pa t r ioa te l e ; Upianista — pianis tu l , l apianista, — p ian i s t a ; i p i an i s t i — p ian iş t ii , le p i an i s t e — pia n i s t e l e : ii.suicida — sinuc igaşu l, la suicida — sinuc igaşa ; i suicidi — sinucigaşii ,l e suicide — sinucigaşele ; Quel farmacista, è anche un noto atleta — A celfa rmac is t e s te ş i un cunoscut a t le t ; Quella farmacista è anche una notaatleta — Acea farmacistă este ş i o cunoscută a t le tă ; Quei farmacistisono anche noti atleti — Acei farmacişt i s înt şi a t le ţ i cun oscu ţ i ; Quelle

farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste s înt ş i a t le te cunoscute .C . Une le subs tant ive , că ş i în l imba română , au forme lexicale

total diferite pent ru ce le două genur i : il babbo — t a t ă l , la mamma —m a m a ; il genero — ginerele , la nuora — n o r a ; il maschio — b ă r b a t u l ,la femmina — f e m e i a ; il montone — berbecul , la pecora — oaia , il bue —boul , la vacca — vaca ; Il loro fratello è i l m ar i to di Luc iana — Fra te le lo r•este soţul Lucianei ; La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui estesoţ ia lu i Luc iano ; 11 becco era al pascolo — Ţapul e ra la păşune ; La capraera al pascolo— Capra e ra la pă şu ne ; Apollo era il dio della bellezza —

Apollo era zeul frumuseţii ; Venere era la dea della bellezza — Venus e razei ţa f rumuseţ i i .Unele sub sta nt iv e caro indică n um e de anim ale , păs ăr i , (vezi § 36)

au numai o s ingură formă f ie feminină: la scimmia — m a i m u ţ a , l a volpe —'vulpea , la rondine — rîndu nica , fie m ascu l ină : i l topo — şoarecele,î l tordo — sturzul , i l luccio — ş t iuca .

în t ruc î t nu în to td eau na genu l g r ama t i ca l al subs tan t ivu lu i , c a r eindică nume de animale , corespunde genulu i na tura l , pent ru evi ta reaconfuz ie i se adaugă respec t ive lor subs tant ive cuvin te le : maschio —mascul ş i femmina — femelă: la volpe m asch io — vulp oiul , la volpefem m ina — vu lpe a; i l serpente m asch io — şarpele , il serpen te femm ina — şerpoaica , sau i l m asch io della lucer to la — sopir la m ascu l , lafem m ina del luccio — şt iuca femelă ; Sul filo di telegrafo cinguettava•una rondine — Pe firul de telegraf cir ipea o rândunică ; Sul filo di telegrafocinguettava una rondine maschio — Pe f i rul de te legraf c ir ipea un r îndunel .

D . Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin

§ 38 1. Une le sub s ta nt i ve au formă iden t ică dar în ţe les com ple tdifer i t la ce le două genur i :

47



Masculin

il fine — scopulil fronte — f rontuli l radio — rad ium (ch im. )il vaglia — m a n d a t u l p o ş ta l

il boa — şarpele boai l camerata — c a m a r a d u l

Feminin

la fine — sfìrsitulla fronte — frun teala radio — r a d i ou lla vaglia — b r a v u r a

la boa — g e a m a n d u r ala camerata — dor m i t o ru l c om un

Exemple:Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cu no scu t

t r o m p e t i s t ; Il suo strumento è sopracchiamato „ la t rombe t t a dorata1' —I n s t r u m e n t u l său es t e sup ranu m i t „ t ro m pe ta de au r" ; Non faceva piùnessun moto — Nu ma i făcea nici o m işca re ; L a sua moto correva con80 km/ora — M otocicleta sa fugea cu 80 km /o ră ; Sebbene affetto da unagrave malattia, il su o morale era elevato — Deşi lovi t de o boa lă gr av ă,

moralul său era r idicat ; La morale della favola era: „Tra il dire ed ilfare c'è di mezzo il mare" — M orala fabulei e ra : „ în t r e a spune ş i a faceeste o di fe ren ţă mare" .

2. Alte substant ive au terminaţ i i diferi te , specif ice genului şi senscomple t d i fe r i t . Eventua le le confuz i i pot f i cauza te de rădăc ina comunăa c u v î n t u l u i .

Masculinil busto -

il mento -il costo —il piantoil colpo —lo scalo -il lappo -il porto —il tasso —il panno •il baleno -il razzo —il manicoil pizzo —il modo —il collo —

- bus tu l

- b a r b acos tu i- plìnsul- l ov i tu ra- escala- dopul- p o r t u l

bursucu l , n i cova la— ţ e s ă t u r ă ,— fulgerul

r a c h e t a— m i n e r u l

h a i n ă

dante la , c iocul• fe lul , m od ulg i tu l

la

lalalalalalalalalalalalalaIala

Femininbusta, —

menta, -costa —piantacolpa —scala —tappa -porta —tassa —pannabalenarazza —manicapizza —moda, —colla —

- plicul

— m e n t ac o a s t a— p i a n t a- v ina

scara- e t apa- uşa

t a x a— sm î n t î n ă— b a l e n a- rasa— m î n e c ă

- p lăc in ta- m o d acleiul, lipiciul

Exemple:In un baraccon e del circo si poteva vedere un mos t ro in m o s t r a — î n t r - o

ba racă a c i rcu lu i se pu tea vedea un mons t ru l a expoz i ţ i e ; Il tribuno

salì sulla tribuna per fare un discorso — Tr ibunu l se u r c ă l a t r i b u n ă p e n t r u

48



a ţ i ne o cuv în ta r e ; Chi non ha t es ta e fantasia non capirà i sensi di questot e s to . — Cine n-are cap şi im ag ina ţ ie nu v a înţe leg e sensur i le ac es tuit e x t .

NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR

In l imba i t a l i ană , ca ş i -n l imba română , ex i s t ă două numere :singular şi plural. Trecerea unui subs tant iv de la un număr la a l tu l seface pr in schim barea des inenţe i . In aces t scop sub s tant iv e le s în t gr up a teîn funcţ ie de desinenţa s ingularului , aceasta f i ind un indiciu pentrus tabi l i rea des inenţe i subs tant ivului la p lura l .

Pl u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r m a s c u l i n e§ 39 Semnul d is t inc t iv a l p lura lului subs tant ive lor var iabi le mascu

l ine , independent de te rmina ţ ia s ingularului es te -i: il compag no — t o v a răşul , i compagni ; il signora — dom nu l , i signori ; il problema — p r o blema, i problemi etc . Uneo ri este nec esar să se ţ in ă sea m a, în formarea plura lului , de u l t ima s i labă sau de accentul subs tant ivului , dupăc u m u r m e a z ă :

— sg. -o, -e, -a, - ista; pi. - i : il popolo — poporu l , i popoli — p o

poarele ; lo spazio — spa ţ iu l , gli spazi — spa ţ i i le , (pent ru a l te subs tant ive ,in -o vezi § 34) ; il fiume — rîul , i fiumi — rîur i le ; ii ponte — podul, .i ponti — pod ur i le ; il dramma, — d r a m a , i drammi — dramele ; il poeta. —poetu l , i poeti — poeţii ; ii communista — comun is tu l, i communisti —comuniş t i i ; il violinista — v iolonis tu l , i violinisti — violonişt i i ; Il red

dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Veni tu l obţ inu t d in mese r i asa e însemna t ; / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — V e n i tur i le obţ inute d in meser i i le lor s în t însemnate ; Lo spettatore ascoltava.il poema nella recita di un noto attore — Sp ecta to rul a scul ta p oem ul în

in t e rpre t a r ea unu i cunoscu t ac to r ; Gli spettatori hann o applaudito gliattori per la recita dei poemi cavallereschi — Spe cta tor i i au aplau da t ,ac tor i i pent ru in te rpre ta rea poemelor cava le reş t i ; Il regista lesse, infretta, il telegramma — Regizorul c i t i în grabă te legrama ; I registi lessero,in fretta, i telegrammi — Regizor i i c i t i ră în grabă te legramele ; Michelangelo fu pittore, scultore, a rchitetto, e poeta — Michelangelo a fost pictor,sculptor , arhi tect ş i poet ; Tutti g li scultor i, i pittori, gli arch itetti ed ipoeti manifestavano per la pace — To ţi sculptor i i , p ic tor i i , arh i tec ţ i iş i poe ţ i i mani fes tau pent ru pace .

— sg. -io (cu i neaccen tuat); pi. - i : il viaggio — călă tor ia , i viaggi —călătorii le ; il vizio — vic iul, i vizi — viciile ; Io studio — s t ud i u l, glistudi — studiile ; il coniglio — i epure le , i conigli — iepur i i , il raggio —



r a z a , i raggi — raze le : II segretario entrò nell'ufficio — Secre ta ru l i n t r ăîn birou ; I segretari entrarono negli uffici — Secretar i i intrară în birou ;Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dor in ţăa iui Radu era să obţ ină premiul ; / loro desideri erano di ottenere tutti ipremi della gara — Dorinţe le lor erau să obţ ină toate premii le întrecer i i ;Il padre diede un bacio al figlio — Ta tă l dăd u o să ru ta re copi lu lu i; Ilpadre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îş i acoper i băie ţ i i cu sărutăr i .

—sg. -io (cu i accentuat); pi. - i i : lo zìo — unc h iu l , gli zii — u n c h i i ;il pendìo — povî rn iş , i pendii — povârnişurile ; il calpestìo — sgom otu lde paşi — i calpestìi — sgomotele paşi lor ; Votilo — ui ta rea — gli oblìi —ui tă r i le ; il leggìo — p u p i t r u l , i leggìi — pupi t re le ; Ascoltammo il m o r m o r i odell'acqua — Asc u l t a m m urm uru l a pe i ; Ascoltavamo i mormorii delleacque — Asc u l t a m m urm ure le a pe lo r . Il fruscio delle foglie lo spaventava—Fo şn etu l f runzelor îl îngro zea — / ffuscii delle foglie ag itate dal vento lospaventavano — Foşnete le f runzelor agi ta te de vìnt i l înspă imântau ;Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti

risuonavano nella notte — Miorlă i tur i le pis ic i lor răsunau în noapte .—sg. - c o ; pi. - ch i : il gioco — jocul , igiochi — j o c u r i l e ; il banco —

b a n c a , i banchi •— bănci le ; il cuoco — b u c ă t a r u l , i cuochi — bucă ta r i i ;il palco — loja , estrada, i palchi — lojile ; il solco — b r a z d a , i solchi —brazde le ; ii turco — t u r c u l , i turchi — turc i i ; il vigliacco — laşul , ivigliacchi — laşii ; Vubriaco — be ţ ivul , — gli ubriachi — beţ ivi i ; il fico—smochinul , i fichi — smoch in i i ; il trucco — fardul , i trucchi — fardur i le :.// fuoco si spegneva lentamente — Focul se s tingea înce t i şor ; Le fiammedei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcăr i le focur i lor luminau

to tu l in jur . Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — Ofrescă im pres ion antă acope ră to t pe re te le ; Gli affreschi di Giotto diAssisi — Frescele lui Giotto de la Assisi .

Excepţii: l'amico — p r i e t e n u l : gli amici — p r i e t e n i i ; il greco —grecul , i greci — grecii ; il nemico — d u ş m a n u l , i nemici — duşm ani i ;il porco — porcul , i porci — porcii .

— sg. - c o ; pi. -ci cind substantivele au accentul pe antepenultimasilabă (parole sdruccio le, v ezi § 11, 2) : il medico — medicul , i medici —m e d i c i i ; Vequivoco— echivocul , gli equivoci — echivocur i le ; il portico —por t i cu l , i portici — por t i cu r i l e ; L'austriaco era un noto fisico — Aus t r i a cul era un cunoscut f izician ; Gli austriaci erano rinomati fisici — A u s tr ieci i erau fiz ic ieni ren um iţ i ; Il sindaco della città — Pr imarul oraşulu i .Il Congresso ha riunito i sindaci meridiona li ed i politici lomba rdi — Congresul a reuni t pr imari i din sud ş i pol i t ic ieni i din Lombardia ; Il grandestorico romeno N. Iorga conosceva bene VItalia — M arele is tor ie ro m ân

N. Iorga cunoş tea b ine I ta l ia ; Gli storici del '48 furono anche scrittori —Istor ic i i revoluţ ie i de la 1848 au fost ş i scr i i tor i .

50



Excepţii: il carico — î n c ă r c ă t u r a , i carichi — î n c ă r c ă t u r i l e ; ilvalico — pasu l , t r ecă toa rea , i valichi — t r e c ă to r i l e : il rammarico —r e gr e tu l , i rammarichi — regre te le ; lo strascico — tivirea.: t r e n a ,gli strascichi — tîr î r i le ; il pizzico — în ţe pă tu ra ; p icu l ( c it se po a telua cu două degete) , i pizzichi — în ţe p ă tu r i l e ; p i c u r i l e ; Vincarico —

însă rc ina rea , a t r ibu ţ ia , gli incarichi — însă rc ină r i le , a t r ibu ţ i i l e .— sg. - go ; pi. -gli i : il luogo — locu l , i luoghi — l oc u r i l e ; il gergo —

j a r gonu l , i gerghi — j a r g o a n e l e ; lo spago — sfoara, gli spaghi — sfor i le ;Vago — acul , gli aghi — acele ; Il mio amico era un vero mago — Pr ie t e nu lme u e r a un a de vă r a t v r ă j i t o r ; Erano dei maghi questi amici miei — E r a uniş te vră j i tor i aceşt i pr ie teni a i mei ; L'albergo era situato accanto ad unlago — Hotelul e ra s i tua i l ingă un lac ; Lungo i laghi si ergevano i modernialberghi — De-a lungul lacur i lor se înă l ţau m ode rnele ho te lur i ; E' un

fungo velenoso — Es te o c iupe r c ă o t r ă v i toa r e;

Dai funghi commestibili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din c iuperc i le com est ibi lese prepară deliciosul pilaf de ciuperci.

— sg. - g o ; pi. - g i : cînd substantivele au accentul pe antepenultimasilabă: lo psicologo — psiho logul, gli psicologi — ps iho log i i ; l'antro-p of ago — a n t r opo f a gu l , gli antrop ofagi — a n t r opo f a g i i ; V'asparago —spa r a nghe lu l , gli asparagi — spa ranghe lu l (p i . ) : il geologo — geologul ,i geologi — g eolog i i; V'archeologo italiano collaborò con il filologo romeno — Arheologul i ta l ian a colaborat cu f i lologul român ; Lo studioera elaborato dagli archeologi e dai filologi romen i — Studiu l e ra e labora t

de arheologi şi f i lologi romàni. Lo speleologo studia l'origine delle grotte —Speologul s tud iază or ig inea peş te r i lo r ; Gli speleologi hanno scopertouna grotta naturale — Speologi i au descoper i t o peşteră na tura lă .

Excepţii: il catalogo — ca ta logul , i cataloghi — c a ta loa ge le ; iidialogo — dia logul , i dialoghi — dia logu r i l e ; V'epilogo — epilogul , gliepiloghi — epilogurile ; il monologo — m o n o l o g u l , i monologhi —monologur i le ; il prologo — pro logul , i prologhi — prologur i le .

N O T Ă :Pentru o serie de substant ive masculine terminate la singular în -co, -go, coexistă

două forme de plural în: -ci, -gi şi respectiv în -chi, -giti, dintre care una este masfrecvent folosi tă:lo stornano — s t om acu l ; gli stornarli stomachi — s tomacur i l eil traffico — t raficul , circulaţ ia; i trafficiItraffichi — circulaţiileVintonaco — t encu i a l a ; gli intonaci!intonachi — tencuielileil farmaco — doctoria ; i farmacijfarmachi — doctoriilel'esofago — esofagul ; gli esofagi/esofaghi — esofagurileil sarcofago — sarcofagul ; i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile

Exemple:

Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vest i t pe nt r uoperaţ i i le sale; Nella sa la opera toria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — Insala de operaţ ie erau adunaţ i toţ i chi rurgi i .

51



— sg. -ca, -ga ; pi. -chi , -g l i i : il collega — colegul, i colleghi — colegii ;il monarca, — m o n a r h u l , i monarchi — m o n a r h ii ; il patriarca — p a t r i a r h u l , i patriarchi — pa t r i a r h i i.

Excep ţie: il belga — be lg ianul , i belgi — belgienii .

Pluralul substantivelor feminine§ 40 — sg . -a ; pi. - e : la rosa — t r a nda f i r u l , le rose — t randaf i r i i ; la

fanciulla — copila , le fanciulle — copilele ; la poetessa — poe ta , le poetesse — poe te le ; Visola — ins ida , le isole — insulele ; Vanima — sufletul, leanime — sufletele ; la sorella — sora, le sorelle — surorile ; Vautista — şofe-r i ţa , le autiste — şoferiţele ; l'artista — a r t i s t a , le artiste — ar t i s te le ; Ladonna si presela borsa senza dir parola — Fe m eia îşi luă po şet a fă ră să zicăun c uv în t ; Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femei lornu se mai auzeau ; Le borse erano in plastica — Poşete le e rau de mater ia lp l a s t i c ; La turista guardava la vetrina — T u r i s t a p r i v ea v i t r i n a ; Leturiste salirono in macchina — Tu ris tele se urca ră în maş ină .

NOTĂ:Pentru alte categorii de substantive terminate în -a, a se vedea § 34.

— sg . - o ; pi. - i sau inva r iab i le : la mano — m î n a , le mani — m îinile ;la foto — fotografia , le foto — fotografiile ; la auto — m a ş i n a ; le auto —m a ş i n i l e ; Aveva una mano da pianista — A ve a o mînă de p i a n i s t ă ;Avevano mani da pianiste — Av eau mîini de pianis te , (vez i § 3 4 ; 41).

— sg. -ca , -ga ; pi. -che , -ghe : Vamica — pr i e t e na , le amiche — pr iet e ne l e ; la cuoca — b u c ă t ă r e a sa , le cuoche — buc ătărese le ; / 'oca — gîsea ,le oche — g îşte le ; la paga — p la t a , le paghe — plă ţ i le ; la strega — v r ă j i t o a r e a , le sfreghe — vră ji to are le ; la riga — l inia , r înd, le righe — liniile,r îndur i le ; La barca galleggiava leggermente — Barca p lu tea uşor ; Sul lagosi vedevan o le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză.

— sg. -eia, -già ; pi. -ce, -gè, cînd vocala i din des inen ţa s ingula ru lu imu e s t e a c c e n tua t ă : la lancia — l ancea , le lance — l ă nc i l e ; la mancia —bacş işu l , le mance — bacşişurile ; la pancia — b u r t a , le pance — b u r ţ i le ; la frangia — ciucure le , le frange — ciucur i i ; Sulle cime affiorava laroccia granitica — Pe vîr fur i le m un ţi lor ieşea la sup rafa ţă roca de grani t ; Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valur i le loveau•stîncile de pe ţărmul mării ; La spiaggia pareva una lunga striscia disabbia — Pla ja pă rea o lun gă dîră de nis ip ; Strisce sabbiose ricoprivanole spiagge — Dungi nis ipoase acopereau pla je le ; Cadeva una pioggia

fitto-fitta — Cădea o ploa ie foar te deasă ; Le recenti piogge furono benefiche per l'agricoltura — Ult imele ploi au fost b inefăcă toare pentru•agr icul tură .



Excepţii. La camicia, — c ă m a şa , le camicie — cămăşi le ; V audacia — îndrăznea la , le audacie — îndrăznel i le ; l'efficacia — eficaci tat ea , le efficacie — eficaci tă ţ ile ; la ferocia, — feroc i ta tea , le ferocie —feroci tă ţ i le . Ace ste su bs tan t ive păs t rea ză la p lura l voca la i p e n t r uevi ta rea unor forme care a r putea să le confunde cu : il camice — h a l a t u l , audace — î n d r ă z n e ţ, efficace — eficient, feroce — feroce.

NOT Ă:Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia, -già pluralul

se poate forma atît cu desinenţele -ce, -ge cit şi cu desinenţele -eie, gie: la valigia —valiza, le valige/valigie — valizele, la ciliegia, — cireaşă, le ciliegeIciliegie — cireşile ;la provincia — provincia, le provineejprovineie — provinciile ; La sua denunciaera fondata— Denunţul său era în temeiat ; Le de.niincc\denun c\c provavan o la lorocolpa — Denunţuri le dovedeau vina lor .

— sg. -eia, -già ; pi. -eie, -gie etnd vocala i din desinenţa singularuluieste accentuată: l a bug ia — min ciuna , le bugie — m i n c i u n il e ; la magia —

vră j i to r i a , le magie — vrăj i tori i le ; la nostalgia — dorul , le nostalgie —dorur i le ; Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am c u m p ă r a t ,antologia l i r ic i i i ta l iene ; Le nuove antologie sono ottime — Noile antologi is în t fo ar te bu ne ; Nell'angolo della strada c'è una farm acia — î n col ţulstrăzii se află o farmacie ; A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — L aaceastă oră toate farmaci i le sînt închise.

— sg . - e ; pi, - i : la luce — l u m i n a , le luci — l u m i n i l e ; la rondine —r îndun ica , le rondini — r îndunele le ; la nipote — n e p o a t a , le nipoti —n e p o a t e l e ; l'automobile -— a u t o m o b i l u l , le automobili — automobi le le ;la fronte — frun tea , le fronti — f run ţ i l e : La parte di Aida fu interpre

tata brillantemente — Rolul Aide i a fost in te r pr e ta t în m od s t ră luc i t .Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — To ţi actori i îşicunoşteau foar te b ine ro lur i le ; Aveva una veste da camera a fiori — A v e aun halat de casă cu f lori ; Indossavano sempre' vesti eleganti — Î n t o t d e a u n ase îmbrăcau cu ha ine e lega te .

— sg. -ie, -i, -voca lă accen tua tă ; pi. i nva r i ab i l : la specie — specia ,le specie — speciile, la serie — seria , le serie — seriile, la crisi — criza ,le crisi — crizele, l'antitesi — a n t i t e z a , le antitesi — ant i teze le , la città —oraşul , le città — oraşele (vezi § 41).

Excep ţii: la mo glie — soţ ia, le mogli— soţ i i le ; l'effigie — efigia ;le effigi — efigiile.

S u b s t a n t i v u l la superficie are p lura lu l le superfici dar şi le superficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m 2 — S u p r a fa ţ a t o t a l ă a apa r t amentu lu i e s t e de 80 m 2 ; Calcoliamo le superficifsuper ficie di questi triangoli — Să ca lcu lăm suprafe ţe le acestor t r i u n g h i u r i .

53



S u b s t a n t i v e i n v a r i a b i l e

§ 41 E xi s ta o catego rie de substant ive invariabi le a căror formăìa s ingular nu se modif ică a tunci c înd indică p luralu l . Numărul aces torsubstant ive es te marcat de ar t ico l ş i de des inenţele la p lural a le determinanţ i lor săi . Aparţ in aces te i ser i i subs tant ivele care se termină în :

-i : la tesi — le tesi — t ez a — teze le ; Vanalisi — le analisi — an a l iza — analizele ; il brindisi — i brindisi — to as tu l — to as tu r i l e : La diagnosi non è errata. — Diag nost icu l nu es te greş i t ; Le diagnosi non sono

-errate — Diag nost icu r i le nu s ìnt gre ş i te .-ie: la specie — le specie — specia — speci i le ; la barbarie — le bar

barie — c ruz i mea — c ruz i mi l e ; la progenie — le progenie — progen i t u ra—progen i t u r i l e : Il mal di denti era dovuto ad un a ca rie — D urerea de d in ţ ise datora unei car i i ; A ceca una serie di carie dentarie — A vea o serie

de car i i den ta re .-a , m ai a l e s s u b s t an t i v e m as cu l i n e : il boia — călăul , i boia — că

lăii ; il sosia — sosia , du blur a , i sosia — sosiile, du blu rile ; il (-'Ciglia —m a n d a t u l ( p o ş t a l ) , i vaglia — m a n d a t e l e : I l cinema era pieno zeppo— C in em a to g ra fu l e r a a rh ip l i n ; A tutti i cinema del quartiere giranofilm italiani — L a to a te c inem atografele d in car t ie r ru leaz ă f ilmei ta l i eneş t i .

— vocala finală accentuată (parole t ronche, vezi § 11,4): la citta —

o raş u l , le città — oraşele ; il falò — făclia, i falò — făcliile, il caffè —cafeaua, i caffè — cafelele, xm!attiviik utile — o ac t i v i t a t e u t i l ă , molteattività utili — m u l t e ac t i v i t ă ţ i u t i l e ; \i università bucarestina ha ottofacoltà, — Un iv e r s i t a t ea b u cu reş t ea n ă a re o p t f acu l t ă ţi ; Alle universitàdi Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — L a uni ver s i tă ţ i le d in Iaş i şiBucureş t i se s tud iază l imba i t a l i ană .

-consoană: Io sport — sportu l , g l i sport — spor tu r i l e ; lo s top—sto pu l , g l i s top — sto pu ri l e ; i l filobus — t ro le ibuzul , i filobus — t ro le i b u ze l e ; l o yacht — iah tu l , g l i yacht — iah tu r i l e ; il gas — gazu l, igas —- g aze l e : Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloveru l meu g r ia re minec i lung i ; Tutti i goli erano di lana pura — Toate pu lovere le e raud i n l i n ă p u r ă ; Ecco Valbum di famigliai -— I a t ă a lb u m u l d e f am i l i e ! ;Riempì g li album di cartoline di Milano — Um p lu a lb u m ele cu i l u s t r a t ede la Milano.

Rămîn de asemenea invar iab i le l a p lu ra l u rmătoare le ca tegor i i de

s u b s t a n t i v e :

5 4



— substantivele mon osilabice: il re— regele , i re — regii ; ii si —nota s i , i si — no tele si ; ii di — ziua — i di — zilele ; il tè — ceaiu l,i tè — cea iuri le ; II lungo braccio della g ru solleva grossi carichi — B r a ţu l lung a l macara le i r id ică mar i g reu tă ţ i ; Nel cantiere e erano tre gru —Pe şant ier se af lau t re i macarale ; L'antico nome del do era ut — Vechiulnume al notei do era u t ; Si devono riaccordare tutti i do di questo pianoforte — Tr ebu ie să se acorde ze d in nou t oa te douri le aces tu i p ian .

— substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia —le foto — fotografiile ; la dinamo — d in am u l , le dinamo — dinam ur i le ;la radio — ap a ra tu l d e r ad io , le radio — ap ara t e l e d e r a d io : Dov'è il

c i n e m a Tivoli? — U nd e es te c inem atogra fu l T ivol i? Grandi cartelloni

presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe m ari pr ez en tau f il mele c inematograf i lor din Napol i ; L a moto si fermò accanto all'auto —Motocic le ta se opr i l î n g ă m aş in ă ; Le auto e le moto correvano lungala strada — M aşinile ş i m otoc icletele gon eau de-a lung ul şoselei.

— numele de familie care la plural indică mem brii unei familii:gli Sforza — M em brii familiei Sforza ; i Visconti — famil ia Viscont i ;„ I M a lav o g l i a " è un noto romanzo del Verga — „Fam i l i a M a lav o g l ia "es te un cunoscu t roman a lu i Verga ; La piazza della Signoria rimaneil testimone della gloria dei Medici — Pia ţ a Senior ie i r am in e m ar to ru lgloriei familiei Medici.

— substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — c l a n ţ a /c lan ţe le ; (verb + su bs ta n t iv p lu ra l) : ilji lustrascarpe — lu s t r ag iu l /l u s t rag i i i ; (verb - f ad ve rb ) : ieji posapiano — p e r s o a nă î n c e a t ă / p e r s o a n eînc ete (vezi § 48).

Substantive cu mai multe forme

§ 42 în a cea s tă ser ie s în t incluse su bs tan t iv e cu 2 forme , fie lasingu lar fie la plu ral , fie la am be le nu m er e, cu sens ide ntic , s ino nim e,

sau cu sens d i fer i t care const i tu ie par t icular i tă ţ i a le capi to lu lu i refer i torla fo rmarea p lu ra lu lu i subs tan t ive lo r .

Substantive cu două forme la singular

§ 43 A pa rţ in aces te i categori i sub s tan t ive le care a u la s ingu lard o u ă fo rm e t e rm in a t e î n -e şi în -o, ambele de acelaşi gen şi sens şi os ingură fo rmă la p lu ra l t e rmina tă în -i .

55



Singular : Plural

il cavaliere, cavaliero — cavale ru lil forestiere, forestiero — s t ră inu l

(de loc)il nocchiere, nocchiero — v îs laşul,

c î rmaciu lVarciere, arderò — arcaş u llo sparviere, sparviero — şoimulil ciarliere, ciarliero — pa l av rag i u llo scudiere, scudiero — scut ie ru l

i cavalieri —i forestieri —

i nocchieri —

gli arcieri —gli sparvierii ciarlieri —gli scudieri -

- cavaler i i- s t ră in i i

- vi si asii

arcaşi i— so imnpalavrag i i i

- scutierii

Exemple :

Era per noi un fores tiere/fores tiero — E ra pe ntr u noi un s t ră in(de par tea loculu i ) ; Loro non sono fiorentini ina forestieri, ci son venutida Padova — Ei nu s în t f iorent in i c i s t ră in i , au ve ni t de la P a d o v a ;Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul eraun cavaler englez. I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cavalieri francesi — Vîslaş i i greci con duc eau cu înd em îna re nav ele cavaler i lor f rancezi .

Substantive cu două forme la plural

§ 44 1 . O categorie de substant ive mascul ine terminate la s ingula r în -o au l a p lu ra l două fo rme: una mascu l ină t e rmina tă în -i ş i unafem in in ă t e rm in a t ă î n -a . Celor două forme de p lural le corespund sensuri d i fer i te , uneori sensuri f igurate sau colect ive.

Singular

ÌV anello — inelu lţii braccio — b r a

ţu lil membro —

m e m b r u ll'osso — osul

il labbro — b u z a

PluralMasculin

gli anelli —- inelelei bracci — bra ţe le de

scaun, de rîui membri — m e m b r ii

gli ossi — oasele

i labbri — marg in i le

rănii , şanţului (fig.)

Feminin

le anell'd — buclele (fig.)le braccia, — bra ţe le o -

m u lu ile membrst — m e m b r e le

corpu lu ile ossa — oasele (în to

t a l i t a t e )le labbra, — buze le o-

m u l u i

56



il dito — dege tu l

il ciglio — ge a na

il cervello — creierul

il corno — cornul

il fondamento —f u n d a m e n t u l ,ba z a

il muro — zidul

il filo — firul

il lenzuolo — cearşafulil grido — s t r i

g ă t u lVurlo — ur l e tu l

il carro — carul

i diti — degetele camăsură (f ig.)

i cigli — m argin ile. (fig-)i cervelli — in te l igen-

tele (fig.)i corni — i n s t r u m e n t e

(muz.)i fondamenti — baze le

(fig-)

i muri — zidur i le

i fili — firele (con cret)

i lenzuoli — cearşafurile( lua te sepa ra t )i gridi — st r igă te le de

a n i m a l egli urli — ur le te le de

a n ima lei carri — care le

le dita — dege te le mi i -nii

le ciglia— genele ochiului

le cervella — creierulde om sau anim al

le corna — coarnele dea n ima le

le fondamenta — t e meliile clădirii

le mura — zidurile cet ă ţ i i , oraşu lu i

le fila — f irele , urzeala,complotul (f ig.)

le lenzuola — g a r n i t u r ade pa tle grida — s t r igă te le

omulu ile urla — ur le te le omu

lu ile corra — c o n ţ i n u t u l

care lor

Exemple :

Si stese le braccia sui bracci della poltrona — î ş i în t inse bra ţe le pebra ţe le fo to l iu lu i ; Portava degli anell i su tutte le d i ta — P u r t a ine le pet o a t e d e g e t e l e ; Guardò, aggrottando le ciglia, gli erbosi cigli della strada —Pr iv i , înc r un t înd u-se , m arg in i le p l ine de ie rbur i a le d rum ulu i ; Gli esercizi imponevano a tutti i m e m b r i della squadra un movim ento ritmicode l le m em bra — Exerc i ţ i i l e impuneau tu turor membr i lo r ech ipe i omişcare r i tmică a mîini lor ş i p ic ioare lor ; Le urla della folla erano inter

rotte ogni tanto dagli url i dei lupi — Ţipe te le mul ţ imi i i e rau în t re rup tedin cînd în cînd de urletele lupilor . La tempesta ruppe i fili del nostroimpianto telefonico — Fur tuna a rup t f i r e le ins ta la ţ ie i noas t re de te le fon ; Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzea la complotului a fos t descoper i tă la t imp ; Le tue affermazioni sono prive di fondam ent i — Af i rma ţ i il e t a le s în t ne fun dam en ta te ; L'edificio ha f onda me n tasolide — Clădirea are temel i i sol ide ; L'intonaco de i mur i era screpolato —Te ncu ia la pere ţ i lor e ra sco roj i tă ; Da lontano şi scorgevano l e mur adella città medievale — De d ep ar te se zăreau z idur ile oraşului m ediev al ;Avvicinò le sue l abb ra secche a i l abbr i del bicchiere — Îş i apropie buzele

usca t e de marg in i l e paha ru lu i .

57



2. O a l t ă ca t eg o r i e d e s u b s t an t i v e m as cu l i n e t e rm in a t e î n -o l as ingular au două forme la p lural terminate in -i şi respectiv în -a d egen uri d i fer i te dar cu acelaş i sens . De re ţ in ut că p luralu l feminin în -àapare adesea în expres i i .

Singular

il gomito — co tu l

il calcagno — calc imi

il ginocchio — g en u n c h i u l

il fuso — fusulil cuoio — pielealo strido — ţ i p ă

t u l , zg o m o tu l

Plu ral i Expresii alcătu ite cu pluralul j1 feminin

i gomiti — coate le

i calcagni — căl-cîiele

i ginocchi — gen u n ch i i

i fusi — fuselei cuoi — pieilegli stridi — ţ ip e

te le

ragionar con le gomita — agìndi cu p icioarele

stare alle calcagna di uno — ase ţ ine scai de c ineva

sentirsi piegar le ginocchia —a simţi că ţ i se moaie pic ioarele

il gatto fa le fusa — pisicalt o a rcetirar le cuoia — a m u r iandare alle strida — a se lua

după ce se spune

Exemple :Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano

le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de sub îm păr ţ i r i conve n ţ io na le a le g lobu lu i pămîn tesc care de te rmină o re le s în t numi te fuse o rare ;Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — D up ă sobă p is ica to a rc e ; Avevai gomit i sporchi — Av ea co a t e le m u rd a re ; Non fidarti di questo giovane,ragiona sempre con le gom ita — Nu te încrede în aces t t înă r , g în deş teto td eau n a cu p i c io a re l e ; Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi —Frig ul î i în ţep enise genu nchi i ; Al sentir la notizia gli si piegarono l eg inocc hia — A uzind ve s te a i se mu ia ră p ic ioarele ; / scindali avevanouna larga scollatura a i ca lcagn i — Sandale le av eau un deco l teu ma re l acalche ; Giuseppe mi da fastidio, sta sempre alle mie calcagna — G i u se p p emă supără , se ţ ine scai de mine ; Lavoravano i cuoi di caprino trasformandoli poi in borse, cinture, valigie — Pre lucra u p ie i le de capr ă t ra ns -fo rmîndu- le apo i în poşe te , co rdoane , g ea m an tan e ; E1 una persona difiducia ed in più ha le cuoia dure — Es te o persoa na de înc redere şi înp l us r ez i s t ă l a g reu t ă ţ i .

Substantive cu forme duble la singular şi plural

§ 45 Unele s ub s ta n t iv e au c î t e două fo rm e, a t î t pe n t r u s ingu larc i t ş i pen t ru p lu ra l . Fac par te d in aceas tă ca tegor ie :

58



a) Substant ive a le căror forme s înt de ace laş i gen sau uneor i degenur i d i fer i te , cu te rminaţ i i d i fer i te , dar ident ice ca sens:

Singular

la slro fu /strofe — strofaVal&jale — a r ipaVanna/arme — a r m aV or ecchiojV orecchia — urechea

Plural

le strofe/strofi —- strofelele cUe/ali — aripilele arme/armi — a rmelegli orecchi, le orecchie — urechi le

i

Exemple :Il vecchietto era duro d 'orecchio — Bă tr îne lu l e ra ta r e de urech i ;

Per non disturbare gli altri gli parlò a l l 'o recch ia — Pe nt r u a nu de ran jape

cei la l ţ i i i vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgomotul i l făcu să-ş i as tupe urechi le ; Drizzò le orecchie ver sentire tutto —Ciuli ure chi le ca s ă a u d ă t o t u l : Abbiamo visitato l ' a la sinistra dellagalleria Uffizi — Am vi zi ta t ar i pa st in gă a galeriei Uffizi ; /? ' arrivatoin, un batter d'ali — A sosit în tr-o clipă.

b) Substant ive cu două forme de s ingular ş i p lura l , de genur i d i fer i t e , aie căror sensur i var iază în funcţ ie de gen ş i număr :

Singularmasculin şi feminin

il frutto — fructul , rodu lla frutta — fructe de ma să , în

t o t a l i t a t eil legno — lemn ul , ca m a te r ie

la legna — lemnul de ars

il gesto — ges tu lia gesta — fapta eroică

Pluralmasculin şi feminin

i frutti — rezu l ta te le , roade lele frutta — fructe le de m asă

i legni — păr ţ i le l emn oase ; corăbii (fig.)

le legna — lem nele de foc

i gesti — ges tur ile , mim icale gesta — faptele eroice

Exemple :

L1arancia è un frutto sugoso — Po r to ca la e s te un f ruc t zem os;•Questi sono i frutti della vostra fatica — Ac estea s înt rezu l ta te le oboseli ivoa s t r e ; Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele ; Portain tavola le frutta ! — Ad u f ructe le la. m a s ă ! ; Il noce è un albero di legno

forte — N u c u l e s t e u n p o m cu l e m n u l t a r e ; Navigavano con i pochi

59



legni rimasti — Navigavi cu p uţ in ele corăbi i răm as e ; Aggiungiamoalcune legna al fuoco — Să a dă ug ăm câteva lem ne pe foc ; Ha fatto-u n gesto di saluto — A făcut un gest de s a lut ; Non fare gesti sgarbati —Nu fă gestur i nepoli t icoase ; Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile —Homer vorbeş te despre fapte le de v i te j ie a le lu i Hector şi Achile.

Substantive defective

§ 46 Sînt con sid erat e defect ive su bs tan t ive le care se folosesc n u mai cu forma de s ingular sau numai cu forma de plural .

A . Se în t r ebu in ţează l a singular subs tan t ive le ca r e ind ică :1. Noţiuni abstracte: la bontà — b u n ă t a t e a , la paura — teama , .

la pazienza — r ă b d a r e a , la fame — foamea , la sete — se tea , la sapienza —înţe lepc iunea , la superbia — îngîmfarea , Vuopo — nevoia , la mansuetu-

dine — bl inde ţea , il brio — ver va, însuf le ţ i rea , la pietà — m i l a : Avevauna fame da lupo — Av ea o foame de lu p ; Parla sempre con brio —Vorbeş te în to tdeauna cu însuf le ţ i re ; La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „P ie tà " de Miche langelo es te sculp ta tă înm a r m u r ă d e C a r r a r a ; La pazienza è segno della sapienza — R ă b d a r e aes te semnul în ţe lepc iuni i .

2. metale, minerale, elemente chimice: Poro — auru l , Vargento — a r g i n tu l , il mercurio — m e r c u ru l , ii rame — a r a m a , il ferro — fierul, il bronzo—bronzu l , Valluminio — a lumin iu l, Varsenico — arsenicul , Vidrogeno —

h i d r o g e n u l : Il rameè un metallo rossastro e ma lleabile — A r a m a e s t e

un m eta l roşia t ic ş i ma leabi l ; Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c&s t ră luceş te e aur ; Il ferro va battuto q uando è caldo — Ba te f ierul pînă- i cald.

3. cereale: il grano — grîul , Vorzo — orzul , il riso — orezul , Vavena —ovăzul , la segale — seca ra : Il granturco veniva coltivato in Am ericaalVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul e r a cu l t iva tîn Amer ica aproximat iv cu 2000 de ani îna in tea e re i noas t re ; Per preparare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea es te nevoie de orz.

4. diverse substanţe: il latte — lap te le , il miele — m ie rea , il pepe —

piperul , il sangue — sìngele, il fiele — fierea, la mostarda — m u ş t a r u l ,il sale — s a r e a : Uno degli alimenti più completi è il latte — Un ul dintre-ce le mai comple te a l imente es te lap te le , Dolce come il miele, amaro-come il fiele —- D ulc e ca m iere a, a m ar ca f ierea ; Con i tuoi modi sfacciatimi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţ i dinsă r i te .

5. substantive colective: la prole — u r m a ş i i , la plebe — norodul ..la rappresaglia — represal i i le , la vendemmia — culesul viei , il fogliame —f runzişul , il pietrame — p ie t r işu l , il sudiciume — m u r d ă r i a , p o r c ă r i i :

Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — T o a t e cărărilepădurii erau ascunse sub f runz iş .

60



6. substantive unice: — il sole — soarele , la luna — l u n a , Vuniverso —u n iv e r s u l , Vequatore — e c u a t o r u l : Nella Divina Commedia la Terra staimmobile al centro dell'universo ed il sole, la luna e gli altri pianeti legirano intorno — in Divina Comedie Pământul s tă nemişcat în centru luniversului iar soarele, luna şi celelal te planete i se rotesc în jur.

NOT Ă:

— Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular.— în mod exce pţional pent ru unele din substa ntivele am intite se poate forma

şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente, — lumea , le genti — popoarele,naţ iuni le ; i l ferro — fierul, metalul, i ferri — fiare, lanţur i ; ii costume — obiceiul,i costumi — moravuri le ; l'oro — aurul, metalul, gli ori — bijuteriile ; l'argento —.argintul, metalul, gli argenti — argintăr ia .

B. Se folosesc numai la plural subs tan t ive le care ind ică :a) noţiunea de plural: i dintorni — îm p re ju r im i l e , le moine — mof

tu r i l e , mut re le , răs fă ţu l , le busse — ciocăni tur i le , le fatezze, le sembianze—

trăs ă tu r i l e ch ip u lu i , le stoviglie — vesela , gli spiccioli — m ă r u n ţ i ş u l ,Ie dimissioni — dem is ia , gli spinaci — s p an acu l, i maccheroni — m a c a roane le , gli spaghetti — spaghete le , le vettovaglie — prov iz i il e , le sartie —frînghiile, le rigaglie — m ărun ta ie le (de păsăr i) : Ha le sembianze disua madre — Are t răsă tu r i l e mamei sa le ; Rigoverna presto le stoviglie! —Spală repede vase le ! Gli spinaci sono molto nutrienti —- Spanacu l es tefo a r t e h răn i t o r ; Non fare tante mo ine! — Nu te răsf ăţa a t î t !

NOTĂ:Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma

de singular: la moina, lo spaghetto, la dimissione. In vorbirea curentă însă ele nusînt folosite decît la plural.

b) substantive defective propriu-zise: le anna li — anale le , le calende—ca lende le , le tenebre — î n tu n e r i cu l , le nozze — căsă to r ia , le esequie — funerali i le, le ferie — vacan ţa , conced iu l , i posteri — u r m a ş i i : Fuori tuttoera avvolto in tenebre fitte — Afară to tu l era înv ălu i t de în tun eric uld e n s ; Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îş i s ă rb ă to r i r ăcă să tor i a chiar de An ul Nou ; Queste ferie le trascorreremo al mare —Aces t conced iu î l vom pe t rece l a mare : E"1 disonesto, ti ritornerà i soldialle calende greche — E ste nec ins t i t , î ţ i v a da bani i la calendele gre

ceş t i - (n ic ioda tă ) .c) obiecte formale din do uă sau mai multe părţi: le forbici, le cesoie —

foarfecele, i calzoni, i pantaloni — p an t a lo n i i , gli occhiali — ochelari i ,i bronchi — bronh i i l e , le mutande — chiloţi i , le manette — că tu ş e l e , leredini — h ă ţu r i l e , le tenaglie — cleş te le : I peli delle ungh ie si taglianocon le forbici dalle punte ricurve — Pieli ţele un ghii lor se tai e cu foarfecele cu vîrfuri le curbe; Questa donna ha una lingua che taglia come leîorbici — Fem eia ac eas ta a re o l imba asc u ţ i t ă ; Si levò gli occhia l i permetterseli nella tasca — îşi scoase och elari i ca să ş i - i pună în buzunar;

Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se p o a r t ă p an t a lo n i icare să acopere gleznele.

61



Substantive cu forme speciale de plural

§ 47 Din t re sub s tan t ive le ca re p rez in tă p a r t icu la r i tă ţ i în ce p r i veş te fo rmarea p lura lu lu i f ac pa r te :

a ) Subs tan t ive cu te rmina ţ ie r egu la tă pen t ru p lura l în -i, dar care*

oda tă c u s c h imba r e a numă r u lu i î n r e g i s t r e a z ă modificări în rădăcină:l'uomo — omul , bă r ba tu l , gli uomini — oameni i ; il buc — bou l , i buoi —b o i i ; il tempio — t e m p l u l , i templi — t e m p l e l e ; Non sei più un ragazzoormai sei un uom o — Nu m ai eş t i un cop il , eş ti de -ac um a un b ă r b a t ;Erano degl i uomin i di poche parole — Er a u n i ş t e oa m e n i t ă c u ţ i ; I Ibue è un utilissimo animale da lavoro — Boul es te un an im al de m u n c ăfoar te folosi tor ; „Mettere il carro innanzi ai bu oi" — A face la în cepu t,ceea ce ar trebui făcut la urmă.; Il tribunale è il temp io della giustizia —Tr ibuna lu l e s t e t e mp lu l d r e p t ă ţ i i ; I templi romani erano circondali dacolonne — Tem ple le rom ane e rau înco njura te de co loane .

b) Subs tan t ive mascu l ine te rmina te la s ingula r în -o care la plural îşi modifică genul devenind feminine ş i se te rmină în -a . A c e a s t ămodi f ica re amin teş te de genul neu t ru d in l imba la t ină : il paio — p e rechea , le paia — perech i le , Vuovo — oul, le uova — ouă le , il riso — r îsu l ,le risa — r ìse te le , il miglio — mila (un i ta te de m ă s u r ă ) , le miglia — m i lele, il centinaio — a pr o x im a t iv o su t ă , le centinaia, — sute le, il migliaio —a pr ox ima t iv o mie , le migliaia — mii le (pen tru centinaio şi migliai»vezi § 80) : Mi faccia vedere quel paio di guanti — A r ă ta ţ i - m i a c e a pe reche de m ănu şi ; Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — G i teperechi de ochelar i a i schimbat pînă acuma ? ; Centina ia e migl ia iadi uomini si avviavano allo stadio— Sute ş i mii de oameni se îndrept a u c ă t r e s t a d ion ; / / guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui oueste s p a r t ă ; Sbatti le uova per far la frittata — B at e ouă le ca să facio m l e t a .

c ) Subs tan t ivu l f emin in la eco — ecoul, a re la p l ur a l formă m asc ulină gli echi — ecour i le : La notizia ebbe u n a vasta e c o —V e s te a a a vu tun la rg ecou ; Gli ech i della rivoluzione giunsero fino a noi — Ec our i l e

revoluţ ie i au a juns pînă la noi .Subs t a n t ivu l ma sc u l in il dio — zeul , od a tă cu t r ec e re a la p lura lîş i schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zei i : Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — H eph ais to s es te con sidera t zeul focului , L'Olimpoera la sede degli dei — Olim pul era lăcaşul zeilor .

Pluralul substantivelor compuse

§ 48 Subs tan t ive le compuse s în t fo rmate p r in un i rea a două pă r ţ ide vorbire de ace laş i fe l sau două păr ţ i de vorbire difer i te : caposquadra —şef de echipă , es te format din substant ivul capo — şef, şi squadra —

62



e c h i pă , asciugamano — prosop , e s te forma t d in v e rb ul asciugare — awsca, a ş terge , ş i substant ivul mano — m i n ă .

P lura lu l aces tor subs tan t ive se formează pr in sch imbarea t e rminaţ i e i unuia d in t re ce le două e lemente componente , după cum urmează :

1. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doi lea e lement ; d in aceastăc a t e go r i e f a c pa r t e subs t a n t i ve l e c ompuse d i n :

a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — ma n usc r i s — manoscr i t t i —ma nusc r i se ; arcobaleno — c u r c u b eu , arcobaleni — c u r c u b e e ; ragnatela — pînză de pă ian jen , ragnatele — pi nze de pă i a n j e n ; cavolfiore —c o n o p i d ă , cavolfiori — c o n o p id e ; terremoto — c u t r e m u r , terremoti — c ut r e m u r e ; madreperla — scoică, sidef, madreperle — scoici ; cassapanca —l a v i ţ ă , cassapanche — l a v i ţ e ; banconota da 100 lire — b a n c n o t ă d e100 l i re , banconote da 1000 lire — ba nc no te de 1000 l ire ; porcospinoarrotolato a pedici — ar i c i ghemui t ca mingea , porcospini arrotolati «palla — ar i c i ghemui ţ i ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Fera tă

R o m â n ă , L e Ferrovie Romene — Că i l e F e ra t e Romà ne .Excepţii: il pescecane — rech inu l , i pescicani — r e c h i m i ; il pes-

cespada — peş te le spadă , i pescespada — peşt i i spadă.

b) adjectiv -f- substantiv: biancospino — pă duc e l , biancospini — p ă -duce i ; mezzogiorno — a m i a z ă, mezzogiorni — am iezi ; gentiluomo — ge nt i l om, gentiluomini — gen t i lom i ; i l bassorilievo romano — basore l iefulr o m a n , i bassorilievi rom ani — basore l ie furi le ro m an e ; il francobollo

«valoroso — t i mbru l va l o ros , i francobolli sanmarinesi — t imbre le d in.San Marino.

Excepţii: la mezzaluna — semi luna , le mezzelune — se mi l un i l e ;| la mezzatinta — c u l oa re ş t e a r să , le mezzetinte — culor i le ş terse .

e) adverb, prepoziţie + substantiv: ma lfattore — r ă u fă c ă t o r , malfattori — r ă u fă c ă t o r i ; dopopranzo — după ma să , dopopranzi — du pă me se ;sovrastruttura — s u p r a s t r u c t u r ă, sovrastrutture — supra s t ruc t u r i ; sot

tosuolo — subsol , sottosuoli— subso lur i ; soprabito — pa rde s i u , soprabiti —pa rde s i e ; U n a n t i pa s t o squisito — un a pe r i t i v e xc e l e n t ; Degl i an t ipas t isquisiti — Niş te aper i t ive exce len te ; I l sot topassaggio delV Università —Pasa ju l sub te ran de l a Univers i t a t e , i so t topassaggi bucarestini — P a sa j e le su b te ra ne buc ureş ten e ; Un so pranno me idoneo — O porec lă po t r i v i t ă ; Dei s o p r a n n o m i idonei — Porec le po t r iv i t e .

d) adjectiv -f- adjectiv, verb: sordomuto — s u r d o m u t , sordomuti —s u r d o m u ţ i ; belvedere — be lvedere , t e rasă , belvederi — t e rase ; La tastieradel pianoforte — Cl a v i a t u r a p i a nu l u i ; I pianoforti da concerto — P i a ne l e

de concer t .

63



e) verb + substantiv la singular: spazzaca mino — h o m a r , spazzacamini — h o m a r i ; scendiletto — c a r pe t ă , scendiletti — ca rpe te ; parafulmine — p a r a t r ă z n e t , parafulmini — pa r a t r ă z ne t e ; II visto del passaporto — Viza de pe pa şap or t ; Il rilascio di passaporti — Eliberareapa ş a poa r t e l o r ; Il moderno grattacielo — M odernu l zgîr ie-nor i ; I grattacieli giapponesi — Zgìr ie -nor i i d in Japonia .

2. prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente alesubs tan t ive lo r fo rma te d in :a) substantiv + adjectiv, participiu: fabbroferraio — fierarul, fab-

briferrai — f ierari ; cassaforte — casa de b ani , casseforti — case de ba ni ;acquaforte — ac id azot ic , acvafor te ( s tampă) , acqueforti — s t a m p e î n a c v a -forte ; pellerossa — indian (din Amer ica de Nord) , pellirosse — indieni ;L'altoforno dell''officina — Fu rna lu l uz ine i ; Gli altiforni dell'officina ~Furna le le uz ine i , La terracotta smaltata — C e ra m ic a s m ă l ţ u i t ă ; Leterrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiec te le de ceramică vi t r i

f icată a le lui Luca del la Robbia .

Excepţie: Il palcoscenico — scena , i palcoscenici — scenele .

b) subs tant ive le formate cu capo — şef: (vezi § 48).

3. Subs tan t ive compuse ca re r ămîn invariabile fo rma te d in :a) verb - j - substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobi toarea , gli

stuzzicadenti — scob i tor i le , il lustrascarpe — lus t r ag iu l , i lustrascarpe —

lustragi i i ; Vattaccapanni — cuierul , gli attaccapanni — cuierele, Vaccendisigari — br i che ta , gli accendisigari — br iche te le ; il portasapone —savonie r a , i portasapone — savonierele ; il portamonette — p o r t m o n e u l ,i portamonette — p o r t i n o m e l e ; Si getta con il paracadute — Se a runc ăc u pa r a ş u t a ; Molti paracadute colorati — M ulte pa raş ut e colora te ;Portachiavi di pelle — Po rtch ei din piele , / nuovi portachiavi — P o r t -cheile noi ; Un delicato bucaneve — Un ghiocel delica t ; Un mazzo dibucaneve — Un buchet de ghioce i .

b) verb + verb, adverb: il fuggifuggi — panica, i fuggifuggi — pa n i

che , il lasciapassare — perm isul de l iberă t rece re , i lasciapassare — bile-te le -permise le , il benestare — bunăs ta r ea , v i za , i benestare — b u n ă s t ă -rì le , vizele ; U n saliscendi nuovo — O c lan ţă nouă ; Tutti i saliscendidorati — To a te c l an ţe l e aur i t e .

§ 49 4 . Su bs tan t ive le com puse cu capo formează plura lul în modur i d ive r se :

a ) pr in schimbarea te rmina ţ ie i primului element: caposquadra —şef de echipă, capisquadra — şefi de echipă ; capostazione — şef de ga ră ,capistazione — şefi de gară ; capofamiglia — cap de familie, capifami

glia — copi de familie ; caposezione — şef de secţie, capisezione — şefide sec ţ i e ; capoparte — şef de partid, capiparte — şef i de par t id ; capobanda — şef de orc he stră , capibanda — şefi de orc he stră ; Il capoclasse



della X classe — Şeful clasei a X -a ; Tutti i capiclasse al direttore ! —To ţi şefii de c lasă la dire cto r !

b) pr in schimbarea te rminaţ ie i ce lu i de al doilea element: capogiro — a m e ţ e a l ă , capogiri — ameţe l i ; capostipite — s t r ă m o ş , capostipiti — s t rămoş i ; capoverso — al inea t , capoversi — a l inea te ; Un capolavoroartistico — O c a p o d o p e r ă d e a r t ă ; I capolavori dèlia letteratura — Capodopere l e l i t e ra tu r i i ; Mario è capolista — M ario este cap de l i s t ă : .Loro sono i capi l ista — Ei slnt prim ii p e l istă .

e) p r in sch imb area t e rm ina ţ i e i ambelor elemente: caposaldo — p r e -miză , capisaldi — premize , capotecnico — şef de serviciu teh ni c , capi-tecnici — şefi de serviciu te hn ic .

d) pe nt r u une le sub stan t ive d in acea stă ca tegor ie coexis tă douăforme de plural: una la care se schimbă te rminaţ ia ambelor păr ţ i componente şi a l ta în care se modifică cel de-al doi lea element: il capocomico — di rec to ru l de t ru pă , i capocomici/capicomici — direc tor i i det r u p ă ; il capocuoco — bu că tar ul şef, i capocuochi/capicuochi — bu că- .

ta ri i şefi ; il capotreno — şeful de t re n, i capo treni/capitreni — şefii det ren ; ii capomastro — maistrul şef, i capomastrilcapimastri — m aiş t r i i 'şefi ; Firenze è il capoluogo della Toscana — Floren ţa e s t e cap i t a l aprovinc ie i Toscana , Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Italia — Am viz i ta t numeroase capi ta le de provinc ie d in I ta l ia .

NOTĂ:Atunci cînd substantivele: capolista, caposqu adra, capotavola, capofila, capo

tecnico etc. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămînla plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă, le capoclasse — şefele de clasă.

Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelorcompuse, pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului.

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR

§ 50 î n l imba i t a l i ană expr imarea unu i subs t an t iv l a d i fe r i t e l ecazur i a le dec l inăr i i prez in tă aspec te deosebi te fa ţă de l imba română .In mul t e g rama t i c i i t a l i ene dec l ina rea subs t an t ivu lu i nu cons t i t u i e un

capi to l separa t , problema f i ind t ra ta tă în cadrul capi to le lor pr iv i toarela prepozi ţ i i , sau la ar t icol şi prepozi ţ i i ar t iculate .Consider înd to tuş i că pent ru vorbi torul român de l imbă i ta l iană

sîn t necesare c î teva lămuri r i cu pr iv i re la dec l inarea substant ivuluifacem urmă toa re l e p rec i ză r i :

— în l imb a i ta l ian ă sub stan t ive le nu au desinenţe specif ice pe nt ruf iecare caz , fapt pent ru care aspec tul în s ine a l substant ivului nu semo difică de-a lu ngu l decl inări i ;

— dec l inare a f iind an al i t ic ă , d iferi te le cazu ri se form ează cu aju tor ul p repo zi ţ i i lor , ar t ic ul ate sau ne ar t icu lat e (vezi § 20 şi § 157— 163).



— prepozi ţ i i le care ma rch ea ză cazuri le în mod elele ce urm ea ză s în tind ica te p r in ana log ie cu cazur i l e corespunzătoare d in l imba română.în afara aces tor prepozi ţ i i mai exis tă ş i a l te le care exprimă raportur is in tact ice. Din aces t mot iv cazuri le d in l imba i ta l iană nu corespundîn to td ea un a cu respec t ive le cazur i d in l imb a rom ână . Ace as tă deosebi re es te evidentă în t raduceri le unor exemple în care cazuri le nu s în t

ident ice în cele două l imbi .Nominat ivul es te cazul subiectului ş i a l numelui predicat iv . Subs ta nt iv ul în nom ina t iv es te însoţ i t nu m ai de ar t ico l : î i le t to e le pol t rone sono comodissimi — P a tu l şi fotoliile sîn t fo ar te co m od e ; Il folclore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o c o m o a r ăp e n t r u c u l t u r a n a ţ i o n a l ă .

§ 51 Geni tivul es te cazul a t r ib utu lui şi expr im ă în gene ral idee ade poses ie . în i t a l i ană se expr imă cu a ju to ru l p repozi ţ i e i d i a r t i cu la tăsau n ea rt ic ul at ă (vezi § 20, § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantof i i

s înt ai Măriei;

La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surp r i zapărinţ i lor mi-a făcut p lăcere.§ 52 Dat ivul es te cazul complementului indi rect avînd ca termen

regent un verb. în i ta l iană el se formează cu ajutorul prepozi ţ ie i aar t ic ul at ă sau nea r t ic ul ată (vezi § 20, § 158): Raccontò al nipot ino„La Cenerentola^ — î i poves t i nepo ţ e l u l u i Cenuşă reasa ; Chiese a tu t t idi star tranquilli — Ceru tu tu ro r să s tea l in iş t i ţ i .

Acuzat ivul es te cazul complementului d i rect , funcţ ie care rezul tăd in pozi ţ i a sub s tan t ivu lu i fa ţă de verb şi fa ţă de sub iec t . Su bs ta n t iv u l

în ac uz at iv po ate fi îns oţ i t sau nu de ar t ic ol : Per sentirsi meglioCarlo usa i l m icrofono — P en tru a se auzi m ai b ine, C arlo foloseştemicrofonul ; Non ho incontralo Luc ia — Nu a m înt î ln i t -o pe Lucia .

Vocat ivu l expr imă o chemare adresa tă cu iva ; e l poa te apăreas ingur , înso ţ i t de o in te r j ec ţ i e sau de un a l t de term ina n t . în l imb ai tal iană cazul vocat iv nu are nici o marcă speci f ică, poate ocupa or iceloc în propozi ţ ie f i ind, ca ş i -n l imba română, despărţ i t de res tul propozi ţ ie i pr in vi rgulă: Signora, si accomodi! — Doamnă , l ua ţ i l oc ! Ehi,r agazz i no , dove cai? — Ei , băietele , un de m ergi ?

§ 53 Ablat ivul sau prepozi ţ ionalul es te cazul complementelor c i r cu m stan ţ i a le sau com plem entu lu i de age n t (vez i § 156 A) . Se expr im ăîn l imba i t a l i ană p r in p repozi ţ i i l e : da, in, su, con, per, sau pr in p repoziţii le di şi a, ar t icu lat e sau ne ar t icu late , care în afară de cazuri legen i t iv ş i da t iv mai po t expr ima ş i a l t e re la ţ i i : Le leggi devono essereconosciute dai c i t tadini — Legile t reb uie să fie cun oscu te de ce tăţen i ;Il caffè c'è nel bricco — Cafea ua este în ib ri c; Giochiamo sul la spiaggia ,a pal la — Să ne jucăm pe p la jă , cu mingea; Compro fiori per i i comp l eanno di Marco — C um pă r f lori p en tru ziua de naş te re a lu i M arco.

Deoarece ab l a t i vu l d i n l i mba i t a l i ană nu a re î n l i mba română uncaz corespun zător , t r ad uc ere a subs ta n t ive lo r se face l a a l t e cazur i

66



(acuza t iv , da t iv , e tc . ) care pot f i expl ica te pr in regimul cazual a l prepozi ţ i i lor d in gramat ica l imbi i române .

M o d e l e d e d e c l i n a r e a u n o r s u b s t a n t i v e î n s o ţ i t ed e a r t i c o l u l h o t ă r î t

Mascul in

Singular Plural

N .G.1).A c.Y.A M .

ii b am bino — copiluldel b am bino — (al) copi luluiai bambino — copiluluii l bam bino — copi lu lbam bin o! — cop ilui e !dal bam bin o — de la copi l

i bam bini —dei bambini

. a i bambini -i bambini —bam bin i ! —dai bambini

copiii— (al) copiilor

- copiilorcopiii

3opii !— de la copii

Exemple :

N. I l bambino ha cinque anni — Copilul a re cinei a ni ; I ba m bi niridono allegri — Copiii rid ve seli. G. La stanza del bambino è piena digiocattoli — Cam era copi lu lu i e pl ină de jucăr i i : I giocattoli dei bambinisono meccanici — Juc ări i le copi i lor sînt m ecan ice. I). Do a l b a m b i n oun dolce — Dau copi lu lu i o pră j i tură . Ba raccontato a i bambin i unafiaba. — Le-a po ve st i t copi i lor un b asm . Ae. Perché hai sgridato i l bambino ? — De ce l-ai certat pe copil .? Aveva visto i bambini nel cortile — V ă zuse copi i i în curte . V. Bambino mio, stai buono! — Copilul meu, fi ic u m i n t e ! Silenzio, b a m b i n i ! — Lin iş te , copii ! Abl . Ricevo un baciodal bambino —Primesc o sărutare de la copi l . Ci rechiamo da i bambin iper portar loro dei dolci — Ne ducem la copi i ca să le ducem pră j i tur i .

N.G.D .A c.

V.Ab l .

Singular

Io zio — unchiuldel lo zio — (al) un chi ulu ia l lo z io — unchiuluilo z io — unchiul

z i o ! — unch iu le !dal lo zio — de la un ch i

Plural

gli zii — unchiidegli zii — (al) un ch iloragi i z i i — unchi lorgli zii — unchii

zi i ! — u n c h i l o r !dagli zii — de ia un ch i

Exemple :

N . Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul es te în bibl io tecă ; / nostrizii abitano in campagna — Unchii noştr i locuiesc la ţară . G. Il figliodello zio è medico — Băia tu l unch iu lu i e s t e med ic ; I consigli degli ziifurono utili — Sfaturi le un chi lo r a u fost folosi toare. 1) . Ho parlatoal lo zio di te — l - am vo rb i t un ch iu lu i de t i ne ; Chiedo agl i zìi le riviste— Le cer unchi lor revis te le . Ae . Ho incontrato lo zio ieri — L - a m î n t i l n i t

67



ier i pe unchiul ; Ho visto al teatro i loro z ii — l -am vă zu t l a t e a t r u peunchi i lor . V. Zio, oggi sei il nostro invitato — Un chiule , azi eş t i invi t a t u l nos t ru ; Z i i miei, non vi preoccupate — Un chii m ei , nu fiţ i îngr i jor a ţ i . Abl. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am pr i m i t de l a u nch i u lun te lefon ; Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abi a m -am î n t o r sde la unchi i d in Ploieş t i .

Femi n i n

Singular

N . l a r agazza — fa t aG. del la rag az za — (a) feteiD . a l l a ragazza — fe te iA c. l a ragazza — fa taV. ragazza ! — fato !

A bl . dal la ra gaz za — de la fată

Plural

le ragazze — feteledelle ra ga zz e —- (al) fete loral le ragazze — fetelorle ragazze — feteleragazze ! — fetelor !

dal le ragaz ze — de la feteExemple :N . La ragazza impara Vitaliano — F a t a î n v a ţ ă i t a l i a n a ; L e r a

gazze sono studentesse — Fete le s în t s tuden te . ( ì . Gli occhi della ragazza sono celesti — Ochii fetei s înt albaştri ; / vestiti delle ragazze eranoeleganti — Rochi i le fe te lor erau elegante . D. Disse a l l a ragazza la verità — î i spuse fetei adevăru l ; Offro al le ragazze le rose — Ofer fetelort randaf i r i i . Ac . Ho visto l a ragazza allo spettacolo — Am vă zu t -o pe fa tăla spectacol ; Questo pomeriggio incontriamo tutte l e ragazze — In du pă -amiaza as ta în tâ ln im toa te fe te le . V. Ragazza , stai buona! — Fato, f i ic u m i n t e ! Ehi, r a g a z z e , cosa fale? — H ei, fetelor, ce faceti ? Abl. Hosaputo la notizia dal la ragaz za — Am aflat v es te a de la fata ; / ricamisono lavorati dal le ragaz ze — Brod eri i le s în t lu cra te de fete .

M o d e l e d e d e c l i n a r e a u n o r s u b s t a n t i v e î n s o ţ i t ed e a r t i c o l u l n e h o t ă r î t

F e m i n i nun a r iv is ta — o rev is tădi un a r iv is ta — a une i rev is tea un a r iv is ta — un ei rev is teun a r iv is ta — o rev is tăda un a r iv is ta — de la , d int r- orev i s t ăsu u na r iv is ta — desp re, pe o r ev i s t ă

con u na r iv is t a — cu o re v i s tăin un a r iv is ta — înt r-o rev is tă

N.G.I).Ac.Abl

Masculinun libro — odi un libro -a un libro —un libro — o

.. da un libro —cartesu un libro, -car tecon un libroin un libro —

carte- al unei cărţiunei cărţicartede la, dintr-o

- despre, pe o

— cu o carte• într-o carte

68



Exemple :

>T. Un libro è sempre come un amico — 0 c a r t e e s t e î n t o t d e a u n aca un pr ie ten . G. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lect u r a u n e i căr ţ i es te o ocupaţ ie p lăcută . I ) . Ad un l ibro interessante dedichi volentieri tutta una notte — Unei căr ţ i in te res an te îi dedic i bu cu ros

o noap te în t reagă . Ac . Ilo pagato un l ibro centi lei — Am p lă t i t douăzec ide le i pe o carte . Abl . Da un l ibro s'impara molto — D int r -o car te seî n v a ţ ă m u l t ; Si parlava su un l ibro apparso di recente — Se v o r b e adespre o ca r t e r ecen t apă ru tă : Era con un l ibro in mano — Er a cu oca r t e î n mînă ; Ho scoperto la poezia in un l ibro italiano — Am d e sc o p e r itpoez ia în t r -o car te i ta l ienească . N. Era una r iv is ta stampata in Italia —E ra o re vis tă t ip ăr i tă în I ta l ia . (} . Le pagine di una r ivista di modaattirano sempre le donne. — Pa g i n il e u n e i r e v i s t e d e m o d ă a t r a g t o t d e a u n afemeile . D. Devo ad una r ivista letteraria la scelta della mia professione — l ida torez une i revis te l i t e ra re a legerea profes ie i mele . Ac . Ho compratouna r iv is t a — Am cu m pă ra t o r ev i s t ă . Abl. La citazione è da una r i vista economica — Cita tu l es te d in t r -o rev i s t ă economică . L'articoloce in un a r h i s ta di sport — Art icolul se a flă în t r -o rev is tă de sp or t .

M o d e l e d e d e c l i n a r e a u n o r n u m e p r o p r i i

Mascu l in Femin in

N. Guido CarlaG. di Guid o — (al, a, ai, ale) lui di Carla — (al a, ai, ale) Ca riei

GuidoD . a Guido — lui Gu ido a Carla — CarieiA c. Guido — pe Guido Carla — pe CarlaV. Gu ido! Car la !Abl . da Guido — de la Gu ido da Carla — de la Caria

con Guido — cu Gu ido con Carla — cu Carlaper Guido — pe nt r u Guido per Car la — pe nt r u Car la

Exemple :

X. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido s ìnt pr ie teni im e i ; G . 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discur i lesìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. I). Ilo chiesto a Carla,ed a Guido di venire in tempo — Le -am ce ru t Cariei şi lui G uido săv ină l a t imp . Ac . Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şipe G uido în fiecare zi . Y. Caria, vieni qua! — Caria , vino aici ! Spicciati r

Guido ! Grăbeş t e - t e , Guido ! Abl. Ilo imprestato da Carla un giallo —

6 9



A m î m pr um ut a t de l a Car i a un rom an po l i ţi s t. La lettera arrivataè da Guido — Scr isoarea ve ni tă es te de la Guido ; Parlo con Guido e«on Carla — Vo rbesc cu Guido şi cu Ca rla. Compriamo caramelle perCarla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pen t ru Car l a ca ramel e ş ipen t ru Gu i do că r ţ i .

NOTĂ:în exemplele date, prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate.Uneori însă ele apar însoţite de articol. în exprimarea corectă a cazurilor unor nume•proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de persoană (vezi § 27).

Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol, îl vor păstra folosind îndeclinare şi prepoziţii ar ticulate după m odelul oricărui substantiv comun (vezi § 20).



A D J E C T I V U L

L ' A G G E T T I V O

§. 54 Ad jec t ivul e s te ca tego r ia gram at ica lă care de term ină însu ş i r i le substant ivului pe care- I însoţeş te îndepl in ind funcţ ia de a t r ibutsau nume pred ica t iv .

Adjec t ive le se împar t în : adjective calificative (agget t ivi qual i f icat ivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (agge t t iv i de t e rmina t iv i ) care , în func ţ ie de co nte xt , pot deveni pro nu m e posesive , dem ons t ra t ive , neho tă r î t e , i n t e roga t ive s i s în t t r a t a t e l a cap i to lu l r e spec t iv(vezi § 94— 108).

Adject ivul cal i f icat iv, ca parte de vorbire f lexibi lă , se acordă cusubstant ivul pe care-1 de termină ş i f i ind subordonat acestu ia împrumută de l a subs t an t iv genu l ş i număru l : l a lezione lunga — l ec ţ i a l ungă ,le lezioni lunghe — lecţ ii le lun gi ; Yuomo cortese — omul pol i ticos , gliuomini cortesi — oam enii pol i t icoşi .

După felul în care îşi modifică desinenţa , în acest acord deosebim

următoare le ca tegor i i de adjec t ive ca l i f ica t ive :Categoria

adj.

I

I I

I I I

IV

Genul

m a s e .

fem.

m a s e .fem.

m a s e .

fem.

m a s e .fem.

Numărulsing. I plural

- 0

-a

-a

-e

-i

-e

-i-e

-i

i n v a r i a b i l(vezi

§58)

Exemple

onesto — cins t i t, onesti — cins t i ţi

onesta — c ins t i t ă , oneste — c ins t i t e

comunista — c o m u n i s t , comunisti —

c o m u n i ş t icomunista — c o m u n i s tă , comuniste —

c o m u n i s t e

forte — p u t e r n i c , p u t e r n i c ăforti — pute rn ic i , pu te rn ice

pari — egal, e gală, egali , egale

7 1



P a r t i c u l a r i t ă ţ i a l e p l u r a l u l u i a d j e c t i v e l o r

Plu ra lu l ad ject ivelor se form ează în genera l du pă aceleaşi regul i caş i p lura lu l sub s tan t iv e lor (vez i § 39 , 40). In schem a ca re urm eaz ă a t ra ge matenţ ia asupra unor cazur i pa r t i cu la re de formare a p lura lu lu i ad jec t ive lor .

§ 55 A. Pluralul adjectivelor masculinesg . — co, - g o; pi . -ch i , gh i : r icco — boga t , r i cc h i — bo ga ţ i ; lungo— l u n g , lunghi — l u n g i ; poema cavalleresco — poem cava le resc , poemicavallereschi — poeme cava le reş t i ; vestito largo — rochie largă , vestiti/ a rg hi — rochii l a rg i .

Excepţii: greco — gre c , greci — g r e c i ; nemico — d u ş m a n , nemici— d u ş m a n i ; equivoco — echivoc, equivoci — echivoci ; intrinseco —-int r insec , intrinseci — intr inseci ; univoco — univoc , univoci —

univoc i .

sg. - logo, -Iago; pi . -gi : etruscologo — e t ruscolog , etruscologi —e t r u s c o l o g i ; medico cardiologo — medic ca rd io log , medici cardiologi —medici cardiologi ; batteriofago — c onsuma to r de ba c t e r i i , batterio-fagi — c onsuma to r i de ba c t e r i i ; popolo antropofago — p o p o r a n t r o p o f a g ,popoli antropofagi — popoa re a n t ropofa ge .

sg. -io, -ciò, -gio (cu i ne ac ce nt ua t ) ; p i . - i : ser io — serios, seri —serioşi ; marmo liscio — m a r m u r ă n e t e d ă , marmi lisci — m a r m u r i n e

t e d e ; marcio — p u t r e d , marcì — p u t r e z i ; ambiente boschereccio — m ediud e p ă d u r e , ambienti boscherecci — medi i de pădure , grigio — cenuş iu ,grigi — cenuşi i ; cane randagio — c l ine vagabond, cani randagi — cliniv a g a b o n z i .

sg. -io (cu i a c c e n tua t ) ; p i . - i i : restìo — î n c ă p ă ţ î n a t , restii — încă p ă ţ î n a ţ i ; luogo natio — loc na ta l , luoghi natii — locur i na ta le .

Pent ru a nu se c rea confuz i i in formarea p lura lu lu i subs tan t ive lort e r m i n a t e î n -io, voca la i e s t e ma rc a t ă î n to tde a una de a c c e n tu l g ra f i c .

sg. -ico, -iaco (iaeo cu i ac cen tua t ) ; p i . -c i : nordico — nord i c , nordici

— nordic i ; incidente tragico — a c c ide n t t r a g i c , incidenti tragici — accid e n t e t r a g i c e ; ma niaco — m aniac , man iac i — ma niac i ; poema elegìaco — poem elegiac, poem i elegìaci — poeme elegiace.

Excep ţii: antico — a n t i c , antichi — ant ic i ; ca r ico — înc ărc a t ,c a r i c h i — î n c ă r c a ţ i ; dimentico — ui tuc , d imen t ich i — ui tuc i .

§ 56 B. Pluralul adjectivelor femininesg. - c a , - g a ; p i . - c h e , - g li e: antica — a nt i c ă , a n t i c he — a n t i c e ; voce

rauca — voc e ră gu ş i t ă , POCI rawche — voci răgu ş i te , analoga — a n a -loa gă , analoghe — â na loa ge , strada larga — şosea la tă , strade larghe —şose le l a te .



sg . -ia, ia (cu i ac ce ntu at) ; pi . - ie , ie : seria — serioasă, serie — serioase ; pianura ampia. — cîmpie în t ins ă ; pianure ampie — cîmpii înt in se ;natia, — na ta l ă , nad e — na ta l e ; ragazza restìa ~ f a t ă î n c ă p ă ţ î n a t ă , ragazze restìa — fete î n c ă p ă ţ î n a t e .

sg. -eia, -già (cu i neaccentuat) ; pi . -ce, -gè, -eie, -gie:Adject ivele cu ace astă te rm ina ţ ie la s ingular se îm pa r t în pr i

v in ţa formăr i i p lura lu lu i în două ca tegor i i :a ) adjec t ive cu ambele forme la p lura l : sudicia — m u r d a r ă , su

dice şi sudicie — m u r d a r e ; gr ig ia — cenuşie , grige şi grigie — cenuş ii ;b) adject ive al căror plural se formează numai cu una dintre cele

dou ă t e rm ina ţ i i : / erci a — m urd a ră , lerce — m urd a re ; sagg ia — în ţe l e a p t ă , sagge —- î n ţ e l e p t e ; fradicia — p u t r e d ă , fradicie — p u t r e d e ; e-gregm — s t i m a t ă , egregie — s t i m a t e .

§ 57 C. Pluralul adject ivelor compusePlura lu l adjec t ive lor expr imate pr in doi te rmeni (adj. + adj.,

ade - j - adj. etc .) se formează prin modificarea terminaţ iei celui de aldo i l ea t e rmen: lotta daco-romana — l u p t ă d a c o - ro m a n ă , lotte daco-ro-mane — l u p t e d a c o - r o m a n e ; scambio italo-romeno — schimb i ta lo-ro-m â n , scambi italo-romeni — sch imbur i i t a lo - române ; indagine anatomo-patologica — cerce ta re ana tom o-pa to log ică , indagini anato mo-patologiche— cerce tă r i ana tomo-pa to log ice ; esperimento fisico-chimico — e x p e r i e n ţăfizico-chimică, esperimenti fisico-chimici — experienţe f iz ico-chimice.

§ 58 D. Adjec t ive invariabileAdjec t ive le invar iabi le apar ţ in ce le i de-a pa t ra ca tegor i i de adjec

t iv e (v. § 54) vala bi lă p en tru m ascu l in şi feminin, sing ular şi pl ur al :numero j m p a r i — n u m ă r i m p a r , numeri impari — n u m e r e i m p a r e ; cifra imp ar i — c if ră im par ă , cifre imp ari — cifre im pa re.

Sînt considera te forme invar iabi le următoare le ca tegor i i de adject ive :

î. Cele te rminate în - i , voca lă accentua tă , consoană , pari — par ,egal ; dispari — impa r , i nega l ; rococò — rococo ; bordò — vişiniu ; snoh —— snob :

2. Cele compuse mai ales din locuţ iuni adverbiale (v. §146):dappoco — de n imic ; dabbene — cumsecade ; perbene — cum secade .

3. Cele care indic ă culori şi s înt ex pr im ate prin :a ) subs t an t ive ad jec t iv i za t e : viola — violet ; lilla: — lil iachiu ; a-

raneionc — po r toca l iu ;b ) ad jec t ive u rma te de subs t an t ive : rosso fiamma — r o şu a p r i n s ;

verde oliva — măsl in iu ; grigio ferro — gri ca fierul ;c ) subs t an t ivu l color — culoare , urmat de a l t substant iv care spe

cif ică respect iva culoare: color sabbia — (de) cu loarea n is ipu lui ; colormffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte ; color miele — (de) culo area

.mierii ; color limone — de culoare a lămî i i .

73



d) adjec t ive care indică culoarea urmate de adjec t ive le chiaro — d e s chis, scuro — închis , cupo — î nc h i s : verde cupo — v erde - înch i s ; rossochiaro — roşu-deschis ; blu scuro — albas t ru - înch i s .

Poziţia adjectivelor

§ 59 Adjec t ive le p o t p r eceda sau u r m a su bs ta n t ivu l , poz i ţ i a l o rnef i ind l imi ta tă de regul i gramat ica le r ig ide c i impusă mai degrabă d&nuanţa s t i l i s t i că a vorb i to ru lu i .

Prec izăr i le cu pr iv i re la locul adjec t ivului s în t următoare le :

A . Adjec t ivu l p r ecedă sub s tan t iv u l c înd :1. Are func ţ ie de epi te t : ii celebre museo — c e l e b r u l m uz e u ; la

rinomata cantante — r e n u m i t a c î n t ă r e a ţă ; / ' a s tu to Ulisse — vic leanu lUlisse .

2. I nd i c ă o c a l i t a t e ob i ş nu i t ă , pe r m a ne n t ă : la bianca neve — z ă p a d a

a lbă ; un bel paesaggio — o pr ive l i ş te f rumoa să ; un vero amico — u npr i e t e n a de vă r a t .3. Apar ţ ine une i expres i i : a buon mercato — ieftin ; ad a l ta voce — c u

voce ta re ; di cattivo gusto — de pros t gus t ; piangere a calde lacrime — aplìnge cu disperare.

B . Adject ivu l es te aşeza t d u p ă s u b s t a n t i v :a ) î n ape la t ive : Stefano il Grande — Ştefan cel M ar e ; Filippo il

Bello — Fi l ip ce l F rum os ; Plinio il Vecchio — Pliniu cel B ătr în ;b ) c înd se sub l in i ază cu p re gn an ţă ca l i t a t ea su bs tan t ivu lu i : un

naso aquilino — un na s acvi l in ; una pioggia fredda — o ploaie rece ;una mano calda — o m înă ca ldă ;

c ) c înd es te expr imat pr in t r -un par t ic ip iu ; una casa crollata — o; uno sguardo penetrante — o p r i v i re pă t r un z ă t o a r e ;

n'ospite accogliente — o gazdă p r im i toa re ;d ) c înd e s t e u rma t de un complement : ragazzo sveglio di mente —

; lavoro utile alla società — muncă folos i toare sopolitica favorevole alle trattative — pol it ică f avorab i lă t r a t a

C. Cînd subs tant ivul es te însoţ i t de mai mul te adjec t ive , e l poa teuna persona s a n a e

— o pers oan ă s ăn ă to asă şi vese lă ; un forte e diligente uomo — u năr b a t pu te rn ic şi ha rn ic ; una dolce bevanda r inf rescante — o dulce

N O T Ă :E xi st ă o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de po ziţia

un povero uomo — un biet om, un uomo povero — un om

; una risposta certa — un răspuns sigur, una certa risposta — un răspuns oareuna soluzione nuova — o soluţie nouă, una nuova soluzione — o nouă soluţie,,a l tă so lu ţ ie ; uno studente solo — un stud ent singur, neînsoţi t, un solo studente — n u



A c o r d u l a d j e c t i v e l o r§ 60 Indiferent de pozi ţ ia şi funcţ ia sa în propozi ţ ie , adject ivul

se acordă în to tde au na cu sub s t an t ivu l pe care -1 de te rmină ado p t îndgenu l ş i număru l aces tu i a : un giorno tranquillo — o zi l inişt i tă , unanotte tranquilla — o n o a p t e l i n i ş t i t ă ; un rumore assordante — u n z g o m o t•asurzitor, dei rumori assordanti — niş t e zgomote a sur z i toa re ; un a car

tolina colorata — o i lus t ra t ă co lo ra t ă , delle cartoline colorate — n i ş t ei lus t ra t e co lo ra t e .

Problema acordului adjec t ivului cere o deosebi tă a tenţ ie în cazulîn care un singur adjectiv determină mai multe substantive l a n u m ă r u ls ingular sau p lura l .

Cînd adject ivul are funcţ ia de nume predicativ ş i l ămureş t e subs t an t ivu l p r in ve rbu l aux i l i a r essere — a fi (vezi § 119), ac or du l săuse face astfel:

a ) la mascul in p lura l dacă substant ive le s în t mascul ine : I mercati

ed i viali erano affollati — Pie ţe le ş i bulevarde le e rau aglomera te ; Aldo€ Cario sono bravi — Aldo şi Carlo s înt cu m inţ i ;b) la feminin plural dacă substant ivele sînt feminine: Le vie e le

strade erano affollate — Străz i le şi şoselele erau ag lom era te ; Lucia eMaria sono brave — Lu cia şi Maria sînt cu m inţ i ;

c ) la genul m ascul in n um ăru l p lura l dacă s ubs tant ive le s în t degenur i d i fe r i t e : Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele•e rau ag lomera te ; Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cum i n ţ i .

Cînd adject ivul are funcţ ia de atribut ş i l ămureşte ca l i tă ţ i le subs tant ivului în mod di rec t , acordul se face to t după cr i te r i i le menţ iona tea n t e r i o r :

1 . l a ma scul in p lura l d acă sub stan t ive le s în t m asc ul in e : un filmed uno spettacolo interessanti:

2. l a feminin-plura l dacă substant ive le s în t feminine : una camiciaed una gonna azzurre.

3. Cînd su bs tan t iv ele sînt de gen uri diferite acord ul po ate fifăcut :

a) la masculin plural c a î n l i m b a r o m â n ă : una madre ed un padreesigenti — o mamă ş i un t a t ă ex igen ţ i ; ragazze e ragazzi ubbidienti — feteş i bă ie ţ i asc ul tă tor i ;

b) pr in repe t i ţ ia adjec t ivului care se acordă cu f iecare substant iv înpar te pent ru a nu se c rea confuz i i : uno zio buono ed una zia buona — u nu n c h i b u n ş i o m ă t u şă b u n ă ; pensieri sinceri e risposte sincere — g î n d u r is incere şi răsp un su r i s incere ;

c ) p r in acordu l ad jec t ivu lu i cu subs t an t ivu l ce l ma i ap rop ia t : unmazzo di garofani e rose profuma te — un bu ch et de garoafe şi t ran da f i r i

p a r f u m a ţ i ; francobolli e buste italiane — t im br e ş i p l icur i i t a l iene şt i .

75



N O T A :D am cîtev a exem ple de felul în care po t fi folosite, în acest con tex t adjec tivele

invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade ; una donna dabbene — ofemeie cumsecade ; un uom,o ed una donna dabbene — un b ărb at şi o femeie cumse*cade ; lo siile, rococò — stilul rococo ; l 'arte rococò — arta rococo, vestiti rococò - rochii rococo ; tenda, color miele — perdea de culoarea mierii ; tappeto color miele — covor de culoarea mierii ; tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea

mierii; cracate, rosso fiamma — cravată roşu aprins, beretlo rosso fiamma — bascăroşu aprins ; cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins.

Forme ale adjectivelor bello şi quello

§ 61 Cînd adject ivele bello — frumos şi quello — acela s în t aşe zate în faţa substant ivului aspectul lor se modif ică în funcţ ie de ini

Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se facdu pă aceleaşi reguli ca ale ar t icolelor ho tă r î te : (vezi § 19): F o rm e a lemasculinului s ingular ş i p lura l : bello/quello — begli/quegli p r e c e d su b s tan t ive le care încep cu s impur, z, gn, pn, ps, x, y: bello/quel lo strumento — f rumos/acel ins t rument , begl i /quegl i strumenti — frumoasei /ac e l e i n s t r u m e n t e ; bello/quello zufolo — frumo s/acel f laut , begl i /queg li

— f rumoase/ace le f lau te ; bello/quello yacht — frumos/acel iah t ,yacht — f rumoase /acele i a h t u r i ; be l i ' / que i r — beg l i /queg l i

vocală: b e l l ' / q u e l l ' almanacco — fru-; begl i /quegl i almanacchi — f r u m o a se / a c e l e a l m a n a h u i ; bel l ' /quel l ' ideale — f rumos/acel ideal , begl i /quegli ideali — f r u -

— bei/quei preced substan t ive le care încep cu consoană ( excep-s impur, z, gn, pn, ps, x, y) : bel /quel quadro — f rumos /ace l t ab lou .

quadri — f rumoase/ace le tab lo ur i ; be l /quel paesaggio — frupaesaggi — f rum oase/acele pr ivel işt i ;

Fo rme a le femininului s ingular ş i p lura l : bella/quella — bellejquelle

consoană: bella/quel la cugina— frum oasă /acea ver iş oară , be l le /quelle cugine — frumoase/ace le ver i -; bel la /quel la gita — frum oasă /acea excurs ie , be l le /quel le gite— fru

; bell'jquelV — bellejquelle preced subs tan t ive le ca revocală: bell ' /quel l ' immagine — frum oasă/a cea ima gine , be l

immagini— f rumo ase/ace le im ag in i : be l l /q uel l ' idea— frumoasă/*idee — frumoase/ace le ide i .

Cînd pozi ţ ia ad jec t ivu lu i bello es te în u rma subs tan t ivu lu i , aces ta

bello-belli: amico bello — p r i e t e n f r u m o s ; amici belii — p r i e zingaro bello — ţ igan f rumos , zingari belli — ţigani f rumoşi ;— călă tor ie f rumoasă , viaggi belli — călător i i f rumo ase ;



formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella—prie t enă f rumoasă , amiche belle — p r i e te n e f r u m o a se ; scrittura bella—-scr i s f rumos, scritture belle, scrisuri frumoase.

F o r m e a l e a d j e c t i v e l o r buono, grande

§ 62 Adjec t ivul buono — bun c înd p recedă sub s t an t iv u l p rez in t ă

numai la s ingular modi f icăr i urmînd modelul a r t icolu lu i nehotăr î t(vezi § 22). Fo rm a buono precedă substant ive le mascul ine care începcu s impur, z, gn, pn, ps, x, y: buono spettacolo — spec taco l bun , buonopsicologo — psiholog bun, buono xilofonista — xi lofonis t bu n.

F o r m a buon precedă subs t an t ive l e mascu l ine ca re încep cu vocalăşi consoană (exceptând s imp ur, z, gn, pn, ps, x, y): buon aluno — şcolarbun , buon albergo — hote l bu n , buon giornale —ziar bun, buon viaggio —că lă to r i e p l ăcu tă .

NOTĂ:a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune, deci

nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală ;b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub

stantiv elor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun, buon spazio — spaţiu bun.F o r m a buona precedă substant ivele feminine care încep cu con

soană: buona maestra — î n v ă ţ ă t o a r e b u n ă , buona commedia — comedieb u n ă , buona stanza — c a m e r ă b u n ă .

F o r m a buorì fo rm ată prin el iz iunea vocalei a precedă subs t an t ive l ecare încep cu vocală: bu on 'a r ia — aer bun, bu on 'anim a — suflet bun ,imon

1 intenzione — i n t e n ţ i e b u n ă .Ten dinţa l imb i i con tem po ran e es te de a nu e l ida voca la a la femi

n in s ingu la r : buona edizione — edi ţ ie bună , buona amicizia — pr ie tenieb u n ă .

Formele p lura lu lu i nu suferă modi f icăr i poz i ţ iona le : buoni — b u n işi buone — b u n e : buoni studenti, studenti buoni — s t u d e n ţ i b u n i ; buoneamiche, amiche buone — pr i e t en e bun e .

Adjec t ivu l grande poa te avea u rmă toa re l e a spec te c înd p recedăs u b s t a n t i v u l : gran, fo rmă ob ţ inu tă p r in apocopare ca re p recedă subs t a n t i v e l e masculine singular şi plural care încep cu consoană (excep-t î n d s impur, z, gn, pn, ps, x, y) ş i substant ive le feminine singular şi

plural care încep cu consoană: gran freddo — frig m ar e ; gran signori —domni mar i ; g ran cosa — mare lucru ; gran case — case mari ;grand

1 formă ob ţ in ut ă pr in e l iz iune care precedă sub stan t ive lemasculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală:g r a n d 'u o m o — o m m a r e , grand' uomini — oam eni m ar i ; grand'erba —i a r b ă m a r e — grand' erbe — ie rbur i m ar i ;

grande precedă substant ive le mascul ine s ingular care încep cus impur, z, gn, pn, ps, x, y: grande spazio — spa ţ iu mare , grande psicanalista — mare ps ihana l i s t , grande gnocco — găluşcă m are ;

77



grandi precedă toa te substan t ive le mascul ine ş i feminine la p lura l :grandi artisti — a r t i ş t i mar i , grandi scultori — scu lp to ri m ar i , grandi,pianiste — pian i s t e mar i , grandi imprese — ac ţ iun i mar i .

Complementul adjectivelor

§ 63 Adject ivele cal i f icat ive au, în general , un sens al lor propriu ,i n d e p e n d e n t . I n e x e m p l e l e : uomo mite — om bl înd , esame facile —examen uşor , ad jec t ive le mite şi facile prin sensul lor deplin lămurescsubs tan t ive le pe ca re l e de te rmină .

Unele ad jec t ive însă , pent ru a avea un în ţe les depl in , cer ca aces tasă f i e spec i f i ca t de un complemen t expr imat p r in t r -un subs tan t iv :ieno di profumo — pl in de p a r fu m ; p r in t r -un ve rb l a in f in i t iv : asset

tato di sapere — dori to r să şt ie ; p r i n t r - u n p r o n u m e : legato a ine — legatde mine .

§ 64 L eg ătu ra d in t re ad jec t iv şi com plem ent es te făcută de oprepoziţ ie , cel mai adesea acestea f i ind: di, a, in, da -(vezi § 156, A).Acelaşi adject iv poate f i legat de complement pr in prepoziţ i i d ifer i te:indifferente a quanto accade — indifere nt la ceea ce se înt î m plă , indif-

ferente con i suoi — indiferent cu ai săi ; utile per noi — folositor pe nt runoi , utile in questa situazione —' folosi toare în această si tuaţ ie , utile all'ajo-parecchio — ut i l apa ra tu lu i .

Dăm în cont inuare c î teva exemple d in t re ce le mai uzuale ad jec

t ive care se construiesc cu complemente, în funcţ ie de prepoziţ ia carele l e a g ă :a) adjective cu prepoziţia di (-f- su bs ta nt iv e, pro nu m e, ve rbe la

inf ini t iv) : abbondante di errori — plin de greşeli , desideroso di pace — doi tor de pace, capace di capire — capa bil să înţelega gă, con tento del

risultato — m ul ţ um i t de r ezu l t a t , conv into di sapere — conv ins să şt ie7degno di lode — demn de l audă , duro d 'orecchio — tar e de u rec he ,inquieto di sapere — nelinişti t să afle, lieto di rivedere — bucuros săr e v a d ă , pieno di acqua — pl in de apă , preoccupato di fare — p r e o c u p a t

să facă, privo di possibilità — l ipsi t de posibi l i tă ţ i , ricco di idee — b o g a tsicuro di sé — sigur de sine ;b) adjective cu prepoziţia a ( - ) - substan t ive , p ronume, verbe la infi

nit iv): atto a ideare — ap t (capabi l) să conceapă , an alo go a quello —nalog cu ace la , conforme alla legge — conform legi i , contrar io a me —

dannoso alla salute — dăunător sănătă ţ i i , d isposto ad i spus să p lă tească ; difficile a capire — greu de înţeles, estra

questa cosa — stră in de aces t lucru , fedele alla moglie — credinciossoţiei , gradevole stlVudito — plăcut la auz , indifferente a te — ind i fe ren t

grato ai genitori — recunoscă to r pă r in ţ ilo r , idoneo al lavoro —nocivo allo sviluppo — nociv dezvo l tăr i i, pre-



sente ai corsi — pre zen t la cu rsur i , uguale agli altri — egal cu ceilalţ i ,Ticino a me — apro p ia t de mine ;

e) adjective cu prepoziţia da ( + s u b s t a n t iv e , p r o n u m e ) : alienod a quanto facciamo — străin de ceea ce facem, libero da preoccupazioni —liber de preocupăr i , zoppo da un piede — şchiop de un picior ;

d) adjective cu prepoziţia in ( - ( - substant ive) : abbondante in parole —boga t î n cuv in te ; bravo in matematica — b u n l a m a t e m a t i c ă , cointeres

sato nello scambio ... — cointeresat în schimbul . . . , esperto in chimica —•expert în chim ie ;e) adjective cu prepoziţia per ( + s u b s t a n t i v e , p r o n u m e ) : contento

per il risultato — m u l ţ u m i t d e r e z u l t a t , diverso per indole — diferit cafire, appassionato per la pittura — pas iona t de p i c tu ră .

GRADELE ADJECTIVELOR

§ 65 Ad jec t ive le exp r im ă însuşi r i a le un or obiec te sau f i in ţe . U nuls i ace laş i obiec t poa te f i carac ter iza t pr in mai mul te însuşi r i expr imateîn măsuri diferi te , iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în•diverse grade de in tensi ta te . Această d ivers i ta te se s tabi leş te prin c o m para ţ ia însuşi r i lor ş i a obiec te lor . Formele pe care le ia adjec t ivul pent rua exprima gradele diferi te a le unor însuşir i se numesc grade de comparaţie.

în l im ba i ta l ian ă , ca şi în ' l im ba rom ân ă , exis tă t re i gra de de comp a r a ţ i e : pozitiv (posi t ivo), comparativ (compara t ivo) , ş i superlativ

( supe r l a t ivo) .

Gradul pozitiv

§ 86 Grad ul poz i t iv es te ident ic cu forma de baz ă a adjec t ivu lui : Paolo è un ragazzo cortese — Pau l es te un băiat pol i t icos ; A Marginea silavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La M arg inea selucrează ceramica neagră de veche t radi ţ ie dacă .

Gradul comparativ

§ 67 Pr in conf ru n ta re g radu l com para t iv poa te s t ab il i t r e i r epo r tu r iîn t re însuşi r i le ş i obiec te le pe care le compară : de super ior i ta te , de infer ior i ta te ş i de ega l i ta te .

A . Com parativul de superioritate ( I l compara t ivo d i magg ioranza )se formează cu adverbul più — mai , mai mul t , care precedă ad jec t ivu lş i prepozi ţ ia di — decî t , ca , sau conjuncţ ia che — decî t , ca , s i tu a te

79



înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studiosodi Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio ; La tua borsa era, piùelegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei ; Il latte è più

nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos.

B . Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza)

se formează cu adverbul meno — mai puţin, care precedă adjectivul şi

prepoziţia di — decît, ca, sau conjuncţia che — decît, ca, care introduccel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della

macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina ; II film era

meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît lung;

Parlare è meno difficile, che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît

să acţionezi.

N O T Ă :

în formarea gradului comparat iv de superiori tate şi inferioritate se vor folosi:1. piùjmeno ...* di eînd compara ţ ia se face între două obiecte, fiinţe (expri

mate prin substant ive, pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin ad jectiv ):Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decî t Pisa; Il cugino Paolo è menogiovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine ; Nessuno fu mai piùallegro e più contento di quel giovane, eppure lui era meno felice degli altri — Nimenin-a fost vreoda tă mai vesel şi mai mulţumit decî t acel t înăr şi totuşi el era mai puţ infericit decît ceilalţ i .

2. piu.lm.eno ...che cînd comparaţ ia se face între:a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai

m ul t sim patie decît frumos ;b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau a r t i cu l a t e : Si vedono

cose più interessant i al museo cheal cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu

decî t la c inem a;e) două verbe la. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Estemai cinst i t să recunoşt i vina decî t s-o neg i ;

d) două complemente circumstanţiale de t im p , loc, mod etc. : Ieri faceva m enofreddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi; E" meglio andare a piedi che inauto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu m aş ina .

3. che (non), di quanto (non), di quel che (non), di come (non**) cu sensul decît,în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propozi ţ ie: // comparativo è più difficile di com e (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam ;Il quadro di Picasso fu meno ammira to di quanto (non) m'aspettassi — Tabloullui Picasso a fost mai puţin admirat decî t mă aş teptam ; Il mondo subacqueo è

più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvat ică este mai boga tădecît ştiam noi pînă acum.C. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se

formează cu adverbele cosi ... come, tanto ... quanto — tot atît de, la fel

de, ca, pe cît de ... între care se intercalează adjectivul: Il mio amico

è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic

ca al t ă u ; lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît

* Punctele ţin locul adject ivului .

** în această s i tuaţ ie non nu are sens negat iv ci doar în tăreş te compara ţ ia ,În t rebuin ţarea lui nefiind absolut obligatorie.

80

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/piu.lm.eno





de dulce pe c i t de hrăni toare ; Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano —L i m b a franceză este la fel de uşoară ca l imba i ta l iana.

NOTĂ:Comparativul de egali tate mai poate f i exprimat prin:1. al pari di — la fel de, egal de, cînd se compară două obiecte, fiinţe cu aceeaşi

însuşi re : Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca ' t ine ;2. non più di /che ... — nu m ai m ult ca/decît , non meno di/che — nu mai puţ in

ca/decî t : La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este maipuţin ut i l ca st i loul; Gli esercizi gram ma ticali sono piacevoli non più che necessari —Exerciţ i i le de gramatică sînt tot at î t de plăcute pe ci t de necesare.

întrucît acest ul t im mod de exprimare al egali tăţ i i se reduce la o negare a a ompunit ivului de superiori tate sau inferiori tate, întrebuinţarea prepoziţ iei di şi a conjuncţiei ch e se face conform exp licaţiilor de la res pe ctiv ul par ag raf (vezi § 67, 1 — 2);

Gradul superlativ

§ 68 Gradul superlat iv exprimă însuşirea la cel mai înal t grad

f i ind ca ş i în l imba română: superlativ relativ (super la t ivo re la t ivo)si superlativ absolut (super la t ivo assoluto) .A. Gradul superlativ relativ expr imă două rapor tu r i : de superiori

tate şi de inferioritate.1. Super lativul relativ ele superior itate (11 su pe rlativ o rela tivo di

maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de a r t icolu l hotă r î t : :il più — cel mai, i più — cei mai ; la più — cea mai , le più — cele mai: :„La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Bo tticelli * —„Pr imăvara" es te cea mai renumi tă p inza pe care a p ic ta t -o Bot t ice l l i . .

In s i tua ţ ia în care exis tă un a l t t e rmen de compara ţ ie a l super la t ivului re lat iv, acesta va f i introdus de prepozi ţ ia di sau fra: Era i lpiù audace di lutti — Era ce l mai înd răzn eţ d in t re to ţ i : Vittorio nonera il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! m ai înal t pr in tre ceide-o vîrstă cu el .

2. Superlativul relativ de inferioritate (I l superlat ivo relat ivo di"minoranza) se expr imă pr in adverbul meno preceda t de a r t i co lu l ho tă r î t :il meno — cel m ai pu ţ in , i meno — cei mai puţini ; la meno — cea maip u ţ i n , le meno — cele ma i pu ţ in : Questa è la meno valorosa delle su epoesie — Aceasta es te cea mai pu ţin valo roasă din tre poezi ile sale ;

La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea m ai d r a g ălui Leonardo dintre toate operele sale i -a fost Gioconda.

B. Gradul superlativ absolut ( I l super la t ivo assoluto) expr imăînsuşi rea la un grad fă ră te rmen de compara ţ ie . E l se expr imă pr in :

a) sufixul -issimo adăugat la mascul inul p lura l a l adjec t ivului :bello — frumos — belii — frumoşi — bell iss imo — foar te f rum os; utile —

* Predicatul precedat de un super la t iv re la t iv s tă în totdeauna la modulconjunctiv.

81



u t i l , utili — ut i l i — ut i li ss imo — foar te u t i l ; L'aula era l uminos i s s ima —Sala e ra foar te luminoasă ; 1 suoi amici erano gentilissimi — Pr ie teni isă i erau foar te amabil i .

NOTĂ:

în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul

sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări,•campionissimo — campionul campionilor ; amicissimo — prieten extraordinar defcun ; la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — întru totul de acord, foarte de acord.

b) Prefixele arci- , stra- , sopra-, ultra- , iper- etc. : Un vestito-u lt ramode rno — O ha in ă u l t r a m od e rn ă ; Un bambino ipersensibile— Un copi l h ipe rsens ib i l ; Un paese arcir icco — O ţa ră foar te boga tă . Nu to a t e ad jec t ive le pot forma sup er la t ivul absolu t cu aces tepref ixe .

c) adverbele molto — foar te , assai — foar te , tanto — foar te , t roppo —prea , o l t remodo — pes te m ăsu ră de , es t rem am ente — ex t rem de , s t raor d ina r iam ente — ex t rao rdin ar de , te r r ib i lmen te — grozav de , ca re pre ced ad j ec t iv u l : mol to co n ten to — foa rt e m ul ţu m i t ; t an to f e li c e—foarte fericit ; Una voce ol t remodo melodiosa — O voce pes te m ăs ură deme lod ioasă ; Un comportamento es t r emam ente s t r ano — O com por ta r eex t r em de c iuda tă ; Una gonna t roppo cor ta — O fustă pr ea scu r tă ;

d) expresii d e t i p u l : pieno zeppo — plin ochi; stanco morto —mort de obos i t ; innamorato cotto — îndrăg os t i t l u l ea ; pazzo da legare —

nebun de lega t , ubbriaco fradicio — b e a t t u r t ă ; buio pesto — în tune r i c:beznă; Faceva fuori buio pesto mentre Gino, ubbriaco fradicio, dichiarava<a Carla di essere i nnamora to co t to di lei — Afară e ra în tuner ic beznă înt i m p ce G ino, be at tu r t ă , î i dec lara Car iei că este înd răg os t i t lulea de ea . .

N O T Ă :

Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie•deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. Exclud comparativul şi superlativul:

1. Adjectivele care indică deja o valoare superlat ivă: infinito — infinit,immenso — imens, smisurato — nemăsura t , immortale — nemuri tor , divino — divin,•eterno — etern, il primo — pr imul , l'ultimo — u l t imul .

2. Unele adjective care exprimă materia, cal i tatea, măsuri de t imp, termeni-ştiinţifici: marmoreo — d e ma r mu r ă , aureo — auri t , triangolare — t r iunghiular , se rale — seral , mensile — lunar , settimanale — săp tămîna l , invernale — de iarnă,Invernai , estivo — de vară , chimico — chimic, fisico — fizic (de fizică), cibernetico —-cibernetic.

3. Unele adjective care indică naţionali tăţ i sau orientări : romeno — român,•spagnolo — spaniol , egiziano — egiptean, napoletano — din Napoli , bucarestino —-din Bucureşti, transilvana — ardelean, ateo — ateu , socialista — socialist etc.

Şi totuşi, în limbajul uzual se poat auzi: £" più romen o di tutti noi — Este maia-omân decît noi to ţ i .

.82



A d j e c t i v e c u f o r m e s p e c i a l e d e c o m p a r a t i v ş i s u p e r l a t i v

§ 70 Exis tă o ca tegor ie de ad jec t ive ca re l a compara t iv ş i super la t iv au două forme, una obişnui tă care der ivă de la pozi t ivul adject ivu lu i ş i una ne regula tă de r iva tă de l a fo rma corespunză toare d in l imbala t ină a ad jec t ivu lu i .

Redăm în pa ra le l ce le două forme de compara t iv ş i super la t iv :

Pozitiv

buonob u n

cattivoră u

grandem a r epiccolom icaltoî na l t

bassoscund, jos

internoi n t e rn ,inter ior

esternoe x t e rn ,ex te r io r

Comparativ deFormă regulata

più buonoma i bun

più cattivom ai ră upiù grandem a i m a r e

più piccolomai mie

più altomai îna l t

più bassomai scund ,jospiù internomai in te r io r

più esternomai ex te r io r

superioritateFormă latină

migliore

peggiore

maggiore

mi nore

super iore

inferiore

inter iore

esteriore

SuperlativFormă regulată

buonissimofoa r t e buncattivissimofoa r t e răugrandissimofoa r t e marepiccolissimofoar te micaltissimofoar te îna l t

bassissimofoar tescund, jos

—

___

Formă latină

o t t imo

pessimo

m a s s i m o

m i n i m o

supre mo ,s o m m o

infimo

i n t i mo

es t remo

Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativşi superlativ

I .

§ 71 A. Comparativul formelor speciale

1 . Aces te forme moşten i t e d in l a t ină expr ima numai comparativul?,de superioritate: migliore — m a i b u n ; maggiore — m a i m a r e ; minore —mai mic e tc .

83-



2. Formele spec ia le de compara t iv au un în ţe les oa recum depl in .-Aceas tă independenţă de sens pe rmi te ca să l ipsească a l do i lea te rmena l c ompa ra ţ i e i , e l r ă mîn înd sub în ţ e l e s : Abito al piano inferiore — Loc uiesc la un etaj inferior (mai jos) ; Conosco il suo travaglio interiore — Ştiuch inu l său sufletesc (interior) ; Mi pare peggiore questa decisione — Mise pare mai rea (proas tă ) aceas tă hotă r î re .

3. C o m p a r a t i v e l e superiore, inferiore, interiore, esteriore s ìn t u r ina t ed e pre poz i ţ i a a î n e x p r i m a r e a c o m p a r a ţ i e i : Marco è superiore a tutti —Marco es te super ior tu turor ; La. poesia futurista, è inferiore a quella impegnata — Poezia futu ris ta este inferioară ce le i angaja te .

B. Superlativul formelor specia le .1. Superlativul relativ po a te fi ex pr im at pr in co m par a t ivu l formei

l a t i ne p re c e da t de a r t i c o lu l ho t ă r î t : Il mio miglior amico — Cel mai bunpr ie ten a l meu ; La sua, maggior sorella — Sora sa cea mai mare .

2. Super la t ive le spec ia le : ottimo, pessimo, massimo, mìnimo, infimo,

.supremo, estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar c înd s întp receda te de a r t i co lu l hotă r î t au sensul de superlativ relativ: Un ottimo•avvocato — Un foar te bun avoca t , da r L'ottimo studente •— Cel mai buns t u d e n t ; IM sua pazienza era massima — Ră bda re a l u i e ra foa rt e m a re ,-dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Ce a ma i m a redorinţă a sa era să ş t ie i ta l iana ; Era di pessimo gusto — E ra de foa r tepros t gus t , da r II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copi i isăi este Carlo.

3. Unele forme de super la t iv absolu t proveni te d in la t ină au forme

•c ore spunz ă toa re î n l imba româ nă : ottimo — o p t i m ; massimo — m a x i m ;minimo — m i n i m , infimo — infim, intimo — i n t i m : Lo stato romeno-offre ottime condizioni di studio — Sta tu l româ n o fe ră c ond i ţ i un i op t ime• d e î n v ă ţ ă t u r ă ; La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazionale — De sc ope r i re a e ra de m a x im ă va loa re pe n t ru e c onomia na ţ iona l ă .

4. Cele două forme de compara t iv ş i super la t iv nu s în t absolu tident ice ca sens , de aceea nu se pot subs t i tu i rec iproc în to tdeauna ;Un ragazzo piccolissimo — Un bă ia t foa r te mic , nu poa te f i expr imatpr in Un ragazzo minimo ; Se poa te spune în schimb : Un diffetto minimo

— Un cusu r foarte mic ; Nei minimi particolari — In cele mai micia m ă n u n t e . S e s p u n e : Una stanza grandissima — O c a me ră foa r t e ma re ,da r nu se poa t e spune Una stanza massima. în sch imb respec t ivul supe r l a t i v poa t e e xpr ima se nsu r i c a : Le massime possibilità — Cele maim ar i po s ib i l i t ă ţ i ; Ottenere massimi esiti — A ob ţ ine re z u l t a t e m a x im e<(foarte bune).

II .A d j e c t i v e c u s u p e r l a t i v e n e r e g u l a t e

§ 72 Exis tă în l imba i t a l i ană o ca tegor ie de ad jec t ive a l că rorsuperlativ absolut se formează de la forma la t ină a poz i t i vu lu i : acre —a c ru , î n l a t i nă a c e r , celebre — ce lebru , în l a t ină celeber, e t c .



Unele d int re aces te adjec t ive au super la t ivul absolut în -errimo,,-a, i, e — d u p ă mo d e l u l l a t i n :

acre

integroaspromiserosalubrecelebre

Pozitiv

— acru

— in tegru— aspru , acru— mizer , sărăcăcios— s ă n ă t o s— celebru

Superlativ

acerrimo — foar te acru

integerr imo — foar te in te gruaspe r r im o — foa r te a sprum iserr imo — foar te mizersaluberrimo — foar te s ănă tosceleberrimo — foar te ce lebru

Exemple:

L'uva era acerrima — St rug ur i i e rau foa r te ac r i ; Giosuè Carducciè stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fos t un poet foar te

cunoscu t (ce lebru) ; La stanza soleggiata era sa lube r r ima — Camera însor i tă e ra foar te sănătoasă .

N O T Ă :Un ele forme ale acestor sup erlat ive sîn t mai p uţ in folosite, iar în limb a mo

dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo, -a, -i, -e: miserissimo— foarte mizer, salubrissimo — foarte sănătos.

§ 73 0 al tă categorie de adject ive, adică cele terminate în -dico,, •-fico, -volo form ează sup erla t ivu l abso lut cu sufixul entiss im o, -a , - i , -e. .

Pozitiv

maledico — cleve t i to rbenefico — bine făcă to rmagnifico — m ă r e ţmunifico — generosbenevolo — binevo i to r

Superlativ

ma/eaYcentissimo — foa rte cle ve tito r6e/?e/icentissimo — foar te b inefăcă tormag ni fi contissimo — foa r te măre ţmunificentissimo — foar te generosbenevolentissimo — foa r te b inevo i to r

Exemple:.£ ' stato sempre benevolentissimo con me — A fos t în t o td eau na

foa r te b inevo i to r cu mine ; / raggi del sole sono benefieentiss imi per lasalute — Razele soarelui s înt foarte bine făcă toa re pen t ru sănă ta te .

E x c e p ţ i e : Ampio — vas t , în t ins fo rmează super la t ivu l ab so lu td e l a t e ma l a t i n ă : amplissimo — foar te v as t : La pianura era amplissima— Cîmpia era foar te în t insă .

85



III.Adjective lipsite de unele grade de comparaţie

§ 74 O categorie de adjective sînt lips ite de pozit iv dar păst rează

din limba latină unele forme de comparativ sau superlat iv ;

Pozitiv

— 1

——

(vicino—

apropiat)

1

Comparativ

posteriore — posterior

anteriore — anterior

ulteriore — ulterior

—(più vicino — mai apropiat)

Superlativ

postremo ~ cel mai din

urmă

—ultimo — cel din urmă

postumo — postum

prossimo — cel mai apro

piat

primo — cel dinţii

N O T Ă :1. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care

:s-au format gradele respective: dupo — după (latină— post) — posteriore — poster ior ,ra re v ine după; davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior, carevine mai în t i i .

2. Multe din aceste comparat ive şi superlat ive au un sens indepe ndent , ceea cele conferă valoarea de pozitiv ; il giorno anteriore — ziua anter ioară ; Vanno prossimo — anul u rmător ; gloria postuma — glorie postumă, după moarte ; le zampe

posteriori — labele din sp a te .3. Datori tă acestei valor i de pozitiv, unele dintre aceste adjective admit chiarformarea comparat ivului şi superlat ivului lor: Il parente più prossimo — R u d a cea«mai aprop ia tă ; Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori ; Le ultimissime posibì-Htà — Abolut ul t imele posibi l i tă ţ i .



N U M E R A L U L

I L N U M E R A L E

§ 75 în gramat ica l imbi i i ta l iene , numeralu l es te o ca tegor ie a

Din punct de vedere morfologic , numeralu l se poate compor ta cail duetto — d u e t u l , la terzina — t e r z i n a , il ventennio —

settimanale —cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani , quindicinale — ch en

; uneor i se poa te compor ta ca p ronume: entrambi — a m ì n -ambedue — am înd oi (folosite fără ar t icol) .

N U MERA LE CA RD I N A LE Ş I O RD I N A LE§ 76 R ed ăm m ai jos tab lou l pr incipale lor nu m erale card inale ş i

123456789

101112

Numeralulcardinal

u n o , u n ad u et r eq u a t t r oc inqueseis e t t eo t t on o v e

dieciund ic idodici

Numereromane

II II I II VVV IV I IV i l iI X

XX IX I I

Numeralul ordinal

(il) primo(il) secondo(il) terzo(il) quarto(il) quinto(il) sesto( i l ) set t imo(! ') ottavo(il) nono

(il) decimo(1 ' ) undicesimo, i l decimoprimo(il) dodicesimo, i l decimosecondo



Cifre arabe

1314

151617

1819

202122

28

304050

60708090

100101200500

1000

20001000000

Numeralulcardinal

t r ed ic iq u a t t o r d i c i

qu ind ic isedicid ic iase t t e

dic io t tod i c i an n o v e

v e n t iv e n t u n ov e n t i d u e

v e n t o t t o

t r e n t aq u a r a n t ac i n q u a n t a

s e s s an t as e t t a n t ao t t a n t an o v a n t acen toc e n t o u n od u ecen toc in q u ecen tomille

duemi laun milione

Numereromane

X I I IX I V

X VX V IX V I I

X V I I IX I X

X XX X IX X I I

X X V I I I

X X XX LL

L XL X XL X X XX C

cCICCDM

MMM*

Numeralul ordinal

( i l ) t redicesimo, i l decimoterzo( i l ) quat tordices imo, i l decimo-q u a r t o(il) quind icesim o, i l decim o qu into(i l) sedicesimo, i l decimosesto(i l) diciasset tes imo, i l decimos e t t i m o( i l ) d ic io t tes imo, i l decimoot tavo(i l) diciannovesimo, i l decimono

n o

( i l ) ventes imo(il) ven tun es im o, ven tes im o pr im o( i l ) vent idues imo, ventes imosecondo( i l ) ventot tes imo, ventes imoo t t a v o( i l ) t rentes imo( i l ) quarantes imo( i l ) c inquantes imo

(il) sessantesimo( i l ) se t tantes imo( l ' ) o t t an t e s im o( i l ) novantes imo(il) centesimo(il) centesimo primo(il) duecentesimo( i l ) c inquecentes imo(il) millesimo

(il) duemilesimo(il) mil ionesimo

N O T Ă :

Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria Iil primo, la prima, i primi, le primii etc. (vezi şi § 54).

•Sem nele de bază ale nu me relor romane sînt: 1 = 1 ,V = 5: X = 10; L = 50C = 100; D == 500, M = 1 000. Sem nele mai mici a şez ate la stìnga celor mai maiindică o scădere, cele aşezate la dreapta o adunare:XC IV = (C - X) + IV = 94 : M CM LX XV III = M - (M - C) + L + X X + V -+ III = 1978.



O b s e r v a ţ i i a s u p r a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e

* § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv, se compun din formemo dif ica te a le u ni tă ţ i lor respec t ive ş i nu m ăru l 10 ex pr im at prin-dici:dodici — 12, quindici — 15 ; Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de16 ori . Numeralele 17, 18, 19 se exprimă invers pr in -dici-}- a - f uni tă ţ i ler e s p e c t i v e : diciassette — 1 7 ; Aveva dicianove an/ i t — Av ea 19 an i ; Tutti

i diciotto libri furono stampati a M ilano — Toate cele 18 cărţ i au fostt ipăr i te la Mi lano.b) Numerale le compuse cu uno şi otto pierd vocala f inală: ventuno —

2 1 , ventotto — 28 ; La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (det u r i ş t i ) n u m ă r a 3 8 d e p e r s o a n e ; La rivoluzione del q u a r a n t o t t o ebbe unagrande eco nella letteratura romen a — Revoluţ ia d in '48 avu un mare ecouî n l i t e r a t u r a r o m â n ă .

Excepţii. Păs t rează vocala f ina lă numera le le compuse cu miile —o m i e : milleuno — 1001, mU leotto — 1008.

c) Numerale le card ina le s în t invariabile: Cinque uomini e cinque4onne — Cinci b ă rb aţ i şi cinci femei ; Cento libri e duecen to riviste —O su tă d e căr ţ i şi dou ă su te de revis te ; / / dizionario ha se t tecento pagine —Dicţ ionarul a re şapte su te de pagin i .

Excepţcompoi— u n sun ora

'e: Num era lu l•tîndu-set u d e n t ,— o ora.

cauno —

art icolu ljn amico — un

unu, a reneho tă i

pr ie ten ,

laî t

feminin(vezi sna spiega:

forma22) ;

'ione —

una — un a 'uno studenteo expl ica ţ ie ,

Compuşi i lui uno s în t însoţ i ţ i de un s ub s ta nt iv la p lu ra l : C'eranot

quarantini libri — Se af lau acolo 41 de cărţ i , Le novantun sedie circondavano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa .

Numerale le compuse cu uno pot f i t runchia te în fa ţa unei consoane(care să nu f ie: s impur, z , qn, pn, ps , x, y) indiferent de genul substant ivu lu i (vez i §22) : Trentun persone — 31 de pe r s oan e ; Sessantunvillaggi — 61 de sa te ; Ottantun giorni — 81 de zile.

d) Numeralu l cento — o sută , spre d eosebi re de l imba rom ân ă,

es te invar iabi l : Cento anni — 100 de an i ; Cento giorni— 100 de zile,Cento novelle — 100 de nuvele ; Cento matite — 100 de cre ioane .Cînd cento expr im ă o can t i t a t e m a i m are de o su t ă e s t e p receda t de

un a l t numera l card ina l : Duecento sigarette — 200 de ţigări ; Le quattrocento pagine — Cele 400 de p ag in i ; Al convegno assistettero ottocento•operai — La adunare au a s i s t a t 800 de m unc i to r i .

e ) Numera lu l mille — o mie , a re p lura lu l mila p r e c e d a t î n t o t d e a u n ade un num era i ca rd ina l : duemila — 2000 ; Il Teatro alla Scala di Milano

89



ha oltre tremila posti — Scala din M ilano are p este 3000 de lo cu ri ; Allo*sciopero presero parte qua t t romi l a lavoratori torinesi — La g revă au luat -par te 4000 de lucră tor i d in Torino.

f) Nu me rale le m i l ione — mil ion ş i m i l iardo — m il iard se co m po rtăca subs tan t ive le , av înd p lura lu l milioni şi respect iv miliardi: Tre m i l ioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Tre i mi l ioanede oameni au pa r t i c ipa t l a marşu l păc i i ; / popoli non permettono più:

che mil ia rd i e mil ia rd i di dollari siano stanziati per la corsa alVinarm o —Popoarele nu mai permit ca mi l iarde ş i mi l iarde de dolar i să fie alocaţi,pe n t ru c u r sa î na rmă r i i .

Spre deosebi re de l imba română, numerale le cardinale în l imba,i ta l ia nă n u se leagă de su bs tan t ivu l pe care-1 preced pr in prepo zi ţ ia di:NelVaula si sono riuniti qu ara nta s tu dent i — în sa lă s-au în t ru ni i 40 des tudenţ i ; Trecento numer i aveva quella via — Acea s t ra dă ave a 300 de-n u m e r e ; Ci vogliono vent i c inque g iorn i fino alla destinazione — S ì n tnecesare 25 de zile pînă l a des t ina ţ i e .

In sch imb, numera le le milione şi miliardo c ìnd nu s ìn t u rmate dea l t e numera le se leagă de substant ivul pe care-1 precedă pr in prepozi ţ iadi: La pianura aveva d ue milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea douăm il ioane h ec tare de gr îu ; Il continente era abitato da dieci mil iardi diìuomini — Co nt inen tul e ra locui t de 10 m i l iarde de oam eni .

g) Numeralele compuse se scr iu de obicei în t r -un s ingur cuvînt :millesettecentoventidue — 1722 ; Ho comprato una milletrecentodieci—A m cumpăra t (o maş ină ) Dac ia 1310 ; Vanno millenovecentosessantaein-que segnò felicemen te la storia del popolo romen o — A nul 1965 a m a r c a tîn mod fer ic i t i s tor ia poporului român.

Excepţii: Se sc r iu separa t numera le le milione şi miliardo: Cinque Jmilioni e mezzo — Cinc i mi l ioane ş i ju m ă ta te ; Tre miliardi lire — [Trei mi l iarde de l i re ; uneori ş i numerale le compuse cu mille sesc riu se pa ra t : „Le mille ed una nottea — „O mie şi un a de n op ţ i . "

h ) N ume ra l u l tr e î n numera le compuse cu aces ta es t e marca t în to t deauna de accentu l g ra f i c : Ventitré — 2 3 , Il med ico lo fece dire piùvolte trentatré — Do ctorul î l pu se să spu nă de ma i m ul te or i 33 ; II

mazzo aveva einquantatré garofani rossi — B uch e tu l ave a 53 do g a roaferoşii.

Observaţii asupra numeralelor ordinale

§ 78 a) De la 1 la 10 numera lu l o rd ina l se expr imă cu forme der i v a t e d i n l a t i n ă : il secondo — al doilea, il quinto — al cincelea, Vottava —-a o p t a , la nona — a n oua e t c .

Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din ce l cardinal căruia .i se su pr im ă vo cala f inală şi i se ad au gă sufixul -esim o: dodicii) — ii

90



«dodicesimo — al do isp rez ece lea; venti — il ventesimo — a l dou ăzec i l ea ;E1 la centes ima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de c înd ţ i -o repet ;Faremo una ripassata i l quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vomface o recapi tu la re .

Excepţie. Se păs t rează voca la f ina lă a numera lu lu i ca rd ina l c îndI acesta este . com pus cu t re i : ventitreesimo — al dou ăzeci şi t re i le a ;| trentatreesimo — al treizeci şi treilea.

De la 11 la 99 există posibi l i ta tea ca numeralul ordinal să se formezepr in expr imarea f iecăre i păr ţ i componente pr in t r -un numera l ord ina l :îl tredicesimo sau i l decim oterzo — al t re isprezec elea , il diciannovesimosau il dec imonon o — a l nouăsp rezece lea , il ventiduesimo sau il ven te s imosecondo — al douăzeci ş i doi lea . Ace ste ul t im e forme sînt însă m ai pu ţ infolosite.

b) Numeralul ordinal poate f i nota t cu c if re romane sau cu c if rea r abe cu exponen tu l o ş i respec t iv a pent ru indicarea genulu i : il dodicesimo se notează X II sau 12° ; la nona se no tează IX sau 9° ; il diciasettesimo se notează XVII sau 17°.

. c ) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv:II settimo giorno della' settimana — A şa p tea zi a săp tăm în i i ; Stava nelquinto banco — Stă tea în b anc a a c incea .

d) Numeralul ordinal f i ind considerat adjectiv se acordă în gen şinumăr cu subs tan t ivu l pe ca r e -1 ' de te rmină : Il terzo capitolo del roman zo-

Ai t r e i lea capi to l a l romanului ; La seconda prova, della tragedia — A d o u arepe t i ţ i e a t r aged ie i ; L a quarta, parte della simfonia — A pa t r a pa r t e asimfoniei.

e) Sìnt cons idera te numera le ord ina le il primo — primul ş i l'ultimo —ril t imul , cu compuşi i săi il penultimo — p e n u l t i m u l , il terzultimo — a n t e -penu l t imul , e t c , deoa rece ind ică o rd inea în t r -o enumera re . Ambe le seacordă în gen ş i număr cu subs tant ivul : I nostri ultimi ricordi — Cele«din urmă amint ir i a le noastre ; Le sue prime ricerche — Prim ele sa le«cercetări ; L'ultima parola del primo verso — Ult imul cuvîn t d in pr imul vers .

f) N um erale le or din ale po t fi folosite ad ese a cu valoare de substantiv,«hia r subs t i tu indu-se aces tu ia c înd d in context rezul tă sensul subs tant i v u l u i : Frequenta la decima — E ste în tr -a X -a (clasă) ; Viaggio semprein seconda — Călă toresc to td ea u na în t r -a dou a (clasă) ; La mia auto4>a bene in terza — M aşina mea merge b ine în t r - a t re ia (v i teză) .

F o l o s i r e a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e ş i o r d i n a l e

§ 79. I. Numerale le cardinale se folosesc în:

A . Matematică pen t ru ope ra ţ i i a r i tme t i ce ca :— adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 - j -+ 7 = 1 2 ;



— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno}. t r e - 1 5 - 12 = 3 ;

— înmu lţirea — la molteplicazione: T re per sei fa diciotto — 3 XX 6 = 18 ;

— împărţirea — la elivisione: vent i diviso (per ) c inque fa qua t t ro '

- 2 0 : 5 = 4.— a ridica un num ăr la o putere: Elevare un numero alla potenzagei — A r id ica un n um ăr la p ute rea a ş ase a ; Elevare Tenti al quadra to— A ridica 20 la pă tr a t ;

— extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata,di 12 — Ex trag ere a rădăc in i i p ă t ra te d in 12 ;

— exprimarea procentului: Sei per cento — şase la su tă ; Cento percento — Su tă la su tă .

B . Indicarea datei (ziua, luna, anul) : Il ventuno febbraio mil leno-

vecentosette — 21 febr uarie 1907 ; / corsi scolastici incominciano i lquindici settembre — Cursur i le şcolare încep la 15 septe m brie ; Ritornerà il ventotto agosto — Se va re în toarce la 28 au gu s t .

Pentru pr ima z i a luni i se foloseşte numeralul ordinal : Il primomarzo — în t î i ma r t i e ; Il primo dicembre — t r it ì i dece m brie . Pr im a zi aluni i se notează cu c if ra 1 cu exponentul o care indică te rmina ţ ia or d ina lu lu i : Bucarest, il 1° gennaio, 1986 — B uc ure şti , la 1 ian ua rie 1986..

C. Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Es te ora 5d u p ă m a s ă ; Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vo m înt î ln i la.

11 f ix; Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Fi lm ul v a fi p re zenta t între opt ş i zece .Expr imarea ore i inc lude ş i fo los i rea subs tant ive lor : mezzo — j u m ă

t a t e : Sono le otto e mezzo — E s t e o p t şi j u m ă t a t e ; quarto — sfert :Erano le tre meno un quarto — Era ora t re i fără un sfer t ; m e z z o g i o r n o -ora 12 din zi , amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — L a ora 12 voi fi lat i n e ; mezzanotte — orele 24, miezul nop ţ i i : Il direttissimo parte a m e z z a no tte — Acce lera tul p leacă la ora 24.

Pent ru prec iza rea t impului numera le le pot f i însoţ i te de adverbe le :dopo — d u p ă , prima sau fa — îna inte cu, acum . .. . fra — p e s t e , d u p ă :T re anni dopo— După t r e i an i ; Otto giorni prima (îa ) — A c u m o p tz i l e ; Fra due mesi — Pe ste do uă luni (vezi şi § 148).

D . Expresii in alcătuirea cărora intră num eralul cardinal

Far qua t t ro chiacchiere — A flecari ; Far due passi —A se p l im ba puţ in ; Farsi di mille colori — A sc him ba feţe-feţe ;— Neanche per un mil ione — Cu nic i un pr eţ ; Non valere qua t t rosòldi — A. nu valo ra doi b a n i ; Abitare a, due passi — A locui în prea j m ă ; Trovare cento scuse — A găsi mii d e s cu ze; Farsi in mille — A

se face lu n tr e şi pu n te ; Mille grazie — Mii de mul ţumir i ; Spaccareun capello in quattro — A despica f irul în p at ru ; Portare il cappellosulle ventitré — A p ur ta pă lă r i a pe -o u rech e .



I I . Numera lul ordina l se fo loseşte în :

A . Indicarea secolelor care în i ta l iană se expr imă pr in numera lu l•ordinal însoţ i t de substant ivul secolo: I l quindicesimo secolo — Se colul al XV-lea ; La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — R e voluţ ia f ranceză d in secolul a l XIX-lea ; Dante Alighieri è vissuto a•cavallo del t redicesimo e qua t to rd ices imo secolo — D an te Al ighier i at r ă i t î n t re seco le l e XI I I ş i XIV.

Cu referi re la cul tura i ta l iană secolele mai pot f i exprimate prinnu m era le le c ardina le care indică sute le de ani , anul 1 000 r ăm înîn dsubînţe les . Aceasta se face numai începînd cu secolul a l XIILlea înf e l u l u r m ă t o r :

1 2 0 1 -1 3 0 1 -1 4 0 1 -1 5 0 1 -

1 6 0 1 -1 7 0 1 -1 8 0 1 -1 9 0 1 -

- 1 3 0 0 --1400 --1500 -- 1 6 0 0 -

- 1 7 0 0 -- 1 8 0 0 -- 1 9 0 0 -- 2 0 0 0 -

- il tredicesimo secoloil quattordicesimo secoloil quindicesimo secoloil sedicesimo secolo

il diciasettesimo secoloil diciottesimo secoloil dicianovesimo secoloil ventesimo secolo

— il Du ecento— i l Trecento— i l Q ua t t roce n to— i l Cinq uecento

— il Seicento— i l Set tecento— l 'Ot tocen to— il Novecento .

B. Indicarea ordinei unor personalităţi, — regi , dom ni tor i , papi cuace la ş i nume: Napoleone t e rzo — Napoleon a l I I I - l e a ; Luigi quindicesim o — Lu do vic al XV -lea-: Paolo sesto — Paul a l VI-lea. Uneori , caşi în l imba franceză, în acest caz, numeralul se poate cit i ca şi celc a r d i n a l : Luigi XIV — Luigi qua t tordic i — Lud ovic a l X IV -lea . "

C. Exprimarea fracţiilor ordinare a l căror numi tor se expr imăpr in t r -un numera l o rd ina l subs t an t iv i za t , l a genu l mascu l in , î n t impce nu m ără to ru l se expr im ă p r in num era lu l ca rd in a l : U n t e rzo — Otre im e ; Tre quint i — Tre i c inc imi ; Un ventes imo — A douăzecea pa r t e ;Un cen te s imo — O su t ime .

P e n t r u jumătate se foloseşte mezzo: în cazul c înd mezzo — j u m ă ta t e , e s t e subs t an t iv ramine inva r i ab i l : Sono l e qu a t t ro e m ezzo — Es teora 4 ş i jumăta te . Cînd mezzo este adject iv se acordă în gen şi număr

c u su b s t a n t i v u l : Me z z a bottiglia — Jumăta t e de s t i c l ă ; Una mezz 'o ra —O j u m ă t a t e d e o r ă ; Me z z o chilo— J u m ă t a t e d e k i l o g r a m : Due mezz ilitri — Do u ă j u m ă t ă ţ i d e l it r u .

Fracţ i i le zecimale pot f i exprimate astfel : Sei e quaranta centes im i — 6 şi 40 de sut im i , dar în u l t im a vrem e se preferă exp r im areaac est or a pr in num era le le card ina le : Sessan ta t ré v i rgola se t te — 63,7 .

D. I n d i c a r e a u n o r numerotări, inscripţii: Classe ter za — Clasa, at r ei a ; sesta f ila — Rîn du l a l şaselea. E xi stă însă t en d in ţa înlocuir i inu m era lu lu i ordina l cu cel cardin a l : Cam era d ic io t to — Cam era 18.

9 3



E . Expresii î n a l c ă tu i re a c ă ro ra i n t ră nume ra lu l o rd ina l .

Non vale un centes imo — Nu va lorează n imic ; Passare un bruito q u a r t o d'ora — A t re c e p r in t r -un m om e n t g re u ; Di seconda mano — De c a l i t a t e i n fe r ioa ră ; Essere al se t t imo cielo — A fi fer ici t ;Avere il sesto senso — A f i î nz e s t ra t ; Rimettere in sesto — A pu ne în

o r d i n e ; Avere il suo qua r to (fora di celebrità — A avea u n successpon ta n ş i t r e c ă to r ; Partire in qu ar ta —- A în t re pr in de ceva cuîndră z ne a l ă .

A L T E N U M E R A L E

§ 80 în aces t capi to l s în t inc luse une le subs tan t ive ş i ad jec t ivecare indică cant i t ă ţ i numer ice ş i f i ind der iva te d in numera lu l ord ina lsau cardinal pot f i considera te numerale derivate. După sensul pe ca re - !i nd i c ă num e ra l e l e de r iva t e s e îm pa r t î n :

a) Numerale multiplicative care indică de c î te or i e s te măr i tă oca nt i t a te în ra po r t cu a l tă c an t i t a t e : doppio — dublu , de două ori maim u l t ; t rip lo — t r ip lu , de t re i o ri ma i mu l t , quadru plo — cva dru plu — de-pa t ru or i m a i m ul t , centuplo — de o su tă de or i m a i mul t . N um er a

le le mul t ip l ica t ive pot avea va loare de subs tan t iv : Ha preso il doppiodi me — A lua t dub lu fa ţ ă de mi ne ; s a u de a d j e c t i v : Ho guadagnato-doppio stipendio — Am c îş t iga t un sa la r iu dub iu . D in t re m ul t ip l ica t i v e m i m a i doppio şi triplo se folosesc frecvent, celelalte fiind adesea.e xpr ima te p r in nume ra lu l r e spe c t iv î n so ţ i t de volte tanto: quattro volte-t a n t o (rjuadniplo ) — de p a t ru ori m a i m u l t ; — dieci volte tante(decuplo ) — de zece ori m ai m ul t .

N um erale m ul t ip l ica t ive s înt şi dupl ice — dub lu, în d o i t ; t r ipl ice —t r ip lu , î n t r e i t ; qua drup li c e — c va d rup lu , fo rm a t d in pa t r u ; qu in tu plice — com pus din. c inci p ă rţ i : Far domanda in quadrupl ice copia — Aface ce re re în pa t ru exempla re ; La Triplice Aleanza — T r i p la A l i a n ţ ă .

b) Numerale colective c a re i nd i c ă un numă r c ons ide ra t î n t o t a l i t a t e a sa şt se e xpr im ă p r in a d j e c t ive num e ra l e : a m be due , e n t ra m bi(-e), am bo — to a te cu acelaş i sen s: a m ì n d o i , a m î n d o u ă ş i u r m a t e î n to tde a una de a r t i c o l î n g rupur i nomina l e : Ambe due g l i studenti — A m i n doi s tu de nţ i i ; V'erano e n t ra mbe l e sorelle — E r a u a co lo a m î n d o u ăsurori le . Uneori aceste numerale colect ive pot f i înlocui te de grupultutti (tutte) e due — am îndo i , . am înd ou ă (vez i § 108).

Sens colect iv au şi su bs tan t iv ele : pa io — pe re ch e; coppia — pereche,,cuplu , dozz ina — du z i n ă ; dec ina — vreo zec e ; vent ina — vreo do uăz ec i ;t re n t in a — vreo t re izec i ; cen t ina io — vre o su tă ; p lura l cent ina ia — su te



d e ; migl ia io — vreo m ie ; p lura l mig l ia ia — mii de; to at e ac es te a seleagă de subs tan t ivu l la care se referă pr in prepozi ţ ia di: Un paio diguanti — O pereche de m ănu ş i ; Una coppia di attori celebri nel mondodel cinema — O pereche ce leb ră in lumea c inematogra fu lu i ; Avevapercorso una. t r en t ina d i chilometri — Parcu rsese vreo 30 de k i lom etr i ;Una ventina ( l i pastelli — Vreo 20 de cre ioane co lorate ; Lo accolsero

•con migl ia ia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori.e) Din numerale der ivă ş i unele subs tan t ive care ind ică:1. perioade de ani: b ienn io — per ioadă de 2 an i ; t r i enn io — pe

r io ad ă d e 3 an i ; q u ad r i en n io — p e r io ad ă d e p a t r u an i ; q u in q u en n io —per ioadă de 5 an i ; ven tenn io — per ioadă de 20 de an i ; decenn io — per ioadă de 10 an i ; c inq uan tenn io — per ioadă de 50 de an i ; Fu un cen

t e n n i o di grande progresso economico — A fost o per io adă de 100 de an id e m ar e p r o g r e s eco n o m ic ; Vogliamo un m illennio di pace ! — V r em om ie de a n i pace !

De la aces te su bs tan t iv e s -au form at şi ad ject ive le coresp unz ăto ar e : b iennale — la do i a n i ; t r ienna le — la t re i an i : La b iennale diVenezia presenta lavori d'arte moderna — Biena la venez ian a p rez in tă

l u c r ă r i d e a r t ă m o d e r n ă ; L'ultimo piano qu inq uenn a le — Ul t imu l p lan•cincinal.

2. Perioade de zile şi luni: se t t imana — săp tăm înă ; qu ind ic ina — 15'zile : t r imes t r e — t r im es t ru ; 11 primo semestre dell'anno universitario —Primul semes t ru a l anu lu i un iver s i ta r . De la aces te subs tan t ive der ivă

-ad jec t ive le co respunză toare : settimanale — s ă p t ă m î n a l , quindicinale — la15 zile, bilunar , semestrale — s em es t r ia l : Oggi abbiamo fato air italiano

il lavoro t r imes t r a le — Azi am da t l a i t a l i ană luc ra rea t r imes t r ia lă .3. termeni muzicali care ind ică număru l de voc i , in s t rumen te sauin te rv a l e : due t to — due t , t r io — t r io , quar te t to — cva r te t , t e r za — te r ţă ,q u a r t a — cv a r t ă : I l q u in t e tt o di corde fu applaudito strepitosamente —Cvin te tu l de coarde a fo s t ap lauda t fu r tunos ; La qu in ta è un intervallodi cinque note della scala diatonica — Cv inta este o pauză muzica lă decinci tonur i ş i două semitonur i .

4. termeni de metrică: t e r z ina — te r ţ i nă , s tro fă de 3 ve r su r i : quar t i n a — catre n , s t rofă de 4 versur i ; ses t ina — sext ină , s t rofă de 6 ver su r i ;qu in ar io — vers d e 5 s i labe ; o t tonar io — vers de 8 s i labe: L 'o t ta va di

Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — O ctav a (strofa de 8versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de ar tă poe t ică .

5. Substantive care indică ordinea na şterii fraţilor: pr imogen i to —prim ul nă scu t , terzogen i to — al t re i lea nă scu t , qu in togen i to — a! c inc i l e a n ă s cu t : Carlo era l ' u l t imogen i to dei Rossi — Car lo era u l t imul născut•al familiei Rossi.

6 . Adject ive care ind ică virsta: dod icenne — de 12 an i ; t r en tenne —«de 30 de a n i ; o t tan ten ne — de 80 de an i , s e t tuag enar io — sep tuag en ar ,n o n a g e n a r io — n o n a g e n a r : E r a c i n q u a n t e n n e e suo padre era o t tu a

gen ar io — Av ea 50 de an i , iar ta tă l său era octo gen ar .

95



7. Numeralul distributiv care ind ică g ruparea numer ică a ob iectelor se exprimă în i ta l iană pr in numerale cardinale ş i prepozi ţ i i (vezi§ 156 A) : uno ad uno — un u l c î te unu l ; uno per volta — cî te un u l ; tre allavolta — cîte t rei ; Fatemi vedere i lavori uno alla volta — A r ă t a ţ i - m ilucrăr i le unul c î te unul ; Mettetevi in fila a due a due — Aşeza ţ i -văla rînd doi cîte doi.

8. Numerale fracţionare care indică fracţ i i ordinare ş i zecimale:due quinti — două c incimi ; quat t ro e ven t ic inque cen tes imi — pa t rusi 25 de sut im i ; tre virgola quindici — tre i v irgu lă cincisprezece (vezi§ 80 , C).



P R O N U M E L E

I L P R O N O M E

§ 81 Este o par te de vorbi re f lexib i lă cu func ţ i i gramat ica le comp lexe ; se car acte rizea ză p rin ca pa ci ta t ea de a se referi la u n obiectdenumi t an te r io r p r in nume cu de te rminan ţ i i să i . P ronumele nu aduc onouă informaţ ie , c i pre iau o informaţ ie exis tentă de ja în contextul

ante r ior . D up ă sensul şi func ţ ia pe care o îndepl ines c , pro nu m ele s în t :personale — personali ( io/me/mi, noi /ce/ci) , posesive — possessivi (mio,t u o , suo) , demons t ra t ive — dimostrativi (questo, quel lo) , re lat ive — re lativi (il quale , che) , ne ho tăr î te '— indefiniti (uno /nessuno /ogn i /ognuno) ,reflexive — riflessivi (mi, t i , si) .

PRONUMELE PERSONALE

§ 82 Din pun c t de vede re sem ant i c , p ronum ele a re un con ţ inu tma i abs t rac t dec î t subs t an t ivu l . De ce l e ma i mul t e o r i p ronumele în locuieş te substant ivul (dec i es te un substitut a l substant ivului ) sauune le propoz i ţ i i . Da r pro nu m ele nu den um eşte un ob iec t ; el se re ferăl a un subs t an t iv sau l a o p ropoz i ţ i e men ţ iona tă an te r io r . De ob ice i ,această re fer i re se face cu a ju torul acordului . Pronumele de persoanaI şi a I i -a (personal , posesiv) nu sub st i tu ie u n su bs tan t iv , c i indicăpe vorb i to r l a pe r soana I ş i pe a scu l t ă to r l a pe r soana a I i -a .

Formele p ronumelu i pe r sona l s în t :a ) în nominat iv indic înd cazul subiec tu lu i (avînd dec i func ţ ie desubiect) ;

b) în cazul ac uz a t iv , sau d a t iv , sau prep ozi ţ iona l indic înd cazulcom plem entu lu i .— av în d func ţ i e de com plem ent d i rec t sau ind i rec t .Formele cu funcţ ie de complement , l a r îndul lor , se împar t în :

1 ) fo rme neaccen tua te — forme atone, care nu posedă accent fone t ic şi se sp ri j in ă pe v er b , f ie că-1 pre ced ă (pr on um e procl i t ic) fiecă-1 ur m ea ză (pro nu m e enc l it ic ) ;

2 ) fo rme accen tua te — forme toniche ca re s în t acce n tu a te fone t ic .

97



Formale pronam slor pa rso na lela nom inativ (cazul subiectului)

- »Ki sin gu la r

pers. I — io

pers. II — tu

pers. I I I

mase. egli, esso(lui)

fem. ella, essa

(lei)

p l u ra l

noi

voi

essi (loro)

esse (loro)

Pro nu m ele persona l de pers oan a I şi a I I -a Real izează opozi ţ ian u ma i d e număr şi de persoana: io — noi; tu — voi; persoana a I l l -rea l izează opozi ţ ia de gen, număr şi persoană: egli — ella, esso — essaessi — esse, lui — lei. La nomina t iv ex is tă : a ) fo rme ton ice ca re posedăacce n t fone tic ş i exp r im ă ins i s ten ţa v orb i to ru lu i a su pra sub ie c tu lu iIo vado subito — E u m ă duc im ed ia t ; şi b ) fo rme a ton e ca re însă

s în t inc luse în forma verbulu i ; cons t i tu ie sub iec tu l inc lus în t e rmina ţ iav e r b u l u i : Vado subito — Mă duc im ed ia t .

Folosirea prenumelor personale la nominativ

§ 83 Da că pro nu m ele de pe rso an a I ş i a II- a nu cree ază dif icultă ţ i în fo los irea lor în propozi ţ i i , p ro num ele de pe rsoa na a I l I - a auanumi te norme de fo los i re :

A . Egli se foloseşte pentru persoane;

esso se folos este pe nt ru an imale ş i lucrur i ; ella es te fo los i t pentru persoane , ia r essa p e n t ru p e r soane , lucrur i ş i an imale . Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţinîn l imba ac tua lă ; locul acestora a fost luat de lu i şi lei.

B . In afara formelor de m ai sus, se m ai folosesc fre cv en t form elelui, lei, loro care , de fapt , s în t pronume în cazul acuzat iv (au funcţ iede comp lem ent d i rec t ) , da r ca re au fos t „ î m pr u m u ta te " ş i pen t rucazul nom ina t iv , dec i fo los indu-se cu valo are de subiec t în an um iteîmp re ju ră r i .

P r o n u m e l e lui, lei, loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul nomin a t iv î n u rmă to a re l e s i t u a ţ i i :— după 'come — ca, quanto — c î t : Non siete tutti come lu i — Nu s în te ţ i

to ţ i ca e l ; Hai scritto quanto lei — Ai scris cî t e a ; Siete spiritosi quanto



— cînd subiectul se află dup ă v erb (din m otiv e st i lis t ice) Lo hadetto lei — E a a spus-o ; E1 lui che lo dice — El s pun e asta , e l este acelacare o spune .

— în expres ii le exc lam at ive de t ip u l : Povera lei — Bi a ta de ea ,Beato lui — Ferice de el, Beati loro — Fer ice de ei.

C. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui, lei, loroî n u rmă toa re le s i tua ţ i i :

— d u p ă anche — şi, neanche — nici, meno — mai pu ţ in , fă ră , nemmeno — nici, pure — şi, neppure — nici, tranne — în afară de, salvo — cuexcep ţ ia , eccetto — e x c e p t î n d : Anche lei canta bene — Şi ea c ì n t a b i n e ;Neanche loro hanno risolto il problema — Nici e i n-au rezolvat problema ;Sono venuti tutti meno lui — A u v e n i t to ţ i , mai pu ţin e l ; Pure lei è unabrava scolara — Şi ea este o bună şco lă r i ţă ; Sono partiti tutti, tranneloro tre — Au plecat cu toţii , în afară de ei trei.

D . U rm înd mo delul formelor persoanei a I l I-a , pron um ele deperso ana I şi a I i -a s ingu la r io, tu po t fi în locu i te — în an um ite

cazuri — de formele în acu zat iv me, te.Se foloseşte me, te:— d u p ă come — ca, quanto — cît : E1 alta come te — Este îna l t ă c a

t ine ; Ha mangiato quanto me — A m înca t c î t mine .— în expres i ile exc la m at ive de t ipu l : Beato tel — Ferice de t ine ! ,

Oh, povero mei — O, bietul de mi ne !

E . To a te fo rmele p rono min a le p re zen ta te po t fi în t ă r i te cu a ju to ru l de te rmina t ivu lu i stesso, -a, -i, -e — însum i/ însăm i e to . ca re seacordă în gen ş i număr cu pronumele respec t iv : Io stessa — E u î n s ă m i ;

Lui stesso — El însuşi ; Noi stessi — Noi înşine ; Loro stesse — Ele însele .Ca şi în l imba română, pronumele cu funcţie de subiect pot l ipsi ,subiectul f i ind inclus în forma verbelor care desemnează prin termina ţ ie pe rsoana , nu m ăru l şi — la t im pur i le . compuse — gen ul : Riprendiamo (se subînţe lege noi) i nostri colloqui — Să re lu ăm discuţi i le ; Lasciatemi (se subînţe lege voi) cantare — Lăs a ţ i -m ă să c în t ; Stavo (se sub-î n ţ e l g e io) per dirti — E ra m pe punc tu l d e a - ţ i spune , tocm ai vo ia msă-ţi spun,

Pronumele personale în funcţie de complement§ 84 Ca şi în cazul subiectului , pronumele afla te în cazuri le oblice

(cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot f i tonice şi atone:

Io vedo te — Eu te vă d pe t ine —» formă tonică (A.)Io parlo a te — Eu î ţ i vorbesc ţ ie —> formă tonică (D.)Io ii vedo — Eu te vă d —• formă atonă (A.)Io ti parlo — E u î ţ i vorbes c —• fo rmă a tonă (D. )

99



F o r m e l e a c c e n t u a t e a l e p r e n u m e l o r

85

per s . I

per s . I I

per s . III

p r o n u m epe rsona lref lexiv

Complementdirect

Sg.

me

te

lu ile i

sé

p i .

noi

voi

loro

sé

Complement indirect în dativ

sg.

a me

a te

a luia le i

a sé

pi.

a noi

a voi

a loro

a sé

Alte complemente

sg.

di, da ,con , t ra , mein, su

di, d a ,c on , t r a , tein, su

di, da ,con , t ra , lu iin, su le i

pi.

di, d a ,con , t ra , noiin, su

di, da ,con , t ra , voiin, su

di, da ,con, t r a , loroin, su

di sé, tra sé , in sé, su sé

Form ele ac ce ntu a te ( tonice ) a le pro nu m elor se fo lo sesc av în d urm ăto are le funcţ i i :

A — de complement direct; în aceas tă s i tua ţ ie for ma tonică nu es teînsoţ i t ă de prepoz i ţ i i : Maria ha visto m e , non lui — M a r i a m - a v ă z u tpe m ine , nu pe e l ; Volevano proprio t e — Te v r o i a u c h i a r pe t i ne .

B — d e complement indirect in dativ: în acea s tă s i tua ţ ie formatonică es te înso ţ i t ă de prepoz i ţ i a a : Offrì a lei un m azzolin di fiori — Iioferi ei un buche ţe l de f lor i .

C — de alte complemente, î n c a re s i t ua ţ i e fo rma ton i c ă e s t e p re c e da t ă de p re poz i ţ i i c a : di, da, con, tra, in, su e t c . : Sia mo giunti primadi loro . — A m a jun s în a in tea lor ; Vengo da te . — Vin 1 a t in e ; Ho parlato con lu i . — Am vo rbi t cu e l ; C'è un litigio t r a lu ì e lei . — E s t e u nli t igiu între el şi ea.

N OT Ă : ._ ,Formele noi şi voi s înt ident ice pentru funcţ ia de subiect ş i pentru cea de com

p l e m e n t : Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcu t n imic ; Voi avete parlato —Voi aţ i vorbi t — (funcţie de subiect). E' venuto con voi — A veni t cu voi ; Sonopartiti da noi — Au plecat de la noi — ( funcţ ie de complement) .



F o r m e le t o n i ce î n f u n c ţ i e d e co m p lem en t d i r ec t s t au î n to td eau n aîn cazul acuzat iv . Nu s în t înso ţ i te de prepozi ţ i i , în t rucî t în l imba i tal i ană , sp re deoseb i r e de l imba română , acuza t ivu l nu es te caz p repoz i ţ i o n a l . Co n f r u n t a ţ i :

Io conosco Maria — Eu o cuno sc pe Mar ia .Io conosco te — E u te cunosc pe t i n e .

Io chiamo lui — E u îl chem pe el.To a te fo rmele ton ic e cu func ţ ie de com plem en t se r e fe ră num ai

la per soane , nu la an imale sau la ob iec te .

F o r m e le t o n i ce lui, lei, loro se po t folosi şi în fun cţie de su bie ctîn an um i te ca zu r i , a şa cum am vă zu t l a § 83 B.

Fo rm ele ton ice a u o pozi ţ ie re l a t i v l iberă în propo zi ţ ie ; de ob iceiaces tea se a f lă după verb . Sch imbarea poz i ţ i e i ind ică in s i s ten ţa f ăcu tăa s u p r a p r o n u m e lu i . A s e co m p ar a :

La mamma loda te. — M am a t e l au d ă p e t i n e .La mamm a te loda. — M am a pe t ine te l audă .Te loda la mamma. — P e t in e t e l au d ă m am a .

Lo dico a te. — Ţi-o spun ţ i e .A te lo dico. — Ţie ţ i -o spu n .£ " a te che lo alico. — Ţie ţ i -o spun (nu a l tu ia) .

După p repoz i ţ i i po t apărea numai fo rmele ton ice :Gianna ha dato a lui un quadro — I o an a i -a d a t l u i u n t ab lo u ;Parlavam o di te — V o r b e a m d e t i n e ; Vengo con voi — Vin cu v oi .

Toa te fo rmele ton ice po t f i în tă r i t e cu a ju to ru l lu i stesso, -a, -i,-e: Ho parlato a lei stessa — l-am vo rb i t ch iar e i .

P R O S I M E L E R E F L E X I V E

§ 86 Pron um ele re f lex iv p rop r iu -z i s es te sé (formă ton ică ) — si

( f o r m ă a to n ă ) p en t r u p e r s o an a a I l l - a . Guarda sé nello specchio — Sepr iv eş te — pe s ine — în ogl in dă, sau Si guarda nello specchio. P e n t r upersoanele I ş i a I I-a s înt folosite formele me, te, noi, voi (sau form e le a to n e , mi, ti, ci, vi). Vedo m e nello specchio. — M ă v ăd p e m in eîn og l indă, sau Mi vedo nello specchio. La p lu ra l fo rma sé poate f iîn locu i tă de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . După p repoz i ţ i i l e tra,fra a tunc i c înd aces tea ind ică r ec ip roc i ta te , l a pe r soana a I I I - a p lu ra lse foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — v o r b eau în t r e e i( d a r : ciascuno pensava tra sé — fiecare se gî nd ea în s inea lui ; pensavano

tra sé — se g îndea u în s inea lor ) .101



Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso, -a, -i, -e: Parladi se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. De observat că atunci cîndse este întărit de stesso, devenind se stesso, dispare accentul grafic dela sé.

Pron um ele reflexive tonice se referă nu m ai la persoane (ca,dealtfel, toate formele tonice).

Formele neaccentuate ale pronumelor

§ 87

pers. I

pers. I I

pers. I I I

pronume personal reflexiv

Complement directîn acuzat iv

sg- 1 pi.

mi

ti

m. Io

f. la

ci

vi

li

le

si

Complement indirectîn dat iv

sg . | pi.

mi

ti

m. gli

f. le

ci

vi

loro

loro

si

E x e m p l e d e c o m p l e m e n t e d i r e c t e î n a c u z a t i v

Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat, sau Abbiamo lodato te; Vi

rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere, sau Rivedrò voi conpiacere; Lo conosco da molto — Il cunosc dem ult, sau Conosco lui damolto ; La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară, sau Vedo lei tuttele sere; Li conosco da molto — îi cunosc dem ult, sau Conosco loro damolto ; Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară, sau Vedo loro tuttele sere.

Exemple de complemente indirecte în dativ

Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul, sau Ho detto a voi laverità; Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine, sau Offrì a noi del pane;Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir, sau Offro a lui una rosa ;



L e offro una rosa — I i o f e r (e i) u n t r an d a f i r , s au Offro a lei una rosa;Offro l o r o un fiore — Le ofe r ( lo r ) o f loare , sau Offro a loro un fiore.

N O T Ă :

i. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie.2. Formele atone se mai numesc, în i tal iană, le particelle pronom inali.3. La persoana a I lI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di

ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opozi ţ ia de gen (mase, fem.) la singular şi în unele cazuri la plural . Formele Io (m. sg.),la (f. sg.), li (m. pi.) , le (f. pi.) se folosesc pentru a exprima complementul direct.Formele gli (a lui m . sg .^ , le , (a lei f. sg. ) se folosesc pentru exprimarea complementului indirect în dativ. La plural există o singură formă, loro (formă accentuată)care se foloseşte şi în poziţ ia neaccentuată.

4. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane, la animaleşi la lucr uri , în t im p ce formele acc entu ate lui, lei, loro nu se referă decît la persoane.

5. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. I şi a I i-a se traduc în românătot prin cazuri le dativ sau acuzativ în funcţie de context: Giann i ti saluta —Ionică te sa lu tă ; Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte ; Marina mi osserva. —Marina mă observă ; Marina mi scrive — Marina îm i scrie.

6. Pronumele reflexive mi, ti, si, ci, vi au o singură formă pentru dativ şiacuzativ, în t imp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — E umă spă l . Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîini le.

7. P'orma Io poate dobîndi — în contex t — o valoare neutră atunci cînd sereferă la o întreag ă prop oziţ ie şi înlocuieşte pronum ele d em onstrat ive questo, questa —acesta, aceasta şi ciò — acest fapt , ac easta : Non lo so — Nu şt iu (acest fapt , aceasta) ;Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tu tu ror ; Tu insisti, m a io non lo credo — Tuinsişt i , dar eu nu cred aceasta

8. Lo mai este folosit în formă invariabilă, echivalînd cu tale atunci cînd sereferă la un substant iv sau la un adject iv numit anter ior : Mi pareva strano, mavedo che non lo è — Mi se părea ciudat , dar văd că nu este (astfel) . Această formă

nu este însă recomandată de gramat ic i .

Poziţ ia formelor neaccentuate (atone)

§ 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă:a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ, conjunctiv,

condiţional şi imperativ (numai la pers. a IlI-a sg. şi pi.): Io ti dicolaferità— Eu î ţ i spun adevărul; Lei gli disse di venire presto — Ea îispuse să vină repede; Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu

calm; Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman;Signora, si metta la giacca se ha freddo — Doamnă, puneţi-vă jachetadacă vă este frig.

N O T Ă :

1. Formele de acuzat iv la pers . a I l I -a sg . Io, la se elidează înaintea formelorverbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliaruluiavere: Vho spaventato — L - am sp e r i a t ; l'ho spaventata — Am speriat-o. Se observăîn acest caz că ambele forme el idate devin V, iar opoziţia de gen rezultă din acordulpart icipiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acordul part icipiului perfect , (§129).

103



în presă se observă tendinţa ca la sf îrşi t de r înd să nu se mai facă el iziunealo ho aspettalo, la ho aspettata. — l - am aş tep ta t , am aş tep ta t -o .

2, Forma de da t iv p lu ra l loro face excepţie de la regula de mai sus. Loro nuse află niciodată înainte, ci după verb : Io dico loro di star zitti — E u le spu n (lor)să t acă .

b) Imediat după anumite forme verbale (encli t ice) ; cu ex ce pţ ia lui

loro se scr i e în t r -un s ingur cuv în t :După verbe l a in f in i t iv : Posso parlarvi — Po t s ă vă vo rbesc ;

Puoi parlarci —• Poţ i să ne vorbeş t i ; Non posso soffrirlo — Nu po t să-1sufăr ; Vuole parlarmi — Vre a s ă -mi vo rbească ; Voglio parlarti — V r e a usă- ţ i vorbesc ; Voglio parlargli — V re au să-i vorb esc (lui) ; Voglio parlarle — V rea u să-i vorb esc (e i) .

A tunc i c înd es te u rm at de o fo rmă a to nă in f in i t ivu l p ie rde voc a lafinală -e: vedere: Non posso vederti — Nu p o t să t e vă d . V erbe le c arese t e rmină l a in f in i t iv în -rre (tradurre — a t r a d u c e , condurre — a cond u c e , porre — a pune,) p ierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1t r a d u c ; Non voglio condurla, — Nu vr ea u s-o co ndu c. C înd ve rb ul es tela inf in i t iv perfect , forma atonă se al ipeş te la auxi l iarul verbului : Sonoandato via senza averla, salutata — Am pleca t fără să o salut ; Questilibri possono esservi utili — Aceste c ăr ţ i po t să vă f ie u t i le .

După ve rbe l a gerunziu: Vedendomi piangere, mi consolò — V ă z î n -du-mă p l îng înd , m-a conso la t ; Si separarono salutandosi calorosamente — S-au de sp ăr ţ i t sa lu t îndu-se cu că ldu ră .

Cînd ver bu l se af lă la gerun ziu perfect , form a at on ă se un eş te cuauxi l i a ru l respec t iv : Avendolo sentito, mi fermai — Pe n t ru că l -am auz i t ,m - a m o p r i t ; Essendoci suggerita quell'idea, noi ringraziammo — P e n t r ucă ne-a fos t sugera tă acea idee , no i am mul ţumi t .

După verbe l a imperativ (pers. II sg. şi I, II pi.): Diteci la verità —Spune ţ i -ne adevă ru l ; d a t e m i il piacere di andar via — Face ţ i -m i p l ă cerea de a p leca ; Portalo con te — Ia-1 cu t in e ; Parlale con calma — V o r -veş te- i calm ; Cantami questa canzone — Gîntă-mi aces t c în tec .

Forma de impera t iv negat iv l a persoana a I I -a s ingu lar , care es te

fo rma t ă d i n non 4 - verb la infinitiv prezen t se poate afla fie după infin i t iv , f i e îna in tea aces tu ia : Non aspettarmi perché non vengo sau Nonm i aspettare perché non vengo — Nu m ă a ş t ep t a , p en t r u că nu v i n .

După formele monosi labice de imperat iv pers . I I sg . a le verbelordare, stare, fare, dire, andare care s ì n t : da', sta\ fa', di', va', c o n s o a n ain i ţ ia lă a pro nu m elu i a ton se dub leaz ă (face exce pţ ie gli): D a m m iil tuo libro — D ă - m i c a r t e a t a ; Starami vicino — Sta i lîngă m ine ; Facciquesto piacere — Fă -ne acea s tă p lăcere ; D i m m i cosa vuoi — S p u n e - m ice v re i ; D i cc i cos1 è successo — S p u n e - n e c e s - a î n t î m p l a t ; d a r : Digli

che non posso venire — S p u n e - i că nu po t ven i ; Dagli il tuo quaderno —Dă-i ca ie tu l t ău .

104



D up ă verb e la par t i c ip iu l pe r fec t sau p reze n t (în con s t ruc ţ i i pa r t icipiale) : Presentatasi Voccasione, sono venuto — Pe nt ru că s-a iv i t o cazia ,am veni t . Aces tea s în t forme care se în t î lnesc mai rar .

D u p ă ecco: Eccomi — I a t ă - m ă ; Eccoti — I a t ă - t e ; Eccolo — Iată-1 ;Eccola — I a t -o ; Eccoci — I a t ă - n e ; Eccovi — I a t ă - v ă ; Eccoli — Ia tă - i ;Eccole — I a t ă - l e .

P r o n u m e l e loro, deş i u rmează în to tdeauna după verb , nu se a l i

peş te aces tu ia , c i se scr ie separat : DV lo ro di star zitti— Spune- le săt a c ă ; Cantai lo ro una canzonetta — L e- am c în t a t o c an ţo n e t ă .

Combinaţii de pronume neaccentuate

§ 89 Formele neaccen tua te , în da t iv , a le p ronumelu i pe r sona l mi,ti, gli, le, si, ci, vi se po t un i cu formele neaccentuate , în acuzat iv ,Io , la, li, le, ne. In aceas tă combina ţ ie fo rmele da t ivu lu i mi, ti, si, ci,vi d ev in me, te, se, ce, ve:

me lo dice — mi-o spun e m e la offre — mi-o oferăte lo dice — ţ i -o spu ne te la offre — ţi-o oferăse lo dice — şi-o sp un e se la offre — şi-o oferăce lo dice — ne-o spu ne ce la offre — ne-o oferăve Io dice — v-o spu ne ve la offre — v-o oferă

me l i compra — mi le cu m pă ră me le porta — mi le aducete l i compra — ţ i l e cu m pă ră te l e porta — ţ i le aducese li compra — şi le cu m pă ră se le porta — şi le ad uc ece li compra — ni le cu m pă ră ce le porta — ni le adu ceve li compra — vi le cu m pă ră ve le porta — vi le aduce

Formele de la pers . a I l l -a sg . gli şi le devin glie, f o r m ă u n i că :

glie — se uneş te cu lo, la, li, le, ne, d e v e n i n d : glielo, gliela, glieli,gliele, gliene;

Ecco Gina: le offro il fiore; glielo offro — Iat-o pe Gina: î i o ferf loarea; i-o ofer .

Ecco Marin: g li offro il fiore: glielo offro — Ia tă-1 pe Mar in ; îi oferf loarea ; i-o ofer.

Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat -o pe G in a: îi ofer pixu l ;i-1 ofer.Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: î i ofer

pixul ; i-1 ofer.Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Ia t-o pe G in a: îi ofer fio

rile ; i le ofer.Ecco Marin: g li offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: î i ofer

florile ; i le ofer.Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Ia t -o pe Gina: î i

pov es tesc în t îm plăr i le ; i le pov es tesc .

105



Ecco Gina: le parlo di questo fatto; gliene parlo. — Iat-o p e G i n a :î i vorbesc despre aceas tă fap tă ; î i vorbesc (despre aceas ta) .

Ecco Marin; gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin :î i vorbesc despre aces t fapt ; î i vorbesc (despre aceas ta) .

Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro— Iat-o pe Gin a: î i ofernişte fotografii , i le ofer.

Ecco Marin: gli offro delle foto; gliene offro — Iată-1 pe M ar in : îiofer nişte fotografii ; i le ofer.

Combinaţ i i l e de p ronume a tone au , fa ţă de verb , aceeaş i poz i ţ i eca ş i formele s imple: a tunci c înd s în t encl i t ice aces te forme se unesccu verbu l scr i indu-se în t r -un s ingur cuv în t : Voglio ricordartelo — V r e a usă ţ i -o amintesc ; Posso ricordarglielo — P ot să i-o am inte sc ; Volendomelo offrire — Voind să mi-1 ofere ; Cantamela — Cîntă-mi -o ; Nondargliela — Nu i -o d a ; Non gliela dire — Nu i-o sp un e ; Sto per leggerglielo — Sînt pe pu nc tu l de a i-o ci t i .

Loro nefi ind formă atonă îş i menţ ine locul după verb ş i nu se

a l ipeş te n ic iodată l a la, lo, li, le, ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) ;vi-o voi spune (dvs.) ; La manderà loro — Le-o va t r i m i te ( lor) ; v i -o v at r im i te (dvs .) ; Li mostrerò loro — Le vo i a ră ta ( lor) ; v i le voi ar ă ta(dvs.) ; Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) ; Dicendo loro — S p u n î n d u - l elor.

F o r m e l e le, la a taşa te anumi tor verbe , se re feră în mul te s i tua ţ i il a un subs tan t iv sub în ţe les ca : faccenda — t r e a b ă ; cosa — l u c r u ; vita — v i a ţ ă ; causa — c a u z ă ; lite — c e a r t ă ; difficoltà — dif icul ta te ; pena— chin, sup ărare e tc . av înd un în ţe les m ai m ul t sau m ai pu ţ in neu t ru ,

i nde t e rmi na t . P rezen t ăm c î t eva d i n l ocu ţ i un i l e ma i f r ecven t e :svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o ş teargă (pe nes i mţ i t e ) .

darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă l a s ănă t oasa .saperla lunga: La sai lunga tu! — Ş t ii m u l t e t u !farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-ară t eu! , I ţ i a ră t eu ţ i e !smetterla: Smettila di chiacchierare! — în ce tea ză cu f lecăr itu l !avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — P e c i n e e ş t i s u p ă r a t ? ;

Ce l'hanno con me? — Sîn t sup ăra ţ i pe m ine ?

pagarla grossa: — La pago grossa — Plă tesc cu vîrf ş i în de sa t .vincerla: — Chi la dura la vince — Cine ins is tă c îş t igă.

P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne, ci, vi

§ 90 Carac ter i s t i c pen t ru l imba i t a l i ană es te fap tu l că un numărde t re i par t i cu le a tone ş i anume: ne, ci, vi, i nva r i ab i l e , po t î n l ocu i anu mite s in tagme cu di fer i te ro lur i în propozi ţ ie .

Ia tă , pe r înd , cazur i l e de fo los i re a le aces to r par t i cu le :A. Par t i cu la p ronominală ne se foloseş te:1) Cînd ne r ep rez i n t ă compl emen t u l i nd i r ec t i n t rodus cu p repoz i ţ i a

di. în acest caz ne inc lude şi p repozi ţ i a care in t r o d uc e com plem entu l ;

106



n u s e t r ad u ce î n l im b a r o m ân ă : Dove saranno i tre s p o r t i v i ? Non n eabbiamo ricevuto ancora notizie — Un de-o r f i ce i t re i spo r t iv i ? î n c ăn-am pr imit veş t i de la (despre) e i . Serenella è buona: tutti n e parlanoiene. — Serenel la es te bună , to ţ i o vo rbesc de b ine .

2) Cînd se su bs ti tu ie di + grup nominal în care di conferă senspa r t i t iv g rupu lu i nom ina l ; d in aces t pun c t d e ved ere deoseb im t r e i

cazu r i :a) di f ace par te d in a r t i co lu l pa r t i t iv ca re în so ţeş te numele : del,dello, della, delV, dei, delle, degli: Comprai delle fragole e n e mangiai — Axa.•cumpărat căpşuni ş i am mîncat (d in aces tea) .

b ) secven ţa di -f- grup nominal ap a r e d u p ă cu v in t e cu s en s can t i t a t i v d e t i p u l : una parte, un mucchio, un po\ un sacco, un centinaio,due terzi e t c . : Vuoi del caffè ? No, oggi n e ho bevuto una decina. — Vr e icafea? Nu, az i am băut vreo zece (cafele) .

c ) secven ţa di + grup nominal apa re dup ă p ro nu m e indef in ite ca :

alcuni, certi, taluni, qualcuno e t c : Che belle rose; dammene qualcuna!—Ce t r andaf i r i f rumoş i ! Dă-mi c î ţ iva . In toate cele t re i cazur i ne nu set r a d u c e î n r o m â n ă .

3) Cînd ne subs t i tu ie a t r ibu tu l gen i t iva l in t rodus de p repoz i ţ i adi: Cam minava mangiando delle ciliege e n e buttava i noccioli per la strada — Mergea mîncînd c i reşe ş i arunca s îmbur i i ( lo r , aces tora) pe s t radă.

4) Cînd ne subs t i tu ie complemen tu l ind i r ec t in t rodus cu p repoz i ţ i ada: Il film è stato interessante e io n e ho imparato molto —{ho i m p a r a t omo l to dal f ilm) — A fost un f ilm in te re sa nt şi eu am î n v ă ţ a t m u l t ( d inel) . Aces t com plem en t p oa te avea va loare de adv erb de loc , ind ic îndîn d ep ă r t a r ea s au d e s p r in d e r ea d in t r - u n l o c . P r ep o z i ţ i a da co r e s p u n d eîn aces te cazur i p repozi ţ i i lo r de, din, de la, de pe: Se n e parti sconsolato— A plec at dezo la t (de aco lo , d in acel loc ) : Andandosene prese congedoda tutti — Plecînd (de aco lo) ş i -a luat rămas bun de la to ţ i . (Nu seface t r aducerea în română n ic i în aces t caz) .

5 ) P a r t i cu l a p r o n o m in a l ă ne in t r ă în combina ţ ie cu fo rmele mi,ti, gli, le, ci, vi p r ecu m u r m ează , d ev en in d : mi + ne —> me ne; t i ++ n e —* te ne: si -f- ne —• se ne; gli + ne —» gliene; le + ne —»• gliene;ci + ne —> ce ne: vi -f- ne —»• ve ne.

Mi parla di queste poesie — m e n e parla — îm i v o r b eş t e d e s p r eaces te poez ii — îm i v o rb eş t e (desp re e le ). Le comprerò qualche libro —gl iene comprerò — î i voi cu m p ă r a c î tev a că r ţ i — î i v o i cu m p ă r a ( d in-acestea).

6) Ne se combină ş i cu pronumele ref lex ive mi, ti, si, ci, vi care•devin: me ne, te ne, se ne, ce ne, ve ne;•andarsene — a p leca (d in tr -un loc , a se duce de aco lo) : me ne vado— mă duc ; ce ne andiamo—ne ducem, p lecăm ; t e ne vai— te du ci ;ve ne andate — vă du ceţ i , p lecaţ i ; se ne va — se duce ; se ne vanno —

s e d u c , p l e a c ă ;



7) Ne se mai combină cu par t i cu le le adverb ia le ci, vi ca re d ev in :ce ne, ve ne: Metto dei libri sul banco — Pu n că r ţ i pe bancă , C i metto deilibri — Pun (pe aceas ta) căr ţ i , Ce ne metto — P u n c ă r ţ i.

B . Particulele ci ş i vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă înp ro p o z i ţ i e , d u p ă cu m u rm ează :

1) Particula pronominală ci (mai rar vi) în locu ieş te un g rup fo rmatdin prepozi ţ ia a , in , su + un substantiv (care nu t re bu ie să f ie în da t iv) :Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeş te - te l a cuv in te le mele ! ; Ci rifletto !(sulle tue parole ) — M ă gîndesc ( la cu vinte le ta le ) ; Riesci bene in matematica ? — Sta i b in e l a m a tem a t i că ? No, non ci riesco — Nu, nu s ta ub ine ( l a matemat ică) ; Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te g în d eş t il a ca ie te le mele de no t i ţ e? ; Sì, ci penso — D a , mă gîndesc (la ele).

NOTĂ:Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul

indică un obiect, un lucru, dar nu o fiinţă. Atunci cînd substan tivul se referă la

fiinţe, grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal:Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama. Penso a lei — Mă gîndesc la ea.

2) Atunci c înd ci în locuieş te un grup format d in a -f- substantivcu funcţ ia de adverb de loc, ci are func ţ ie de par t i cu lă adverb ia lă . îngenere ci ara tă ap rop ierea , i a r vi depărtarea , dar de cele mai mul te or i sefoloseşte ci, în t imp ce vi se fo loseş te m ai mu l t d in mo t ive de eufonie: Vadoal parco spesso — Mă duc adesea în parc ; Ci vado spesso — Mă duc adesea(în acel loc) ; Vi sono molti alberi — Sînt mulţ i copaci (acolo, în acel loc).

In n ic i o s i tuaţ ie ci (sau vi) n u se t r ad u ce în ro m ân ă .

3 ) Par t i cu la ci (sau , mai rar , vi) t r a n s f o r m a t ă î n ce (sau ve) p reced ăfo rmele a tone în acuza t iv , lo, la, li, le ş i p a r t i cu l a p ro n o m in a l ă ne: Mettola matita sul banco —» Ce la metto. —> Pun cre ionu l pe bancă —> l i pu n ;Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. — Pu n b r icege le în b uz un ar—* l e pun ; Metto delle ciliege sul tavolo —* Ce n e metto. — Pu n n i ş t ec i reşe pe m asă — Le p un .

4 ) Par t i cu le le adverb ia le ci, vi se pot combina cu verbele ref lexivepronominale sau cu pronumele ref lexive fără să sufere vreo modif icare .Pozi ţ ia aces tora d i feră în funcţ ie de persoană. La persoana I p lural apare

n u m a i p a r t i c u l a vi (spre a se evi ta în t î ln i re a par t icu lei ci cu reflexivul ci).io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc.tu ti ci trovi sau tu v i ti troviegli ci si trova egli vi si trova

noi vi ci troviamovoi vi ci trovate

essi ci si trovano sau essi vi si trovano5) Part iculele pronominale ş i adverbiale , a tunci c înd s în t s ingure,

au aceeaş i poz i ţ i e fa ţă de verb ca a tu tu ro r fo rmelo r a tone :

a ) S tau îna in tea v erbu lu i l a : ind ica t iv , con jun c t iv , cond i ţ iona l ,im pe ra t iv (pers . a I l I - a sg . ş i p i .) ; Non ci vado; — n u m ă d u c ; che non

108



ci vada — să nu se du că ; non ci andrei — nu m-aş duce ; non ci vada — sănu vă duceţi (dvs.) ; non ci vadano — să nu vă du ceţ i (dvs .) .

b ) S tau după ve rb la : ge runz iu , in f in i t iv , impera t iv (pe r s . a I i - a sg .ş i I , a I i -a pi . ) : Andandoci; d u c î n d u - m ă ; non voglio andarci; — nu v r e a usă mă duc ; vacci — du -te (acolo) ; non andarci — nu te duce ; andiamoci — să mergem ; andateci — duc e ţ i - vă ; eccoci — i a t ă - n e .

PRONUMELE DE POLITEŢE

§ 91 Atunc i c înd ne adresăm unui in te r locu tor se fo loseş te pe r soanaa doua (s ingular ş i p lura l) . Tu se foloseşte a tunci c înd ne adresăm unorpersoane aprop ia te ( rude , cop i i , p r ie ten i ) . Voi se foloseşte în l imbajulcom ercia l , a r t is t ic şi în bi ro ur i ; se t ra du ce pr in dumneata, şi familiar,

mată. Nu es te foa r te f r ecvent : Voi siete un uomo coraggioso — D u m n e a t aeşt i un om cura jos ; Voi sembrate una brava ragazza — M ata pa r i a fio f a t ă bună . Lei, Ella (cu ma juscu lă ) s în t p ronume de po l i te ţe a t î t pen t rumascul in c î t ş i pen t ru femin in . P lura lu l p ronumelor Ella, Lei este Loro.Se t r a du c în rom ân ă pr in t r -o s ingură fo rmă , dumneavoastră pentru sg . ş ip i . , a b r e v i a t dv. sau dvs. Lei, Loro se folosesc în vorbirea directă . Cîndace ste pr on um e au fu ncţia de sub iect , ve rbele se folosesc la pers.a I l I - a sg . sau p i . : Lei, signore, legge molto bene— Dvs. , domnule , c i t i ţ i foa r te b ine ; Lei, signorina, sta leggendo attentamente — D v. , domni şoară , c i t i ţ i cu a tenţ ie ; Loro, signori, leggono male — Dv s. , dom nilor , ci t i ţ i r ău . Lei è stanco . — D vs . s înte ţ i obosi t ; Lei non è stanca? Dvs. nus în te ţ i obos i tă ? Loro sono allegre — Dv s. s înte ţ i vese le ; Loro non sonomolto allegre — Dvs . n u s în te ţ i foa r te vese le .

In cazur i le obl ice se folosesc formele corespunzătoare pronumelorpe r sona le lei, loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — V or be a m toc ma i de dvs . î n a c e s t mome n t ; E''venuta con Lei anche stasera ?A venit cu Dvs. şi în seara asta ? ; Mi rivolgo rispettosamente a Lei. — M ăa d r e s e z c u r e s p e c t d u m n e a v o a s t r ă ; Desidero tanto rivedere Loro —Doresc a t î t de mult să vă revăd (pe Dvs.) . Lei se foloseşte a t î t pentru

un inter locutor mascul in c î t ş i feminin, făc îndu-se acordul adjec t ive lor saupar t ic ip i i lo r ve rba le con juga te cu aux i l ia ru l essere în funcţie de genulr e a l : Lei, signorina, non è attenta. — Dvs . , d o m n i ş o a r ă , n u s î n t e ţ i a t e n t ă ;Lei, signore, perché è venuto da me? —Dvs. , domnule , de ce aţ i veni t lam ine ?

Cînd formele a tone în acuza t iv p recedă un ve rb la un t imp compus ,par t ic ipiul perfec t se acordă cu genul rea l : Io L'ho veduto, signore —E u v - a m v ă z u t , d o m n u l e ; Io JJho incontrata, signorina, senza volerlo —Eu v-am în t î ln i t , domnişoa ră , f ă ră să v reau .

La plural se folosesc formele Li pent ru mascu l in ş i Le pent ru femin in , în func ţ ie de genul r ea l , a tunc i c înd pronumele e s te complement

109



di rec t : Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de a t î ţ i a an i ; IoLe conosco da molto — Eu v ă cunosc de mu l t .

Pent ru pronumele ca re a re func ţ i e de complement indirect in dativnu exis tă deosebi re de gen, acesta avînd unica formă Loro. Signorine,io parlo Loro francamente. — Do m nişoare lor , eu vă vorbe sc s incer ;Signori, io parlo Loro con rispetto. — Domni lor , eu vă vorbesc cu respec t .

P r e n u m e l o r Lei, Loro le corespund adject ivele posesive Suo, Sua,Suoi, Sue şi Loro Non m i piacciono le Sue parole — Nu-mi p lac cuvin te leDvs . ; Signora, Suo figlio è molto intelligente — Doamnă, f iul Dvs. es tefoar te inte l igent ; La Loro famiglia è molto unita — Fami l i a Dvs . e foa r t eun i t ă .

Ella este o formă care se foloseşte rar , doar în vorbirea oficială,protocolară . Dar ş i în această s i tua ţ ie pronumele Lei ia din ce în ce maimult locul lui Ella.

In ce pr iveş te o r togra f i a , se obse rvă că toa te pronumele de po l i t e ţ e ,în to a t e funcţi ile pe care acestea le pot a ve a — subiect , co m ple m en t

di rec t sau în dat iv , forme to nice sau a ton e — se scr iu cu m ajusc ulă ,chiar cînd acestea se află în poziţ ie encl i t ioă şi se unesc cu verbul : Possooffrirli® un caffè ? — P o t să vă ofer o cafea ? ; Vorrei dirLe che accettola Sua proposta. — Aş vrea să vă spun că accep t p rop un erea dvs .

Există astăz i însă tendinţa , d in ce în ce mai răspindi tă , de a scr ieaces te p ronume cu minusculă în toa te s i tua ţ i i l e : La cucina del ristoranteche le i dice di conoscere bene — Buc ă t ă r i a r e s t a u ra n t u l u i pe c a r e D vs .spuneţ i că o cunoaşte ţ i b ine .

Si i m p e r s o n a l ş i si p a s i v

§ 92 în afară de si pr on um e reflexiv, în i ta l ian ă există încă al tedouă forme de si însă cu valori deosebite:

A. Si impersonal rezu l t a t a l t r ansform ăr i i imperso na le a une i p r o-propoziţ i i cu subiect general şi nedefini t : Uno dice — Unu l spun e —Si dice — Se spun e . Transfo rmarea se ap l i că nu m ai une i p ropoz i ţi i ca reare verbul la persoana a I l I -a s ingular ş i constă în înlocui rea subiectuluinedefini t cu si . Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate săa pa ră i nde pe nde n t . Si impersonal nu indică nic i genul nic i numărul ,iar t ransformarea impersonală nu se poate apl ica decî t in cazul în careverbul ce re în mod normal un subiec t an imat : Uno balla — U n u l d a n sează — Si balla — S e da nse a z ă ; Uno canta — U n u l c ìn ta — Si canta —Se c ì n t a ; Nel gioco si vince e si perde. — L a joc se cîşt igă şi se pierde.Si impersonal , pr in analogie cu si re f l ex iv , se cons t ru ieş te în to tdeaunacu auxi l iarul essere, indi ferent de auxi l iarul cerut în mod normal de verb ;Uno ha parlato — Un ul a vo rb i t — S i è parlato — S-a vo rb i t ; Uno hafatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcu t .

Dacă s i impersonal i n t ră în combina ţ i e cu forme re f l ex ive aparen teexpr imate pr in si ( l a pe rsoana a I l I -a s ingula r ) , si impersonal se t ransfor

mă în ci, în t imp ce si reflexiv î ş i păst rează forma: Ci s i lava — N e spa

l lo



l ăm; Ci s i accorge — Ne dăm seam a / î ţ i da i se am a; Ci se ne va — Sepleacă .

Verbele care se const ruiesc cu essere impun, în contextul lu i s iimpersonal , fo rma de mascu l in p lu ra l l a par t i c ip iu : Uno è partito —Si è partiti — S-a plecat ; Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a re gre ta t ;Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă, s -a observa t .

B . Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţ ia care trebuie să fiet ra ns fo rm ată în p ropoz i ţ i e imp ersonală ex i s tă un com plem ent d i rec t —difer i t de subiect : Uno vede ii mare — Si vede ii mare — S e v e d e m a r e a .In a ces t ca z : a ) com plem entu l d i rec t dev ine sub iec t g r am at ica l ;b) se im pu ne acordu l v erb ulu i (ca re dev ine ref lexiv-pas iv) ; c) form asi e s t e n u m i t ă si pasiv . Acest sens de pas iv es te ş i mai evident , c îndcomplementu l d i rec t (deven i t sub iec t ) es te l a persoana a t re ia ( s ingu larsau p lura l ) ş i es te expr imat p r in t r -un subs tan t iv : S i vede la casa — Sevede casa ; Si vedono le colline — Se vă d dealur i le . A t î t s i impersonalcît şi si pasiv pot ocupa două pozi ţ i i în funcţ ie de s t ructura grupuluiverba l d in p ropozi ţ i a căre ia i se ap l i că t rans formarea : ad ică pozi ţ i a lu isi depinde de fo rmele a tone de care es te p recedat verbu l .

1. Si ş i va r i an t a poz i ţ i ona l ă ci (v. § 90,4) se află în ai nt e a ve rbului precedat la r îndul său de ne, si, se ne. Îna i n t ea l u i ne, si i mper sona ld e v i n e se : Uno n e crede — Se ne crede — Se crede ; Uno n e parla —Se ne paria — Se vo rbeş t e ; îna in tea lu i si (reflexiv) sau se ne, si i mper sona ld e v i n e ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — T e r ă t ă c e ş t i / t e p i e r z i ;Uno se ne va — Ci se ne va — Se p leacă .

2. Si impersonal es te p recedat de o r ice a l t ă fo rmă pronominalăatonă sau de or ice combinaţ ie de forme atone (cu excepţ ia celor indicatela punctu l 1 ) . In aceas tă pozi ţ i e si impersonal nu suferă nici o modif icare .

acuzativ -f- dativ

Uno lo sgrida — Cine va îl ce ar tă — Lo si sgrida — Este cer ta t (acuzat iv) ; Uno l a mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Es t e mî n -

ca tă (acuza t iv ) ; Uno m i dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mise spune (dat iv ) ; Uno t i paria — Cineva î ţ i v orbe ş te — Ti si paria —Ţi se vorbeş te (da t iv ) ; Uno gli spiega la lezione — Cineva î i expl ică lecţ ia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţ ia ; Uno ci offre una sommaingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente —Ni se o feră o sumă mare ; Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spuso mi nc i ună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o m i n c i u n ă .

dativ + acuzativ

Uno me lo dice — Cineva mi -o spune — Me lo si dice — Mi se spune(aceas ta) ; Uno te la dà — Cineva ţ i -o dă — Te la si dà — Ţi se dă



(acest lucru, aceasta) ; Uno glielo spiega — Cineva îi expl ică acea sta —Glielo si spiega — I se exp lică (acea sta) ; Uno ce la offre — Cineva ne-o»oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest luc ru, ac ea sta ) ; Uno ve lo porta —Cineva v-o aduc e — Ve lo diporta — Vi se ad uc e (aceas t a , a ce s t l u c r u )

NOTĂFormele neaccentuate lo, la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ,,

fiind sinonime cu ciò .. aceasta, acest lucru.§ 93 Exe mp le de const ruc ţ i i cu si pasiv: Improvvisamente si videro

(furono viste) alcune stelle — Din t r -oda tă s -au văzu t c î t eva s t e l e ;Si biasima no (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azionigloriose — Sînt co nd am na te greşel i le şi s înt lă ud at e a cţ iun i le glorioase ;.Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — A n u m i temedicamente se ag i tă mai îna in te de a le fo los i . Si p a s i v p o a t e s ă a p a r ăîn poz i ţ ie enc l i t ică în une le formulăr i de t ipu l : Cercasi macchina dacucire — Se cau tă m aş ină de cusu t ; Acqu istasi villetta con giardino —Se cumpără (de cumpăra t ) v i l i şoa ră cu g răd ină ; Affittasi camere amm obiliate — De închi r ia t camere mobi la te . Combina ţ i i le lu i si cu a l te formepronomina le a tone nu apar n ic ioda tă în poz i ţ ie enc l i t ică .

Uno ci trova da lavorare — Cineva găseş te de lucru — Ci sitrova da lavorare — Se găseşte de lucru ; Uno vi canta — Cineva cìn ta —Vi si canta — Se c ìn ta .

D u p ă c u m r e z u l t ă , si impe rsona l ( sau pas iv ) nu despa r t e ce l e l a l t ecom bin aţ i i de forme aton e, ci , f ie le pr ec ed ă (ca în pu nc tu l 1) , f ie le u rm e ază (ca în punctul 2) .

PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE§ 94 Din punc t de vede re fo rma l p ronume le poses iv e s t e iden t i ccu ad jec t ivu l poses iv . Ad jec t ivu l e s t e în so ţ i t î n to tdeauna de un subs tan t iv la care se referă . Questo è il m io scopo. — A c e s t a e s t e sc opu l m e u .P r onum e l e s ubs t i t u i e , înlocuieşte s ub s t a n t i vu l c a r e a f o st e x p r i m a ta n t e r i o r . Questo è il tuo quaderno, ma questo è m io — Ac es ta es t e ca i e tu lt ău , da r aces t a e a l meu .

Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive

§ 95 Masculin

sg -

miotuosuonostrovostroloro

p i .

mieituoisuoinostrivostriloro

Femininsg.

m iatu asuanostravostraloro

Pi-

mietu esuenostrevostreloro

112



A . Adjectivele posesive se a f lă în to tdeauna în t re a r t i co l ş i subs tant ivul la care se referă : Marin è il m io compagno di banco — M arin es tecolegul meu de b a n c ă ; Non è giusta la tua decisione — Nu-i j u s t ă h o t ă -r î r e a t a ; Queste sono le m ie amiche. — Aces tea s în t pr ie tene le m ele .

Ar t ico lu l ho tă r î t poa te f i în locui t de : ciascuno, -a — fiecare, sau

ogni — fiecare , a tunci c ind substant ivul se af lă la s ingular , ş i de questo, -a,-i , -e, quello, -a, -i, -e ind i fe rent de nu m ăru l l a ca re se a f lă sub s tan t ivu l :Ciascuno m io amico — Fiecare pr ie ten a l meu ; Quella sua amica — A c e aprie tenă a e i , pr ie tena aceea a e i .

In t re ad jec t ivul poses iv ş i subs tan t iv pot f i in te rca la te :— adjec t ive ca l i f ica t ive : Marin è il m io caro compagno — Mar in

este colegul meu drag.— num era l e ca rd ina l e : / miei t re car i colleghi sono andati via —

Cei trei dragi colegi ai mei au plecat .— n u m e r a l e o r d i n a l e : Il mio secondo caro figlio è venuto da me —

Cel de-al doilea drag bă ia t a l meu a veni t l a mine .— t o a t e a c e s te a î m p r e u n ă : /miei primi tre cari compagni verranno-

stasera — Primi i mei t re i d ra gi tov ară ş i vor veni în as tă sea ră .în t r e ad jec t ivul poses iv şi su bs tan t iv p ot fi in te rca la te — pe nt r u

a în tă r i sensul de posesie — adjec t ivele proprio şi stesso, fho visto coni miei propri occhi — Te-am văzut cu propr i i i me i ochi . Sono le sue stesseparole — Sînt ch ia r cuv in te le lu i , p ropr i i le lu i cu vin te .

Une or i stesso î ş i poate schimba pozi ţ ia : c înd precedă posesivul , ,s e t r a duc e p r in „ a c e l a ş i " : Indossava lo stesso vesti to — P u r t a a c e e a ş irochie ; Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte a le ta le .

Mai es te considera t adjec t iv posesiv altrui — al , a , a i , a le a l tuia .E s te un ad jec t iv poses iv indef in i t şi invar iab i l , înso ţ i t în to td ea un a de a r t ic o l ho t ă r î t . Po a t e fi s i t ua t î na in t e sa u dup ă su bs t a n t iv : Questo è il lavoroaltrui — As ta - i m un ca a l t u i a ; Non voglio l'altrui lavoro — N u v r e a um u n c a a l t u i a ; Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sî nt idei le-a l t u i a .

Cînd substant ivul es te la s ingular , posesivul poate f i precedat dear t icolele n e h o t ă r î t e : un, una; Un mio conoscente — U n c unosc u t a lmeu ; Una tua bugia cambiò tutto — O minc iună de -a t a a s c h imba tt o t u l .

în t r e a r t i co lu l neh ot ă r î t şi ad jec t ivul poses iv m ai poa te fi in t ro du sa d je c t i vu l ne ho tă r î t certo Una certa sua confidente — O oa re c a re c onfidentă a sa .

Posesivul loro are o s ingu ră form ă , ind i fe rent de genul ş i num ăru l '

ob i e c tu lu i pose da t : Questo è affar loro — A s t a -i t r e a b a l o r ; Il loro canto'si sentiva lontano — Cîntecul lor se auz ea p î n ă d e p a r t e .Locul lui suo, sua poa te f i lua t de formele : di lui, di lei pe n t ru a s e

evi ta confuzi i : Ho visto il nonno e la nonna; la sua salute non è buona —



I -am văzu t pe bun icu l ş i pe bun ica ; s ănă ta tea sa nu es te bună . Darla sua salute se poate referi a t î t la il nonno cît şi la la nonna; spre a seevi ta confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — S ă n ă t a t e alui nu es te bu nă sau La di lei salute non è buona — Sănă ta tea e i nu

e s t e b u n ă .

B . Pronumele posesive. Sînt ace lea care indică a t î t posesorul unuiobiec t c î t ş i obiec tul posedat ; ele indică în acelaşi t imp persoana ş inumăru l posesoru lu i (unu l s au ma i mul ţ i ) marc înd to toda tă acordu l îngen ş i număr cu obiec tul posedat . Pronumele poses ive s în t formate cua ju to ru l a r t i co lu lu i l io tă r î t : La mia gomma è andata perduta, h o n la tua —Guma mea s -a p ie rdu t , nu a t a .

Formele de mascu l in p i . i miei, i tuoi, i suoi — ai mei, ai tăi, ai săip resupun subs tan t ive le : rude le , fami l i a , pa r t i zan i i e t c . : Tanti cari salutiai tuoi — Cele m ai d rag i salu tări a lor tă i ; I miei stanno bene — Ai meis în t sănătoş i .

în unele s i tua ţ i i , pronumele poses ive au dobîndi t un sens specia la tun c i c înd sîn t fo los it e fă ră an tece den t — dup ă cum urm eaz ă : Il mio —Averea , bunul meu, ceea ce îmi apar ţ ine ; Il — tuo A v e re a , b u n u l t ă u ,ceea ce i ţ i apa r ţ ine ; Il suo — Av erea , b un ul său , ceea ce îi a p ar ţ i n e ;Pagherai del tuo ? — Vei p lă t i d in ban i i tă i , d in av ut ul tă u ?

E x p re s i a dalla mia (subînţe legîndu-se dalla mia parte) s e t r a d u c eprin „ d e p a r t e a me a " : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de par tea m ea ?

Expres i i le delle mie — de-a le mele , delle tue — de-a le ta le , delle sue —

de-ale sa le , pot în locui subs tant ive ca : „ fapte , născoci r i , i sprăvi" e tc :Questa è una delle solite sue — A sta- i u n a din i sprăvi le sa le obişnui te .

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE

§ 96 P r o n u m e l e d e m o n s t r a t i v e substituie u n s u b s t a n t i v r e f e r i n d ms e

la apro pierea sau dep ăr tar ea fa ţă de vo rbi t or , în t im p ce adjec t ive le dem o n s t r a ti v e determină un subs tant iv , spec i f ic înd apropierea sau depărta rea fa ţă de vorbi tor i . Demonstra t ive le nu prez intă d i ferenţ ie r i de persoană , în t ruc î t f igurează numai la persoana a t re ia . După locul ş i funcţ ialo r în f rază se po t sub împăr ţ i , după cum urmează :

A. — de m on stra t iv e care se referă la f iin ţe şi la obiec te (pro num eş i ad jec t ive ) : questo, codesto, quello.

B . — dem on s t ra t iv e ca re s e re fe ră nu m ai la pe rsoane (p ro num e) :

costui, colui, questi, quegli.IU



A . Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot f i a t î tp ronume c î t ş i ad jec t ive : va r iază în func ţ ie de gen ş i număr ş i p rez in tău r m ă t o a r e l e f o r m e :

Singularmasculin ! feminin

questo — a c e s t a

codesto — a c e s t a

quello — ace la

questa —a c e a s t acodesta —a c e a s t aquella — a c e e a

Pluralmasculin

questi —aceş t iacodesti —aceş t iaquelli — a c e ia

feminin

queste —a c e s t e acodesta —a c e s t e aquelle — acelea

Questo, -a, -i, -e expr imă apropie rea în spa ţ iu ş i în t imp fa ţă de vor

b i to r : Prendi questo gesso — Ia c re ta as ta ; Questa notte ho fatto unbel sogno — în noa p te a a s t a , a z i -noa p te , a m a v u t un v is f rumos .Forma fe min ină questa se p re sc u r t e a z ă de ve n ind sta in cuvin te le

c o m p u s e : Stamattina — A z i - d i m i n e a ţ ă ; Stamani — A zi - d i m i n e a ţ ă ;Stasera — A s t ă - s e a ră ; Stanotte — A z i - n o a p t e ; Abbiam o ricevuto il telegramma s tase ra alle otto — Am pr im i t t e l e g ra m a a s t ă - se a ră l a o ra op t .

Codesto, -a, -i, -e expr imă apropie rea în spa ţ iu ş i în t imp fa ţă de ce lc a r e a s c u l t ă : Portami codesto quaderno — Adu -mi a c e s t c a i e t .

NOTĂ:

Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar; practic, sistemul pronumelordem onstrative, folosite at ît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte, se reduce la celedouă forme questo, quello.

Quello, -a, -i, -e exp r im ă d ep ăr t a re a în t im p ş i în spa ţ iu , a t î t fa ţă devorbi tor c î t ş i fa ţă de ascul tă tor : Quel bosco è molto grande — P ă d u r e aa c e e a e foa r t e ma re ; Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor maiîntoarce acele seri f rumoase . Quello urme a z ă norme le a d j e c t i vu lu ibello a tunc i c înd e s t e î n so ţ i t de un subs t a n t iv : quel cane, quel foglio;quello scolaro, quello zucchero, quel l ' arco ; que i cani, quei fiori; quegliscolari, quegli zoccoli, quegli amici (vezi §61).

Cînd se re fe ră l a pe rsoane sau luc rur i menţ iona te an te r ior questoi nd i c ă u l t imul e l e me n t me n ţ iona t , i a r quello î l ind ică pe pr imul : Hofatto il componim ento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile,questa Vho trovata piuttosto difficile — Am fă c u t c om pune re a şi a m învă ţa t l ec ţ ia : aceea e ra des tu l de uşoară , a s ta însă mi s -a pă ru t cam grea .

NOTĂ:Questo poate fi întărit de qui sau qua; Codesto poate fi întărit prin costì sau

costà; Quello e întărit de lì sau là . Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde unadverb: questo qui, questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì, codesto costà —acesta de aici; quello lì , quello là — acela (ăla) de acolo (colo).



Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte)'questo are un corespondent opozant, altro, precedat de ar t icolul hotăr î t ; l'altro —ce lă la l t ; Valtra — cea la l tă ; Non è questo il quadro, è l'altro — Nu asta e tabloul ,e celăla l t .

Questo, codesto, quello s înt f ie pronume, f ie adject ive ş i se referă a t î tla fi inţe cî t şi la obiecte.

Adjectivele dem onstrative nu sint niciodată însoţite de articol

De mons t ra t i ve l e s t a u î na in t e a • subs t a n t ive lo r ş i a t u tu ro r de t e rmi nanţ i lor acestuia (adject ive ca l i f ica t ive , posesive , cardinale ş i ordinale)în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Ac eşt i ver i a i me i ;Quella sau_ amica — Pr ie te na aceea a e i ; Quel primo motivo — Acelp r im mot iv ; Que s t e tre parole — Ac e s t e t r e i c u v in t e : Tutta questaroba — T o a t e a c e s t e l u c r u r i ; Ambedue queste macchine — A m î n d o u ăaces te maş in i .

B . Demon strativele care se referă num ai la persoane , sint num aipronume; a u f o r m e l e u r m ă t o a r e :

SingularMasculin

costui — a c e s t a

colui — ace laquesti — a c e s t aquegli — ace la

Feminin

costei —

a c e a s t acolei — a c e e a

PluralMasculin

costoro —

aceş t iacoloro — ace ia

Feminin

costoro —

a c e s t e acoloro — ace lea

La p lura l d i spare opoz i ţ i a de gen: costoro — ă ş t i a , a s t e a ; coloro —ăia, alea, folosindu-se a t î t la m asc ulin cî t şi la fem inin : Non voglio averea che fare co n costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăş t ia (as tea) .

Costui şi colui a u o n u a n ţ ă u ş o r p e i o r a t i v ă . L i m b a c o n t e m p o r a n ăt inde să l e în locuiască pr in questo, quello. Colui, colei, coloro nu ma i a unua n ţă pe io ra t i vă a tunc i c înd s în t u rma te de p ronume le re l a t i v che:Colui che grida — Acela ca re s t r igă ; Colei che sta ballando — Ac e e a c a red a n s e a z ă ; Coloro che vi scrivono — Aceia ca re v ă sc r iu . Form ele coluiche e tc . po t f i în locui te pr in pronumele re la t iv chi : Colei che non vuolparlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vre a să v orbeasc ă .

D e m o n s t r a t i v e l e questi — ace s ta ş i quegli — a c e la s în t p ron um e c a rese referă numai la persoane ş i se folosesc doar pentru genul masculin

singular. Pot î nde p l in i numa i func ţ i a de sub ie c t î n nomina t iv : Demostene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano, quegli greco —D em osten e ş i Cice rone au fost do i m ar i or a to r i : ace s ta a fost rom an ,

1 1 6



acela , grec. Questi, quegli sînt forme care se folosesc m ai m u lt înl imba ju l l i t e ra r : în l imb a m od ernă t e nd in ţa e s t e de a fi î n locu i t e d equesto, quello.

C. Dem onstrativele neutre slnt :questo, quello, ciò — acest lucru, aceasta , ceea ce.

Formele de mascul in s ingular questo, quello mai pot fi folosite şiîn sens neut ru cu în ţe lesul de : acest lucru (fapt), aceasta, ceea ce: Non-dire questo ! — Nu spu ne (să nu spui) as ta ! Non è per quello ! — Nu- ipent ru as ta (a ia ) ; Chi ti ha fatto questo ? — C ine ţ i -a făcut as ta ?

Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — C e e ace spui e absurd. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţ i spun ce-a.u r m a t !

E x p r e s i a in quel di... după ca re u rmează un nume de loca l i t a t e se -t r aduce p r in : p rov inc ia , zona , t e r i t o r iu l . . . : In quel di Perugia— Inzona Perugie i .

Spre a indica forma neutră , se foloseşte mai frecvent ciò — a c e a s t a ,(acest lucru, acel fapt etc .) care este invariabi l : are numai forma de.mascul in s ingular ş i va loare numai de pronume: Ciò non mi va — A s t anu - m i c onv i ne ; Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-a i g ìnd i t .la as ta ? — Nu m-am g ìnd i t ; Ciò poa te f i u rma t de p ronumele re l a t ivche: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o m i n c i u n ă .

Formele questo ş i ciò cînd expr imă non- ins is tenţa , dec i c înd auvaloare neaccentua tă , pot f i în locui te de pronumele personale neaccent u a t e lo, ne, ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu v e d e aa c e a s t a . Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-aspus aceas ta , mi -a spus-o ; Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlatodi ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorb i t , mi-a spus despre ace asta ;Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato —S-a gìndi t la ( t reaba) as ta . Non sapeva questo, sau Non sapeva ciò-sau Non lo sapeva — Nu şt ia aceasta , n-o ş t ia .

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE

§ 97 Pronumele ş i adjec t ive le de ident i ta te au u r m ă t o a r e l e f o r m e :

MasculinSingular

stessom e d e s i m o

Plural

s tess im e d e s i m i

FemininSingular

s tessam e d e s i m a

Plural

s tessem e d e s i m e

117



Aces tea pot f i :

A . a d j e c t i ve de î n t ă r i r e : stesso, -a, -i, -e— î n s u m i , . . . ; medesimo,-a, -i, -e — însum i , . . .

B . a d je c t i ve ş i p ronume de mons t ra t i ve de i de n t i t a t e : s t e s so , -a, -i, -e

— ac elaşi , . .. ; med esimo, -a, -i, -e, — acelaşi , . . .A . Adjectivele de întărire s te s so ş i me de s imo s t a u î n t o td e a un a dup ă

p r o n u m e l e p e r s o n a le , d u p ă n u m e l e p r o p r i i , d u p ă s u b s t a n t i v e l e c ua r t i c o l ho t ă r î t s a u de t e rm ina t e de a d j e c t i ve de m on s t ra t i v e . D a c ă î nl imba română aces te forme se acordă în gen , număr ş i pe rsoană , ini t a l i a nă se a c o rdă numa i î n ge n ş i numă r .

io stesso — e u însum i io stessa — e u însă mitu stesso — tu însu ţ i tu stessa — tu însă ţ i

egli stesso — el însuşi ella stessa — ea însăşinoi stessi — noi înş ine noi stesse — noi însenevoi stessi — voi înş ivă voi stesse — voi însevăloro stessi — ei înşişi loro stesse — ele însele , înseşi

Exemple :

Gianni stesso me Vha detto — G iann i în suşi m i-a spus-o ; Voi•stesse Vavete scritto — Voi î n se vă l-aţi scris.

Adjec t ive le de în tă r i re mai pot s ta în t re un ad jec t iv poses iv ş i

un subs t a n t iv î n t ă r ind se nsu l a d j e c t i vu lu i : Questa è la tua stessa decisione — Aceas t a e p ropr i a t a h o t ă r î r e .Da c ă î n a c e l a ş i c on te x t stesso e s t e p l a sa t după subs t a n t iv , a tunc i

în t ă re ş t e s e nsu l subs t a n t ivu lu i : La m ia opera stessa — însă ş i ope ra me a ,-chiar opera mea.

N O T Ă :Medesimo se foloseşte mai rar în l imbajul actual ; î l întîlnim cu precădere în

textele mai vechi : Il giorno medesimo — în aceeaşi zi; Con se medesimo — Cu sineînsuşi.

B . Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso —ace laş i şi mede s imo — ace laş i se a f lă î n t o t de au na p las a te în t re a r t i co lş i subs t a n t iv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas ; Gli stessi orologi —Aceleaşi ceasuri ; La m e d e s i m a bugia — Ac e e a ş i m inc iună ; Le me de s ime•bugie — Aceleaşi m inc iun i .

C înd subs t a n t ivu l e s t e p re c e da t de un pose s iv , de mons t ra t i vu l(preceda t l a r îndul său de a r t i co l ) l e va preceda pe amîndouă : La tuacugina —• La s tessa tua cugina — Aceeaş i ve r i şoa ră a t a ; Il suo adetto —Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct a l său ; La sua casa — L a m e d e s i m asua casa — Aceeaşi casă a sa .

Lo stesso po a te av ea şi func ţ ie a dv er b i a lă ; în aces t caz se t ra du cep r i n : oricum, tot: Anche se non vuoi, io parto lo s tesso — Chiar dac ă nu



vre i , eu to t p l ec ; Lo stesso poa te căpă ta un sens neu t ru , co re spunză to rd e m o n s t r a t i v u l u i ciò, ş i se t raduce pr in acelaşi lucru, fapt: Gli dissi lostesso — l-a m spu s la fel , i -am spu s acelaşi lu cru ; Fa lo s tesso — Totaia e (e acelasi lucru) ; Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am p ă ţ i tla fel.

PRONUMELE RELATIVE

98 Pronumele re l a t ive au u rmă toa re le fo rme :

Che — careIl quale , la

Chi — cineQuanto,O n d e -

; cui (pentru cazuri le obl ice)quale, i quali, le quali —

quanta,cu care

quanti, quante — cî t ,din care

care

ci tă , citi , cì te

în tr u cî t f iecare din a ces tea prez in tă aspec te deosebi te , vor f i t ra t a t e p e r î n d :

C H E

§ 99 Este pronume invar iab i l , dec i se fo loseş te pent ru ambelenumere ş i genur i . Poa te avea func ţ i i s in tac t ice d i fe r i te în subordona tă :Che în cazul nomina t iv ş i acuza t iv : Le rose che sono nel parco hannoun profumo soave (N) — Trandaf i r i i care sînt în parc au un parfum suav •Le rose che hai visto sono profumate (A) — Tra ndaf ir i i pe care i -ai vă zu ts în t pa r fuma ţ i .

în i ta l iană, spre deosebire de l imba română, nu se face nic i o dist inc ţ i e în t re che folos it la no m ina t iv sau la acuza t iv , în t r uc î t l imb a i ta l iană nu a re o carac te r i s t ică a acuza t ivulu i .

Che mai poa te f i p receda t ş i de un demons t ra t iv sau de un p ronumed e i d e n t i t a t e : questo che — acesta care , quello che — acela care , lo stessoche — ace laş i ca r e : Quello che piange — Acela care p l în ge ; Questa chevedi ora — A sta pe care-o vezi a cum ; Lo stesso che ieri mi diede unabiro — Acelaşi care ier i mi-a dat un pix.

Che poa te f i subs tan t iva t î n expre s i a gran che — m are lu cru , c ineştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — N u î n ţ e legeau mare lucru din ceea ce se spunea.

119



CUI

§ 100 P e n t r u cazurile prepoziţionale, inc lus iv pent ru geni t iv ş ida t iv , se fo loseşte pro nu m ele re la t iv inv ar iab i l în nu m ăr şi gen cuipreceda t de prepoz i ţ i i . Aceas tă formă nu a re n ic ioda tă va loare desubiec t sau de complement d i rec t . Se t raduce pr in că ru ia , a l , a , a ia le că ru i e tc . ; de /cu / în /pe nt ru ca re : / / libro di cui ti ho parlato — C a r t e a

de care ţ i -am vo rbi t ; La casa in cui abitate — Casa în care locu i ţ i ;Il progetto a cui accennavo — Proiec tu l l a ca re m ă re fe ream ; Gli amicicon cui ha fatto la gita — Prie ten i i cu ca re a făcut excurs ia ; Le ideeper cui combattiamo — Ide i l e pe n t ru c a re l up t ă m.

D a r cui mai poa te in t ra în cons t ruc ţ i i spec i f ice cu a ju toru lprepozi ţ i i lor di, in, con, per e tc . In aceas tă s i tua ţ ie cui es teîn to tde a u na p re c e da t de a r ti c o lu l ho t ă r î t şi u rm a t de sub s t a n t ivu lca re reprez in tă obiec tu l poseda t . La r îndul său , subs tan t ivul ca rereprez in tă obiec tu l poseda t poa te f i : l a cazul nominativ: La ragazza, l a

cui madre èpittirice, partirà oggi — F a t a a c ă r e i m a m ă e s t e p i c t o r i ţ ă ,va p leca as tăz i ; la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre hoconosciuto bene— Fa ta pe a l c ă re i t a t ă l - a m c unosc u t b ine ; dativ: Ilgiovane al cui padre ho offerto un libro — Tînă ru l t a t ă lu i c ă ru i a i -a moferi t o carte ; sau la a l te cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padreti ho parlato — Şcola ru l despre a l că ru i t a tă ţ i -am vo rbi t ; Lo scolarocon il cui padre ho parlato — Şcolarul cu a l cărui ta tă am vorbi t ; Loscolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobo lli — Şco larul de la alcă ru i t a tă am pr imi t t imbre le . Toa te exemple le de mai sus pot f i în lo

cui te prin formele del quale, dai quali, nella quale, etc. (v. § 101).La cazur i le prepoz i ţ iona le cui es te preceda t de prepoz i ţ i a cores punz ă toa re c a z u lu i ş i e s t e s i t ua t ime d ia t după subs t a n t ivu l d in re ge n tala care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — F i l m u ldespre ca re mi-a i vorbi t nu mi-a p l ă c u t ; Le stanze in cui viviamo noidispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun defe re s t re ma r i ; Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ide i l e pe n t ruc a re l up t ă m s în t nob i l e .

L a d a t i v f o r m a a cui ( fo los i tă cu precădere în l imba ac tua lă ) poa te

fi înlocui tă de cui fără prepozi ţ ie (folosi tă mai rar) .Il signore a cui ho pa r l a toIl signore cui ho pa r l a to Domnul c ă ru i a i - a m vorb i t .

IL QUALE, I QUALI, LA QUALE, LE QUALI

§ 101 Sînt pronume re la t ive ca re se acordă în gen ş i număr cusubs tan t ivul . Aces te forme î l po t în locui pe che, a şa c um s-a v ă z u tm a i sus . Se t r a d uc în l imb a rom â n ă p r in care. F o r m e l e p e n t r u n o m i -



nat iv s în t ident ice : il (la ) quale — singu lar ; i (le ) quali — plura l : IIfanciullo, il quale è vicino a te, è mio fratello — Copilul care este l ingăt i n e , este f ra te le meu.

Pent ru cazur i le genitiv, dativ şi prepoziţional se folosesc formeledel quale, al quale, dal quale, sul quale, nel quale, con il quale, per ilquale e tc . : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco, sono i miei fratelli —Copiii al căror joc î l priveşti sînt fraţi i mei. Le fanciulle alle quali ri

volgi la parola, sono le mie sorelle — Copilele c ăro ra te a drese zi sînt surori le mele.Atunc i c înd il quale se a f lă la geni t iv , es te în to tdeauna p lasa t

după subs t an t ivu l ca re r eprez in t ă ob iec tu l poseda t : Ecco la signora,la borsa della quale è stata perduta — I a t - o p e d o a mn a a căre i poşe tăs -a p i e rdu t .

C H I

§ 102 Chi — cine ; es te inv ar iab i l ; p oa te echiv a la cu formele com p u s e colui che, colei che, quello che, quella che, colui il quale, colei laquale şi poate f i înlocui t de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che)mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (ace la/ace ea care) va şt is ă -m i r ă sp u n d ă v a p r i m i o n o t ă b u n ă ; Chi non è contento se ne vada— Cine m i e mul ţumi t să p l ece . Chi mai poate echiva la cu formac o m p u s ă uno che, cu sens nedefini t : chi (uno che) non lavora non mang ia— Cine (unul care) nu mu nc eşte nu m ăn înc ă ; Chi è saggio tace — Cinee î n ţ e l ep t t ace .

In p rove rbe chi are de asem eni sens ne def in i t : Chi semina ventoraccoglie tempesta — Cine seam ănă v în t cu lege fu r t u n ă ; Chi due lepricaccia, Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă do i i epur inu p r inde n i c iunu l .

QUANTO, QUANTI, QUANTA, QUANTE

§ 103 Este un p ronume demons t ra t iv - re l a t iv , deoa rece cons t i t u i eun rezu l t a t a l fuz iun i i d in t re demons t ra t ivu l quello, -a, -i, -e, p r e c e d a td e d e t e r m i n a n t u l tutto, -a, -i, -e ş i p ronumele re l a t iv ch e (sau il quale).Poate f i deci înlocui t de tutto quello che, tutto ciò che. In aces t cazdob îndeş te un sens neu t ru ; se t r aduce p r in tot ceea ce: Hai capito quantoho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţ i -am spus ? ; Ho detto quanto basta —Am spus c î t t rebuie ( to t ceea ce t rebuie) .

La feminin se foloseşte rar .La p lura l , quanti (quante ) poate f i subst i tu i t de tutti quelli che —

toţ i ace ia care , tutte quelle che — to at e ace lea care sau de tanti quanti —

121



at î ţ ia c î ţ i , tante quante — a ţ î t e a c î t e : Sono in malafede quanti (tuttiquelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţ i (aceia) care susţ ina s t a ; Furono promossi t a n t i q u a n t i si presentarono agli esami — Au fos tpromovaţ i to ţ i ( ce i ) ca re s -au prezenta t la examene .

O N D E

§ 104 Se foloseşte foar te puţ in în l imbajul ac tual : este înlocui tde formele di cui, da cui, con cui in func ţ ie de co nt ex t , de aceea exem ple le de mai jos s în t lua te d in tex te mai vechi : Di quei sospiri, ond'io-nutrivo il core — De ace le suspine cu ca re in im a-m i hr ăn ea m ; / malionde era afflitto — Sufer inţe le de care era a t i ns ; Prezioso metallo o n d esi fanno ... — M etal p reţ io s din ca re se fac . ..

P R O N U M E L E Ş I A D J E C T I V E L E I N T E R O G A T I V E

§ 105 Forme le ace s to ra s în t :

chi ? quale ?che ? quan to ?

CHI ? — c ine? es te nu m ai pro nu m e şi se re fe ră nu m ai la pe rs oa ne ;es te invar iabi l : Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a s pa r t s t ic la ? ; Dichi è questa biro? — Al cui este acest pix? A chi devo Vonore? — Cuida to rez onoa rea?

C H E ? — ca re ? ce? , inva r i ab i l , poa te fi p ron um e sau ad jec t iv in t e r o g a t i v ; s e re fe ră numai la obiec te sau animale . Ca pronume se poa tere fe r i la persoa ne , c înd în locuieş te sub s tan t ive — n u m e pre dic a t iv e :Lui che era? — El ce era ? ; Era studente (era italiano ) — E r a s t u d e n t(e ra i ta l ian) .

Che poa te f i ş i ad jec t iv in te roga t iv însoţ ind subs tant ive le mascul ineşi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezievă p lace mai mul t ? ; Che scarpe vuoi per te? — Ce panto f i vre i pe nt rut i n e ?

QU AL E— care ; po a te fi ad jec t iv ş i pro nu m e. Spre deosebi re de formele an te r ioare , quale se ac or dă în număr—*(pl.) quali cu subs tant ivul pe ca reîl su bs tit ui e ( în fun cţia de p ron um e) sau pe lîng ă care se află ( înfuncţ ia de adject iv) .

Quale se referă atî t la f i inţe cît şi la lucruri , dar are un sens selec t iv (cu a l te cuvin te indică un obiec t d in mai mul te ) : Quali furono

122



£ tuoi primi libri? — Gare au fos t pr imele ta le că r ţ i ? ; Quale di coi midà una mano? — C a re d i n t r e v o i m ă a j u t ă ? ; Mi potete dire di qualecompositore si tratta ? — Imi pu te ţ i spune desp re ce compozi to r e vo rba?

QUA NTO, -A , - I , -E — c î t . . . ; po a te fi p ro nu m e sau ad jec t iv ; se aco rdăîn gen ş i număr cu subs tan t ivu l pe l îngă care se af lă sau pe care î lsu bs t i tu ie . Se r e fe ră a t î t l a f i in ţe c î t şi l a luc ru r i ind ic înd ca n t i t a te a :

Q u a n t e scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte e leve v or cìnta laa c o r d e o n ? : Q u a n t o è, q u a n t o viene? — Cît face, cît c o s t ă ? ; QuantoLe debbo? — Cî t vă da to rez ?

ADJECTIVELE EXCLAMATIVE

§ 106 P r e c e d ă î n t o t d e a u n a s u b s t a n t i v u l . F o r m e :

Che — ce ; Che idea ! — Ce idee !Q u an to — c î t : Q u an ta gente! — C î t ă l u m e ! c e d e l u m e ! ; Quanta

fantasia ! — Cî tă f an tez ie !Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce n en o r o c i r e !Che ( ca re es te ad jec t iv ş i p reced ă nu m ai sub s tan t ive ) p oa te fi

î n lo cu i t p r in ad v e r b e l e r e l a t i v e : come, quanto. Com'è bravo! — Cît e•de b u n ! d e t a l e n t a t , d e ca p a b i l ! d e cu m in te ! ; Q u an t 'è bello! — Cît e•de frumos !

P R O N U M E L E Ş I A D J E C T I V E L E N E H O T Ă R Î T E

§ 107 Categor ia p ronumelo r ş i a ad jec t ive lo r neho tă r î t e es te , caş i î n l im b a r o m ân ă , e t e r o g en ă . Ca r ac t e r i s t i c a co m u n ă a ace s to r a e s t efap tu l că nu dau ind ica ţ i i p rec i se asup ra ob iec tu lu i : Molti soldati morirono nella guerra — Mu l ţ i so lda ţ i au m ur i t în r ăzbo i ; Qualcuno hadetto ciò — Cineva a spus as ta .

A . S în t numai pronume:

u n o , qua l cuno , ognuno , c e r tuno , ch iunquechichess ia , n ien te , nu l la , qua lcosa

U N O , U N A — u n u l , u n a , c i n e v a : Ho visto uno che piangeva — A mvăzu t pe unu l (pe c ineva) ca re p l îngea ; Parlò una, Giannina — A vor b i tuna , o oa r eca r e G iann ina . A tunc i c înd p r eced ă u n s u b s t an t iv uno ,«ma au va loare de a r t i co l neho tă r î t s au de ad jec t iv numera l . Una

j )oa te ave a un eor i în ţe les de „ i sp rav ă , pove s te , g lum ă, c hes t iun e" !

123



Questa è una delle sue — Asta-i o i sp ravă de -a lu i . Uno, de obice i a r t i culat cu art icol hotări t , se foloseşte în corelaţie cu altro ( a r t i c u l a t ) :Mentre l 'uno leggeva, l ' a l t ro mangiava — în t im p ce un ul c i tea , ce lăla l t mînca . La p lura l core la ţ ia : gli uni... gli altri, le une... le altre im pune prezen ţa a r t ico lu lu i în mod ob l iga tor iu : Sono andata a vederegli animali: gli uni giacevano per terra, gli a l tr i mi guardavano — M - am

dus să văd an imale le : une le s tă teau pe jos , a l te le mă pr iveau .Q U A L CU N O , — A — c ine va ; p r on um e c e se r e fe r ă l a pe r soa ne :

Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) d in t revoi , va t rebui să prepare spaghete le . In unele expresi i qualcuno p o a t edob înd i î n ţ e l e su l de pe r soa nă ma r c a n tă , „ c ine va " : Voglio diventarequalcuno — Vreau să a jung „c ineva" .

O G N U N O , —A — f i e c ar e ; s e r e fe r ă nu m a i l a pe r so a ne : nu a r eformă de p lura l : Ciò vale per o g n u n o di noi — Asta - i va lab i l pe nt ruf iecare dintre noi .

CERTUNO, -A, - I , -E- , unul , una , un i i , une le : se fo loseş te mairar ş i aproape exclusiv la mase . pi . ; se re fe ră numai la pe r soane : Acertuni va sempre bene — U n or a l e m e r ge me r e u b ine .

C H I U N Q U E — or ic ine , o r i c a r e ; e st e i nv a r i a b i l ; se r e fe r ă nu m a il a p e r s o a n e : Chiunque di noi è pronto a giudicare — Orica re d in t re no ies te pr e gă t i t s ă j ude c e . Chiunque poa te avea ş i va loa re re la t ivă , in -t r oduc înd o p r opoz i ţ i e subo r dona tă : Venga c h iunque voglia — Să v inăcine vrea .

C H I C C H E S S I A — o ric in e ; e s inonim cu chiunque, dar se foloseştem a i pu ţ in de c î t a c e s t a ; nu a r e şi va loa r e r e l a t i vă : Non posso dirloa chicchessia — N-o p ot spu ne or icui .

N I E N T E — n i m i c ; es t e p r o n u m e n e h o t ă r î t n e g a t i v şi i n v a r i a b i l ;se referă numai la obiec te . Cînd niente se a f lă după ve rb , cons t ruc ţ iat r ebu ie să f ie :

non (sau né) -f- verb -f- niente

N on ho detto n ie n te di male — N -am spus nim ic rău ; Non mangian é beve niente — Nu m ănîn că şi nu b ea n imic .Cînd niente se a f lă îna in tea ve rbu lu i d i spa re nega ţ ia :

niente (sau né) + ve r b

Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge n imic în a face rea( t r e a ba ) a s t a ; Niente mangia n é beve -— Nu m ăn în că şi nici nu be a n im ic.

I n a numi te p r opoz i ţ i i i n t e r oga t ive niente capă tă sens poz i t iv , cuînţe lesul de qualcosa — ceva ; în aceas tă s i tua ţ ie nu ma i apa re nonî n a i n t e d e v e r b : Hai bisogno di niente? — A i ne vo ie de c e va ? Ex pr e s i a

124



niente affatto are valoare de adverb de negaţ ie ş i se t raduce pr in „abso lu t de loc" : Hai paura ? — Niente affa tto — Ţi-e te am ă ? A bso l u tdeloc. Niente mai poa te f i î n t rebuin ţa t cu func ţ i a de subs tan t iv ş i înaces t caz se t raduce pr in „neant , n imic" : Non vale u n bel nien te — Nuvalorează nimic (Nu face doi bani ) ; II nien te — Neantu l .

N U L L A — n im i c ; pronume ne ho t ă r î t ne ga t i v , i nva r i a b i l , s i non i mcu niente şi se comportă la fe l cu acesta :

non (sau ne) - j - verb -f- nulla

N on dirai nu l l a fino alla mia partenza — Nu vei spun e nimic pîn ă lap l e c a re a me a ; N on si muove n é si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nuse aude n imic .

nulla (sau né) -f- verb

Nul la mi piace in questa stanza — Nimic nu -m i place în cam era as ta ;Nulla si muove n é si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic.

QU ALC OSA — cev a : m ai p rez in tă şi va r i an ta qua lche co sa : E 1

successo qua lcos a? — S-a în t îm pla t c ev a? ; Q ua lche cosa è stato fatto—Ceva s-a făcu t .

B. Pronume şi adjective nehotărite:

alcuno, a l t ro , cer toci , ascunoA LC UN O, -A, - I , -E — c ineva , v re un , c î ţ iva , c î t eva ; nu este precedat

de ar t icol . Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pent ru persoane, mai ales la pi . : A l c un i di voi la pensano male — Unii dint re voigîndesc urî t . Cînd are valoare de adject iv se referă la f i inţe şi la lucruri .La sg. se comportă ca ar t icolul nehotăr î t un, uno, una, uri: Alcun cane— V reun c îine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar e tc . Ue remarcat căform a de singu lar es te puţ in fo losi tă: se pref eră — în locul ac esteia—a d j e c t i vu l ne ho t ă r î t qualche — vreun , c î ţ iva , c î t eva : Alcuna radio-*qualche radio — Cîteva radiour i . La pi . forma alcuni, alcune es te maif r e c ve n t ă : Sono venuti a l c un i miei alunni — Au ve ni t c î ţ iva e levi de-a im e i . Dar şi în acest caz, formele respect ive pot f i subst i tui te prinqualche urma t de subs t a n t i vu l l a s i ngu l a r : E1 venuto qua lche mio alunno — Au v en it cî ţ iv a elevi de-ai me i (vezi § 108).

A L T R O , -A, -I , -E — altu l , al t a , al ţ i i , a l tele ; se referă at î t la f i inţec i t ş i la lucrur i . La s ingular este precedat de ar t icolul nehotăr î t ; lap lura l , a r t i co lu l d i spare : Un ' a l t ra volta ti dirò tutto — Al tă da tă am să - ţ ispun to t ; Preferisci al t re melodie? — Prefer i a l te melodi i ? A se re ţ ine

expres ia tra Valtro — pr i n t re a l t e l e .

125



C ER TO , -A, - I , -E se t ra du ce di fer it în funcţ ie de pozi ţ ia d incontex t : c înd se a f l ă după subs tan t iv a re va loare de ad jec t iv ca l i f i ca t iv şi se t ra du ce pr in : s igur, pre cis : Questa è una notizia ce r ta — Aceas ta este o şt i re s igură . Af la t îna in te a sub s tan t ivu lu i se t rad uc e p r inoarecare, anumit. Certe notizie dicono così — A nu m i te ş t ir i spun aşa .

CIA SC UN O, -A, - I , -E — fiecare ; acoperă s fera ad jec t ivu lu i ogniş i a p ronumelu i ognuno: prez in tă var ian te pozi ţ iona le ca ş i alcuno r

Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiec are scr i i tor .Se acordă în gen cu substant ivul pe care î l precedă numai la s ingular . ,în cazul unor substant ive la p i : se fo loseş te adject ivul singolo — fieca re , l ua t î n pa r t e , l ua t s epa ra t . Hanno analizzato le singole leggi — A uanal izat f iecare lege, toate legi le una ci te una. Singolo poate fi folosi tşi la sg.: / / singolo caso non è grave — Ca zul în sine, cazu l izolat n ues te g rav .

C. Pronume şi adjective de cantitate

F o r m e :poco alquanto parecchiomo lto tanto altrettanto

troppo

în ca tegor ia p ronumelor ş i ad jec t ive lo r neho t ă râ t e o g rupă apa r t ees te aceea care se re feră l a o can t i t a te nedeterminată . '

P O C O , P O C A , P O C H I , P O C H E - p u ţ i n , p u ţ i n ă , p u ţ in i , p u ţ i n e :Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — A m c u m p ă r a t

pu ţ i ne că r ţ i pen t ru că am făcu t ş i a l t e cumpără t u r i . Poco a re g radede compara ţ i e : compara t i vu l e s t e meno — m a i p u ţ i n : Io ho m e n o tempodi lui — Eu am mai pu ţ in t imp dec î t e l ; super la t ivu l es te numai abso lu t :poch issimo , -a, -i, -e — foar te pu ţ in , foar te pu ţ in ă , foar te pu ţ in i , foar tep u ţ i n e : Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foa r te pu ţ ină sare în supă. Cînd es te precedat de un ş i u rmat de di — p u ţ i n ,n i ţ e l , poco poate f i redus la forma po' : Dammi un po ' d i zucchero — D ă - m ipu ţ i n zahă r .

A LQ U A N TO , -A, - I , -E — cî tva , c î ţ iva , c î t eva , n i ţ e l , pu ţ in , oa

reca re ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — A m v ă z u tc î t eva femei ; cu va loare de pronume nehotărit, alquanto i nd i că „pu ţ i n ,o can t i t a te mică" ş i es te înso ţ i t de p repozi ţ i a di ca re i n t roduce sub s tan t ivu l l a care se re feră : Ci vuole alquanto di pazienza — Es t e nevo i ede pu ţ i n t i că r ăbda re ; cu valoare de adverb are în ţeles de „des tul dem u l t , î n t r u c î t v a , o a r e c u m " : Ho viaggiato alquanto — A m c ă l ă t o r itceva (des tul de m ul t ) ; E' alquanto felice — Es te oarec um feric it .

P A R E C C H I O , P A R E C C H I A , P A R E C C H I , P A R E C C H I E - c îtv a,c î ţ i va , ma i mu l t , ma i mu l t ă , ma i mu l ţ i , ma i mu l t e : Cerano parecchie

ragazze — Erau mai mul te fe te ; Cera parecchia gente — E r a m a i m u l t ălum e. Nu pr im eş te n ic ioda tă a r t i co l ; l a m ascu l in s ingu lar a re sens

126



neutru ş i se t raduce pr in „ceva, mai mul t : Non avrai tutto, ma parecchio — Nu vei avea to tu l , d ar des tu l (de m ul t ) . La p lural parecchioare în ţe lesu l de „oameni , persoane" : Parecchi sostengono ciò — Mulţ i{oameni) sus ţ in as ta . Ca adverb are în ţe les de „des tu l de mul t , (cam)m ult , c î tv a" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A că l ă to r itmul t (des tu l de mul t ) .

M OLTO, -A , - I , -E—m u l t , m u l t ă , m u l ţ i , m u l t e ; s e co m p o r t ă l afel ca poco : Hai disegnato molto — Ai dese na t m ul t ; Era venuta molta.gente — Ven i se m u l t ă l u m e . C o m p ara t i v u l l u i molto es te più — m a im u l t , m a i m u l t ă : Ho mangiato più di te— Am mînca t mai mul t dec î t t ine .Super la t ivu l abso lu t es te moltissimo, -a, -i, -e — foar te m ul t , foar temul tă , foar te mul ţ i , foar te mul te : Mol t i s s imi sono stati malcontenti —Fo ar t e m u l t i au fo s t n em u l ţu m i ţ i .

TA N TO , -A , - I , -E — a t î t , a t î t a , a t î ţ i , a t i t e a , a t î t d e m u l t : Cei a n to spazio — Es te a t î t a spa ţ iu . C înd es te sub s tan t iva t , p r im eş te

ar t i co lu l neho tăr î t deven indun tanto

şi se t ra du ce p r in „o an um i tăc a n t i t a t e , a t î t " : Gli pagava u n tanto al giorno — î i p lă tea o anumi tăsumă pe zi , î i dădea at î t pe zi .

A LT R ET T A N TO , -A , - I , -E — to t a l î t , t o t a t î t a , t o t a t î ţ i a , t o t.at î tea, la fel . Se foloseşte nu m ai du pă ce în prea labil a fost ind ica tun numera l , un p ronume sau un ad jec t iv ind ic înd can t i t a tea : Ci furonosette bambini e altrettante bambine — Au fos t şapte băieţaş i ş i to t a t î teafet i ţe ; Ti sei comportato bene, io farò a l t re t t an to (va loare de adverb )— Te-a i com po r ta t b ine , eu am să fac la fel.

T R O P P O , -A, - I , -E '— prea m ul t , p rea m ul tă , p rea m ul ţ i , p reamul te . Ca ad jec t iv p recedă subs tan t ivu l : Ce troppo pane — Este p ream u l t ă p î i n e . C a p ro n u m e n u a re d e t e rm in an ţ i : Ho bevuto poco latte matu troppo — E u am bă u t pu ţ in l ap te , dar tu a i bă u t p re a m ul t . Troppop o a t e f i s u b s t an t i v a t : l a s i n g u l a r căp ă t î n d î n ţ e l e s d e „can t i t a t e m are" :Il t roppo stroppia — Ce-i pr ea m ul t s tr ică, ia r la plu ral înţele sul de v en in d „ fo a r t e m u l ţ i o am en i " : Troppi credono ancora in qu este cose — P r e amulţ i mai cred încă în aces te lucruri . Ca adverb se t raduce pr in „preamul t , exces iv" : La mamma ha lavorato t roppo — M am a a m unc i t p ream u l t .

NOTĂ:Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea

din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fisubstantivate :

— adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai)multă lume.

— pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1asculte.

— adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ;Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult.

— substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este pu ţinu lpe care l-amaflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.:

127



ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE

§ 108 TU TT O , -A, - I , -E — to t , t oa t ă , t o ţ i , t o a t e . Ca ad jec t ivare o com po rtare d i fe r ită fa ţă de ce le la l te adjec t ive neh ot ăr î te şi an u m e:tutto -f- nume. propriu — t o t , î n t r e g : Lo conosce t u t t a Bucarest — Il cu

noaş t e to t Bucureş t iu l ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — t o t ,t o a t ă , î n t r e g : T u t t o il mondo — T o a t ă l u m e a ; T u t t a la notte — T o a t ăn o a p t e a ; Lo amavano tutti gli abbonati — î l i ubeau to ţ i ab ona ţ i i . Lasingular tutto, -a poate preceda adjec t ive ca l i f ica t ive d îndu- ie acestorava loa re de supe r l a t iv : Sono t u t t o contento di essere venuto — Sînt foar temul ţumi t că am ven i t . La p lu ra l tutto se poa te cons t ru i cu numera lecardina le lega te pr in conjuncţ ia e : Sono andati via tutti e t re — Aupleca t t o ţ i t r e i . Cu va loa re de p ro num e ne bo tă r î t se t r ad uc e p r in„or i ce , î n în t reg ime" : Sei capace di tu t to — Eş t i în s ta re de or ice ; Haisbagliato del tu t to — Ai g reş i t cu to tu l .

N ES S U N O , -A — n ic i un , n i ci o , n im en i ; ad jec t iv şi p ron um enegat iv . Ca adjec t iv nessuno precedă substant ivul ş i prez in tă ace leaş ischimbăr i în func ţ ie de in i ţ ia la substant ivului ca ş i a r t icolu l nehotăr î tun, uno, una, uri1

: Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Niciu n unc hi ; Nessun bambino — Nici u n copil ; Nessuna gioia — Nici ob u c u r i e ; Nessun' idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla)precedă un verb , la început de f rază , nu se mai fo loseşte negaţ ia non.Cînd însă nessun o (niente, né , nulla) es t e s i t ua t după ve rb , a tunc ive rbu l e s t e p receda t de nega ţ i a non; a se compara : Nessuno è venuto —Nimeni n-a veni t cu Non è venuto nessuno — Nu a veni t n imeni ; Nientemi piace — Nim ic nu -m i p lace cu N on mi piace n ien te — Nu-m i p l acenimic ; Nulla è avvenuto — Nim ic nu s-a în t îm pla t cu N on è avvenutonulla — Nu s -a în t împla t n imic . Ca p ronume nessuno, -a se re fe ră numail a pe r soane ; poate f i urmat de substant ivul la care se re feră , in t rodusde prepozi ţ ia di: Ne ssu n o dei miei amici ha affermato ciò — Nici un uldin pr ie teni i mei n-a a f i rmat as ta .

NOTĂ:în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de

alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?;Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva.

Sint numai adjective nehotărîte:

qualche qualunquequalsiasi ogni

Q U A LC H E — vre un u l , c î ţ i va , c î t eva ; i nva r i ab i l ; foa r t e f r ecven tî n l i m b a c o n t e m p o r a n ă ; e s t e î n t o t d e a u n a u r m a t d e su b s t a n t i v l a s i n

gular , cu to a t e că în ţe les ul es te de p lura l : Ho comprato qualche libro — A m

128



c u m p ă r a t c i t e v a c ă r ţ i ; Abbiamo visitato qualche negozio — A m vizitatc î t e v a m a g a z i n e . Qualche nu es te n ic ioda tă înso ţ i t de a r t i co l . Poa te f iînso ţ i t de un ad jec t iv ca l i f i ca t iv : Ho visto qualche bel film — A m v ă z u tc î t ev a (niş te) fi lme frum oase , sau de un ad ject iv po sesiv : Qualchem io amm iratore mi ha portato dei fiori — Niş te ţ c i ţiva ) adm ira to r i de -a imei mi -au adus f lor i .

NOTĂ :

Construcţ ia gualche + substantiv sg. poate f i înlocui tă de adject ivul nehotăr î talcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portatodei fiori.

Q U A L U N Q U E — o ri ce , o r ic a r e , o a r e c a r e ; e st e i n v a r i a b i l ; p r e c e d ăî n t o t d e a u n a s u b s t a n t i v u l ; n u p r i m e ş t e a r t i c o l : Qualunque tua propostasarà accettata — Orice propunere a t a va f i accepta tă ; Qualunque cosadicesse, non accetterò — Orice ar spu ne, nu voi a cce pta . Afla t d u p ă

s u b s t a n t i v , qualunque c a pă t ă s e ns pe io ra t i v ; i n a c e a s t ă s i t ua ţ i e , sub s tan t ivul , l a r îndul lu i , e s te preceda t de a r t i co lu l nehotă r î t : E'1 un'operaqualunque — Es te o ope ră oa re c a re ; Era un uomo qualunque — E r a u no m o a r e c a r e .

Q U A LS IA SI — or ic e , o r ic a re , oa re c a re ; este invariabi l ş i s inonimcu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Tre bu ie s ă pa r t i cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del circolo — Po ţi fi înlocu i t cu orica re a l t me m br u a l cercului .

O G N I — f i e c a re ; i nva r i a b i l , p re c e dă nu m a i un su bs t a n t iv l a s in

gula r ; re fuză or ice a r t i co l : Ogni uomo — F i e c a r e o m : Viene ogni giorno — V ine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injec ţ iala fiecare opt ore.



V E R B U LI L V E R B O

§ 109 Are d rep t carac te r i s t i că majo ră f l ex iunea rea l i za tă p r in categor i i l e g ramat ica le de mod , t imp , număr , persoană , d ia teză ş i , Inune le cazur i , gen . Din punc t de vedere semant ic verbu l expr imă ac ţ iun i ,s tăr i , cal i tă ţ i văzute ca procese. Verbele se pot c las i f ica: A. după cr i ter i i s in tact ice — în funcţ ie de re la ţ i i le pe car e le real iz eaz ă în pro poziţie ; B. du pă cr i ter i i m orfologice — în conjug ări .

A . C R I T E R I I S I N T A C T I C E

In funcţ ie de re la ţ ia verb-subiect (verb + substantiv sau pronumeIn nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale carein t r ă î n a s em en ea r e l a ţ i e : vedere (a vedea) , sognare (a visa), congratularsi (a felicita) ; b) verbe impersonale care nu po t in t ra în asemeneare la ţ i e cu un subs tan t iv sau p ronume în nomina t iv . Din aceas tă c lasăfac par te :

1. verbe impersona le propriu-zise: piovere — a p l o u a ; fulminare — afulgera ; nevicare — a n inge ; tuonare — a t u n a ; grandinare — a cădeag r i n d i n a ; fioccare — a căd ea fu lg i de ne a, sau expres i i im pers ona le ca :

far fresco — a fi răcoare ; farsi notte — a se în no p ta .2. Verbe aparent impersonale c a : accadere — a se în t împ la (accadeche...); avvenire — a se în t împla (avviene che...); succedere — a se înt î m p l a (è successo che...) ; capitare — a se n imeri , a se în t îm pla (capitò...);parere — a p ă r e a (pare di...); sembrare — a părea (sembra che...); bastare — a fi suficient, a aju ng e (bastava..) ; sau expres i i verbale aparent impersonale c a : esser certo — a fi s igur: è certo che ...; esser probabile — a fi p rob abi l (è probabile che...); esser facile — a fi uşo r (non fufacile a...) ; esser necessario — a fi nec esar (è necessario che...).

Toate aces te verbe ş i expres i i ve rba le impersona le se cons t ru iesc :— cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fos t uşo r

să-1 faci să sc rie ;

130



— cu conjuncţia c h e -f- conjunctivul: £ " probabile che io non p o s s a

tornare presto — E s t e p r o b a b i l c a e u s ă n u p o t s ă m ă î n t o r c c u r î n d .— cu indicativul: £ " certo che stasera v e r r a n n o con noi al cinema — E

s i g u r c ă d i s e a r ă v o r v e n i c u n o i l a c i n e m a .

N O T Ă :

Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale, deoarece, avîndca subiect un infinit iv sau o propoziţie , s înt folosite întotdeauna la pers . a I lI-a sg. :albeggia — se face ziuă; nevica — ninge. Majorita tea acestor verbe însă pot avea casubiect ş i un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani —Se pe trec avenimente c iuda te .

A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbelepersonale, folosite impersonal, cu subiect general (vezi folosirea impersonală a verbelor personale).

în funcţie de cap acita tea verb elor de a forma singure predi catu l unei propoz i ţ i i exis tă două ca tegor i i : verbe predica t ive ş i verbe nepredica t ive .

B . C R I T E R I I M O R F O L O G I C E

MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI

§ 1 1 0 î n p a r a d i g m a * v e r b e l o r i t a l i e n e e x i s t ă ş a p t e m o d u r i , d i n t r ec a r e p a t r u : i n d i c a t i v u l , c o n j u n c t i v u l , c o n d i ţ i o n a l u l , i m p e r a t i v u l s î n tp e r s o n a l e şi t r e i : i n f i n i t i v u l , g e r u n z i u l şi p a r t i c i p i u ] s î n t n e p e r s o n a l e ,î n s c h e m a d e f a ţ ă s î n t p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r ş i t i m p u r i l o r

d i n l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă .

INDICATIVO - INDICATIV

T i m p u r i s i m p l e jj T i m p u r i e o m p u s ePresente — P r e z e n t Passato prossimo — P e r f e c t c o m

p u sImperfetto — I m p e r f e c t Trapassato prossimo — M a i m u l t

c a p e r f e c tPassato remoto — P e r f e c t s i m p l u Trapassato remoto — M a i m u l t c a

p e r f e c t a n t e r i o r ( f ă r ă c o r e s p o n d e n t î n l i m b a r o m â n ă )Futuro — V i i t o r Futuro anteriore — V i i t o r a n t e r i o r

CONGIUNTIVO - CO N J U N CT I V

T i m p u r i s i m p l e T i m p u r i c o m p u s ePresente — P r e z e n t Passato — P e r f e c t

* Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt, în cazul

nos tru un verb, în cursul f lexionăr i i : mod, t imp, persoană , număr .

1 3 1



Imperfetto — Im perfe c t ( fă ră co- Trapassato — Mai mul t ca pe rfec tre spo nde n t î n l imb a rom â nă ) ( fă ră c o re sp onde n t î n l imb a ro

m â n ă )

CONDIZIONALE - CONDIŢIONAL

Timp simplu Timp compusPresente — P r e z e n t Passato — Pe r fe c t

IMPERATIVO - IMPERATIV

Timp simpluPresente — P r e z e n t

INFINITO - INFINITIV

Timp simplu Timp compusPresente — P r e z e n t Passato — Perfec t

GERUNDIO - GERUNZIU

Timp simplu Timp compusPresente — P r e z e n t Passato — Perfect (fără corespon

de n t î n l imba româ nă )

PARTICIPIO - PARTICIPIUTimp simplu Timp simpluPresente — Prezent (fără co- Passato — Perfec tre sponde n t î n l imba româ nă )

Cele trei conjugări diferă la infinit iv prin desinenţele — are (conj. I) ;—ere (conj. a 11-a) ; — ire (conj. a I l I - a ) .Modur i le ş i t impur i le ve rba le regula te se formează de la rădăc ina

inf in i t ivu lu i obţ inută pr in în lă tura rea des inenţe lor -are, -ere, -ire:vol-are — a z bura , sorrid-ere — a sur îde , dorm-irc — a dormi .Modur i le pe rsona le d in l imba i t a l i ană s în t ace leaş i ca în română ,

dar t impur i le ş i va loarea lor nu co inc id în to tdeauna .. § 111 La modul indicativ t r e b u i e s u b l i n i a t e u r m ă t o a r e l e a s p e c t e :

a ) Pe nt r u t im pu r i le s imple nu se co ns ta tă deosebi r i de va lor if a ţ ă de l imba rom â nă , de c î t pe n t ru il passato remoto — perfectul s implu —care indică , în i t a l i ană , o ac ţ iune înche ia tă în t recut , fă ră l egă tura euprezentu l , f i ind de fap t t impul spec i f ic na ra ţ iuni i : Eminescu n a c q u e

nel 1850 — Em inescu s-a nă sc ut în 1850. Nu core spu nd e d ecî t rare oripe rfec tu lu i s implu d in rom ân ă . De obice i se t ra du ce pr in pe rfec tu lc o m p u s .



b) T impur i l e compuse se formează după cum urmează :II passato prossimo — perfectul c om pu s, se formează cu a juto rul

verbelor auxi l iare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f- participiul perfect al verbului de conjugat . Cînd se conjugă cu avere verbeleau par t ic ipiul perfec t invar iabi l , ho cantato — am cîn ta t (eu) ; abbiamocantato — am cîntat (noi) etc. Part icipiul perfect al verbelor care seconjugă cu essere se acordă în număr ş i gen cu subiectul : Sono uscito

con lui — A m ieşi t cu e l (eu) ; Siamo usciti con lui — (Noi) am ieş it cuel etc.Il trapassato prossimo — mai mul t ca perfec tul , se formează cu

a j u t o ru l imperfectului indicativ al auxi l iarului + participiul perfect alverbulu i de conjuga t : A vevo mangiato male allora — Mîncasem pros ta t u n c i .

Il trapassato remoto — m ai m ul t ca perfec tul ante r ior , se form eazăcu a jutorul auxi l iarului la perfectul simplu -f- participiul perfect alve rbu l u i de c on j uga t : Avesti cantato bene quella sera — Cìntasel i (ai

c înta t ) b ine în acea seară .Il futuro anteriore — vi i toru l ante r ior , se formează cu a juto rulauxi l i a ru lu i l a viitor + participiul perfect a l ve rbulu i de conjuga t :Telefonami dopo che avra i pa r l a to con lui — Telefonează-mi du pă cevei fi vo rb i t cu el .

N O T Ă :

Il trapassato remoto nu are corespondent în română ; acesta se traduce fie prinmai mult ca perfect , f ie , în funcţie de context, prin perfectul compus: Quando fupartito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă.

§ 112 Modul condiţional are, în propoziţ i i le principale, aceleaşivalor i ea ş i în l im ba r om ân ă. în su bo rdo na te însă — spre deosebi re derom ân ă — m odul condi ţ iona l ap are şi pen t ru a ind ica viitorul în trecut(o ac ţ iune pos te r ioa ră în subordona tă în urma une i ac ţ iun i t recu te d inrege ntă ) . î n lim ba co nte m po ran ă se fo loseş te cu precăd ere con di ţ iona lu lpe r fec t : Ha affermato categoricamen te che alla riunione avrebbe presola parola — A af i r m at ca teg or ie că la şed inţă va lua cu vîn tul ; sepo ate folosi ( foar te rar) şi cond i ţ ionalul pr ez en t : Ha affermato...

che ... prenderebbe la parola — A a fi rm at . . . că . .. va lu a (o să ia) cuvîntul . Condi ţ ionalul perfec t se formează cu a jutorul prezentului condiţional al auxi l iarului + participiul perfect al verb ului de con juga t . înl imba română t raducerea se face pr in v i i to r sau prezent ind ica t iv .

§ 113 Modul conjunctiv are , spre deosebi re de l imb a rom ân ă ,pa t ru t i mpur i : două t i mpur i s i mp l e (presente, imperfetto) şi douăt i m p u r i c o m p u s e (passato, trapassato). Cele două t impuri s imple indicăs i mu l t a ne i t a t e a a c ţ i un i i d i n subordona t ă c u c e a a ve rbu l u i r e ge n t ;t i mpur i l e c ompuse i nd i c ă a n t e r i o r i t a t e a subordona t e i f a ţ ă de r e ge n t ă .

Se lec ta rea t impulu i (d in t re ce le pa t ru) se face po t r iv i t corespondenţe i133



t impur i lor (acel s is tem de regul i p r in care t impul d in subordonată ses tab i leş te în funcţ ie de t impul ş i modul d in propozi ţ ia regentă : vezi§ 201). Es te de r em arc a t f ap tu l că no rme le con corda n ţe i t im pur i lo r d ini ta l iană nu se po tr ivesc decî t foar te rar cu cele d in română. Cele t re it im p u r i t r eo u t e a l e co n ju n c t iv u lu i (imperfetto, passato, trapassato) set r ad u c î n r o m ân ă în f u n c ţ i e d e co n tex t : pr in p rezen t ind ica t iv , p rezen t

cond i ţ iona l sau p r in t r -u nu l d in t impu r i le t r ec u te a le ind ica t ivu lu i .T impur i le compuse a le con junc t ivu lu i se fo rmează as t f e l : passato —•prezentul conjunctiv al auxiliarului -f- participiul perfect a l ve rbu lu i deco n ju g a t ; trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxi l iaru lu i + participiul perfect a l ve rbu lu i de con juga t .

§ 114 Modul infinitiv a r e d o u ă t im p u r i c a şi î n r o m ân ă : presente —preze n t — t im p s imp lu ; passato — per fect — t im p com pus . Fo los ir eainf in i t ivu lu i es te foar te deosebi tă în cele două l imbi (vezi cap i to lu l :Folosirea infinitivului). In f in i t ivu l poa te dob înd i va loare de subs tan t ivdacă es te p receda t de a r t i co lu l ho tă r î t : il volere — v o i n ţ a ; il leggere — ci

t i t u l ; il mangiare — m î n c a t u l; il conoscere — cu n o aş t e r ea .§ 115 Modul gerunziu are de asemen i două t impur i : p resen te— prezen t — (asemănă to r gerunz iu lu i d in română) ş i passato — per fec t — t im pcompus , f ă ră co responden t în română . Aces ta d in u rma apare numai înp ropoz i ţ i i subordona te , t empora le sau cauza le , ş i s e t r aduce p r in t r -unu ld in t im pu r i le t r ec u t e a le ind ica t ivu lu i p receda t de o con junc ţ ie . Set r aduce în română a t î t p r in gerunz iu ( fo rmele de gerundio şi gerundiopassato) — dac ă aces t mo d apa re în ro m ân ă în p ropoz i ţ i i t em po ra le saucauza le — c i t şi p r in t r -un t im p t r ec u t a l ind ica t iv u lu i : Essendo a r r i v a to tardi, dovetti andare direttamente a casa — Aju ng înd (pen t ru că am

ajuns) t î rz iu , a t rebui t să merg d irect acasă ; Aspet tando il tram, guardava il giornale — Aştep t înd (pe c înd aş tep ta ) t r amvaiu l , s e u i ta înziar .

§ 116 Modul participiu a r e d o u ă t im p u r i : presente — preze n t — ş ipassato — perfect , am be le f i ind simp le. Participiul prezent — n u a r ecorespondent în română; se fo loseş te în cons trucţ i i par t ic ip ia le ş i set r ad u ce î n r o m ân ă p r in cel care + indicativ prezent; Gli specialisti c o m p o n e n t i la comissione — Specialiş t i i ca re alc ătuie sc com isia ; / r app re s en t an t i le scuole — Gei care rep rez in tă şco li le (R ep rez en tan ţ i i şco li lo r ).Participiul prezent s e p o a t e t r ad u ce u n eo r i p r in t r - u n gerunziu: Unalettera con tenen te buone, notizie. — O scr isoare con ţ in în d (care con ţ ine)ş t i r i bune Participiul perfect co r e s p u n d e m o d u lu i participiu d in l im b ar o m â n ă : cantato — c î n t a t ; voluto — v r u t , v o i t ; sentito — auz i t , s imţ i t .

§ 117 Modul supin l ipseş te în l imba i ta l iană.

NOTĂ:

De reţinut următoarele noţiuni:1. Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate

ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f- predicat;sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd

134



t impuri le compuse: Ha gridato — A s t r i g a t ; Siete partiti — Aţi p leca t ; Avràparlato — Va (o) fi vorbi t .

2. Diateză = acea categorie gramaticală a verbulu i care exprimă raportu ldintre subiect şi acţ iunea verbului . Deosebim: a) diateza activă — formele verbalecare se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţ inutu lu iverbului , adică „face" acţ iunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe Ange la ; Renato parlerà domani — Rena to va vorbi mîine ; Sabina spolvera — Sabinaşterge praful ; b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectulg ramat i ca l nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţ iunea : Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Ange la ; La mela èmangiata dalla bambina — Mărul es te mîncat de fe t i ţă ; c) diateza reflexivă = reprezintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşipersoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică, fie în poziţie proclitică) ; t impuri le compuse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivi tate auxij iarul essere: Io mi lavai —E u mă spa l a i ; Lei si lava la faccia — Ea îşi spa l ă fa ţ a ; Renato e Franco si sonopicchiati — Rena to şi Franco s-au b ă t u t ; I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţiiş i -au aruncat p ie t re ; Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pî ine.

3. Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unuiobiect, adică poate fi const ru i t cu aju toru l unui complement d i rec t : La bambinamangia la mela — Fet i ţa mănîncă mărul .

4. Verb intranzitiv =es te ve rbu l ca re nu poate fi construi t cu aju toru l unuicomplement d i rec t pent ru că acţ iunea acestuia nu se exerci tă în mod nemijlocitasupra unui obiect (adică nu admite în const rucţ ia lui un complement direct) : Labambina viene in fretta — Fet i ţa v ine în grabă ; / prezzi aumen ta rono — Preţur i leau crescut .

VERBELE AUXILIARE

§ 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător; sînt auxiliare

verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu

part icipiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din

conjugarea activă şi cea pasivă ; (la conjugarea pasivă toate timpurile

sînt compuse).

VERBUL AUXILIAR ESSERE - A FI

§ 119

INDICATIVO

PRESENTE PASSATO PROSSIMO

io SOÌÌO — eu sînt

tu sei — tu eşti

egli è — el este

ella è — ea este

noi siamo — noi sìntem

io sono stato,-a — eu am fost

tu sei stato ,-a — tu ai fost

egli è stato — el a fost

ella è stata — ea a fost

noi siamo stati,-é — noi am fost

135



voi siete — voi s i a te t iessi sono — ei sîntesse sono — eie s ìn t

IMPERFETTO

io ero — eu eramt u eri — tu e ra iegli(ella) era — el (ea) er ano i eravamo — noi e ramvoi eravate — voi e r a ţ i

essi (esse) erano — ei (ele) er au

PASSATO REMOTOio fu i — eu fui (fusei)t u fosti — t u fusi (fuseşi)egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse)noi fummo — noi fură m (fuserăm)voi foste — voi fur ăţ i ( fuserăţ i)

essi (esse) furono — ei (ale) fură(fuseră)

FUTUROio sarò — eu voi fi (o să fiu)t u sarai — t u ve i fi (o să fii)egli (ella) sarà — el (ea) va fi(o să fie)n o i saremo — noi vo m fi(o să fim)

voi sarete — voi ve ţi f i(o să fiţi)essi(esse) saranno — ei(ele) vo r fi(o să fie)

voi s iete s ta t i , -e — voi a ţ i fostessi sono st a ti — ei au fostesse sono s t at e — ele a u fost

TRAPASSATO PROSSIMOio ero s ta to , -a — eu fusesemtu er i s tato, - a — tu fuseseşiegli era s ta to — el fuseseella era s t a ta — ea fusesenoi era va m o s ta t i , -e — noi fuseserămvoi era va te s ta t i , -e — voi fuse-se ră ţ iessi erano s ta t i — ei fuseseră2sse era no s t a te — ele fuseseră

TRAPASSATO REMOTOio fui sta to ,-a — eu fusesemtu fosti s ta to , -a — tu fuseşiegli fu st at o — el fuseseella fu st a ta — ea fusesenoi fum mo stat i , -e — noi fuseseră mvoi foste s tat i , -e — voi fusese răţ iessi furono sta ti — ei fuseseră

esse furono st a te — ele fuseserăFUTURO ANTERIOAREio sa rò s ta to,- a — eu voi fi fosttu sara i s ta to ,-a — t u vei fi fos tegli (el la) sarà s t a t o l a — el (ea)va fi fostnoi sa rem o s tat i , -e — noi v om fifost

voi sa re te s ta t i , -e — voi veţi fifostessi (esse) sa ra nn o sta ti , -e — ei(ele) vor fi fost

CONGIUNTIVOPRESENTE( che )* io sia — (ca) e u să fiu

PASSATO(che) io sia st at o ,-a — (ca) eu săfi fost

* în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construcţia cu modul conjunctiv.



(che) tu sia — (ca) tu să fii

(che)egli (ella) sia — ca el (ea)să fie(che) noi siamo — (ca) noi să fim

(che) voi siate — (ca) vo i să fiţi(che) essi (esse) siano — (ca) ei(ele) să fie

IMPERFETTO

(se)* io fossi — (dacă) eu aş fi

(se) tu fossi — (dac ă) tu ai fi

(se) egli (ella) fosse — (dacă) el(ea) ar fi(se) noi fossimo — (dacă) noiam f i(se) voi foste — (dacă) voi aţi f i

(se) essi (esse) fossero — (dacă)ei (ele) ar fi

(che) tu s ia s ta to,- a — (ca) tu săfi fost(che) egli (ella) sia st at o ,-a — (ca)el (ea) să fi fost(che) noi s iamo sta t i , -e — (ca)noi să fi fost

(che) vo i sia te sta ti ,-e — (ca) voisă fi fost(che) essi (esse) sian o sta ti ,- e —(ca) ei (ele) să fi fost

TRAPASSATO

(se) io fossi sta to ,-a — (dac ă) euaş fi fost(se) tu fossi s ta to ,-a — (dacă) tu

ai fi fost(se) egli (ella) fosse st a to ,- a — (dacă)el( ea) ar fi fos t(se) no i fossimo sta ti ,-e — (dac ă)noi am fi fost(se) voi foste s tat i , -e — (dacă)voi aţi fi fost(se) essi (esse) fossero st at i,- e —(da că ) ei (ele) a r fi fost

CONDIZIONALE

PRESENTE

io sarei — eu aş fi /'t u saresti — tu ai fiegli (ella) sarebbe — el (ea)a r fi

n o i saremmo — noi am fi

vo i sareste — voi aţ i fiessi (esse) sarebbero — ei(ele)ar fi

PASSATO

io sarei sta to ,-a — eu aş fi fosttu sare st i s tato ,-a — tu ai f i fostegli (ella) sarebbe stato,-a — el (ea)ar fi fostno i sa rem mo s t a t i , -e — noi am

fi fostvoi sare ste s tat i , -e — voi aţ i fi fostessi (esse) sa rebb ero sta t i , -e — ei(eie) ar fi fost

IMPERATIVO

si i (tu ) — fii (tu)sia (lui) — (să) fie (el)siamo (noi) — (să) fim (noi)

siate (voi) — fiţi (voi)siano (loro— (să) fie ei(ele)

137



INFINITO

PARTICIPIO

GERUNDIO

{ Presente: essere — a fiPassato; essere s tato ,-a,-i ,-e — a fi fost

f Presente: en te ( fo losi t doar ca su bs tan t iv )\ Passato: stato ,-a, - i , -e — fost

f Presente: essendo — fiind\ Passato: essendo s ta to — f iind

V E R B U L A U X I L I A R A V E R E - A A V E A

§ 120

INDICATIVO

P R E S E N T Eio ho — eu amt u hai — tu a iegli (ella) ha — el (ea) aren o i abbiamo — no i avemv o i avete — vo i ave ţ iessi (esse) hanno — ei (ele) au

PA SSA T O PR O SSIM Oio ho a vu to — eu am av u ttu h a i av u to — tu a i a v u tegli (el la) ha avuto — el(ea) a avutn o i ab b i am o av u to — n o i am av u tvo i ave te avu to — vo i a ţ i av u tessi (esse) h an n o av u to — ei (eie)a u a v u t

I M P E R F E T T O T R A PA SSA T O PR O SSIM O

io avevo — eu av ea mt u avevi — t u av ea iegli (ella) aveva — el (ea) av ea

n o i avevamo — n o i av e am

v o i avevate — v o i av ea ţ i

essi (esse) avevano — ei (eie)a v e a u

io avevo av u to — eu avusesemtu a vev i avu to — tu avuseseş iegli (el la) av ev a av u to — el (ea)avuseseno i ave vam o av u to — no i avu ses e r ămv o i av e v a t e av u to — v o i av u s e -se ra ţ iess i (esse) avevano avuto —- ei (eie)avuseseră

P A S S A T O R E M O T O

io ebbi — eu avu i (avusei)t u avesti — t u av uş i (avu se ş i )egli (ella) ebbe — el (ea) av u(avuse)

n o i avemmo — n o i av u r ăm( av u s e r ăm )

T R A P A S S A T O R E M O T O

io ebb i av u to — eu avusesemtu ave s t i av u to — tu avuseş iegli (ella) eb be av u to — el (ea)av u s e s e

n o i av em m o av u to — n o i av u sese răm

138



voi aveste — vo i a v u ră ţ i ( a vuse ră ţ i )essi (esse) ebbero — ei (ele) avură(a vuse ră )

FUTURO

io avrò — eu voi av ea (o să am)

t u acrai — tu vei avea (o să ai)«gli (ella) avrà — el (ea) va av ea(o să a ibă)n o i avremo — noi vom avea(o să avem)v o i avrete — voi veţ i avea{o să aveţ i)essi (esse) avranno — ei (ele)vor avea (o să a ibă)

PRESENTE

(che) io abbia — (ca) eu să am

(che) tu abbia — (ca) tu să ai

(che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea)

să a ibă(che) noi abbiamo — (ca) n oi săa v e m(che) voi abbiate — (ca) voisă aveţ i(che) essi (esse) abbiano — (ca) ei(ele) să aibăIMPERFETTO

(se) io avessi — (dacă) eu aş avea

(se) tu avessi — (dacă) tu a i av ea

(se) egli (ella) avesse — (dacă) el(ea ) a r avea(se) noi avessimo — (dacă) noia m a v e a(se) voi aveste — (dacă) voia ţ i a ve a

(se) essi (esse) avessero — (dacă)ei (ele) ar avea

-i) voi av este av ut o — voi avu sese ră ţ iessi (esse) ebbe ro a v u to — ei (eie)a vuse se ră

FUTURO ANTERIORE

io av rò av uto — eu vo i fi av u t

tu avra i av u to — tu ve i fi av u tegli (ella) av rà av ut o — el (ea)va f i avu tno i avrem o av uto — noi vom fia v u tvo i av re te av uto — voi veţi fia v u tessi (esse) av ran no av ut o — ei(ele) vor f i avut

PASSATO(che) io ab bia av u to — (ca) eu săf i avut(che) tu ab bia a vu to — (ca) tu săf i avu t

.) (che) egli (ella) ab b ia a v u to —(ca) el (ea) să fi avut

(che) noi abb iam o av u to — (ca)noi să f i avut(che) voi abb ia te av uto — (ca)voi să f i avut(che) essi (esse) ab bia no av u to —(ca) ei (ele) să fi avut

TRAPASSATO

i (se) io avessi av ut o — (dacă) eu

aş f i avut(se) tu avessi a v u to — (dacă) tua i f i avut(se) egli (ella) a ve sse a v u to —(dacă) el (ea) ar f i avut(se) noi avessimo av ut o — (dacă)noi am f i avu t(se) voi aveste avuto — (dacă) voia ţ i f i avut(se) essi (esse) ave sse ro a v u to —(dacă) ei (ele) ar fi avut

CONGIUNTIVO

139



CONDIZIONALE

P R E S E N T E P A S S A T O

io avrei — eu aş aveatu avresti — tu ai aveaegli (ella) avrebbe — el (ea)ar aveanoi avremmo — noi am avea

voi avreste — voi aţi avea

essi (esse) avrebbero — ei (eie)ar avea

io avrei avuto — eu aş fi avuttu avresti avuto — tu ai fi avutegli(ella) avrebbe avuto — el (ea)ar fi avutnoi avremmo avuto — noi am fiavu tvoi avreste avuto — voi aţi fiavutessi (esse) avrebbero avuto — ei(eie) ar fi avut

INFINITO

PARTICIPIO

GERUNDIO

IMPERATIVO

abbi (tu) — ai (tu)abbia (lui) — aibă (el)abbiamo (noi) — avem (noi)abbiate (voi) — aveţi (voi)abbiano (loro) — aibă (ei)

{ Presente: avere — a aveaPassato: avere avuto — a fi avut

i Presente: avente — care are

| Passato: avuto — avutf Presente: avendo — avìnd\ Passato: avendo avu to — avìnd

Folosirea auxiliarelor

§ 121 A. Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlatopoco — Aţi vorbit puţin ; b) unele verbe intranzitive care arată acţiunea în desfăşurare: gridare — a striga; piangere — a plînge; dormire —a dormi ; camminare — a merge: Hai pianto tanto, perché? Ai plîns m ult,de ce?

B. Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiunetermina tă : nascere — a se naşte ; morire — a muri ; arrivare — a sosi ;uscire — a ieşi, venire — a veni ; Dante era nato nel 1265 — Dante senăscuse în 1265 ; / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu.

C. Se conjugă cu essere : a) toa te verbele reflexive: Mi sono lavata —M-am spălat; b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiatomolto — S-a mîncat mult ; Si è camminato male — S-a mers rău ; c) ver

bele passive: La bambina è stata ferita — Fe tiţa a fost ră n ită ; d) verbele

140



intranzitive care ara tă o ac ţ iune Împl ini tă sau în perspect iva încheier i ie i : arrivare (a sosi), andare (a merge) , venire (a veni) , partire (a pleca) ,entrare (a in t ra ) , uscire (a ieşi), salire (a urca) , tornare (a se întoarce)scappare (a fugi), nascere: Sono partiti in fretta — A u p l e c a t î n g r a bă ;Saranno tornati insieme — S-or f i în tors împreună.

D. Cu auxi l iare le essere sau avere, în funcţ ie de anumite condi ţ i i ,fo rmează t impur i l e compuse ş i ve rbe le intranzitive. P e n t ru a c e s t e ve rbeint ranzi t ive nu exis tă s tabi l i tă o regulă în pr ivinţa folosi r i i auxi l iarului ;de aceea se recomandă consu l t a rea d ic ţ ionaru lu i . Anumi te c r i t e r i i dese lec ta re a auxi l i a ru lu i se impun to tuş i : a ) O se r i e de ve rbe ca : ardere(a arde) , crescere (a creşte) , diminuire (a micşora) , guarire (a se însănătoşi) , vivere (a t răi) pot f i at î t t ranzi t ive (şi în acest caz auxil iarul cerut ,în formarea t impur i lo r compuse , e s t e avere): Il solleone ha arso la campagna — Arşi ţ a a a r s ţ a r ina ; La mamma ha guarito il cane — M a m a a

vindecat c î ine le ; Ha vissuto una vita serena — A t ră i t (a dus) o vi a ţ ăsenină, cî t şi intranzi t ive (cu auxil iarul essere): La legna è arsa nellastufa — Lemnele au ars în sobă ; La temperatura è diminuita — T e m p e r a t u r a a scăzut ; E' guarito dal vizio del fumo — S-a v ind ec at de viciulfumatului ; E ' v issuto poco — A t ră i t pu ţ in , b) A l te perechi de verb ecare pot f i a t î t t ranzi t ive c î t ş i in t ranzi t ive s înt : ammalare (a îmbolnăvi ) ,addormentare (a adormi) , svegliare (a t rezi) , annoiare (a plictisi) ; acestea,cînd sînt intranzi t ive, în afară de faptul că folosesc auxil iarul essere,se mai dist ing şi prin formele reflexive mi, ti, si, ci, vi, si, cons t i tu ind aşa --zise le verb e ref lexive ap ar en te : Il dolore lo

ha ammalato— Durerea 1-a

î m b o l n ă v i t ; si sono ammalat i diinfluenza — S-au îm bo lnă vi t de gr ipă ;Quella conferenza h a addormentato l'uditorio — Acea confe r in ţă a ado rm i ta ud i t o r i u l ; II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a ad orm itd i n t r - o d a t ă ; / rumori ci hanno svegliato — Zgom otele ne-au t rez i t ;Mi sono svegliato di soprassalto — M-am t rez i t b rusc , c ) Anumi te ve rbec a finire, continuare, cominciare, verbe ce a ra tă momentu l ac ţ iun i i , fo losesc auxil iarul essere c înd s în t in t ranz i t ive : E' finito di nevicare — Aî nc e t a t s ă n i ngă ; E ' continuato a piovere — A c o n t i n ua t să p l o uă ; Lalezione è cominciata puntuale — Lecţ ia a început la t imp, ş i auxi l iarul

avere c înd ve rbul e s t e t ranz i t iv , u rmat de un complement sau o propoz i ţ i e comple t ivă : Ho finito di fare il disegno — A m t e rmi na t de f ă c u tdesenul ; Hanno finito il disegno ~ Au te rmina t desenul ; Tutti hannocontinuato gli studi — Toţ i au cont inuat s tudi i le ; H a cominciato a lavarei panni — A început să spele rufele ; Ho finito la lettura del libro — A mt e rmi na t l e c t u r a c ă r ţ i i .

E . Verbele de mişcare cer auxi l i a ru l după cum urmează :a) a,ndare, arrivare, pa rtire, uscire, venire, entrare, tornare, scappare,

indic înd o ac ţ iune împl ini tă , sau pr ivi tă din perspect iva încheier i i e i ,se conjugă cu auxi l iarul essere Siamo andati al cinema — A m fost lac i n e m a ; Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sos it cu pe rso na lu l? ; Perché

141



siete partiti? — D e c e a ţ i p l e c a t ? ; Siamo già uscit i — A m i eş it d e j a ;Ha detto che sarebbero venut i sabato — A spus că vo r v en i s îm bă tă ;Sei entrata di corsa — A i in t r a t î n goa nă ; Non sono tornati ancora — N us-au întors încă ; Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ?

b )camminare, girare, passeggiare, viaggiare, ballare, errare s ìn t

verbe care indică o ac ţ iune în s ine , fă ră a implica te rminarea e i ; de acease conjugă cu auxi l ia rul avere: A ve va c a mmina to per delle ore — Merseseore în tregi ; Abbiamo g i r a to tutta la Romania — A m s t r ă b ă t u t î n t r e a g aR o m a n i e ; Ho passeggia to un to' lungo il mare — M- a m p l imba t pu ţ inp e ţ ă r m u l m ă r i i ; Non aveva v iaggia to molto in vita sua — Nu că lă tor i semul t în v ia ţa sa ; Avevano ba l la to assai — Dansase ră des tu l ; Ho erratoper la città — A m c o l inda t ( m- a m p l imba t ) p r in o r a ş ; H o errato e mi.pento — A m greşi t ş i m ă că iesc .

c) Verbele volare, correre, saltare (care sìnt tot verbe de mişcare)

dacă implică ac ţ iunea în s ine , se conjugă cu avere; dacă ac ţ iunea seface pr in pr isma încheier i i e i , auxi l ia rul cerut es te essere; r e ţ i ne m c ăverbu l e s te in t ranz i t iv în ambe le s i tua ţ i i : Non h o mai vola to — N-am.z b u r a t n i c i o d a t ă ; La rondine è volata sul muro — R î n d u n i c a a z b u r a tpe z id ; Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andre i a a le rga taz i în echipa na ţ iona lă ; S ie te cor s i a vedere Vincidente? — A ţ i a l e r ga tca să vede ţ i acc iden tu l ? ; Maria aveva sa l ta to tutta la sera — Mar ia să r i set o a t ă s e a r a ; È ' saltato giù dal letto — A săr i t jos din pa t .

F . O se rie de ve rb e in t ran z i t ive ce a r a t ă o ac ţ iun e de d ur a t ă : dormire (a dormi) , piangere (a plinge), parlare (a vorbi) , respirare (a r e sp i ra ) .partecipare (a pa r t ic ipa ) , assistere, (a as is ta) , miagolare (a mieuna) , pranzare (a pr inz i) e tc . se conjugă cu auxi l ia rul avere: Non hai dormitostanotte ? — N u a i do r m i t a z i - noa p te ? ; Alla commemorazione hannopartecipato molti — La c om e mo r a r e a u pa r t i c ipa t m u l ţ i e t c .

G. Verbe le ca re ind ică anumi te f enomene a tmosfe r ice se con jugaa t î t c u avere cit şi cu essere fără ca în ţe lesul să sufere vreo modif icare :Ha nevicato dar ş i E ' nevicato — A n i n s ; Ha piovuto —• E1 piovuto — Ap l o u a t ; Ha tuonato - » E"1 tuonato — A t u n a t ; Expres i i l e Ha

fattocaldo

oggi — A fost cald azi , H a fatto freddo — A fost fr ig e tc , se con jug ă cu avere.

H. Verbe le essere şi avere au a t î t va loare de auxi l ia re c i t ş i va loare ,p ropr ie . Verbul avere, cînd nu es te auxi l ia r a re sensul de a poseda: Tido tutto quello che h o — Iţ i dau tot ce am (posed) ; Carla ha se i anni —Carla are şase ani ; La stanza ha 16 metri quadrati — Ca me r a a r e 16 me t r ip ă t r a ţ i . V e r b u l essere pr e c e da t de pa r t i c u l a ci sau vi are sensul de aexista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. — în casa aceea s ìn t(ex is tă ) mul te tab lour i de va loa re .

NOTĂ:Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă

în gen şi număr cu subiectul ; Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi ; Gianni èarrivato ieri — Ion a sosit ieri.



CONJUGAREA

CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ

§ 122 In funcţ ie de desinenţa infini t ivului prezent verbele se grupeaz ă în t re i conju găr i :Conjugarea I cupr inde verbe te rmina te în -are: cantare — a c ì n t a ,

studiare — a î n v ă ţ a , mangiare — a mlnca .Conjugarea a I i -a cupr inde verbe te rmina te în -ere: cedere —

a vedea , rispondere — a r ă s p u n d e , leggere — a citi .Con juga rea a I l I - a cupr inde ve rbe t e rm ina te în -ire: colpire — a lovi ,

finire — a t e r m i n a , aprire — a deschide .Cele t re i conjugări se mai pot grupa în funcţ ie de dia teză: activă,

reflexivă, pasivă. în i ta l iană , auxi l ia ru l cu a ju toru l că ru ia se formează

t impur i le compuse es te se lec ta t de verb . In decursu l conjugăr i i , l a t impur i le compuse , apare un s ingur auxi l ia r .

NOTĂîn modelele de conjugări prezentate m ai jos nu mai sînt menţionate formele

•de feminin.

C o n j u g a r e a I

L a p r i m a c o n i u g a z i o n e

§ 1 2 3 A M A R E - A I U B I

INDICATIVO

P R E S E N T E

io amo — eu iubesctu am i — tu iubeş t iegli a m a — el iu beş tenoi amiamo — noi iub imvoi ama te — voi iub i ţ iessi am ano — ei iube scIMPERFETTO

io sanavo — eu iubeamt u amavi — tu iubea iegl i amava — el iube ano i amavamo — no i iubeam

vo i amavate — voi iube a ţ i

essi amavano — ei iubeau

P A S S A T O P R O S S I M O

io ho a m at o — eu am iub i ttu ha i am ato — tu a i iub i tegli ha am at o — el a iu bi tno i abb iam o am a to — no i am iu b i tvoi av e te am ato — voi a ţ i iub i tess i ha nn o am ato — e i au iub i tTRAPASSTO PROSSIMOio avevo am ato — eu iu bisemtu avev i am ato — tu iub iseş ieg li a ve va am ato — e l iub iseno i avev am o am a to — no i iu b i se rămvo i a vev a te am a to — vo i iub i se r ă ţ iess i av şv an o am ato — ei iub ise ră

1 4 3



PASSATO REMOTOio a m ai — eu iubi it u sanasti — tu iubiş iegli am ò — el iu bi

noi amammo — no i i u b i r ă mvoi amaste — vo i i ub i r ă ţ iess i amaro no — ei iubi ră

FUTUROio am erò — eu voi i ub i (o săiubesc)tu am era i — tu vei iubi (o săiubeşt i )egli am er à — el va iubi (o săiubească)noi am eremo — noi vo m iubi(o să iub im )voi am erete — voi ve ţ i iub i(o să iubiţ i )ess i am eran no — ei vor iub i(o să iubească)

TRAPASSATO REMOTOio ebb i am at o — eu iubisemtu ave s t i a m ato — tu iub iseş iegli eb be am at o — el iubise

no i ave m m o am ato — noi iub i serămvoi aves te am ato — voi iub i seră ţ iess i ebb ero am ato — ei iubiseră

FUTURO ANTERIORE

io av rò am ato — eu vo i fi iub i t

tu avra i am ato — tu ve i fi iu b i t

egli avr à am at o — el va fi iu bi t

no i avre m o am ato — noi vo m fii ub i tvo i av re t e am ato — vo i veţi fii ub i tess i a vr an no am ato — ei vor fii ub i t

PRESENTE

(che) io a m i — (ca) eu să iube sc

(che) t u am i — (ca) tu să iube ş t i

(che) egli a m i — (ca) el săi ubească(che) noi am iam o — (ca) noi săi ub i m(che) v oi a m iate — (ca) vo i săi u b i ţ i(che) essi amino — (ca) ei săi u b e a s c ă

CONGIUNTIVOPASSATO

(che) io ab bia a m a to — (ca) eu săfi iubit(che) tu abb ia am ato — (ca) tusă fi iubit(che) egli ab bia am at o — (ca) e lsă fi iubit

(che) no i abb iam o am ato — (ca)noi să fi iubit( che ) vo i ab b i a t e am a t o — (ca)voi să fi iubit(che) ess i ab b ian o am ato — (ca)ei să fi iubit

IMPERFETTO

(se) io am as si — (dacă) eu aş iubi

(se) tu am ass i — (dacă) tua i iub i(se) egli am asse — (da că) ela r i ub i

TRAPASSATO(se) io a vess i am at o — (dacă) euaş f i iubi t(se) t u avess i am a to — (dacă) t uai f i iubit(se) egl i avesse am at o — (dac ă)el ar f i iubit



(se) noi amassimo — (daca) no iam iub i(se) voi amaste — (dacă) voi aţ iiub i(se) essi amassero — (dacă) eiar iub i

(se) no i avess imo am at o — (dac ă)noi am f i iubit(se) vo i av es te am at o — (dacă)voi aţ i f i iubit(se) essi avessero am at o — (dac ă)ei ar fi iubit

CONDIZIONALEPRESENTEio am erei — eu aş iubitu ameresti — tu a i iu b iegli amerebbe — el ar iubinoi ameremmo — noi am iub i

voi amereste — voi a ţ i iub i

essi amerebbero — ei ar iub i

PASSATOio a vrei am at o — eu aş fi iu b i ttu av res t i am ato — tu a i fi i ub i teg l i avrebbe amato — el ar f i iub i tn o i av r em m o am a to — n o i amfi iubitvo i av res te am ato — voi a ţ i fi

i u b i tess i avr ebb ero am ato — ei ar fii u b i t

IMPERATIVO

ama ( tu ) — iube ş te ( tu )ami (lui) — iu be as că (el)amiamo (noi) — iu bim (noi)amate (voi) — iu b iţi (voi)

amino (loro) — iu be as că (ei)

PRESENTEam are — a iub i

INFINITO

PASSATOav e r e am a to a f i iubit

PRESENTEamando — i u b in d

GERUNDIO

PASSATOa v e n d o a m a t oa iub i t )

iub ind (pen t ru că

PRESENTEamante — care iubeş te , iub i to ramanti — care iubesc , iub i tor i

PARTICIPIO

PASSATOamato — i u b i tamata — i u b i t ăamati — iub i ţ i

amate — i ub i t è

145



Observaţii :

§ 124 A. Verbe le ca re au la i n f in i t i v t e rmina ţ i a -care, -gare pr imescu n -h- îna in tea voca le lor i, e:

cercare — a c ă u t a : (io cerco), tu cerchi, noi cerchiamo, io cercherò,

t u cercherai, tu cerc/ieresti etc.asciugare — a usca , a ş t e r g e : (io asciugo), tu a s c i u g a , noi asciugMa-m o, io asciugherò, tu asciugherai , io asciugherei , tu asciugheresti etc.

B . Cînd ră dă c ina ve rbu lu i se t e r m i n ă în -ci, -sci, -gi, a t u n c i -i- dinră dă c ină c a de î na in t e a de s ine n ţe i -e sau -i:

cominciare a î n c e p e : (io comincio) , tu cominc i , noi c ominc i a mo, tucomincera i , egl i comincerebbe.

lasciare — a l ă s a : (io lasc io) , tu lasci , noi l a sc i a mo , tu lascerai, eglil a sce rebbe .

mangiare — a m ì n c a : (io m a n g i o ) , tu m a n g i , noi m a n g i a m o , tumangera i , eg l i mangerebbe .C. Cînd r ă d ă c i n a v e r b a l ă se t e r m i n ă în -gli sau -i n e a c e n t u a t , -i-

d in ră dă c ină d i spa re în fa ţa desinenţe lor care încep cu i:consigliare — a s fă tu i : (io consiglio), tu consigli, noi cons ig l iamo,

(che) io consig/i, io consiglierei , tu c ons ig l e re s t i .studiare — a î n v ă ţ a , a s t u d i a : (io s tudio) , tu s tud i , noi s t u d i a m o ,

c h e tu s tud i , io s tud ierò , eg l i s tud ierebbe .sonnecchiare — a m o ţ ă i : (io sonnecchio) , tu sonnecchi, noi sonnec

c h i a m o , che egli sonnecchi, io sonneccherei, tu sonnecc/ieraì.D . Cînd ră dă c ina ve rba l ă se t e r m i n a în -i a c c e n tua t , a c e s t a se m e n t ine îna in tea des inenţe i -i de la pe rsoa na a Ii-a s ingular ( indicat iv prezent ) şi la formele de s ingula r (conjunc t iv prezent ) şi pers . a I l I - a p lu ra l(a conjunc t ivulu i prezent ) :

inviare — a t r i m i t e : (io invio) , tu i n v i i , che io i n v ì i , che ess i invi ino,d a r : che noi inviamo, che voi inviate.

E. Cînd ră dă c ina ve rba l ă se t e r m i n ă în -gn, c on juga re a se efec tueazăîn mod n o r m a l :

sognare — a v i sa : io sogno, tu sogni, egli sogna, noi sogniamo,voi sognate, essi sog nan o ; che io sogni , che noi sogniamo.

Conjugarea a II-a

§125 Le seconda coniugazione

INDICATIVOP R E S E N T E

TEMERE - A SE TEME LEGGERE - A CITI

io t emo — eu mă tem leggo — citesct u t e m i — tu te t e mi l e gg i — c i teş t i



egl i tem e — el se t em enoi t emiam o — noi ne t em emvoi temete — voi vă tem eţ iessi tem on o — ei se te m

legge — ci teşteleggiamo — ci t imleggete — citi ţ ileggono — citesc

PASSATO PROSSIMOio h o t e m u t o — e u m -a m t e m u tt u h a i t e m u t o — t u t e - a i t e m u tegli ha t em ut o — el s-a te m u tno i abb iam o t em uto — noi ne -amt e m u tv o i a v e t e t e m u t o — v o i v - a ţ i t e m u tess i h an no tem ut o — ei s -au te m u t

ho le t to — am ci t i thai let to — ai ci t i tha le t to — a c i t i ta b b i a m o l e t t o — a m c i t i t

av e t e l e t t o — a ţ i c i t i than no l e t t o — au c i t i t

IMPERFETTO

io temevo — eu m ă tem ea mt u temevi — t u t e t emea iegli t em era — el se te m eanoi t emevamo — noi ne t em ea mvoi temevate — voi vă tem ea ţ iessi temerario — ei se t em ea u

leggero — ci teamlegger i — ci tea ileggera — ci tealeggevamo c i t eamleggevate — ci tea ţ ileggevano — ci teau

TRAPASSATO PROSSIMOio avevo t em uto — eu m ă t em use m avevo l e t t otu avev i t em uto — tu t e t emuseş i

egli avev a tem ut o — el se tem us enoi avev am o t e m uto — noi net e m u s e r ă mv o i a v e v a t e t e m u t o — v o i v ă t e m u s e r ă ţ iess i avev ano te m u to — ei set e m u s e r ă

— ci t isemave vi le t to — ci t iseşi

ave va le t to — ci ti seavev am o l e t t o — c i t i se răm

a v e v a t e l e t t o

avevano l e t t o

c i t i s e ră ţ i

ci t iseră

PASSATO REMOTOio t emei (etti ) — e u m ă t e m u i lessi — cit i it u temesti — t u t e t e m u ş iegli temè (ette) — el se temunoi temem mo — noi ne t e m u r ă mvoi t emes te — voi vă t em ur ă ţ iessi temeron o (ettero ) — ei se t em ur ă

leggesti — ci t iş ilesse — ci t ileggemmo — ci t i rămleggeste — ci t i ră ţ ilessero — ci t i ră

io ebb i t e m uto —tu aves t i t emuto

egl i ebbe temuto

TRAPASSATO REMOTOeu m ă tem us em ebbi le t to — ci t isem

tu t e t emuseş i

e l se temuse

aves t i l e t t o —ci t i seş i

ebbe let to — ci t ise

147



no i a ve m m o t e m uto — no i ne t e m u- a ve m mo l e t to — c i ti s er ă mse r ă mvoi aves te tem ut o — voi vă tem u- aves te le t to — c i t i se ră ţ isera ţ iessi ebbe ro te m ut o — ei se ebb ero le t to — ci t iserăt e m u s e r ă

io t emerò — eu mă vo i t e me(o să m ă tem )tu tem era i — tu te ve i t em e(o să te temi)•egli tem er à — el se va te m e(o să se teamă)

noi temeremo — noi ne vomteme (o să ne temem)voi temerete — voi v ă ve ţ iteme (o să vă temeţi )•essi tem er an no — ei se vo rteme (o să se teamă)

FUTURO

leggerò — voi citi (o să citesc)

leg ge rai — vei citi (o să citeş ti)

leggerà — va cit i (o să citească)

leggeremo — vo m cit i (o să cit im)

leggerete — ve ţi citi (o să citiţi)

leggeranno — vo r citi (o să citească )

FUTURO ANTERIOREio a v r ò t e m u t o — eu mă voi fit e m u ttu avr a i tem ut o — tu te ve i fit e m u t«gli av rà te m ut o — el se va fi te m u t av rà le t t o — va fi c i t i tno i avre m o te m ut o — noi ne vom avrem o le t to — vom fi c i t i tf i t e mu tvoi av re te t em uto — voi vă ve ţ if i t e m u tess i av ran no te m ut o — ei se vorf i t emut

av rò l e t to — voi fi c i t i t

av rai le tto — vei fi c i t i t

avre te le t to — veţi fi citit

av ran no le t to — vor fi c i t i t

CONGIUNTIVO

Presente(che) io t em a — (ca) eu să m ă te m legga — (ca) eu să citesc(che) tu te m a — (ca) tu să te tem i leggo — să citeşti(che) egli te m a — (ca) el să se te am ă legga — să citeasc ă(che) noi tem iam o — (ca) noi să leggiam o — să cit imne temem.(che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să c i t i ţ it e m e ţ i(che) essi te m an o — (ca) ei să se leggan o — să citeascăt e a m ă



IMPERFETTO(se) io temessi — (dacă ) m-aş t em e leggessi — (dacă) eu aş ci t i(se) tu tem essi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai c i t it e m e(se) egli tem esse — (dac ă) el s-ar leggesse — (dacă ) el ar citit e m e(se) noi teme ssimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am cit in e - a m t e me(se) voi temeste — (dacă) vo i v-aţ i leggeste — (dacă) voi aţ i c i t it e m e(se) essi tem esse ro — (da că) ei s-ar leggessero — (da că) ei a r citit e m e

PASSATO(che) io a bb ia t em u to — (ca)eu să m ă f i t e m u t(che) tu abb ia te m ut o — (ca)tu să te fi te m u t(che) egli ab bia te m ut o — (ca)el (să se fi te m u t(che) noi ab biam o te m ut o — (ca)noi să ne f i temut(che) voi abb ia te tem ut o — (ca)voi să vă fi temut(che) essi ab bi an o te m u to — (ca) ab bia no le tto —- (ea) ei să fi c itit

e i să se f i temut TRAPASSATOavessi le t to — (dacă) aş fi c i t i t

ab bi a le t to — (ca) eu să fi c i t i t

ab bia let to — (ca) tu să fi c i t i t

ab bi a le t to — (ca) el să fi c i t i t

ab bia m o let to — (ca) noi să fic i t i tab bi at e le tto — (ca) voi să fi cit it

(se) io ave ssi te m u to — (dacă)eu m-aş f i t emut(se) tu avess i te m ut o — (dacă)tu t e -a i f i t emut(se) egli av esse te m ut o — (dacă)el s-ar fi temut(se) noi avess imo t em u to — (dacăno i ne -am f i t emut(se) voi aves te temuto — (dacă)voi v-a ţ i f i temut(se) ess i avessero temuto — (dacă)ei s-ar f i temut

avessi le t to — (dacă) ai fi c i t i t

avesse let to — (dacă) a r fi c i t i t

avessim o le t to — (dacă) am fi c i t i t

av este lot to — (dacă) aţ i fi c i t i t

avessero l et to — (dacă) ar f i c i t i t .

COXDIZIONALEPRESENTE

io t emere i — eu m -aş t em e

tu temeres t i — tu te -a i tem e

leggerei — aş citileggeresti — ai citi

14»



«gli temerebbe — el s-ar te m e leggerebbe — ar ci t iTLOÌ temeremmo — n o i n e -am t em e leggeremmo — am c i tivo i temereste — voi v- aţi te m e leggereste — aţi ci t iessi temerebbero — ei s-ar te m e leggerebbero — ar c i t i

PASSATO

io avr ei te m u to — eu m-aşi fi av rei le t to — aş fi ci t i tt e m u t

tu avres t i te m ut o — tu te-ai fi avr es t i le t t o — ai fi c i t i tt e m u t

«gl i av reb be te m ut o — el s -ar av reb be le t to — ar f i c i t i t' f i t em u t

n oi av rem m o t em u to — n o i av rem m o l e t t o — am fi c i t i tn e -am f i t em u t

vo i av r es te t e m ut o — vo i v -a ţ i av r es te l e t to — a ţ i fi c i t i tf i t em u t

«ss i avre bbe ro te m ut o — ei s -ar avr ebb ero le t t o — ar fi c i t i tf i t em u t

IMPERATIVO

temi ( tu ) — tem e- te leggi ( tu) — ci teş tetema (lui) — să se te a m ă legga (lui) — să ci tea scă

temiamo (noi) — să ne te m em leggiamo (noi) — să citi mtemete (vo i) — tem eţ i -v ă leggete (voi) — cit i ţ itemano ( loro) — să să t e a m ă leggano (loro) — să ci te asc ă

INFINITO

PRESENTEtemere — a se tem e leggere — a ci t i

PASSATO

aver temuto — a se f i temut aver letto — a fi c i t ì t

GERUNDIO

PRESENTE

temendo — t em ìn d u -s e leggendo — ci t i n d

PASSATO

avendo temuto — t e m ì n d u - s e avendo letto — c i t ind

150



PARTICIPIO

P R E S E N T E

temente — care se t em e , t e m ă to r leggente — care c i teş te

tementi — care se t em , t em ăto r i leggenti — care ci tesc

PASSATO

temuto — t e m u t letto — ci t i ttemuta — t e m u t ă letta — ci t i t ătemuti — t e m u ţ i letti — ci t i t itemute — t e m u t e lette — c i t i te

Observaţii :

§ 126 A. Aparţ in acestei categori i verbele care la infini t ivul prezen t se t e rmină în -ere av înd accen tu l pe penu l t ima s i l abă (temere ) saupe an tepenu l t ima s i l abă (ricevere).

a) Cînd răd ăc ina ve rba lă se ter m ină în -c, -g, -se ş i es te u rmatăde -e, -i, pronun ţ ia es te ca ş i în română: -ce, -ci, -ge-, -gi: grupur i l e-sci, -sce se ros tesc , aşa cum am văzut , şi, respec t iv se: vindere — a în vinge, spargere — a împră ş t i a , a p resăra , pascere — a paş te , a h răn i .

b) în cazul verbelor vincere, spargere, pascere, dacă rădăcin i le c ,se , g s în t urmate de vocalele -a, -o, atunci sunetul nu suferă nici o alt e r a r e : vinco, pasco, spargo; vinca, sparga, pasca; ia tă cum se conjugărespec t ive le verbe :

vincere — a învi ng e: io vinco, tu vinci , egli vince, noi vin cia m o,voi vin cete , essi vin co no ; che io vin ca ; che io vincessi ; io v incer ei, t uvincerest i etc.

pascere — a h răn i : io pasco, tu pasci , egli pasce, noi pasciamo, voi pascete, essi, pascono ; che io pasca ; che io pascessi ; pasc erebb ero etc .

spargere — a presăra: io spargo, tu sparai , eg l i sparge, noi spargiamo,voi spar ge te, essi spa rgo no ; che io spa rga ; che io spargessi ; spa rge reb be et c

e) Formele regulate a le par t ic ip iu lu i perfect -uto pr imesc un - i -în t re rădăc ină ş i des inen ţă ca l a verbe le : piacere —* piaciuto — p l ă c u t ;giacere —• giaciuto — zăcu t ; tacere —> taciuto — t ă c u t ; mescere —> mesciuto — tu rn a t (în paha r ) ; nuocere —> nociuto —• d ă u n a t ; pascere —* pasciuto — p ă s c u t .

B . Anumi te verbe con ţ in în rădăc ină un diftong mobil ce apare îndecursul conjugări i în s i labă deschisă (si labă ce se termină în vocală)accen tu a t ă : e s t e v o rb a d e uo şi ie . Atunci c înd accentul cade pe des i nenţă sau dacă s i laba respect ivă es te închisă , cei doi d i f tongi se reducla s impla vocală o sau e , de exemplu:

muovere — a mişca; io muovo, tu muovi , eg l i muove, noi moviamo

(accen t m ut a t ) , vo i m ove te (accen t m ut a t ) , ess i m uov ono ; che io m uo vae tc .

151



sedere — a şe de a: io siedo, tu siedi , egl i s tede, noi sediam o (ac cen tm u t a t ) , voi sedete (accent mutat ) , ess i s iedono; che egl i s ieda etc .

tenere — a ţ in e : io teng o (s i labă înch isă) , tu t ieni , egl i t iene , noit en iamo (accen t muta t ) , vo i t ene te (accen t muta t ) ess i t engono (s i l abăînchisă) ; che egl i tenga (s i labă închisă) .

Aceste verbe cu di f tong mobi l se af lă în l i s ta verbelor neregulate

(a se vedea si verbele cuocere, dolere, nuocere, potere, solere, volere, la§ 131).

C. Sînt reg ula te verbe le care î şi pă s t re az ă aceeaş i răd ăc ină latoa te fo rmele con jugăr i i . S în t cons idera te de g ramat ic i l e i t a l i ene , verbeslabe (deboli) acelea care au la perfectul s implu (passato remoto) şila participiul perfect accen t u l pe des i nen ţ ă (temei, credei). Verbeletari (forti) s în t ace lea care au accen tu l pe rădăc ină : scrissi, apparsilessi: scritto, apparso, letto. Aproape toa te verbe le s l abe p rez in tă dec i ocon juga re r eg u la tă : verbe le t a r i p re z in tă nere gu la r i t ă ţ i de fo rme peparcu rsu l con jugăr i i a I i -a şi a I I I -a ; to t nere gu la te sîn t verbe le careî ş i sch imbă rădăc ina în decursu l con jugăr i i : leggere: lessi — letto ; andare: vado — andato; vincere: vinsi-vinto; venire: venni — venuto. Verbele tar i se af lă de asemeni înregis t rate în l i s ta verbelor neregulate(vezi l i s ta verbelor neregulate) .

NOTĂ:Deşi gramaticile italiene, pînă şi cele mai moderne, consideră această categorie

ca fiind verbe neregulate, se poate constata că desinenţele sînt regulate:

difenderedifesidifesedifeserocaderecaddicaddecaddero

correrecorsicorsecorseroconoscere

conobbiconobbeconobbero

în a l ternanţă cu desinenţele

difendestidefendemmodifendestecadest ic a d e m m ocades te

corresticorremmocorresteconoscesticonoscemmoconosceste

sceglierescelsiscelsescelsero

rompererupp irupperuppero

esprimereespressiespresseespresserotacere

t acquitacquetacquero

celorlalte persoane:

scegliestiscegliemmoscegliesterompest irompemmorompeste

esprimestiespr imemmoesprimestetacest it acemmotaces te

diredissidissedisserosparire

sparv ispa rvesparvero

dicestidicemmodicestespar is t ispar immosparis te

D . Verbele s labe (regulate) a le conjugări i a I i -a pot în locui laformele de passato remoto desinenţele -ei, -è, -erono cu -etti, -ette, -etterocare se folosesc mai mul t în l imba modernă . Toate verbe le con jugăr i i a

do ua care fo rmeaz ă per fec tu l s implu în mod norm al , po t avea ce ledouă forme, iar formele în -etti, -ette, -ettero se ev i t ă a tunci c înd t emaverba lă se t e rmină în -t: riflct-tei (de preferat lu i riflettetti), potei (în loc

152



d e potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre s în t verbe neregula te decon juga rea a doua , p roven ien ţa lo r d in l a t ină ind ic înd con t rage rea d i»r ă d ă c i n ă : dicere, facere, ponere, traggere.

§ 1 2 7

Conjugarea a IlI-a

La terza coniugazioneINDICATIVO

P R E S E N T E

S E R V I R E - a servi

io servo — eu servesctu se rv i — tu se rveş ti

•egli se rve — el se rv eş tenoi serviamo — noi servimvoi servite — voi servi ţ i•essi se rvo no — ei se rv esc

FINIRE — a termina (incoativ)

f inisco — terminfinisci.— t e r m i n i

f in isce — terminăf in i amo — te rminămf in i t e — te rmina t if in i scono — termină


io ho servi to — eu am servi ttu hai servi to — tu ai se rvi tegl i ha serv i to — el a serv i t

no i ab b iam o se rv ito — no iam se rv i tvoi a ve te servi to — voi a ţ is e r v i tessi ha nn o serv i to — ei au serv i t

ho f in ito — am te rm ina tha i f in i to — a i te r m in atha f in i to — a t e rm ina t

a b b i a m o f in it o — a m t e r m i n a tavete f ini to -

hanno f in i to

a t i t e r m i n a t

a u t e r m i n a t

•io serv ico — eu se rv ea mtu servic i — tu servea iegl i s erv ica — el se rvean o i servivamo — n o i s e r v e a mvoi serviva te — voi ser ve a ţ ie ssi se r v i c e lo — e i se rvea u

I M P E R F E T T O

fin ivo t e r m i n a mfiniri — t e r m i n a ţ if i n i m — t e r m i n a ufinivamo — t e r m i n a mfinivate — t e r m i n a ţ if inieaizo — terminau

T R A P A S S A T O P R O S S I M O

io avevo servi to — au servise mt u avev i servi to — tu serviseş iegl i ave va servi to — e l s e rviseno i avevamo se rv i to —noi

se rv i se răm

avevo f in i to — te rm inas emave vi f in i to — term inaseş iavev a f in i to — te rm inaseavev am o f in i to — te rm inas e răm

153



voi av ev ate servi to — voi serv ise ră ţ iessi av ev an o servito — ei serviseră

a ve va te f in ito — te r m ina s e r ă ţ i

avev ano f in i to — te rm ina se ră

io se rv ii — eu serviit u serv is t i — tu serviş iegli ser vì — el servino i se rv imm o — noi se rv i răm

PASSATO REMOTO

f in i i — t e r mina if in i s t i — te rminaş ifinì — t e r m i n ăf in immo — te r mina r ă m

voi servis te — voi serv iră ţ iessi se rviro no — ei serv iră

f in i s te — te rminară ţ if i n i r ono — te r mina r ă

TRAPASSATO REMOTO

io ebb i serv i to — eu servisem

t u av est i servi to — tu serviseş iegli ebb e serv ito — el servis enoi ave m m o se rv i to — noise rv ise rămvoi a ve ste servi to — voi servise ră ţ iessi ebb ero serv ito — ei servis eră

ebbi f in i to — te rm inase m

aves t i f in i to — te rm inaseş iebbe f in i to — te rm inas ea ve m m o f in i to — te r m ina se r ă m

ave s te f in i to — te rm inase ră ţ i

ebbero f in i to — te rm ina se ră

FUTURO

io se rv irò — eu voi servi (o saservesc)t u se rv ira i — tu ve i servi (o săserveşt i )egli ser vi rà — el v a servi (o săse rvească )noi serviremo — noi vo m servi(o să servim)voi servire te — voi v e ţ i servi

(o să serviţ i)essi ser vir an no — ei vor servi(o să servească)

f in irò — voi te r m in a (o sa te rm in )

f inirc i — vei te r m in a (o să te r min i )f in i rà — va te rm ina (o să te rm ine)

f in immo — vom t e rm ina (o să te r m i n ă m )f inire te — veţ i te rm in a (o să te r

mina t i )f in i ranno — vor te rm ina (o să te r m i n e )

FUTURO ANTERIORE

io av rò servi to — eu voi fis e r v i tt u a v r a i s e r v i t o — t u v e fi

s e r v i t v

egli av rà serv ito — el va f is e r v i t

av rò f in i to — voi fi t e r m in a t

avra i f in i to — ve i fi t e r m in a t

av rà f in i to — v a fi t e rm in a t

154



noi avrem o serv i to — noi vomfi servi tvoi av re te se rv i to — voi ve ţ if i servi tess i av ran no se rv i to — ei v orfi servi t

av rem o f in i to — vom fi t e rm ina t

av re te f in ito — ve ţ i f i te r m in a t

av r ann o f in i to — vor fi t e rm ina t

CONGIUNTIVOPRESENTE

(che ) io ser va — (ca) eu să servesc(che) tu serv a — (ca) tu săserveşt i(che) egli se rva — (ca) el săse rvească(che) noi serviamo — (ca) noi să

serv im(che) voi serviate. — (ca) voi săserv i ţ i(che) essi servano — (ca) ei săse rvească

Unisca — (ca) să termin

finisca — (ca) să ter m ini

f inisca — (ca) să ter m in e

f in iamo — (ca) să te r m ină m

finiate — (ca) să te rm ina ţ i

finiscano — (ca) să termine

IMPERFETTO(se) io se r v im — (dacă) eu aşse rv i{se) tu serv issi — (dacă) tu a i

servi{se) egli serv isse — (dac ă) elar servi(se) noi servissimo — (dacă) noiam serv i(se) voi serviste — (dacă ) voia ţ i se rv i(se) essi servissero — (dacă) e ia r se rv i

f in iss i — (dacă) aş te rm ina

finissi — (dacă) a i t er m in a

finisse — (dacă) ar term ina

f'missimmo — (dacă ) am te rmina

finiste — (dacă) a ţ i te rm in a

f in isse ro — (dacă) a r te rm in a

PASSATO(che) io a bb ia ser vito — (ca) eusă f i servi t(che) tu ab bi a s ervi to — (ca) t usă fi servit(che) egli ab bi a serv i to — (ca) e lsă f i servi t(che) noi a bb iam o serv i to — (ca)noi să f i servi t

ab bia f ini to — (ca) eu să fi te rm i n a tab bi a f ini to — (ca) tu să f i term i n a tab bi a finito — (ca) el să fi te rm i n a tabbiamo fini to — (ca) noi să f i term i n a t

155



(che) voi ab bi at e servi to — (ca) voi ab bi at e finito — (oa) voi săsă fi se rv i t t e rm in at(che) essi ab bia no serv ito — (ca) ei ab bia no finito — (ca) ei să fi te rsa fi serv i t m in at

TRAPASSATO(se) io avessi serv i to — (dacă ) eu avessi f inito — (dacă ) aş fi ter -aş fi servi t m in at(se) t u aves si servi to— (dacă ) tu ave ssi f ini to — (dacă ) ai fi te r-ai fi serv i t m in at(se) egli avesse servi to — (dacă )el ave sse fini to — (dacă ) ar fi ter-ar fi serv i t m in at(se) noi a vessim o serv ito — (dacă) ave ssim o fini to — (dacă ) am fi te r-noi am fi serv i t m in at(se) voi av es te serv i to — (dacă) av es te fini to — (dacă) a ţ i fi te r-voi a ţ i fi serv i t m in at

(se) essi aves sero s ervi to — (dacă) aves sero fini to — (dacă) ar fi te r-ei ar fi serv i t m in at

CONDIZIONALE

io serv irei — eu aş servit u serviresti — tu ai servi

egli servirebbe — el ar serv inoi serviremmo — noi am servivoi servireste — voi aţ i serviessi servirebbero — ei ar servi

PRESENTEfini rei a ş t e rmi nafini res ti — ai te rm in a

finirebbe — a r t e r m i n aUniremmo — a m t e r m i n afini res te — aţ i te rm in afinirebbero — a r t e r m i n a

PASSATOio av rei serv i to — eu aş fi serv i t av rei f ini totu av res t i servi to — tu ai fi serv i tegli av re bb e serv i to — el ar f i

se rv i tno i avre m m o serv i to — noi am fiserv i tvoi av re s te serv i to — voi a ţ i fise rv i tessi avreb bero " se rvi to — ei ar f ise rv i t

aş f i t e rminatavr es t i f in i to — ai fi t e rm in atavr ebb e f in ito — ar fi t e r m ina t

av rem m o f in it o — am fi t e r m i na t

av res te f in ito — aţ i fi t e r m in at

av rebb ero f in i to — a r fi t e r m i n a t

IMPERATIVO

servi ( tu ) — serveş teserva (lui) — să serveasc ă finisci ( t u ) — t e rmi năfinisca ( lu i) — să te rm in e

156



serviatno (noi) — să ser vimservite, (voi) — serviţ iservano (loro) — să serv ească

finiamo (no i) — să t e rm ină mfinite (vo i ) — te rmina t ifiniscano ( loro) — să te r m ine

servire — a servi

INFINITO

PRESENTEfinire — a t e rmi n a

PASSATOav er servi to — a fi servi t aver f in ito — a fi te r m in at

GERUNDIO

PRESENTEservendo — serv ind finendo — terminine!

PASSATOav en do se rv i to — se rv ind aven do f in i to — t e r m i n ì n d

serventeserventi

care se rveştecare se rvesc

se rv i to — se rv i tse rv i t a — se rv i t aserv i t i — serviţ is e rv i t e — se rv i t e

Observaţii'

PARTICIPIOPRESENTE

finente — care t e rm inăfinenti — c a re t e rm i n ă

PASSATOfin i to — te rmina tf i n i t a — t e rmi n a t ăf in i t i — te rmina ţ if in i t e — te rmina te

§ 128 A. Mul te verbe din aceas tă conjugare pr imesc în t re rădăcinăş i des inenţă grupul -isc — la ind ica t iv , con jun c t iv şi im per a t iv , pe r

soanele I ş i a I l l -a s ingular ş i a I l l -a p lura l ; (a se vedea verbul finire).Aces te verbe se numesc incoative. Sînt incoat ive verbe ca : ammonire. —a aver t i za , agire — a ac ţ iona , bandire — a face cuno scut , condire — ac o n d i m e n t a , custodire — a păzi , finire — a t e rm i n a , punire — a pedeps i ,capire — a în ţe lege , riverire — a resp ec ta , fiorire — a înflori, pulire —a cura t i , nitrire — a n e c h e z a : (pulisco, pulisci, pulisce, puliscon o;che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro).

B. Se conjugă normal verbe ca : aprire — a deschide , fuggire —a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi , sentire — a auzi , divertire, —

a dis t ra , dormire — a dorm i , partire — a pleca , vestire — a î m b r ă c a .

157



C. Cîteva verbe prez intă ambele forme de conjugare , însă cu deosebire de sens în tre o conjugare ş i cea la l tă : io parto — eu plec, io parti-sco — eu î m p a r t .

D. Par t ic ipiul prezent a re de obice i desinenţa -ente: fuggente — carefuge , par t ente — care pleacă , seguente — u r m ă t o r , uscente — care iese ;

uneor i însă aceasta es te -{ente: nutriente — hr ă n i to r , paz i en te — r ă b dă to r ,ubbid ien te — ascu l tă to r , inse rv ien te — îngr i j i to r , e sord ien te — înce pă to r .

E . Verbe le ca re con ţ in d i f tong m obi l în r ăd ăc i nă (vez i : venire)urmează regul i le prezenta te la § 126 B, precum şi în l is ta verbelor neregu la t e .

Acordul participiului perfect

§ 1 2 9 1 .a Verbele care se conju gă la t im pu r i le com puse cu auxi l ia rulessere impun acordul pa r t ic ip iu lu i pe r fec t în număr ş i gen cu sub iec tu l :/ ragazzi sono giunti — Băie ţ i i au a juns ; Le ragazze sono giunte — F e t e l eau a juns .

1 b . Dacă complementu l d i rec t e s te s i tua t după ve rb , pa r t ic ip iu lse poate acorda f ie cu subiec tul f ie cu complementul d irec t : lo mi sonocomprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi - a mc umpă r a t a c e ş t i pa n to f i .

2 a . Verbele care se conjugă la t impur i le compuse cu auxi l ia rulavere nu impun acordul pa r t ic ip iu lu i pe r fec t cu complementu l d i rec t :Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am în t î ln i t pe p r ie ten i i noş t r i :Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fe te le ace lea .

2 b . Dacă com plem entu l d i rec t p rece dă ve rbu l avere a tunc i seface acordul în gen ş i număr cu re spec t ivu l complement : L i abbiamoincontrati — l - a m în t î l n i t ; Non le ho vis te — Nu le -am vă zu t .

2 c . Cînd complementu l d i rec t ca re p recedă ve rbu l e s te expr ima tp r in p r onume le r e l a t i v che acordul pa r t ic ip iu lu i cu complementu l e s tef a c u l t a t i v : Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi —Spectacole le pe care le -am văzut au fost foar te f rumoase .

3 . în cadrul d ia teze i pasive , par t ic ipiul perfec t a l verbului se acordăîn gen ş i număr cu sub iec tu l g ramat ica l : La frutta è venduta dal fruttivendolo — F r uc te l e s în t v în du te de vînză toru l de f ruc te ; Questi vestit ivanno st irati — Ac este rochi i t rebu ie să fie că l ca t e : Il caffè sarà bevuto

subito — Cafeau a v a f i b ă u t ă i m e d i a t .4. Cînd are funcţ ie de adjec t iv , par t ic ipiul perfec t se acordă cu

subs tan t ivu l l a ca re se r e fe ră : libro chiuso — car te înch isă , libri chiusi —cărţ i închise ; porta aperta — uşă desch isă , porte aperte — uşi deschise .

158



S c h e m a a c o r d u l u i p a r t i c i p i u l u i p e r f e c t

Dacă > Se impunei i

1. Com plementu l d i rec t se _^ în to td ea un a pa r t i c ip iu l pe r fec taf lă du pă ve rb ( t ranz i t iv) la s ingular

Exemple :

Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascun s rochi i le .Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochi i le .2. Co m plem entul di re c t se Par t ic ipiul perfec t la s ingular

af lă îna intea verbului ( t ranzi t iv) —> sauS e a c o rdă c u c ompl e me n t u l

Exemple :

I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochii le pe care(eu) le-am ascuns.

/ vestiti che abbiam o nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochii lepe care (noi) le-am ascuns.

3. Co m plem entul di rec t se Par t ic ip iul perfec t se acord ăaf lă în a in tea verbu lui ( t ran zi t iv) —* cu com plem entulş i es te îns oţ i t de pro nu m e perso

n a l n e a c c e n t u a tExemple:

I vestiti l i ho nascosti io — Rochi i le le-am ascuns eu./ vestiti l i ha nascosti le i / lui — Rochi i le le-a ascuns ea /e l .

4. Verbul ( in t ranz i t iv ) se con- În to t de au na pa r t i c ip iu l pe r -jugă cu auxi l i a ru l avere; (nu —> fect la m asc ulin sin gu lara re complement d i rec t )

Exemple:La sveglia ha suonato — Ceasul deş tep tă to r a su na t .Le fiamme hanno divampato — Flăcăr i l e au i zbucni t .

5. Verbu l ( int ranz i t iv) se con- Par t ic ip iul perfec t se aco rdă cujug ă cu auxi l i a ru l essere; (nu —>• su b ie c tu l . .a re complement d i rec t )

Exemple:

La sveglia è suonata — Ceasul de ş t e p t ă t o r a suna t .Le fiamme sono divampate — Flăcăr i l e s -au dez lă n ţu i t .

159



6. Verbu l es te la d ia teza pa- Pa r t ic ip iul perfec t se aco rdă cusivă ; (nu are co m ple m en t direc t) —+ sub iectu l

Exemple:Le casse sar an no scar ica te — Lăzi le vor fi d escă rca te .Uomini e donne furono feri ti — B ărb aţi şi femei au fost ră ni ţ i .7 . Verb ul es te pro nom inal —> Par t ic ipiul perfec t se acordă cu

subiec tu lExemple:Il gatto si è gra t ta to — Pis icul s-a scă rp ina t ./ bambini si sono sveg liati — Copiii s-au tre zit .Le squadre s i sono inco ntra te — Ech ipele s-au înt i ln i t .

V E R B E L E N E R E G U L A T E

Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate

§ 1 3 0 Toa te ve rbe le ca re nu respec tă , ma i mul t sau ma i pu ţ in .pa rad igm a conjugăr ii mo de l s în t ve rbe n e regu la te . Aces tea s în t nu m eroase ş i în marea major i ta te apar ţ in conjugăr i i a doua ş i a t re ia :

a) la conjugarea întii s în t doa r t r e i ve rbe ne regula te : andare — ase duce , stare — a s ta , dare, — a da (verbul fare — a face es te considera t

ca făcînd p ar te din conju garea a doua) ;b) la conjugarea a doua se d i s t ing : 1. ve rbe a că ror ne reg ula r i ta tese l im iteaz ă d oar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi ;lessi, lesse, lessero ; letto ; 2 . ve rbe ca re au forme ne regula te la ma i mul tet impur i s a u modur i : potere — a p u t e a ; posso; potrò; potrei;

e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a desch ide ,offrire — a oferi, scolpire — a scu lp ta , sparire — a dispă rea , p rez in tădouă forme la passato remoto: o formă s labă : aprii, offrii, scolpii, spariiş i o fo rmă ta re : apersi, offersi, sculsi, (poet ic) , sparvi.

P r i n c i p a l e l e v e r b e n e r e g u l a t e *§ 1 3 1accadere — a se în t îm pl a ; (vezi cadere). A uxi l i a r : essere.accendere — a a p r i n d e ; pass, rem: accesi , accendest i , accese , accen

de mmo, a c c e nde s t e , a c c e se r o ; part. pass: acceso . Auxi l ia r : avere.accingersi —- a se ap uc a de, a începe ; pass, rem: mi accinsi , t i ac

cing esti , s i accinse, ci accin ge m m o, v i accin ges te, si accinsero ; part.pass: acc in to . Auxi l ia r : essere.

* Prezenta listă cuprin .e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care seconjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. Celelalte timpuri se conjugă normal.

160



acc ludere — a a n e x a (un act la o scrisoare) pass, rem: acc lusi , acc ludes t i , acc luse , acc lud em m o, ac c lude ste , acc lusero ; part. pass: acc luso .Au x i l i a r : avere.

accogl ie re — a p r i m i , a în t împina (vez i cogliere). Au x i l i a r : avere.

accorgers i — a-şi da s e a m a ; a o b se r v a ; pass, rem: mi accors i , ti

accorgest i , si accorse , ci a c c o r g e m m o , vi accorges t e , si accorsero ; part.pass: accor tos i . Auxi l i a r : essere.

accor re re — a a lerga spre ; (vez i correre). Au x i l i a r : essere.

accrescere — a măr i ; a se măr i ; a c reş t e ; (vezi crescere). Au x i l i a ravere (cînd e t r a n z i t i v ) ; essere (cînd e i n t r a n z i t i v ) .

j addirsi — a se ded ica , a se consac ra , a se pot r iv i . Se fo losesc numaif o r m e l e u r m ă t o a r e : irul. preş: si add ice , si a d d i c o n o ; ind. imperf.:

s i addiceva , si add icevano ; cong. preş: si add ica , si add icano ; cong.imperf.: si addicesse , si a d d i c e s se r o .

a d e m p i e r e sau adempi re — a îndepl in i , a sa t i sface ; (vez i empiere).Au x i l i a r : avere.

affliggere — a î n t r i s t a , a î n d u r e r a ; pass, rem: afflissi, affliggesti,affl isse, affl iggemmo, affl iggeste, affl issero; part. pass: aff l i t to . Auxi l ia r :avere.

agg iunge re — a adăuga ; (vez i giungere) Auxi l i a r : avere.

a l ludere — a se referi , a face aluzie la ... ; pass, rem: a l lus i , a l ludest i ,a l luse , a l ludemmo, a l ludeste , a l lusero; part. pass: a l luso . Auxi l i a r :avere.

a m m e t t e r e — a a d m i t e ( v e z i mettere). A u x i l i a r : avere.

anda re — a m e r g e , a se duce ; ind. pres: v a d o (vo), vai, va, a n d i a m o ,a n d a t e , v a n n o ; futuro: a n d r ò , a n d r a i , a n d r à , a n d r e m o , a n d r e t e , a n d r a n n o ;

condiz. pres: a n d r e i , a n d r e s t i , a n d r e b b e , a n d r e mmo , a n d r e s t e , a n d r e b bero ; cong. pres: v a d a , v a d a , v a d a , a n d i a m o , a n d i a t e , v a d a n o ; impera-tivo: vai ( v a ' ) , v a d a , a n d i a mo , a n d a t e , v a d a n o . Au x i l i a r : essere.

a n n e t t e r e — a a n e x a ; pass, rem: a n n e t t e i ( a n n e s s i ) , a n n e t t e s t i , a n n e t t e( a n n e s se ) , a n n e t t e mmo , a n n e t t e s t e , a n n e t t e r o n o ( a n n e s se r o ) : part. pass:annesso . Auxi l i a r : avere.

appa r i re — a a p ă r e a ; ind. pres: app a io (appa r i sco) , app a r i ( appa r i sc i) ,appa re (appa r i sce ) , appa iamo (appa r i amo) , appa r i t e , appa iono (appa r i scono) ; pass, rem: a p p a r v i ( a p p a r i i / a p p a r s i ) , a p p a r i s t i , a p p a r v e ( a p p a r ì /a p p a r se ) , a p p a r i mmo , a p p a r i s t e , a p p a r v e r o ( a p p a r i r o n o / a p p a r se r o ) ;

cong. pres: appa ia ( appa r i sca ) , appa ia ( appa r i sca ) , appa ia ( appa r i sca ) ,a p p a r i a mo , a p p a r i a t e , a p p a i a n o ( a p p a r i s c a n o ) ; imperativo: a p p a r i ,

a p p a i a , a p p a r i a mo , a p p a r i t e , a p p a i a n o ; part. pres: a p p a r e n t e ; part.pass: a p p a r so . Au x i l i a r : essere.



appartenere — a aparţine; (vezi tenere). Auxiliar: essere (cìnd eintranzitiv), avere (cìnd e tranzitiv).

appendere — a atîrna, a agă ţ a ; pass, rem: appesi, appendestiappese, appendemm o, appen deste, appesero ;part. pass: appeso. Auxiliar:avere.

applaudire — a aplauda ; ind. pres: aplaudo (applaudisco), applaudi(aplaudisci), applaude (applaudisce), applaudiamo, applaudite, applaudono (applaudiscono) ; cong. pres: applauda (applaudisca), applauda(applaudisca), applauda (applaudisca), applaudiamo, applaudiate, applauda no (applaudiscano) ; imperativo: applaudi (applaudisci), applauda(applaudisca), applaudiam o, app laudite, applaudano (applaudiscano).Auxiliar: avere.

aprire — a deschide ; pass, rem: aprii (apersi), apristi, aprì (aperse), aprimmo, apriste, aprirono (apersero); part. pass: aperto. Auxiliar:avere.

ardere — a arde ; pass, rem: arsi, ardesti, arse, ardemmo, ardeste,arsero; part. pass: arso. Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv), essere (cìnd eintranzitiv).

ardire — a îndrăzni, a cuteza; ind. pres: ardisco, ardisci, ardisce,ardiamo, ardite, ardiscono; part. pass: ardito. Auxiliar: avere.

arrendersi — a se pred a ; ind. pres: mi arresi, ti arrend esti, si arrese,ci arrendemmo, vi arrendeste, si arresero ; part. pass: arreso.

assalire — a asal ta, a ataca; ind. pres: assalgo (assalisco), assali(assalisci), assale (assalisce), assaliamo, assalite, assalgono (assaliscono) ;

pass, rem: assalii (assalsi), assalisti, assalì (assalse), assalimmo, assaliste,assalirono (assolsero) ; cong. pres: assalga (assalisca), assalga (assalisca),assalga (assalisca), assaliamo, assa liate, assalgano (assaliscano) ; partpass: assalito. Auxiliar: avere.

assistere — a asista ; pass, rem: assitei (assistetti), assistesti, assistè(ass istette), a ssistemmo, assisteste, assisterono (assistettero) ; part.pass: assistito. Auxiliar: avere.

assolvere — a achita, a absolvi, a ierta ; pass, rem: assolsi (assolvei/assolvetti), assolvesti, assolse (assolvè/assolvette), assolvemmo, assol

veste, assolsero (assolverono / assolvettero);

part. pass: assolto. Auxiliar:avere.assorbire — a absorbi ; ind. pres: assorbo (assorbisco), assorbì,

assorbe (assorbisce), assorbiam o, asso rbite, assorbono (assorbiscono) ;cong. pres: assorba (assorbisca), assorba (assorbisca), assorba (assorbisca),assorbiamo, assorbiate, assorbano (assorbiscano) ; part. pass: assorbito/assorto. Auxiliar: avere.

assumerò — a accepta, a primi ; pass, rem: assunsi, assumesti,assunse, assumem mo, assum este, assunsero ; part. pass: assunto. Auxiliar:

avere.attendere — a obse rva (cu atenţie) ; a aştepta ; (vezi tendere). Auxiliar:avere.



a t t ingere — a a t in ge ; a scoa te , a ex t rage ; pass, rem: a t t i n s i , a t t i n ge s t i , a t t i n se , a t t i nge mmo, a t t i nge s t e , a t t i n se ro ; part. pass: a t t i n t o .A ux i l i a r : avere.

avveni re — a se în t îm p la ; (vezi venire). A uxi l i a r : essere.avvolgere — a în făş ură ; (vez i volgere). A uxi l i a r : avere.be re — a b e a ; pass, rem: bevvi (beve i /beve t t i ) , beves t i , bevve

(beve / be ve t t e ) , bev em m o, bev es te , bevv ero (beverono / bev e t t e ro) ;

futuro: ber rò , be r ra i , be r rà , be r rem o, be r re te , be r ran no ; cóhdiz. pres:be r r e i , be r r e s t i , be r r e bbe , be r r e mmo, be r r e s t e , be r r e bbe ro ; part. pass:be vu t o . A ux i l i a r : avere.

eadere — a c ă de a ; pass, rem: c a dd i , c a de s t i , c a dde , c a de mmo,c a de s t e , c a dde ro ; futuro: cadrò , cadra i , cadrà , cadremo, cadre te , ca d r a n n o ; condiz. pres: cadre i , cadres t i , cadrebbe , cadremmo, cadres te ,c a d r e b b e r o ; part. pass: c a du t o . A ux i l i a r : essere.

e edere — a ced a, a r e n u n ţ a ; pass, rem: cedei (cedett i /cessi) , cedes t i , cede (cede t t e / cesse ) , cedemmo, cedes te , cederono (cede t t e ro /

cessero) ; part. pass: ceduto . Auxi l i a r : avere.chiedere — a înt reb a , a cere ; pass, rem: chiesi , chiedest i , chiese,ch iedemmo, ch iedes te , ch iese ro ; part. pass: chies to . Auxi l i a r : avere.

chiudere — a închide ; a încu ia ; pass, rem: chiusi , chiudest i , chiuse, c h i ude mmo, c h i ude s t e , c h i use ro ; part. pass: chiuso . Auxi l i a r : avere.

cingere — a încinge ; a înconjura ; pass, rem cinsi, cingesti , cinse,c ingemmo, c inges te , c inse ro ; part. pass: c in to . Auxi l i a r : avere.

cog liere — a culege ; ind. pres: colgo, cogli, coglie, cogliamo, cogl iete, colgono ; pass', rem: colsi , cogliest i , colse, cogliemmo, coglieste,colsero ; futuro: coglierò, coglierai , coglierà, coglieremo, coglierete, co

gl ieranno ; cong. pres: colga, colga, colga, co gliam o, cog liate, colgan o ;condiz. pres: coglierei , coglierest i , coglierebbe, coglieremmo, cogliereste,cogl ierebbero ; part. pres: c og l i e n t e ; part. pass: col to . Au xi l i a r : avere.

com m et te re — a co m i te ; (vezi mettere). A uxi l i a r : avere.c omm uove re — a emoţ iona ; (vez i muovere). A uxi l i a r : avere (cînd

e t r a nz i t i v ) , essere (dacă este ref lexiv) .com par i re — a ap ărea , a face im pres ie b un ă ; ind. pres: c ompa i o

(compar i sco) , compar i (compar i sc i ) , compare (compar i sce ) , compar iamocom par i t e , com paiono (compar i scono) ; pas. rem c ompa rv i ( c ompa r i i /

compars i ) , compar i s t i , comparve ( c ompa r ì / c ompa r s e ) , c ompa r i mmo,c om pa r i s t e , c ompa rve ro ( c ompa r i rono / c ompa r s e ro ) ; cong. pres: c ompa ia (compar i sca ) , compaia (compar i sca ) , compaia (compar i sca ) , compar iam o, com par ia te , com paiano (com par i scano) ; part. pass: c o m p a r s o .A ux i l i a r : essere.

com piangere — a dep l înge , a re g re ta ; (vez i pianger e). A uxi l i a r :avere.

com piere sau com pire — a îndep l ini , a împ l ini ; ind. pres: compio(compisco) , compi (compisc i ) , compie (compisce ) , compiamo, compi te ,

compiono (compiscono) ; pass, rem: compi i , compis t i , compì , compimmo,

163



c ompi s t e , c ompi rono ; cong. pres: compia (compisca ) , compia (compisca ) ,com pia (compisca ) , com piam o, co m pia te , com piano (compiscano) ;cong. imperf: compissi (compiessi) , compissi (compiessi) , "compisse(compiesse) , compissimo (compiessimo) , compiste (compieste) , compissero (com piessero) ; imperativo: compi (compisc i ) , compia (compisca) ,c om pi a mo , c om pi t e , c om pi a no ( c ompi sc a no) ; gerundio: c omp i e ndo ;part. pass: c o m p i u t o sau c ompi t o . A ux i l i a r : acere (da c ă e t r a nz i t i v ) ,essere (da c ă e i n t r a nz i t i v ) .

comporre — a c om pu ne , (vez i porre). A uxi l i a r : avere.comprendere — a în ţe leg e ; a cup r ind e , a co nţ i ne ; (vez i prendere).

Auxi l i a r : avere.comprimere — a c om pr i ma , a p r e s a ; pass, rem: compress i , com

pr i me s t i , c ompre sse , c ompr i me mmo, c ompr i me s t e , c ompre sse ro ; part.pass: c ompre sso . A ux i l i a r : avere.

concedere — a a c o rda , a a dm i t e ; pass, rem: concessi , concedest i ,

concesse , co nced em m o, conced es te , concesse ro ; part. pass: concesso.A ux i l i a r : avere.concepire — a concepe ; ind. pres: concepisco, concepisc i , concepi

sce, concepiamo, concepi t e , concepi scono ; part. pass: c onc e p i t o / c onc e t t o .Auxi l i a r : avere.

concludere — a t e r m i n a ; a c o n c l u d e ; pass, rem: conclusi , concludes t i , conc luse , conc ludemmo, conc ludes te , conc luse ro ; part. pass:conc luso . Auxi l i a r : avere.

condurre — a co nduc e , a că lă uz i ; ind. 'pres: conduco , conduc i , cond u c e , c o n d u c i a m o , c o n d u c e t e , c o n d u c o n o ; pass, rem: conduss i , conduc e s t i , c ondusse , c onduc e mmo, c onduc e s t e , c ondusse ro ; condiz. pres:c ondur r e i , c ondur r e s t i , c ondur r e bbe , c ondur r e mmo, c ondur r e s t e , c on d u r r e b b e r o ; part. pass: c o n d o t t o . A u x i l i a r : avere.

confondere — a" co nf un da ; (vez i fondere). A u x i l i a r : avere.conoscere — a cu no aşte , a ş t i ; pass, rem : conobbi , conoscest i , co

nobbe , c onosc e mmo, c onosc e s t e , c onobbe ro ; part. pass: conosc iu to .A u x i l i a r : avere.

consistere — a c o n s t a ; pass, rem: consis te i (consis te t t i ) , consis test i ,cons is tè (cons is te t te) , cons is temmo, cons is tes te , cons is terono (cons i s t e t t e r o ) ; part. pass: cons i s t i to . Auxi l i a r : essere.

contraddire — a c on t r a z i c e ; ( vez i dire). A uxi l i a r : avere.convincere — a co nv ing e ; (vez i vincere). A uxi l i a r : avere.coprire — a a c o p e r i ; ind. pres: copro , copr i , c opre , cop r iam o, co

pr i t e , coprono ; pass, rem: copri i (copersi) , copris t i , coprì (coperse),copr immo, copr is te , copr i rono (coprsero) ; part. pass: coper to . Auxi l i a r :avere.

correggere — a corec ta ; pass, rem: corressi , correggest i , corresse,

correg gem m o, correg ges te , corressero ; part. pass : c o r r e t t o . Auxiliar :avere.

164



c o r r e r e — a a l e rga ; a c u rge ; a pa rc u rge , a s t r ă b a t e ; pass, rem:cors i , cor res t i , corse , cor remmo, cor res te , corse ro ; part. pass: corso.A ux i l i a r : avere (cînd exp r im ă ac ţ iun ea în s ine) , essere (c înd scopul ac ţ iuni ie s t e e xp r i ma t sa u sub î n ţ e l e s ) .

cost ru i re — a con st ru i , a c lădi ; ind. preş: cost ruisco, cost ruisc i ,cos t ru i sce , cos t ru ia m o, cos t ru i t e , cos t ru i scono ; pass, rem: cos t ru i i

(cost russi ) , cost ruis t i , cos t ru ì (cos trusse ), cos t ru im m o, cos t ru i s t e , cos t rui rono (cos t russero) ; part. pass: cos t ru i to sau c os t ru t t o . A ux i l i a r :avere.

cresc ere — a cre ste, a se m ă r i ; pass, rem: crebbi , c rescest i , c rebbe,c r e sc e mmo, c r e sc e s t e , c r e bbe ro ; part. pass: cresc iu to . Auxi l i a r : essere(c înd es te t ranz i t iv ) , avere (dacă e in t ranz i t iv ) .

c uc i re — a c oa se ; ind. preş: cucio, cuci , cuce , cuciamo, cuci te , 'cuciono ; cong. pres: cucia , cuc ia , cucia , cuc iam o, cu cia te , cucian o ;part. pass: c uc i t o . A ux i l i a r : avere.

cuoc ere — a coace ; a gă t i;

ind. pres: cuocio, cuoci , cuoce , cuoeiamo,(cociamo), c uoc ete (cocete) , cuociono ; imperf: cuoc evo , (cocevo) etc . ;pass, rem: cossi , cocest i , cosse, cocemmo, coceste, cossero ; futuro: c uoc e rò(cocerò) et c. ; cong. pres: ciocia , cuocia , cuocia , cociamo, cocia te , euo-e i a n o ; part. pres: c o c e n t e ; part. pass: c o t t o sau c uoc i u t o . A ux i l i a r :evere (dacă e t ranzi t iv) , essere (dacă e int ranzi t iv) .

da re — a da , a oferi ; ind. pres: do, da i , dà , d iam o, da t e , da nn o ;imperf. da v o , da v i , da v a , da va m o , da v a t e , da va n o ; pass, rem: diedi •(de t t i ) , des t i , d i ede (de t t e ) , demmo, des te , d iedero (de t t e ro) ; fature:da r ò , da r a i , da r à , da r e m o , da re t e , da r a nn o ; cong. pres: dia, dia, dia,

d iam o, d ia te , d iano ; cong. imperf: dessi , dessi , desse, dessimo, deste,dessero ; condiz. pres: da re i , da r e s t i , da r e bbe , da r e mmo, da re s t e , da r e b bero ; imperativo: d a ' (dai ) , d ia , d iam o, da te , d iano ; part. pass: d a t o .A ux i l i a r : avere.

decidere — a ho t ă r î ; pass, rem: decis i , decidest i , decise , decidemmo,dec ides te , dec i se ro ; part. pass: deciso. Auxi l iar : avere.

de ludere — a dezam ăgi ; pass, rem: de lus i, de ludes t i , de luse , de lud em m o , de l ude s t e , de l u se ro ; part. pass: de luso . Auxi l i a r : avere.

descr ivere — a de sc r ie ; (vezi scrivere). A uxi l i a r : avere.

di fendere — a a pă ra ; pass, rem: difesi , difendest i , difese, difendemm o , di fendes te , d i fese ro ; part. pass: difeso. Auxi l iar : avere.diffondere — a răs pî nd i ; (vezi fondere). A uxi l i a r avere.dip ingere — a p ic ta ; pass, rem: dipinsi , d ipingest i , d ipinse , d ipin

ge mmo, d i p i nge s t e , d i p i n se ro ; part. pass: d i p i n t o . A ux i l i a r : avere. ,dire — a sp un e, a zice ; ind. pres: dico, dici , dice, diciamo, di te ,

dicono ; imperf: dicevo , d icev i , d i ceva , d icevam o, d iceva te , d icevano ;pass, rem: dissi , dice st i , disse, dic em m o, d ices te, dissero ; futuro: di rò ,di ra i , d i rà , d i remo, di re te , ' d i ranno ; cong. pres: dica , d ica , d ica , d ic iam o

dic ia te , d icano ; cong. imperf: dicessi , dicessi , dicesse, dicessimo, diceste,dicessero ; cond. pres: di re i , d i res t i , d i rebbe , d i remmo, d i res te , d i rebbero ;



imperativo: di ' , dica, diciam o, d i te , d ican o ; part. preş: d i c e n t e ; part.pass: d e t t o ; gerundio: dicendo . Auxi l i a r : avere.

di r igere — a con duc e , a d i r i ja ; pass, rem: diressi , dirigesti , diresse,d i r igemmo, d i r iges t e , d i re sse ro ; part. pass: d i r e t t o . Au x i l i a r : avere.

di scu te re — a d i scu ta ; pass, rem: discussi , discutest i , discusse,

d i scu temmo, d i scu te s t e , d i scusse ro ; part. pass di scusso . Auxi l i a r :avere.dispiacere — a d ispl ăce a ; a re g re ta ; (vez i piacere). Au x i l i a r : essere.dissolvere — a d iz olv a ; pass, rem: dissolsi (dissolvei /dissolvet t i , )

dissolvest i , dissolse (d issolvè /d issolve t te ) , d i ssolvemmo, d issolveste , d i sso ce rò (d issolverono/dissolve t te ro) ; part. pass: dissol to /d issolu to ( ra r ) .Au x i l i a r : avere.

dis t ingu ere — a d is t inge ; pass, rem: dis t ins i , d i s t inguest i , d i s t inse ,d i s t inguemmo, d i s t ingues t e , d i s t inse ro ; part. pass: d i s t in to . Aux i l i a r :avere.

dis t ruggere — a d is t ru ge ; pass, rem: dis t russ i , d i s t ruggest i , d i s t russe ,d i s t r u g g e mmo , d i s t r u g g e s t e , d i s t r u s se r o ; part. pass: d i s t r u t t o . Au x i l i a r :avere.

dividere — a î m p ă r ţ i , a d e sp ă r ţ i ; pass, rem: divis i , d iv idest i , d i vise , d iv idemmo, d iv ides t e , d iv i se ro : part. pass diviso . Auxi l ia r : avere.

dolere (dolersi) — a d u r e a ; a r e g r e t a ; ind. pres: mi dolgo, t i duol i ,si duo le , c i dol iamo (dogl iam o), vi dolete , si dolgono ; pass, rem: m idolsi , t i dolest i , s i dolse , c i dolemmo, vi doleste , si dolsero; futuro: m id o r r ò , t i do rra i , si dorrà , c i dorrem o, v i do rre te , s i do rran no ; cong.pres: m i dolga, t i dolga, si dolga, c i dol iam o (dogliam o), vi dol ia te (do-g l ia te ) , si dolgan o ; cong. imperf: mi dolessi, ti dolessi, si dolesse, cidolessim o, v i d oles te , si dolessero ; condiz. pres: mi dorre i , t i dorrest i ,s i dor rebbe , c i dor remmo, v i dor res t e , s i dor rebbero ; imperativo: duol i t i ,si dolga, dogliamoci (dol iamoci) , doletevi , si dolgano ; part. pres: dolen te(dolentesi) ; part. pass: doluto (dolutosi ) ; dolendo (dolendosi ) . Auxi l ia re :essere, avere.

dovere — a t r e b u i ; ind. pres: devo (debbo) , .dev i , deve , dobbiamo,dove t e , de vono ( de bbono) ; pass, rem: dovei (dovet t i ) , dovest i , dovè( dove t t e ) , dove m m o, dove s t e , dove r ono ( dove t t e r o ) ; futuro d o v r ò ,

dov r a i , dov r à , dov r e m o , dov r e t e , dov r a nno ; cong. pres: deva (debba) ,de va ( de bba ) , de va ( de bba ) , dobb i a m o , dobb i a t e , de va no ( de bba no ) ;condiz. press dovre i , dovres t i , dovrebbe , dovremmo, dovres t e , dovrebbe ro ; part. pass: dovu t o . Aux i l i a r e : avere, essere.

elidere — a el ida ; pass, rem: elisi, elid esti , -elise, elid em m o, elid es te,elisero ; part. pass: el iso. Auxil iar : avere.

emergere — a ieşi / (a plut i ) la suprafa ţă ; ( f ig . ) a se i v i ; pass. rem,iemersi, emerges t i , emerse , emergemmo, emerges t e , emerse ro ; part. passiemerso. Auxil iar: essere.

empiere sau empire — a um ple ; ind. pres: empio, empi, empie,empiamo, empite , empiono ; pass, rem: empii (empiei) , empisti (empie-

16»



st i) , em pì (empiè) , em pim m o, em pis te , em pirono (empierono) ; futuro:e mpi r ò , e mp i r a i , e mp i r à , e mp i r e mo , e mp i r e t e , e mp i r a nno : cong. pres:e mpia , e mp ia , e mp ia , e mp ia mo , e mp ia t e , e mp ia no ; cong. imperf: empiss i ,empissi , empisse , empissimo, empiste , empissero ; condiz. pres: empire i ,e mp i r e s t i, e mp i r e bbe , e m p i r e mm o, e mp i r e s t e , e mp i r e bbe r o ; gerundio:e m p i e n d o ; part. pass: e mpi to ( e mpiu to ) . A ux i l i a r : avere.

esaur i re -r a epuiza , a i s tovi ; ind. pres. esaurisco, esaurisci , esau

r isce , esaur iamo, esaur i te , esaur iscono ; part. pass: esaur i to (esausto) .A ux i l i a r e : avere sau essere.eseguire — a e x e c u t a ; ind. pres: eseguo (eseguisco), esegui (esegui

sci), esegue (eseguisce) , eseguiamo, eseguite , eseguono (eseguiscono) ;

cong. pres: esegua (eseguisca) , esegua (eseguisca) , esegua (eseguisca) ,e seguiamo, e seguia te , e seguano (eseguiscano) . Auxi l ia r : avere.

esigere — a cere , a pr e t inde ; pass, rem: esigei (esigett i) , esigesti ,esigè (esigette) , esigemmo, esigeste, esigerono (esigettero) ; part. pass:e sa t to . A ux i l i a r : avere.

esplodere — a e x p l o d a ; pass rem: esplosi , esplodesti , esplose, esplo

demmo, esplodeste , esplosero ; part. pass: esploso. A uxil ia re : avere, essere.esporre — a e xpune ; ( ve z i porre). A u x i l i a r : avere.espr imere — a e x p r i m a ; pass, rem: espressi , espr imest i , espresse ,

e sp r imme mo, e sp r ime s te , e sp r e s se r o ; part. pass: espresso . Auxi l ia r :avere.

fare — a f a c e ; ind. pres: faccio (fo), fai, fa, facc iamo, f a te , f anno;imperf: facevo, facevi , faceva , facevamo, facevate , facevano ; pass, rem:

feci, facest i , fece , facemmo, faceste , fecero; futuro: farò, farai , farà,f a remo, f a re te , f a ranno; cong. pres: faccia, faccia, faccia, facciamo,

facciate , facciano ; cong. imperf: facessi, facessi, facesse, facessimo,faceste, facessero ; condiz. pres: fare i , fa rest i , fa rebbe , faremmo, fareste ,f a r e b b e r o ; imperativo: fa' (fai) , faccia, facciamo, fate , facciano; part.pres: f a c e n t e ; part. pass: f a t t o ; gerundio: facendo . Auxi l ia r : avere.

f ingere — a înch ipu i , a i m a g i n a ; a se preface ; pass, rem: finsi, fingest i , f inse , f ingemmo, f ingeste , f insero; part. pvss; f in to . Auxi l ia r :avere.

flettere — a î ndo i ; (g ram.) a dec l ina , a conjuga ; pass, rem: f le t te i ,(f lessi) , f lettesti , f lette (f lesse) , f lettemmo, f letteste , f letterono (f lessero) ;

part. pass: f lesso. Auxil ia r : avere.fondere — a t o p i , a t u r n a In fo rme (bronz etc.) ; pass, rem: fusi,

fonde st i , fuse, fond em m o, fond este , fusero ; part. pass : fuso. Auxiliar :avere.

fungere — a î nde p l in i o funcţ ie (provizor iu) ; pass, rem: funsi, fungest i , funse , fungemmo, fungeste , funsero ; part. pass: funto ( rar ) . Auxil i a r : avere.

giacere — a zăcea ; ind. pres: giaccio, giaci , giace, giacc iam o (giacia-m o ) , giacete , g iacc iono ; pass, rem: giacqui , g iaces t i , g iacque , g iacemmo,

giaces te , g iacqu ero ; cong. pre$: giaccia, giaccia, giaccia, giacciamo

167.



(giac iamo) , g iacc ia te (giac ia te) , g iacc iano ; imperativo: giaci, giaccia,giacc iamo (giac iamo ) , g iace te , g iacc iano ; part. pass: giac iu to . Auxi l ia re :essere, avere.

giungere — a a junge ; pass, rem: giunsi , g iungest i , g iunse , g iungemm o , g iunge s t e , g iunse r o ; part. pass: g iun to . A ux i l i a r : essere.

godere — a se buc ur a d e ; futuro: godrò , godra i , godrà , godremo,godr e t e , god r a nno ; condiz. pres: godre i godres t i , godrebbe , godremmo,

godr e s t e , god r e bbe r o ; part. pass: godu to . A ux i l i a r : avere.inghiottire•— a î ngh i ţ i ; inai, pres: ingh io t to ( inghio t t i sco) , ingh io t t i

( inghio t t i sc i ) , ingh io t te ( inghio t t i sce ) , ingh io t t iamo, inghio t t i t e , ingh io t -ton o ( inghio t t iscono) ; cong. pres: ingh io t ta ( inghio t t i sca ) , ingh io t ta( inghio t t i sca ) , ingh io t ta ( inghio t i sca ) , ingh io t t iamo, inghio t t ia te , ingh io t -t a no ( ingh io t t i s c a no ) ; imperativo: ingh io t t i ( ingh io t t i sc i ) , ingh io t ta( ingh io t t is c a ) , i ng h io t t i a m o , i ngh io t t i t e , i ng h io t t a n o : ( i ngh io t ti s c a no ) .A ux i l i a r : avere.

insistere — a i n s i s t a ; pass, rem: ins is te i ( ins is te t t i ) , ins is tes t i , in

s is tè ( insis te t te ) , ins is tem m o, insis tes te , ins is terono ( insis te t te ro ) ; part.pass: ins i s t i to . Auxi l ia r : avere.intendere — a în ţe lege , a pr icepe; (vez i tendere). A uxi l i a r : avere.interrompere — a în t r e r u pe ; (vez i rompere). A uxi l i a r : avere.intervenire — a i n t e r ve n i ; (vezi venire). A uxi l i a r : essere.introdurre — a in t r o du c e ; ( ve zi condurre). A uxi l i a r : avere.invadere — a inv ada , a năv ă l i ; pass, rem: invas i , invades t i , invase ,

i n v a d e m m o , - i n v a d e s t e , i n v a s e r o ; part. pass: i nva so . A ux i l i a r : avere.legge re — a c i t i ; pass, rem: lessi , leggesti , lesse, leggemmo, leg

ges te , l e sse ro ; part. pass: l e t t o . A ux i l i a r : avere.mantenere — a m e n ţ ine , a p ă s t r a ; ( ve zi tenere). A uxi l i a r : avere.m et te re — a pu ne ; pass, rem: mis i , me t t e s t i , m i se , me t t e mmo,

m e t t e s t e , m i s e r o ; part. pass: messo . Auxi l ia r : avere.mordere — a m u ş c a ; pass, rem: mor s i , mor de s t i , mor se , mor de m

m o , mor de s t e , mor se r o , part. pass: mor so . A ux i l i a r : avere.morire — a m ur i ; ind. pres: muoio , muor i , muor e , mor i a mo ,

m or i t e , muo iono ; pass, rem: mor i i , mor i s t i , m o r ì , m o r i m m o , m o r i s t e ,

mor i rono ; futuro: m ori rò (mo rrò) , m or i ra i (morra i ) , m or i rà (morrà)m or i remo (mor remo) , m or i r e t e (mor re t e ) , mo r i r anno (mor ranno ) ; cong-pres: mu oia , mu o ia , muo ia , mor i am o , m or i a t e , mu o iano ; part. pres:m o r e n t e ; part. pass: m o r t o ; gerundio: m o r e n d o . A u x i l i a r : essere. ,

mungere— a m u l g e : pass, rem: m u n s i , m u n g e s t i , m u n s e , m u n g e m m om u n g e s t e , m u n s e o ; part. pass: m u n t o . A u x i l i a r : avere.

muovere — a mişca ; pass, rem: moss i , moves t i , mosse , movemmo,m o v e s t e , m o s s e r o ; part. pass: mosso . A ux i l i a r : avere.

nascere — a na ş t e ; pass, rem: nacqu i , nasces t i , n acque , nascem

m o , n a s c e s t e , n a c q u e r o ; part. pass: na to . A ux i l i a r : essere.

168



n as co n d e re — a as cu n d e ; pass, rem: nascos i , nascondes t i , nascose ,n as co n d em m o , n as co n d es t e , n a s co s e ro ; part. p as s ; n a s co s to . Au x i l i a r :avere.

n u o c e r e — a d ă u n a , a p ăg u b i ; ind. presi noccio (nuoccio), nuoci ,nuoce, nociamo, (nuociamo), nocete (nuocete) , nocciono (nuocciono) ;imperf: nocevo , nocev i , noceva , nocevamo, noceva te , nocevano ; pass,rem: nocq u i , noces ti , nocque , noc em m o, noces te , nocque ro ; futuro: no-

cerò , nocera i , nocerà , noceremo, nocere te , noceranno ; cong. pres: n u o cc i a ,nuocc ia , nuocc ia nuoc iamo , nu oc ia te , nuocc iano ; cong.. imperf: nocess i ,nocess i , nocesse, nocess imo, noce s te , n ocessero ; condiz. pres: nocerei ,nocere s t i , nocerebb e , noce rem m o, noceres te , noeerebbero ; imperativo:nuoci , nuocc ia , noc iamo, noce te , nuocc iano ; part. pres: n o c e n t e ; part.pass:nociuto (nuociu to) ; gerundio: nocendo (n u o cen d o ). Au x i l i a r : avere.

occorre re — a t r eb u i ; (v ez i correre). Au x i l i a r : essere.offendere — a j igni ; pass, rem: offesi, offendesti, offese, offen

demmo, offendeste, offesero ; part. pass: offeso . Auxi l iar : avere.

offrire — a oferi ; pass, rem: ofrii (offersi), off risti, offrì (offe rse) ,offrimmo, offriste, ofrirono (offersero) ; part. pres: offrente (offerente) ;

part. pass: offer to . Auxi l iar : avere.opporre — a o p u n e ; (v ez i porre). A u x i l i a r : avere.o t tenere — a ob ţ ine ; (vez i tenere). Au x i l i a r : avere.p a re re — a p ă rea ; ind. pres: p a io , p a r i , p a re , p a i am o , p a re t e , pa

iono ; pass, rem: parv i (pars i ) , pares t i , parve , paremmo, pares te , par vero ; futuro: p a r rò , p a r ra i , p a r r à , p a r r em o , p a r re t e , p a r r an n o ; cong.pres: paia , pa ia , pa ia , pa iamo, pa ia te , pa iano ; cong. imperf: paress i ,paress i , pa resse , pares s imo , pa res te , paressero ; condiz. pres: p a r re i ,p a r re s t i , p a r r eb b e , p a r rem m o , p a r re s t e , p a r r eb b e ro ; part. pres. p a r v e n t e ; part. pass: p a r s o ; gerundio: p a ren d o . Au x i l i a r : essere.

p a r t i r e — I — cu sensul de a pleca se conjugă as t fe l la ind. pres:p a r t o , p a r t i , p a r t e , p a r t i am o , p a r t i t e , p a r t o n o . Au x i l i a r : essere. II — cusensul de a imparti se conjugă as t fe l la ind. pres: par t i sco , par t i sc i ,p a r t i s ce , p a r t i am o , p a r t i t e , p a r t i s co n o . Au x i l i a r : essere.

p e rd e re — a p ierde ; pass, rem: pers i (perde t t i /perde i ) , perdes t i ,perse (perde t te /perde) , perdemmo, perdes te , persero (perde t te ro /per -

derono) ; part. pass.: perso (perdu to ) . Aux i l i a r : avere.persuadere — a conv inge ; pass, rem: persuas i , persuades t i , persuase ,p e r s u ad em m o , p e r s u ad es t e , p e r s u as e ro ; part. pass: p e r s u as o . Au x i l i a r :avere.

piacere — a p lăcea ; ind. pres: piaccio , p iaci , p iace, p iacciamo,(p iaciam o), p iace te , p iacciono ; pass, rem: p iacqu i , p iaces t i , p iacque ,p iacemmo, p iaces te , p iacquero ; cong. pres: piaccia , p iaccia , p iaccia ,p iacciam o (p iaciamo), p iac ciate (p iaciate) , p iaccia no ; imperativo: piaci ,p iacc ia , p iacc iamo, p iace te , p iacc iano ; part. pass: p iac iu to . Au x i l i a r :

essere.

169



piang ere — a p lînge ;pass. rem: pians i , p ianges t i , p ianse , p iangemmo,p i a nge s t e , p i a ns e ro ; part. pass: p ia n to . Aux i l i a r : avere.

porg ere — a pre zen ta , a ofer i, a da , a î n t in de ; pass, rem: pors i ,porges t i , porse , po rgem m o, porges te , porse ro ; part. pass: por to . Aux i l ia r : avere.

porre — a aşeza , a p u n e ; ind. pres: pongo , pon i , pone , pon iamo,pon e te , pongono ; pass, rem: pos i, pone s t i , pose , pon em m o, pone s te ,posero ; futuro: po rro , por ra i , por rà , por rem o, por re te , po r ran no ; cong.pres: ponga , ponga , pong a , pon i a m o , pom a te , ponga no ; condiz. pres:porre i , por res t i , por rebb e , por re m m o, por res te , por rebebro ; imperativo:pon i , ponga , pon i a m o , pone t e , ponga no ; part. pres: p o n e n t e , part. pass:p o s t o . Auxi l i a r : avere.

pote re — a pu tea ; ind. pres: posso, puoi , può, poss iamo, pote te ,possono ; imperf: po te vo , po t e v i , po t e va , po t e va m o , po t e va t e , po t e vano ; pass, rem: pote i , po te s t i , po tè , po tem m o, po tes te , po te rono ;futuro: po t rò , po t r a i , po t r à , po t r e m o , po t r e t e , p o t r a nn o ; cong. pres:possa , p ossa , possa , po ss iam o, p oss ia te , p ossano ; condiz. pres: pot re i ,po t r e s t i , po t r e bbe , po t r e m m o, po t r e s t e , po t r e bbe ro ; part. pres: po te n t e ;part. pass: p o t u t o . A u x i l i a r : essere sau avere.

p r e m e r e — a a p ă s a , a p r e s a ; pass, rem: p re me i (p r e me t t i ) , p r e m e s t i , p re m è (p r e m e t t e ) , p r e me m m o , p r e m e s t e , p r e me ro n o (p r e me t te ro) ; part. pass: p r e m u t o . A u x i l i a r : avere.

prend ere — a lu a ; pass, rem: pres i , p rendes t i , p re se , p rendemmo,p re n d e s t e , p r e s e ro ; part. pass: preso . Auxi l i a r : avere.

presum ere — a p r esup une , a c red e ; pass, rem: presuns i (p resumei /

p r e s u me t t i ) , p r e s u me s t i , p r e s u n s e (p r e s u mè / p re s u me t t e ) , p r e s u me mmo ,p re s u m e s t e , p r e s u n s e ro (p r e s u me ro n o / p re s u me t t e ro ) ; part. pass: p r e sun to . Auxi l i a r : avere.

p re t e n d e re — a p r e t i n d e ; pass, rem: pre te s i , p re tendes t i , p re te se ,p r e t e n d e mmo , p r e t e n d e s t e , p r e t e s e ro ; part. pass: pre te so . Auxi l i a r : avere.

prevedere — a p r ev ed ea ; (vez i vedere). A u x i l i a r : avere.preven i re — a p r ev en i ; (vez i venire). A u x i l i a r : avere.procedere — 1. a p ro c e d a ; 2. a merge , a umbla ; pass, rem: p ro c e

de t t i , p roced es t i , p ro ced e t t e , p ro cedem m o, p rocede s te , p rocede t t e ro ;part. pass: p ro c e d u t o . A u x i l i a r e : avere (cu sensul de a proceda) ; essere

(cu sensul de a merge , a umbla) .p rod ur re — a p rod uce ; ind. pres: produco , p roduc i , p roduce , p ro

d u c i a m o , p r o d u c e t e , p r o d u c o n o ; pass, rem: produss i , p roduces t i , p ro dusse , p ro duc em m o, p r odu ces te , p rodusse ro ; futuro: p r o d u r r ò , p r o d u r r a i , p r o d u r r à p r o d u r r e m o , p r o d u r r e t e , p r o d u r r a n n o ; condiz. pres: p r o d u r r e i, p ro d u r r e s t i p r ro d u re b b e , p ro d u r r e m m o , p ro d u r r e s t e , p ro d u r r e b bero ; part. pass: p r o d o t t o . A u x i l i a r : avere.

proven i re — a p ro ve n i ; (vezi venire). A u x i l i a r : essere.provvedere — a p r oc ur a ; (vez i vedere). F a c e x c e p ţ i e : futuro: p r o v

v e d e re , p ro v v e d e ra i , p ro v v e d e re , p ro v v e d e re mo , p ro v v e d e re t e , p ro v v e -

170



d e r an n o ; condiz. pres: p r o v v ed e r c i , p r o v v ed e r e s t i , p r o v v ed e r eb b e ,p r o v v ed e r em m o , p r o v v ed e r e s t e , p r o v v ed e r eb b e r o ; part. pass: p r o v v i s t o .Aux i l ia r : acere.

p u n g e r e — a în ţ ep a , a îm p u n g e ; pass, rem: puns i , pun ges t i , pun se ,p u n g e m m o , p u n g e s t e , p u n s e r o ; part. pass: p u n to . A u x i l i a r : avere.

r accog l ie re — a ad un a , a s t r ìnge ; (vez i cogliere). Auxiliar, : avere.r ade r e — a r ade ; pass, rem: r as i, r ade s t i , r ase , r ad em m o, r ade s te , r a serò ; part. pass: r aso . Auxi l ia r : avere.

r ed igere — a r ed ac ta ; pass, rem: redass i , rediges t i , redasse , redigem m o, r ed ige s t e , r eda s s e r o ; part. pass: r eda t t o . A ux i l i a r : avere.

r ed imere — a r ă s cu m p ăr a , a e l i b e r a ; pass, rem: r edens i , r ed imes t i ,r edense , r ed imemmo, r ed imes te , r edensero ; part. pass: r ed en to . A u x i l i a r :avere.

r eg g e re — a ţ i n e ; a s u s ţ i n e ; pass, rem: ressi , reggesti , resse, regg em m o , r eg g es t e , r e s s e r o ; part. pass: r e t t o . A u x i l i a r : avere.

r end ere — a r es t i tu i , a r eda ; pass, rem: res i ( rendei / rendet t i ) , rendesti , rese ( r endè / r ende t te ) , r en dem m o, r en des te , r ese ro ; ( r enderono/r e n d e t t e r o ) ; part. pass: r eso . Auxi l ia r : avere.

r es is te r e — a r ez i s ta ; pass, rem: res is te i ( res is te t t i ) , res is tes t i ,res ìs tè ( res is te t te) , res is temmo, res is tes te , res is terono ( res is te t tero) ; part.pass: r es i s t i to . Auxi l ia r : avere.

r i a s s um er e — a r ez um a ; (vez i asstimere). A uxi l i a r : avere.ridere — a^ rìde ; pass, rem: r is i , r ides t i , r i se , r idemmo, r ides te ,

r i s e r o ; part. pass; r i so . Auxi l ia r : avere.r idur re — a r es t r ìng e ; a r educe la ; ind. pres: r iduc o, r iduci , r idu ce,

r iduc iam o, r iduce te , r iducono ; pass, rem: r iduss i , r iduces t i , r idusse ,r iduce mm o, r iduces te , r idussero ; futuro: r idur rò , r idur ra i , r idur rà , r i du r r em o , r i du r r e t e , r i du r r anno ; condiz. pres: r idur re i , r idur res t i , r idur r ebbe , r i du r r em m o, r i du r r e s t e , ri du r r ebbe r o ; part. pass: r i do t to . A ux i l i a r :essere sau avere.

r im an e r e — a r am ine ; ind. pres: r im ango , r im an i , r im ane , r im a n i am o , r im a ne t e , r im angono ; pass, rem: r imas i , r imanes t i , r imase ,r im a nem m o , r im an es t e , r im as e r o ; futuro: r im a r r ò , r im a r r a i , r im a r r à ,r im a r r em o , r im a r r e t e , r im a r r an no ; cong. pres: r im anga , r im anga , r i

m a nga , r im an iam o , r im an ia t e , r im angan o ; condiz. pres: r imar re i , r i m a r r e s t i , r im a r r eb be , r im a r r em m o , r im a r r e s t e , r im a r r ebbe r o ; imperativo: r im an i , r im an ga , r im an iam o , r im ane t e , r im angan o ; part. pres:r i m a n e n t e ; part. pass: r im as to . A ux i l i a r : essere.

r i so lvere — a r ez o lv a ; pass, rem: r isolvei ( r isolvett i /r isolsi) , r isolves t i , r i solvè ( r isolvet te / r isolse) , r isolvemmo, r isolves te , r isolverono(r isolvettero/r isolsero) ; part. pass: r isoluto sau r i so l to . Auxi l ia r e :avere; essere (dacă este ref lexiv) .

r is p o n d e re — a r ă s p u n d e ; pass, rem: r ispos i , r ispondes t i , r i spose ,rispondemmo, r ispo nd es te , r isp os ero ; part. pass: r i s p o s to . A u x i l i a r :acera.

1 7 1



r o m p e r e — a rupe ; a sparge ; pass. rem. rupp i , rompes t i , r uppe ,r o m p e m m o , r o m p e s t e , r u p p e r o ; part. pass: ro t t o . Aux i l i a r : acere.

sal ire — a u rea , a sui; indie, pres: salgo, sal i , sale, sal iamo, sal i te,s a l g o n o ; cong. pres: salga, salga, salga, sal iamo, sal ia te , sa lgano; imperativo: sal i , sa lga, sal iamo, sal i te , sa lgano. Auxi l iare: essere, avere.

sapere — a şt i; a a f l a ; ind. pres: so, sai, sa, s app i amo , s ape t e ,

sanno ; imperf: sapevo , sapev i , sapeva , sapevamo, sapeva te , sapevano ;pass, rem: sepp i , sapes t i , seppe , sapemmo, sapes te , seppero ; futuro:s a p r ò , sapra i , saprà , sapre m o, sa pre te , sa pran no ; cong. pres. sapp ia ,sapp ia , sapp ia m o, sap p ia te , sapp iano ; cong. imperf: sapessi , sapessi ,sapesse, sapess imo, sapes te , sapessero; condiz. pres: saprei , sapres t i ,s ap rebbe , s ap remmo, s ap res t e , s ap rebbe ro ; imperativo: sapp i , sapp ia ,s app i amo , s app i a t e , s app i ano ; part. pres: s a p i e n t e ; part. pass: s a p u t o .Auxi l iar : avere.

scegl iere — a a l e g e ; ind. pres: scelgo, scegli, sceglie, sce gliam o,

scegliete, scelgono ; imperf: sceglievo, sceglievi , sceglieva, sceglievamo,sceg l i eva te , sceg l i evano ; pass, rem: scelsi, scegliesti , scelse, scegliemmo,sceglieste, scelsero; futuro: sceglierò, sceglierai , sceglierà, sceglieremo,sceg l i e re te , sceg l i e ranno ; cong. pres: scelga, scelga, scelga, scegliamo,scegliate, scelgano ; cong. imperf: scegliessi, scegliessi scegliesse, sceglies-simo, sceglieste, scegliessero; condiz. pres: sceglierei, sceglieresti , sceglierebbe, scegl ieremmo, scegl ieres te , scegl ierebbero ; imperativ» : scegli,scelga, scegl iamo, scegl ie te , scelgano; part. pres: sceg l i en te ; part. pass:sce l to . Auxi l i a r : avere.

s ceade re — a c o b o r î ; pass, rem: sces i , scendest i , scese, scendemmo,scendes te , scesero ; part. pass: sceso. Auxi l iar : essere, acere.

sciogliere — a des face ; a d e z l e g a ; ind. pres: sciolgo, sciogli, scioglie, sciogliamo, sciogliete, sciolgono; pass, rem: sciolsi, sciogliesti,sciolse, sciogliemmo, scioglieste, sciolsero; futuro: scioglierò, scioglierai ,scioglierà, scioglieremo, scioglierete, scioglieranno; cong. pres: sciolga,sciolga, sciolga, sciogliamo, sciogliate, sciolgano; part. pres: sc iog l i en te ;part. pass: sc io l to . Auxi l i a r : avere.

soffrire — a sufer i ; pass, rem: soffrii (soffersi), soffristi, soffrì (sof

ferse), soffrimmo, soffriste, soffrirono (soffersero); part. pass: sofferto.

Aux i l i a r : avere.solere — a (se) o b i ş n u i ; ind. pres: soglio (solgo), suoli, suole, so

gliamo, solete, sogliono ; imperf: solevo, solevi , soleva, solevamo, solev a t e , s o l e v a n o ; cong. pres: soglia (solga), soglia (solga), soglia (solga),sogl iamo, sogl ia te , sogl iano (solgano): cong. imperf: solessi, solessi,solesse, solessimo, soleste, solessero; gerundio: solendo. Pentru celel a l t e t i mpur i se fo loseş te conjugarea lui essere solito.

sorgere — a se r id ica , a se î n ă l ţ a ; pass, rem: sorsi , sorgesti , sorse,sorgemmo, sorges te , sorse ro ; part. pass: so r to . Aux i l i a r : essere.

sor r idere — a s u r î d e : (vezi ridere). A u x i l i a r : avere.sostenere — a sus ţ ine ; ( vez i tenere). A u x i l i a r : avere.



sparire — a d i s p ă r e a ; ind. preş: spar isco, spar isc i , spar isce , spar iamo spa r i t e , spa r i sc ono ; pass, rem: spar i i , spar is t i , spa r ì , spa r immo,spa r i s t e spa r i rono ; part. pass: spa r i to . Aux i l i a r : essere.

spegnere — a s t i n g e ; ind. pres: spengo, spegni , spegne , spegniamo,spegne te , spengono ; irnperf: spegnevo, spegnevi , spegneva , spegnevamo,spegnev a te , spegnevano ; pass, rem: spens i , spegnes t i , spense , spegnemmo,

spegnes te , spense ro ; futuro: spegnerò , spegnera i , spegnerà , spegneremo,spegnere te , spegneranno ; cong. pres: spenga , spenga , spenga , spegniamo,s p e g n i a t e , s p e n g a n o ; part. pass: spen to . Aux i l i a r : avere.

spendere — a c h e l t u i ; pass, rem: spesi , spendest i , spese , spendemm o, spendes te , spese ro ; part. pass: speso . Auxi l ia r : avere.

spingere — a î m p i n g e ; pass, rem: spinsi , spingest i , spinse , spingemm o , spinges te , sp insero : part. pass: sp in to . Aux i l i a r : avere.

stare — a sta; ind. pres: sto, s ta i , sta, s t i a m o , s t a t e , s t a n n o ; irnperf: s t avo , s t av i , s t ava , s t avamo, s t ava te , s t avano ; pass, rem: s t e t t i ,s tes t i , s te t te , s temmo, s tes te , s te t te ro ; futuro : s ta rò , s ta ra i , s ta rà ,s t a r e m o , s t a r e t e , s t a r a n n o ; cong. pres: st ia , s t ia , s t ia , s t iamo, s t ia te ,s t i a n o ; irnperf. cong: stessi , s tessi , s tesse , s tessimo, s teste , s tessero;condiz. pres: s t a r e i , s t a r e s t i , s t a r ebbe , s t a r emmo, s t a r e s t e , s t a r ebbe ro ;imperativo: sta' ( s ta i ) , s t ia , s t iamo, s ta te , s t iano; part. pass: s t a t o ;gerundio: s t ando . Aux i l i a r : essere.

stringere — a s t r ì n g e ; pass, rem: str insi , s t r ingest i , s t r inse , s t r ingemmo, s t r inges te , s t r inse ro ; part. pass: s t r e t to . Aux i l i a r : essere.

succedere — a succeda , a u r m a ; pass, rem: successi (succedei/succede t t i ) , succedes t i , successe , ( succede /succede t te ) , succedemmo, suc

cedeste , successero (succederono/succedet tero) ; part. pass: successo(succeduto) . Auxil iar : essere.

tacere — a t ă c e a ; ind. pres: t a cc io , t a c i , t a ce , t a c i am o, t a ce te , t a cc io no ; pass, rem: t a cqu i , t a ce s t i , t a cque , t a cemmo, t a ce s t e , t a cque ro ; cong.pres: t a cc ia , t a cc ia , t a cc ia , t a c i amo, t a c i a t e , t a cc iano ; imperativo: t a c i ,t a cc ia , t a c i amo, t a ce te , t a cc iano ; part. pass: t a c i u t o . A u x i l i a r : avere.

tendere — a î n t i n d e ; a t r a g e ; pass, rem: te s i , t endes t i , t e se , tend e m m o , t e n d e s t e , t e s e r o ; part. pass: t e so . Aux i l i a r : avere.

tenere — a ţ i n e ; ind. pres: t engo , t i en i , t i ene , t en iamo, t ene te ,t e n g o n o ; pass, rem: t e n n i , t e n e s t i , t e n n e , t e n e m m o , t e n e s t e , t e n n e r o ;futuro: t e r rò , t e r r a i , t e r r à , t e r r emo, t e r r e t e , t e r r anno ; cong. pres: t e n g a ,t enga , t enga , t en iamo, t e rna te , t engano ; cong. irnperf: teness i , teness i ,t enesse , t eness imo , t enes te , t enesse ro ; condiz. pres: te r re i , te r res t i ,t e r r eb be , te r r em m o, t e r r e s t e , t e r r ebbe ro ; imperativo : t i en i , t eng a , t en iam o,t e n e t e , t e n g a n o ; part. pass: t e n u t o . A u x i l i a r : avere.

togliere — a lua; ind. pres: to lgo , togl i , togl ie , togl iamo, togl ie te ,t o l g o n o ; pass, rem: to ls i , togl ies t i , to lse , togl iemmo, togl ies te , to lse ro ;cong. pres: tolga , tolga , tolga , togl iamo, tegl ia te , tolgano; cong. irnperf:

togl iessi , togl iessi , togl iesse , togl iessimo, togl ieste , togl iessero; condiz.pres: togl ie re i (poetic tor re i ) , togl ie res t i , togl ie rebbe , togl ie remmo, to-

173



gl ieres te , togl ierebbero ; imperativo: tog l i (familiar to'), t o lga , t og l i amo ,t o g l i e t e , t o l g a n o ; part. preş: t o g l i e n t e ; part. pass: t o l t o ; gerundio:t og l i endo . Aux i l i a r : avere.

tradurre — a t r a d u c e ; ina. pres: t r a d u c o , t r a d u c i , t r a d u c e , t r a d u c i a m o , t r a d u c e t e , t r a d u c o n o ; pass, rem: t r aduss i , t r aduces t i , t r adusse ,t r a d u c e m m o , t r a d u c e s t e , t r a d u s s e r o ; futuro: t r a d u r r ò , t r a d u r r a i , t r a d u r r à , t r a d u r r e m o , t r a d u r r e t e , t r a d u r r a n n o ; condiz. pres: t r a d u r r e i ,t r a d u r r e s t i , t r a d u r r e b b e , t r a d u r r e m m o , t r a d u r r e s t e , t r a d u r r e b b e r o ; part.pass: t r a d o t t o . A u x i l i a r : avere.

t r a r r e — a t r a g e ; ind. pres: t r aggo , t r a i , t r ae , t r a i amo , t r ae t e ,t r a g g o n o ; imperf: t r a e v o , t r a e v i , t r a e v a , t r a e v a m o , t r a e v a t e , t r a e v a n o ;pass, rem: t r a s s i , t r aes t i , t r a s se , t r aemmo, t r aes t e , t r a s se ro ; futuro:t r a r r ò , t r a r r a i , t r a r r à , t r a r r e m o , t r a r r e t e , t r a r r a n n o ; cong. pres: t r a g g a ,t r a g g a , t r a g g a , t r a i a m o , t r a i a t e , t r a g g a n o ; cong. imperf: t raess i , t raess i ,t r aes se , t r aes s imo , t r aes t e , t r aes se ro ; condiz. pres: t r a r re i , t r a r res t i ,

t r a r r e b b e , t r a r r e m m o , t r a r r e s t e , t r a r r e b b e r o ; imperativo: t r a i , t r agga ,t r a i a m o , t r a e t e , t r a g g a n o ; part. pres: t r a e n t e ; part. pass: t r a t t o ; ge-rundio: t r a e n d o . A u x i l i a r : avere.

udi re — a a u z i ; ind. pres: odo, odi, ode, u d i a m o , u d i t e , o d o n o ;imperf: ud ivo , ud iv i , ud iva , ud ivamo, ud iva t e , ud ivano ; pass, rem:udi i , ud i s t i , udì, u d i m m o , u d i s t e , u d i r o n o ; futuro: ud i rò (ud rò ) , ud i ra i(udra i ) , ud i rà (udrà) , ud i remo (udremo) , ud i re te (udre te) , ud i ranno( u d r a n n o ) ; cong. pres: oda, oda, oda, u d i a m o , u d i a t e , o d a n o ; cong.imperf: udiss i , udiss i , udisse, udiss imo, udis te , udissero ; condiz. pres:

ud i re i , ud i res t i , ud i rebbe , ud i remmo, ud i res t e , ud i rebbero ; imperativo:odi , oda, u d i a m o , u d i t e , o d a n o ; part. pass: ud i to . Aux i l i a r : avere.

uscire — a i e ş i ; ind. pres: esco, esci , esce, usciamo, usci te , escono;cong. pres: esca, esca, esca, usciamo, usciate , escano; part. pass: usci to .Auxi l i a r : essere.

valere — a va lo ra , a p r e ţ u i ; ind. pres: va lgo , va l i , va le , va l iamo,v a l e t e , v a l g o n o ; pass, rem: va ls i , va les t i , va l se , va lemmo, va les te , va l s e r o ; futuro: v a r r ò , v a r r a i , v a r r à , v a r r e m o , v a r r e t e , v a r r a n n o ; cong.pres: va lga , va lga , va lga , va l iamo, va l ia te , va lgano; condiz. pres: va r re i ,

v a r r e s t i , v a r r e b b e , v a r r e m m o , v a r r e s t e , v a r r e b b e r o ; imperativo: val i ,va lga , va l i amo, va l e t e , va lgano ; part. pres: v a l e n t e ; part. pass: va lso .Auxi l ia r : essere.

vedere — a v e d e a ; ind. pres: vedo (veggo) , vedi , vede , vediamo,vede te , vedono (veggono) ; pass, rem: v id i , vedes t i , v ide , vedemmo, ,ve des te , v idero ; futuro: vedrò , vedra i , vedrà , vedremo, vedre t e , vedranno ;

cong. pres: veda , veda , veda , ved iamo, ved ia t e , vedano ; condiz. pres:vedre i , vedre s t i , vedrebbe , vedremmo, vedre s t e , vedrebbe ro ; imperativo: ved i , veda , ved iamo, vede te , vedano ; part. pass: v i s to (vedu to ) .A u x i l i a r : avere.

venire — a v e n i ; ind. pres: vengo, v ieni , v iene , veniamo, veni te ,v e n g o n o ; pass, rem: venn i , ven i s t i , venne , ven immo, ven i s t e , venne ro ;



futuro: v e r r ò , s e r r a i , v e r r à , v e r r em o , v e r r e t e , v e r r an n o ; cong. pres:v en g a , v en g a , v en g a , v en i am o , v en i a t e , v en g an o ; condiz. pres: ver re i ,ver res t i , ve r re bbe , ve r rem m o, ve r res t e , ver rebbe ro ; imperativo : vien i ,v en g a , v en i am o , v en i t e , v en g an o ; part. pres: v e n i e n t e ; part. pass: v e n u t o . Au x i l i a r : essere.

vivere — a t r ă i ; pass, rem: viss i , v ives t i , v i sse , v ivemmo, v ives te ,

v i s s e r o ; futuro: v i v r ò , v i v r a i , v i v r à , v i v r em o , v i v r e t e , v i v r an n o ; condiz.pres: v iv re i, v iv res t i , v iv rebb e , v iv r em m o, v iv res t e , v ib rebbe ro ; part.pass: v i ssu to . Aux i l i a r : essere sau avere.

volere — a vo i , a v re a ; ind. pres: vogl io , vuoi , vuole , vogl iamo,vo le t e , vog l iono ; pass, rem: vol l i , vo les t i , vo l le , vo lemmo, vo les te ,v o l l e r o ; futuro: vor rò , vo r ra i , vo r rà , vo r rem o , vo r re t e , vo ra nno ; cong.pres: vogl ia , vogl ia , vogl ia , vogl iamo, vogl ia te , vogl iano; condiz. pres:vor re i , vo r res t i , vo r rebbe , vo r remmo, vo r res t e , vo r rebbero ; imperativo:vogl i , vogl ia , vogl iamo, vogl ia te , vogl iano; part. pres: v o l e n t e ; part.pass: vo lu to . Aux i l i a r : avere.

volgere — a î n t o a r ce s p re , a î n d r ep t a ; pass, rem: volsi , volgest i ,vo l se , vo lgemmo, vo lges t e , vo l se ro ; part. pass: vol to . Auxi l iare : avereessere.

CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ

F E R M A R S I - A S E O P R I

§ 132

P R E S E N T E

io mi fermo — eu m ă opresc

t u ti fe rm i — tu te opreş t i

egli si ferm a — el se op reş te

n o i ci fe rmiamo — noi ne opr im

vo i vi fermate — voi v ă opr i ţ i

essi si ferm ano — ei se opre sc

INDICATIVO


io m i sono ferm ato , -a — eu m -amo p r i ttu t i se i fer m ato , -a — tu te-a io p r i t

egli si è fer m ato — el s-a op ri tel la si è fer m ata — ea s-a op ri tno i c i s iamo ferm at i , -e — noin e - am o p r i tvoi vi siete fer m ati , -e — voi v-a ţ io p r i tessi si sono fe rm ati — ei s-auo p r i te sse si sono fe rm a te — e le s -auo p r i t

175



IMPERFETTO

io mi fermavo — eu mă opream

t u ti îermavi ~ t u t e op rea i

egli si fermava — el se oprea

noi ci fermavamo — no i ne op ream

voi vi fe rmava te — vo i v ă o p rea ţ i

essi si fermavano — ei se op reau

PASSATO REMOTOio mi fermai — eu m ă opr i i

t u ti fermasti — tu te opr iş i

egli si fermò — el se opri

noi ci fermammo — noi ne o-

p r i r ă mvoi vi fermaste — voi văo p r i r ă ţ i

essi si fermarono — ei se o-p r i ră

FUTURO

io mi fermerò — eu mă voi opr i

t u ti fe rm era i — tu te ve i opr i

egli si fermerà — el se v a op ri

no i ci fermeremo — noi ne vom

opri

TRAPASSATO PROSSIMO

io m i ero fer m ato , -a — eu m ăopr isemtu t i e r i fe rm ato , -a — tu te opr i seşi

egl i s i era ferm ato — el se op riseel la si era fe rm ata — ea se oprisenoi c i e rav am o fe rm at i , -e — noine opr ise rămvoi v i e ra va te fe r m at i , -e —voivă op r i se ră ţ iessi s i erano fermati—ei se opriserăesse si era no fe rm ate — eie se op rise ră

TRAPASSATO REMOTOio m i fui fer m ato , -a — eu m ăopr isemtu t i fos ti fe rm ato , -a — tu teopriseşiegli si fu fer m ato — el se op riseel la si fu fer m ata — ea se oprise

noi ci fumm o fe rm at i , -e — noi n e

o p r i s e r ă mvoi vi foste fe rm ati , -e — voi văopr i se ră ţ iessi s i furono fer m ati — ei se op rise răesse si furono fer m ate — eie seopr i se ră

FUTURO ANTERIORE

io mi sa rò fe rm ato , - a — eu m ăvoi f i opri ttu t i sa ra i fe rma to , -a — tu te ve if i opri t

egli si sa rà fe rm ato — el se v a fio p r i tella si sarà fe rm at a — ea se va fio p r i tnoi c i sare m o ferm ati , -e — noi ne

vom f i opr i t

176



voi vi fermereteopr iessiopr i

opr iessi si fe rmeranno

voi vă ve ţi voi vi sar ete fe rm ati , -e — voi văveţi f i opri t

— ei se vo r essi si sar an no fe rm ati — ei sevor fi opri tesse s i saranno fermate—eie se vor

fi opri t

CONGIUNTIVO

PRESENTE

(che) io mi fer m i — (ca) eu sămă opresc(che) tu ti fer m i — (ca) t u săte opreş t i

(che) egli si fe rm i — (ca) elsă se oprească(che) noi ci fermiam o — (ca) noisă ne oprim(che) voi vi fermiate — (ca) voisă vă opri ţ i(che) essi si fermino — (ca) eisă se oprească

IMPERFETTO

(se) io mi fermassi — (dacă) eum-aş opr i(se) tu ti fermassi — (dacă) tute-ai opri(se) egli si fermasse — (dacă) els-ar opri(se) noi ci fermassimo — (dacă)noi ne-am opri(se) voi vi fermaste — (dacă)voi v-aţ i opri(se) essi si fermassero — (dacă)ei s-ar opri

PASSATO

(che) io m i sia ferm ato — (ca) eusă mă fi opri t(che) tu t i s ia fer m ato — (ca) tusă te fi oprit

(che) egli si sia fer m at o — (ca) elsă se fi oprit(che) noi ci s iamo fermati— (ca)noi să ne fi oprit(che) voi v i s ia te fer m at i — (ca)voi să vă fi oprit(che) essi s i s iano fer m ati — (ca) eisă se fi oprit

TRAPASSATO

(se) io m i fossi f er m ato — (da că )eu m-aş fi opri t(se) t u t i fossi fer m at o — (dac ă)tu te-ai f i opri t(se) egli si fosse fermato — (dacă)el s-ar fi oprit(se) noi ci fossimo fe rm ati — (dac ă)noi ne-am f i opri t(se) voi vi foste f er m ati — (dacă)voi v-aţ i f i opri t(se) essi si fossero fermati — (dacă)ei s-ar fi oprit

PRESENTE

CONDIZIONALE

PASSATO

o mi fermerei ~ eu m-aş opr i

t u ti fermeresti — tu te -a i op r i

io mi sarei fe rm ato , -a — eu m -a ş

fi opri ttu t i sares t i ferm ato , -a — tu te-aifi opri t

177



egli si fermerebbe — el s-ar op ri egli si sa reb be fe rm ato — el s-arf i opr i t

no i ci fermeremmo — noi ne- am e l la s i sa rebb e fe rm ata — ea s-aropr i fi op r i tvoi ci fermereste — voi v-a ţ i noi c i sa rem m o ferm at i , -e — noiopr i ne -am fi op r i tessi si fermerebbero — ei s-ar voi vi sare ste ferm ati , -e — voiop ri v-a ţ i fi op ri t

essi si sare bb ero fer m ati — ei s-arf i opri tesse si sare bbe ro fer m ate — eies-ar fi oprit

IMPERATIVO

f e r m a t i — o p r e s t e - t esi ferm i — să (se) o pre asc ăfermiam oci — să (ne) op r imf e r m a t e c i — o p r i ţ i - v ăsi fermin o — să (se) op reas că

INFINITO

PRESENTE PASSATOfer m ars i — a se opri essersi ferm ato — a se fi op ri t

( fe rm arm i , fe rm ar t i , (esserwi fe rm ato , -a ; esser tife rm arc i , fe rma rc i ) fe rm ato , -a ; esserc i fe rm at i , -e ;esserc i fe rmat i , -e ; essers i fe r

mat i , -e )

GERUNDIOPRE SEN TE • PASSATO

ferm and os i — opr ind u-se e ssendos i f e rma to , - a — opr indu -se( fe rman dom i , f e rmandoc i , , ( e ssendomi fe rm a to , - a ; essendoci

fe rman doc i , f e rman doc i ) f e rm a to , - a ; e ssendoci f e rma t i ,-e ; essen doc i fer m ati , -e)

PARTICIPIOPRESENTE PASSATO

f e rm antes i — ca re se opreş t e f e rma tos i — opr indu-sefe rm ant i s i — ca re se oprese fe rm a tas i

fe rma t i s if e r m a t e s i

( fe rmatomi , fe rmatoc i , fe rmat ic i ,fe rmat ic i e tc . )

178



•

Observaţii:

§ 133 Carac ter is t ic ile conjugări i la d ia tez a ref lexivă s în t :a) to a te verbe le s în t înso ţ i te în cursul conjug ări i de par t ic ulele

p r o n o m i n a l e a t o n e : mi, ti, si, ci, vi, si;b) par t ic ulele pro nom inale a to ne s în t în general proclitice:' mi

b a g n o , mi ba gn ai ; s în t en cl i t ice şi se a l ipesc verb ului nu m ai la im pe rat iv : bagnat i , bagnateci (cu excepţ ia persoanei a I I I sg . ş i p lural ) , ş i lam o d u r i l e n ep e r s o n a l e : b ag n a r s i , b ag n an d o s i , b ag n a t i s i ;

e ) l a impera t ivu l nega t iv par t i cu le le p ronomina le se po t a f la a t î tîn pozi ţ ie procl i t ică: non t i fermare — nu te opr i , non vi bagnate — n uvă uda ţ i , c î t ş i în poz i ţ i e enc l i t i că : non fe rmar t i , non bagna tec i .

V e r b e c a r e s e t r a d u c î n l i m b a r o m â n ă p r i n t r - u n r e f le x i v

§ 134 O serie de verbe care în -i tal iană nu sînt reflexive, se traducin l imba română p r in t r -un re f lex iv , ca în exemple le de mai jos :

giocare — a se juca ; La mia sorellina gioca col gattino — Su r io a ramea se joacă cu p i s icu ţa .

guarire — a s e v i n d e c a : Tu sei guari ta presto — Tu t e -a i v in d eca tr ep ed e .

disimparare — a se dezobişnui, a se dezvăţa ; Avevano d i s impara toa nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate .passeggiare — a se p l im ba : Passegg iarono fino all'alba — Se pl im

bară p înă în zori .tornare (ritornare) — a se ( r e ) ì n to a rce : R i to rn e rà presto a casa — Seva în toarce cu r înd acas ă .

pensare — a se g ìnd i ; Pen s o di mandarle una lettera — Mă g îndescsă- i t r imi t o scr isoare .

godere — a se bu cu ra de : / Malavoglia godevano buona riputazione —Fam i l i a M a lav o g li a se b u cu ra d e r ep u t a ţ i e b u n ă ; Ama godere lavita — l i p lace să se bucure de v ia ţă .

fingere — a se pref ace : Fing eva di non conoscerlo — Se prefăcea cănu-1 cunoaş te .

succedere, avvenire — a se ì n t ì m p l a ; Cosa suecede ? —Ce se în t împlă ? ;Quando è av ven uto ?— Cînd s -a în t îm p la t ?

guardare — a se u i t a , a pr iv i : Lo g u a r d a v a e non diceva nulla — Seurta la e l ş i nu spunea nimic ; Guarda lo ! U ită- te la e l !

piagnucolare — a se sm iorcăi ; La bambina p iagnuco lava senza dirnulla — F et i ţ a se smiorcă ia fă ră să spună n im ic .

litigare — a se ce r ta ; Hanno l i tiga to — S-au ce r ta t .immaginare — a-şi î n ch ip u i : Im m ag in av o che sarebbe stato diffi

cile — îm i înch ip u iam că va fi g reu .

traslocare — a s e m u t a : / nostri amici hanno t ras loca to ieri — Pr i e ten i i noş t r i s -au muta t i e r i .

179



venire vicino — a se ap ro p ia , a se da m ai ap ro ap e : Gli vennevicino e gli disse ... — Se a pro pie de el ş i î i spu se . ..

V e r b e r e f l e x i v e în i t a l i a n ă c a r e s e t r a d u c î n r o m â n ă p r i n t r - u nn e r e f l e x i v

§ 135 Exis tă o ser ie de verbe ref lex ive în l imba i ta l iană care nus în t re f lex iv e ş i î n r o m ân ă : i a t ă c î t ev a ex em p le :

addormentarsi — a a d o r m i : Si è presto addormentato — A a d o r m i tr e p e d e .

felicitarsi (con) — a fel ic i ta (pe ): Mi felicito con te per il successo —Te fe l ic i t pent ru succes .

congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — T efelicit .

condolersi (con) — a p rezen ta c o n d o l e a n ţ e : Si condolse con lui — I-a

p r e z e n t a t c o n d o l e a n ţ e .assopirsi — a a ţ i p i : — Mi sono assopito un momento — A m a ţ i p i tu n m o m e n t .

dimenticarsi — a u i t a : Si era d imen t i ca t o c i chiudere la porta — Au i t a t s ă î n ch id ă u ş a .

scordarsi — a u i t a : Non t i scordar di me — N u m ă u i t a .imbattersi (in) — a d a (de) : Mi sono imbattuto in te — A m d a t d e

t i n e , m - am în t î l n i t cu t i n e ( î n t im p lă to r ) .

CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA

ESSERE LODATO - A F I L Ă U D A T

§ 136l

INDICATIVO

P R E S E N T E * P A S S A T O P R O S S IM Oio sono lodato, -a — eu s în t io sono s ta to lod ato — eu am fos tl ă u d a t , - ă l ă u d a tt u sei lodato, -a — tu eş t i tu se i s ta to lod ato — tu a i fos tl ă u d a t , - ă l ă u d a teg l i è lodato — el este lă u d a t egl i, e s t a t o lod ato — el a fos t

l ă u d a t

* Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului

indicativ.

180



ella è lodata — ea es te l ă u d a t ăno i siamo lodati, -e — nois î n t em l ăuda ţ i , - t evo i siete lodati, -e — voi s în te ţ il auda t i , - t e

essi sono lodati — ei s în t l ău da ţ iesse sono lodale — ele s în tl ă u d a t e

IMPERFETTO

io ero lodato — e u e r a m l ă u d a t

t u eri lodato — t u e rai l ău da t

egli era lodato — el e ra l ău da t

no i eravamo lodati — noi eraml ă u d a ţ ivo i eravate lodati — voi e ra ţ il ă u d a ţ iessi erano lodati — ei eraul ă u d a ţ i

PASSATO REMOTOio fui lodato — fui l ău da t

t u fosti lodato — fusi l ău da t

egli fu lodato — fu l ă u d a t

no i fummo lodati — furăml ă u d a ţ ivo i foste lodati — fu ră ţ i l ău da ţ i

essi furono lodati — fu ră l ăuda ţ i

FUTURO

io sarò lodato •— voi fi l ă u d a t

t u sarai lodato —- vei f i lăudat

egli sarà lodato — va fi l ău da t

no i s i amo s ta t i lod a t i — noi amfos t l ăuda ţ ivoi s ie te s t a t i lo da t i — voi a ţ i fos t

l ă u d a ţ i

essi sono sta t i lod at i — ei au fostl ă u d a ţ i

TRAPASSATO PROSSIMOio ero s ta to lo da to — eu fuseseml ă u d a ttu er i s ta to lod ato — tu fuseseş il ă u d a t

egli era s ta to lod ato — el fusesel ă u d a tno i e rava m o s ta t i lod a t i — noi fu s e s e r ă m l ă u d a ţ ivo i e ra va te s t a t i lod a t i — voi fu-s ese ră ţ i l ăuda ţ iessi e ran o st a t i l od ati — ei fuses e r ă l ă u d a ţ i

, TRAPASSATO REMOTOio fui s ta to lo da to — eu fuseseml ă u d a ttu fos t i s ta to lod ato — tu fuseseş il ă u d a tegl i fu s ta to lodato —- el fusesel ă u d a tno i fumm o s t a t i lod a t i — noi fus ese răm l ăuda ţ i

voi fos te s t a t i lod at i — voi fuse-s e ră ţ i l auda t iessi furono stat i lodati — ei fuses e ră l ăuda ţ i

FUTURO ANTERIORE

io sarò s t a t o lod ato — eu vo i fifos t l ă u d a ttu sar ai s ta to lodato — tu vei fifo s t l ăuda tegli sarà s t a to lod ato — el va fifo s t l ăuda t



noi saremo lodati — vo m fi l ăud a ţ i no i sa remo s t a t i l oda t i — no i v o mf i fos t lăudaţ i

vo i sarete lodati — ve ţ i fi l ă ud aţ i voi sa re te s ta t i lod a t i — voi ve ţ if i fos t lăudaţ i

essi saranno lodali — vor f i l ău da ţ i ess i sa ran no s ta t i lod a t i — e i vorfi fost laudat i

CONGIUNTIVO

PRESENTI]

(che) io sia lodato — (ca) eu să fiul ă u d a t(che) tu sia lodato — (ca) tu să fiil ă u d a t(che) egli sia lodato ~ (ca) el să

f i e l ă u d a t(che) noi siamo lodati — (ca) noi săf im l ăuda ţ i(che) voi siate lodali — (ca) voi săf i ţ i l ăuda ţ i(che) essi siano lodati — (ca) ei săf i e l ăuda ţ i

IMPERFETTO

PASSATO

(che) io sia sta to lod ato — (ca)eu să f i fost lăudat(che) t u sia sta to lod ato — (ca)tu să f i fos t lăudat(che) egl i sia st a t o lo da to — (ca)

e l să f i fos t lăudat(che) noi siamo stat i lodat i — (ca)noi să f i fost lăudaţ i(che) vo i s ia te sta t i lod at i — (ca)voi să f i fost lăudaţ i(che) essi sian o s ta ti lod ati — (ca)ei să fi fost lăudaţi

TRAPASSATO

(se) io fossi lodato — (dacă) eu aşf i l ă u d a t(se) tu fossi lodato — (dacă) t u a if i l ă u d a t(se) egli fosse lodato — (dacă) e l a rf i l ăuda t(se) noi fossimo lodati — (dacă)noi am f i l ăudaţ i(se) voi foste lodati — (dacă) voia ţ i f i l ăudaţ i(se) essi fossero lodati — (dacă) eia r f i l auda t i

(se) io fossi st a t o lod ato — (dacă)eu aş f i fos t lăudat(se) t u fossi st a t o lod ato — (dacă)tu a i f i fos t lăudat(se) egli fosse stato lodato — (dacă)el ar f i fost lăudat(se) no i fossimo st at i lod at i —(dacă) noi am fi fost lăudaţ i(se) voi foste sta t i lodat i — (dacă)voi a ţ i f i fost lăudaţ i(se) essi fossero st a ti lo da ti —(dacă)ei ar f i fost lăudaţ i

CONDIZIONALE

PRESENTE

io sarei lodato

P A S S A T O

eu aş fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fifost l ăudat

tu saresti lodato — tu a i fi lău da t tu saresti stat o lodato — tu ai fi

fost lăudat

182



egli sarebbe lodato — el a r fil ă u d a t v'no i saremmo lodati — no i amfi l ăudaţ iTOÌ sareste lodati — vo i aţi fil a u d a t iessi sarebbero lodati — ei ar fi

l a u d a t i

eg li sa re bbe s ta to loda to — el a rf i fos t lăudatno i sarem m o s ta t i loda t i — noiam f i fos t laudat ivo i sare s te s t a t i lod a t i — voi a ţ if i fos t lăudaţ iess i sareb bero s ta t i lod at i — ei ar

f i fos t laudat i

IMPERATITI)

s ii lo da to ( tu) — fii lă u da ts ia lod ato ( lu i) — fie lă u d ats iamo lo da t i (noi ) — să f im lă ud aţ is ia te lod at i (voi ) — fiţ i lă ud aţ isiano lo da ti ( loro) — fie lă ud aţ i

PRESENTE

essere lod a to — a fi l ă u da t

INFINITO

PASSATO

essere s t a to loda tol ă u d a t

a fi fost

PRESENTEessendo lodato

GERUNDIO

PASSATOfi ind l ăudat essendo s ta to loda to

l ă u d a tfiind

PRESENTE

(lipseşte)

Observaţii:

PARTICIPIO

PASSATO

s t a t o l oda t o l ă u d a t

§ 137 Propozi ţ i i le cu verbe la d iateza pas ivă s în t rezul tatul apl i căr i i t rans formăr i i pas ive l a o p ropozi ţ i e cu un verb ac t iv . Po t t rece ,de l a d ia teza ac t ivă l a d ia teza pas ivă nu m ai verbe le ac t iv e t ra nz i t ive(pred ica t ive sau nepred ica t ive) . Conjugarea pas ivă corespunde în în t re gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conjugat . Par t ic ip iul perfect es te var iabi l în număr ş i gen: Noi siamo lodate —

Noi s în tem lăudate ; Mia cugina è stata promossa — Ver i şoara m ea aa fost p r o m o v a t ă .

183



în transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă

toarele schimbări:

Propoziţie la:

Diateza activă

1. Subiect

2. Verb tranzitiv

3 . Complement direct.

Diateza pasivă

1. Complement de agent

2. Verbul essere-\-participiul perfect al verbului de conjugat

3 . Subiect

Exemple:

Mariaaria scrive la lettera

scrie scrisoarea.

Io bevo il caffé — Eu beau

cafeaua.

Tutti aspettavano Vapertura dellamostra — Toţi aşt ep ta u deschi

derea expoziţiei.

La lettera è scritta da Maria

Scrisoarea este scrisă de Maria.

Il caffé è bevuto da me — Cafeaua

este băută de mine.

Vapertura della mostra era aspettata da tutti — Deschiderea expo

ziţiei era aşteptată de toţi.

De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent.

Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti

molti quadri — Au fost vîndute multe tablour i ; Quelle canzoni furono

tutte dimenticate — Acele cîntece au fost to at e uitat e.

N O T Ă :a) în locul auxil iarului essere poate fi folosit ca auxil iar al diatezei pasive

v e r b u l venire, n u m a i la t impuri le simple. Astfel , se poate spune în aceeaş i măsură :Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finanziere — Valizele erau controlate de v ameş ; / bicchieri furono riempiti dal padrone-di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Pah are l e au fos t umplu tede (către) gazdă.

b) Verbele t ranzit ive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbeloressere sau venire; în aces t caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a t re ias ingular sau p lu ra l . Să se compare exemple le :Strane storie erano raccontateStrane storie venivano raccontateSi raccontavano strane storie

Ciudate înt împlăr i erau povest i te

(erau povestite) ciudate

Molte lettere furono spediteMolte lettere v en n e ro spedileSi spediron o molte lettere

Se povesteauîn t împ lă r i

Multe scrisori au fost expediate(au fost expediate) multe-au expediat

scrisori.c) Diateza pasivă mai p o a te fi exprimată pr in construcţ i i a lcătui te cu a ju toru l

verbe lor volere, potere, dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) ; în acest caz regulade formare a const ruc ţ ie i es te u rmătoarea :

Verb semiauxi l ia rverbu lu i de conjugat .

inf ini t ivul verbului essere -\- part icipiul perfect al

184



A se compara :Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea

par t idă de şah , cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Francovoia să cîştige a cea p ar tid ă de şah ; Nunzio potrebbe spedire il pacco per viaaerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion, cu: II pacco potrebbeessere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să f ie expediat de Nunziopar avion ; Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi pute ţ i cumpărabi letele de la agenţ ia de tur ism, cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agenzia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism.

d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxi l iar pasiv numai la persoana atreia sg. şi pi. ; La borsa è andata perduta — Geanta s -a p ie rdut ; I libri sono andatiperduti — Cărţ i le s-au pierdut . Verbul andare ara tă în unele s i tua ţ i i opor tuni ta tea ,necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere:Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo —Medicul trebuie (să fie) chemat din nou ; Le promesse andranno mantenute — Lepromesse dovranno essere mantenute — Promisiuni le vor t rebui respectate .

V e r b e l e a u x i l i a r e d e m o d a l i t a t e

§ 138 O ser ie de ve rbe ca : dovere — a t r e b u i , potere — a p u t e a ,volere — a v re a , sapere — a ş t i (c înd es te s in onim cu potere), solere — aobişnui , se cons t ru iesc cu a ju toru l unui a l t ve rb la inf in i t iv . Se numescde moda l i t a t e pe n t ru c ă a ra t ă c a ra c t e ru l ne c e sa r , pos ib i l , i n t e n ţ iona la l î nde p l in i r i i a c ţ i un i i ve rbu lu i u rmă to r : — Non posso venire — N upot să vin ; Devi ascoltare i tuoi — Tr eb uie să-i asc ul ţ i pe a i tă i ; Nonho voluto offenderti — Nu a m vr u t s ă t e j i gne sc ; Perché non hai saputodifenderti? — De ce nu a i ş t iu t să t e a pe r i? Solevamo passeggiare ogni

sera — O bişnuia m să ne p l im bă m în f ieca re sea ră .Ve rbe l e potere, volere, dovere fo losesc , l a t impur i le compuse , auxi l i a re le cu care se conjugă verbele af la te la inf ini t iv: Non ho potuto scrivere —(scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putu t să sc r iu ; Non sono potutavenire — (venire se conjugă cu essere) — N u a m p u t u t v e n i .

Dacă inf in i t ivu l e s te un verb la d ia teza re f lex ivă , ve rbul moda lp o a t e a v e a o d u b l ă c o n s t r u c ţ i e :

1) Ve rbul m oda l es te con s idera t ca u n ver b inde pe nd en t ; în ac es tcaz auxi l i a ru l e s te avere, i a r pa r t i c u l a r e f le x ivă se a d a u gă in f in i t i vu lu i :

Non ho voluto rassegnarmi — N-a m v ru t s ă m ă re se m ne z .2) Verbul moda l se cons ideră o s ingură uni ta te cu inf in i t ivu l . Ina c e s t c a z c ons t ruc ţ i a e s t e : Non mi son potuto rassegnare — N u m - a mp u t u t r e s e m n a .

V e r b u l sapere se c ompor t ă c a un ve rb i nde pe nde n t , de c i s e c ons t ru i e ş t e c u a ux i l i a ru l avere: Non ho sa pu to resistere alla tentazione —N-am ş t iu t să rez i s t i sp i te i . Dar în cons t ruc ţ i i l a d ia teza re f lex ivă urmează regula duble i cons t ruc ţ i i : Ho sa pu to ritirarmi in tempo —*• Mi sonsaputo ritirare in tempo — Am ş t iu t s ă mă re t ra g l a t imp .

F o r m e l e p r o n o m i n a l e s a u a d v e r b i a l e a t o n e c a r e d e t e r m i n ă v e r b u lla inf ini t iv se pot af la f ie după verb, f ie îna intea acestuia : Voglio ve-

185



derlo —» lo voglio cedere — Vr eau să-1 vă d ; Non posso scrivergli —+ Nongli posso scrivere — Nu- i p o t sc r i e ; Avresti dovuto dirgl ielo —* Glieloavresti dovuto dire — Ar fi t rebuit să i -o spui ; Ha saputo informarti —>•Ti ha saputo informare — A şt iu t să te inform eze.

Verbe le dovere şi potere a tunc i c înd s în t u rmate de un ve rb l a infinitiv perfect ara tă că ac ţ iunea ve rbulu i e s t e pos ib i l ă ş i p robabi l ă : Essidevono esse re pa r t i t i — Ei t rebuie să f i p l eca t ; Tu non pu oi aver d imen

t i ca to tutto — Tu nu po ţ i (nu se poa te ) să fi u i t a t t o t . Verbe le dovere,potere urma t e de un i n f i n i t i v pe r f e c t nu a pa r n i c i oda t ă l a un t i mpc o m p u s .

Formele pronomina le sau adverb ia le a tone ca re de te rmină in f in i t i vu l s î n t a t a ş a t e — î n poz i ţi e e nc l it ic ă — l a a ux i l ia ru l i n f i n i ti vu l u i :Tu devi avermelo detto — Tu t reb uie să m i-o f i spus ; Egli può aver laveduta — E l p o at e s-o f i v ă z u t .

Folosirea impersonală a verbelor personale§ 139 în afară de verb ele im pers on ale prop r iu-z ise (vezi § 109 A)toa te ve rbe le pe rsona le a l că ror sub iec t e s t e uman genera l ş i indef in i ts e po t t r a ns fo rma î n ve rbe i mpe r sona l e : Uno (qualcuno) ride—Unul(c ineva) r ì de —> Si ride — Se r ìde . Tran s form area es te va l a b i l ă pe n t ruo propozi ţ ie ce are verbul la pers . a I l I -a sg. ş i constă în înlocui rea subiectu lu i indef in i t p r in s i : s ì dice — se spune , s i crede — se crede , s i è detto —s-a spus, si è mangiato — s-a mîncat , s i è camm inato — s-a m ers , s i vende—se v i nde e t c .

Si impersonal , pr in analogie cu si ref lexiv , se const ruieşte în tot deauna cu aux i l i a ru l essere, i nd i fe ren t de aux i l i a ru l ce ru t în mod normalde ve r b : Uno b a camminato —* Si è camminato — S-a m ers ; Uno h ascritto -s- Si è scritto — S-a scris ; Uno ha m a n g i a t o i panini — Si sonomangiati i panini — S-au mînca t sandvic iu r i l e .

S i pas iv poa te apărea în pozi ţ ie encl i t ică în expresi i de t ipul : Vendesi bicicletta — Se v ind e , de v înza re b ic ic l e t ă ; Cercas i interprete— S ec a u t ă i n t e r p r e t ; Affittasi appartamento — D e î n c h i r ia t a p a r t a m e n t ,(vezi şi § 92, B).

Folosirea modurilor personale

Folosirea modului indicat iv

§ 140 Modul ind ica t iv indică fap te , ac ţ iun i rea le , con cre te , exp r i mate l a un t imp t recu t , p rezen t sau v i i to r .

în propozi ţ i i le pr incipale indicat ivul se foloseşte în aceleaşi cazur ica s i în l imba română, în propozi ţ i i le subordonate , se foloseşte indica

t i vu l î n u rmă t oa re l e c a z u r i ;186



A. în propoz i ţ i i subiec t ive c înd aces tea conţ in în pr inc ipa lă unuld i n v e r b e l e : accadere, avvenire, succedere — a se în t îm pla , sau expres i ive rba le ca : è certo — este s igur , è noto — este cu nosc ut , se ş t ie , è vero —e ste adevăra t ; în expres i i ca re indică ce r t i tudinea , se fo loseş te moduli n d i c a t i v : A v e n n e che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a în t îm -p l a t că într -o seară i -a picat în casă o pis ică: E ' vero che sono r iusci to

a vincere la gara di canzonette — E ad ev ăr a t că am reu ş i t să c i ş t ig concur su l de can ţone te .Gînd pre dic atu l pr incip ale i este îns ă d e t ip ul si dice — se spu ne , si

narra -i— se poves teş te , în propoz i ţ ia subordona tă se fo loseş te : a ) indicativul dacă propoz i ţ ia pr inc ipa lă indică certitudine: Quando un triangoloha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd u n t r i unghi a re t re i la tur i ega le se spune că acest t r iu ng hi este echi la te ra l ;b ) conjunctivul dacă pr inc ipa la indică incertitudine: S dice che Mariaabbia sbagl ia to ai calcoli — Se sp un e că M aria a greşi t la calcule .

B . în propozi ţ i i le completive directe dacă aces tea depind de verbeca re expr imă o a f i rma ţ i e de t ipu l : affermare — a a f i rma , assicurare —a as igura , giurare — a ju r a , considerare — a cons idera , sostenere — asus ţ ine , dire — a zice, avvertire — a aver t iza , comunicare — a comun ica ,s a u o c o n s t a t a r e : vedere — a vedea , sentire — a auzi , udire — a auz i ,guardare — a pr ivi , ascoltare — a ascul ta , rendersi conto — a-şi da seam a,accorgersi — a băg a de seam ă, sapere — a afla, constatare — a c o n s t a t a :T i assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că

ochelar i i au fost spar ţ i de f ra te le meu; Si accorse che era g i u n t o troppotardi — îş i dădu seama că a junsese prea t î rz iu.

G. în propo zi ţ i i le circumstanţiale î n t î l n i m u r m ă t o a r e l e s i t u a ţ i i :1. în propozi ţ i i le circumstanţiale de loc se foloseşte a t î t modul indi

c a t i v : Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — A m să măîntorc acolo unde fusesem bine pr imi t , c î t ş i modul conjunc t iv : Trovoamici dovunque io vada — Găsesc pr ie teni or iun de m -aş duce .

2. în propoz i ţ i i le c i rcumstanţ ia le consecutive este folosi t moduli n d i c a t i v : La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala eraa t î t de f ie rb in te înc î t î ţ i a rdea mî in i le .

3 . în propoz i ţ i i le c i rcumstanţ ia le cauzale se foloseşte: a) indicativul a tunc i c înd cauza e s t e p r ezen ta t ă drept reală! Dobbiamo mangiareperché è già. tardi — T r e b u i e să m înc ăm pe nt ru că es te de ja t î rz iu ;b) conjunctivul a tunc i c înd cauza es te prezenta tă ca f i ind ireală: Dobbiamo mangiare non perché sia tardi, ma perchè abbiamo fame — T r e b u i e săm î n c ă m n u pentru că ar f i t î rz iu c i pentru că ne este foame.

4 . Inpropoz i ţ i i l e c i r cums tan ţ i a l e temporale se foloseşte

indicat i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce amté-1 r a d .

187



5. în p ropoz i ţ i i l e c i rcums tan ţ i a le condiţionale e s t e î n t r e b u i n ţ a t :a ) modul ind ica t iv dacă ipo teza e s te cons ide ra tă ca f i ind reală: Se tuv e r r a i con noi ti faremo una sorpresa — Dacă tu ve i veni cu noi , î ţ i vomface o surpr iză ; Se p i a n g i , non vengo più con te — Dacă pl îngi nu mai v incu t ine ; b ) dacă ipo teza e s te ireală se poate folosi doar imperfectuli n d i c a t i v : Se me lo chiedevi , te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai, ţ i-1

pu team ofe r i .NOTĂ:Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214).

6 . în propozi ţ i i le modale şi comparative se folosesc construcţi i cua j u t o ru l mo d u l u i i n d i c a t i v : Il viaggio fu più lungo di quanto (non)pensavo — Călă to r ia a fos t ma i lun gă d ec î t m ă g îndeam ; Il sole è tantobrillante quanto lo e ra mille anni fa — Soare le e s te to t a t î t de s t r ă l u c i t o rc î t e ra ş i acum o mie de ani .

NOTĂA se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209; 211)

Folosirea modului condiţional

§ 14 1. Con di ţ ionalul es te un m od folosi t sp re a indica eac ţ iune care nu ş t im dacă se va desfăşura sau nu, în t ruc î t depinde deo condiţie; deci se fo loseş te mimai spre a expr ima îndoia lă , nes iguranţă ,pos ib i l i t a t e , dor in ţă ; nu se fo loseş te n ic ioda tă pen t ru expr imarea une ireadi tă ţ i s igure .

în p ropoz i ţ i i l e p r inc ipa le condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazurica în română. în propozi ţ i i le subordonate condi ţ ionalul se fo loseş te înu r m ă t o a r e l e c a z u r i :

A. In propoziţ i i le completive directe în ace leaş i cazur i ca în română :So che non gli piacerebbe — Şt iu că n u i -ar p l ăc ea ; Non vedo perchédovrebbe partire — Nu v ăd de ce ar t re bu i să p lece ; Non so se sa rebbemeglio restare a casa o andare al cinema — Nu şt iu dacă ar f i mai bine sărămîn acasă sau să merg l a c inema .

B . în p ropoz i ţ i i l e comple t ive indirecte d u p ă v e rb e c a : accorgersi —a-şi da seama, dubitare — a se îndoi , a avea dubii , insistere — a ins is ta ,lamentarsi — a se p l inge , se fo loseş te mo du l cond i ţ ional d ac ă: a ) sub iec tulcomple t ive i nu e s te iden t i c cu sub iec tu l ve rbu lu i d in regen tă : Dubitoche tu, in caso di emergenza, fares t i quello che si deve — Mă îndoiesc cătu , în caz de ur ge nţ ă , a i face ceea ce t re bu ie ; b) subiec tul d in re ge ntăe x p r i mă o c e r t i t u d i n e s a u o a s e r ţ i u n e : Ma ria si accorge che andrebbecon piacere al mare — Maria îş i dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare.*

C. în p ropoz i ţ i i l e re la t ive in t roduse de p ronumele re la t ive ch e —ca re , ii fia quale — care , ijle quali — c a r e : Questo è un libro che vor re i

leggere — A ceasta es te o car te pe care aş vr ea să o ci tesc.188



D . In propozi ţ i i le circumstanţiale modul condi ţ ional es te folosi t înu r m ă t o a r e l e s i t u a ţ i i :

a ) î n c i r c ums ta n ţ i a l e l e de timp după conjunc ţ i i l e sau locuţ iuni le :quando — c înd , mentre — în t im p c e , nel momento in cui — î n m o m e n t u lîn ca re , man mano che—pe m ă s u r ă c e , tutte le colte che—ori de cîte oridal momento che — din m om e n t c e , dopo che — du pă c e , e s t e i n t ro du s

modu l c ond i ţ i ona l : La madre venne quando meno ^ 'avrebbero voluto— Mama a veni t c înd e i ar f i dori t -o ce l mai puţ in ;b ) î n c i r c ums ta n ţ i a l e l e de loc i n t r o d u s e d e a d v e r b u l dove: In quella li

te non sapevano dove sa rebbero g iun t i — In ce a r t a aceea nu ş t i au p înău n d e v o r a j u n g e ;

c ) în c i rcumstanţ ia le le cauzale i n t roduse de c on junc ţ i i l e : perché —p e n t r u c ă , poiché — în t ruc î t , de oa re c e , giacché — f i indcă , în t ruc î t ,siccome — înt ru c î t , da t f iind că , ş i loc uţ iun i le : per il fatto che — p e n t r ufaptu l că , dai momente che, dato che — da t f iind că , visto che — da t f iind

c ă : Avvertimi in tempo, perché pot re i a ssumere altri impegni — A n u n -ţă -m ă d in t im p, pe nt r u că aş pu te a să -mi as um a l te obliga ţ ii ;d ) în c i rcumstanţ ia le le de mod i n t r o d u s e d e a d v e r b u l come: Hai

fatto tutto, come avre i vo lu to fare io — Ai făc ut t o tu l cu m aş fi v r u t să face u .

e ) în c i rcu m stan ţ ia le le limitative i n t r o d u s e d e : secondo che —după ceea ce , a quello che — la ceea ce , per quello che — în ceea ce , aquanto — dup ă c ît : A quello che di rebbe , nessuno lo crederà — La ceeace o să spună, nimeni n-o să-1 creadă.

N O T Ă :1. în propoziţi i le subordonate, modul condiţional poate avea înţeles de viitor,

potr ivi t modelului :Regentă Subordonată

Un t im p t recu t la indicat iv + Condi ţ ional perfect

Exe m ple :

Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina;Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia.

2. în l imba română condi ţ ionalul perfect din subordonată se t raduce pr inviitor în construcţi i le de t ipul celor indicate anterior.3. Modul condi ţ ional nu se foloseşte în propoziţi i condiţionale, aşa cum se

înt îm plă în limb a ro mâ nă (a se vedea şi per iodul ipotet ic § 214) .4. în anumite s i tuaţ i i condi ţ ionalul din subordonată poate f i în locui t de un

t imp al modului indicat iv: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi .

Folosirea modului conjunctiv

§ 142 Conjunc t ivul e s te un mod ca re se în t rebuin ţează spre a expr i ma o a c ţ i une pos ib i l ă , do r i t ă , p re supusă , p roba b i l ă s a u ne s igu ră . Poa t efi folosi t a t î t în propozi ţ i i pr incipale , c î t ş i în subordonate (cu precădere) .



In propozi ţ i i l e principale se foloseş te în cons t rucţ i i de t ipul : Magarifacesse più fresco — M ăcar de-ar f i ma i răco are ; Che abbia cambia to .idea ? Să se f i răzgîndi t ? ; Ti piaccia o no, devi andartene — Fie că - ţ ip lace , f ie că nu, t rebuie să p lec i . In propozi ţ i i l e subordonate, c o n j u n c t i v u lapare î n cazu l că ac ţ iunea subordona te i e s t e i nce r t ă sau numai pos ib i l ă .Se fo loseş t e î n u rmătoare l e s i t ua ţ i i :

A. In propozi ţ i i l e completive directe d u p ă v e r b e c a : volere— a vro i ,preferire — a prefera , sperare — a spera , sapere— a ş t i (cu în ţe lesuld e essere consapevole — a f i conş t ient sau avere conoscenza — a av ea cun o ş t i n ţ ă ) , credere — a c rede , suporre — a presup une e t c . dacă sub iec tu lcomple t ive i nu este identic cu sub iec tu l ve rbu lu i r egen t : Cosa vuoi,che-faccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? ; Credo che bas t i per oggi — Cred că-ide a jun s pe n t ru as t ăz i ; Volete che io v e n g a con voi— Vreţ i ca eu să vincu voi ; Temo che s ia troppo tardi — Mă t em că -i p rea t î r z iu .

B . In propozi ţ i i l e completive indirecte ceru t e de ve rbe ca : accor

gersi — a-ş i da seama, lamentarsi — a se pl îng e , illudersi — a-şi închip ui ,insistere — a ins i s ta , dubitare — a se îndo i e tc . d acă sub iectul com plet i v e i nu este identic cu sub iec tu l ve rbu lu i r egen t ş i dacă ve rbu l p r inc ipa le x p r i m ă : i n c e r t i t u d i n e , o r d i n , d o r i n ţ ă , t e a m ă : D u b i t o che tu abbiafa t to questo dolce — Mă îndo iesc că a i făcu t p ră j i t u ra ace as t a ; Insis to-che ve ne andia te subito — Ins i s t s ă p l eca ţ i ime dia t ; S i l a m e n t a v a chenon tutti gli pres t as se ro attenzione — Se pl îngea că nu to ţ i î i dădeaua t e n ţ i e .

C. In propozi ţ i i l e subiect ive cerute de verbe ca : occorrere — a finecesa r , bisognare — a t r e b u i , essere bene — a fi bin e, essere male — a

fi rău, essere meglio — a f i mai b ine , essere possibile — a fi posibil , essereprobabile — a f i probabi l , essere peccato — a f i păcat , essere difficile — af i g reu e t c . dacă ve rbu l r egen t expr imă ince r t i t ud ine , neces i t a t e , on u an ţă de aprec i e re sub iec t ivă : E ' possib il e chi grand in i — Es te pos ib i lsă cadă g r ind ină ; B i sognerà che si deeida una buona volta — Va t r eb u i săse ho tă rască oda t ă ; Sa rebbe megl io che gli par l i io stesso — Ar f i mai b inesă- i vorbesc eu însumi .

D . în propozi ţ i i l e relative restrictive dacă p ropoz i ţ i a r e spec t ivă i n d i că un subs t an t iv de t e rmina t de ad j ec t ive ca : primo, ultimo, solo,unico, nessuno sau de adjec t ive la superlativ relativ Questo è i l p iù s tupidofilm che io abbia v i s to — Ac es ta es te ce l m ai pr os t fi lm p e care l -am v ă z u t ;Quella era l ' u n i c a cosa che si potesse fare. — Acela e ra s in gu rul luc ru ces e p u t e a f a c e : Non c 'è ness un o che mi possa a iu t a re? — Nu- i n imen i c a res ă m ă p o a t ă a j u t a ?

E . D up ă con jun c ţ i i s au locu ţ iun i con junc ţ iona l e :a ) t empora l e : prima che — mai î n a in t e ca ; avanti che — m a i î n a i n

t e c a ; finché — p î n ă c î n d : Vi aiuto f inché s i possa — V ă a j ut p în ă c înd,se p o a t e ; b ) conces ive : benché/sebbenelquantunque — deşi ; nonostanteche — în c iuda f ap tu lu i că ; anche se — chia r dacă ; ancorché — de şi ;,

190



malgrado che — deş i , în c iuda faptului că : Benché lo desiderassi nonpotei andare al film — Deşi dorea m , nu m -a m p u tu t duce la f ilm ; e)m o d a l e : come se — ca şi cu m ; quasi che — a pr oa p e , c a şi c u m ; senza•che — fă ră ca : Sono venuto senza che loro lo sapessaro — A m v en i t f ă r ăca ei s-o şt ie ; d) con sec utiv e : injdi modo che — astfe l ca ; di maniera

che — în aşa fe l încî t : La m amm a sistema i capelli di manie r a che nons i veda la ciocca bianca — Mama îş i a ranjează părul în aşa fe l înc î t sănu i se va d ă ş uv i ţa a lb ă ; e) f ina le : affinché/acciocché/perché/onde —p e n t r u c a : Ti offro il libro aff inché t i r icordi di me — î ţ i ofe r car tea sprea- ţ i amint i de mine ; f ) con di ţ ionale : nel caso che — în caz că ; qualora —•dacă ; a meno che — n u m a i d a c ă ; salvo che — afară de cazul c înd ; purchécu condi ţ i a ca : Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa —Voi a junge l a t imp , numai să nu se în t împle ceva ; Veniamo da voi p u r c h énon ne vich i — Ven im la voi dac ă nu n inge (cu cond i ţ ia să nu ning ă) ;

NOTĂ»Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea

indicat ivului) o construcţ ie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneita tea , anterioritatea sau poste rior itatea acţiun ii (a se vede a capitolul in titu lat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — m a i m u l t d e c î t ; meno di quanto— m a ip u ţ i n d e c î t : Agata studia p iù oggi di quan to abb ia s tud ia to la settimanascorsa — A g a t a î nva ţ ă m a i m u l t a s t ă z i de c î t a î nvă ţ a t s ă p t ă m î na t r e c u t ă .

Folosirea modurilor nepersonale

Folosirea modului infinitiv

§ 143 în a fa ra verbe lor modale care se cons t ruiesc cu inf in i t ivul ,f oa r t e mul t e a l t e ve rbe ce r cons t ruc ţ i a cu in f in i t i vu l . Am pu tea împăr ţ icons t ruc ţ i i l e cu in f in i t i vu l după cum urmează : I . construcţii verb - j -

- j - verb la infinitiv, cele două verbe avînd sub iect unic I I . construcţii•verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtndsubiect unic :

Din aceas t ă ca t egor i e f ac pa r t e :

A . Verbe ca : desiderare — a dor i , preferire — a prefera , amare —

a iub i ; a- i face plă cer e , gradire — a a c c e p t a , favorire — a b inevo i ,ardire — a cu teza , osare — a î nd r ă z n i , sapere — a ş t i (cu înţe lesul esserecapace — a fi în s ta re ) , dovere — a t r e bu i , potere — a pu t e a , solere — a

«©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu cond i ţ ia ca subiec tul d in su-



bordona tă s ă f i e iden t i c cu sub iec tu l ve rbu lu i d in regen tă : Pre fe r i s com a n g i a r e alle due — Pre fe r s ă m ani ne l a d ou ă ; Cosa vuoi fare ? — Cevrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Bin evo iţ i a ven i cu noi ; Nona rd i sco r ipa ra re la stilografica — Nu cute z să rep ar s t iloul ; Io des ideroscr ivere ai miei — Eu doresc să scr iu a lor mei ; Non oso venire con voi —Nu îndrăznesc să v in cu voi ; Non so sb r iga rmi in questa faccenda — N us în t în s t a re s ă mă descurc în aceas tă t reabă . De re ţ inu t că une le d in t reve rbe le de ma i sus admi t ş i cons t ruc ţ i a cu con junc t ivu l , numai a tunc ic înd sub iec tu l subordona te i nu este identic cu subiec tul propr iu a l verbu lu i d in regen tă : Preferisco (io ) che egli m a n g i alle tre — Prefer cae l să mănînce la ora t re i ; Des iderere i (io ) che Marina facesse subito laspesa — Aş dor i ca M ar ina să s e ducă imed ia t du pă cu m pă ră t u r i .

B . Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor i n t r o d u ccons t ruc ţ i i cu prepozi ţ i i le a sau di

Verb + a + infinitiv

continuare: Con t inuò a leggere il giornale — A c o n t i n u a t să ci teascăz iarul .

iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Înce pui să suflu cu for ţă .seguitare: Segui tava a borbot tare contro di noi — C o n t i n u a s ă b o m

b a n e î m p o t r i v a n o a s t r ă .riprendere: Ho r ipreso a cuci re il vestito — M -a m a p u c a t d i n n o u

să cos la rochie.

Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — î n c e t e a z ă c u m ì n c a t u l a c u m ismettere: Smise d i guardar lo in faccia — înce tă de a-1 mai pr iv i în

a ţ ă .finire: Fi n i sc i d i u r l a r e — T e rm i n ă c u u r l a t u l .terminare: T e r m i n a m m o in due ore di far pulizia — A m t e r m i n a t

în două o re s ă facem cură ţen ie .NOTĂ:Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere.Verbele din această categorie nu pot fi urm ate de alte verbe la infinitivul

perfect.

C. Verbele tranzitive. In func ţ i e de p repoz i ţ i a cu ca re s în t in t roduse ,in f in i t ivu l apa re în cons t ruc ţ i i ca :

Verb -f- a -f- infinitiv

192



imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cugreu să gătim.

provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul.

Verb -f- di + infinitivcercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi.credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul.dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui

sare.ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi

amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon.sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.

N O T Ă :1. Unele din verbele de mai sus admit ş i construcţia cu conjunctivul , numai

atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului dinregen tă : Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano chetornassimo presto — Sperau să ne în toarcem rep ede ; da r ş i : Credo che io l'abbiavisto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice.

2. Pronumele atone ce determină infinit ivul s înt întotdeauna encli t ice la respectivul infini t iv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţ i spun minciuni; Spero diaeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu.

3 . Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzit iveardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţ ie: Desidero diparlarti io — Doresc să-ţ i vorbesc eu ; Io desidero parlarti — E u doresc să-ţ i vorbe sc ;Amo di star solo — îmi place să stau singur; Am o passeggiare — îmi place să măpl imb.

D . V e r b e l e intranzitive. I n f u n c ţ i e d e p r e p o z i ţ i a c u c a r e s e i n t r o d u c ,i n f i n i t i v u l a p a r e î n c o n s t r u c ţ i i c a :

Verb + a -f- infinitiv

esitare: ţisito a proporgli ciò —- Ezit să-i propun aceasta.tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă.riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să

repar aragazul.

Verb -+: di + infinitiv

pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o prăj i tură .accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că

nu înţelege cauza.



vergognarsi: H i v e r g o g n o d i a v e r e p e r d u t o il tuo quaderno di appunti —M i - e r u ş i n e c ă ţ i - a m p i e r d u t c a i e t u l d e n o t i ţ e .

NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul ad mi t

t ransformarea în subordonată , const ruc ţ ia devenind :indicat iv

die + sauconjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc;Mi accorgo di aver sbagliato — M i accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că amgreşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l 'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am vă zu t.

2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sîntenclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-omişc ; M i vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit .

Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelorpronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — M i stavaa sentire — Mă ascu l ta ; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia— Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd.

I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, cele doua verbe avlnd

subiecte diferite

î n a c e a s t ă c a t e g o r i e d e o s e b i m :

A . C o n s t r u c ţ i i î n c a r e i n f i n i t i v u l nu e s t e i n t r o d u s d e p r e p o z i ţ i e :B . C o n s t r u c ţ i i î n c a r e i n f i n i t i v u l e s t e i n t r o d u s d e o p r e p o z i ţ i e .

A . D i n a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă f a c p a r t e :a ) v e r b e l e vedere, — a v e d e a , sentire — a s i m ţ i , udire — a a u z i ,

ascoltare — a a s c u l t a , guardare —a p r iv i - ţ - infinitiv. D e c e l e m a i m u l t oo r i s u b i e c t u l d i n s u b o r d o n a t ă nu e s t e i d e n t i c c u s u b i e c t u l v e r b u l u i d i nr e g e n t ă : H a i v i s to v e n i r e le raggazze oggi? — L e - a i v ă z u t p e f e t e v e n i n da s t ă z i ? ; Non h o u d i t o c h i a m a r e nessuno — N - a m a u z i t p e n i m e n i c h e -m î n d . S ă s e o b s e r v e c ă s u b i e c t u l i n f i n i t i v u l u i s e a f l ă i n c a z u l a c u z a t i v :v e r b u l s e t r a d u c e , î n r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : S e n t o s u o n a r e il pianoforte —

A u d p i a n u l c î n t î n d . S u b i e c t u l i n f i n i t i v u l u i p o a t e fi î n l o c u i t p r i n t r - u np r o n u m e a t o n c a r e p r e c e d ă v e r b u l r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă dp l î n g î n d , s a u c a r e u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — V ă z î n -d - o p l î n g î n d . D a c ă s u b i e c t u l v e r b u l u i d i n s u b o r d o n a t ă e s t e i n d e f i n i t ,e l s e o m i t e î n i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , î n a c e a s t ă s i t u a ţ i e , g e r u n z i u l e s t e î n s o ţ i t d e p r o n u m e l e i n d e f i n i t -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t s p u -n î n d u - s e c ă ...

NOTĂîn mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se com portă adve rbul

ecco: Ecco arrivare Eia— lat -o ven ind pe E ia -> Eccola arrivare— Ia t -o ven ind ;

Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia.

1 9 4



b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In aceas tă s i tua ţ i e deoseb im:sub iectu l care se referă la inf in i t iv se po ate af la : 1) fie în cazul a cu zat iv,dacă verbul la inf in i t iv nu es te însoţ i t de un complement d i rec t : Iofaceio scrivere Paolo — E u î l p un pe Pao lo să scrie ; Io lascio direMonica — Eu o las pe Monica să z ică (vorbească) , 2) f ie în cazul dat iv,dacă verb ul de la inf in i t iv es te însoţ i t de un co m plem ent d i rec t : Io faccioa Paolo scrivere la lettera — E u î l pu n p e P aolo să scr ie scr isoarea ;Lasc iò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zicătot ceea ce voia .

NOTĂ

4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele cazuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ).

2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Pusesă se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate m inciunile.

3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronumeatone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio

vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo facciobere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazuldativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-olas să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela facciomangiare — Eu pun să o mănînce.

în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, cieste sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva),determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbullasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sinonim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedicade a se face ceva).

B. în aceas tă ca tegor ie se inc lud cons t ruc ţ i i le verb - j - prepoziţie +verb la infinitiv din ca re deosebim:

Verb -f- a + infinitiv

aiutare: A iuto mio fratello a scrivere — Il aju t pe fratele m eu săscr ie .

decidere: Decidesti ad a iu t a r la — Te-a i ho tă r î t s-o a ju ţ i .

mandare: Timando a compra re il pane — Te t r im i t să cum per ip î ine .mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să mu ncească , pune-1 la t rea bă .dare: Ti do ad in tend ere — î ţ i dau de în ţe les .insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scr ie ţ i

corec t .

Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di a t t raversa re solo sulle strisce — Vă sfătu ie sc să t r ave r sa ţ i numa i pe zebră .

195



pregare: La prego d i n o n f u m a r e qui — V ă r o g s ă n u f u m a ţ i a i c i .augurare: Auguro a Eva d i r iusc ire agli esami — I i u r e z E v e i s ă

r e u ş e a s c ă l a e x a m e n e .dire: Gli disse d i n o n d a r e più in prestito la stilografica — I-a z i s

s ă n u m a i î m p r u m u t e s t i l o u l .telefonare: Gli telefonai d i p a r t i r e subito — l i t e l e f o n a i s ă p l e c e

i m e d i a t .vietare: Ci ha vietato di f a r rumore— N e - a i n t e r z i s s ă f a c e m z g o m o t .

NOTĂ

1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dicoa Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie.

2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-unpronume a ton conexat pr imului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâscrieţi .

3) Verb ele care se con struies c cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit,accep tă transformarea într-o propoziţ ie cu verbu l la conjunctiv (prepoziţ ia dispărînd) :Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Graziasă ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — î icer lui Bruno să scrie.

4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identiceprimul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi dorescsă gătesc bine spaghetele .

F o l o s i r e a m o d u l u i g e r u n z i uPropozi ţ i i le in t roduse de gerunziu pot f i :§ 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue

parole — Mergînd (pe c înd mergem) mă gîndeam la cuvinte le sa le .b) Propoziţii cauzale: 1) este folosi t gerun ziul p rez en t pe nt ru o

a c ţ i une s i mu l t a nă c u p r i nc i pa l a : Volendo vederla, le feci una telefonata —V rln d s-o văd (p en tru că vr oia m s-o văd ) i -am da t un telefon ; 2) esteîn t rebuin ţa t ge runz iu l pe r fec t pen t ru o ac ţ iune an te r ioa ră pr inc ipa le i :

Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — P e n t ru c ăplecaseră prea t î rz iu , au a juns după miezul nopţ i i .c) Propoziţii concesive:In aces t caz cons t ruc ţ i a e s t e : pure (anche) -f- gerunziu prezent

sa u perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto —Chiar cunoscîndu-1 (deşi î l cunoşteam) nu credeam că poate să beaa t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Ch iar da că aş fişt iut aceasta (aş f i şt iut-o), nu ţ i -aş f i spus (spus-o).

d) Propoziţii mod ale: Le parlava agitando le mani — î i vorbea

dînd d in mî in i : Mi guardava sorridendo — Mă pr ivea sur î z înd .

196



Folosirea modului participiu

§ 145 Toate const ruc ţ i i le par t ic ip ia le provin d in verbul essere lagerunziu -f- participiul perfect a l verbulu i de conjuga t ş i capă tă În ţe les

cauza l sau t empora l : Essendo preoccupati per la salute de l figlio, i genitorilo portarono all''ospedale — Fi in d îngr i jor a ţ i ( în t ruc î t e rau îngr i jora ţ i )de sănă ta tea copi lu lu i , păr in ţ i i l -au dus la sp i ta l . Uneor i gerunz iu l poa tel ip s i : Preoccupati per la salute del figlio ... — Î n g r i jo r a ţ i d e s ă n ă t a t e acopilului . . . , Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia — D e v e n i n d{după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze f i lozofia .



A D V E R B U LL ' A V V E R B I O

§ 146 Es te un a d in t r e păr ţ i l e invar iab i le de vo rb i r e . Num eleaces te i păr ţ i de vorb ire ind ică o re la ţ ie cu verbul , în sensu l că poatemod i f ica sau de te rmina mai b ine un verb : Manovrava d e l i ca t am en te

i comandi — M înu ia comenz i le în m od de l ica t ; La donna era s t r ao rd i n a r i a m e n t e triste — Fem eia e ra ex t r ao r d in ar de t r i s tă , sau a l t ad ve rb :Cammini stranamente piano — .Mergi ciudat de încet .

Din punct de vedere formal , adverbele po t f i s imple ş i locu ţ iun iad v e r b i a l e ; din punct de vedere semant ic aces tea se c las i f ică în adverbede mod , de t imp , de loc , de can t i t a te , de a f i rmaţ ie , de nega ţ ie . Une lead v e r b e au g r ad e d e co m p ar a ţ i e : molto lontano — f o a r te d ep a r t e , piùtardi — mai t î rz iu, meno presto — m a i p u ţ in r ep ed e , assai vicino — f o a r t ea p r o a p e , più probabilmente — mai p robab i l . I a tă doar c î t eva d in t r eadverbele simple, mai impor tan te , u rmînd ca locu ţ iun i le adverb ia le să

f ie p rezen ta te l a f i ecare g rup de adverbe în par te : bene — b i n e : Nonavete studiato bene il verbo — N u a ţ i î n v ă ţ a t b in e v e r b u l ; male— r ă u :Hai fatto ma le — Ai fă cu t rău ; subito — i m e d i a t : Vieni sub i to — Vinoi m e d i a t ; meglio — m a i b i n e : Elsa si sente meglio — Elsa se s imte m aib in e ; peggio — mai r ău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începerău s f î r şeş te ş i mai rău ; anche — ş i , de asemenea : Venite an ch e voi?Veniţi ş i voi ? ; sempre — m er eu : Leggeva sempre di notte — Ci tea în t o t d e a u n a n o a p t e a ; inoltre — în p lus , pe d easup ra , în a fa ră de ac ea s ta :Il mare era in burrasca e ino l t re la bar ca faceva acqua — Marea e ra fu r tu no asă şi în afară de ace as ta barca lua ap ă ; volentieri — bu curo s , cu p lăce re :Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A m u n c i t cu p l ăce r e t o a t ăz i u a ; così — a ş a : Perché fai cos ì? De ce f ac i aşa? ; magari — cel p u ţ i n ,ch i a r , m ăca r : Lo aspetterò, m a g a r i dovessi restare qui tutta la notte — A rasă-1 aş te p t ch ia r de va t r ebu i să r ăm în a ic i to a t ă no ap tea ; insieme — î m p r e u n ă : Sono usciti i n s i em e? — A u i e şi t îm p r e u n ă?

A . ADVERBELE DE MOD

§ 147 Pr inc ipa la ca rac te r i s t i că a aces to r adverbe es te f ap tu l căs în t o „clasă deschisă" în sensu l pos ib i l i tă ţ i i aces tora de a se forma

198



din oricare adject iv ca l i f ica t iv: facile — facilmente — u ş o r ; allegro — allegramente -- vesel , precum şi a capaci tă ţ i i lor de a forma, ca ş i adject i ve l e , g ra de de c ompa ra ţ i e : più originalmente •— ( în mod) mai o r ig ina l ;meno attentamente — (în mod) mai p u ţ i n a t e n t .

Numeroase adverbe de mod se formează pr in de r iva re , după cumurmează : a ) un pr im grup se obţ ine pr in adăugarea suf ixulu i — mente

l a forma feminină a ad jec t ive lor : sinceramente — sincer, chiaramente —c l a r , nuovamente — din nou e tc . Adjec t ive le t e rmina te în -le şi -repie rd pe -e f inal în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — u ş o r ;<celere — celermente — iu te , repede . De re ţ inut formarea spec ia lă a adverbe lor d in ad jec t ive le : benevolo — benevolmente — b ine vo i to r , leggero —leggermente — uşor, pari — parimente — egal . Pract ic sufixul -mente p o a t ef i a dă uga t a p roa pe tu tu ro r a d j e c t i ve lo r : Te lo dirò f r ancam en te — Amsă ţ i -o spu n d eschis ; b) un a l t gr up de adv erb e se form eaz ă cu a jutorul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe b r ì n c i ; ginocchioni — în genunch i ; carponi sau carpone — de-a buşi lea, tastoni — orbeş te , pe d i b u i t e ; (a) cavalcioni — c ă l a r e : Avanzava carponi — îna in ta de -a buş i lea ;c ) une le adverbe de mod se obţ in fo los ind neschimbată forma mascul ină a ad jec t ive lor : alto —- s us , basso — jos , forte — t a r e , piano — înce t ,caro — s c u m p , giusto — j u s t , sicuro, certo — sigur, chiaro — clar , presto — r e p e d e : Vieni presto da noi — Vino rep ede la n oi ; IM rondinevolava basso — Rîn du nica zbu ra jos ; Ho parlato c h iaro — Am vorb i tclar. '

L o c u ţ i u n i a d v e r b i a l e d e m o d m a i i m p o r t a n t e : di nuovo — din nou?

£ " venuto di nuovo — A ven i t d in non; di solito — de ob ice i: Di solito*io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara ; di recente — r e c e n t rSono ritornati di re cen te — S-au în to rs de cur ìnd ; in generale — îngenera l : In genera le , non mi piace quello che fai — In general nu-mi placeceea ce faci ; a lungo — î n d e l u n g : Risero a l ungo — Au r îs î nd e lu ng ;da lontano — d e d e p a r t e : Gli si sentiva il motore da lon ta no — I sea u z e a m o t o r u l d e d e p a r t e .

Să se re ţ ină ş i u rmătoare le cons t ruc ţ i i : volente o nolente —vrînd--ne vr înd : Vo le n t e o no l e n t e , farai ciò che ti dico io — Vrînd -nev r înd a i să

feci ce-o să-ţ i spun eu; apiù non posso — pina m i m a i p o t i ; Strillava

S più non posso — St r ig a cî t îl ţ i ne a gu ra .

A D V E R B E L E D E T I M P

,§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de t imp sînt: ora/adesso — a c u m

subito — î n d a t ă / i m e d i a t , tosto — r e p e d e / i u t e , prima — ma i î na in t e , dopo]poi — d u p ă / a p o i , presto — cu r ìnd , tardi — t î rz iu , ieri — ier i, Valtroieri —a la l tă ie r i , oggi (oggi giorno ) — as tăz i , domani — m î ine , dopodomani!



posdomani — p o i m î i n e , stasera — a s t ă - s e a r ă , stamattina — a z i - d i m i n e a ţ ă ,stanotte — a z i - n o a p t e , quando — c î n d , spesso — a d e s e a , sempre — î n t o t d e a u n a , mai — n i c i o d a t ă , mensilmente — l u n a r , settimanalmente — s ă p -t ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t ; Saranno da noi s t a s e r a — V o rf i l a n o i î n s ea r a a s t a .

NOTĂ

1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel :negaţie -\- verb -+- mai |

Non vogliono studiare m ai — Nu vor să înveţe niciodată.

mai -\- verb (fără altă negaţie) \

Ma i e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată , abso lut n ic iodată nu vafi crezut mincinosul.

2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale, interogative, dubit a t ive , mai are sens af irmativ: se traduce prin: vreodată, oare, din tntimplare: Chim ai l'avrebbe detto? Cine oare ar f i spus-o?; Nessuno l'avrebbe m ai detto — Nimenin-ar fi spus-o vre od ată ; Sei m ai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? ; Dimmise hai m ai visto tale bellezza? Spune-mi dacă a i mai văzut vreodată o asemeneafrumuseţe?

3) Giammai este forma de întărire a lui mai n eg a t i v : Non li dimenticheròg i a m m a i — N-am să te uit (absolut) niciodată.

4) Già se traduce: f ie prin deja, şi, fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja;Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o ; Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzonifostă Benincasa.

Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă:Si alzò di buon 'ora — Se sculă cu noaptea-n cap ; nottetempo — în t impu l nopţ i i :La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se t ran spo r tă în t impu l

n o p ţ i i ; una volta — odată , odinioară: C'era una Tolta — A fost oda tă ; laprima volta —pr ima oară : Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pent ru pr ima oară că ţ i -o spun;un giorno — într-o zi: Venne, un giorno, da noi l'amico di mio padre — A ven i t ,într-o zi , la noi , pr ietenul tatălui meu; poco fa — cu puţin ( t imp) în urmă: E'uscitopoco fa — A ieşi t de puţ ină vreme; d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poidovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţ i pe mine!

ADVERBELE DE LOC

§ 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui, qua — aici ;quassù — aici sus ; quaggiù — aici jos ; quivi — acolo ; lì, là — acolo,colà — acolo ; lassù — acolo sus ; costì — aici ; costà — aici, aproape, aicia lă tur i ; su — sus ; giù — jos ; sopra — deasupra, sus; sotto — sub, dedesubt, jos; vicino — aproape ; lontano — departe ; davanti — in faţăînainte ; dietro — în spate, înapoi ; dentro — înăuntru ; fuori — afară ;dappertutto — peste tot ; dovunque — oriunde ; dove — unde ; da dove,donde — de unde; altrove — în altă parte, aiurea: Mettilo daranti a

200



te -— Pune-1 in fa ţa ta ; Vado lontano — M ă d u c d e p a r t e ; Qua dentro —Aic i Înă un t ru .

NOTĂQui, qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJParticulele atone ci, vi, ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci, vi

cu înţelesul de: „tn acel loc, acolo, aici"-.Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi)sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo.)

Ne cu înţelesul de: „de acolo, din acel loc": La città, quando ne uscimmo, era addormentata — Oraşul, cînd am ieşit (de acolo), era în întregime adormit. Ci şi vi ca adverbede loc sînt sinonime şi se traduc pr in: „aici, acolo, în acel loc, în acest loc." în afarăde valoarea adverbială ci, vi, ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţla capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). Traducerea în limba română a acestorparticule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii, spre a evitastîngăciile de traducere. Ci, vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexistaa fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o vecheduşmănie.

Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe a ic i : Andiamo per

di qua — Să me rgem pe a i c i ; (per) di là — pe a c o lo : Sono usciti perdi l à — Au ieş i t pe ac olo ; di sopra — p e ( d e) , d e a s u p r a : Le cameresono d i sopra — C a m e re l e s în t sus ; di sotto — pe (de) , de de sub t :Vedi più sot to — Vezi mai jo s ; Passiamo per di so t to — Tre cem pededesub t ; in giro — în j u r : Guarda in giro ! — Uită - te în jur !

A D V E R B E L E D E C A N T I T A T E

§ 150 Pronumele nehotă r i t e de cant i t a te pot func ţ iona ş i ca adve rbe de c a n t i t a t e . Din t re c e l e ma i f r e c ve n te a min t im: molto — m u l t ;assai — a) destu l ; b) m ul t , foa rte m ul t ; quasi — ap roa pe (mai că ) ;parecchio — mul t ; troppo — pre a m ul t ; alquanto — ceva , ni ţe l , u n pic ;poco — p u ţ i n ; tanto — a t î t ; più — m a i m u l t ; meno — m a i pu ţ in ; almeno — cel pu ţ in ; niente, nulla — nimic ; abbastanza — de stul , sufi c i e n t ; quanto — c î t ; affatto — a) cu totul , de tot ; b) (precedat de negaţ ie)de loc , n ic idecum: a ) Era affatto preoccupato — Er a foa r t e î ng r i j o r a t ;

b) Non sono affatto contenta — N u s î n t d e l o c m u l ţ u m i t ă ; Basta, haimangiato molto — De s tu l , a i minc a t mul t . Din t re l oc u ţ iun i l e a dve rb i a l ed e c a n t i t a t e m a i i m p o r t a n t e s e a m i n t e s c : alVincirca — a p r o x i m a t i v ;press'a poco — a p r o x i m a t i v , a p r o a p e ; di più — m a i m u l t ; di meno —

m ai pu ţ in ; al minuto — c u a m ă n u n t u l ; all'ingrosso — a) în mod aprox imat iv , în genera l ; b) engros , cu r id ica ta : Mancherò a l l ' inc i rca un'ora —O să l ipsesc cam o oră .

NOTĂPiu este comparativul adverbului molto ia r meno este comparativul adverbului

poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult.

201



ADVERBELE DE AFIRMAŢIE

§ 151 Cele m ai fo losi te a dv erb e de af i rma ţ ie s în t : si — da ; già — d a ,d e s i g u r ; certo — d e s i g u r ; sicuro — s i g u r ; proprio — î n t o c m a i ; davvero—î n t r - a d e v ă r ; appunto—întocmai; beninteso — bi ne î n ţ e l e s : Certo che

ho paura! — Sigur că mi-e f r ică!

NOTĂSi poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind, în acest caz, o

întreagă propoziţie: Bella sì, ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă, dar nuprea deşteaptă.

De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şinu, aşa şi aşa; Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa!

Locu ţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără î ndo i a l ă :Venite con noi?— Senza dubb io! — Veni ţ i cu no i? — Fără -ndo ia lă ! ;

per l'appunto — tocm ai , ch iar aşa , ex ac t : Questo è il nuovo direttore? —

Per l 'appunto! — Aces t a e s te nou l d i r ec to r? — în to cm ai ! ; di certo —cu s i g u r a n ţ ă : Verrete domani da noi? — Di cer to ! — Veţ i ven i mìinela n oi? — Si gu r! (Cu s i g u r a n ţ ă ! ) .

ADVERBELE DE NEGAŢIE

§ 152 No, non — n u . No înlocuieşte o propoziţ ie (ca în cazuladverbu lu i de a f i rmaţ ie si) : Ridi? — No, non posso ridere — Rîzi ? — N u ,nu pot să r îd ; Devo uscire, se n o , mi sgriderà mio marito — Treb uie săp lec , dacă nu o , să mă cer te bărba tu-meu . Perché non leggi? — Perchén o ! — De ce nu c i t e ş t i ? — l ac -aş a ! ; Vieni con me? — N o, e poi n o ! —Vii cu mine ? Nu şi iar nu !

Non es te un adverb negat iv a ton (es te neaccen tua t în p ropozi ţ i e ) .Nu es te n ic iod ată ind ep en de nt . Se po ate a fl a a t î t îna in tea ve rbu lu i :N on posso dormire — Nu pot să dorm, ci t ş i după aces ta: Verrò domani,non oggi — Am sa vin m îine, nu azi .

I n t r e non ş i verb se pot in terca la doar pronume a tone: Non ti homai visto leggere — N u t e - a m văzu t n i c i oda t ă c i t i nd . Non precede în t o t deauna o r i ce a l t adve rb , p ronume sau ad j ec t i v nega t i v ş i nu poa t ef i precedat de aces tea. Se va spune deci : Non scriverà nessuno — Nu vascr ie n imeni , dar Nessuno scriverà — Nim eni n-o să scrie ; Non ti piacenessun libro ? — Nu-ţ i p lace nici o car te ? , dar Nessun libro ti piace ? —Nici o carte nu-ţ i plac'e ? ; Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ?dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vez i ?

Né; né ... né — ni c i ; n i c i . . . n ic i. în locu ieş te uneo r i pe e non: Nonlo 'so, né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu ; Non è né dolce

202



né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. Cu ajutorul lui né s în t compusea d v e r b e l e : neanche, nemmeno, neppure: neanche — nic i : Neanche tu losa i — Nici tu n-o ş t i i ; neppure — nic i , n ic i măcar : Neppure tu mi haicisto — Nici măca r tu nu m-a i vă zu t ; nemmeno — nic i, n ic i m ăc ar :Non lo farei n e m m e n o per te — N-aş face-o n ic i măcar pent ru t ine .

NOTĂA se reţ ine şi următoarele expresi i : Neppure per sogno — Nici g înd; Neanche

per idea — Nici gînd ; Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine ; Non lodico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă, nu glumesc deloc; Come ti sembrala canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc ră u : Mi credi?Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI

Locul adverbelor în propoziţie

§ 153 Cînd de termină un verb , adverbul se poa te a f la f ie îna in tea

verbului , f ie după acesta . Pozi ţ ia lu i normală es te însă după verb:Ha risposto sub i to — A ră spu ns im ed ia t ; E1 venuto persona lmente — Aveni t (e l ) în persoană; Volent ie r i le scriverei una lettera — Bucuros i -aşscrie o scrisoare.

An u m i t e a d v e r b e c a : più — m a i , mai — nic ioda tă , già— de ja ,des igur ; sempre — î n t o t d e a u n a , anche — şi , a tu nc i c înd v er bu l se af lăla un t imp compus, s în t p lasa te în t re auxi l ia r ş i par t ic ip iu : Non ti hopiù scritto --- Nu ţ i -a m m ai scris ; Non me lo hai m a i detto — Nu mi-a ispus-o n i c ioda tă ; Marina è g ià partita — M arin a a plec at deja . Cînd

de te rmină un ad jec t iv sau un a l t adve rb , se a f l ă î na in t ea aces to ra :Lo sentivo molto difficilmente — î l a uze am foar te greu . Cînd de ter mină un subs t an t iv , s t ă după aces t a : Una donna così così — O femeieaşa şi aşa. Cînd de te rmină o p ropoz i ţ i e , adve rbu l : a ) poa te p recedaîn t reaga p ropoz i ţ i e : Pur t roppo sei venuto troppo tardi— Din păca te a iveni t prea t ì rz iu ; b) poate f i s i tuat d u p ă p r o p o z i ţ i e : Agnese aveva vistotutto, ev iden temente — Agnese văzuse to tu l , ev iden t ; e) poa te f i in t rodusîn s t r uc tu ra prop ozi ţ ie i cu con di ţ ia ca adv erb ul să fie pred ee da t ş iu r m a t d e v i r g u l e : Agnese, evidentemente, aveva visto tutto. — Agnese ,ev iden t , văzuse to tu l .

GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR

§ 154 O serie de adverbe pot avea, ca şi adject ivele , grade dec o m p a r a ţ i e :

Com parativul de egalitate se exprimă (ca şi la adject ive) cu ajutoruladve rbe lo r co re l a t ive : (tanto)... quanto, (così) ... come: Tu ridi t a n t ofacilmente qua n t o Giovanna — Tu r ìz i to t a t ì t de uşor . ca Ioa na .

203



Com parativul de superioritate se formează cu a jutoru l adv erbu luipiù s i t u a t Î n a i n t e a a d v e r b u l u i c o m p a r a t : adagio —> più adagio — m a iî n c e t ; spesso —*• più spesso — m a i d e s ; tardi —• più tardi — mai t ì r z iu .D in aceas t ă ca t egor i e c î t eva adverbe fo rmează compara t ivu l î n modn e r e g u l a t : bene —* meglio — mai b ine , male —> peggio — m a i r ă u ; molto —• più — mai m ul t ; poco —* meno — m a i puţ in ; grandemente —» raa^-

giormente — i n ma i mare măsură : Oggi cammini megl io — Astăzi m ergim a i b i n e .Al t e exemple de compara t iv ( compara ţ i e î n t r e două e l emente a l e

propozi ţ ie i , sau în t re două propozi ţ i i ) : Tu hai cantato megl io di me —- Tuai c lnta t m ai b ine ca mine ; Ti ho visto in aula più spesso di quanto mihai visto tu — T e - a m văzut în aulă mai des decî t m-ai văzut tu .

Formele de compara t iv po t f i î n t ă r i t e cu a ju to ru l adverbe lor molto(mai rar assai — m u l t , bene — bine , ancora — încă) af la te în a in tea com p a r a t i v u l u i : molto meglio — m u l t m a i b i n e ; assai più tardi — m ul t ma it ì rziu ; ancora più spesso — încă şi mai des ; ben più difficilmente — m u l t

mai greu.Gînd este folosit singur, più es te precedat de mul te or i de prepozi ţ ia di: Queste scarpe, oggi, costano di più — Aceşt i pan tof i , az i , cos t ăm a i m u l t .

Com parativul de inferioritate se formează cu a jutorul adverbuluimeno p l a s a t î n a i n t e a a d v e r b u l u i c o m p a r a t : meno spesso — mai pu ţ ind e s ; meno seriamente — ma i pu ţ in ser ios : Andiamo meno spesso alcinema quest'anno — Mergem m ai rar l a c inema în ace s t an . P uţ in eadverbe însă se pot în t î ln i l a comparat ivul de infer ior i ta te .

Superlativul relativ se foloseşte foarte rar, de obicei sub formă de

perifraze sau expresi i : per lo meno — cel pu ţ in ; tuttfal più — cel m ul t ,î n c a z e x t r e m , m a x i m u m ; al più tardi — cel mai t ì rz iu: Sarò da te allesette, al più tardi — Voi fi la t in e la ora şap te, cel m ai t i rziu . Ex pre siaper lo più se t r ad uc e în l im ba română pr in „ In genera l , î n mod ob i şnu i t " :Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu pr ie-t e n u i s ă u .

Superlativul absolut se formează , în genera l , pr in adăugarea suf i xu lu i -mente la -issima ( forma de feminin a super la t ivului absolut a la d j e c t i v e l o r ) : raramente — rarissimam ente — foar t e r a r ; lentamente —lentissimamente — foar te înce t , l ent ; bene devine , l a super la t ivul absolut ,ottimamente — excelen t , ia r mole devine pessimamente— execrabi l . Uneleadverbe pr imesc suf ixul — issimo di rec t l a gradul pozi t iv : bene — benissimo — foar te b ine ; male — malissimo — foar te rău ; molto — moltissimo — f o a rt e m u l t ; poco — pochissimo — foar t e pu ţ in : Mi sentomal i s s imo — Mă s im t foa r t e r ău . Sup er l a t i vu l abso lu t se ma i po a t eforma cu a ju to ru l adverbe lor molto — foar t e , assai — foar t e , bene — prea ,troppo — prea , s i t u a t e î na in t ea a l t u i ad ve rb : molto bene — foar te b ine ;assai bene — foarte bin e (sau des tul de bine) ; assai spesso — foar tedes (sau des tul de des) ; ben volentieri — (prea) bucuros ; troppo tardi —

204



prea t l rz iu . Anumi te adverbe pot pr imi suf ixe d iminut iva le sau augment a t i v e : bene —> benino — b i n i ş o r; benone — p r e a b i n e ; male —» maluccio —c a m r ă u ; malaccio — c r u n t ; poco —* pochino —+ (pochette ) —- niţel , ni-ţ e luş ; presto —* prestino — re pe jo r ; piano —* pianino — lncet inel , încet işor ,

în genera l adve rbe le pot doblndi un an um i t grad de in te ns i ta tea tunc i c înd s în t înso ţ i t e de a l te adverbe ca : piuttosto — c a m, ma i c u r înd ,ma i de gra bă : Sei giunto piut tosto tardi — Ai a juns cam t i rz iu ; abbastanza — de s tu l de : Hai scritto a b b a s t a n z a correttamente — Ai scrisdes tu l de corec t . Nu se recomandă ca ambele adverbe să f i e formate ,înt r-o s ingură propozi ţ ie , cu sufixul -mente. Nu se va spune Camminava estremamente lentamente — Mergea e x t r em de înce t , c i Camminaval en t i ss imamente , sau Camminava e s t r e m a m e n t e piano.



P R E P O Z I Ţ I A

L A P R E P O S I Z I O N E

§ 155 Fac e p ar te din ser ia de păr ţ i de vo rbi re inv ar iab i le c arese po t af la pla sa te f ie îna inte a uno r su bs tan t ive , a un or ad jec t iv e ,pro nu m e, ve rbe , adv erbe e t c , fie du pă aces tea . P repo z i ţ i a nu a re ro ls in tac t i c independent ş i nu cons t i tu ie ea însăş i o pa r t e de propoz i ţ i e ,

c i in t ră în com po nen ţa une i pă r ţ i de propoz i ţ i e ca e l ement in t ro du c t ival acesteia. Gramatici le i tal iene clasif ică prepoziţ i i le astfel :

§ 156 A. Prepoziţii proprii, acelea care au în exclusivi ta te rolulde prepoz i ţ i e cum s în t : di, a, da, in, con, su, per, tra (cu va r i an ta fra);

B. Prepoziţii improprii, acelea care în afară de valo area de pre poz i ţ i e p ropr iu-z i să po t avea , în contex t , va loa re de adverb (de aceease mai numesc ş i adverbiale), cum s în t dentro — în , sopra — pe e tc . ;va loa re de conjunc ţ i e : come —- ca, che — ce e t c ; va l oa re de a d j e c t i v :lungo — de-a lungu l , secondo — după e t c , s a u va l oa re de pa r t i c i p i u

p r e z e n t : durante — în ( t impu l) , mediante — cu (a ju to ru l ) ;C. Locuţiuni prepoziţionale î n a că ror com pon enţă in t ră , în a fa raprepoz i ţ i i lo r , pă r ţ i de vorb i re ca : subs tan t ive , adverbe , a l t e p repoz i ţ i i : riguardo a — cu privire la , în ceea ce priveşte, di qua da — dincoace de e t c Ace ste locuţ iu ni prep ozi ţ ion ale vor fi inc luse , în capi tole lede fa ţă , în ordinea prezentăr i i d i fer i te lor t ipur i de prepozi ţ i i .

A . P R E P O Z I Ţ I I P R O P R I I

Prepoz i ţ i i l e di, a, da, in, su, per, con uni t e cu a r t i co lu l ho tă r î tforme ază prepo zi ţ i i le ar t icu la te (vezi § 20) . Prez en tăm m ai jos valor i lepe care le pot avea prepozi ţ i i le propr i i :

§ 157 DI poa te f i : 1 . marcă a gen i t ivu lu i : II libro d i Laura — Cart ea Lau re i ; 2 . sem n a l pa r t i t ivu lu i : Compro delle cartoline — C u m p ă r( n i ş t e ) i l u s t r a t e ; 3 . di t r a dus p r i n de: Data di partenza — Data de p le -c are ; Morir di fame — A mur i de foame ; Piangere d i dolore — A pl înge

206



de durere ; 4. di t r adus p r in ca, decit: E1

più alto di te — E ma i îna l tca t i ne ; 5 . di t r a d u s p r i n din: Uscire di casa — A ieşi din c a s ă ; Conoscere di vista — A c u n o a ş t e di n v e d e r e ; Ornare di quadri— A î mpodob icu tab lou ri ; 6 . r fi t r a d u s pr in CK: Essere multato d i . . . — A fi am end a t cu ... ; 7 . po a te fo rma u n co m plem ent de t im p dacă se a f lă a lă tu r ide subs tan t ive spec i f i ce : d i giamo — ziua, di notte — noa p t ea , d i pri-mavera — p r i m ă v a r a ; di buorì ora — d i s -de -d i mi nea ţ ă ; 8 . p repoz i ţ i adi mai poate in t roduce nume propr i i cu funcţ i e de apozi ţ i e : il mesedi dicembre — l u n a d e c e m b r i e ; la città di Roma — oraşu l R o m a ; 9 . semai foloseş te în const rucţ i i le verb -\- d i -\- verb la infinitiv: Sm etti diparlare così— Încetează de a mai vorbi as t fel .

Locuţiuni prepoziţionale cu di : nel mezzo di — în mi j locul , permezzo d i — cu a j u t o ru l ; a forza di (a causa ăi/per via di) — d in ca uz a ;prima d i — î na i n t e de ; invece di — în loc d e ; a fianco d i — a l ă t u r i d e ;

di qua da — dincoace de, d i là da — dincolo de ; al di là — dincolo .Di se înt î lneşte frecvent în expresi i ca: di nascosto — p e a s c u n s ; essere di moda — a f i l a modă; levarejtqgliere di mezzo — a î n l ă t u r a ; d ibuona voglia — de bun ă vo i e ; E' andato via di nascosto — A pleca t pefuriş.

§ 158 A poate f i : 1 . marcă a da t ivu lu i : Si rivolge ai professore — Seadresează profesorului ; 2 . a t r adus p r i n la: Penso a te — Mă g îndescl a t i ne ; Vado al mare — Merg l a m a re ; Noi abitiamo a Ploieşti — Noilocu im la Ploieşt i ; Si mangerà alle otto — Se va m ìnc a la ora op t ;

Alle calende greche — La calendele greceşt i ; 3. a t r a d u s p r i n cu: Melodia, a carattere popolare — Melodie cu cara c ter pop ular ; Camminare apassi lenti — A m erge cu p aşi domoli ; Barca a motore — Barcă cu motor .4 . a t r adus p r i n în: Pittura a olio — Pic tură în u le i ; Al colmo di. . .— Inculmea . . . ; Ha la lagrime agl i occhi — Are lacrimi în ochi . 5. a t r a d u sprin pe, de, pe la: Montare a cavallo — A se urc a pe cai ; Mulino avento — Moară de vìn t ; Essere assente a i eorsi — A fi a bs en t de lacu rs ur i ; 6. se m ai foloseşte în cons t ruc ţ i i l e verb + a -f- verb la infinitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşi t s -o conving.

Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — a l ă t u r i d e ; vicino a —lîngă, assieme a — î m p r e u n ă c u ; dietro a — î n spa t e le , î n u rm a : Camminava silenzioso dietro a le i — M ergea t ă cu t în u r m a e i. Exp res i i : andare a spasso — a m erge l a p l im bare ; andare a piedi — a m erge pe jos ;parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare ; ad ogni modo — în oricecaz ; a buon mercato — ieft in.

§ 159 DA — 1 . se t raduce pr in de, de către: I versi scritti dal P a sco/i — Ve rsuri le scrise de P as co li ; Ammirato da tutti — A d m i r a t d et o ţ i ; 2. da + nume propriu de persoană ( sau subs tan t ive ind ic înd per soane) se t raduce pr in la: Vado dai nonni — Mă duc l a b un ic i ; Si èrecato dal medico — S-a dus la medic ; Noi abitiamo d a Giovanni — Noilocu im la Giovanni ; 3 . da t radus p r in de la, de pe, din: Torniam o dal



mare — Ne în to a rcem d e l a m are ; Vengo da Braşov — Vin de la Braşov ;Sono partiti dalla Francia — A u plecat d i n F r a n ţ a ; Francesca da JRI-mini — Francesca de la (d in) Rimini ; 4 . da t r ad u s p r i n de (a ra tă scopu l ,ca l i t a t ea ) : Macchina d a scrivere — M aşină de scr is ; Stanza d a bagno(cameră de) baie ; Sala d a pranzo — Sufragerie ; Cane d a caccia — Cline

d e v î n ă t o a r e ; 5 . da t radus p r in cu: ( a ra t ă o ca l i t a t e p e rm an en t ă ) : Laragazza dagl i occhi celesti — Fata cu ochi i a lbaş t r i ; Casa d al tetto rosso —Casa cu acoperişu l roşu ; 6 . da t radus pr in pe: Entrare dal la finestra — Ain t ra pe fe reas t ră ; Scappare d a l l ' a f r a parte — A fugi pe pa r t ea ceala l t ă ; 7 . da t ra du s p r in după: Ti riconosco dal la voce — Te recunoscd u p ă v o ce ; Dipingeva dal modello — Pic t a d u p ă m o d e l .

Locuţiuni prepoziţionale cu da : lontano da — dep ar te de ; da dove — d eu n d e ; al di qua da — dincoace de ; al di là da — dincolo de : La nostravilla si trova al di qua dal fiume — Vi la noa s t r ă se a f lă d incoace de r îu .

§ 160 IN : 1. se t raduce pr in in: Tornare in casa — A se în to arce( in t ra) în casă ; Scultura in marmo — S c u l p t u r ă î n m a r m o r ă ; Camminarei n due — A merge în doi ; Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. 2. se traduce p r in cu (cu sp ecială refer ire la m i j loacele de t ran sp or t ) ; Andarein macchina ( t reno , b ic ic le t ta ecc.) — A m erge cu m aşin a ( t renul , b i c ic le ta e tc . ) 3 . însoţeş te un adject iv in const rucţ i i de t ipul adjectiv -f-in -f- substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie ; Povero inparole — Sărac în cuv in te ; Dotto i n fisica — S av an t în fizică. 4 . seîn t î lneş te în expresii ca : andare in campagna — a merge l a ţ a ră ; metterei n moto — a pu ne în m işcare , sau în locuţiuni prepoziţionale: i n casodi — în caz de; in luogo di — în loc de; in occasione di — cu ocaz ia .. .

§ 161 Prep o z i ţ i a SU, s implă sau ar t icu lată , poate f i în t î ln i tă înu rm ă to a re l e s i t u a ţ i i : 1 . su t r ad u s p r i n pe: Sdraiarsi sull'erba — A seîn t i n d e p e i a rb ă ; Irene contava sulle dita — Ir in a n u m ăra p e d eg e t e ;2. su (-f- subs tant iv care indică t impul) t radus pr in cam în, cam pe la,spre, în: S u l l ' a fa — Spre zor i ; Su l tramonto — Cam pe la asf in ţ i t ; Insu l far del giorno — Spre z iuă, în faptu l z ilei . 3 . su t r ad u s pr in cam,în jur de, vreo: Una signora sulla quarantina — O d o am n ă î n j u r d e v reopa t ru zec i de an i ; Pesava su i cinquanta chili — Cîn tărea cam 50 de kg ;4. s u t r ad u s p r i n despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — Oconfer in ţă despre Rez i s ten ţa i t a l i ană ; Trattato sulla storia della musica —Trata t despre i s to r ia muzic i i ; 5 . su în expres i i l e : parlare su l serio — avorb i serios ; decidere su due piedi — a ho tăr î pe loc , subi t ; andare sututte le furie — a se înfur ia .

§ 162 PER s e p o a t e t r ad u ce p r in : 1 . pentru: Com pro le mele p ermia madre — C u m p ă r m e r e le p e n t r u m a m a ; Lottare per la pace — Alu p ta p en t ru p ace ; Un libro per i bambini — O carte pentru copi i . 2 . din

cauza ; de: Ha lavorato per denari — A m u n c i t p en t ru b an i ; Sto maleper aver mangiato troppo — Mi-e rău pe n t r u că am m înc a t p rea m ul t ;Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregă t i de p lecare ; Ri-

208



fiutò per vergogna — A refuz at de ruşine. 3 . pe, prin: Uscì per la portaprincipale — A ieşit pe u şa pr inc ipa lă ; Conoscersi per corrispondenza — Ase cunoaş te p r in co re sponden ţă ; Spedire per posta — A exped ia p r inpoş tă ; Passai per il giardino — Am t recu t p r in g răd ină . 4 . In direcţia,la: Partire p er Costanza — A pleea la C on stan ţa ; Il bambino si buttaper terra e si muse a urlare — Copilul s-a a ru nc at pe jos şi a înc ep utsă urle . 5 . ca, drept: Passa p er intelligente — Trece d rep t in t e l igen tă ;Ti scambiavo per (un ) poeta — Te lua m dre pt poe t ; Non prendermiper stupido — Să nu m ă ie i dr ep t p rost . 6 . după: Mandò in fretta p e rii medico — A t r imis în grabă după med ic . 7 . la: Parlare per telefono — Avorbi la telefon ; Dividere per cinque — A împărţ i la c inci ; 8 . Alte cazuride folosire a prepozi ţ ie i per: per me — desp re mine , d in pa r t ea mea ;per sentito dire — din auzi te ; per scherzo — î n g lumă ; tre per cento — t r e il a su tă ; per lo meno — cel pu ţ in ; per Io piu — în gen eral , de obicei ;uno per uno — unu l c î te unu l ; prendere per moglie — a lu a de soţie ;:moltiplicare per due — a înm ul ţ i cu do i . 9 . Ind ic ă d u r a ta în u r m a in t ro duce r i i unu i complemen t de t imp : Parlasti per tre quarti oVora — Aivo rbi t t re i sferturi d e oră ; Sarò di ritorno per le otto — A m să mă în torcpe la opt ; Scrisse per mezz'ora — A scris ( t imp de) o ju m ăt a t e de or ă ;Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că cons t ru i rea aces tu i p od v a d ur a t re i an i ?

§ 163 CON se poa te t r aduce p r in : 1 . cu: Lavorare con cura — Alucra cu gri jă ; Scrivere con la biro — A scrie eu pixul ; Strofinarsi co nVasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul ; Abito con i nonni —Locuiesc cu bunicii . 2. pe: E.ssere in collera con uno — A fi supărat pe

c ineva ; Arrabbiarsi con uno — A se su păra pe c ineva ; Congratularsicon qualcuno — A fel ic i ta pe c inev a. 3 . C înd con es te u rma t de unverb la inf in i t iv , aces ta se t raduce pr in gerunz iu : Con lo sbagliare s'impara — Greş ind se î nv a ţă .

§ 164 Prepoziţ i i le FRA, TRA (mai ut i l izată f i ind tra) sînt sinon ime : se t r aduc p r in : 1 . intre, dintre, printre: Il più grande fra tutti — Celmai mare d in t re to ţ i ; Tra vita e morte — In t re v i a ţ ă şi m oa r t e ; T ranemici — Pr in t re duşman i ; Tra, fra s în t u rma te de p repoz i ţ i a di a t u n c ic înd in t roduc un p ronume pe rsona l : Non c'è niente t r a di noi— Nu

este nim ic în tre noi ; Litigano t r a di loro. — Se ceartă între e i . 2 . peste..in ( t empora l ) : F ra due ore — î n / p e s t e d o u ă o r e ; F r a qualche settimana —Pes te / în c î t eva săp tămîn i .

B . PREPOZIŢII IMPROPRII

Pin t re ce le ma i cunoscu te p repoz i ţ i i amin t im:§ 165 a) SOPRA — pe, deasupra, asupra, in: Mettilo sopra il

tavolo — P u ne -1 p e m a s ă ; Abita sopra il negozio — L o c u ie ş te d e a s u p r a

2 0 9



m a g a z i n u l u i ; / gatti sono sopra i tetti — Pisici le sînt p e aco pe riş ; Saliresopra (adv.) — A urca dea su pra ( la un e ta j s up er io r) ; Mişeii coperchiosopra (adv.) — A pus capacul dea sup ra ; Io abito sopra, lui sotto (adv.) —Eu locuiesc sus, e l dedesubt .

b) SOTTO — sub, pe sub: Ridere sotto i baffi — A r ìde pe sub must ă ţ i ; Rimanere sotto ( a d v . ) — A r a m i n e j o s ( d e d e su b t ) ; Sotto di noi—Sub noi .

e) DENTRO — în, înăuntru: Dentro la camera— î n c a m e r ă ; Cicediamo dentro (adv .) — Ne vede m înă un t ru ; Dentro la borsa — î n poşe tă .

d) ENTR O — in, pina la ( tempora l ) : Partirò entro quattro giorni —Voi pleca pînă in patru zi le ; Vieni entro (adv . ) — Vino înă un t ru ( l it e ra r ) .

e) AVA NTI — înainte: Mi scrisse a v a n t i di te — Mi-a scris înaint e a t a ; Va' ava n t i ( adv . ) — Merg i î na in t e .

f) DAV ANTI — In faţa, înaintea: Davanti al giudice — în fa ţaj u d e c ă t o r u l u i ; Tu ti trovavi davant i (adv. ) —Tu te a f la i în fa ţă ; Nondice nulla d a v a n t i a noi — Nu zice nimic în l 'a la noastră .

g) DIETRO — după, în spate, înapoi: Dietro la casa, — în spa te lecasei ; Dietro al palazzo — în spatele blocului ; Guardare dietro (adv.) —A privi ìriapoi.

li) D9P0 — după ( temporal şi local) : Dopo le vacanze — Du p ă v a c a n ţ ă ; L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbu l se a f l ă după ve rb ;Cosa farai dopo? (adv.) Ce vei face după aceea?

i) CO NTRO — împotriva, contra; Contro il prog etto — î m p o t r i v a

proiec tu lu i : Controagli amici —

î m p o t r i v a p r i e t e n i l o r;

Controdi te —

î m p o t r i v a t a ; Essere eontro (adv. ) — A fi îm po t r iva .j ) Prepozi ţ i i le sinonime NONOSTANTE, MALGRADO se t radu.c

p r i n : In ciuda, cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în c iuda ploi1-k) Locuţ iunea GRAZIE A — t r a d u s ă p r i n datorită, graţie... se con

struieşte n u m a i c u p r o n u m e sa u su b s t a n t i v e î n d a t i v : Grazie a lu iconosci bene Vitaliano — D ato r i t ă l u i cunoş t i b ine i t a l i an a .

1) SENZA se t r aduce p r in fără. F o r m a senza di 4 - pronume personal es t e t r adusă p r in fă ră : Resterò senza di voi— 0 să rămîn fă ră

voi ; Senza di te non vengo — Fă ră t i n e nu v in .m ) VERSO se t r aduce p r in : 1 . către, spre: Navigare verso ovest — A

naviga spre vest . Cînd prepozi ţ ia verso es t e înso ţ i t ă de un p ronumepersona l , î n t re aces t a ş i p ronume poa te apă rea p repoz i ţ i a di; c o n s t r u c ţ i anu es te însă obl iga tor ie : Corse verso le i sau Corse verso di lei — Alergăspre ea ; 2. faţă de, cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie săfim pol i t icoşi cu bătr îni i (fa ţă de bătr îni) .

n) DU RANT E — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-auce r t a t î n t impul luc ru lu i .

210



o) Prepozi ţ i i le s inonime, MENO , SALVO, TRANNE, ECCETTO,FUORCHÉ'1 se t r a d u c p r i n : in afară de, cu excepţia: Vennero tutti sa lvolu i — Au ven i t to ţ i cu e xcep ţ ia lu i .

p) Prepozi ţ i i le s inonime MEDIANTE, MERCÉ s e t r a d u c p r i n :cu ajutorul, prin m ijlocirea, prin (intermediul ) , datorită: Comprai ilquadro me dia n te un amico — A m c u m p ă r a t t a b l o u l p r i n t r - u n p r i e t e n .

q) Prepoz i ţ i a SECONDO s e t r a d u c e : după, potrivit cu, in confor

mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — D u p ă p ă r e r e a m e aas ta nu e jus t .

r) Prepozi ţ i i le s inonime FINO, SINO se t raduc pr in pina. Deseoris înt însoţ i te ş i de prepozi ţ ia a: Dam mi il tuo quaderno fino a domani —Dă-mi ca ie tu l t ău p înă mî ine .

s) PRESSO — Ungă, pe lingă: Presso all'università — Lîngă un ive r s i t a te ; Presso di lei — Lîngă e a ; Qui presso (ade.) — Aic i aproape . Cî tevase nsur i c on te x tua l e : P re s so gli antichi — La ant ic i , în c ivi l iza ţ ia a nt i cilor ; Abitiamo presso un gentile signore — Loc u im l a un domn a ma b i l .

t ) CI RCA — t r a d u s p r i n : cu privire la: Parlarono inolio circa tecerimonia della nozze — Au v orb i t m ul t cu pr iv i re l a ce remon ia den u n t ă .



C O N J U N C Ţ I A

L A C O N G I U N Z I O N E

§ 166 Este o par te nef lexibi lă de vorbi re care s tabi leş te rapor tu ldintre părţ i le de vorbire de acelaşi fe l dintr-o propozi ţ ie sau dintrepropo zi ţ i il e une i f raze . D upă formă dis t in gem : I . Conjuncţii simple:e — şi ; né — nici ; o — sau ; ma — dar , che — care, că ; se — dacă ;però— î n s ă ; dunque — d e c i ; anzi — ba ch iar , d im po t r ivă : Verremmo

•con piacere, m a non fossimo — Am v eni cu p lăcere , dar n u pu tem .I I . Conjuncţii compuse: allorché — atun ci c înd ; affinché — pen t ru casă, spre a ; perché — pent ru că , în t ruc î t , deoarece ; giacché — căci ;perché — de ce ; purché — n u m a i s ă ; eppure — ş i t o t u ş i ; sebbene — deşi ,cu toa t e că ; nemmeno — n ic i m ă c a r ; neppure — nic i (măca r ) ; cioè —ad ică e t c . : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i -o spun pent rucă nu i -a r conveni . I I I . Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — p e n t r u« a r e ; con tutto ciò, non appena che — de î n d a t ă c e ; anche se — chiard a c ă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà —O să scriu scrisoarea lui M ircea, chiar dac ă şt iu că n-o să-mi ră sp u nd ă.

în funcţ ie de rolul pe care î l îndepl inesc în propozi ţ ie sau în frazăd i s t i n g e m :

A. Conjuncţii coordonatoare

B. Conjuncţii subordonatoare

A . C O N J U N C Ţ I I L E C O O R D O N A T O A R E

§ 167 \. e, ed — şi : Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veniSabina şi fetele ei . 2. anche — şi : Mangeremo anche noi — O să mîncămşi noi. 3. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A u i t a t şi e lsă-mi scrie . 4. né — nic i : Non posso leggere n é scrivere — Nu po t să•citesc şi nici să scriu. 5. neanche, nemmeno, neppure — nici (m ăcar) :Non videro n e a n c h e loro Vincidente — N-au vă zu t n ic i e i acc id entu l .•6. o, od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. avverrò, ossia, oppure — or i ,

2 12



sa u , a d i c ă : Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-t i dăruiesc ocarte sau un disc . 8 . ma — d a r : Andremo al cinema m a solo dopo cena — Osă mergem la c inema, da r numai după c ină . 9 . però — î n să , da r t o tu ş i :Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — M i-a rplăcea să c în t l a p ian , însă mama nu vrea . 10 . anzi — d i m p o t r i v ă , b achia r , sau mai b ine /degrabă : Non mi disturbi, a nz i mi stai divertendoNu mă deranjez i , d in cont ră mă d i s t rez i . 11 . eppure, tuttavia — t o t u ş i ,c u t o a t e a c e s t e a : Dom ani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìineva f i examenul , cu toate acestea eu s înt ca lmă . 12 . cioè, vale a dire —a d i c ă : II treno arriva alle otto precise, vale a dire fra dieci minuti — T r e nul soseşte la opt f ix , adică peste zece minute . 13.- dunque, quindi, pertanto — de c i, a ş a d a r : Piove, d u n q u e usciamo con Vombrello — P l o u ă ,a şa da r p l e c ă m c u umbre l a . 14 . perciò — de aceea : Si vergogna, perciònon viene da te — îi este ruşine, de aceea nu vine la t ine . 15. ebbene — ei

b ine , a tunc i , dec i : Non hai fatto il compito, ebbene hai ricevuto un bel 4 -—Nu ţ i -a i făcut t ema , dec i a i p r imi t no ta pa t ru . 16 . e...e — ş i . . . ş i : Tuttoandrà bene e per me e per te — O să f ie totul bine ş i pentru mine ş i pentru

17. né ... né — n i c i . . . n i c i : Non Vho visto n é io n é mio padre —Nu l-am văzut nic i eu, nic i ta tă l meu. 18. o ... o — sau (fie) ... sau (fie):

o vuoi o non vuoi —• Vom face t reaba as ta f ie că vre i f iesia ... sia — fie ... fie: Sia tu , sia tua sorella dovrete rispon

— Fie tu , fie sora ta va t re bu i să ră sp un de ţ i . 20. tanto ... quanto —t î t (pe cî t) . .. c î t (p e a t î t ) : Era t a n t o gentile q u a n t o garbato — Pe c i t

non solo ... ma anche — nuè coraggioso m a a n c h e serio — N u n u m a i căinfatti — In a de v ă r , in realtà — In rea l i t a te ,

— a d ic ă , vale a dire — a d i c ă : Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. —

B . C O N J U N C Ţ I I L E S U B O R D O N A T O A R EC O N J U N C Ţ I I E X P L I C A T I V E ( D E C L A R A T I V E )

§ 168 1. che — c ă : E' chiaro che non verrà — E c lar că n-o săi n ă ; Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşt i ; 2 . come —

Vedi c ome è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti !

NOTĂA nu se confunda che, pronume relativ, cu che, conjuncţie; Conjuncţia che ine o propoziţie subordona tă subiectivă sau o completivă directă. A se consulta

l capitolul despre propoxiţia relativă §112.



CONJUNCŢII TEMPORALE

§ 169 1. allorché, allorquando — atunci c înd, de îndată ce , în mome n t u l î n c a r e : Allorché t'incontrai, stavi parlando con uri altra persona —Atunci c înd te -am înt î ln i t , tu s tă tea i de vorbă cu a l tc ineva . 2 . tosto•che, subito che, î n d a t ă c e : Tosto che fui uscito, si m ise a piovere — Deìn-

dată ce am ieş i t , a început să p louă . 3 . (non) appena (che) — î n d a t ăce : Non appena lo vidi, glielo dissi — De înda tă ce l -am văz u t , i - amspus-o. 4. dopo che — d u p ă c e : Giungem mo alla stazione dopo che il trenoera già partito — Am ajun s la gară , du p ă ce t re nu l p lecase . 5 . mentre —in t imp ce : Mentre tu studi, io scriverò la lettera — în t imp ce tu î n v e ţ i ,eu am să scriu scrisoarea. 6. fino a che, sino a che, finché: p î n ă c î n d :Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă c înd vi i tu să mă ie i .7. avanti che — prima che — î n a i n t e c a : Pensaci bene avanti che tuagisca — G înde ş te- te b ine m ai îna i nte d e a ac ţ ion a . 8 . ogni volta che —ori de et te ori : Ogni volta che hai bisogno di me, scrivimi — Ori de cì te

ori a i nevoie de mine, serie-mi. 9. quando — cînd , d a c ă : Lo riconobbi{{uando si tolse gli occhiali — L-a m rec un os cu t cînd ş i-a scos oche lari i .10. anche quando — ch ia r dacă : Anche quando tu me lo chiedessi, nonte lo direi — Chiar dac ă tu m i-ai cere-o, eu nu ţ i-aş spu ne.

XOTĂîn general, conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd

acţiunea este ce rtă. Dacă e vorba de acţiuni presupuse, dar nu verificate, construcţiacere modul conjunctiv.

CONJUNCŢII CAUZALE

§ 170 1. perchè — p e n t r u c ă : Piango perché sto male — PIîngpentru că mi-e rău . 2 . siccome — în t ru c î t : S iccome fa freddo, dovraiprenderti il cappotto — în tru c î t e f rig , va t re bu i să- ţi iei pa l to nu l . 3 . giacché, poiché, che — în t ruc î t , deoa rece , pen t ru că , că : Ne parleremo subitogiacché siete venuti — O să vorb im im edia t pen t ru că to t a ţ i ve n i t ;Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am p leca t deoa rece d rumur i l e e rau imprac t i cab i l e . 4 . visto che, dato che —- dat f i ind că,î n t r u c î t : Rimarrai qui dato che è. già notte — O să rămîi aici, dat fiindcă e de ja noap te .

CONJUNCŢII MODALE

§ 171 1. come, siccome — aşa cum , a şa du pă cu m : Scrivi cometi dico io — Scrie aşa cum îţ i spun eu. 2. come se — ca ş i cu m : Mi guardò

•come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca ş i cum nu m-ar f i v ă z u t

214



n ic ioda t ă . 3 . senza che — fă ră c a : E1 andato via senza che mi salutasse —A plecat fără să mă sa lute . 4 . quasi (che) — ap roa pe , ca ş i cum , dep a r c ă : — Lo difendeva quas i (che) fosse suo fratello — î l apăra de pa rcăi-ar fi fost frate.

NOTĂConjuncţiile come se, senza che, quasi (che) cer conjunctivul.

CONJUNCŢII F INALE

§ 172 perché, a ffinché, acciocché, onde — spre a, pentru a, ca să.,pe n t ru c a să : Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţ i ofer ca rte aca să - ţ i aminteş t i de mine ; Te lo dico onde possiate provvedere subito —îţ i spun as ta ca să pute ţ i lua măsur i ne în t î rz ia t .

NOTĂToate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul.

CONJUNCŢII CONCESIVE

§ 173 benché, sebbene, seppure, quan tunque, per quanto, ancora che,anche se, m algrado che, nonostante che — deşi, cu to at e că , în c iu da

faptului că : Sebbene tardasse, lo aspettai — Cu to at e că înt î rz ia , eu l -ama ş t e p t a t . Pe r qua n to fazione fosse pericolosa, egli non esitò intraprenderla —Deşi ac ţ iunea e ra pe r icu loasă , e l nu a ez i ta t să o în t repr indă .

NOTĂToate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul.

CONJUNCŢII CONSECUTIVE

§ 174 1. che — înc î t , că : Faceva tanto freddo che tutti battevanoi denti — E r a atìt de frig încît cu to ţ i i c lăn ţăneau d in d in ţ i . 2 . di modoche — astfe l în c î t : Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti —Trebuie să vorbeşt i as t fe l înc î t toţ i să te poată înţe lege . 3 . tanto ... che —-a t ì t . . . î n c î t : Fa t a n t o caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E a t ì tde cald încît mi-ar face plăcere să i au o înghe ţa tă .

NOTĂ

Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul, fie,cu condiţionalul,

215



CONJUNCŢII CONDIŢIONALE

§ 175 1. se — da că : Se tu te ne vai, io devo restare — Dacă tu p lec i ,eu t rebuie să rămîn ; Se tu conoscessi Vitaliano, capiresti ciò che diconoi personagg i del film — Dacă tu a i Înţe lege l imba i ta l iană, a i înţe legeceea ce spun personajele din f i lm. 2. a condizione che, a patto che — cucondi ţ i a ca , dacă : Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la t ine

dacă nu plouă . 3 . purché — cu condi ţ ia , numai dacă (că) : Resto convoi purché Nunzio chieda scusa — Ră mîn cu vo i nu m ai dacă Nunz ioîş i ce re ie r ta re ; qualora — în caz că , dacă: Qualora egli non potessevenire dovrà telefonare — In caz că el nu po ate ven i , va t r eb ui să te le foneze. 4. nel caso che, caso mai — în caz că : Caso mai io sia stanco,non andrò più in campagna — în caz că voi f i obosit , n-am să mă duc laţ a r ă . 5 . a meno che — afară doar (dacă) , nu m ai da că : Sono d'accordo,a meno che tu non cambi idea — Sìn t de acord numa i dacă nu te răz-g î nde ş t i .

NOTĂToate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se ) sau locuţiuni condiţionale se cons

truiesc cu conjunct ivul .Se este conjuncţia specifică propoziţi i lor condiţionale şi se construieşte atî t

cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213; 214).De asemeni apa re în p ropoz iţi i le inte rog ativ e şi du bita tive la indica tiv sau

conjunct iv : Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii; Non so se sia tornato — N uştiu dacă s-a întors.

CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE

§ 176 1. fuorché, tranne (che), sa lvo (che), eccetto (che) — înafară de, afară de cazul că , numai să nu: Potevi far tutto fuorché mostrargli quella notizia — P u te ai să faci orice, nu m ai să nu-i fi a ră ta t şt ireaaceea . 2 . ( locuţ iunea) a meno che — cu ex cep ţ ia , fără (afară), doa r da că :Non si può fare altro, a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato —Nu se mai poate face nimic , afară doar dacă nu o să se ivească cevan e a ş t e p t a t .

CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE

§ 177 se — dacă ; perché — de ce ; come — cum , c î t ; quando —cînd , dacă ; quanto — c î t : Ti chiedo perehé non reagisci — Te în t r ebde ce nu reacţ ionezi ; Dimmi se mi telefonerai — Spu ne-mi dacă o să -mi

216



telefonezi; Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ş t i icit îmi plac porumbeii şi bibilicile ; Desidero sapere quando ritorni —Doresc să ştiu cînd te întorci.

CONJUNCŢII DUBITATIVE

§ 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee,a ignora, a nu şti, non sapere — a nu şti, essere incerto — a nu fi sigur) :Sono incerto se... — Nu-s sigur dacă ... ; Ignoro se sia venuto — H abarn-am dacă a venit ; Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca aucat aseară.



INTERJECŢIAL'INTERIEZIONE

§ 179 In ter j ec ţ i a nu es te o ca tegor ie g ramat ica lă p ropr iu -z i să . Eaes te expr imată p r in d i fe r i t e sunete , cuv in te invar iab i l e sau locu ţ iun icare indică senzaţ i i , s tăr i afect ive spontane sau imi tă d iverse sunete .

Potrivi t semnificaţ iei ş i origini i lor interjecţ i i le se pot grupa în:A. Interjecţii cu sens general care nu au o semnif icaţ ie proprie ,sensul lor f i ind indicat de contextul în care apar . Adesea aceeaş i in terjecţ ie poate exprima s tăr i d i fer i te : Ah, come è bello 1 — A h, cit e d ef rumos! în ca r e ah e x p r i m ă b u c u r i a , a d m i r a ţ i a ; A h , che male! — A h ,ce rău, ce durere! în care aceeaş i in ter jecţ ie exprimă durerea. Al te in terjecţ i i de acest t ip sînt : eh!, oh!, uh!, ehi!

B. Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. Elepo t ind ica :

1. o stare fizică sau afect ivă: ahi!, ohi! , ih!, ahimè ( d u r e r e ) ;deh! (do r i n ţ ă , rugămi n t e ) , uff!, uffa!, auff! (ne răbdare , p l i c t i s ea l ă ) ;ohà!, ohe!, ahi! ( c h e m a r e ) ; e h m ! ( a m e n i n ţ a r e ) : puh! puah! (dispreţ ,scîrbă) ; ohibò (ne înc rede re ) ; m a h ! ( îndo ia lă) ; ih ! (mìni e) ; èia!, urrà( e n t u z i a s m ) ; brr! (frig, t eamă) ; pss ! ( l in i ş t e ) .

D int re aces te in ter jecţ i i unele se unesc cu pron um ele persona l me:ahimè! , ohimè! — va i de m ine !

2. im i ta r ea unor sune te d in na tur ă — ono m atop ee — ca voci de

an imale ş i păsăr i : gnau! , miao! — m i a u ! ; bau-bau! — h a m — h a m ! ;cucù! — c u c i i ! ; chicchirichì! — cucur igu ! ; sune te p roduse de ob iec te :din-don! — sune tu l c lopo tu lu i , t ic-tac! —- bă t a i a ceasu l u i : tu —— t u ! — sunetu l loco m ot ive i ; d i fe r it e a l t e zg om ote : pif!, clic!, clac!,ciuf!, patatrac!, sau ecc i ! f- hapciu ! ( s t r ănu t u l ) .

C. Interjecţii improprii exp r i ma t e p r i n subs t an t i ve , ad j ec t i ve ,verbe sau adverbe în t rebu in ţa te ocaz ional ca in te r j ec ţ i i : bravo ! — bravo !coraggio! , animo! — curaj ! ; magnifico!, meraviglioso! — m i n u n a t , m ă r e ţ ! ; fantastico! — fan t as t i c , t e r i b i l ! ; capperi! — n e m a i p o m e n i t ! ;

accidenti! — d r ac e , p e n a i b a ! ; via! — afară , p le acă ! ; presto! — ha i ,r e p e d e ! ; forza! — curaj ! ; viva! — t r ă i a s c ă ; evviva! — u r a ! ; zi tto! —

218



tac i ! ; peccato! — p ă c a t ! ; aiuto! — a j u t o r ! ; pietà, misericordia ! —i n d u r a r e ! ; basta! — ga ta , a junge .

D . Locuţiuni exclamative expr ima te p r in g rupur i de cuv in te saupropoz i ţ i i cu va loa re exc lama t ivă : mamma mia ! — v a i d e m i n e ! ;poveri noi! — să r m a n ii d e n o i ! ; in alto i cuori! — capu l sus, cur aj ! ;

sta' in gamba! — fii s ă n ă t o s ! ; lascialo stare !— la să -1 în pace ! ; guai& t e ! — vai de t ine ! ; questa è bella! — as ta - i b u n ă ! ; Dio ci guardi! —D oam ne fereş te !



S T R U C T U R A M O R F O L O G I C Ă A C U V Î N T U L U I

§ 180 în ana l iza s t ru c tu r i i morfologice a cuvîn tu lu i se pot ident i f icau r m ă t o a r e l e e l e m e n t e :

— răd ăc in a ( la radice) , adică e lem entul fu nd am enta l care indicăsensul lexica l comun tu turor cuvinte lor în a căror a lcă tu i re in t ră . Incuvinte ca fiore, fiori , fiorato, fioritura, fiorame, sfioritura, infioratorădăcina este f ior .

— desin enţa ( la desinenza) , e lem entul s i tu a t d up ă răd ăc in ă careindică modificări le f lexionare ale părţ i lor de vorbire servind la diferenţ ie rea unor sensur i ş i forme gramat ica le : fior-e/i — floare / flori , e/i ,des inen ţe cu va loa re de număr ; maestr-o/a, — î n v ă ţ ă t o r / î n v ă ţ ă t o a r e ,o/a , desinenţe cu valoare de gen ; cant-o/ate — c lnt /c ln ta ţ i , o /a te , des inenţe

cu va loa re de pe r soană , număr , t imp ve rba l .— sufixu l , ( il suffisso) , e leme ntul c are se in te rp un e într e răd ăc in ăş i des inen ţă sch imbind sensu l cuv ln tu lu i : fior-ai-o — cel care vinde flori ,es te a lcă tu i t d in rădăc ina fior, sufixul ai şi desinenţa o; fior-itur-a —înflori re , fior-am-e — flori m ul te (sens colect iv) . In ul t im ele două e xem ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele i tur şi am.

— prefixul ( i l prefisso) , e lementul care precedă rădăcina t ransfor-mînd sensul cuvîntu lu i : s-fioritura — ofilire, in-fiorato — înflorat , împodobit , în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului .

— infixul ( l 'infisso), e lem entu l c are se pu ne la sf î rşi tul răd ăcin i iincorpor îndu-se în aceasta , ş i care In l imba i ta l iană poate avea o s implăvaloare fone t ică , spre exemplu consonanta h în formarea p lura lu lu iunor subs t an t ive mascu l ine ş i f emin ine : amic-h-e — p r i e t e n e , lag-h-i —lacu ri , sau ale un or form e ve rba le ale conjug ări i I- : dimentic-h-i —u i ţ i , pag-h-iamo — plă t im , precum şi a le conjugăr i i a I l I -a pe nt r u verbele incoat ive (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracter i s t ică i şi desinenţă pers. I , I I , I II sg. şi a I l I-a pi . fin-i-sc-o — t e r m i n .

Rădăcina împreună cu unul sau mai mul te suf ixe , cu inf ixul saupref ixul formează tema cuvîntulu i . Tema es te par tea invar iabi lă ( f ior ,f ior i tur , înf lora t ) , e lementul var iabi l f i ind numai desinenţa ' ( -e , - i , -a , -o) .

220



Toate elementele morfologice: pref ixe, suf ixe, inf ixe, des inenţecu ajutorul cărora se formează cuvinte ş i forme f lexionare ale cuvintelor ,«e numesc morfeme (morfemi) .

Morfemele au în pr imul r înd o deosebi tă valoare gramaticală î n t r u c l tservesc l a d i fe ren ţ i e rea unor fo rme gramat ica le :

— la su bs ta n t iv e des inen ţe le po t fi m arca genulu i : alliev-o/a —•elevul /e leva , a număru lu i : fior-e/i — floare/ f lor i ;

— la ad jec t ive des inen ţe le ind ică genul ş i nu m ăr u l : buon-o/a —b u n / b u n ă , buon-ije — bu ni / bu ne , iar suf ixul po ate indica gr adu l de«comparaţ ie : buon-issim-o — f o a r t e b u n ;

— la p ronu m e des inen ţe le s în t mar ca genulu i şi a nu m ăr u l u i :•tu-o/a — al t ău / a t a , tu-o-i/tu-e — ai t ă i / a le t a le . Aceeaşi va loa re g ra m at i ca lă o au morfemele ş i pen t ru a l t e ca tegor i i de p ronume (demons t rat i v e , de iden t i t a te , re la t ive , neho tăr î t e , vez i § 96—98; 107) .

— la ver be morfem ele au funcţ iuni m ul t ip le . în s t ru ct u ra verbului»

«de exemplu: amare — a iub i , se d i s t ing u rmătoare le e lemente :am-are — r ădăc i naam-a-re — vocala caracter is t ică , cu valoare de sufix, care indică

'Conjugarea I.am-a-r-o — suf ix t empora l marcă a imperfec tu lu i .am-a-ss-e — suf ix cu va loare t empora lă ş i deopot r ivă modală care

ind ică imperfec tu l con junct ivam-vr-o — sufix t em por a l care ma rche ază v i i to ru l

am-a-v-ate — des inen ţa care ind ică persoan a a doua pluralNOTĂ

Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem, ca element determ inant al genului : iljla turista — turistul/turista ; al num ărului : ijle nipoti — nepoţii/nepoatele. Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în caremarchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv), al libro — cărţii{dativ), nel libro — în carte (ablativ).

In funcţ i e de e lemente le care in t ră în s t ruc tura cuv in te lo r aces tease împar t în cuv in te p r imi t ive (paro le p r imi t ive) fo rmate numai d inrădăc i nă ş i des i nen ţ ă : fiore, maestra, buono, amo ş i cuvinte der ivateţparole der ivate) formate cu ajutorul pref ixelor ş i suf ixelor : fiorame,fioritura, infiorato.

Pe l î ngă i mpor t an ţ a g ramat i ca l ă mor femel e au ş i valoare lexicalăîn măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la d i ferenţ ier ea uno r a spec t e s eman t i ce .

Pr inc ipa le le p rocedee gramat ica le p r in care în l imba i t a l i ană se

sch imbă sensu l unor cuv in te sau se fo rmează cuv in te no i s în t : derivarea,gradarea, compunerea şi schimbarea valorii gramaticale.

221



D E R I V A R E A

§ 181 Derivarea ( la der ivazione) este procedeu] pr in care se formeazăcuvinte noi cu a jutorul pref ixelor ş i suf ixelor .

Pr in der ivare se a lcă tuieş te fami l ia de cuvinte . Apar ţ in une i fami l i ito a t e cuvin te le care s în t forma te d in aceeaş i răd ăc in ă : — din ră dă c in avia — s t ra dă , de r iv ă : v ia/e — bu lev ard , v iaggio — că lă tor ie , viandante—d r u m e ţ , deviare — a devia , t r avia re — a r ă tă c i , avviamento — or ien ta r e i

— din rădă c ina l inea — l in ie , de r iv ă : l ineare — a l in ia (verb) ,l in ia r (adj .) , l i n e am e lo — l in iam ent , aspe c t , de l incare — a schi ţa ,co n tu ra , a / l ineare — a al inia , a / lineamento — al iniere ;

— d in r ădăc ina m ano — mină , de r ivă : manovale — sa lahor , m ana to— c a n t i t a t e a c up r i n s ă î n t r - o m i nă , m a no vr a r e — a m a ne v r a , manubrio —m an ive lă , mîner , maneWe — că tu şe , ammanettare — a pune că tuşe le ,a a r e s t a ;% — din răd ăc in a giorno — z i, de r iv ă : g iorn a te — d u ra ta une i z ile ,giornale — ziar, giornalista — gazetar , giornaliero — zilier (subst.) , zi lnic(a dv . ) , aggiornare — a se lumina de z iuă, a se informa la z i , aggiornato —— la cu rent , r ec ic la t.

A. Derivarea cu sufixe§ 182 Prezentăm pr inc ipa le le suf ixe cu care se formează în l imba

i ta l iană cuvintele der ivate . în funcţ ie de t ipul suf ixelor acestea se îm

pa r t î n : ,a) sufixe propriu-zise (suff issi pr op r ia m en te de t t i ) care nu au un

înţe les propr iu ;b) sufixe proven i t e d in cuv in te de origine latină şi greacă ;c) sufixe speciale care modi f ică nuanţa în ţe lesului de bază a l cuvîn-

tului (suffissi alterativi) .

a) Sufixe propriu-ziseSufixe substantivale

1. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare) :-a io , -a i a : ce ra io — s t ic la r , fornaio — br u t a r , giornalaio — vî nz ă -

to r de z ia re , opera ia — m un ci toa re , gelataia — vînză to a re de îng he ţa t ă ;- a io lo : èoscaiolo — p ă d u r a r , legnaiolo — d u l g h e r ;- a n o , - i g i a n o , - a r i o : ortolano — zarzava giu , sc r inano — scr ib , co

pis t , partigiano — pa r t i z a n , falsario — falsificator ;- an te , - en te : cantante — cîntă re ţ , mercante — neg ustor , mittente —

ex pe d i to r , i nserv ien te — îngr i j i t o r ;



-f ice : orefice — au rar , artefice — cre ato r, m eşt er ;- iere, - ie ra : cassiere — casier, barbiere — bărb ier, fr izer, infermiera,—

infi rmieră , parucchiera — coafeză ;- i n o : contadino — ţ ă r a n , vetturino — bi r ja r, spazzino — m ă t u r ă to r ;- i s ta : (ocupaţ i i ) — autista, — şofer, regista — reg izor, arpista —

a r t i s t ; musicista — muzic ian ; (or ienta re poli t ică) social is ta — social is t ,

comunis ta — comunis t ; ( te rmeni spor t iv i ) : fondista — fondis t , rugòista —r ugb i s t , biciclista — biciclis t ;- to re , - t r i ce : disegnatore — desen ator , d i re t tore — director , vinci

tore — î n v i n g ă t o r ; pi t tr i ce — p ic to r i ţ ă ; c i c a t r i c e — e d u c at o a re ;-vendolo: / ruMivendolo — cel ce' v inde f ruc te, e r g e n d o lo — cel

•ce vinele zarzavat.2) Sufixe care indică acţiunea, starea:

-agg io: passaggio — trece re , iacaggio — spălare , vagabondaggio —v a g a b o n d a j ;

-a nz a: costanza — s ta torn ic ie , perseveranza — per sev eren ţă , esu

beranza — e x u b e r a n ţ ă , vicinanza — aprop ie re ;- e n z a : partenza — pleca re , violenza — vio len ţă , pazienza —

r ă b d a r e ;- io , - i t o : fruscio — foşnet , miagolio — m i e u n a t, ronzìo — z u mz ă i t ,

muggito — m u g e t, ruggito — ră c n e t ;- ione , -z ione: ribellione — răscoală , / 'unz ione — fun cţ iune , ro l , de

rivazione — der iva re , istruzione — ins t ru i re , coscr iz ione — cons t rui re ;- m e n t o : affollamento — înghesu ia lă , t r ad im ento — t ră da re , accosta

mento — a p r o p i e r e ;-ura, -xi ta: lettura — l e c t u ră , scrittura — scriere, caligrafie, caduta —

c ă d e re , c e du t a — v e d e re ;3) Sufixe care indică orlnduirea , curen tul filosofic, politic, literar etc. :

- e s i m o : feudalesimo — feuda li sm, um anes im o — um anism ;- i sm o: m arx ism o — m arx ism , soc ia l ismo — socia l ism, capi ta l i smo —

capi ta l i sm, rea l ismo — rea l ism, simbolismo — s imbol ism, comunismo —c o m u n i s m .

4) Sufixe care indică însuşirea, starea:-ag gin e: tes tardaggine — înc ăp ăţ în are , s tupida ggine — pro s t ie ,

fanciullaggine — pue r i l i ta t e , balordaggine — neghiob ie ;

-e tà , ( i ) t à : s e r i e tà — se r ioz i t a te , umiltà — modes t i e , bontà — b u n ă t a t e , raniţa — va n i t a te , pa s s iv i t à — ind i fe ren ţă ;- e z z a : bellezza — f rumuse ţe , saggezza — î n ţ e le p c i u n e , tristezza —

t r i s t e ţ e , ricchezza — b o g ă ţ i e :~ -izia , - ì a : avarizia — zgìroe nie, mestizia — t r i s t e ţ e , gelos ia — gelozie, villanìa —mojicie, grosolănie ;

- i t u d i n e : g r a t it u d i n e — re c u n o ş t i n ţ ă , a t i t u d i n e — a p t i t u d i n e , c a p a c i t a t e ;

- o r e : sapore — gus t , fervore — ard oar e , caZore — căldu ră , dolore —

durere ;

223



5) Sufixe care indică un sens colectiv:- ag l i a : boscaglia — desiş , nuvolaglia — nori mulţi ş i deşi , muraglia —

zid de for t if ica ţie , s terpag l ia — m ul ţ im e de m ărăc in i ;- a m e : fogliame — frunziş , bestiame — v i t e , legname — l emnăr ie (de

co n s t r u c ţ i e ) , pollame — păs ăr i de cu r te ;

- a to — collonnato — co lo n ad ă , porticato — un ş i r de por t icur i ,sindacato — sind icat ;-e to , - e t à : frutteto — l i v ad ă , oliveto — l ivad ă de măs l in i , canne to —

stufăr iş , pineta — pă du re de p in i ;- u g l i o : miscug l io — am es tec , in t rug l io — am es tec de l i ch ide ,

g u azzab u g l io — am es t ecă tu r ă , h a r ab ab u r ă ;- u r n e : putridume — p u t r ez i c iu n e , sudiciume — murdăr ie , po rcăr i i ,

n e r u m e — n eg r ea l ă .6) Sufixe care indică conţinutul, capacitatea de cuprindere, durata

- iera : zuppiera — sup ie ră, insalatiera — sa la t ie ră , saliera — soln i ţă ;

- i l e : fienile — fînarie, cocile — vizuin ă, ovile — st înă , can i le — cuşeăde cîine ;- in a: cedrina — vi t r in ă , sab ina — sal ină ;- a ta : ma na ta — c î t încape în t r -o m înă , cucchiaiata — cî t con ţ ine

o l ingu ră , g io rna ta — dura ta une i z i l e , mattinata — dura ta une i d imine ţ i .n m ' ca t a — n in s o a r ea .

Sufixe adjectivale

1) Sufixe care indică originea, apartenenţa:

- a n o : r o m an o — r o m an ( din Ro m a) , popolano — din popo r , americano — am er i can , montano — d e m u n t e , napoletano — din Napoli ;

- ino — m ar ino — de ma re , m ar in , bucarestino — b u c u r e ş t ea n , parigino — par iz ian ;

- e s e : ( ind ică na ţ iona l i t a tea , ce tă ţen ia ) francese — francez, bolognese— din Bologna, portoghese — p o r tu g h ez , ungherese — m a g h i a r.

2) Sufixe care indică însuşirea, înclinaţia:

- a l e : sentimentale — s en t im en ta l , materiale — m ate r i a l , mortale —m o r ta l , n a t a r a l e — n a tu r a l , tradizionale — t r ad i ţ iona l ;

- a r i o : rivoluzionario — r ev o lu ţ i o n a r , letterario — l i te ra r , bonario —b l î n d ; ( a p a r t e n e n ţ a ) : ferroviario — feroviar , universitario — u n i v e r s i t a r ;

- a t o , - u t o : garbato — poli t icos , inalato — bo lnav , o ssu to — osos ;-oso , - u o s o : grazioso — gra ţ io s , amoroso — d r ăg ăs to s, virtuoso —

v ir tu o s ;-evole, -evo lo; socievole — sociabil , /onorevole — favo rabil , amiche

vole — p r i e ten o s , profittevole — ut i l , p rof i tab i l , benevolo — bi ne vo i to r ;

- a r d o : oKgiardo — mincin os , testardo — î n c ă p ă ţ î n a t , codardo — l a ş ,josn ic ;

224



3) Sufixe care indică tendinţa:

- ac eo : eioZaceo — vio riu, rosaceo — roza liu, cartaceo — c a h î r t i a ;- a s t r o : biancastro — a l b u r i u , verdastro — verzui , giallastro — găl-

bui- închis ;- i g n o : benigno — afec tuos , benign , maligno — răutăc ios , mal ign-

ferrigno — ase m ănă tor cu f ie ru l ;4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica:

- ab i l e : navigabile — naviga bi l , pagab i le — plă t ib i l , am abi le — po,li t icos ;

- ib i le : m ib i l e — viz ib i l, leggibile — lizibil, irrepetibile — irep eta bil ;-u bi le : raZubile — vo lub il , soZubile — solu bil ;

5) Sufixe care. indică participarea:

- i s ta : soc ia l is ta — soc ia l is t , co fan is ta — com unis t , collettivista —colec t iv is t , rinoscentista — renascen t i s t ;-istico : ocaZistieo — oc ulis tic, caZcistico — fotb alis tic ;- ivo : festivo — să rbă toa re sc , sportivo — spo r t iv , estivo — d e v a r ă ;

celebrativo — care ce lebrează ;

6) Sufixe care indică maniera sau calitatea:

-e sco : studentesco — s t u d e n ţ e s c , grottesco — gro te sc, popolaresco —popula r , dantesco — dan tesc , pazzesco — nebu nesc ;

-ico, -a t ico : s torico — istor ic , cr i tico — cr i t ic , politico — pol i t ic ,poetico — poe t ic , economico — economic, democrat ico — democrat ic ;

-o r io : illusorio — iluzor iu, contraddittorio — con tradic tor iu , ora tor io— ora to r i c , declamatorio — dec lam a to r , emfa t i c .

Sufixe ale numeralelor derivate

Din punc t de vedere morfo logic , numera le le rezul ta te pr in der ivare

pot f i cons idera te ca a ta re sau pot deveni subs tant ive ş i ad jec t ive .-aio (sens colec tiv, ser ie): centinaio — ser ie de o sută de uni tă ţ i ,migliaio — vreo mie ;

- ina ( can t i t a t e ap rox ima t ivă ) : ventina — circa dou ăzeci , cinquantina — circa cincize ci ;

-ennio (d u ra ta ) : centennio — per ioad ă de două zeci de ani , decennio— decen iu, oiennio — per ioa dă de doi an i ;

-enna le (du ra ta , r i t m ic i ta te a ) : o ienna le — biena l , t r ienna le —tr iena l , quinquennale — cincina l ;

-enne (vìrs ta) : t r i enne — în vîr s tă de t re i an i , dodicenne — dedoisprezece ani , quarantenne — de pa t ruze c i de ani .

225



Sufixe verbale

Sufixele verbale s înt foar te puţ ine , iar ce le care comportă modif icăr isemantice s înt cupr inse la capi tolul suf ixelor specia le .

- if icare ( indică devenirea) : glorificare — a glorifica, òeadficare —a face fericit, m ul ţu m it , mort i f icare — a chinu i , a um il i , dolc if icare —

a îndu lci ;- izzare ( indică deveni rea , t r ansformarea) : pubblicizzare — a facepubl ic , italianizzava — a i ta l ien iza , romanizzare — a roman iza , monetizzare — a cam ufla (pr in culoare) ;

-uzzare , -azzare : ( indică repe t i ţ ia ) : sminuzzare — a fă r îmi ţa , sghignazzare — a r ìde sgomotos .

Sufixe adverbiale

- m e n t e : ( ind ică modu l , man ie r a ) : elegantemente — in m od eleg a n t , attentamente — cu a te nţ ie , dolcemente — cu bl in deţ e , velo cernente —rapid ;

- o n i : ( ind ică modu l ) : ginocchioni — In genu nchi , tastoni — pe p i pă i te , pe dib ui t e , oocconi — pe brìnci , pe b u r t ă .

b ) S u f i x e p r o v e n i t e d i n c u v i n t e d e o r i g i n e l a t i n ă ş i g r e a c ă

Suf ixe le proveni te d in l imbi le la t ină ş i greacă s în t numeroase , mul te

din t re e le av înd corespondenţă ş i în l imba română . Alegem c î teva maif recvent în t î ln i te .

Sufixe din limba latină :

-c ida : (care uc i de) : omic ida — asas in , su ic ida — s inuc igaş , pa r r ic idacel ce-şi omoară ta tă l , fungicida — fungicid, care dis truge c iuperci le ,inset t ic ida — insect ic id ;

-col tore , -cul tore (care cul t iv ă) agr icol tore — agr ic ul to r , te ic ol to re —

vi t icu l to r , f ru t tico i tore — pom icul tor ;- fero (care produce, care conţ ine) : sonnifero — somnifer , caloriferocalorifer , frigorifero — frigider, fiammifero — chibr i t ;

- î icio (care fabrică) : pan if ic io — fabr ică de pî ine , sa lum if ic io —fabrică de me zelur i , de conserve, 7nooiii îicio — fabr ică de m o b ilă ;

-forme (indică forma) : f i l iform e — filiform, teoiîorme — în form ăde tu b , fusiforme — fusiform :

- fugo ,- fuga — (care fuge, înd ep ă r t e ază ) : callifugo — m e d i c a m e n tcon t ra bă tă tu r i lo r , igni fugo — ignifug , t ransfuga — t rans fug ;

-paro (care generează) : ov/paro — ov ip ar, piV.iparo — v iv ip ar ;-voro (ca re mănîncă) : carnivoro — carnivor , e ro ivoro — ie rb ivor .

226



Sufixe din limba greacă

-eraz ia (putere) : democrazia — dem ocra ţ ie , tecnocrazia — teh no c ra ţ ie , i e roc ra z i a — b i roc raţ ie , a pa ra t a d m i n i s t r a t i v ;

- fobia : ( te am ă) : idrofobia — hidrofobie , claustrofobia — c l a us t ro fob ie, fotofobia — fotofo bie ;

-fono (de su ne t , ac us t ic ): te/afono — telefon , microfon o — micro fon,afono — afon;

-logia (şt i inţă) : sociologia — sociologie, etnologia — etnologie , filologia — filologie, farmacologia — farmacologie ;

- logo (cel ce stu d ia ză ): sociologo — sociolog, etruscologo — etru sco -log, arche ologo — arheolog , fii giogo — filolog ;

-me t ro (mă su ră ) : c ronome t ro — c ronom e t ru , chilometro — chilometr i ] , termometro — t e rm om e t ru , ba rom e t ro — ba ro m e t ru .

-scopio (care vede) : microscopio — microscop, telescopio — telescop,

stetoscopio — stetos co p ;- teca (care conţ ine , case tă , dulap: ) biblioteca — bibl iotecă , filmotecaf i lmotecă , discoteca — disco tecă, fonotecă — fonotecă .

c) Sufixe speciale

Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensulfundamenta l a l cuv în tu lu i p r imi t iv l a ca re s în t a t aşa te , c i adaugă acestu ia o nouă nuanţă : de micşora re , de a l in ta re , de măr i re , de d i spre ţ .

F ăr ă a m odif ica , suf ixele specia le a l te rea ză sensul in i ţ ia l a l cu vîn tulu i ,fap t pen t ru ca re no i l e cuvin te formate se numesc în l imba i t a l i ană :parole alterate, iar sufixele speciale suffissi alterativi.

Precedeul , de a l t fe l foar te product iv în i ta l iană , are ş i va loare s t i l ist ică deoarece defineşte natura afect ivă (de duioşie, de dispreţ) a comun i c ă r i i .

Sufixe diminutivale

După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate, sufixele specialese î mpa r t î n : sufixe diminutivale, sufixe de alintare, sufixe augm entativeşi sufixe peiorative.

Sufixele diminutivale (suff i ss i d iminut ival i ) se pot adăuga substant ive lor , adjec t ivelor ş i indică o micşorare a obiecte lo sau a însuşi r i lor :

- ino , - i n a : ragazzino — bă ie ţe l , ragazzina — fe t i ţă , Ze lino — pă tu ţ ,m a n i n a — m i n u t a , tavolino — m ă s u ţ ă ; piccolinoja — m i c u ţ / m i c u ţ ă ,c a r in o / a — d r ă g u ţ / d r ă g u ţ ă , bellino/a — frumuşe l / f rumuşică .

-e t to , - e t t a : giardinetto — gră d i n i ţ ă , giovinetta — t i ne r i că , lavo

retto — mi c ă l uc ra r e , f o r e t t o — c ă r t i c i c ă : rotondetto/a — r o t u n j o r / r o -t u n j o a r ă , vecchietto/a — bă t r î ne l / bă t r î n i c ă .

227



-elio, -e l la : gonnella — fus t i ţă , pastorello — ciobănaş , contadinella —ţ ă r ă n c u ţ ă ; poverelloja — s ă r ă c u ţ / s ă r ă c u ţ ă , grassotelloj& — g r ă s u ţ /g r ă s u ţ ă .

-ieello, - icella: venticello — v î n t u l e ţ , ponticello — p o d u l e ţ, botticella— b u t o i a ş , pianticella, — p l a n t ă m i c ă, grandicello/a — m ă r i şo r / m ă r i şo a r ă .

-erel lo , -crei la : a tóerel lo — po m ule ţ , focheréllo — focul eţ, sciocche-r e llo /a — pro s tu ţ / p ro s tu ţă , pazzerello/a — n e b u n a t i c / n e b u n a t i c ă .

-(i)cino, -(i)cina: libricino—cărţulie, bastoncino—bastonaş, botticino —bu to iaş , leoncino — leu mie , posticino — locuşor.

NOTĂ— Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi

nutivale: twr-ett-ino — cărucior, fior-eU-ino — floricică etc.— Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino, Antonio —

Antonino, Carla — Cadetto, Emilia — Emilietta, etc.Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino —

binişor, adagio — adagino — încetişor, poco — pochinolpochettino — puţintel.Sufixele de alintare (suff issi vezzeg giat ivi) —se po t a dă ug a su bs ta n

t ive lor , ad jec t ive lor ş i ind ică noţ iunea de răsfăţ, de dezmierdare. Uneor iace ste suf ixe sînt ide ntic e cu cele dim inu tiva le ( - ino,- icino) . Specif iceaceste i ca tegor i i s în t suf ixe le :

-ucc io , - u c c i a : tettuccio — p ă t u c , cavalluccio — că lu ţ , animaluccio—an im al m icu ţ , boccuccia — gu ri ţă , caMuccio — căld urică , deboluccio/a —sl ă b u ţ / s l ă b u ţ ă .

NOTĂUneori sufixele -uccio, -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo —

rochiţă sărăcăcioasă, palliănccio — gălbejit.Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău.

- u z z o , - u z z a : labbruzxo — buz i şoa ră , occhiuzzo — ochişor, viuzza —s t r ă d u ţ ă , magruzzoja — s l ă b u ţ / s lă b u ţ ă .

-o l ino, -o l ina : cagnolino — căţe luş , pesc io l ino — peşt işor , fogliolina—f runzul i ţă , magrolmoja — s l ă b u ţ / s l ă b u ţ ă .

Sufixele augmentative (suff issi accresci t ivi) se ad au gă su bs tan t iv elo rşi adject ivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor:-one , - o n a : librone — ca r te mare ( ca d imens iune) , omone — om

voin ic , ragazzone — făto i , salone — sa lă mare , pigrona — mare l eneşă ,stupidone — p r o s t ă n a c , allegrone — jovia l , haz l iu .

NOTĂUnele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine :

la strada — Io stradone — stradă mare, la porta — il portone — poartă de intrare,la stanza — lo stanzone — cameră mare.

De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine.- o t t o : giovanotto — flăcău , ragazzotto — băie ţo i , g rasso t to —

g r ă sa n , sempliciotto — naiv (om s implu) .



- c i o n e : bastoncione — b a s t o n m a r e , bonacionc — (om) cum secade .Sufixele peiorative (suffiss i peggiorat ivi-dispregiat ivi) se adaugă

subs tant ive lor , adjec t ive lor ş i unui număr foar te res t r îns de verbe ş iadverbe ş i ind ică dispreţul, ironia sau calitatea depreciată a obiectelor,însuş i r i lor , ac ţ iuni lor :

- a s t r o : poetastro -— poe t medioc ru , dolciastro — dulceag, giallastro —gă lbu i , bluastro — a l b ă s t ru i , s a l ma s t ro — s ă ra t , a m ă ru i .

-acc io , -acc io: rasaccia — casă dă ră pă na tă , parolaccia — cuv în t u r î t ,î n j u r ă t u r ă , stanzaccia — c a m e r ă u r î t ă , m u r d a r ă , cattivacelo — î n ră i t ,pigraccio — l enevos , malaccio (adv . ) rău mare .

-onzo lo : (ma i a le s pen t ru subs tan t ive ) : mediconzolo — med ic p ros t ,poetoiizolo — p o e t p ro s t .

-ognolo (mai a les pentru adjec t ive) : verdognolo — v e r d e m u r d a r ,ve rzu i , amaro gnolo — am ăru i , cu gu s t rău , azzur rogno lo — a lbăs t ru i .

-unco lo , -ue ola : Zadruncolo — pu ş lam a, ho ţ , rivistucola — rev i s tăp ro a s t ă .

-up ola : casupola — cocioabă , col ibă.-ag l ia : (m ai a les pe nt ru su bs tan t iv e) : ragazzagl ia — cea tă de copii

nee du ca ţ i , accozzaglia — ad un ă tu ră .Unele suf ixe pe iora t ive s în t specifice verbelor:-aceh ia re : r idacch ia re — a r ìde în si lă , a se hl izi, /ag gta cch iare —

a se eschiva , spa rac ch iare — a scuipa des , a scuipa în faţă .- e e c h i a r e : —- s o n n e c c h i a r e — a m o ţ ă i , a d o r m i t a ;- i ech ia re : / c r i cc h i a r e — a c i ti f ă ră chef, dorm icchiare — a dorm i

i e p u re ş t e .-er el la re: giocherel lare — a se juc a, a drib la , froMerellare — a m erg e

cu paşi mici ş i repezi .- e t t a r e , -o t t a r e : òaZòettare — a bî lb î i , a g îng uri , j w / o t t a r e — aşuşot i .

-uceh ia re : mang iucch ia re — a m înca puţin ş i în s i lă .

NOTĂExistă o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele

speciale (-ino, -one, -elio, -accia età), fără a fi însă diminutivele sau augmentativeleunor substantive primitive. Aceste substantive numite false diminutive sau augm entative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone —lămîie, nu este augmentativul substantivului lima — pilă, nici cartella — servietă,

nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. Să se observe fenomenul princomparaţia exemplelor următoare:burrone — prăpastie burro — untmontone — berbec monte — muntecavallone — talaz cavallo — calmagrone — purcel de lapte magro — slabmattone — cărămidă matto — nebuncannone — tun canna — trestiemerletto — dantelă merlo — mierloimulino — moară m,ulo — măgarbottino — pradă botte — butoipaglietta — pălărie de pai paglia — pai

229



tacchino — curcan tacco — toc de încăl ţăm inteocchiello — buton ie ră occhio — ochìfocaccia — plăcintă foca — focă

B . D e r i v a r e a c u p r e f i x e§ 183 Prefixele ( i pref iss i ) s în t e lemente care se adaugă înain tea

rădăc in i i subs tan t ivu lu i , ad jec t ivu lu i sau verbu lu i ş i ca re modi f icăsensul in i ţ ia l a l cuvîn tu lu i . Ele se împart în pref ixe propriu-zise ş i pref ixeproven i te d in l imba la t ină ş i g reacă .

Pref ixele propriu-zise pot f i grupate după sensul pe care-1 conferăcu v în tu lu i î n :

— pref ixe care indică o negaţie: a-, ab- , as- , an- , inin i - , i r - , mi s- :afono — afon, abnorme — a n o r m a l , anarchia — a n a r h i e , infelice —neferic i t , impazienza — n e r ă b d a r e , irragionevole — nera ţ iona l , misconoscere — a nu rec un oaş te .

— pref ixe care ind ic ă scopul, direcţia: a- , ad- , ac- : avvilito— u m i l i t ,d e p r i m a t , aggiungere — a a d ă u g a , adattabilità — a d a p t a b i l i t a t e , accampamento — t a b ă r ă , accorrere — a alerga că t re ;

— prefix e cu se nsul de anticipare, „înainte de", „în loc de": a n t e -pre - , pro-: a n t e p r i m a — a v a n p r e m i e r ă , antecedere — a p reced a , p renotatone — rez erv are , premettere — a face să p rece adă , pref isso— pre f ix ,proclamazione — pro c lam aţ ie , p ronome — pro nu m e, p roconsole — pr oconsu l ;

— pref ixe cu sensul de „după" , „ulterior": po- , pos - , pos t - : nomerig-— gio d u p ă -am iază , p o s po r re — a p u n e d u p ă , postmilitare — car e se facedu pă se rv iciu l m i l i t a r ;

— prefixe cu sensu l de împotrivire: ant i - , contra- :antifurto — a n t i fur t , an t i fascis te — ant i fasc is t , con tradd ire — a contrazice , eontracoipo —co n t ra lo v i t u ră ;

— prefixe cu sensul „In afară dea: e-, es-, s- ,-sci-: emigrato —em ig ra t , espatriare — a se exp a t r i a , escavazione — ex cav a ţ i e , scaricare — adescărca , scioperare — a face gre vă ;

— prefix e cu sensu l de despărţire, opoziţie: de- , d i - , d is - : deportare —a d ep o r t a , d e c i s i o n e — d ev ie re , diffondere — a împ răş t i a , d i sun i re —a sepa ra , d ispreizo — disp reţ ;

— pref ixe care indic ă repetiţia: re - , r i - : reazione — reac ţ i e , reintegrazione — r e in t eg ra re , reiterare — a reînnoi , ripassata — rev izu i re ,rilancio — r e l a n s a r e ;

— prefixe cu sensul de „doi", „trei": amai- , b i - , b is - , t r i - , t r i s - :am b id est ro — am b id e x t ru , bilingue — bi l ingv , b isnonno — s t răb un ic ,bissare — a bisa, tripartito — t r i p a r t i t , trisillabo — din tre i s i labe ;

— prefixe cu sensul de „dincolo", „peste": ol t re- u l t ra- , t ra- , t ras- ,

t r a n s - : ol t repassare — a t re ce d incolo , u l t racorto — ul t ra sc ur t , t ra m an -

230



damento — t r a ns m i t e r e , t ra spo rto — t r a ns po r t , trasformato — t r ansfor m a t , transalpino — de dincolo de Alpi ;

— prefix e cu sensul de „sub", „mai puţin": sub-, sotto- , so- , ipo-:subacqueo — suba c va t i c , subma r in , sottufficiale — sub ofiţer, sottotetto —m a n s a d r ă , sostare — a popo si , ipoteco — hi p ot en siv ;

— prefixe cu sensul de „împreuna'': co- , con - : coetaneo — de aceeaşiv î r s t ă , connessione — uni re , collaborazione — colabora re , concordare —a pune de acord ; .

— prefixe cu sensul de „înjur": circo- , c i rcum-, per i - : e i rcoscmto —circumscr i s , circondare — a înconjura , cticumnaviggazione — na v iga ţ i eîn ju r , pe r ime t ro — per im e t ru , periplo — călă tor ie în jurul lumii .

Der ivarea verbelor cu a jutorul pref ixe lor es te un procedeu foar tep r oduc t iv î n l imba i t a l i a nă . Prefixele verbale s înt adesea prepozi ţ i i lec a r e i nd ic a u r mă toa r e l e s e nsu r i :

a - : (apropiere , scop) : portare — apportare — a d u c e ; saporire —

assaporire —- a c ond im e n ta ;con- : ( aprop ie re , co labora re ) : venire — convenire — a conveni ,interessare — cointeressare — a cointeresa ;

d i - : . ( separarea , sensul contrar ) : frenare — ăiîrenare — a dezlega,formare — Riformare — a deform a ;

f ra- : ( în t re) : porre — frapporre — a i n t e r p u n e , mischiare — frammischiare — a am es teca , confunda ;

in - : ( in tens i f ică ac ţ iunea ) : alzare — inalzare — a r id i c a , î nă l ţ a ;acquare — innacquare — a uda , i nun da ;

pe r - : ( c on t inu i t a t e ) : durare — perdurare — a du r a , seguire — perseguire — a u r m ă r i ;

con t ra - : (opoz i ţ ie ) : stare — contras tóre — a împ iedica , attaccare —contrattaccare — a c on t r a a t a c a ;

sop r a - : ( sup r a pune r e ) : mettere — soprammettere — a s u p r a p u n e ,nominare — soprannominare — a porecli ;

p r o - : ( a n t i c ipa r e ) : vedere ~ provvedere — a. pr e ve de a , mettere —promettere — a p r om i t e ;

s- , es- : (opozi ţ ie , negaţ ie) : mentire — smentire — a desmin ţ i , parlaresparlare — a fcìrfi ; trarre — estrarre — a ex t rage , agitare — esagitare —

a zgud ui ;r i - : ( repe t i ţ i e ) : vedere — rivedere — a revedea , produrre — riprodurre

— a r e p r oduc e .

Prefixe provenite din limba latină

deci- (zece) : dec imetro — dec im etru , decimale — zecimal ;mul t i - (numeros) : mult ico/ore — m ult icolor , mult i forme — m ult i la

te ra l ;onn i — ( to t ) : onnipresente — om niprez en t , onn ivoro — om nivor ;

231



se m i - ( j u m ă t a t e ) : semifinale — semifinal , semicerchio — semicercsemi / i ina — semi lună .

Prefixe proven ite din limba greacă

Pref ixe le proveni te d in l imba greacă s în t foar te numeroase ş i s în t

comune ş i a l tor l imbi , sensul lor f i ind universa l . Redăm mai jos c î tevadi nt re e le : • ,aero - (aer) : aeromezzo — mij loc de t r an sp o r t aer ian , aeroposte —

po ş tă ae r i ană , ae ro te rap ia — ae ro te rap ie ;au to - (pr in mi j loace propr i i ) : automoò i ie — auto m ob i l , care se mişcă

singur , autopullman — a u t o b u z , autoeducazione — a u t o e d u c a ţ i e ;bio- (v iaţ ă) : biosfera — biosferă , biQgrafo — biograf, biosintesi —

b i o s i n t e z ă ;crono- ( t imp) : cronologia — succesiune în t im p, c ronometro — cro

no m etru , c ronotecnica — teh nic a norm ăr i i ;

demo- (popor) : democraz ia — demo cra ţ i e , demogra f i a — demogra f i e,ăemodossologia — stud iul e lemente lor de ter m ina nte a le opinie i publ ice ;î i l(o)- ( f i lo , adept ) : filosofia — filozofie, filantropo — f i l a n t r o p ,

filologia — filologie ;geo- ( p ă m î n t ) : geografia — geografie , geometra — g e o m e t r u , t o p o -

graf, geologia — geologie ;idr(o)- (apă) : idrometro — hid rom etru , idr ico — hidr ic , idra ta re —

a h i d r a t a ;iso- (ega l ) : isotermico — izo te rmic , isoscele — isoscel, isomorfismo —

izomorf i sm ;n eo - (nou) : neorealismo — neorea l i sm, weologismo — neologism,n e o n a t o — n o u - n ă s c u t ;

piro- (foc): p irotecnia — piro teh nie , pirografia — pi rograv ură , p i ro f ilo — rez iste nt la foc *

poli- (n um ero s): pol itecnico — po li tehn ic , policrom ia — pol ic romie ,polivalenza — pol iva len ţă ;

psevido- (fals) : p seud onim o'— ps eu do nim , pseudoieMerafo — ps eu do -l i te ra t , pseudoarZis to — pse ud oa r t i s t .

tele- ( la d is tanţă) : te levisione — televiziune, telescrivente — t e l e x ,te lescopio — telesc op ;

t e rmo- (că ldu ră ) : te rmometeo — te rm om et ru , t e rmocn imica — te r -mo ch imie , t e rmonuc lea re — te rm onu c lea r .

NOTĂîn limba contemporană au apărut noi prefixe, prin influenţa altor limbi străine

asupra limbii italiene, unele dintre acestea întîlnite şi în limba rom ână : mini (mic,scurt) : minigonna — fustă scurtă, miniteatro — teatru mic, mimcapellone — copilcu pârul lung; maxi-jmare, lung): maxica/>/>o«o — palton lung, maxigonna —

fustă lungă etc.

232



G RADAREA

§ 184 Gradarea este un procedeu care se apl ică numai adject ivelor cal i f i ca t ive ş i adverbe lor de mod care pr in gradare expr imă in tens i tă ţ i d i fe r i tea le însuş i r i lor ş i moda l i tă ţ i lor , f a ţă de cuvîn tu l pr imi t iv .

Gradarea se rea l izează cu a ju toru l sufixelor: - issimo : felice —felic issimo — foar te fer ic i t ; -er r imo — celebre — celeberrimo — foarte celebru ; - en t i ss imo: benevolo — èeraeeoZentissimo — fo art e bi ne vo ito r(vez i § 73) ; - i ss imamente : rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în modfoa r te ra pi d (vezi § 154) .

Grada rea se realizează şi cu prefixele: arci- : contento — areicontento— f o ar te m u l ţ u m i t ; e x t r a - , s t r a - : forte — extraforte — for te pute rn ic ,r icco — s t ra r icco — foar te b o g a t ; ipe r : sensibile — ipersensibile — hipe r sens ib i l , u l t ra - : rapido—ultrarapido — u l t r a r a p i d .

Gradarea poa te f i r ea l iza tă ş i pr in t r -o var ie ta te lex ica lă : buonissimo— ottimo — foa r te bun , pessimamente — malissimo — foar te rău (vezi§ 6 8 ) .

COMPUNEREA

§ 185 Compunerea es te procedeul pr in ca re se unesc două sau maimul te cuvin te , apar ţ in înd ace le iaş i sau unor d iverse ca tegor i i morfo logice ,

pen t ru a a l că tu i un cuv în t nou .Substantivele compuse pot f i a lcă tu i te d in :subst. + subst.: pescecane — rech in , pallacanestro — b a s c h e t , capo

stazione — şef de g ar ă (vezi § 48).subst. + adj: terracotta — ceramică , panforte — t u r t ă d u l c e , pomo

doro — t o m a t ă ;adj. + subst.: buonumore — bună d ispoz i ţ ie , bassorilievo — b a s o

relief, biancospino — păduce l ;adj. -\- verb: belvedere — t e r a s ă , biancomangiare — pră j i tu ră (cu

lap te ) ;verb. + verb: saliscendi — c lan ţă , andirivieni — du- te -v ino , ocol i şur i , dormiveglia — d o r m i t a r e ;

verb -f- subst.: grattacielo — zgîr ie-nor , girasole — floarea-soarelui ,portacenere — scrum ieră ;

prepoz. -f- subst.: contrattempo — c o n t r a t i m p , dopoguerra — per i oadă pos tbe l i că , sottopassaggio — p a sa j s u b t e r a n ,

verb -\- pronume: nontisocr dar dime — n u - m ă - u i ta .

NOTĂŞi numele propri i pot f i compuse: Annamaria, Rosalba, Giancarlo, Gianmaria,

«etc.

233



Adjec t ive le compuse se pot a lcă tu i d in d iverse păr ţ i de vorbi re :adj, -f- adj. : sordomuto — s u r d o m u t , elettrochimico — electrochimie, .

agrodolce — dulce-acr i şor , grigioverde — gr i -ve rde .

NOTĂUnele adjective compuse se scriu, ca în limba română, cu cratim ă: italo-romeno

— italo-român, fisico-chimico — fizico-chimic, politico-economico — politico-economìe.adj. - j - subst. (mai a les pent ru culor i ) : grigio ferro — gri fer,.

verde smeraldo — verde ca smara ldu l , blu cobalto — alba s t ru de coba l t ,Numera le compuse s în t considera te numere le de la zece în sus:

quattordici — pa i sp rezece, ventotto — douăzec i ş i opt , centotrenta-cinque—o sută treizeci şi cinci, ambedue — a m î n d o i .

Pronumele compuse s în t de fap t fo rme le combina te a l e p ronumelorpe rsona le neaccen tua te în da t iv ş i acuza t iv : glielo, gliela, glieli, gliele(gl iene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în pozi ţ ie encl i

t i că f a ţ ă de ve rb : portamela — adu-m i-o (vez i § 88) .Une le fo rme a l e p ronumelu i neho tă r î t ca : qualchessia — oricine,.qualsiasi, qualsisia — oricare, orice, chicchessia, — oricine, sînt form atet o t p r i n c o m p u n e r e .

Verbe le compuse , reduse ca număr , pot f i a lcă tu i te d in :ade. — verb: benedire — a b inecuvân ta , benemeritare — a b i n e m e

r i t a , maledire — a ble stem a, a bîrfi ;verb + adv.: voler bene — a iub i , a î n dr ăg i ;prepoz. -f verb: sottostare — a s t a dedes ub t , sottoscrivere — a s u b

scrie, sovraccaricare —- a supra înca rcă .verb -f- verb: voler dire — a î n s e m n a ;Adverbele compuse s în t fo rma te d in :adv.-j-adv.: giammai (già-f- mai ) — n ic ioda tă , lassù (là -f- su)—aco

lo sus, quassù ( q u a - j - su) — aici sus, quaggiù (qu a + giù) — aici jo s; :conj. + adv.: neppure (ne + pure) — ni c i ;prepoz. -f subst.: insomma (in -f- som na ) — în co nc lu zie ;prepoz. -f- adj.: davvero (da + vero) — cu a d e v ă r a t ;prepoz. - j - adv.: indietro ( in + d i e t ro ) — îna po i ;Conjunc ţ i i compuse : affinché (a fine che) — sp re a, c a să, allorché

(al lora che) — atu nc i c înd, acciocché (a ciò che) — pe nt r u ca , eppure(e + pure) — totu şi , siccome (così + come) — înt r uc î t , dopoché (dopo 4-che) — du pa ce , giacché (già -f- che) deoarece.

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

§ 186 Schimbarea va lor i i gramat ica le es te procedeul pr in care uncuvînt t rece de la o par te de vorbi re la a l ta sau dint r -o c lasă lexico-

grama t i ca l ă în a l t a . Aceas t ă muta ţ i e nu p roduce sch imbăr i î n sensu lf u n d a m e n t a l a l c u v î n t u l u i .

234



Cele mai f recvente schimbăr i a le va lor i i gramatica le se produc înd i rec ţ ia substantivului în t ruc î t foa r te m ul te p ă r ţ i de vorb i re po t căp ă taîn ţe le s ş i va loa re de subs tan t iv . In genera l aces tea s în t p receda te dea r t i c o l .

Adjective substantivate: il bello — f rumosu l , il dilettevole — p l ă c u t u l ,Vutile — ut i l i t a t e a , V utilitaria —* a u t o t u r i s m i e f t i n ; Il bello ed il bruttosono due categorie estetiche — Fru m osu l şi ur î tu l s în t do uă ca tegor i i es te

t i c e ; Non è questo il vero — Nu-i acesta a d e v ă r u l .Verbele substantivate pot f i la :modul infinitiv: il camminare — m e r su l, il fiorire — înf lor irea ,

Pessere — f i inţa , il ritornare — r e în toa r c e r e a ; I l suo a n d a r e era lento —Mersul său era lent . Questo scrivere è illeggibile — Acest scr is es te indescifrabil .

— aparent l a modu l indicativ prezent: il rilascio — e l ibe ra rea , iisospiro — susp inu l , r e s p i r a ţ i a ; la modifica — modi f i c a r e a ; Facciamola verifica degli esercizi — Să facem verif icarea exerciţ i i lor ; Il suo ritorno

avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara as ta .— la mo du l participiu, prezent: il passante — t r e c ă t o r u l , il cantante —c î n t ă r e ţ u l , il mittente — e xpe d i to r u l ; L'abitante di Bucarest si chiamabucarestino — Locui to ru l Bu cureş t iu lu i se nu m eş te bu cure ş tean ; QuaVèla sorgente di questa notizia ? — Care este surs a aceste i veş t i ?

— la m od u l particip iu, trecut: il fatto — fa p tu l , il prodotto — pro d u s u l , la vista — ve de re a , lo scritto — scr ie rea ; I suoi detti mi impensierirono — Vorbele sa le mă puse r ă pe g îndu r i ; La tua offerta non incinte-ressa — Ofer ta t a nu m ă in te resează ;

— la modul gerunziu: la lavanda — îmbă ie r e a , la locanda — ha nu l ;Mi ha preoccupato questa faccenda — M- a p r e oc u pa t a c e a s t ă t r e a b ă .

Numeralele po t de ve n i subs t a n t ive : una dozzina — o duz ină , lacoppia — pe r e c he a , un decennio — deceniu ; Ho preso alla matematicaun dieci — A m luat l a ma te ma t i c ă un z e c e ; Il sonetto ha due quartinee due terzine — Sone tu l a re dou ă ca t ren e ş i două te r ţ i ne .

Adverbe c a r e s e po t subs t a n t iva : ii bene — binele , il male — r ă u l :Il su o domani sarà felice — V iitorul său v a fi fer icit ; Tra gli studentic'era un tale — P rin tre s tu de nţ i se af la ş i un o arecare (om ).

Conjuncţiile şi prepoziţiile se po t une o r i subs t a n t iva : il perché —

c a uz a , mo t ivu l , il co me — m o d u l , il pro — a r gum e n tu l f a vo r a b i l :Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Exp l ică -mi cauzaa t i t ud in i i t a l e ; Ti diro il c ome ci son riuscito— î ţ i vo i spune modulin ca re am reuş i t .

Pr in schimbarea va lor i i morfologice se pot forma ş i adjec t ive le .D e v i n adjective:

— une le verbe la participiul trecut: chiamato — c h e m a t , amato —i u b i t , ricercato — c ă u t a t : Radu è un giovane emancipato — R a du e s te

u n t î n ă n e m a n c i p a t ; Il museu visitato era di storia — Muzeul viz i ta t e rade i s to r ie ;

235



— une l e verbe la. participiul prezent: partecipante — care i a pa r t e ,potente — pu t e rn i c , au t o r i t a r , schiacciante — zdrobi to r ; Il suo stilecorren te piaceva a tutti — St i lu l său curg ă tor p lăcea t u t u r or ; Il piùl ucen te metallo è l'oro — Cel mai s t ră luc i to r meta l es te auru l .

Pr in acelaş i procedeu se pot forma verbe din:— substant ive cu ajutorul unor suf ixe ş i pref ixe: atomo — atomizzare

— a a tom iza (ch im. ) , telegrafo — telegrafare — a te legraf ia , frutto —fruttificare — a fruct ifica ; I l p iano fu elaborato in tempo ed a b b i a m opianif icato il nostro lavoro — Plan ul a fost e labo rat la t im p şi ne-a mp l an i f i ca t munca ; faccia — affacciare — a se a ră ta , ordine — ordinare —a aşeza î n o rd i ne , a comanda ; JE" in casa da mezz'ora, è r incasa to versole cinque — E s t e acasă de o jumătate de oră , s -a în tors (acasă) căt recinci ;

— adje ct ive care devin ve rbe cu ajutoru l sufixelor ş i p ref ixe lor :forte — fortificare — a î n t ă r i , migliore — migliorare — a î m bu nă t ă ţ i ;, Lapianura è ferti le, essa fu ferti l izzata con concimi chimici — Cîmpia e s t eroditoare , ea a fost fe r t i l iza tă cu în gră şăm in te ch imice ; magro —dimagrire — a s lăbi , sano — risanare — a se însă năto ş i ; rosso — arrossire— a se înr oş i ; / / caffè non è d o l c e ,si deve raddolc i re con due cucchiainidi zucchero — Cafeaua nu es te dulce , t rebuie îndu lc i t ă cu două l ingur i ţ ede zahăr .

Prepozi ţ i i l e î ş i po t sch imba va loarea g ramat ica lă deven ind pref ixeş i in tegrîndu-se în noi le verbe care se formează: di-: colorare — decolorare — a deco l o ra ; a-: terra — atterarre — a dobo r î ; in-: albero — inalberare — a a rbo ra etc . (vezi § 183 B).

Po t deven i adverbe de mod unele ad jec t ive : sicuro — des igur ,chiaro — l i m p e d e ; Vado spesso a Braşov — Merg adesea l a B raşo v ;Parla piano non parlar fo rte — Vo rbeş te înce t , nu vorb i t a re .

Toate procedeele amint i te au loc în s fera gramat ici i dar cu consecinţe d i recte asupra lexicului ş i a posibi l i tă ţ i lor de îmbogăţ i re ş i nuanţarea expr imăr i i în l imba i t a l i ană .



NOŢIUNI DE SINTAXĂ(NOZIONI DI SINTASSI)

v

§ 187 Dacă morfologia es te pa r t ea gramat ic i i ca re cupr inde regul i l erefer i toare la forma cuvinte lor ş i la modif icăr i le de formă pe care le iauc uv i n t e l e (numă r , c on j uga re , de c l i na re e t c ) , sintaxa e s t e a c e a pa r t e

a gramat ic i i ca re cupr inde regul i p r iv i toa re l a îmbinarea cuvin te lor în t r -opropozi ţ ie sau înt r -o f rază . Propoziţia cons t i tu ie nuc leu l , un i t a t ea debază a s intaxei , aceasta f i ind formată din ce l puţ in două cuvinte cuînţe les depl in (subiect ş i predicat , de ex. : Il bambino corre — Copilula leargă) . La r îndul său subiectul poa te f i fo rmat d in t r -un grup nomina l{a r t i co l , subs tan t iv , ad jec t iv e t c . ca re în s in taxă dev in sub iec t , a t r ibu t ,c o m p l e m e n t ; de ex. : / / bambino biondo — Copilul cel blon d) iar predicatul poa te f i fo rmat d in t r -un grup ve rba l (ad ică ve rbul — în sintaxă =predicatul verbal — înso ţ i t de com plem ent , n um e pre d ica t iv sau a l t ee l e me n t e p r e d i c a t i ve sup l i me n t a r e ; de ex . : Corre allegramente — Aleargă

vesel ) . Fraza este o uni ta te s intac t ică super ioară propozi ţ ie i în sensulcă es t e a l că tu i t ă d in două sau mai mul te p ropoz i ţ i i , aceas ta pu t înd expr i m a o idee mai comp lexă dec î t p ropoz i ţ ia . S in ta xa f razei s tu d iaz ă mo dulîn care se unesc propoziţ i i le spre a alcătui fraze, indicând care este rapor tu l d in t re aces te p ropoz i ţ i i .

O frază se poate af la în rapor t de : a) coordonare a două sau maimul te p ropoz i ţ i i (p r in jux tapunere , sau cu a ju toru l conjunc ţ i i lo r , sau alocu ţ iun i lo r conjun c ţ iona le coord ona toa re ) ; b ) subordonare a douăsau m ai m ul te prop ozi ţ i i ( rea l iza tă cu a juto rul un or prep ozi ţ i i , a un or

c on j unc ţ i i subo rdona t oa re , a uno r p ronume ş i a dve rbe r e l a t i ve , ne ho -t ă r î t e e t c ) .



P Ă R Ţ I L E P R O P O Z I Ţ I E I

§ 188 Aşa cum s-a arăta t mai sus, păr ţ i le pr incipale a le propozi ţ ie isi i i t subiectul (i l soggetto ) ş i predica tul (il predicato ) . La aces tea maipot f i menţ iona te , în cazul une i propozi ţ i i dezvol ta te , a t r ibutul (Vattri-bato ) care face par te d in grupul nomina l de te rminînd subs tant ive saus ubs t i t u t e a l e s ubs t a n t i ve l o r ; c om pl e m e n t u l (il complemento) care facepar te f ie d in grupul verba l , a tunc i c înd de te rmină un verb , f ie d in grupuladjec t iv a l — c înd de te rm ină adjec t ive —, fie d e te rm ină în t r eag a pro poz i ţi e , c înd e vo rba de com plem ente c i r cum s tan ţ i a l e . Le vom pre zen ta pe r înd :

SUBIECTUL

§ 189 Ca ş i în l imba română subiec tul poa te f i expr imat pr in d i fe r i tepăr ţ i de vorbire , sau poate f i omis (subiect subînţeles sau inclus) . Poate f ideci const i tui t din: a) substantiv: L'uomo dormiva — B ă r b a t u l d o r m e a ;Suonano le campane — Trag c lopo te l e ; b ) pronume: Io non vado via —Eu nu plec ; Questo è giusto — Asta - i drept ; Le tu e sono più belle — Aleta l e s ìn t ma i f rumoase ; Chi lo dice? — Cine o sp un e? — Quale non tipiace? —- Care nu-ţ i place ? ; Nessuno lo ha visto — Nim eni nu 1-a v ăz u t ;Qua lcuno lo saprà — Cineva va f i şt i ind ; e) numerai: Due sono andati

via — Doi au plecat ; d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezzati — Mincinoşi i s înt dis pre ţui ţ i . Il blu è più delicato — A lbas t ru l e s t emai de l ica t ; e ) verb la infinitiv: Volere è potere; q uindi è dovere volere —Să vrei înseamnă să poţ i ; deci este o dator ie să vrei . E1 umiliante chiedere — Es te u mi l i tor să cer i .

NOTĂVerbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di:

Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta; Tocca a voi divisitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi.

f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci es t eu n p r o n u m e ; Qui è un avverbio — Qui es t e un adve rb ; M a è una congiunzione — Ma este o conjunc ţ ie ; I perché sono molti — Cauzele s în t nume-



roase ; g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che no i s t ud i amo — Trebu i ec a n o i s ă î n v ă ţ ă m ; Non è possibile che tu m i offenda — Nu-i po sibil cat u să mă j igneş t i .

PREDICATUL

§ 190 Este par tea pr inc ipa lă de propozi ţ i e care a ra tă ce es te , cum

ieste sau ce face subiectul . Se pot dis t inge două felur i de predicate: a) predicatul verbal care poa te f i expr imat pr in t r -un verb l a d ia teza ac t ivă ,re f lex ivă sau pas ivă : Il cavallo galoppa — Calu l ga l op ează ; Voi v idive r t i te — Voi vă dis t raţ i ; Le foglie sono portate dal vento — F r u n z e l es în t pur ta te de v în t . Se cons ideră predica te verba le ş i ce le expr imate pr inl ocu ţ i un i ve rba l e : / / mio piano è anda to a m onte — Plan ul me u s -a dusde r ipa ; ş i b) predicatul nominal care se expr i mă p r i n t r -un ve rb copula t iv (nepredica t iv) şi un num e pred ica t iv . La r îndu l lor verb e le copulat ive pot f i : 1) essere: Mia madre è coraggiosa — M am a m ea es te cura joasă . 2) verbe in t ranz i t ive ca : diventare—a. deven i , divenire—», deven i ,

sembrare — a (se) pă rea , restare — a r a m i n e , rimanere — a r a m i n e , tornare — a se în toa rce , nascere — a se naş te , vivere — a t r ă i , morire — am u r i , stare — a sta (cu înţeles de essere — a f i ) : Sono diventati grandi —Au deveni t (s-au făcut) mari ; Tutti s t a v a n o zitti — Toţ i t ăcea u . 3 ) ve rbet r anz i t i ve l a d i a t eza pas i vă : essere considerato — a f i co nsid erat , esserestimato — a f i considerat , essere detto — a fi spu s, essere chiamato —a f i chemat , essere creduto — a fi crez ut , essere eletto — a fi ales, esseregiudicato — a fi jud ec a t /a pre c ia t ecc . : Tu non sei giudicato bene — T un u e ş t i b i n e a p r e c i a t ; E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost che m a tde pr ie tenul meu. 4) verbe t ranz i t ive însoţ i t e de un adjec t iv : avere —

a avea , desiderare — a dor i , lasciare — a l ăsa , vedere — a vedea , tenere—a ţ ine , fare — a face, mantenere — a m e n ţ i n e , scegliere — a a lege , trovarea găsi /a considera, valutare — a eva lua , chiamare — a chema , credere —a crede, dichiarare — a dec lara , sapere — a ş t i , giudicare — a cons idera ,ritenere — a socot i , supporre — a p r e s u p u n e : T i trovo intelligente —Te cons ider in te l igent ; Lo credevo giovane — î l c rede am t înăr ; Lariteniamo diligente — O socot im si l i toare , La dichiaro aperta — O declardesch isă. 5) verb ele essere, sembrare, parere î n s o ţ i t e d e p r o n u m e :Non sembra più lui — Nu pare să mai f ie e l însuşi /Parcă nu mai e e l .6 ) ve rb u l essere î n so ţ i t de num era l e ca rd i na l e , num era l e o rd i na l e s au

ad j ec t i ve neho t ă r î t e de can t i t a t e ( i n t roduse uneor i , de p r epoz i ţ i a in):Er an o i n poch i — Era u pu ţ i n i ; Gina è la seconda — Gina es te a doua .

Numele predicativ

Poa te f i expr ima t p r in : subs t an t iv , subs t an t iv - f ad j ec t i v , ad j ec t i v(cu sau f ă r ă p r epoz i ţ i e ) , p ronume , numera l p l a sa t e după ve rbu l copu l a t i v :Lui è l ' amico di mio fratello — El e pr ie te nul f ra te lu i me u ; Mio padre

239



fa l'ingegnere — Ta tă l m e u e i ng ine r ; Anna mi riesce antipatica — A naî m i e s t e a n t i p a t i c ă ; Loro passavano per delle persone importanti —Ei e ra u c ons ide ra ţ i d re p t pe r soa ne impor t a n t e ; II motore è a quattrotempi — Mo torul e în p a t r u t im pi ; Qu ell'affare non era per lui — Afacerea a ia nu era pentru e l ; Siamo in due — Sîntem în doi ; Ti hanno dichiarato presidente — Te-au dec la r a t p r e şed in te .

Acordul predicatului cu subiectul se face înnumă r , pe r soa nă ş iuneo r i în gen . In cazul subiec tu lu i m ul t ip lu , normele de acord s în t iden t ice

c u c e l e d in l imba româ nă .

Acordul predicatului cu subiectul§ 191

Dacă —*• Verbul

i i

C Sîn t dou ă sau m ai m ul te 1 Se af lă în to td ea un a la pe r soa naA. < subiec te l a singular sau > —> a I l I - a plu ra lplural

Exemple :Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug.Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găin ile fug./ cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug.

C S în t dou ă sau m ai m ul t e \ Se a f l ă î n to tde a una

B . \ subiec te în t re ca re un \ —> la pe rso an a I pl ui a li p ronume l a pe r soa na I. >

Exemple :Io e Laura andiamo via — Eu şi c u La ura p l e c ă m.Noi e il canne andiamo via — Noi ş i că ţe lu l p lecăm.

C.

Sînt două sau m ai m ul tesub ie c t e î n t re c a re unp r o n u m e l a p e r s o a n a

a I i - a

Se a f l ă î n to tde a una l ape r soa na a I i - a p lu ra l

Exemple :

Tu e Laura a n d a t e via — Tu şi cu L au ra p leca ţ i .Voi e il cane andate via — Voi ş i că ţe lu l p lec a ţ i .

r S u b i e c tu l e s t e c o l e ct iv l a 1 S e a flă l a p e r s o a n a a l l l - a s i n -D . | s ingular cu specif icarea > —> gular sa u p lu ra l

{ c ompone n ţ i l o r J

Exemple :Un branco di pecore pascolava — O t u r m ă de o i p ă ş t e a .Un branco di pecore pascolavano — O t u r m ă d e oi p ă ş t e a u .



{Su biec tul este colectiv la Ì Se află la per so an a a 111-a

singular fără specificarea > —* singularcomponen ţ i lo r J

ExempleUn gregge pascolava — O t u r m ă p ă ş t ea .

Uno stormo volava — Un s to l zbur a .ATRIBUTUL

§ 192 în l imb a i ta l ia nă es te nu m it a t r ib ut adject ivu l (cal if icat iv ,demons t ra t iv , numera l , poses iv e tc . ) ca re înso ţeş te un subs tan t iv sauun subst i tu t a l aces tu ia , spre a- i a t r ibui o cal i ta te , sau spre a- i lămurimai b ine în ţe lesul . Ori , în l imba română aceas tă categorie reprezin tănumai unul d in aspectele ce se af lă pe l i s ta a t r ibutelor , ş i anume at r ibutu l

ad j ec t i v a l .După va loarea păr ţ i lo r de vorb i re , în română se mai d i s t ing : a t r i butu l substant ival ( în geni t iv , în dat iv , prepozi ţ ional) , a t r ibutu l pronomina l , a t r ibu tu l verba l ş i a t r ibu tu l adverb ia l . Toa te aces te fo rme d inl imba română îş i găsesc corespondenţa în l imba i ta l iană în t r-o ser ie deco m p lem en te ca d e ex em p lu : com plemen to di specificazione (Il colore delmare è grigio — Culoarea mării este cenuşie), complemento di termine(Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pac hetu l bunici i ) , complemen to di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — A mprimit cadou douăsprezece pahare de cr is ta l ) e tc .

Ca şi în rom ână , în l imb a i t a l i ană a t r ibu tu l poa te să de te rm ine :a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un au tom ob i l m are 1-a lovi t ;La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit ; b) nume le predicativ: L'arnese,era un grosso rastrello — Unea l ta e ra o greb lă mare ; Marco è un g iovanealto e biondo — Marco es te un t înăr înal t ş i b lond ; Quel libro è m io —Cartea aceea es te ca r tea mea ; c) comp lementul direct: Carla guidava unagrossa auto — Caria con duc ea o m a ş i n ă m a r e ; Comprai ieri un vest i torosso scuro — Am cu m pă ra t ier i o rochie roşu închis ; d) orice alt complement: L'auto corre ad al ta velocità — M aşina go neşte cu v i teză m are ;

Giunsero in una verde vallata profonda — Au a juns în t r -o va le ve rdeş i ad încă . At r ibu tu l poa te f i in t rodus cu p repoz i ţ i a di atunci c înd aces tade te rmină un p ronume indef in i t sau in te roga t iv : Che cosa c'è di n u o v o ?Ce mai e nou ? ; Niente di preciso — Nimic sigur.

Apoziţia§ 193 Gramat ic i l e i t a l i ene numesc apoz i ţ i e cuv în tu l sau s in tagma

(de ce le mai mul te o r i un subs tan t iv înso ţ i t sau nu de un de te rminan t ,

even tua l de a t r ibu te , complemente) care se adaugă unu i a l t subs tan t iv

241



spre a determina f ie subiectu l : Marino, l'amico di Caria, arriverà domani— M arino, pr ie te nul Carie i, va sos i mî ine, fie un co m plem ent d i r ec t :Aspettiamo Marino, l'amico di Caria — l i aş t ep t ăm p e M ar in o , p r i e t en u lCarie i , f ie or ice a l t complement : Ho dato i libri a Marino, l'amico diCaria — Am da t căr ţ i le lu i . M arino , pr ie tenu l Carie i ; / / cappello è diMarino, l'amico di Carla — Pălăr ia es te a lu i Marino , pr ie tenul Carie i ;Preparo il caffè per Marino, l'am ico di Carla — Fac ca feau a p en t ru

Marino, pr ie tenul Carie i .XOTĂ1. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie,

atunci cînd precedă substantivul la care se referă, de ex.: Il dottor Rossi. Dacă însăapozi ţ ia urmează după substant ivul la care se referă , a tunci aceasta es te marcatăde virgulă, de ex.: Rossi, il dottore — Rossi, doctorul.

2. Substant ivele città — oraş , villaggio — sat , isola — insulă, penisola —peninsulă , provincia — jude ţ , nome — n u me , mese — lună s în t urmate de prepo^ziţia di şi apoi de numele pe care î l determină: La città di Genova — Oraşul Genova,L'isola di Sicilia—Insula Sicilia, Il nome di Veronica non mi piace — Numele deVeronica nu-mi p lace; I l mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este ceam ai scurtă lună a anului .

3. Apoziţ ia mai poate f i in trodusă pr in : da, come, in, qualità di: Io, da amico,ti aiuterò — eu, ca (în calit ate de) pri ete n, am să te ajut; Tu, in qualità di medico,devi mantenere il segreto professionale — Tu, în calitate de medic, trebuie să păstrezisecretul profesional.

COMPLEMENTUL

§ 1 94 Este o par te secundară a p ropoz i ţ i e i , ca re de te rmină saucom ple te ază sensu l a l to r e lem ente a le aces te ia (sub iec t, p red ica t , a t r i bu t , apoz i ţ i e , a l t complement ) . Deoseb im: I . Complementul adjectivuluicare poa te f i expr imat p r in subs tan t ive , p ronume sau verbe l a in f in i t ivin t roduse de prepozi ţ i i le di, a, da, in: Avido di denaro — L a c o m d e b a n i ;Sicuro di sé — Sigur de sine ; Lieto di conoscere— Bu curos de a cu noa ş te ;Atto al lavoro — A p t p e n t r u m u n c ă ; Difficile a capire— Greu de în ţe les ;Bravo in m a t e m a t i c a — B u n la m a t e m a t i c ă . II . Complementul adverbuluis e ex p r im ă p r in s u b s t an t i v e s au p ro n u m e in t ro d u s e cu di, che: Lui

parla Vitaliano meglio d i t e — El vorb eş te i t a l i an a m ai b ine ca t i n e ;Capisco meno Vinglese che l'italiano — în ţe leg mai pu ţ in eng leza dee î ti t a l i an a . I I I . Complementul verbului. Din aceas tă ca tegor ie pu tem d i s t i n g e :

A. complementul direct care de te rmină un verb t ranz i t iv ş i se a f lăin cazu l acuza t iv : poa te f i în locu i t p r in t r -un p ronume in acuza t iv ş iex p r im a t f i e p r i n t r -u n s u b s t an t i v , p ro n u m e , n u m era l cu s au f ă ră d e t e r m i n a n ţ i : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare ; Non vedo t e — Nute văd pe t ine ; Ricordai soltanto i primi s ei — M i -am ad u s am in t e n u m a i

de pr imii şase , f ie pr in t r-un verb la inf in i t iv in t rodus pr in prepozi ţ ia

242



da, sau pr in t r -o cons t ruc ţ ie in f in i t iva !ă : Maddalena voleva scrivere —Magdalena voia să scr ie ; Imparo a battere a macchina — î n v ă ţ s ă b a tla maş ină : Ti offro da v estire — Iţi ofer de îm br ăc at : Hai trovato d aleggere? Ai găsi t de c i t i t?

NOTĂComplementul di rect exprimat prin substant ive sau subst i tute a le substant i

vului nu este introdus de un element de relaţ ia: Sto ascollando la radio — Ascul trad ioul .

Dacă substant ivul este precedat , de prepoziţ ia di, acesta dobîndeşte o valoarepa rt i t iv ă sau de art icol ne ho tărî t , nemaifi ind deci" un elem ent de relaţ ie (gramatici lei tal iene î l numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pî ine;Compro dei fiori — Cumpăr f lor i ; Versammo dell 'acqua — A m t u rna t apă ; Abbiamoincontrato dest i amici — Am înt î lni t nişte prieteni .

B. complementul indirect, spre deosebire de com plem entu l d irec t ,

nu poate f i în locui t pr intr -un pronume în cazul acuzat iv . In aceastăca tegor ie deoseb im: a ) complementul indirect fără prepoziţie, care însoţe ş te ve rbe ca : alzarsi — a se scula, sorgere — a răsăr i , pesare — a c în-t ă r i , misurare — a m ă s u r a , distare — a fi la o d ep ăr t are de , costare —a costa , estendersi — a se e x t ind e : Mia figlia pesa se t tan ta chi li — F a tamea c in te res te şap tezec i de k i lograme ; Mi sono alzata alle tre di notte —M-am scu la t l a t r e i noap tea ; b) complementul indirect cu prepoziţie:l i s ta ve rbe lor ca re s în t de te rmina te de un complement ind i rec t e s telungă , d in t re aces tea amin t im doar : ricordarsi di — a-şi am inti [de,rivolgersi a, — a se adresa, combattere contro — a l u p t a î m p o t r i v a , man

care di — a fi lipsit de, parlare di — a vorb i de /desp re , rinunciare a —a r e nun ţa l a . vergognarsi di — a se ruşina de, vivere per — a t r ă i pe n t r u /spre . imbattersi in — a da peste , a se înt î lni e t c . : Mi r icordo con piaceredi quel la sera ta— îmi amintesc cu plăcere de sera ta aceea; Si r ivolsea l suo pad ron e di casa — Se ad resă gazd ei sale ; Dobbiamo c omba t t e r econtro le esperienze atomiche — Tr e bu ie s ă l up tă m c on t r a e xpe r i e n ţ e lo ra t o m i c e . C. complementul circumstanţial nu de t e r mină numa i o pa r t ea propo zi ţ ie i , aşa cum e cazul com plem entu lui d irec t sau a l ce lui ind irec t ,c i în t reaga propoz i ţ ie . Aces ta e s te expr ima t f ie p r in t r -un subs tan t iv

însoţ i t (de ce le mai multe or i ) de o prepozi ţ ie , f ie pr intr -un adverb rela t iv sau pr in tr -o con stru c ţ ie inf ini t iva lă e tc . Ia tă t ipu r i le de com pleme n te c i r c ums ta n ţ i a l e ma i impor t a n te , s e l e c t a t e după c r i t e r i i s e ma n t i c e :a) comp lementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre gio rni —Voi fi la tine peste trei zile ; O ra siamo contenti — A c um s în t e m m u l ţ u m iţ i ; b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov —Se vor în t î ln i la Braşov; c ) complementul circumstanţial de mod: Sisentiva p iù t r a n qu i l l a — S e s imţea ma i l in i ş t i t ă , Devi agire con caute laperché è sensibile — Tr e bu ie să ac ţ ionezi cu precauţ ie pentru că e sensib i lă : d ) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparareper g li e sam i — Toţ i t r ebu ie să vă p regă t i ţ i pe n t ru exam ene ; e) complemen tul circumstanţial de cauză: Ma rina trem ava dal f reddo — M arina

243



t re m ur a de f r ig ; f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostantela malattia, è venuto al lavoro — Cu toată boala (deş i era bolnav) a veni tla lucru ; g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questoaffare non finirà bene — După mine (părerea mea) t reaba as ta n -o săsfîrşească bine. D. Complementul de agent se deoseb eşte de to a te celelal tet ipùr i de complemente în sensu l că aces ta apare doar în propozi ţ i i le cu

verbu l l a d ia teza pas ivă reprezen t înd sub iec tu l log ic a l ac ţ iun i i : Silvanaè stata colpita da una pietra — Silvana a fos t lov i t ă de o p ia t ră .

Propoziţii subordonate explicite şi implicite(Proposizioni subordinate esplicite ed implicite)

§ 195 Carac ter i s t i c l imbi i i t a l i ene es te fap tu l că a tunci c înd pre

dicatul se af lă la un mod personal ( indicat iv , conjunct iv , condi ţ ional ,i m p e r a t i v ) propoziţia es te numi tă , d in punct de vedere fo rmal , explicită:Dichiara ehe lui è innocente — Declară că e l e nev inovat ; Quandol'automobile s i fermò, Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a opri tmaşina, Giorgio a apăru t l a fe reas t ră ; Mentre uscivo vidi la mia nipotina— Tocm ai c înd i eşeam, a m văz u t -o pe nepoţ ica m ea .

Dacă însă predicatul se af lă la un mod nepersonal (gerunziu , par t i c ipiu , inf in i t iv) a tunci propoziţia es t e numi t ă implicită: Dichiara diessere innocente — Declară că es te ne v ino va t ; Al fermarsi dell'auto

mobile,Giorgio si affacciò alla finestra — La o pri rea m aşini i (c înd s-a

opri t maşina) , Giorgio a ap ă r u t l a fe reas t ră ;Uscendo, vidi la mia nipotina —La ieş i re (pe cînd ieşeam), am văzut-o pe nepoţ ica mea. In general , propozi ţ ii le „ im pl ici te" po t fi t ra ns fo rm ate în propo zi ţ i i „ex pl ici te" , adicăverb ul af la t la un mo d neperso nal po ate fi t r ec u t la un m od ş i la un t im pper sona l i n t rodu s de o con j unc ţi e sub o rdon a t oa re s au de un p ron um ere la t iv . De exemplu , p ropozi ţ i a impl ic i t ă Consumato tutto il denaro,tornò a casa — O dată chel tu i ţ i to ţ i bani i , s -à în tors acasă — poate f it rans formată în t r -o p ropozi ţ i e exp l ic i t ă as t fe l : Dopo che ebbe consumatotutto il denaro, tornò a casa — După ce a chel tu i t to ţ i bani i , s -a în tors

acasă . De re ţ inu t că p ropozi ţ i i l e subordonate impl ic i t e capătă denumirea după con juncţ i i l e in t roduse în t rans formarea p ropozi ţ i e i exp l ic i t e :Spinto dalla f ame , Vuomo afferò il pane — î m pi ns de foame , omu l aînş făca t p î inea -* Poiché era spinto dalla fame, Vuomo afferò il pane —Deoarece era împins de foame, omnl a înşfăcat p î inea. Poiché fiindo conjuncţ ie cauzală , propozi ţ ia impl ici tă va f i to t cauzală .



FRAZA(IL PERIODO)

§ 196 Ca şi în l imba română propozi ţ i i le unei fraze se pot af laîn rapor t de coordonare sau de subordonare.

§ 197 A. Fraza p r in coordonare poa te f i a l că tu i t ă : 1. pr in juxtapunere: Venni, vidi, vinsi — Am ven i t , a m văz u t , am înv ins ; 2. pr incoordonare copulativă: Non so nulla e non voglio sape rne — Nu şt iunimic despre as ta ş i n ic i nu vreau să ş t iu ; 3. pr in coordonare adversativă:Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să înv ă ţ ,dar n-am găsi t t imp ca s-o fac ; 4. pr in coordonare concluzivă: Nevica,dunque prenderemo la slitta — Ninge , dec i o să luăm sania .

în t r -o f rază po t ex i s t a :— propo z i ţ ia p r inc ipa lă— un a sau m a i mu l t e p ropoz i ţ ii coord ona te cu p r inc ipa la— un a sau ma i m ul t e p ropoz i ţ i i sub ord on a te

Exemplu :Monica è giunta solo adesso, perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno —Monica a a ju î i s doar acum, pent ru că s-a t rezi t t î rz iu şi a pierdut t renul .

Spre a vedea rapor tu l în care se a f lă f raza de mai sus putem aveau r m ă t o a r e a i m a g i n e r e p r e z e n t a t ă î n t r - o s c h e m ă g r a f i c ă :

Propozi ţ ie pr incipală

Monica è giunta solo adesso

i . iperché si è svegliata tardi Coordonare ed ha perso il treno

î ÎSubordonată de grad I Subordona tă de grad I

Al t e exemple de i l us t ra re a r apor tu lu i d in t re p ropoz i ţ i i :M olti si rifugiavano su per i monti— ì p . .M ulţ i se re fugiau sus în m un ţ i J ~* Pr in c ipa la

e vi portavano la loro roba — Ì Pr inc ipa lă , coordona tă cu

şi-şi du cea u cu ei cala balîc ul J ~* cea din tîi

24 5



per poterla conservare nel miglior modo —ca să-1 po at ă pă s t r a c i t ma i b ine

e per sottrarla, ai nemici —şi ca să-1 ferească de duşmanii

che stavano per arrivare —

care erau pe punctu l de a veni

Non trascurare quella parte della, lingua—Nu negl i ja acea par te a l imbi i

che è fuori d'uso —care es te ieşi tă din uz

perché certe voci ti possono servire, —

pe nt ru că an um ite cu vin te î ţ i pot fo losia dare un vivo effetto ad uno scherzo —să dai un efect colo rat (viu) un ei a ne cd ote

il quale altrimenti riuscirebbe sciapito(De Amicis)

care a l tminter i ar f i l ips i tă de haz.

Su b o rd o n a t ă d e g rad I

Su bor don ată de g rad I ,co o rd o n a t ă cu p reced en t a

Su b o rd o n a t ă d e g rad II

Pr inc ipa lă

Subordonată de g rad I

Su b o rd o n a t ă d e g rad I I

Su b o rd o n a t ă d e g rad III

Su b o rd o n a t ă d e g rad IV

§ 198 B. Fraza pr in subordonare es te fo rmată d in t r -o p ropoz i ţ i e

regentă sau pr incipală , a lcătu i tă la r îndul e i d in subiect , predicat , unulsau mai mul te a t r ibu te , unu l sau mai mul te complemente ş i una sau maimul te p ropoz i ţ i i subordonate . Tipur i l e mai f recven te de p ropoz i ţ i i subord o n a t e s î n t : 1. propoziţia subiectivă fo rmată d in verbe impersona le ,ac t ive sau pas ive ca : occorre, bisogna — t reb u i e , e n ece s a r ; conviene —se cuvine, es te op or tun ; sembra — p a r e ; si dice — se zice ; si narra —s e p o v e s t e ş t e ; si crede — se crede, sau d in pr edic ate nom inale c a: èbene — e b ine ; è necessario — e necesar , t reb u ie ; è evidente — es t ee v i d e n t ; è chiaro — e c l a r ; è difficile — este greu , e tc . , in t ro du se deco n ju n c ţ i a che -f- m odu l indic at iv , conju nct iv sau cond i ţ ional pe ntr upropozi ţ i i le expl ic i te ş i de che -\- mo dur i le nepersona le p re ced a te saunu de prepozi ţ ia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuv inesă mă duc la Timişoara ; E1 chiaro che noi faremmo ciò, se ci si permetesse—• E clar că noi a m face as t a , da că n i s-ar per m ite ; Occorre avere laconscienza pulita — Tre bu ie să ai conş t i in ţa cu ra ta ; Si ritiene di averavuto torto — Se cons ideră că n -a avu t d re p ta te . E1 noto a tutti che haisbagliato — Es te cu noscu t tu tu ro r că a i g reş i t ; Conviene che voi vicomportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă co m po rta ţ i m ai b ine ;.E ' certo che lui non lo sa — E s igur c ă e l hab ar n-are ; Sarebbe tempo

che ci decidessimo — Ar fi t impul ca să ne ho tă r îm. 2. propoziţia predi-

246



calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — V iitoru l este cu m mi-1 face u ; L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţ ia lu l es te să-1 pui la t reabă.3. propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu —Ipoteş t i es te local i ta tea unde s -a n ăs cu t Em in es cu . 4. propoziţia, completivă directă se formează cu aju torul verbelor narrare — a povesti ; affermare — a a f i r m a ; dire — a zice , a s pu ne ; riferire — a re la ta , promettere

a p ro m i t e : giurare — a ju ra ; confessare — a m ă r tu r i s i ; rispóndere —a r ă s p u n d e ; stimare — a aprecia ; giudicare — a jude ca, a aprecia ;reputare — a cons idera , a c re de ; ritenere — a socot i, a con side ra; crederea crede ; sospettare — a bănu i ; sentire — a auzi ; udire — a auzi ; capire —a înţelege ; sapere — a afla, ignorare — a nu avea l iabar ; comprendere —a înţele ge : ricordare — a-şi am inti ; dimenticare — a u i t a ; vedere — av ed ea ; volere — a vo i /a v re a ; desiderare — a dori ; proibire — a in terzice :vietare — a in terzice ,' a nu p er m it e; stabilire — a s t ab i l i ; impedire — aîmpied ica e tc . in t rod use de con junc ţ ia che + modul indicat iv sau con

junct iv pentru propozi ţ i i le expl ic i te ş i de prepozi ţ ia di ( în cea mai marepa rte d in cazuri ) -f- un m od ne perso nal pe ntr u propozi ţ i i le im pl ic i te :Affermo che questo film è interessante — A firm că acest f i lm este interesant ; Vedo che questa casa è ben t en u t a — Văd că aceas tă casă es te b ineî n t r e ţ i n u t ă : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro —Credeam că Iu l i ana nu poa te să -ş i t e rm ine t r ea ba l a t im p ; Esigo chelui chieda perdono — Pr et in d ca e l să-şi ceară i e r t ar e; Sosteneva divolermi accompagnare — Susţ in ea că vrea să m ă însoţeasc ă ; Confessodi aver risposto con una bugia — M ărtu r isesc că am răsp uns p r in t r -om in c iu n ă : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A am en in ţ a t că se

v a r ă z b u n a : Giuro di aver detto la verità — Ju r că am spus ade văru l(vezi şi § 142 A ; 195). 5.propoziţia comp letivă indirectă: Costa proprioquanto ha detto lui — Co stă e xa ct ci t a sp us el ; Mi rivolgo a chiunquevoglia darm i retta — Mă adres ez oricui vre a să m ă as cu lte (vezi şi § 142 B ).6. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis, Renatosi è slogato un braccio — In t imp ce juca t en i s , Rena to ş i -a luxa t un b r a ţ(vezi şi § 204 ). 7. propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giuseppe vada, è sempre bene accolto — Oriu nde se duce Giuseppe , es teîn to td ea un a b ine pr im i t (vez i şi § 210). 8. propoziţia circumstanţială

cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — E aplîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi ş i §205). 9. propo ziţia finală:Combatterono, affinché la giustizia trionfasse — Au lu p t a t ca să t r iumfedreptatea (vezi ş i § 206). 10. propoziţia circum stanţială concesivă: Benchéfosse avvertito del pericolo, lui prosegui la corsa — Deşi fusese av ert iza tdespre pericol , el ş i-a continuat cursa (vezi ş i §208). 11. propo ziţia circumstanţială consecutivă: Era cosi comm ossa che n on riusciva a dire nulla —E ra a t ì t de em oţi on ată încî t nu reuşe a să spu nă n imic. (Vezi şi § 207).12.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mihai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi ş i § 211). 13. propoziţia

247



circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto megl io di come«redevo — Am făcut lucr are a scr isă m ai bine decî t c red eam (vezişi § 209). 14. propoziţia circumstanţială condiţională: Se di ra i la ver i tà ,non ti punirò — Dacă a i sa spui adevărul , n-am să te pedepsesc; Sepiovesse prenderei Vom brello — Daca ar ploua aş lua umbrela ; Se fossepiù gent i le , sarebbe più simpatico — D acă ar fi m ai am ab il , ar fi m ai sim

pat ie ; Se non mi vedessi , non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi , să nufii ing r i jora t (ă ) / (nu -m i du ce gr i ja), (vezi ş i § 20 2 ; 1 75 ; 2 1 3 ; 214) . 15. propoziţia circumstanţială limitativă: l ' e r quanto io sappia , nessuna decisioneè stata ancora presa — După cî te şt iu eu, n-a fost încă luată nici o hotărâre(vezi şi § 141 De). 16. Propo ziţii interogative indirecte: Non so ehe cosapensi di me — Nu şt iu (nu am idee) ce gîndeşt i desp re m in e ; Dimmichi ha pa r l a to — Spune-mi c ine a vorb i t ; Dubito se s ia vero — Mă îndoiesc că este adevăra t ; Sono in dubbio se ver rò do m ani o no — Stau l aînd oială dac ă o să vin m îine sau n u ; Non so chi partirà — Nu şt iu c ine

va p leca; Desidero sapere

che cosa tu abb ia fat to — Do resc să şt iu ce aifăcu t tu . Ti chiedevo se saresti andato — Te în t re ba m dacă t e -a i fi dus{vezi şi § 177 ; 202). 17 Propoziţii relative: Rossini, che fu un celebrec ompos i t o r e , aveva ... — Rossini , care a fost u n co m po zi tor ce lebru ,avea . . . Colui i l quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela ca re spu neminciuni ar t rebui să- i f ie ruşine .

NOTĂPropoziţ i i le relative au aceeaşi valoare cu cea a al tor propoziţ i i subordonate

şi în acest caz. acestea se numesc propoziţii relative aparente. De exemplu: relative•cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că)

aţi c îş t igat ; relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio— I-am vă zu t pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la biro u; relative finale: Homandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care(pentru ca) să te întrebe cînd vii ; relative consecutive: Tu. non sei una (tal) donn a,«he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) săse emoţioneze; relative concesive: Tu, che (sebbene) lo potevi, non l'fiai aiutata —Tu care (deşi) puteai s-o faci, nu ai ajutat-o ; relative condiţionale: Ohi (se uno) lapensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece.

CONCORDANŢA TIMPURILOR

§ 199 Ti m pu l ve rbu l u i d in subo rdon a t ă de p i nde de t i mpu l ve rbu l u id in propoz i ţ i a p r inc ipa lă (numi ta ş i r egentă ) ş i de rapor tu l în ca resub ord on a ta se găseş te fa ţ ă de reg en tă : rap or t de s im ul tan e i t a t e , dea n t e r i o r i t a t e sa u de pos t e r i t a t e . Expr i ma re a r a po r t u l u i de pos t e r i t a t efa ţă de un t imp t recu t e s t e spec i f i că l imbi i i t a l i ene , condi ţ iona lu l pe r fec tt r a d u e î n d u - s e î n l i m b a r o m â n ă p r i n v i i t o r : Mi ha detto che sarebbeve nu to — Mi-a spus că o să vin ă . Cînd în re ge nt ă verb ul este la perfec tul

compus , pen t ru ac ţ iunea s imul tana poa te f i fo los i t ş i p rezen tu l ind ica t iv :Ho saputo che v iene — Am af la t că v ine . Normele concorda nţe i t im pu r i -

248



lo r pe ca re l e p reze n tăm în schemele u r m ăto a re au , în genera l , un ca rac te ror ienta t iv ş i prez intă cazur i le ce le mai f recvente . De exemplu, se ş t iecă după conjuncţ i i le anche se — chiar dacă , come se — ca şi cum ,quasi (che) — m ai (că) , ap ro ap e (că) e t c , es te fo los it mo dul con jun ct ivas t fe l : congiuntivo imperfetto dacă ac ţ iunea es te s imul tană cu cea d inr e g e n t ă (Non giungerai alle sei, anche se partissi subito — Nu vei a junge

la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat) , sau congiuntivotrapassato pen t ru ac ţ iunea an te r ioa ră ce le i d in regen tă (Domandava atutti come se fossero s tat i stranieri — î i în t reba pe to ţ i ca ş i cum ar f ifos t n iş te s t ră in i ) .

NOTĂ

în limba actuală, de multe ori aceste norme sînt încălcate, mai cu seamă înliteratură, în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite.

Concordanţa timpurilor la modul indicativ

I

§ 200

Dacă în propoziţiaprincipală există

i

Presente indicativosau

Passato prossimo

Pentru în propoziţia se-actiunea cundară se foloseşte

| |

1. S i mu l t a n ă — Presente ind ica t ivo

(a) Passato prossimob) Passato remotoe) Trapassato prossimo

3. Pos te r ioa ră — Futuro

Exemple :

Io dico — Eu z ie(sau)

Io ho detto — Eu amzis

(1.

2.

— che mio figlio arriva oggi — că bă ia tu l / fec iorul meu vine az i .

— a) che mio figlio è arrivato ieri —că bă ia tu l meu a veni t ie r i .— b) che mio figlio arrivò tre giorni

fa — că bă ia tu l meu a ven i t acumtrei zi le .

— e) che mio figlio era arrivato giàmolto stanco — ca bă ia tu l m eu ven i sedeja foar te obos i t .

— che mio figlio verrà domani — că

bă ia tu l meu o să v ină mî ine .

249



ItalianăComparaţi

Presentesau

Passatoprossimo

P re se n t e Prezent— a) Pa ssa to pross . sau— b) P a ssa t o r e m . Perfect

— e) Trap . p ross . compus- F u t u r o

Română

1. — Prez ent2. i —a) Per fec t compus

\ —b) Mai m ul t ca

per fec t— Vii tor

Dacă în propoziţiaprincipala există

lImperfetto

sauPassato remoto

sauTrapassato prossimo

Exemple :

Io diceco — Eu z iceam(sau)

Io ho detto — E u a mzis

(sau)

Io dissi — E u zisei(sau)Io avevo detto — E u

zisesem

Italiană

I IPentruacţiunea

l

1 . S i mu l t a nă

2. A n t e r i o a r ă3. P os t e r i oa ră

In propoziţia se c unda răse foloseşte

i

— Imperfetto

— Trapassalo prossimo— Condizionale passato

1. — che mio figlio arrivava stanco — c ă bă i a t u lmeu venea /a ven i t obos i t .

2 . — che mio figlio era arrivato stanco — că

bă ia tu l meu veni se obos i t .3 . — che mio figlio sarrebe arrivato stancobăia tul meu o să vină obosi t

ca

Comparaţi

Română

Imperfetto

(sau)Passatoprossimo

(sau)Passato remoto

(sau)Trapassato

prossimo

1.

2.

3.

— I m p e r f e t t o

— T r a p a s s a t opross imo

— Condiz ionalepa ssa t o

Imperfect

(sau)Perfectcompus

(sau)Perfectsimplu

(sau)Mai multca perfect

1

12.

3.

— a ) Impe r f e c t

sau— b) Per fec t compus

— Mai m ul t caper fec t

— Viitor

250



NOTĂ

Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre timpurile trecute din propoziţia principală.

I I I

Dacă în propoziţiapr inc ipa lă există

l

Futuro

Pentruacţiunea

i

In propoziţia secundarăse foloseşte

i

{

, 3 . Pos te r ioa ră

' 1 . S im ul tan ă

2. A n t e r i o a r ă

—a) P resen te— b ) F u tu r o— a) F u tu r o an t e r io r e

.—b) Passato pross imo— F u t u r o

Exemple :

Io dirò — Eu o

să spun

2.

— a) che tu vieni entro la settimana — că tuvii în curs*ul săptămînii

— b) che tu verrai entro la settimana — că tu osă v i i în cursu l săp tămîni i .

— a) che tu sara i s ta ta già arrivata — că tuvei f i venit deja.

— b) che tu sei già ar r iva ta — că t u a i ven i tde ja .3. ' — che tu ar r ivera i fra due giorni — că t u o să

vii peste două zile.

F u t u r o

2.

3.

NOTA

Italiană

' a) P resen teb ) F u tu r o

F u t u r o a n t .b ) Pass , p ross .F u t u r o

Comparaţi

Vii to r

Română

' • { a) P rezen tb) Viitor

f a) Vi i to r an ter i or\ b) Per fec t compus

3. Vii to r

Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus.

25 1



C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r l a m o d u l c o n j u n c t i v§ 2 0 1


i

Presente indicativo | 2 . Ante r ioa ră

3. P os t e r i oa reassato prossimo

Exemple :

Io non dico — E unu zic

(sau)Io non ho detto —Eu n-am zis

Pentruacţiunea

' i

1. S i m u l t a n ă

In propoziţia se c unda răse. foloseşte

- P rese n te cong iunt ivo- a) Co ngiunt ivo pas sa to- b ) Con giunt ivo imp er fe t to- e) Congiuntivo t rap ass a to- F u t u r o

2.

che tu abbia torto — că tu n-a i d re p ta te ,'—a) che tu abbia av uto torto — că tu n-a i a vu t

d r e p t a t e .

— b) che tu avessi torto — că tu nu avea i d r ep ta te ,— e) che tu avessi avu to torto — că tu nu avuseşid r e p t a t e .

- che tu a v ra i torto — că tu n-o să a i d rep ta te .

Comparaţi

Italiana

1

Presenteindicativo(sau)Passatoprossimo

2.

Congiuntivop r e s e n t e

— a) Cong.pa ssa t o

— b) Cong.i mpe r f e t t o

— e) Cong .t r a p a s s a t o

— F u t u r o

/ ! •

PrezentPerfectcompus

2.

3.I I


iImperfetto sauPassato prossimo

sauPassato remoto

sauTrapassato prossimo

(sau)Condizionale passato

Pentruacţiunea

i1 . S i mu l t a nă

Română

- Ind . p rez .

—a) Perfec tc o m p u s—b) Imper fec t—c) Mai mul t

ca perfec t

Vi i to r

secundarăn propoziţiase foloseşte

. l

Congiunt ivo imper fe t to

2. A nt e r i oa ră — Cong i un ti vo t r a pa ssa t o

3. Pos te r ioa ră — Condiz iona le pass a to

252



Exemple

Eu

Io non dicevo — E unu ziceam

(sau)Io non ho detto

n-am zis(sau)

Io non dissi — E unu zisei

(sau)Io non avevo detto -Eu nu zisese

1. che lui avesse torto — că el nu avea d r ep ta t e

2. che lui avesse avuto torto — că e l nu a av u t /n u av u s e s e d r ep t a t e .

3. che lui avrebbe avuto torto — că el nu vaav ea d r ep t a t e /n - o să a ib ă d r e p t a t e .

Comparaţi

Italiană Română

Imperfetto(sau)

Passato prossimo

(sau)Passato

remoto(sau)

Trapassatoprossimo

1.

2.

3.

Cong iun t ivoim p e r f e t t o

Cong iun t ivot r a p a s s a t o

Condizionalep as s a to

Imperfectsau

Perfectcompus

sauPerfect

simplusauMai mult

1.

2 . ,

3.

I m p e r f e c t

a) Per fectc o m p u s

b) Mai mult

ca per fect

Vi i to rca perfect

NOTĂTimpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric.Propoziţiile secundare sînt completive directe.

I I IDacă in propoziţiaprincipală există

i

Futurosau

Futuro anteriore

t 1.

2.

. 3 .

Pentruacţiunea

iS i m u l t a n ă

A n te r io a r ă

Pos te r ioară

în propoziţia secundarăse foloseşte

i— Cong iun t ivo p resen te

{ a) Cong iun t ivo passa to

b) Condizionale passato— Cond iz iona le p res en te253



Exemple

Temerò mollo —

Tare o să mă tem

1. che tu lo faccia — că tu o să faci astaa) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut

asta

b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fifăcut asta3. che tu lo faresti — că tu ai să faci as ta

Comparaţi

Futuro

Italiana1. Congiuntivo

presentef a) Congiuntivo

passatob) Condizionalepassato

'

\

Condizionalepresente

Viitor

sauViitoranterior(rar)

Română1. Viitor

• a) Perfectn compus

~" ' b) CondiţionaB\ l perfect

3. Viitor

Concordanţa timpurilor în propoziţi i le interogative indirecte

(Se non cond iz iona le )§ 202


l

Presente indicativo(forma negativă)

2.

3.

Pentruacţiunea

i4-

Simultană

Anterioară

Posterioară

în propoziţia secundarăse foloseşte

l— Congiuntivo presente

/ a) Congiuntivo imperfetto| b) Congiuntivo passatol e) Congiuntivo trapas sato-

— Futuro

Exemple :

Non so — Nu stiu

1. se venga — dacă vinej a) se venisse — dacă a venit

2. \ b) se sia venuto — dacă a venitI e) se fosse venuto — dacă a venit3. — se verrà — dacă o să vină

254



Presenteindicativo

(negat ivo)

Comparati

Italiana

1. Gong. pres.

2. Coo n g . J

3. F u t u r o

i m p e r .

pass .t r a p a s s .

Prezentindicativ

forma neg a t i v ă )

Română

1 . Ind ica t iv p rezen t

2. Per fec t compus

3. Vii to r

Dacă In propoziţiapr inc ipa lă există

i

Imperfetto indicativo(negat ivo) l 3.

I I

Pentruacţiunea

i1 . S imul tană

A n t e r i o a răPos te r ioa ră

In propoziţia secundarăse foloseşte

— Congiun t ivo im per fe t to— C o n g i u nt iv o t r a p a s s a t o— Condiz ionale p ass a to

Exemple:

Non sapevoNu s t iam

1. se Renato colesse questo — dacă R ena to vo iaa c e a s t a .

2. se Renato fosse venuto — dacă Renato a veni t /venise .

3. se Renato sa rebbe venu to — dacă Re na to vaveni (o să vină).

Comparaţi;.»

v

Imperfettoindicativo(negat ivo)

/

Dacă In propr inc ipa lă ex

^ .

Futuro(negat ivo)

Italiana

1. Cong. imperf.

2. Con. t rapas s .

3. Condiz . pass .

Imperfectindicativ(la forma negat ivă )

I l ipoziţia Pentruistă acţiunea

' ì

•

• 1. S i m u l t a n ă2. A n t e r i o a ră

înse fc

— Fu t i— F u t if a) I

3. Pos te r ioa ră 1

Română

1 . Imper fec t ind ica t iv

a) Perfec t com pu s2. b) Mai mul t ca per

fect3. Vii to r

propoziţia s e c u n d a răiloseste

i 'aroaro anter iore'assa to pross imo

b) Con giunt ivo pas sa to

255



Exemple:

Non mi chiederà —N-o să m ă În t rebe

C 1. se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să teîn torc i l a t imp

2. se tu sarai ritornato in tempo — da c ă t u t evei f i întors la t imp

!

se tu sei ritornato in tempo — da c ă t u t e -a iî n to r s l a t impse tu sia ritornato in tempo — da c ă tu t e -a iî n to r s l a t imp

Italiană

Futuro

(nega t ivo)

Comparaţi

1. F u t u r o

2. F u t u r o a n t e r i o r ea ) Passa to

pross imob) Congiunt ivo

pa ssa to

Viitor

( la formane ga t ivă )

Română

1. Vii tor

2. Vii tora n t e r io r

3. Perfec tc o m p u s

§ 203

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r î n p r o p o z i ţ i il e c i r c u m s t a n ţ i a l e

P R O P O Z I Ţ I I T E M P O R A L E

§ 204 A. Pe n t ru a c ţ i une simultană pot f i fo los i te următoare le modur i ş i cons t ruc ţ i i :

1. Modul indicativ: Non appena mi ha v i s to , se Ve data a gambe —îndată ce m-a văzut a rupt -o la fugă ; Appena arrivo, ti faccio una telefonata — îndată ce sosesc , î ţ i dau un te lefon ; Vieni quando vuoi — V i noc înd v re i ; Aspettai finché arrivò l'ultimo — A m a ş t e p t a t pînă ce a veni t

u l t i m u l .2. Modul conjunctiv se în t î lneş te mai ra r pent ru o ac ţ iune s imul t a n ă ; po at e fi folosit a tu nc i c înd o ac ţ iun e vi i toa re es te co nsid era tă cafi ind posibi lă , după conjuncţ i i le appenu, non appena — î n d a t ă c e ,quando — c înd: Non appena tu guar i sca partiremo per la montagna —De înda tă ce te însănă toşeş t i , vom pleca la munte ; Io verrò quando tuvoglia — E u a m să vin c înd vr ei tu ; Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo —A m să aş tep t p înă ce va veni u l t imul .

3. Modul gerunziu — C a m m i n a n d o, gli parlava e ogni tanto si fer

mava, — In t imp ce mergeau, î i vorbea ş i uneori se oprea în loc .4. Cons t ruc ţ i a in - f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stavamale — Pe c înd îi vo rbea m , am bă ga t de seam ă că se s im ţea rău .



B . P e n t r u a c ţ i u n e anterioară se po t fo los i u rmătoare le modur i ş icon s t ruc ţ i i :

1. Modul indicativ: Io sto qui f inché vogl io — Eu s tau a ici p înăcînd (o să) vreau eu ; Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşip i n a c ìnd nu- ţ i spun eu ; Rimasi li f inché Lu isa venne — Am răm as acolopina ce a veni t Luiza .

2. Modul conjunctiv: Torno a casa pr im a che com inci la p ioggia —Mă în to rc acasă m ai îna in te de a începe p loa ia ; Io sto qui f inché tu venga—Eu stau aici pînă ce vii tu ; Rimasi lì f inché lui venisse — A m r ă m a sacolo pînă ce a venit el .

3 . C on struc ţ ia pr im a d i -f- in f in i t iv : P r im a d i venire , scrivimi omandami un telegramma — Mai în ain te de a veni scr ie-mi sau t r im ite -m io t e l e g r a m ă .

C . P en t r u ac ţ i u n e posterioară î n t î l n im :1. C on stru cţia dopo che -f- m od ul ind ica tiv: Dopo che lav oro , mi

riposo — Du pă ce m unc esc , m ă od ihnesc ; Dopo che lo ebbe gu arda tob e n e , non parlò più — După ce 1-a pr iv i t cu a ten ţ ie , nu a mai vorb i t .2. Cons t ruc ţ ia dopo + modu l in f in i t iv per fec t : Dopo aver mang ia to

i fungh i , si sentirono male — După ce au mìncat c iuperci le , s-au s im ţ i tr ău ; Dopo aver cammina to un be l po ' , ci sedemmo su una panchina —După ce am mers des tu l de mu l t , ne -am aşeza t pe o bancă .

3. Co ns t ruc ţ ia dopo - f pa r t i c ip iu l pe r fec t : Dopo m an g ia to , vadosempre a dormire — D u p ă ce m an in e , m ă d u c î n to td eau n a l a cu l ca r e .

P R O P O Z I Ţ I I C A U Z A L E

§ 205 1. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scr ivi —Sî nt em îng r i jo ra ţ i pe n t ru că nu ne scri i ; Voglio sapere perché l ' ha icom pra to — Vreau să ş t iu de ce l -a i cu m pă ra t ; GlieVho detto p e r ch éè cosa che lo r igu ard a — l-am spus-o pe nt ru că e o ches t iune care- Ip r iv eş t e pe e l ; Ce ne siamo andati perché non c ' e ra nessun o — Am p leca tpen t ru că nu e ra n imen i .

NOTĂConjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţiaprincipală se af lă înaintea propoziţ iei cauzale. Dacă propoziţ ia cauzală este plasatăînaintea propoziţiei principale, atunci sînt folosite conjuncţiile poiché, dato che, vistoche, siccome — deoarece, in t rudi : Poiché non c 'era nessuno, ce ne siamo andati —în t rucî t nu era n imeni , am plecat .

2. Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché po t r e i d iment ica rm ene — Te rog sa -mi adu c i am in te , pe n t ru că s -a r pu te a său i t (de lucru l aces ta) ; Non glieVho detto perché gl i sarebbe d isp iaciu to —

Nu i-am spus-o pentru că s -ar f i supărat .

257



3. Modul gerunziu — Essendo ta rd i , non volle uscire — î n t r u c î te ra t î rz iu , nu a v ru t să i asă (d in casă) ; Essendo pa r t i to R en at o , partirono tutti — pe nt r u că a p leca t Re nato , au p leca t ţo t i .

4. Modul participiu — Preo ccu pato p er i i s i lenzio , gli scrissi subito —Fiind îng r i jo ra t d in p r ic ina t ăcer i i , i-am- scri s în d a t ă ; Pa r t i t a L au ra ,partirono tutti— Deoarece a p leca t Laura , au p leca t to ţ i .

5. Construcţia per -f- infinitiv — Fu condannato all'ergastolo p e raver ucc i so un a donna — A fos t con da m na t l a înch i soare pe v ia ţă pe n t r ucă a omorî t o femeie ; / bambini furono sgridati per non ave r man t enu t ola pro m essa — Copiii au fost ce r ta ţ i pe nt ru că nu s-au ţ in u t de p rom is iune .

P R O P O Z I Ţ I I F I N A L E

§ 206 1. Modul conjunctiv: GlieVho detto perc hé ci pensasse bene —l-a m spus a s ta ca să se g înde ască bine ; Ha dato le dimissioni p e r c h éi l suo pa r t i to non s ia dan neg giato — Şi-a dat dem is ia pe ntr u ca pa r t id ulsău să nu f i e păgubi t ; Si batteva aff inché la g ius t iz ia t r ionfasse — Lupta(pen t ru ) ca d rep t a t ea s ă t r i umfe .

2. Construcţia per + infini t iv — Parlava per difendere i l proprioin ter resse — V orbe a spre a -şi ap ăr a p rop r iu l in te res ; Mi preparai persos tenere bene g l i esam i — M-am pre gă t i t ca să-mi sus ţ in exam enelecu succes .

3. C ons truc ţ i i cu form ulele al f ine di , al lo scopo di + infini t iv :Tramavano a l fine d i ma nda re in rov in a quell a famig l ia — Tr ăg eausfori le ca să ruineze (cu scopul de a ruina) famil ia aceea.

P R O P O Z I Ţ I I C O N S E C U T I V E

§ 207 1. Modul indicativ: Ho corso tanto, che mi manca i l f ia to —Am fug i t a t i t a , înc î t ab ia mai po t resp i ra ; Era tanto bella che tu t t i l aa m m i r a v a n o — E r a a t ì t d e f rumoa să în c î t to ţ i o ad m irau ; Tanto fece,

che lo con vinse — A făcu t ce a făc ut că 1-a co nv ins.2. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn 'd consecinţa este posibi lă dar nurea l i za tă în mod ob l iga tor iu ) : Farò in modo che tu t to s ia p ro n to — Voiface as t fel încî t to tul să fie ga ta ; Gli parlerò in maniera che mi capisca —A m să- i vorbesc în aşa fel încî t să mă în ţeleagă.

3. Modul condiţional: £" così cattivo che , quando parla, lo picch ierei —Es te a t î t de r ău î nc î t , a t unc i c î nd vo rbeş t e , l -a ş b a t e ; Era cosicoraggioso che non avrebbe av u to pau ra d i n ien te — E ra at ì t de cura josîncît nu i-ar fi fost fr ică de nimic.

4. Construcţia da + inf in i t iv : Era così brutto da f a r pa u ra — E raa t ì t de u r î t înc î t t e î n spă i mî n t a ; ( f ami l i a r ) E ì così cattivo da prender loa schiaffi — E ste a t î t de rău că -ţ i vine să-1 iei la p al m e.



P R O P O Z I Ţ I I C O N C E S I V E

§ 208 1. Modul conjunctiv: Bench é La ura non vedesse Re na to da an ni ,lo riconobbe subito — Deşi L au ra nu 1-a vă zu t pe R en ato de (mai) m ul t ian i , 1-a recunoscut imedia t ; Sebbene tu s ia s tanco, proseguirai il lavoro —-Deşi tu eşt i obosi t , ve i cont inua să munceşt i ; Nonostante che tut t i g l is i ano cont ro , tiene ancora in pugno la situazione — Cu to a te că-i s întto ţ i împot r ivă , ţ ine s i tua ţ i a b ine în mînă .

2. Construcţia pu r -f- ger un ziu : Pu r avend o lavo ra to ta nt o, nonmi sento stanco — Deşi am luc ra t a t î t a , nu mă s imt obos i t ; Pur essendoinfe r ior i d i numero , ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori canumă r , a u ob ţ i nu t v i c t o r i a ; Non lo ha riconosciuto, pur avendolo vis toier i — Nu 1-a recunoscut , cu toate că î l văzuse ier i .

P R O P O Z I Ţ I I C O M P A R A T I V E

§ 209 1. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non erom ai s ta to — Sînt a t î t de fer ic i t , cum n-am m ai fost n i c i oda t ă ; Francofa (così) com e gl i dico io — Fr an co face cu m î i zic eu ; Si è comportatopeggio d i come pensavamo noi — S-a compor ta t ma i rău dec î t am c rezu tnoi ; Mia sorella è più giovane di qua nto lo sono io — Sora m ea e s te m ait înără decî t (s înt eu) mine .

2. Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi u n fan tasm a — Măpr i ve a de pa rc ă e r a m o f a n t omă ; La mia auto è meno veloce di quantos ia (n on s ia ) Sicura — M aşina m ea nu es te to t a t î t de rapidă pe c i t es te

de s igură ; Si è comportato peggio di qu anto (com e) pensass imo — S-ac o m p o r t a t m a i rău decî t am crezut noi .3. Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avr em m o

pensa to — S-a co m po r ta t m a i rău decî t am fi crezut noi .

P R O P O Z I Ţ I I C I R C U M S T A N Ţ I A L E D E L O C

§ 210 1. mod ul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na

scos to — Mă opr i i p înă l a u rm ă acolo und e se ascunsese E rne s t ; Visitaila casa nel la quale i mie i no nn i abi taron o per ol tre se t t an t 'an ni — Amvizi ta t casa în care bunic i i mei au locui t t imp de peste şaptezeci de ani .

2. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dov unq ue tu vada — Am să- ţ if iu aproape or iunde t e -a i duce ; In qua l s i as i pos to vada Monica , saràsempre bene accolta — în or ice loc se va duce Monica , va f i în totdeaunab i ne p r i mi t ă .

3. Modul infinitiv, pent ru propoz i ţ i i l e impl ic i t e : Non so dovecercare i bambini — Nu şt iu u nd e să-i ca ut pe copi i .

259



P R O P O Z I Ţ I I M O D A L E

§ 211 1. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai det to — Amfăcut aşa cum mi-a i spus ; Abbiamo eseguito Vordine come s ta scr i t to —Am execu ta t o rd inu l (aşa) cum es te scr i s .

2. Modul conjunctiv: Mi guarda com e se non m i conoscesse — Măpr iveş te ca ş i cum nu m-ar cunoaş te ; Non vorrei abitare da loro c o m u n q u e

vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar t răi ; Mi portava rancorequ asi l 'avessi offeso — îm i p u rt a pică ca şi cu m l-aş fi j ign it ; E i partitasenza che lo d icesse a nessu no — A p leca t fă ră să spun ă n im ăn ui .

3. Modul gerunziu: Lucia mi guardava sor ridendo — Lucia m ăpr ivea sur îz înd ; Stud iando si impara — St ud i i nd se î nva ţ ă .

4. Construcţia senza + inf in i t iv : -E" partito senza sa lu tare — A p l eca tfără să salute ; Ti ho offeso senza voler lo — Te -am j ign i t fără să vre au .

P R O P O Z I Ţ I I R E L A T I V E§ 212 Prop ozi ţ i i le re la t ive pot fi îm pă rţ i te în rela t ive prop riu-zise

şi relat ive cu valori specifice (cauzale, f inale, consecutive, concesive,condi ţ iona le , f ina le , compara t ive e tc ) . In funcţ i e de ro lu l pe care aces tevalori î l au în frază este folosi t ş i modul cu care acestea se construiesc.Astfel , propozi ţ i i le re lat ive propriu-zise precum ş i acelea avînd o funcţ iecauza l ă , l oca l ă , t empora l ă i mpun cons t ruc ţ i a cu modu l i nd i ca t i v . Rela t ive le care au o funcţ i e f ina lă sau consecu t ivă cer cons t ruc ţ i a cu modul

c o n j u n c t i v ; ce le compara t ive sau condi ţ iona le se po t cons t ru i a t i t cum od ul c on jun ct iv cî t şi cu mo dul con di ţ ional conform regul i lor de folos i re a l aces tora. Exemplele de mai jos i lus t rează di fer i te le valor i a lepropozi ţ i i lo r re la t ive p rezen ta te l a toa te modur i l e spec i f i ce .

1. Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avev i p resen ta tola se t t ima na scorsa — L-a m v ăz u t pe p r ie tenu l pe care mi l -a i p r ez en ta ts ă p t ă m î n a t r e c u t ă ; E1 stato trovato un bambino che s i era perduto nelbosco — A fost găs i t u n copi l car e se p ierdu se în p ăd ur e ; Finalmentesi può vedere i l f i lm del quale si è ta n to pa rlat o — în sfîrşi t p o at e fi v ă z u t

(pu tem vedea) f i lmul despre care s -a vorb i t a t î t a ; Beati gli italianiche hanno un c l i ma così m i te — Ferice de i ta l ieni căc i au o c l imă a t î tde b l inda ; Era il tempo in cu i si raccogl ieva l ' uva — E ra t im pu l în carese culegeau s t ruguri i ; Proprio lui, che sa tante cose, non parla — T o c m a iel, ca re ş t i e a t î t ea , nu vo rbeş t e ; Pe r quan t o mi r i gua rda , fai pure — î nceea ce mă priveşte, eşt i l iber (să faci aceasta) ; L'ho incontrato nel bardove prendo sempre i l caffè — L-a m în t î ln i t în baru l în care bea u în to t deauna ca feaua ; Non Vko trovato, m a no n d ubi to che lo t rove rò — Nul-am găsi t , dar s înt s igur că o să-1 găsesc.

2. Modul conjunctiv: Prendo un treno i l quale (che) arrivi al le seid i m at t in o — Iau un t re n c are să a jun gă l a şase d im ine a ţa ; Consegnai

260



la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am p red a t sc r isoarea bă ia tului său ca să i-o ducă ; Chi avesse notizie, è pregato di riferire — Cineşt ie ceva, es te rugat s ă a n u n ţ e ; Chi volesse aiutarmi, sarebbe proprioun angelo — Cine ar vre a să m ă aju te, ar fi u n înge r ; 77 lavoro è riuscitomeglio di quanto sperass i — Tre aba a ieş i t m ai b ine dec î t sp era m ;Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era n imeni care să-i

p o a t ă r ez i s t a ; Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — G au to maş ină ca re să a ibă capac i ta te c i l ind r ică mare .

P R O P O Z I Ţ I I C O N D I Ţ I O N A L E

§ 213 A. Propozi ţ i i le condi ţ ionale po t f i in t roduse cu a ju toru lan u m i to r co n ju n c ţ i i s au l o cu ţ iu n i co n ju n c ţ io n a l e u r m a te d e m o d u lconjunctiv:

1. Qualora — d a c ă : Qualora ci sia qualcosa che non va, telefonami —Dacă e ceva ce nu- i în regulă , te lefonează-mi ; Qualora tu non vengaa tempo, noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Da că tu nu v i i l a t im pn o i n u t e a ş t ep t ăm /n - o s ă t e a ş t ep t ăm ; Qualora lei non sia venutaa tempo, noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a veni t la t imp noin - a m a ş t e p t a t - o .

2. Purché — nu m ai să, cu cond i ţ i a c a : Vengo, purché venganogli altri — Vin , n um ai să v ină si ce i la lţ i .

3. Anche se, se anche, seppure — ch iar d ac ă : Seppure (anche se)me Io chiedesse mia madre, non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama,

nu i -aş spune.NOTĂ

Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è miasorella, non Ie credo — Chiar dac ă este sora me a eu tot nu o cred.

4. A meno che — n u m a i să : Sono d'accordo a presentarvi doma nila lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sì n t deacord să vă p rez in t mî ine lec ţ ia desp re Dan te , numai să nu vă r ăzg înd i ţ i .

5. Nel caso che — în caz că : Nel caso che non venga, farò unapasseggiata — In caz că nu v in e , am să fac o p l im ba re ; Nel caso chenevichi (nevicasse, abbia nevicato) , non usciremo di casa — In caz căn inge (a n ins) , nu vom ieş i d in casă .

NOTĂConstrucţia poate f i real izată şi cu modul indicat iv: Nel caso che nevica, non

usciremo di casa — în caz că ninge, n-o să ieşim din casă.

B . Propoz i ţ i i l e cond i ţ iona le se mai po t a lcă tu i av înd p red ica tu lla modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene,saprai rispondere — Da că ai să te gîn deş ti bin e, ai să ş ti i să ră sp un zi ;

Veduto una volta il modello, lo saprò rifare — D a c ă a m v ă z u t o datămodelul, am să şt iu să-1 fac.

261



SE C O N D I Ţ I O N A L ( P E R I O D U L I P O T E T I C )

§ 214 Es te numele sub ca re es te cunoscută f raza formată d in douăpropoz i ţ i i , una principală (sau regentă, sau — în i t a l i a nă — apodosi),ş i a l ta subordonată condiţională ( sa u —în i t a l i a nă — prqtasi) i n t r o d u s ă

de conjun c ţ ia se — da că : Se tu voless i — Da că tu a i vre a (condi ţ iona la )saremmo amici — a m fi p r i e t e n i ( r e ge n ta ) . F ra z a i po t e t i c ă po a t e e xp r imaipoteza ca f i ind: 1) reală, 2) posibilă sau ireală.

1. în pr imul caz (ipoteza reală), cons t ruc ţ ia fo loseş te modulindicativ a t î t în regentă cit şi în subordonată: Se v ien i oggi , t rovi a casaLaura — Dacă v i i a s tăz i , o găseş t i pe Laura acasă ; Se p iangi , nonpar lo più con te — Da că p l îngi , nu m ai vorbesc cu t ine ; Se p ian gera in o n par l e rò più con te — Daca o să pl îngi , n-am să mai vorbesc cu t ine ;Se p iangi , non par l e rò più con te — Dacă p l îngi , n -am să mai vorbesc cu

t ine ; Se p iangera i , non par lo più con te — Dacă o să p l îngi , nu mai vorbesc cu t ine ; Se è piovuto, s i è bagnato — Da c ă a p loua t , s -a uda t ;Se p ioveva , s i bagnava — Dacă p loua , se uda ; Se i l t reno è g i à a r r i va to ,è mut i l e aspet ta re — Dacă t renul a sos i t de ja , e s te inu t i l să mai aş tep tăm.

NOTĂPentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional:

Se tu vai via, dovrei r imanere io — Dacă tu pleci , ar trebui să rămîn eu.

2. Cînd ipo t e z a p re z e n ta t ă este posibilă sau ireală c o n s t r u c ţ i aper iodulu i ipo te t ic es te :

RegentăCongiun t ivo impe r fe t t o

SubordonatăCondiz iona le presente

Exemple:Se tu te ne andassi via , dovrei rimanere io — Da că a i p leca tu , a r

t r e b u i s ă r ă m în e u ; Saremmo amici, se tu voless i — A m fi pr ie te ni ,dacă tu ai vrea ; Se piovesse prenderei un taxi — Da că ar p loua , aş lua

u n t a x i ; Non mi meraviglierei se v incesse ro i nos t r i — Nu m-aş mira dacăar c îş t iga a i noşt r i ; Se m io mari to s i decidesse di viaggiare in macchina ,potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă so ţu l meu s -a r hotă r î să că lă torească cu maş ina , a r pu tea să - ţ i ducă baga ju l ; Se venissi da me, ti divertiresti — Dacă a i veni l a mine , t e -a i d i s t ra .

b)Regentă

Condiz iona le passa to

Subordonată

C o n g i u n t i v o t r a p a s s a t o

Exemple:Saresti riuscito, se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reu şi t , da că a i

f i a v u t r ă b d a r e ; Non mi sarei meravigliato, se avessero vinto i nostri —



N u m - a ş fi m i r a t , d a c ă a r fi c î ş t i g a t a i n o ş t r i ; S e l a l u c e f o ss e m a n c a t a ,non avrei potuto scrivere — D a c ă n - a r fi f o s t l u m i n ă , n - a ş fi p u t u t s ăs c r i u ; Lo avresti giudicato altrimenti, s e l o a v e s s i c o n o s c i u t o m e g l i o —L - a i f i j u d e c a t a l t f e l , d a c ă l - a i f i c u n o s c u t m a i b i n e ; S e s u o p a d r e l o a v e s s ep i c c h i a t o , Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l s ă u l - a r fi b ă t u t ,M a r c o n u a r fi p l î n s ; S e a v e s s i a v u t o v o g l i a sarei andata a teatro — D a c ăa ş f i a v u t chef, m - a ş f i d u s l a t e a t r u .

1. în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passatode la modul conjunctiv.

2. în vorbirea familiară putem întî lni construcţi i de t ipul: Se venivi da me,andavamo in campagna — Dacă veneai la mine, ne duceam la ţară, (ambele propoziţ i i la modul indicativ) ; Se suo padre l'avesse picchiato, Marco non piangeva —Dacă tată) său l-ar f i bătut , Marco nu plîngea (condiţ ionala la modul conjunctiv,ia r regenta la modul indica t iv) .

3. Se ma i pot întî lni construcţi i le : «Se venivo con te , saresti s tato contento ? — Dacăveneam cu t ine, ai fi fost m u lţ u m it ?; Sarei promossa ora, se studiavo meglio —Aşfi promovat acum, dacă învăţam mai bine ; Mi giudicheresti meglio, se mi avessiconosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil , dacă m-ai fi cunoscut mai înprofunzime.

4. A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri, Se fossi fuoco-, p. 289.



V O R B I R E A D I R E C T Ă S I I N D I R E C T Ă

§ 215 R eda rea de că t re vorb i to r a cuv in te lo r une i an um i te persoane se po ate face cu a ju to ru l a două pro ced ee: a ) vorb i re d i rec tă ş ib ) vorb i re ind i rec tă . In am îndo uă procedeele com unicare a se' face cua ju toru l unor verbe de dec lara ţ i e ca dire — a spune, a zice ; rispondere —a r ă s p u n d e , dichiarare — a dec lara ; affermare — a af irma, annunciare —a an un ţa , verbe ce po t fi ex pr im ate sau sub în ţe lese . D eoseb i rea fundamen t a l ă d i n t r e ce l e două modur i de vo rb i r e e s t e de t e rmi na t ă de r apo r t u ls in tac t i c d in t re t ex tu l reprodus ş i verbu l de dec lara ţ i e care î l in t roduce:a) dacă t ex tu l repr odu s es te ind ep en de nt d in pu nc t de ved ere s in tac t i c— fa ţă de cu v în tu l de dec lara ţ i e — spun em că es te vorbire directa saustil direct; b) dacă t ex tu l reprodus se a f l ă în rapor t de subordonarefaţă de cuvîntul de declaraţ ie , se consideră a f i vorbire indirecta sau

stil indirect.D e e x e m p l u :

Stil direct Stil indirect

Il professore disse agli alunni: Il professore disse agli alunni— Vi prego di fare attenzione: a di fare attenzione perché a mom entimom enti riceveremo una visita riceveranno una visita

In mod ob i şnu i t s t i lu l ind i rec t dep inde de un verb de t ipu l dire,

rispondere e tc , expr imat sau sub în ţe les , fo los i t l a unu l d in t impur i l et re cu te . M odul şi t im pu l verbe lor d in p rop ozi ţ i a sub ord on ată va dep indede t impul d in regentă . în t recerea de la s t i lu l d i rect la s t i lu l indi rects e va ţ i ne s eama de u rmă t oa re l e mu t a ţ i i :

— d in pu nc t de ved ere fo rmal d i spar cele două p un cte , gh i limele leş i l in iuţele de dialog;

— se foloseş te f re cve nt con junc ţ ia che precedată de verbe le de dec lara ţ i e dire, rispondere e t c ;

— pronum ele personale, adjectivele posesive şi demonstrative, adverbelede timp suferă modi f i căr i :

264



Dacă în vorbirea directăse află

lIo , tu — eu, tuNoi — n o iVoi — voi

Questo — a c e s t aCostui — ăs ta , aces taMio, tuo — al m eu, a l tă uNostro, vostro — al n o s t ru ,a l vos t ruOra — a c u mOggi — a s t ă z iDomani — m i in eIeri — ie r i

Qui — aic iQua — aiciPoco fa — (cu pu ţ in ) ma id e v r e m e

Exemple :

Disse: Non mi piace questoquadro — Zise : Nu-m i placetab lou l aces ta .

Disse: Io me ne vado —Spuse: eu plec .Chiese: Noi che facciamo? —î n t re b ă : N o i c e f a c e m?Mi chiese: Oggi o domani vuoiuscire con m e? — M ă î n t r e b ă : A z isau renine vrei să ieşi cu mine?

— cea m a i de seamă m ut a ţ i e

Dacă in vorbirea directă se află

u n t i mp i n t ro d u s d e u n p re z e n t :

Egli dice : Sono contento —E l s p u n e : S î n t mu l ţ u mi tDomanda : Eri contento ? —î n t r e a b ă : E r a i m u l ţ u m i t ?Chiede: Sarà contento ? —

în treabă: O f i mul ţumit?

în vorbirea indirectă se vafolosi

iEgli, ella (lui, lei) — el, eaLoro, essi — eiEssi, loro — ei

Quello — acelaColui — ăla, acelaSuo — al săuLoro — al lor

Allora — a t u n c iQuel giorno — în z iua aceeaIl giorno dopo — a do ua ziIl giorno prima — cu o zi maid e v r e m eLì — acoloLà — acoloPoco prima — cu puţ in ma i de v r e m e

Disse che non gli piaceva quelquadro — Zise că nu-i p lăce a ta bloul acela.

Disse che egli se ne andava —Spuse că el pleacă.Chiese che cosa loro facessero ? —în tr eb ă că ei ce făceau ?Mi chiese se quel giorno o il giornodopo volessi uscire con lui — M ăînt reb ă dacă în z iua aceea sau adoua zi voiam să ies cu el .

a re loc în compar t imentu l ve rbe lo r :

In vorbirea indirectă se va folosi

-> to t t im pu l p re zen t :

Lui dice che è contento — E ls p u n e c ă e mu l ţ u mi t .Domanda se era contento — î n t r e a b ă d a c ă e r a mu l ţ u mi t .Chiede se sarà contento — î n t r e a bă dacă o f i mul ţumi t .

2 6 5



Vindicativo presente, i n t rod us de —u n u l d i n t i m p u r i l e t r e c u t e :Disse : Sono contento — S p u s e :S î n t m u l ţ u m i t .

Vindicativo imperfetto, i n t r o d u s —de unu l d in t im pur i l e t r e c u t e :

Disse : Ero contenta — S p u s e :E r a m m u l ţ u m i t ă .

il passato remoto sau il passatoprossimo, i n t rodus de unu l d int i m p u r i l e t r e c u t e :D i s s e r o : F u m m o contenti (S i a mosta t i contenti) — S p u s e r ă : F u r ă mm u l ţ u m i ţ i ( A m f o s t m u l ţ u m i ţ i ) .

il trapassato prossimo, i n t r o d u s —d e u n u l d i n t im p u r i le t r e c u t e :Chiese: Avevate pensato a . . .î n t r e b ă : V ă g â n d i s e r ă ţ i l a . . .

il futuro semplice, i n t r o d u s d eu n u l d i n t i m p u r i l e t r e c u t e :

Di s se : Forse sarà contenta —

S p u s e : P o a t e o fi m u l ţ u m i t ă .

->• V indicativo imperfetto :

Esegui re te subito —V e t i e x e c u t a i m e d i a t .

Disse :S p u s e :

il futuro anteriore i n t rodus deu n u l d i n t i m p u r i l e t r e c u t e :Disse : Appena avremo esegui to .Spuse : De înda t ă c e vom f ie x e c u t a t . . .

NOTĂ

Disse che era contento — Spusec ă e ra mul ţumi t .

• Vindicativa imperfetto :

Disse che era contenta — Spusec ă e r a m u l ţ u m i t ă .

il trapassato prossimo:

Dissero che e ra no s t a t i contenti —Spuse ră c ă fuse se ră mul ţumi ţ i .

•> il trapassato prossimo :Chiese se av eva no pe nsa to a —în t re bă da c ă se g înd i se ră l a . . .

>• il condizionale passato (sau il congiuntivo imperfetto, dacă v i i toru lde p inde de un ve rb l a impe ra t i vsa u c u va loa re de impe ra t i v ) :Disse che forse sa rebbe s ta ta con

tenta — Spuse că p oa te o fi m ul ţ u m i t ă .Disse che eseguissero subito —Spuse să e xe c u te ime d ia t .

-> il congiuntivo trapassato (de celema i mul t e o r i ) :Disse che appena avesse ro esegui to . .— Spuse că de înd a t ă ce vor f ie x e c u t a t . . .

1. Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indirectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor.

2. Verbele de tipul dire, pensare, domandare etc. dobîndesc funcţia de propoziţie princ ipală , urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilorde corespondenţă a timpurilor.

3. în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului:Mi impegno personalmente nel garantire che ... — Mă angajez personal să garantezcă ... — Égli si impegnava personalmente nel garantire che... — Bl se angaja personal să garanteze că ...; Vedendo brillare il gioiello, ...penserò a te — Văzînd inelulstrălucind ... mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello ... avrebbe pensatoa lui — Văzînd inelul strălucind ... se va gîndî la el.



Vorbire directă Vorbire indirectă

U n g i o r n o u n t a l e disse a u n a m i c o ,f a m o s o p e r l a s u a a v a r i z i a :

— Devo partire p e r u n l u n g o v i a g g i o :ti prego, dammi l ' a n e l l o c h e ha i a l d i toe che io porterò c o m e tuo r i c o r d o .O g n i q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o ,

vedendo brillare i l gioie l lo al mio a n u l a r e ,penserò a te.— Non occorre — r i s p o s e l ' a v a r o . —

Guardandoti l a m a n o e vedendo l ' a n u l a r es p o g l i o , penserai c he non t i ho volutodare questo a ne l l o e c os ì mi ricorderaiu g u a l m e n t e .

ì n t r - o z i u n o m îi s p u s e u n u i p r i e t e na l s ă u , c a r e e r a c u n o s c u t p e n t r u z g î r -c e n i a l u i :

— T r e b u i e s ă p l e c î n t r - o l u n g ă c ă l ă

t o r i e : t e r o g , d ă - m i i n e l u l p e c a r e - 1 a iîn de ge t ş i p e ca r e eu am să -1 p o r t cap e o a m i n t i r e d e l a t i n e . O r i d e c î t e o r im ă v o i u i t a l a m î n ă , v ă z î n d b i j u t e r i as t r ă l u c i n d l a i n e l a r u l m e u , a m s ă m ăg î n d e s e l a t i n e .

— N u - i n e v o i e — r ă s p u n s e z g î r c i t u l —P r i v i n d u - ţ i m î n a şi v ă z î n d i n e l a r u l g o l ,t e v e i g î n d i c ă n u a m v r u t s ă - ţ i d a u a c e s ti n e l ş i î n a c e s t m o d t o t o s ă - ţ i a m i n t e ş t id e m i n e .

U n g i o r n o u n t a l e disse a u n a m i c o ,f a m o s o p e r l a s u a a v a r i z i a , che dovevapartire p e r u n l u n g o v i a g g i o , e lo pregavadi dargli l ' a n e l l o c h e aveva a l d i t o ,c h e avrebbe portato c o m e su o r i c o r d o .O g n i q u a l v o l t a che si fosse guardata

l a m a n o , vedendo brillare i l g ioie l lo alsuo a n u l a r e , avrebbe pensato a lui.L ' a v a r o g l i r i s p o s e c h e n o n occorreva,

p o i c h é guardandosi l a m a n o e vedendol ' a n u l a r e s p o g l i o , avrebbe pensato c h en o n g l i aveva voluto dare guett'suielloe c os ì si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e .

î n t r - o zi u n om î i s pu s e un u i p r i e t e nc a r e e r a c u n o s c u t p e n t r u z g î r c e n i a l u ic ă t r e b u i a s ă p l e c e î n t r - o l u n g ă c ă l ă t o r i e ş i î l r u g a s ă - i d e a i n e l u l p e c a r e - 1

a v e a î n d e g e t ş i p e c a r e î l v a p u r t a c ap e o a m i n t i r e d e l a e l . O r i d e c î t e o r is e v a u i t a l a m î n ă , v ă z î n d b i j u t e r i as t r ă l u c i n d l a i n e l a r u l s ă u , s e v a g î n d il a e l .

Z g î r c i t u l î i r ă s p u n s e c ă n u e r a n e v o i e ,d e o a r e c e p r i v i n d u - ş i m î n a ş i v ă z î n di n e l a r u l g o l , s e v a g î n d i c ă n u a v r u tsă - i dea ace l ine l ş i în aces t mod to t os ă - ş i a m i n t e a s c ă d e e l .



LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI

Scurtă prezentare istorică

§ 216 Limba i ta l iană es te una dint re l imbi le romanice (a lă tur i deromână , f ranceză , spaniolă , por tugheză e tc . ) ca re la începutur i , cam în

pr ima par te a pr imului mi leniu de d ina intea e re i noas t re , e ra vorbi tăde ţă rani i ş i c iobani i unui mic te r i tor iu d in prea jma Romei , l a sud deTibru * . Ac eas ta se consol idează t ra nsfo rm îndu -se d in t r -u n l imba jre la t iv să rac , de care se folosea m ica gru pa re um an ă , în t r -o l im bă com plexă ş i va r i a t ă . I n decur su l c î to rva gene ra ţ i i Roma cunoaş te o pu te rn icăcreş te re în forţe şi im po r ta nţ ă , i a r te r i tor i i le oc up ate de rom an i —Ital ia , Gal l ia , pen insu la Ibe r ică , Africa sep ten tr io na lă , Da cia — au fostromaniza te . La toa t e aces t ea a con t r ibu i t ş i f ap tu l că cea ma i mare pa r t ea popula ţ i i l o r au toh tohe au văzu t î n romani nu numai pe cuce r i to r i ,

c i ş i pe pur tă tor i i unei c ivi l izaţ i i super ioare , ast fe l încî t l imba la t inăa fos t r epede accep ta t ă (nu in t r ăm în amănunte ) . A t î t a v r eme c î t a dura timper iul roman, l imba la t ină a fos t sc r i să ş i vorbi tă pe toa te te r i tor i i leocu pa te păs t r îndu- ş i s t ru c tu ra fund am enta l ă ch ia r şi î n pe r ioad a c r e ş t i nismului . Dar , după cum se ş t ie , în secolul a l V-lea a l erei noastre Romaa fost confruntată , pr intre a l ţ i factor i , ş i cu invazi i le popoarelor migratoare ş i apoi dobor î tă . Organizarea uni ta ră a şcol i i ş i a adminis t ra ţ ie iimper iului , ca re func ţ ionase per fec t ş i r euş ise să menţ ină p înă a tunc inea l te ra t n ive lul l ingvis t ic , s -a prăbuş i t . Ca urmare , l imba ş i -a schimbat

aspec tul tocmai pent ru că şcoa la începea să d ispară sau, or icum, sădevină un pr iv i legiu pent ru ce i puţ in i . Aceş t ia au cont inua t în rea l i ta tesă se folosească de acel „sermo elegans" în t imp ce poporul se foloseade o l imbă des tul de îndepăr ta tă de la t ina c las ică ş i ca re e ra d in ce înce mai d i fe renţ ia tă de la o zonă la a l ta : es t e vorba de l imba l a t ină vu l gară . De exemplu, l imba c las ică păs t ra cuvinte ca equus, os, ignis, edereîn t imp ce la t ina populară fo losea pent ru ace leaş i noţ iuni cuvinte lecaballus, bucea, focus, manducare,forme pe care le recu no aş te m cu uş ur in ţ ă în core sponden te l e i t a l i eneş t i cavallo, bocca, fuoco, mangiare. E s t e

dec i demn de re ţ inut faptul că l imba i ta l iană nu der ivă d i rec t d in la t ina c las ică c i d in cea vorbi tă în popor , l imba la t ină vulgară , ca re în t re

* cfr. Ignazio Baldelli, Il libro d'italiano, Firenze, Sansoni, 1971.



t imp a as imi la t un impor tan t număr de cuvin te pre lua te f i e d in l imbapopula ţ i i lor subjugate de că t re romani , în specia l l imba greacă , f ie dinaceea a popula ţ i i lo r invada toare . Pen t ru pr ima fază se po t da exemplede cuvinte greceşt i ce au păt runs în l imba la t ină ş i apoi în i ta l iană ca :poesia, filosofia, aria, lampada, tappeto; în per ioada creşt ină a l te cuv in te greceş t i pă t rund în l a t ină apoi în i t a l i ană : chiesa, apostolo, martire. In e t apa a doua popoare le migra toa re au împrumuta t l imbi i l a t inec uv i n t e c a albergo, guardia, ce s-au păstrat şi în i tal iană şi care au fost

pre lua te de l a go ţ i ; d in l imba longobarz i lo r se recunosc : guancia, palla,ricco, graffiare, scherzare; din cea a franci lor: guanto, orgoglio, guarire,ardire ş.a.m.d. De-a lungul secole lor l imba la t ină vulgară a t recut pr innu m ero ase t ran sfo rm ări : aşa de pi ldă s-au p ierd ut conso anele f ina le —ca să dăm doar un s ingur exemplu din fonet ică ; fraza se schimbă şi ea,în sensul că re la ţ ia dint re di fer i te le păr ţ i de cuvînt nu mai este indicatăde d esine nţe , c i de ar t icole ş i prepo zi ţ i i. Mu taţ i i le ace stea au fost în n um ăra t î t de m are înc î t în p rea jm a anulu i 1000 po pu la ţ i a I t a li e i vorb ea o l a t in ăcu totul di fer i tă de adevăra ta , c lasica l imbă la t ină : se născuse l imba

i ta l iană . Este per ioada în care pe ter i tor iul I ta l ie i ce le două l imbi coexistă : cea c lasică se foloseşte cu precădere în universi tă ţ i , în mănăst i r i ş ica l imbă unică în documente le scr ise ; dar de ja es t e o l imb ă m oa r tă ;ş i cea vorbi tă de popor , care nu mai poate să înţe leagă ş i cu a t î t m aipuţin să se folosească de lat ina clasică. De aici rezultă nu puţine inconvenien te de ord in prac t i c ş i cu l tu ra l : marea masă a popula ţ i e i nu în ţe l egea semni f i ca ţ i a unui ju rămînt , a une i inventa r i e r i , a une i rugăc iun i ,spuse în to tde au na în l a t ină e t c . ; a şa înc î t , d in pu ră ne ces i t a t e , începsă apară în secole le X, XI în noua l imbă vulgară , adică în l imba i ta l iană ,d i fe r i t e cont rac te , inventa re , fo rmule de ju rămînt pen t ru ca oameni i

din popor să poată înţe lege conţ inutul acestora . Deşi la t ina c lasică cont inuă să f ie , în secole le următoare , unica l imbă scr isă , l imba vulgară— adică i ta l ian a — începe să păt ru n dă şi în scr iere . Pe d e a l tă pa r t et rebuie să amin t im că în pe r ioada de domina ţ i e a longobarz i lo r ,popula ţ ie coborî tă din nordul Germanie i , fuseseră dis t ruse re ţeaua şcola ră şi cea ad m ini s t r a t ivă , fap t ce a de te r m ina t ca I t a l i a să t rea că pr inmomente gre le . Profesorul I . Baldel l i a f i rmă că în această per ioadămul te oraşe au fost d is t ruse sau părăsi te iar ceea ce mai rămînea din mareacul tură l a t ină d in t recu t , cu greu s -a pu tu t sa lva în c î t eva mănăs t i r i

benedic t ine . Rela ţ i i le comercia le ş i administ ra t ive dint re di fer i te le regioni devin din ce în ce mai anevoioase; f iecare cent ru t inde să ducă ov ia ţă in de pe nd en tă fa ţ ă de ce le la l te reg iun i „ in un 'an arc h ia e in un d i sor din e che s i pro t ragg on o a lung o ; ogni c i t tà , ogni paese s i a l lon tan al inguist icamente dal la t ino e insieme si a l lontana dai cent r i v ic ini .E' questo i l momento in cui le differenze dialet tal i fra regione e regionecominc iano a fa r s i ev ident i . "* Dec i I t a l i a ' se conf run ta îneă de pe a tunc i

* I. Baldelli in op. cit., p. 361.

269



cu un aspect specif ic al evoluţ iei l imbii , aspect care continuă să f iecarac ter i s t ic şi în zi le le no ast r e , an um e, ex is te n ţa num eroase lo r d ia lec tepe în t reg te r i to r iu l I ta l ie i . în secolu l a l XII I - lea s-a manifes ta t în r în -dur i le învăţa ţ i lo r tendin ţa de a r id ica propr iu l d ia lec t la rangul de l imbăital iană scr isă (poeţ i i „şcol i i s ici l iene" , poeţ i i d in Umbria f ranciscane,sau cei din Bologna) ; da r la ba za l im bii i ta l ien e pe ca re o cun oa şte mastăz i se af lă opera lu i Dante Al ighier i d in Floren ţa , Divina Come

die, în t r - ad ev ăr , D an te ş i-a scri s poem ul în d ia lec t tosc an , şi cumInfernul, Purgatoriul şi Paradisul au fos t cop ia te de nenumăra teor i ş i răsp îndi te în toa tă Peninsu la , d ia lec tu l toscan a cunoscut om are răsp înd i re nu num ai în Tosc ana . Apoi a l ţi do i f lo ren t in i , Fr an cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scr i indu-şi operele tot în dialecttoscan , aces ta se va impune l i te ra ţ i lo r i ta l ien i . De acum încolo voravea loc dezbater i re fer i toare la necesi ta tea creăr i i unei l imbi un i tarei ta l iene . A u rm a t u n lung proces de t ran sfo rm are a d ia lec tu lu i f lo -re t in- toscan în l imbă naţ ională i ta l iană ş i de îmbogăţ i re cu e lemente

din ce le la l te d ia lec te a le Peninsu le i . Dar în t ruc î t I ta l ia nu poseda uncent ru pol i t ic , economic ş i adminis t ra t iv comun, au cont inuat să ex is teîn paralel ş i celelal te dialecte pina la unirea pol i t ică a I tal iei în 1870.După uni re această s i tua ţ ie nu avea cum să înce teze , dar condi ţ i i leş i evenimente le in terne a le I ta l ie i au ofer i t posib i l i ta tea unor re la ţ i it o t m a i str ìnse între i ta l ieni i d ifer i te lor regiuni ale Peninsulei ş i a leinsulelor Sici l ia şi Sardinia . Acest proces de nivelare l ingvis t ică es teîn pl ină efervescenţă şi in zi lele noastre căci dialectele sint foar te multîn uz. Şi în ciuda faptului că dialectele îş i p ierd din ce în ce mai mult

num ăru l de vo rb i to r i, aces tea de te rm ină ex i s t en ţa unu i pu te rn ic b i ling vism: l imba naţ ională se foloseşte în ocazi i of iciale în t imp ce dialectulcontinuă să f ie l imba famil iară şi famil ială a f iecăruia indiferent de grupulsocial din care face par te .

A s p e c t e a l e l i m b i i i t a l i e n e c o n t e m p o r a n e

Se po ate af i rma ca d in t re toa te ţă r i le de l imbi rom anice I ta l ia

es te ţ a r a ca re cuno aş te o m are v a r i e ta te l ingv i s t i că . Fe no m en u l e s t eu rm ăt o ru l : în z ilele noa st re folos irea d ia lec te lor a scăzu t m ul t , a t î tîn r îndu r i le gnera ţ i i lo r t ine re (mu l ţ i d in t re aceş t ia nu cunosc de locprop r iu l lo r d ia le c t ) , c ît şi în m ar i le cen t re ur ba ne ; pe de a l tă p ar te ,anumi te d ia lec te con t inuă să f i e p reponderen te în anumi te zone ; depi ldă la Venezia , un de nu ex is tă un t raf ic ru t ie r in ten s po pu la ţ ia sefo loseş te de d ia lec t în aproape toa te împrejurăr i le ; sau dacă la locul demuncă se în t î lnesc mai mul te persoane d in ace laş i sa t , sau d in sa te învec ina te d ia lec tu l devine mi j loc obişnui t de comunicare ; de asemeni d ia lec

tu l este p rez en t în t re nu ri le locale, în con vorbir i le te lefonice, în famil ie ,în mare, se poate af irma că în I tal ia de azi l imba ce se foloseşte zi de

270



zi în famil ie şi la locul de m un că este dia lectul şi nu l im ba na ţ ion ală ,în să t reb uie subl in ia t fap tu l că d ia lec te le prev a lează doar în l im bavorbi tă ; în sc r i s es te fo los i tă aproape exc lus iv l imba i ta l iană . De nota tş i fap tu l că o m ino r i ta te de c irca 7 % din pop ula ţ ia I ta l ie i * se expr imănumai în d ia lec t , în t imp ce marea major i ta te a i ta l ien i lor es te în rea l i ta teb i l ingvă . Pr eze ntă m m ai jos tex tu l unui c în tec p roven i t d in d ia lec tu lt r i e s t i n i

La nova Bora

E anche el tran de Opcinaxe nato disgrazia:vignindo zo per Scorcola'na casa el ga ribaltaBona de Dioche iera giorno de lavere drentro no ghe ierache'l povero frenador!E come la bora che vien e che va

i dixi che'l mondo se ga ribalta.Şcoa la , p re sa , r ad io - t e l ev iz iunea au o impor tan tă con t r ibu ţ i e

la propăşi rea l imbi i na ţ iona le . Astăz i ex is tă tendin ţe de n ive la re l ingvist ică a t î t în pronunţare c i t ş i în lexic şi în gramatică . în lexic existăt end in ţa ca anumi te e l emen te d ia l ec ta l e să se in t eg reze în l imba i t a l i anăîn t r în d în vorb i rea com ună ; dar t reb uie sub l in ia t un a nu m it aspec t ,ş i anume fap tu l că i ta l iana în uz la Pa le rmo es te d i fe r i tă de aceea în t re buin ţa tă la Genova , de p i ldă . I . Ba lde l l i consideră că de da ta as ta es tevorba de un lex ic provinc ia l , nu d ia lec ta l : de exemplu , pent ru noţ iunea

d e „ a p a r t a m e n t " î n t î l n i m m a i m u l t e f o r m e : appartamento în cent ru li ta l ie i , quartiere in Toscana , Umbr ia , Lombard ia , quartino în sud, alloggioî n P iemon t ; pen t ru ve rbu l „a ba te " în t î ln im picchiare în zona Toscanei ,menare în zona Umbritei, pestare în zona Romei, battere in nord ; pent runo ţ iunea de „ t in i ch ig iu" pu tem avea stagnino î n Umbr ia , stagnaro3a Roma, lattoniere în sud şi trombino la F i renze . Un a l t aspec t asupracă ru ia ţ i nem să a t ragem a ten ţ i a e s t e pă t runde rea cuv in te lo r de ob î r ş i ed ia lec ta lă în l imba i ta l iană l i te ra ră : es te cazul cuvîn tu lu i grissino proveni t d in Piem ont dar răs p în di t în to a t ă I ta l ia ş i nu nu m ai ; s in ta gm adare un cicchetto — „a reproşa", se folosea în l imbajul argotic a l soldaţ i lor

d in Piemont : as tăz i es te cunoscută în în t reaga I ta l ie cu sensul de a„cer ta pe c ineva" . Il panettone ~ cozonac , prov ine d in d ia lec tu l m i lanez ,dar as tăz i cuvîn tu l es te cunoscut ş i d incolo de grani ţe le I ta l ie i ; ace laş ilucru se poa te spune de cuvîn tu l pizza proveni t d in d ia lec tu l napol i tansau formula de sa lu t ciao proveni tă d in d ia lec tu l vene ţ ian . Ciao nu es tea l tceva dec î t cuvîn tu l la t in sclavus care în secolu l a l XVIII - lea făceapa r t e d in s in t agma schiavo di vostra signoria illustrissima. Carlo Goldoni

* AA. VV. La lingua italiana tra norma e scelta, Padova, Liviana Editrice, 1984.

271



folosea în comedii le sale în loc de cuvîntul i tal ian schiavo, cuvîn tu l d ia l ec t a l vene ţ i an sciao; pr in căderea consoanei in i ţ i a l e a deven i t ciao,i a r în rom ân eş te a r e un coresp onde nt pe r fec t în fo rmula reg ionalăde sa lu t servus. Şi exem ple le s -ar pu tea înm ul ţ i . In g ra m at ică seobservă anumite d i ferenţe regionale în ceea ce pr iveş te const rucţ i i leve rba l e : î n Toscana t i mpur i l e passato prossimo şi passato remoto se fo

losesc în mod normal în funcţ ie de s i tuaţ ie , pe cî tă vreme în sud es tefolos i t cu precădere passato remoto, i a r în nordu l I t a l i e i es te în t rebu in ţa tap ro ape î n exc l u s i v it a t e passato prossimo. Este însă adevăra t că în genera ll imba comuna are tendinţa de s impl i f icare ş i de alegere a formelor cear t re bu i să f ie im pu se ca forme unice toc m ai spre a con tr ibui la p rocesulde unif icare l ingvis t ică . Lu cru l nu e uşor de real izat , da că ţ ine m seam aşi de faptul că după al doi lea război mondial , dar în special în u l t imeledouă decen i i , l imba i t a l i ană es te foar te desch i să fa ţă de cuv in te le s t ră ine— franceze ş i, în special , engleze — în da un a l imbi i na ţ ion ale . Ia tăpen t ru care mot iv şcoa la , p resa , c inematografu l , rad iou l , t e l ev iz iunea ,t e a t r u ] , şi nu în ul t im ul r în d l i ter at ur a , au m enirea de a con tr ibui înmod conşt ient ş i del iberat la propăşi rea l imbi i naţ ionale i ta l iene.

Stiluri funcţionale

§ 217 A. în cadrul stilului beletristic pu t em desp r i nde cu u şu r i n ţ ăce cu v in te şi s t ru c tu r i s in tac t i ce cu va lo are expres ivă s in t cara c ter i s t i ceunuia sau a l tu ia d in t re poeţ i i , p roza tor i i sau d ramaturg i i pen insu lar i ,ce arhaisme putem înt î ln i , c î t de numeroase s în t neologismele ş i regiona l i smele pă t runse în l imba l i t e rară i t a l i ană . Modele le pe care l e p rezentăm acum însă, nu s în t caracter is t ice l imbi i naţ ionale (as t fel de modelese află în pagini le antologice de la sfîrşi tul volumului) ci anumitor dial ec te , pentru ca ci t i torul român să-ş i poată face o idee de di ferenţele ceex is tă — în scr is — în t r e l i m ba i ta l ian ă şi cea a d ialectelor . Fie careexemplu de dialect va f i însoţ i t de t ranspunerea lu i în l imba i ta l ianăc o n t e m p o r a n ă .

Dialect din împrejurimile oraşului PadovaMo dime un può ' ; miss i r Francesco Spet rarca mo no nassé lo inF i o r e n t i n a r i a ? Mo canca r ' è ! E perché el fo mal contento a esserghenassù, ché ' l vorae essere nassu in sul Pavan, el g l ie vene a s tare , e chemorì , e ghe volse essere sotterò, e sì no fo buffa né capeleta ; . .(A. Beoìcoi l Ruzante în voi . AA.VV. La lingua tra norma e scelta.). ,

Transpunere :Ma di temi un po ' , messer Francesco Pet rarca non nacque eg l i in

F io ren t i ne r i a (Florenţa)? Canchero , è co s ì ! E perché fu m alc on ten toa esserci na to pe rch é av reb be voluto essere na to nel P av an o (zona din

272



preajma oraşului Padova), ci venne a stare, e ci morì, e ci volle esseresot te r ra to , e s ì non fu bur la né e r rore ; . . .

D i a l e c t d i n p r o v i n c i a P o t e n z a

A ppiccue le e tà agg e pu r t a t e sèmbe, facc ime ar a le t ìe r re , scìie sèmb ecu u m ule, ca rresc iàvem e la pa glie , carresci averne re ggrai ie , senì iem

a ru vósk, a Mmundicchie , e ddà facì ieme dui viagge a lu iurne; . . . (cfr .voi . A A . W . La lingua tra norma e scelta. Pado va , L iv iana Ed i t r i ce1984).

Transpunere :

A piccola e tà ho por ta to [car ich i ] sempre , facevamo arare le te r reandavo sempre col mulo , car icavamo la pagl ia , ca r icavamo i l grano,ven ivam o al bosco, a M onticchio, e là faceva mo due viaggi a l giorno ; .. .

Dialect veneţ ianNei campi no gera più 'na spiga,el sol brusava su la fame dei braciant i .Le rad io z igava guera a i comunis t iche no i voleva le fabriche sarae,i domandava g ius t iz ia , g ius t iz iasu la tera brusada dal sol e da la fame.

(Romano Pasciuto)

Transpunere :Nei campi non c 'era una spigai l sole bruciava sul la fame dei bracciant i .Le rad io gr idavano guerra a i comunis t ide non volevano ch iudere le fabbr ichee do m an da va no g ius t iz ia g ius t iz iasul la terra bruciata dal sole e dal la fame.

Dialect napoîi tanTranspunere :

Nu pianeffor te ' e no t te Un p ianofor te nel la no t tes o na , l u n t a n am en t e , s u o na , l o n t an a m en t e ,e 'a m use ca se sen te e la m usic a si sen tepe l l 'a r i a su pp i rà . . . pe r l ' a r i a sosp i ra re . . .Ma sul i tar io e lento Ma sol i tar io e len to

273



more ' o mu t ivu an t i cose fa ccbiù cupo 'o vicod in t ' a D 'oscu r i t à .

muore i l mot ivo an t icoe rende p iù cupa la v ia

den t ro l ' o scu r i t à .

(Salvatore di Giacomo )

D i a l e c t r o m a n

Uom o e la scimmia

L'omo d isse a la Sc immia— Se i b r u t t a , d i spe t to sa :M a com e sei r idicola !Ma qu an to sei cur iosa !Quann ' io t i vedo , r idoRido n un se sa qu an to !La Scim mia d isse : — Sf ido !T 'a r i s somi jo t an to ! .. .

Transpunere :

L'uomo e la scimmia

L'uomo d isse a l la Sc immia— Se i b r u t t a , d i spe t to saM a com e sei r idicola !Ma quanto sei cur iosa !Quando io t i vedo , r idoRido no n si sa q ua nt o !La Sc immia d i sse : S f ido !Ti rassomigl io ta n t o !

B . Categoria stilului ştiinţific poa te f i i lu s t r a t p r in u rmătoare lem o d e l e :

T e x t d e t e o r i e l i n g v i s t i c ă

Fondamen to de l l a comunicaz ione è il segno, un a r ea l t à che cono sciam o be ne , nel la q uale s iam o imm ersi . Segni in forme inf in i te , n onsolo visive o segni graf ic i , ma segni come luci e suoni , come sapori eodori , segni come tracce e s in tomi, segni come cose ed event i e idee,segn i come a t tegg iament i e ges t i , come ab i t i e case , segn i come le t te redel l 'a l fabeto , come parole , come test i , segni come impulsi e le t t r ic i , segnicome segnal i (AA.VV. La lingua tra norma e scelta).

— Ex em plu l une i scheme cu a ju to ru l căre ia s -ar pu tea e labora un

refera t cu conţinut ştiinţific.Schema: la società tecnologica come estremo svi luppo del larivoluzione in du st r ia le : p rodu zione e tec no log ia ; im po r ta n t i t rasfor m azio ni rese possibi l i dal lo svi luppo tecnolog ico ; produ zion e in ser ie ,applicazione del la scienza al le r icerche industr ial i . Esempi: te levisione,t ra sp or t i ( specie aere i ) , beni d i consum o ecc . I l lavoro pre in du st r ia le ,nel la fase in du str ial e classica, nel la fase tec no log ica : dal la fa t ica f is icaa que l la psichica ; prob lem i del la special izzazione ; l a f r an tumaz ione de ll a v o r o ; i m p o r t a n z a d e l f a t t o r e u m a n o n o n o s t a n t e l ' a u t o m a z i o n e ; i l

cont ro l lo de l le m acc hin e . Nu ove tecn ich e d i lavoro ; p roblem i um an i de llavoro ; m al a t t i e profess ional i, log oram ento nervoso , d isoccupazionetecnologica , r iqual i ficaz ione , educazione pol iva len te ecc . Scuola e lavo ro



Prospe t t ive per un lavoro p iù umano: l ' uomo sch iavo de l l avoro o i ll avo r o pe r l ' uom o? (A. Marchese, A. Sartori).

C. Stilul oficial

CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUM ENT

Bologna, 12 ottobre 1971

Al Preside della Scuola Media„Guido Guinizelli"Via S. Isaia, 1840 123 Bologna

Il sottoscr i t to Giovanni Neri , nato a Imola i l 2 maggio 1946, l icen zia to presso cod es ta S cuola nel la sessione es t iva de l l ' anno scolast ico1950—51, chiede a l la S .V. di r i lasc iargl i i l d iploma at tes tante la conseguita l icenza di scuola media infer iore.

Ringrazia e porge dis t int i ossequi

Giovanni Neri(firma)

Giovanni NeriVia Tolomini, 740 134 Bologna

SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ)

Vercelli, 20 aprile 1968Mario Rossi — MerceriePiazzale Mazzini 413 100 Vercelli

Spet tabi le Di t ta Bianchi & C. Milano

Vi prego spedirmi , a mezzo corr ie re Sant i , i seguent i a r t icol i :— lo sciarpe lan a scozzese Po lar— 15 cr av at t e la na scozzese t ipo C

— 12 pa ia ca lze uom o gr ige t ipo ext raf ine— lo so t toves t i l ana b ianch e do nna 3 a mi s u raVi raccomando la mass ima so l l ec i tud ine .Unire te a l la merce fa t tura , sa ldo a 30 giorni , come di consueto .

Distinti salutiMario Rossi

(firma)

275



MO DELE DE CORESPONDEN ŢĂ PARTICULARĂ

Ravenna, 2 ottobre 1971

Caro Beppe,L'ul t imo sabato del mese in corso al le ore 21 si r iunirà in quel la

s impat ica t ra t tor ia de l Trebbo la g lor iosa 5 a A per una sera ta d i addio .Ho telefonato a molt i che hanno già dato la loro adesione: a quel l iin t rovabi l i come te ho dovuto scr ivere . Spero che tu non t rad i ra i i tuo iam ici , anc he se il lavo ro t i ha già al l on tan at o da noi ; un po ' di bald orianon fa poi del tu t t o male ne pp ur e al le perso ne ser ie . In at te sa di un aconferma, t i sa lu to a nome d i tu t t i

Piero

TELEGRAME

Destinatario Mario Rossi

e indirizzo Roma Marco Polo 34Testo Arr ivo domenica t reno ore d ic iasse t te

Sandra

Cognome, Nome, Domicilio Sandra Bianchidel Mittente Via Rom a 66 Torino

Alte exemple:

— Imposs ib i l i t a to in te rven i r e m and o v iv iss imi augur i — Marco— T u t t o b e n e a sp e t t a v i R o m a — M a m m a— R i m a n d a t a p a r t e n z a l u n e d i s t o p d i sd ic i a p p u n t a m e n t o — Gin o

Verd i

TEXTE OCAZIONALE

Căsătorii. Naşteri— Ral leg ram en t i ed augur i v iv iss imi — X .Y.

Decese— Pre nd end o v iv a p ar te a l Suo gra nd e dolore Le inv io le mie p iù

sen t i t e condog l ianze — X .Y .— Accolga le p iù affet tuose e s incere condo glianze di X .Y .

Mulţumiri

— Grazie dei bel l issimi f ior i che ho molto gradi to e degli auguri chec o r d i a l m e n t e r i c a m b i o . — X.Y .

— Ringrazio v ivamente per i gent i l i augur i ehe r icambio d i cuore —

276



D . Clteva exemple din stilul publicistic

A PASSEGGIO PER IL CIELO

Mosca, 18 Marzo 1965

Alle 11 di ques ta mat t ina , per la pr ima vol ta nel la s tor ia , i l tenente

colonnello sovietico Alexei Leo nov , ve sti to di un o speciale scafand roermet ico , ha abbandona to la nave spaz ia le „Voskhod I I " che lo avevapo r ta to a ol t re 400 chi lom etr i d al la Te r ra , e si è l ibra to nel cosmo. Pocodopo la te levis ione sovie t ica ha t rasm esso le imm agin i di qu es ta fan tas t ica impresa , e ass ieme a mil ioni di te lespet ta tor i lo abbiamo vis to anchenoi, l a go la s t r e t t a da l l ' emozione . Po teva sembrare una sequenza d i unodei tant i f i lm di fantascienza. Una macchia scura , af fusola ta in pr imopiano: la macchina da presa . Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico.E in ques to spazio, sul lo s fondo del la super f ic ie ter res t re in movimento,un uomo ver t ig inosamente so lo , ga l leggian te , ro tan te , ch iuso ne l suo

grosso scafandro, le spal le car iche di due bombole del l 'oss igeno, legatoal la nave spazia le „Voskhod I I" da un sot t i le cavo, quas i un cordoneombel ica le t eso t r a l a c r ea tura appena na ta che compiva i p r imi pass iin un e lemento es t r aneo e il corpo-m adre de l l ' a s t ro na ve . [ . .. ] (Augu s toP anca ld i , L'Unità, 18 III 1965)

ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI

— I l „ fungo" d e l l ' a tomica d i H i rosh im a: un a grand e c onq uis ta de l lascienza può t rasform ars i , nel le m ani del l 'uo mo , in un ter r ibi le s t ru m en tod i d i s t r a z i o n e " . ( E N I )

— Ma l 'energia nuclea re p u ò anc he essere fonte di benessere er icchezza : qu and o a l imenta le cen t r a l i nuc lea r i dove v iene t r as form atain energia elettr ica, che farà funzionare le industr ie. Nella foto: la cent r a l e t e r m onuc lea r e d i L a t ina . ( E N I )

— M iniera di ca rbo ne : L 'a rm at ur a imped isce a l la gal ler ia di crol larement re i mina tor i scavano co i mar te l l i pneumat ic i . (ENI )

— Il petrolio, spir i to dalla pressione dei gas, può schizzare improvviso dal suolo per fora to , con un get to di una violenza impress ionante .

( E N I )— Un tecnico petrol i fero pre le va un cam pion e di greggio pe r dete r

m ina r ne l a qua l i t à . ( E N I )

CRONICĂ

Un rogo di quattromila polliQuat t romila pol l i sono ars i v iv i ne l l ' incendio divampato in un a l le

vamento d i Givo le t to . Le f i amme, dovu te p robab i lmente ad un cor to

c i rcu i to , han no causa to dann i pe r d ieci mi l ion i . L ' a l l ev am ento app ar t i en e

277



a Renato Par r i , 63 ann i , che ab i ta in una casc ina v ic ina ed è a iu ta tonel lav oro da l la mo gl ie e dal le sorelle Giuse ppin a e Ca rm ela Da niele ,di 24 e 19 anni . / . . . / (La Stampa, 25 Vi l i 1971 ) .

TEXTE PUBLICITARE

— Uffic io C en t ra l e v i agg i — co r r i sponden t e C I TL'agenzia con la p iù lunga esperienza a Tries te a cui r ivolgers i

p e r :— viagg i in gru pp o, aerei , crociere, I .T . ;— viagg i d i lavo ro e s tu dio ;— pron otaz ion i a lbergh iere in t u t t o il m ondo ;— b ig l i e t t e r i a ae rea — m ar i t t im a — fe r rov i a r ia e wag ons l i ts ;— cam b io va lu t e ;

— p ra t i ch e pas s apo r t i e v i s t i ;— pubb l icaz ion i To ur ing Club i t a l i ano ;— pol izze ass icu ra t ive ;— noleggi au tom obi l i s t i c i , au top ul lm an ;— organ izzazio ne di cong ress i e con vegn i ;— tur i sm o sco last ico



TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA

B A R Z E L L E T T E

( A N E C D O T E )

D A L L ' O T T I C O

— A vrei bisogno di un p aio d 'occhiali , disse un t izio al l 'o t t ic o.Ques t i g l i fece provare un cer to numero d 'occhia l i , ma nessuno

gl i andava bene .— Ne anche con qu es t i occhia l i posso leggere , co nt in ua va a di re

i l c om pra to re .— Ma av e te im pa ra to a leggere ? chiese inf ine impaziente l 'o t t ico .— No, disse i l c l iente , proprio per que s to d es idero co m pr arn e u n

pa io . Vedo che i l mio vicino di casa non può leggere senza occhiali , mase se l i met te , vedo che legge benone.

L A O P T I C I A N

— Aş avea nevoie de o perech e de ochelar i , spuse un in divid c ă t r e

optician. Acesta î i dădu să probeze o serie de ochelari , dar nici unul dintreaceş t ia nu i se potr ivea .— Nici cu ochelar ii aceş t ia nu pot c i t i , spun ea în t ru na cu m pă ră to rul .— Dar a ţ i în vă ţa t s ă c i t i ţi ? întrebă opticianul cînd în f ine îş i pier

d u s e r ă b d a re a .— Nu, z ise c l ientul , tocm ai de aceea doresc să-mi cum pă r ochelar i .

Văd că vec inul meu nu poate să c i tească fără ochelar i , dar dacă ş i - ipune , observ că c i teş te grozav.

Vezi cap. Fonetică, accentul, § 11

Q U A N D O P I O V E

— Pie r ino , d imm i pe r favore , cosa ved iamo sopra l a t e s ta quan dofa b e l t e mp o ?

— Il sole o le stelle .— E q u a n d o p i o v e ?— L 'ombre l lo .

279



C Î N D P L O U Ă

— Pe tr ică , spune-m i te rog , ce ved em dea sup ra capulu i a tu nc i c înde v re m e f rumoasă ?

— Soarele sau stelele .— D ar c înd p louă ?— U m b r e l a .Vezi cap. Articolul, articolul hotărît, § 18.

*

I l professore dopo aver spiegato agl i scolar i la lezione sul l 'estrazione del lo zucchero dal le barbabietole , chiede a Gigino:

— Se ntia m o se ha i cap i to da dove si es tra e lo zucch ero ?— D alla zuc che riera, professore !

Profesorul , după ce a explicat şcolar i lor lecţ ia despre extragereazahăru lu i d in sfec la de zahăr , î l în t rebă pe Gig ino:

— Să ved em dacă a i în ţe les de un de se ex t r age zahă ru l ?— Din zah arn i ţă , dom nule profesor !Vezi cap. Articolul hotă rît, prepoziţia articulată , § 20.

Dopo che i l professore ha spiegato agl i a lunni l ' importanza del le

v i rgole , a che servono, perché e quando s i met tono , ha volu to vedere segl i scolar i lo hanno capito bene. Ha det tato una frase senza virgole egl i scolar i dovevano mettere le virgole secondo i l loro parere. Ecco cosah a le t to il p rofessore su l q uad ern o d i Car lucc io : D et ta to — „L 'uom oentrò nel la casa sul la tes ta, portava un cappello gr igio ai piedi , grossistivali gialli agli occhi, un bel paio d'occhiali al r isvolto della giacca,un garofano rosso" .

După ce profesorul a explicat elevi lor importanţa virgulelor , lace servesc ele , pentru ce şi c înd se pun, a vrut să vadă dacă şcolar i i au

în ţe les b ine . A d ic ta t o f rază fără v i rgule , şco lar i i t rebuind să punăvirgulele acolo unde considerau ei că este cazul . Iată ce a ci t i t profesorulîn ca ie tu l luì Carluccio : Dic ta re — „Bărba tu l in t r ă în casă în cap , pu r tao pă lăr ie gr i în p ic ioare , c izme mar i ga lbene la ochi , o f rumoasă perechede ochelar i la reveru l ha ine i , o garoafă roş ie" .

Vezi 'cap . Verbu l , il passalo prossimo, § 123 ; 125 ; 127.

*

Dice il m ar i to a l la m ogl ie : — Ho pe rd uto i l t re no . P ar t i r ò d o man ial la s tessa ora.Risp ond e la m og l ie : — Se dom ani pa r t i ra i a l la s tessa ora , p erdera i

i l t re no di nuo vo !



Sp un e soţul că t re so ţ ie : — Am pie rd ut t ren ul . Am să p lec mî ine laaceeaş i oră .

Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră, a i să pierzid in nou t renu l .

Vezi cap. Verbul, il futuro, §125; 127.

*

A Pagan in i s eccava mol to , quando e ra inv i t a to a p ranzo , doversuonare qualche pezzo per soddis fare g l i ospi t i : E invar iabi lmente ,a chi gl i diceva : „Venga a pranzo da me, ma non dimetichi i l viol ino",egl i r i spondeva:

— I l mio viol ino no n m an gia m ai fuor i d i casa .

Lui Paganini nu- i făcea nic i o p lăcere ca a tunci c înd era invi ta t lapr înz , să t rebuiască a c ìn ta v reo piesă spre a le mulţumi gazdelor. Şiîn mod invariabil , acelora care î i spuneau „Poft i ţ i la prînz la noi , dar nu

ui ta ţ i să aduceţ i ş i v ioara" , e l le răspundea:— Vioa ra m ea nu măn încă nic iod ată în a l tă p ar te dec î t acasă .Vezi cap. Verbul, modul indicativ, l'imperfetto, §1 18 ; 123 ; 125; 13 1.

A L C O N T R A R I O

— Ogni vol ta che bev o di sera del vino no n posso do rm ire p iùd u ra n t e l a n o t t e .

— St ra no . A me succede tu t t ' a l con t ra r io .

— Come mai , dormi m egl io?— No, ma ogni vol ta che dormo non posso bere i l v ino.

D I N C O N T R Ă

— De c i te or i beau seara v in nu m ai pot d orm i în t im pu l no pţ i i .— Ciu dat . Mie mi se în t î m plă exa ct pe d os .— Cum ad ică , dormi ma i b in e?— Nu, dar or i de c î te or i dorm, nu pot să mai beau vin .Vezi cap. Articolul, articolul partitiv, § 26Vezi cap. Adverbul, gradele de comparaţie, §154.

*

— A me succede che , qu an do u na cosa mi entra ne l la t e s ta , non l adimentico m a i .

— Ques to significa che ti ricordi delle 4.000 l ire che t i avevo datoin p res t i to .

281



— Ah , no ! Le qua t t ro mi l a l i r e mi sa rebbe ro po tu te en t ra re ne l l atasca , non ne l la tes ta : c 'è una gran be l la d i f fe renza .

— Mie mi se în t îm piă că a tu nc i c înd îm i in t ră ceva în cap, să num ai u i t n i c ioda tă .

— A sta îns eam nă c ă- ţ i am inte ş t i de cele 4 .000 de l i re pe care ţ il e - a m d a t c u î m p r u m u t .

— A h, nu . Cele p a t ru mi i de l ire m i-au p u tu t in t ra în b uz un ar ş in ic idecum în cap: es te o mare d i fe renţă .Vezi cap. Verbul, modul indicativ, il presente, § 118; 123; 125.

*

I l noto scr i t tore toscano Renato Fucini (che f i rmava le sue operecol nome di Ner i Tanfuc io) aveva dedica to a i ragazz i numerose e d ivert en t i pag ine . Una vo l t a andò a visi tare un suo amico professore. I l domest ico che gl i aprì , disse che i l s ignore non era in casa.

— Dov e sa rà — dom andò i l Fuc in i .— E ' a scuo la , r i spose il dom est ico .— E al lora — osservò serio i l Fu cini — devi d ire a l p rofessore che

è mol to bravo, se a questa e tà va sempre a scuola . (Adaptare dupăG. Latrqnicó).

Cunoscutul sc r i i tor toscan Renato Fucini (care î ş i semna opere lecu numele de Neri Tanfucio) dedicase copi i lor numeroase şi plăcutepag ini . O da tă s-a du s în viz i tă la u n prie ten de-al său, profesor. I-adeschis servi torul şi i -a spus că domnul nu era acasă.

— Un de-o fi — în t r eb ă Fuc in i .— E ste la şcoa lă — i -a răsp un s servi toru l .— A tun ci — spuse cu ser ioz i ta te Fucin i — t reb uie să-i spui profe

sorului că este foarte si l i tor dac ă la vî rs ta as ta co nt i nu ă să se duc ăla şcoală .

Vezi cap. Verbul, conjugarea la timpurile simple.

*

Un romanziere fu invi ta to da un s ignore che voleva most rargl i i

capolavor i de l la f ig l ia , d i le t tante d i p i t tura . Lo scr i t tore guardavaquei d ip in t i , più confuso che persuaso . A un t ra t to i l padre s i fe rmòdavant i a un gran quadro dove, a furia di macchie rosse e gial le , si volevar a p p r e s e n t a r e u n t r a m o n t o .

— E di questo lavo ro che ne d ice ?, do m an dò i l pa dr e . Ecc e l lente ,non è vero ? Sa, mia f igl ia ha studiato al l 'estero.

— H a s tud ia to a l l 'e s t e ro ? Me l ' imm agina vo .— Ah , s e l ' i mm a g i n a v a ? E da che cosa ? D ica, dica !— Me l ' imm aginav o , pe rché un t r am on to s imi l e a codes to , no n

l 'ho v is to mai . (Adaptare după R. Guarnieri).

282



Un romancier a fos t invi ta t de un domn care voia . să- i arate capodoperele f i icei lu i , d i le tantă în p ictură . Scr i i torul se u i ta la p ictur i , m aimul t descumpăni t dec î t convins . La un moment da t t a t ă l s -a opr i t înfa ţa unu i t ab lou m are care p r in t r -o g r ăm ad ă de ' pe te roşi i şi ga lbene ,vo ia să reprez in te un as f in ţ i t .

— Şi d e luc rarea as ta ce spun eţ i ?, în t reb ă t a tă l . E s te exce len tă ,nu- i aşa? Şt i ţ i , fa ta mea a s tud ia t în s t ră ină ta te .— A s t u d i a t î n s t r ă i n ă t a t e ? î m i î n c h i p u ia m .— Oi i, vă înch ip u ia ţ i ? După ce ? Sp une ţ i , spun eţ i !— îm i înch ip u iam a cea s ta , deoarece un asemenea as f in ţ i t nu am

văzu t n i c i oda t ă . (Adaptare după R. Guarnieri)

Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 125; 127; 131

D A L F O T O G R A F O

Una s ignora va dal fo tografo .— Vorrebbe ing rad irm i qu es ta foto di mio fig lio di qu an do av ev a

dieci anni ?— Ce r tam ente , s ignora !— Sarebbe possibile tog l ie rg l i — nel l ' i ngra nd im ento — ques to buffo

cappe l l o che aveva?

— Sicuro , è poss ibi le con un po 'di r i tocco. Dovrebbe sol tanto dirmicome era pet t inato Suo f ig l io quando aveva dieci anni .

O doamnă se duce l a fotograf.

— A ţi vre a să-mi m ăr i ţ i ac ea s tă fotograf ie a f iu lui m eu de pe v rem ea cînd av ea zece ani ?

— Des igur , doam nă !— A r fi pos ibi l să- i sco ateţ i — în poz a m ăr i tă — pă lăr ia as ta cara

gh i oasă pe ca re o pu r t a?

— Desigur , es te posibil cu pu ţ in ret uş . Ar t re bu i doar să-mi spu ne ţ icum era p iep tăna t bă ia tu l dvs . c înd avea zece an i .

Vezi cap. Verbul, modul condiţional, §118; 131.Vezi cap. Verbul, verbele auxiliare de modalitate, § 138.

U N A P R O V E R B I A L E D I S T R A Z I O N E

Un celebre biologo, trovandosi a pranzo con un amico, che a v ev amangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspram enteed a dimostrargli — con un lun go discorso scientifico — che po tev aingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti.



In tan to , mangiava l a sua porz ione d i c i l i ege , l avandole con curain un bicchiere d 'acqua. Appena f in i ta la lezione di ig iene, con la piùgrande na tur ale zz a di ques to m on do , i l b iologo ha preso il b icchiere nelquale aveva l ava to l e c i l i ege ed ha ingoia to l ' acqua sporca tu t t a d 'unfiato .

O Z Ă P Ă C E A L Ă P R O V E R B I A L Ă

Un biolog celebru, af l îndu-se la prînz cu un prie ten ca te mîncasecireş i le fără a le spăla , s -a ap uc at să-1 ce rte z dra vă n de m on str înd u-i —într- o lun gă pled oarie ş t i inţ i f ică — că p ut ea ca îm pr eu nă cu c i reş ile săînghi tă o mare cant i t a te de mic robi infec ţ ioş i .

Int re t imp îş i mînca porţ ia de c i reşe spăl îndu-le gri jul iu înt r-un

pahar cu apă . Înda tă ce -a t e rmina t l ec ţ ia de ig ienă , cu cea mai marenatura le ţe din lume, biologul a lua t paharul în care spălase c i reş i le ş ia î ngh i ţ i t d in t r -o su f l a re t oa t ă a pa murda ră .

Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65.

C O S A U R G E N T E

— Ascol ta , devo parlarti di una cosa urgente .

— Par lami p u r e .— Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sa rò g ra to .— D i m m i ciò che desider i .I l pr imo piacere che t i chiedo è di prestarmi cen to lei . I l secondo ,

di n o n dirlo a nessuno .— E cc o, i l secon do te lo posso fare vo len tieri . I l prim o, m i dispiac e

m a non posso .

U R G E N T

— Ascul tă , t rebuie să - ţ i spun ceva urgent .— Spune , spune .— Te rog să-mi împl ineşt i două dorinţe ş i eu î ţ i voi f i recunoscător .— Spu ne-m i ceea ce do reş t i .— Pr ima dor in ţă pe ca re t e rog să mi -o împl ineş t i e s te aceea de a -mi

împrumuta o su tă de le i . Cea de-a doua dor in ţă es te de a nu spune n i m ă n u i a c e a s t a .

— Ei bine , cea de-a dou a do rin ţă ţ i-o împ l inesc bu cu ros . Pe ceadin t î i , îmi pa re rău , da r nu pot .Vezi cap. Pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate § 88.Vezi cap. Verbul, modul imperativ, §118; 131.



S T O R I E L L A D I U N A V I R G O L A

C'era una vol ta un re a rguto e bonar io che aveva un minis t ro d ig ius t iz ia assa i burbero e severo . Si narra che una v o l t a , u n c o n d a n n a t oa morte avesse presenta to domanda di graz ia a l re . La domanda fuin ol t ra ta da l minis t ro d i Graz ia e Gius tiz ia , i l qua le per ò v i appose : qu es tapo s t i l la : „Graz ia impo ss ib i le , co nd an na r lo !" I l re g l ie la r imandò spos tand o sempl icemente l a v i rgo la : „Graz ia , imposs ib il e con dan nar lo" 1

E così i l prigioniero ebbe salva la vi ta .

I S T O R I O A R Ă D E S P R E O V I R G U L Ă

A fos t odată un rege is te ţ ş i cumsecade , care avea un minis t rude jus t i ţ ie foar te mo rocăn os şi sever . Se po ves teş te că od ată , u n co nd am nat la moarte a făcut regelui cerere de gra ţ ie re . Cererea a fos t îna inta tăcă t re min i s t ru l Gra ţ i e r i i ş i Jus t i ţ i e i , ca re a pus u rmătoa rea rezo lu ţ i e :„Să se ie r te nu se poate , să se condamne la moarte" ! Regele a res t i tu i t -ominis trului mutînd pur ş i s implu virgula: „Să se ierte , nu se poate să__secondamne la moar te ! "

Vezi cap. Articolul, articolul nehotărît, § 22.Vezi cap. Pronumele personal, combinaţii de pronume atone, § 89.



DAL L A G RAMMAT ICA AL L A L E T T URA

UN ACCENTO DISTRATTO

Una volta un accento Per fortuna uno scolaroper distrazione cascò rilesse il com ponim entosulla c it tà di Como e liberò i prigionierim uta nd ola in comò. cancellando l'accentoFigura tevi i cittadin i Ora ai giardini pubblicicomaschi, po ver etti: han dedicato un bustode tto fatto si trovaron o „A colui che sa m ette re,rinchiusi nei cassetti. gli accenti al posto giu sto"

(Gianni Rodari)

mutandola in comò — t ransformîndu-1 în scr in ; figuratevi — înch ipu i ţ i -vă ; i cittadinicomaschi — locuitorii oraşului Como ; detto fatto — zis şi făcut ; al posto giusto — lalocul potr iv i t .

Vezi ca p. Articolul, articol ne ho tărît , § 22Vezi cap. Verbul , passato remoto Conj. I § 123, Conj. I I , 125, Conj. II I § 127Vezi cap, Noţiuni de fonetică şi ortografie, accentul §11.

LE DISGRAZIE DELL'h

Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevanonella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore, huomo,

hon esto, horribile, hum ile ece. Poi giaché quell'h non si sentiva nellapronuncia, şi cominciò a tralasciarla nella grafia ; ma ci fu chi si lamentòdi tale omissione come di una irrispettosa negligenza. Il poeta LodovicoAriosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la hall'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degnodi onore".

Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h.Un poeta del Settecento, Pier Jacopo Martelli, scrisse un carme giocosoche intitolò „Il pianto dell'h", dove tra l'altro si legge:

286



„Ma ohe ha fa t to ques t ' acca s ì inerme e s ì innocen teal le fauci del l 'Arno, dov 'abi ta sovente ,che dagl i scr i t t i a l t ru i vogl ion cacciar la in bando,m en t re g iam m ai non sanno scordarsene par la ndo ?" 1

L'al lus ion e è vo l ta a quei le t te ra t i toscan i che volev ano ab ol i ta deltu t t o l'fa in iz ia le , pr op rio in qu el la regione, la Tosca na, d ove nel la p ar

la ta d iale t ta le s i sente cos ì for te .Al momento a t tua le , l 'h , scacc ia ta su tu t t a l a l inea , man t iene sa l damente la sua posizione in quel le quat t ro voci del verbo avere: ho ,ha i , h a , h a n n o . (Andrea Cavalli Dell1 Ara)

le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h; nella corrispondente voce latina — în cu-vîntul latinesc corespunzător ; a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h)în scris ; ma ci fu chi — dar existară unii caro ; chi leva — cel care ia ; un carme giocoso—o poezie glumeaţă;

Vezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie, Consoanele: h, § 8B2, grupuri delitere, § 10.

L A F E B B R E „ Q "

U n povero quore Che d i rò a l l a famig l ia?"av e v a l a f eb b re „Q " „Su s u , n i en t e p a u r a :(m ala t t ia t ra le p iù rare ) . ho qui pr on ta per le i un a bel laAn d ò d a u n d o t t o re cu ra" .

a farsi v is i ta re : Gli d iede la v i tam in a G„ E ' gr av e? Mi consig l ia ed i l cuore gu arì .d i f a re t e s t am en to ? (Gianni Rodari)

quore (cuore) — inimă ; su su, niente paura — hai, curaj, nici o teamă; ho qui prontaper lei — am aici gata pentru dumneata; gli diede — îi dădu.

Vezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie, consoanele: q, § 8B3.Vezi cap. Prepoziţia, §156A.

L A F A M I G L I A P U N T O E V I R G O L A

C'era un a vo l ta un pu nto Di no t te e d i g iornoe c 'e ra anc he un a v i rgo la : and avan o in to rnoe ran o t a n t o am ic i, Sem p re a b race t t o .Si sposa rono e furono felici. „Che cop pia mo dello

1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi

novat/la gurile rîului Arno, unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vorsă-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?"

287



l a gen te d iceva — d iven tavano m inusco le :che ve ra m eravig l ia e se qua lcun a, poi ,la famigl ia Pu nto-e -v i rg ola" . a inch inars i non è les taAl loro passaggio la m a t i ta del m ae s t roin segno di om aggio le tagl ia la te s t a .per f ino le maiuscole :

(Gianni Rodari)

c'era una volta — a fost o d a t ă ; andavano intorno sempre a. braccetto — erau mereua l ă t u r e a ; a inchinarsi non è lesta - u n e grăbi tă să se supună .

Vezi cap. Verbul , l' imp erfet to, conj. I , § 123, conj. I I , § 125, conj . I I I , § 127.

S O S P I R I

„Vor re i vor re i . . .Sapete che fare i ?Ascolterei un disco,No, meglio , suonereii l pianoforte a coda.Di te che è g iù d i mo d a?Paz ienza ,ne farò senza.Del res to non so su on ar e" . ..

„Suonerei se sapessi ,volerei se potessi.Mangerei de i pas t ic in ise ne avessi .C 'è sempre un se :ch issà perchéques ta sc iocca congiunzione

ce l ' ha t an to con me" . . .

(Gianni Rqdari).

che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte uri te; che ve he pare? — ce părerea v e ţ i ? ; dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul luniinoi / lu înd o gus ta re ; dite che è giù di moda? — spuneţ i că nu mai es te l a modă?;pazienza, ne farò senza — răbdare,/n-o voi face ; non so suonare — nu şt iu să cînt(la pian) ; c'è sempre un se — exis tă în to tdeauna un dacă; ce l'ha [...] con me — areceva cu mine .

Vezi cap. Verbul , Condi ţ ionalul , conj. I , § 123, conj. II , § 125 conj. I I I , § 127;princip alele verbe ner egu late, § 131 ;

Vezi ca p. Fraz a, se condiţ ional (per. ipote tic) , § 214.

„. . . Vorrei , direi , farei . . . "Che maniere raf f inateha i l modo condizionale .Mai che us i parole sguaia tenon a lza la voce per n iente ,e sedu to in po l t ronasosp i ra gen t i lmente :Me ne andrei nel l 'Ar izona,che ve ne pare?

O forse potreifermarmi a L isbona . . . "

„ . . . Vorrei , vorre i . . .volerei sul la lunain cerca d i for tunaE voi ci verreste?Sarebbe car ino,

dondolars i sul la falcefacendo uno spun t ino . . . "



S E F O S S I F U O C O

(Versiune modernizată)

Se fossi fuoco, arderei i l mondo ;se fossi v e n t o , lo tempesterei:se fossi a c q u a , io l'annegherei;se fossi Dio, lo manderei n e l p r o f o n d o ;

se fossi p a p a , sarei allor giocondo,che tu t t ' i c r i s t i an i imbrighereise fossi impera to re , sa i che farei?a tutt i mozzerei i l capo a tondo .

Se fossi M o r te , andrei d a m i o p a d r e ;se fossi v i t a , fuggirei da lui ,s im i lm en te farei co n m ia m ad r e .Se fossi Cecco, com'io sono e fui,toglierei le donne g iovani e leggiadre ,

e vecchie e la ide lascerei a l t r u i .(Cecco Angiolieri).

lo tempesterei — aş ţ ine-o numai în furtuni ; io l'annegherei — aş îneca-o ; lo mandereinel profondo — aş t rimite-o în abisuri ; imbrigherei — le-aş da băta ie de cap ; mozzereiil capo a tondo — (pe toţi) i-aş scu rta de ca p.

Vezi cap. Se condiţional (perioadul ipotet ic), §214.

C O N S E C U T I O T E M P O R U M

Bas il io Puo t i , l e t t e r a to na po le tano , fu un b ra v 'uo m o e un bene-m e r i t a t o della sua pa t r ia , pe r amor della qua le apr ì nel la sua c i t tà , asue spese , un a scuola gra tu i ta . M er i terebbe pe r ta nt o la r iconoscen za ditut t i g l i i ta l iani . Invece, per la sua int rans igenza in fa t to di pur i tà dil ingua , è d iventa to quas i i l p ro to t ipo dei pedant i . S i r accontano d i lu is to r ie l l e g raz iose ma probabi lmente non vere .

A Napol i a l lora dominava i l Borbone, e c 'erano, s i sa , mol t i malumor i e mol to malconten to t r a i buoni napole tan i . Una vo l ta che a lcunisuoi amic i s i l amentavano col P u o t i dei tempi torbidi e dur i , s i d ice cheegl i esc lamasse:

— Credete a me, le cose non vanno bene a Napol i , perché da noi nonè ancora ben conosciuto l 'uso esato dei par t ic ipi .

Un'a l t ra vol ta , un amico, per fargl i uno scherzo, andò a bussareall 'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. I l povero Basil io s i sveglia,s i af faccia mezzo a sso nn ato a l la f ines t ra , do m an da chi è che picchia aque l le o re incongrue e che cosa mai s i vuole da lui .

289



— Vorrei che tu ti alzi — grida l'amico, dopo essersi fatto rico

noscere.

— Sciagurato ! — esclama il Puoti, fuori di sé — „che tu ti alzassi!

che tu ti alzassi" devi dire.

L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva

più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. (Fernando Palazzi)

Consecutio temporum (lat.) — Corespondenţa t impur i lo r ; un benemeritato — un omdemn de l a u d ă ; a sue spese — pe chel tuia la sa; dominava il Borbone — s tăp îneafamilia (franceză) a Bourboni lor ; molti malumori e molto malcontento — m u l te supărăr i şi m ul tă n em ulţumire ; si affaccia mezzo assonnato —se ara tă pe jumăta te ador m i t ; ore incongrue— ore nepot r iv i te ;- fuori di se — ieşit din fire; Vinfranzione allaregola — abate rea de la r egu l ă ; gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decî t .

Vezi cap. Articolul, prepozi ţ i i ar t iculate , § 20.Vezi cap. Verbul , corespondenţa t impuri lor la modul conjunct iv , § 201.

':



D A L L A L E T T U R A A L L A G R A M M A T I C A

T R O P P A E R U D I Z I O N E

Un uomo dot to assa iun brut to giorno fu nei guai :la sua caset ta s ' incendiòe a i pompier i te lefonò.

Ma come sempre ebbe occas ionedi far sfoggio d 'erudizione:„Ve ni te , — disse a un sergen te ,precipi tevol iss imevolmente"Per quel l ' avverbio c lass ico e sacenteI pom pie r i non t r ovano p iù n i en t e :la do t ta pa ro l ina tan to duròche tut ta la caset ta s i brucciò. (Noi donne )

troppa erudizione — prea multă erudi ţ ie ; dotto assai — foar te învăţa t ; fu nei guai —dădu de necazuri ; di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudi ţ ie ; precipitevolissimevolmente — în foarte mare grabă ; quell'avverbio classico e saccente — aceladverb clasic şi preţios ; la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură at î tde mul t .

Vezi cap. Adverbul , Gradele de comparaţ ie ale adverbelor, § 154.Vezi cap. Stru ctu ra m orfologică a cuvîntului , derivare, §18 2, A,c.

P E R U G I A(fragment)

Tuff iamoci nel l 'Umbr ia , per un rap ido g iro . Cominciamo da Perugia ,in cui davvero si respirano la grazia, la genti lezza, ed una specie di dolcezza morale come sciolta nell 'ar ia. [ . . . ] Perugia è la mag giore c i t t àdel l 'Umbr ia e ne è anche i l protot ipo. La sua via pr incipale , corso Van-nucci, s i s tende tra la bell issima piazza, in mezzo alla quale sorge laFo nt an a M aggiore , con le sue sp lendide scu l tu re , e un a te r r azza che

dom ina una va s t a pa r t e de l l ' U m br i a .291



Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cuiode par lare una l ingua s t raniera o l ' i ta l iano con accento esot ico. Unvelo cosmopoli ta è por ta to a Perugia da i molt i tur is t i , essendo la pr ima,con Siena , se non er ro , per numero di tur is t i dopo le c i t tà maggiori.Ma vi è un cosmopoli t ismo int imo, che de r iva da l l 'Unive rs i tà pe r s t r a nier i . Fondata per dif fondere la conoscenza del l ' I ta l ia t ra gl i s tudent i

ester i , ha sede in un bel palazzo barocco. Tiene, corsi di l ingua, geografia ,s to r ia , pens ie ro , l e t te ra tura e a r te i t a l iana , d i an t ich i tà i t a l iche , e d ie tnisco logia . Vi sono passa t i g iovani di quasi 80 nazion i . Q uan do viandai la f requentavano i rappresentant i d i 41 nazioni . [ . . . ] Molt i sonoancora s tudent i a l loro paese d 'or igine; parecchi già professor i , cher i to rna no sui banc hi ; e spesso persone anz iane , non t u t t i pro ven ient ida l le d i sc ip l ine umanis t iche , ma anche avvoca t i , medic i , ingegner i .I p iù appar tengono a l la schiera di v iaggia tor i inconsuet i che un temposi chiamavano innamorat i de l l ' a r te , pe l legr ini de l la be l lezza , es te t i .

E 'd u n q u e un cosm opol i ti smo sui generi s , f a t to d i gen te che si f e rmaa Perugia a lungo, e perc iò anche famil iare , che par tec ipa a l la vi ta de!celo medio, che si mescola alla vita cit tadina e così f i l tra nel costume.(Guido Pioverle).

tuffiamoci — s ă p ă t r u n d e m ; sciolta nell'aria — răsp îndi t ă în ju r ; un velo cosmopolita — o atmosfera cosmopol i tă ; se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri —s tudenţ i s t ră in i ; viaggiatori inconsueti — călători neobişnui ţ i ; sui, generia (lat.) —unic în felul său ; del ceto medio — a categorici de mijloc, a burghe ziei ; e così, filtranel costume— şi astfel int ră în obişnuinţă .

Vezi cap. Pronu m ele, pronum ele relat iv, § 98.Vezi cap. Adject ivul , adj . cu forme speciale de comparat iv şi superlat iv, § 71.

V E N E Z I A(fragment)

Si ha l ' impress ione di t rovars i in una c i t tà che abbia soffer to unainondazione. I pali te i te legrafo, che corrono bel lamente sul la laguna,le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati , c ome dauna pianura al lagala , quel la barca comune su cu i a r ranca un vigileurbano in tenuta es t iva , lungo i l Canal Grande , la quale par propr iouna barca di sa lva taggio, tu t to concorre a favor ire l ' inganno .

P e r un momento s iamo t ra t t i a cons ide ra re lo spettacolo che dàVenez ia come qua lche cosa d ' im m ens am ent e p rovvisor io e be l li s s imo.I l lusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fantasia , i n t u t t a la sua es tensione , il f lagello che ha colpito questa città,seppe l lendola pe r me tà ne l le acque , invadendo tu t te le sue vie e viuzze,i suoi negozi e le sue cant ine. Ma una gondo la c he spun ta a d un t r a t t o ,sull 'angolo di un palazzo del Canal Grande, ci r icorda che siamo, a Venezia.

292



Quel lo che am m iriam o n on è i l prodo t to d 'un catacl ism a, bens ìopera del l 'uomo, capolavoro di una razza ingegnosa e paziente , che cost ru ì una c i t t à in mezzo a l l ' acqua , pe r rag ioni d i fens ive , benin teso , masopra t tu t to , io c redo , pe r es se rs i innamora ta d i ques t ' idea , pe r fa reuna cosa inaudi ta e mai v i s ta : Venez ia . (Vincenzo Cardarelli).

i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono

— insule le ca re se ivesc (din la gun ă) ; tutto concorre a favorire l'inganno — to tu lfavorizează crearea iluziei ; seppellendola per metà — îngropînd-o pe jum ătat e ;per ragioni difensive — din motive de apărare ; una cosa inaudita e mai vista — unlucru nemaiauzit şi nemaivăzut.

Vezi cap. Substant ivul ; genul subst . după terminaţ ie , §34; p lura lul subst-mascu line, § 3 9 ; pluralul subst. feminine, § 40.

I L Q U A R T I E R E

(fragment)Noi eravano content i del nos t ro Quart iere . Posto a l l imi te del centro

della ci t tà, i l Quart iere si estendeva fino al le prime case della periferia,là dove com incia la via Ar etin a, coi suoi ort i e la sua stra da ferr ata,le prim e case borghesi e i vi l l ini .

La s t r ad a. Fi re nze . Q uar t iere d i Sa nta Croce. [...] L à era t rascor sal ' ado lescenza .

Le case erano buie , um ide e f redde d ' inv ern o. 1 tavol i dove m ang ia

vamo avevano spacchi ver t ical i d i cu i c i accorgevamo sol tanto le rarevol te che scr ivevamo una le t tera . Ma pul i te ed in ordine, le nos t re case ,curate dal le nos t re mamme che avevano i capel l i gr ig i e uno scia l lebut ta to su l le spal le . Nel la s tanza da pranzo che noi chiamavamo i lsalo t to , c 'era un d ivano, con la t r ina a l la spal l iera e i mat toni ross idi cinabrese, le fotografie incastrate ai vetri della credenza, una sveglia.[ . . . ]

La no st ra v i ta era no le s t rad e e le p iazze del Q uart iere , f iorent in id i an t ica razza, d i„ant ico pelo" d icevamo scherzando. Si s tava agl iangoli delle vie, sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati, e ci si stava

senza alcun sospet to d i tu t to ques to , „popolo minuto" sempre, fa t toignaro ormai, ciompi da se stessi t radit i . Sulle antiche vest igia s i i l lumin av a l a ros t iccer ìa i l cu i banco spandeva at torno odore d i polpet te d ipatate , d i conig l io arros t i to , d i verdura fr i t ta .

La ci t tà era a l d i là d i ques ta nost ra repubbl ica , aveva per noi unsenso d i archeologia e d i e ldorado ins ieme: per par teciparvi occorrevache fossimo rasati e avessimo in dosso i vest i t i migliori . Dagli al tri quart ier i popolar i c i d iv ideva un sent imento impreciso eppur v ivo , d i r ival i tà

ed emulazione ; ci riunivano per subito dividerci di nuovo, in rissa, l 'Arno

293



d'esta te e le par t i te di ca lc io a l la domenica , la tappa del Giro d'Italia.(Vasco Pratolini).

spacchi verticali— c răpă tur i ve r t i ca le ; con la trina alla spallina — cu dante lă petăbl ie ; incastrate ai vetri della credenza — monta te pe geamul bufe tului ; fiorentinidi „antico pelo" — f iorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fos t înjunghia t ;ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro

orma i, ciompi da se slessi traditi — şi s tăteau acolo fără să gîndească la toate astea,aceiaşi „oam eni sărma ni" , fapt da t uitări i de-acum, dărăcitori de l înă tră da ţi de eiînşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei te jghea răspîndea în jur ; occorrevache fossimo rasati — trebuia să f im bărbieri ţ i ; in rissa — cu încăierare.

Vezi cap. Adjectivul, plu ralul ad j . m a s e , § 55 ; p luralul a dj . fem., § 56.Vezi cap. Părţi le propoziţ iei , propoziţ i i le subordonate explicite s i implicite ,

§ 1 9 5 .

P I A Z Z A N A V O N A

Dal le due a l le quat t ro del pomerìggio, d 'es ta te , lo s t raniero chepass i per piazza Navona, una piazza di Roma che s i sovrappone poinel r icordo a qua lunque a l t ra p iazza i t a l i ana , viene preso da s tupore einf ine da una specie di es tas i . Scure e ca lde mol i archi te t toniche , s ta tuee s t emmi , acque scroscianti, a c que zampil lanti , un disegno di circo at toa sos tenere un pubbl i co gran de qu an to va r io : tu t t o c iò pe r qua lchevecchie t to a l l 'ombra e per poche dozzine di moccios i che s i r incorronos t r i l land o. In quel le ore c 'è una enorm e sprop rozione t r a i l lavoro com

piuto dai secol i e l 'uso che il popolo rom ano fa di quel la piazza . L 'a t t iv i t àdel popolo romano è ridotta, ne l l a augus ta corn ice , qua a una manorugosa che minacc ia una t e s t a rapata e là a un piede che m uo ve l 'ac qu adi una vasca . (Corrado Alvaro).

scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură deculoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pea t î t de var ia t .

Vezi cap. Verbul , modul par t ic ipiu, §123; 131.

U N A V I A D I M I L A N O

Anzi tu t to , v ia Tor ino forn i sce quanto è necessar io a l la tavola :non solo cibi ma anche s tovigl ie . Pare specializzata in p ia t t i , b i cch ie r ibott ig l ie , posate , sa l iere . Roba lucida , d i ef fe t to , moderna . I suoi vetri

e i suoi cristalli fanno al legr ia . Tanto più che l ì v ic ino si vedono colline

di salami, di prosciut t i , di formaggi, di f iaschi .

294



E' la v ia dei p ia t t i pront i , v ia Torino: pol l i arros to , pol l i in gelat ina,tacchino al forno, faraona al forno, p iccioni a l lo sp iedo, pesci accomodat iso t to la m aione se, ins ala ta russa . An che la v ia del la cacciagione. Certoi l mezzogiorno v i dura due o t re ore .

Poi v ia Torino ves te la gen te . Spec ialm ente g li uom ini e i ba m bin i(confezioni, confezioni) ; niente affat to escluse però le donne, al le qualianzi vengono offerte qui molte pell icce, s toffe e abit i a prezzi in generebuoni , non essendo v ia Torino una v ia cara .

Molti deposit i e molt i uffici . Tante ragazze che abitano in periferia,qui respirano per set te od otto ore al giorno l 'aria del Duomo e si cons ideran o un po ' mi lanes i del cen tro . La sera lasciano non sem pre volent ier i v ia Torino , mentre i bot tegai r inchiudono con leggeri e lucid i cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via dafragorose saracinesche. (Emilio Radius).

faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare;via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare.

Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191.

A L B E R G O

La s tanza era spaziosa, con due ie t t i , la f ines t ra ampia dava sudi una loggia ado rna d i un ra m pic an te con f ior i v io lacei e i l m ar e so t to s t an te si incu piva come l'acciaio r iveland o t u t t i i suoi f remit i . T u t to ilpersonale d i serv izio par lava quat t ro l ingue, le posate erano d 'argento ,i b icchier i d i cr is ta l lo , i ta pp et i spessi e soff ic i, qu adr i an t ichi ab ba s ta nz abuon i e rano dapper tu t to , t e r razze f io r i t e s i sussegu ivano su l panoramaabbagl iante , a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l 'a lbergodi mio gusto . Ho sempre prefer i to i p iccol i a lberghi dove i l padrone guardai c l ient i co l sospet to che se ne vadano senza pagare i l conto . Mi sent i vo sperduto nel l ' immensi tà dei sa loni , nei lunghi corr idoi , nel la spaziosas t an za m a t r im o n ia l e . (Giovanni Comisso).

si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului.

Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192.

U N A C A S A D O P O I L B O M B A R D A M E N T O

Nell 'apr i le del 1944 una scin t i l lan te squadrig l ia d i bombardier iam erica ni percorse il l impid o cie lo p r im ave ri le del Ven eto e venn e as rad icare da l le fondamenta l a mia c i t t à . Quando anda i a vedere que l loche era avvenuto del la mia casa , v i t rovai so lo un cumulo d i rovine.

295



Mi arrampicai su quel le rovine e t ra i l p iet rame e le t ravi scors i , aff iora n te , la cassa dove erano s tat i imb al la t i i b icchier in i d i cr is ta l lo , f rugaidentro e , t ra g l i a l t r i b icchier i infrant i , i sei b icchier in i erano un 'al t ravol ta in tat t i . Li pres i , ne feci un pacco e l i portai t r ionfante a mia madreperché l e t es t imoniassero che nu l la e ra accaduto d i g rave . In segu i to

le d i s s i tu t to : che l a casa e ra s t a ta d i s t ru t t a e che tu t to quel lo che s ipossedeva era andato in b r ic io le con essa . Po te i so lo r i cuperare in ta t t ealcune tavole del pavimento del t inel lo e con quel le feci fare da un fal egname d i campagna un armadie t to a ve t r i dove i se i b icch ier in i r i fecerobe l l a mos t r a come un t empo . (Giovanni Comisso)

squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la suprafaţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut.

Vezi cap. Ve rbul , il passato remoto, § 123, § 125, § 131 .

Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

C A S E M O D E R N E(fragment)

Case moderne d i cemen t o a rma t odove t r ave r so i mur i e i pav i men t iogn i rumore pas sa i nd i s t u rba t o ,io non condanno i vos t r i inconvenien t i .T u t t ' a l t r o ! Io sono un t ipo inde l i ca to ,e l e sonor i t à de i vos t r i ambien t imi soddisfa nel modo p iù com ple to ,case moderne senza a lcun segre to .

Del res to non è bel lo poter d i re:

„Adesso a l p ian ter reno s tanno a cenaor a i l pu po del qu into va a dor m ire . ..t o h ! l ' a v v o c a t o m e t t e l a c a t e n a . . .il por t i e re com incia a s t a rn u t i re ...Io scapolo del sesto si dimenal ' inqu il ino di so t to sbuc cia un fru t to ...case moderne in cu i s i sen te tu t to?

C'è chi s i scagl ia contro l 'archi tet to ,chi se la prende con i l cost rut torem a non l 'han fa t to mica per p rog et to !



L'epoca nostra è quella del rumoree ognun le mancherebbe di rispettose costruisse col silenziatore,se vi facesse taciturne assaicase moderne senza pace mai. . . (Luciano Folgore)

dove traverso i muri — în care prin pereţ i ; tutfaltro — dimpotr ivă ; l'avvocato mettela catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlaculde la etaju l V I se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende —al ţ i i care se cear tă ; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta.

Vezi cap. Verbul , indicat iv, presente, conj. I, § 123, conj. II . , § 125, conj. I I I ,§ 1 2 7 ; § 1 3 1 .

Vezi cap. Fraza, se con diţion al (per. ipote tic), § 214.

SALA DA PRANZODall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di

sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichiodei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo,suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedevaa metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delleoccasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'amm onticch iavano leostrich e del Fusas'O, i nicchi e i da tte ri ancora vivi, si par tiv a un odore

forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)mensale di bucato — fa ţă de masă proaspăt spăla tă ; dalla cesta bislunga — din coşuloval ; » nicchi e i datteri — cochilii le şi m oluştele .

Veri ca p. Art icolul , prepozi ţ ia art ic ula tă, § 20.Vezi ca p. Prepoz i ţ ia , §156 A.

CUGINA

Nella penombra seduta sulla panca di legno ed am pia del focolarePasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non siudiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucinatutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madiaoscura , con le sedie a spalliera dipin ta, senza un pun to luminoso, s'imm ergeva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere.

Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottonea t re becchi, col lucigno lo di bambagia che bag na nell'olio tenendo in

297



alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolaree l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .

con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi —opai ţ de alamă cu t rei c iocuri ; lucignolo di bambagia — fi t i l din bumbac (netors)lo spegnitoio — st ingă tor de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat

mucur i .Vezi cap . Sub stan t ivu l , genul sub stan t ivulu i du pă term inaţ ie , § 34.

COLAZIONE

Discese, app arec chiò ... La colazione annaffiata da un clarettogelato fu saporita e ab bo nd an te: una frittata che p areva un sole,una bistecca grande come una ban diera. Q uella buon a vecchietta

in piedi, le m ani sui fianchi, ci gua rdav a m angiare sodisfatta delnostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibiraffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca dellasalv ietta che avev a nella de stra n e scacciava u na mosca, con l'ariad'am m onirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ate niesi ed etruschi nelle loro vecchie tom be a far polvere. Dopo il caffè,Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )

annaffiata da u n claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu

mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — săput rezească, să devină pulbere.

Vezi cap. Verbul , modul conjunct iv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO

— Questo lat te non ha nessun gusto.La moglie indulgente gli dice:

— E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo.— Buonissimo il tuo . Ma in questo mio ci avre te versato dell ' acqua.

Non sa di nulla.E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E

che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere.Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il

sale mettono più in tavola!— Il signore ha chiam ato ?

— Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo viservite per portare in tavola di questi polli arrosto.

298



N atu ralm en te , l 'insa la ta no n è f resca, l 'o l io è rancido , la f ru t tanon ha sapore . Ah, la v i ta quale obbrobr io ! (Arnaldo Fraccaroli)

non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo —fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine.

Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65.

Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185.

I L T E M P O

Dice al fanciul la rondine:— Ho f reddo, io me ne v o ;al ri tornar de' zeffirianch ' io r i t o rnerò .Dice la fogl ia al l 'albero:

— Fa freddo ; io m e ne vo ;quando ver ran l e rond in iamico , t o rnerò .E dice i l tempo agl i \ i omin i : — Ho f re t ta , io me ne v o ;gli uccelli , i fior ri tornanoio mai non tornerò . (E. Berni)

ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc.

Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131.

L 'A U T O G R A F O D I G I U S E P P E V E R D I

U na vo lta i l t ren o su cui viagg iava Gius eppe Verd i r im ase ferm o per qua lch e tem po ne l la s taz ione d i un a p iccola c i t tà . I l cap ostazion e, un fe rven te am m irat or e di Ve rdi , non volle lasciars i sfuggirela mag nifica occasione per scam biare qu alch e pa rola col gra nd e m us ic is ta e per o t tenere poss ib i lmente un suo au tografo .

Verd i però non era ta n t o faci lmente avv icinabi le , e i l suo am m ira tore dovet te r icorrere ad un espedien te per raggiungere i l suo scopo .Aprì la porta del vagone e chiese i l b igl iet to . Verdi lo consegnò e i lcapostazione, dopo aver lo cont ro l la to , cominciò un d iscorso ineren te a lsuo servizio.

— Questo vagone è p iu t tos to sporco . Non v i dà fas t id io ?— Non ne ho t ro va to uno m ig l iore in tu t t o i l t ren o .— T ut ta v i a vo i non avr es te d ovu to me t te re i p ied i sul sed i le. Non

è de per sona educa ta .

299

http://iomini/

http://iomini/

http://iomini/



— Mi pren de te fo rse per u n m aled uca to ?— Sì .— Ah, ques to è t ro pp o ! Datemi i l l ibro dei reclami .I l capostazione fu pres to di r i torno col suo album di autograf i , sul

qu ale Ve rd i scrisse i l re cla m o. A llora i l funz iona rio confessò i l suo be n-r iusci to ing an no , chie den do ne perd ono , e i l m usicis ta , con un sorr iso

glielo concesse volent ier i . (M. Borm ioli, G. A. Pellegr inetti).

lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie ; perraggiungere il suo scopo — pe ntr u a-şi at inge scopul ; non vi da fastidio — nu vă supără ; non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat ; confessò ilsuo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită ; chiedendone perdono —cer înd ier tare pentru as ta ; glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros.

Vezi cap. Pron um ele, poziţ ia formelor ne acc entu ate, § 88 ; combinaţi i de formenea cce ntua te ale pronu me lui, § 89 ; particulele p ronom inale ne, ci, vi, § 90.

I L V I O L I N I S T A C H E S U O N A CO N U N A C O R D A S O L A

Niccolò Pa gan ini era un famosiss imo viol in is ta che in ca nt av a tu t t i isuo i am m i ra to r i .

Un giorno, eseguendo un pezzo con tutto i l t ra sp or to del l ' i spi razione,gl i s i ruppero, una dopo l'altra, t re corde del viol ino, ed egli s i r idusse asuonare sul l 'unica che gl i era r imasta , senza perdere un a nota , senzaal terare la bel lezza di quel la musica. E da quel g iorno r ipetè spessouna cos ì magis t ra le esecuzione , t an to che l a fama s i sparse rap idamentee Paganini fu „i l v iol in is ta che suona con una corda sola" .

Una sera , a Par ig i , Paganin i doveva dare un concer to , ed essendoin r i t a rdo , fe rmò una car rozza e domandò a l ve t tu r ino quanto cos t avaquel la corsa.

— Ven t i f ranchi — fu la r ipo sta .Na tu ra lm en te Pagan in i s i m erav ig l i ò d i tale prezzo , e dom andò

perché a Par ig i l e ve t tu re cos tavano cos ì caro .— Caro s ignore — rispose il vet t ur in o, che lo av ev a r icuno sciuto —

se Le i guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda,può anche pagarm i ven t i f r anch i pe r andare a l conce r to .

Paganin i non d i sse nulla . Sal ì in car rozza e , a r r iva to a des t inaz ione ,guardò la t a r i f fa e de t t e a l ve t tu r ino due f ranch i ; ques t 'u l t imo pro tes tò ,p re tendendo g l i a l t r i diciotto, e r icom inciò c on la que st ione dei quattromi la franchi e del la corda sola .

— E v a bene — rispose al lora i l v iol in is ta — gl i altri diciotto f ranch ite l i darò quando sapra i por tarmi in car rozza con una ruo ta so la . (Genioe lavoro — Anto log ia ) .

suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă; incantava i suoiammiratori — îşi vrăjea admiratorii ; eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del-



Vispirazione — interpret ine! o bucată cu tot elanul inspiraţ iei ; gli.si ruppero — i sem p s e r ă ; tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima.

Vezi cap. Pronumele, pronume şi adject ive nehotărî te , §107 §108.Vezi cap . Num eralul , num eralul cardin al , § 76.

1 V I O L I N I D I C R E M O N A

(fragment)

Guarnier i de l Gesù, a ll ievo di S t r ad iva r i , lavorò p ar te de l la suavi ta in pr igione dove era s ta to rinchiuso per aver ucciso uno della suas tes sa a r te . Uno s t rumento de l Guarn ie r i usò Pagan in i . Lo s t rumentodi Paganini , che appar t iene a l munic ipio di Genova, è annerito come egliera , come colpito e bruciato dal la f iamma d 'un genio infernale, è p iu t t o s tol 'ombra , i l sor t i legio del v iol ino. Vedo appar i re Paganini , a t t raverso i ls uo s t rum e n to : a b i t o nero e corpe t to nero, le code della giacca fino aterra, e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. P a ga n in iha le braccia allungate, smisura tamente da l v io l ino e da l l ' a rche t to , i lviso pallido incornicialo dai lunghi capell i cupi; intona i l suo pezzo s trabil iante sulla corda del sol . (Corrado Alvaro).

uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el; come colpito e bruciato dallafiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal ;abito nero, corpetto nero — cu haină neagră, cu vestă neagră; le braccia allungate smisuratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioarăşi de arcuş ; il suo pezzo slrabriliante — minuna ta sa buca tă .

Vezi cap. Adjec tivul, acord ul adjectivelor, § 60.

L A R I S P O S T A D I E N R I C O F E R M I

A scuola Enrico Eermi non br i l lava in componimento . Quel lequa l i t à che dovevano d iven ta re p reg i della sua p rosa scientif ica —l 'andar d i r i t to a l la meta senza divagare , la sempl ic i tà dello s t i le , l ' ev i ta reogn i pa ro la non s t r e t t am en te neces sa r ia — sem brav ano a l lo ra s in tom idi a r i d i t à me n t a l e .

Una vol ta , in seconda e lementare , doveva scr ivere che cosa s i facol fe rro , e poiché ogni m at t i n a ne l recars i a scuola pa ssav a da va nt ia un negoz io da l l ' i nsegna : „Fabbr ica di le t t i in ferro" , egli scrisse solo:„Col ferro si fanno dei le t t i " . La f rase era chiara e prec isa . Con queldei i l b a mb i n o mo s t r a v a di renders i conto che non tu t t i i le t t i sono fa t t idi ferro . Ma la maes t ra non fu soddis fa t ta e la s ignora Fermi se ne impensier ì . (Raffaello Biordi).

non brillava in componimento — nu s t ră lucea la compunere ; sembravano allora sintomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăci i mintale; nel recarsi

301



a scuola — cînd se ducea la ş coa lă; un negozio dall'insegna — o prăvăl ie cu f i rma;mostrava di rendersi conto — dovedea că î ş i dă seama; la signora Fermi se ne impensierì — d o am n a F e r m i rămase îngr i jorată d in această cauză.

Vezi cap . Art icolul , ar t icolul p art i t iv , § 25.Vezi cap. Prepozi ţa , di, §157

I L P O N T E

Dicono che g li ab i ta nt i d i un paese llo tosca no chiesero al G rand ucaFerd inando l a r i cos t ruz ione d i un pon te c ro l l a to pe r l a p i ena de l f i ume .Fecero un a suppl ica p iena d i parole r icerca te e s t ra ne , persua si di c om m uo vere e impress ionare i l loro sovrano. I l Granduca lesse la suppl ica e poir i spose :

Talor, qua lo ra , quindi, sovente e guari r i fa te i l ponte coi vostr idena r i . (Gramatica e vita).

dicono che — se spune că; un ponte cro llato per la piena di un fiume — un pod p ră buş it din cauza rev ărsări i r îului ; una supplica piena di parole ricercale e strane —o plîngere pl ină de cuvinte preţ ioase şi ciudate ; Taior, qualora , quindi, sovent» eguari — primul vers este o înşiruire de adverbe, pr intre care şi conjuncţia qualora,fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic, care constituie o replică ironică,a ducelui Ferdinand, la st i lul preţ ios în care era redactată jalba locuitori lor din Toscan a ; rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştr i .

Vezi cap . Ad verb ul , adverbe le de t im p, § 148, ad v. de loc § 149.

S I G N O R V E N E R A N D A

Il s ignor Veneranda s i fe rmò davant i a l por tone d i una casa , guardòle f inestre buie e spente e f ischiò più vol te come se volesse chiamareq u a l c u n o .

Ad una f inestra del terzo piano si affacciò un signore.— E ' senza ch iave ? — chiese i l s ignore, gridand o per farsi sen t i re .— Sì , sono senza chiav e — r i spose il s ignor V ene ran da .

— E i l po r to ne è chiuso ? — gridò di nu ov o i l s ignore affacciato.— Sì , é chiuso — r i spose i l s ignor V ene ran da .— Al lora le bu t to la chiav e .— Pe r fa re che cosa ? — chiese il s ignor V ene rand a .— Pe r aprire i l por to ne — rispose i l s ignore affacciato.— V a ben e , — gr idò i l s ignor V en era nd a — se vuole che ap ra i l

por tone , bu t t i pu re l a ch iave .— Ma lei non deve en t ra r e ?

— Io n o. Che cosa d ovrei en tra re a fare ?— M a non a bi ta qui , l ei ? — chiese i l s ignore affacciato, che corau n-

c iava a non capi re .

302



— Io no, gr idò il s ignor V en era nd a.— E al lora, perc hé vuole la chiav e ?— Se lei vuole che io ap ra i l po rton e, dovrò pu re apri r lo con la ch iave .

I l portone non posso mica apri r lo con la p ipa, le pare?— Io no n vogl io apri re il p ort on e — gridò i l s ignore affacciato .

Io credevo che lei abi tasse qui : ho sent i to che f ischiava.— Pe rché , tu t t i quel li che a bi ta no in qu esta casa f ischiano ? —

chiese i l s ignor Veneranda, sempre gr idando.— Se sono senza chiave, s ì ! — rispose il s ignore affacc iato.— Io sono senza chiave — gridò il s ignor V en era nd a.— Inso m m a, s i può sapere che cosa av ete da g r idare ? Qui non

si può dormire ! — urlò un s ignore, affacciandosi a u n a f ines t ra del pr im op iano .

— Lo do m an di a quel lo del terzo pian o che cosa v uole — disse ils ignor V ene rand a . — Io non ho cap i to : p r im a vuol bu t ta rm i l a ch iaveper apri re i l portone, poi non vuole che apra i l portone, poi d ice che se

io f ischio , devo abi tare in questa casa. Insomma, io non ho ancora capi to .Le i fischia ?— Io ? Io no . . . Perché dovrei f ischiare ? — chiese il s ignore affacciato

a l p r imo p iano .— Pe rch é ab i ta in qu esta casa — disse i l s ignor V en era nd a. —

L'ha det to quel lo del terzo piano che quel l i che abi tano in questa casaf ischiano ! Be' , a ogni modo non m' interessa, se vuole, può anche f ischiare.

I l s ignor Veneranda salutò con un cenno del capo e s i avviò perla sua s t rada, brontolando che quel palazzo doveva cer tamente essere

una spec ie d i manicomio , (da Carlo Manzoni)

per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? ; che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să in tru ,ce treabă am ? ; io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles ; una speciedi manicomio — un soi de balamuc.

Vezi cap. Verbul, modul infinitiv, 123, 125, 127, 131, modul gerunziu, § 125,127, 131, 123, modul participiu, §123, 125, 127, 131.

L A M O G L I E P R E V I D E N T E E D I L M A R I T O D I S T R A T T OQuando i l so ler t e rag ion iere ques ta mat t ina ha l asc ia to l a casa per

recars i a ll a s t az ione a p re nd ere il t ren o per l a g ra nde m et ropol i indu s t r i a le e com m erc ia le , l a m ogl ie l ' ha p re ga to d i im buc ar le un a l e t t e ra .„Bada bene che è un a l e t t e ra im po r t an t e , non dem en t i ca r l a i n t a sca ,come hai fa t to l ' u l t ima vo l ta" .

Ma i l rag ion iere s i è d iment ica to d i imbucar la appena sceso da lt reno al la s tazione di Milano.

Si affret ta verso l 'uff icio per arr ivarci in tempo, quando un ragazzosorpassandolo g l i d ice : „Si r i cord i l a l e t t e ra!"

303



Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua mogliee imbuca la lettera alla prima cassetta postale.

Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordatodi impostare la lettera per Sua moglie?"

Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gentesapere della lettera?

Giunto poi in ufficio, ha appena varcato il portone dell'edificio,il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una letteraper mia moglie? In ogni modo, Le dirò che l 'ho imbucata, perché unragazzo mi ha ricord ato di farlo !"

— „Posso toglierle allora questo b iglietto att ac ato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmen te.

Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito cheegli deve imbucare una lettera". (Enzo Amorini)

la moglie previdente — so ţ ia p revăză toare ; il solerte ragioniere — harn icu l con tab i l ;imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare; sorpassandolo — depăşindu-1;si ricordi la lettera — amintiţ i-vă de scrisoare ; strada facendo — pe drum ; possotoglierle — pot să vă iau .

Vezi cap Articolul, folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie, § 30.Vezi cap. Pron um ele, formele neacc entu ate, § 87, poziţia formelor nea ccen tuate ,

§ 8 8 ; pronumele de pol i te ţe , §91.

IL COLOSSEOL'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero

ro m an o; le sue m isure sono: circonferenza: m etri 527, largh ezza :metri 156, lunghezza: metri 188, altezza: metri 48,50; giunse a contenere fino a 90.000 spettatori. L'immensa mole fu innalzata in ottoanni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale, dovesi combattevano finte battaglie navali, (da Didattica).

l'immensa mole — imensa cons t ruc ţ ie ; valenti operai — muncitor i capabi l i ; ţintebattaglie navali — bătă l i i navale s imulate .

Vezi cap. Nu me ralul , nu me ralul cardinal , § 76.

IL CARNEVALE

La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che

precede il magro di Pasqua. L'uso di mascherarsi durante il carnevaleè molto antico, ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento.

304



In ques to per iodo, a Fi renze e a Venezia , per mol te se t t imane, i l carnevale do m inav a ogni a l t r a a t t iv i tà . Prop r io a Venezia la pass ione pe rt r a v e s t i m e n t i crebbe a ta l punto che , ne l 1700, l a popolaz ione usavacopr i r s i i l vol to con le mascher ine nere , de t te „moret t ine" , anche int empi non ca rneva l esch i . L ' ab i tud ine , t e s t imonia t a da mol t i quadr id e l t e m p o , venne poi vietata dal governo, perché spesso la mascheraserviva a copr i re anche az ioni d i sones te , che res tavano impuni te . Oggi

la t radiz ione del carnevale s i va sempre p iù res t r ingendo in I ta l ia , (daVoli)

carnem levare — a se priva de came; il magro di Pasqua — postul Pastella; l'abitudine — obiceiul; venne poi vietata— a fost apoi interzisă.

Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, § 131 ; conjugarea la diatezapasivă, § 136.

I L L I N G U A G G I O D E L L ' I M M A G I N EQ u a n d o il film è m on ta t o si passa a l doppiaggio . I l doppiaggio con

sis te nel dare voce al le immagini . I dialoghi def ini t ivi vengono regis t ra t i su l la colonna sonora sol tanto a r iprese u l t imate .

In I tal i a i f ilm sono sem pre do pp iat i s ia quel l i s t ranie r i , s ia quel l ii t a l iani . Quell i s t ranier i perch é la „colonna p ar la ta " or ig inale è sos t i tu i tacon una „colonna par la ta" in i t a l iano ; quel l i i ta l iani perché le vociinadat te , o addi r i t tura infe l ic i in a lcuni cas i , de l la maggior par te degl ia t tor i sono sos t i tu i te da quel le p iù armoniose de i doppia tor i .

Ma la colonna sonora, ol t re a quel la par lata , cioè la colonna deidia loghi , comprende anche la „colonna rumor i" (pensate a un f i lm diguer ra senza la „colonna rumor i" , sarebbe come un cantante senza voce)e la „colonna musica le" . A ques to punto le t re colonne separa te vengonofuse in una unica colonna. Ques t 'operaz ione det ta missaggio (da l l ' ingleseto mix, mesco la re ) , cons i s t e appun to ne l mesco la re dosando le oppor tunamente le t re d iverse colonne sonore . (Enzo Nat ta) .

soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor; dosandole opportunamente — dozîndu-le atît cît trebuie .

Vezi cap. Substantivul, formarea pluralului substantivelor masculine, § 39,.feminine §40, invariabile, § 41. .



P O E T I . P R O S A T O R I

TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA

Tu sei la nuv oletta, io sono il vento ti po rto ove a me p iace ;qua e là ti porto per il firmamento

e non ti do mai pace.Vanno a sera a dormire dietro ai montile nuvolette stanche.Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai prontisotto le coltri bianche.

( Umberto Saba ) .

ove a me piace — pe unde-mi place; per il firmamento — pe bolta cerească; sotto l•coltri bianche — sub albele inventori .

Vezi cap. Prepozi ţ ia , 'prepozi ţ ia a, § 1 5 8 .Vezi cap. Stru ctu ra jnorfologică a cuv întului , deriva re, § 182 Ac.

MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE

Mimmo mimmo ha cento spose, perché rubano le roseMimmo mimmo ha tre giard ini. i signori suoi vicini.Mimmo mimmo ha cento schiavi, Mimmo mimmo ha cento

Mimmo dorme su le rose schiavisu le rose dei cusc ini. per vegliare le sue spose.Mimmo ha chiuso con le chiavi Dorme e sogna le sue rose;i l cancello de ' giardini dorm e e sogna i suoi giardini.

(Enrico Pea)Mimmo mimmo — l icenţă poet ică ; su le rose — sulle rose ( l icenţă poetică).

Vezi cap. Păr ţ i le propozi ţ ie i , complementul , §194, a t r ibutul , §192.

IN RITARDO(fragment)



e t u t t o è ch i us o , e i n t o r no l e ven t a t eget t ano l ' acqua a l l e inverd i t e sogl i e .

E l ' anno è mor t o , ed anche i l g iorno muore ,e i l t uono mugl ia , e i l vento ur la più for te ,e l ' acqua f rusc ia , ed è g ià not t e oscura ,e quel lo ch ' e ra non sarà mai p iù .

(Giovanni Pascoli)in ritardo — t ìrziu ; V acqua scroscia — apa r ă pă i e ; il tuono muglia — tunetul vuieşte ;le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurileînverzi te .

Vezi eap. Conjuncţia, eonj. coordonatoare e; 167 AVezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie, ad ăug area unor sun ete, § 14.

IN VILLA(fragment)

Ridono tu t te in f i la le linde case t t e ne ' l dolce sole ottobrino, q u a l ecolore di rose, qual bianca, c o me tante comari ves t i te de ' l novo b u c a t oa festa. Su le tegole brune r iposano enormi zucche gialle e verdastre^sembianti a de 'crani spelati e sbadigl ian da qualche fessura uno s tup idor iso a '1 mer iggio . Seduto su un usc io un vecchie t to sonnecchia p ipando,e un ga t to nero gli dorm e t r a ' p iedi . G al line va n razz olando in torn o ;si sente i l rumor de la spola e d 'una culla a '1 r i tmo di lenta canzone ;poi voci fresche di bimbi, r isa di donne; poi brevi silenzi. Il bel v e c c h i e t t orussa, inclinato su l 'omero i l capo bianco ne'l sole. Io guardo la placidascena e d ip ingo. (Gabriele d'Annunzio)

ne'l dolce — nel dolce, (licenţă poetică) ; de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate ;su le — sulle ( licenţă poetică); a'l meriggio — al meriggio; de la — de l la ; a'1— a l ;su l'omero — su l l 'omero; ne'l sole — nel sole.

Vezi cap . Ad jectivul, poziţia adjectivelor, §5 9.

I N T R E N O

Guardo gl i a lber i spogl i , la campagnadeser ta , a t in te invernal i . A te pensoche t i a l lontani , che lasc ia i da poco.Mette la sera come un roseo fuoco

• su l le ca se t t e , sugl i a rm ent i ; il t ren oin fuga volge nella corsa follequalche animale g iovane e gal l inevers icolar i .

307



Strazia to è i l m io cuore come sen teche più non vive nel tuo pe t t o . T aceogni a l t r a angosc ia per ques ta . Ed appenala dura v i t a a t an t i mal i r egge .

Ma tu mut i conforme la tua legge,e il m io rimpianto è va n o.

(Umberto Saba)

mette la sera — (poetic) — coboară seara, galline versicolari — găini pestriţe ; a tamali regge — ţine piept atîtor suferinţe.

Vezi cap. Pronumele, pronume şi adjective posesive, § 95.

A U T U N N O P A D A N OAnche i l vento ingial l isce con le s toppiequando le p iogge sporchesono con lui un solo lungo gemereche inganna co i falò sulle collinei l passo degli uccel l i migrator i .Pr ima che lungo i colmi fossi br ini ,e si si t i r i n o i . f ium i sulla boc ca

i l lenzuolo di ghiaccio r icamato,f ranano ins ieme ai greggi g l i Appennini :col cane dondolante del la lunae i l mantel lo d i nebbia del pas toreverso prat i ignorat i dal la neve.

(Corrado Govoni)

prima che. •• brini — mai înainte ca . . .să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă;franano — se prăvălesc; col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a lun

Vezi cap . Conjuncţia, §167 A.

L A S I G N O R I N A F E L I C I T A O V V E R O L A FE L I C I T À

(fragment)

S ignor ina Fe l i c i t a , a quest'orascende la sera nel giardino anticodel la tua casa . Nel mio cuore amicoscende il ricordo. E ti rivedo ancora.E Ivrea rivedo e la cerulea Dorae quel dolce paese che non dico



A quest'ora che fai? l 'osti il caffè:e il buon aroma si diffonde intorno !

O cuci i lini e canti e pensi a me,all ' av vo cat o che non fa r i to rno ?E l ' avvocato è qui : che pensa a te .

(Guido Gozzano)

Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino ; cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece?prin oraş) ; tosti il caffè — prăjeşti cafeaua.

Vezi cap. Fraza, propoziţii temporale, §204 ; propoziţii circumstanţiale de loc,§210, coordonarea, §197.

C O N S O L A Z I O N E(fragment)

Sogniamo, poi che 'è tempo di sognare ,S or r id iamo. E ' l a nos t r a p r imavera ,questa. A casa, più tardi , verso sera,v o ' r iapr i re i l cembalo e sonare .Quan to ha dormi to , i l cembalo ! M a n c a v a ,al lora, qualche corda; qualche cordaancora manca . E l 'ebano r i co rdale lunghe di ta ceree de l ' ava .

Mentre, che fra le tende scoloratev a g h e r à qualche odore de l i ca to ,(m 'od i tu?) qualche cosa come un f iatodebole d i v io le un po 'passa te ,

sonerò qualche vecchia ar ia d i danza ,assai vecchia, assai nobile, anche un pocot r i s t e ; e i l suono sarà velato, f ioco,quas i venisse da quel l ' a l t ra s tanza .

Poi per te sola io vo ' compor re un can toche t i raccolga come in un a cun a ;sopra un ant ico metro , ma con unagrazia che s i a vaga e neg le t t a a lquan to .

Tutto sa rà come a l t empo lon tano .

L'anima sa rà sempl ice com 'e ra ;e a te ver rà , quando vorra i , leggeracome vien l 'acqua al cavo de l a mano .

(Gabriele d'Annunzio)

co ' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul ; le lunghe dita ceree de Fava —degetele lungi ca de ceară ale bunicii ; in una cuna — într-un leagăn.

Vezi cap . Păr ile propoziţiei, subiectu l, § 189 .

309



A L L E F R O N D E D E I S A L I C I

E come po tevamo no i can ta r econ il piede straniero sopra i l cuore,f ra i mor t i abbandona t i ne l le p iazzesul l ' e rba dura di ghiaccio, a l lamentod'agnello dei fanciulli , all 'urlo nerodel la madre che andava incontro a l f igl ioCrocifisso sul pa lo del teleg rafo ?Alle fronde dei salici , per voto,aache le nos t re ce t re e rano appese ,osci l lavano l ievi a l t r is te vento.

(Salvatore Qua simodo )

per voto — prin jurămînt.

Vezi cap. Părţile propoziţiei, predicatul, § 190

S E I L A T E R R A E L A M O R T E

Sei la te r r a e la m or te Come la te r ra du raLa tua s t ag ione è il buio E ti ve sto no sognie i l s i lenzio. Non vive m ov im en ti s ingul t icosa ch e più di te che tu ign ori. I l dolores ta rem ot a da l l ' a lba . Come l ' acqu a d i un lago

Qu ando semb r i de s ta r t i t r e p i da e t i c i rcon da . 'se i sol t ant o dolore , Sono cerchi sul l ' acqu a.l 'h a i negl i occhi e nel sang ue Tu l i lasc i svan irem a tu no n sent i . Viv i Sei la te r ra e la m or te .Come v ive una p ie t ra , (Cesare Pavese)

movimenti singulti — mişcări suspinatez

Vezi cap. Verbul, verbele auxiliare : verbul auxiliar essere, § 119 ; verbul auxiliaravere, § 120.

M I S O R P R E N D E I L D O L O R E

Mi sor pre nd e il dolore Mi rapisce la nu bedi qu est i pom eriggi di po lve re e di soleav via t i a l t r a m on to , sopra le s iep i accese ,il lagno del le greggi i l lu m e che discen desul sent iero di m on te f ra pergole di vi t i ,

Cont ro la luce colma uv e do ra te e t ra lc ie ca de nt e del c ie lo. . a l le br u ne cu l tur e ,

310



ai cam pi ara t i , dove al c ielo , d ispera ta .s 'apre nei solchi il buio,canta so la una voce (Antonio Rinaldi)

le siepi accese — hăţişul învăpăiat; il lume — lumina; fra pergole di piti — printrebolţile de viţă.

Vezi cap. Pronumele, pronumele personal în funcţie de complement,§

89.A L P R I N C I P E

Se torna il sole, se discende la sera,se la not te ha un sapore d i not t i fu ture ,

se un pomeriggio d i p ioggia sembra tornareda t empi t roppo amat i e mai avu t i de l tu t to ,

io non sono più felice, né di goderne né di soffrirne :non sen to p iù , davan t i a me, tu t t a l a v i t a . . .

Per essere poet i , b isogna avere mol to tempo:ore e ore di solitudine sono il solo modo

p e rch é si dorm i qualcosa, che è forza, a bb an do no ,vizio, l ibertà, per dare st i le al caos.

Io tempo ormai ne ho poco: per colpa del la morteche v iene avan t i , a l t ramonto de l la g ioven tù .

Ma per co lpa anche d i ques to nos t ro mondo umano ,che ai poveri toglie i l pane, ai poeti la pace.

(Pier Paolo Pasolini)

che i-iene acanti — care înaintează; ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea.Vezi cap. Fraza, propoziţii condiţionale, §213.Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, si, ci § 90.

C I G O L A L A C A R R U C O L A D E L P O Z Z O

Cigola la carrucola del pozzo,l 'acqua sale al la luce e vi s i fonde.

Trema un ricordo nel profondo secchione l puro cerch io un ' immagine r ide .Accosto i l vol to a evanescent i labbri :si deforma i l passato , s i fa vecchio ,app ar t i e ne ad u n a l t ro .. .

Ah che g ià s t r idela ruo ta , ti ridona al l 'a l t ro fondo,v is ione, una d is tanza ci divide. (Eugenio Montale)

Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului; evanescenti labbri — margini ce treptat pier.

311



Vezi cap . Ve rbul , conjugarea la diateza ref lexivă, § 132, observaţi i asup raconjugării reflexive, §133.

T I F O(fragment)

Non si è m ai sap uto — ne si po t rà mai sapere —- chi è stato i lpr imo inventore , de l la ruota .E non si è mai saputo —• né sì potrà mai sapere bene, sebbene la

to sa s ia mol to p iù recente — chi per pr im o ha inv en ta to la parola „ t i fo"ne l la sua appl icaz ione moderniss ima.

Cer tamente que l l ' ignoto che per pr imo ha de t to „ t i fo" , ha c rea toun ' immagine , che è ent ra ta ne l la c i rcolaz ione , è d iventa ta una parolav iva .

Ogni tanto, in questo ardore di purif icazione l inguist ica che ci hapreso da qua lche anno, t re o qua t t ro le t te ra t i mol to ser i s i r iunisconoin commissione in torno a un tavol ino per inventare qua lche parola .Quel lo là cer to non l 'ha t rova ta a tavol ino . Quando l 'ha de t ta nonpensava di creare. Non s 'è accorto che chi la sent iva da lui se l 'è subi toappropr ia ta , e se n 'è se rv i to . E ognuno sentendola la a f fe r rava e lapropagava; tu t t i senza rendersene conto [ . . . ] .

I l t i fo nasce in una persona sempre al lo stesso modo. Quel la personaper u n p o ' di te m po der ide l 'am ico (o la mo glie, il figlio, il socio d'affari)che fanno del t i fo. Una vol ta si lascia convincere ad andare a una part i ta ;compera i l bigl ie t to con aria di superiori tà ; si mette a f ianco al l 'amico

e comincia a guardare con condiscendenza. Al primo goal , bat te le roanianche lui , per fare come gi i a l t r i intorno. Al secondo goal e i l pr imo aba t te re , l e m ani , l 'u l t imo a cessare . E ' d iven ta to t i foso . (MassimoBontempelli )

tifo — microb, t i fos ; nella sua applicazione modernissima, — in cea mai recentăîn t r ebu in ţa re a sa ; non s'è accorto — nu şi-a dat s ea m a; se l'è subito appropriata,—şi-a însuşit-o imediat ; se n'è servito — s-a servit de acesta ; deride l'amico — îşi batej oc de prieten ; andare a una partita — să meargă la un meci ; si mette a, fianco all'amidose aşează alături de prieten ; comincia a guardare con condiscendenza — începe să privească cu îngăduinţă ; è diventato tifoso — a devenit microbist .

Vezi cap. Notimi de fonetică si ortografie, acc entu l, § 11 ; eliziunea si apo stroful, § 1 2 .

LA MAMMA

L a m a m m a ! Dicono che s ia buona . Sarà . Per me s i t ra t ta de l lad o n n a p iù m is t e riosa de l m ond o . Quando , do nn e? M ah ! E n t ro in casadopo la mezzanotte e la t rovo che fruga nei casset toni . Se mi svegl io,

anche pr ima de l l 'a lba , la sento camminare leggera ne l la s tanza o par la re

S12



sottovoce col mio fratellino. Quei due han no sempre qualche cosa dadirsi all'insaputa degli altri famigliari.

Fa, inoltre, della magia: Prepara, poniamo, la valigia. „Ho messole maglie, i fazzoletti, le camicie ..." Guardo, prima di chiuderla, e vedole maglie, i fazzoletti, le camicie. Arrivo, apro, trovo le maglie, i fazzoletti le camicie ... e un a grossa ciambella. Come, quando ? Insomma,

questo agire nascosto, a lungo andare indispettisce.Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. Chi le rompetante calze? Non, esageriamo, i buchi ce li fa lei per restare pomeriggiinteri vicino alla finestra.

... Quest' altra è grossa, proprio. Una sera entra in casa Fred, il fratellomaggiore, contento: „Ho trovato il posto in Colonia". Il papà diceallora: „Ragazzi, beviamo u na bottiglia di Bo rdeaux". Lei, invece, simette in un angolo mogia mogia, e mi pare che abbia le lagrime agliocchi. Invidia? (Cesare Zavattini).

dicono che sia — se spune că ar fi ; sarà — o fi ; fruga nei cassettoni — scotoceşte prins e r t a r e ; all'insaputa degli altri famigliari — fără şt irea celorlalţ i din familie; fainoltre, della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie ; questo agire nascosto a lungoandare, indispettisce — aceste treburi ascunse, cu vremea, te supără ; mogia mogia —foar te abă tu tă .

Vezi cap. Su bsta ntiv ul, form area pluralu lui sub st . m ase. § 39, formarea pi .subst . fem., §40.

Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului , compunerea cuvintelor, § 185.

IL MEZZORÀDO

Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. La sua primapreoccupazione, al risveglio, era andare a guardare se il mezzorado eravenuto bene. Il mezzorado era latte acido, che lui aveva imparato afare, in Sardegna, da certi pastori. Era semplicemente yogurt. Lo yogurtin quegli anni non era ancora di moda.: e non si trovava in vendita, comeadesso, nelle latterie o nei bar. Mio padre era nel prendere lo yogurtcome in molte altre cose, un pioniere. A quel tempo non erano ancora di

moda gli sport invernali. E mìo padre era forse, a Torino, l'unico a praticarli. Par tiva non appena cadeva un p o 'd i neve la sera del sabato [...].Tornando la domenica sera, diceva sempre che però c'era una bruttaneve. La neve, per lui, era sempre o troppo acquosa o troppo secca. Comeiì mezzorado, che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempreo troppo acquoso o troppo denso.

— Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio.Il mezzorado era in cucina, dentro una zuppiera, coperto da un

pia tto e ravvolto in un vecchio scialle. A volte, non era „ ve nu to" affatto

e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualcheblocco solido di un bianco marmoreo. Il mezzorado era delicatissimo e

313



b a s t a v a niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scial le che lo»ravv i l uppava fo s se un po' scos ta to , e l asc iasse- f i l t ra re un po' d ' a r i a .

— An che oggi non è „ ve nu to " ; tutta co lpa de l l a tua Nata l ina ! —tuonava mio padre da l cor r ido io a mia madre , che era ancora mezzoaddormenta ta , e g l i r i spondeva da l l e t to con paro le sconnesse .

Q uand o an da va m o in v i l l egg ia tura , do veva mo r icordarc i d i po r

t a r v i a „ l a m adre de l m ezzo rado" , che e ra una t azz ina d i m ezzo radobene i nca r t a t a , e l ega t a con uno spago .— D o v ' è l a m a d r e ? Avete p reso l a m adre ': ' — ch iedeva m io pa d r e

in t re no , rov i s tand o ne l sacco da m on tag na . — Non c ' è ! qu i non c ' è ! —gr ida va : e a vo l t e l a m ad re e ra s t a t a dav vero d im e n t i ca t a , e b i sognavar i c rea r l a dal nulla, col l ievito di birra. (Natalia Ginzburg)

il mezzorado — chefir, lapte prins ; era venuto bene — se prinsese (închegase) bin e ;era sempre p troppo acqu osa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă saup rea t a r e ; ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat în t r -un şal vechi ; non era venuto

affatto — nu se p rinsese deloc ; un'acquerugiola — o apă chioară ; bastava niente afar sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească ; fosseun po' scostato — să f i fos t n i ţe l îndepăr ta t ; lasciasse filtrare un po' d'aria — s ăfi lăsat să intre niţel aer; con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură; dovevamoricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţ inem min te să lu ămcu noi „plămada chefirului" ; ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic.

Vezi cap. Substant ivul , substant ive invar iabi le , §41.Vezi cap. Pronumele, pronume şi adjective nehotărîte, §107; alte pronume şî

adject ive neh otăr î te , § 108.Vezi cap. Structura morfologică a cuvântului, schimbarea valorii gramaticale,

§ 186.

I L M A E S T R O

Un tempo in Calabria es is tevano poche scuole , e sol tanto nel lec i t tà . Di l ibr i ne aveva qualcuno i l pre te , e chi voleva i m p a r a r e q u a l c h ecosa doveva essere ricco per andare in c i t t à a s tudia re .

In uno dei nost r i paesi visse un pover 'uomo, di cui nessuno piùr i co rda i l nom e , m a che t u t t i chiamavano i l Maes t ro . Cos tu i andava

a piedi da paese a paese, con una bisaccia al collo. Si fermava nei casolar i sperdu t i per l e campagne e ne l l e t ane de i pas tor i su i mont i . Tu t t ilo aspettavano perché insegnava a leggere. Per pochi g iorni diventavau n a perso na d i famig lia ; mangiava e dormiva oggi qu a e dom ani làsenza casa sua e senza f ig iuol i suoi . Insegnava al vecchio a fare la suaf i rma, al g iovane le le t tere del l 'a l fabeto . Poi ripartiva con la sua bisacciae i l l ibro , d ' inve rno e d 'e s ta te , a t t ra ve rso la ne ve e i f iumi , o t r a i ca m pidel grano maturo, o t ra g l i a lber i in f iore. (Corrado Alvaro).

di libri ne aveva qualcuno il prete — cît desprecăr ţ i , avea c î te una preotul ; a piedidp. paese a paese — pe jos din sat în sat ; con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt :

casolari sperduti — căsuţe de ţară ră tăci te ; oggi qua domani là — azi ici mîine colo;a fare la sua firma — să se iscălească.



Vezi cap. Ve rbul , l ' imperfet to, oonj. I , § 12 3,co nj . II , § 125, conj . I I I , § 127 ;pr inc ipa le le verbe neregula te , §131.

F O N D I M A R I N I

Ho preso abi tudine d i tuffarmi e res is te re a lungo sot t ' acqua .Cer te vol te non vorre i p iù r i tornare a ga l la . L 'acqua è cos ì l impida , cos ì

a t t raen te e l a luce azzur ra , ce le s te b ianca e ve rde , c h e . mi pe rdo lungoi l fondo, t ra t tenendomi a l le fores te d i e rbe ne l le qual i fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . . . Scopro nel fondo certegr an di conchigl ie , lun gh e a vol te come u n bracc io . .. S tan no inc un ea tenel fondo ; bisogn a fare forza per sradica rle . .. Un a con chiglia m ezzanascos ta t ra l e e rbe , ha l e va lve ape r te , ma appena avv ic ino l a mano ,ra p id a si r ichiu de , la a fferro , ho anco ra qualc he a t t im o di forza pers tra pp arl a e r issal ire con essa al la superficie: [...] è gra nd iss im a, a v ràt re n ta , qu a ra n ta ann i ; l a g roppa de l le sue va lve è tu t t a inc ros ta ta d ial t re piccole conchiglie d 'a l tre specie e co pe rta d 'erbe com e m uschio e

di certe piccole foglie tonde, verdi , appese ad un esi le gambo bianco.[ . . . ]Bisogna tagliare i l potente muscolo di chiusura, i l catenaccio. [ . . . ] Dentrovi t roveremo i l granchio-sentinella . Mi faccio curiosiss imo, le valve com incian o a cedere , la vecchia conchiglia è sq ua r ta ta , la sua mu ci l lagginegr ig ia , n era e b ian ca a pp are t r a il rosso lacca to e la mad rep er la , ne lfondo vicino al l 'apice vi e i l piccolo g ranc hio- sentin ella , bian co per lasu a vi ta di c lau sura . Qu esto granchio lino è un al leato della conchig lia ,v ive ne l la sua bav a e in com penso s t a d i sent ine l la su l l ' ap er tu ra de l lesue valve, quando essa le dischiude. I l nemico della conchiglia è i l polipoche protendendo un tentacolo , lo incunea t ra le va lve per impedire s i

rac chi ud an o, e cos ì può affondarvi la bocca e c ibars i avido de l la m uci l laginedolc ias t ra . Pr iva d 'occhi la conchigl ia non avver t i rebbe mai in tempol 'avvic inars i de l tentacolo , ma i l granchiol ino che con essa v ive , invece ,vede i l nemico e subito fugge verso l ' interno, sol let icando i l corpo al laconchigl ia che , a l la rm ata , si r inserr a in tem po ent ro la sua d i fesa. Lanatura crea dunque due e lement i oppos t i , ma concede a l p iù debole ladifesa, anzi gl iela organizza con scaltrezza. (Giovanni Comisso ) .

abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda ; segnati di rosso — pătaţi cu roşu ;bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi ; la afferro —

o prind cu putere ; la groppa delle sue valve è. tutta incrostata di altre piccole conchilie —p a r t e a bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochili i mici;appese ad un esile gambo bianco — agăţa te de un peduncul sub ţ i re a lb ; dentro vitroveremo il granchio -sentinella — înău ntru vom găsi racul -paznic ; tra il rossolaccato e la m adreperla — între roşu lăcuit şi sidef ; protendendo un tentacolo lo incuneatra le valve — întinzînd un tentacul î l înfige între valve ; non avertirebbe mai intempo — n-ar observa nic ioda tă la t imp ; solleticando — gîdilînd ; gliela organizzacon scaltrezza — i-o organizează cu isteţime.

Vezi ca p. V erb ul , folosirea mo du lui in finitiv, § 143Vezi cap. S truc tura morfologică a cuvintelor, derivare , § 182, A ,c; schim barea

va lor i i gramatica le , §186.

315



1 P A S S E R O T T I

Vorrei fare qualcosa per far t i sorr idere a lmeno. Ti racconteròla storia dei miei passerotti. Devi dunque sapere che ho un passero t toe che ne ho avu to un a l t ro che è mor to , c redo avve lena to da qua lcheinset to . I I pr imo passerot to era mol to più simpatico dell'attuale. E r amolto fiero e d i u n a g ran d e v iv ac i t à . L ' a t t u a l e è modestissime, d i an imo

servi le e senza in iz ia t iva. Il primo divenne subi to padrone del la cel la .Conquis tava tu t te le c ime es is tent i nel la cel la e quindi s i ass ideva perq u a l ch e m in u to ad a s s ap o ra rn e la sublime pac e. Sal i re sul ta pp o d i u n abottiglietta di tamarindo era i l suo perpetuo ass i l lo : e perciò una vol tacadde in un recipiente pieno di rif iut i della caffet t iera e fu l ì l ì per affogare . Ciò che mi p iaceva in questo passero è che non voleva esser toccato .Si r ivol tava ferocemente , con le a l i sp iegate e beccava la mano con grandeenerg ia . S i e ra addomes t ica to , ma senza permet te re t roppe conf idenze .I l cur ioso è che la sua re la t iva famigl iar i tà non fu graduale , ma improvvi

sa . Si muoveva per là cel la ma sempre nell'estremo oppos to a me. Perat t i rar lo g l i offr ivo una mosca in una scato let ta d i f iammifer i ; non laprendeva se non quando io ero lontano. Una vol ta invece d i una, nel lascato let ta erano cinque o sei mosche ; pr ima d i mang iare danzò f rene t i ca m en te in to rno pe r qua lc he secondo ; l a dan za fu r ip e tu ta sem pre per l emosche numerose . Un a t t imo , r i en t rando da l passegg io , mi t rova i i lpass ero vicino ; non si s tac cò più , nel senso che da al lora mi st av a sem previcino . . . Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subi to d i scappare . [ . . . ] L 'a t tuale passero invece e d i una domest i c i t à n au s ean t e ; v u o l e s s e re im b ecca to q u an tu n q u e m an g i d a s e b en i s simo ; vien e sulla sc arp a e si m e tt e nella piega dei calzoni ; se avesse leali intere volerebbe sul ginocchio ; s i vede che vuol farlo perché si al lunga,freme, poi va su l la sca rpa. P er adesso è ab ba sta nz a sano, m a non èvivace; non corre , s ta sempre v icino e s i è g ià preso alcune pedate .Ed ecco la storia dei miei passerini. (Antonio Gramsci).

i passerotti — puii de vrabie; di animo servile — slugarnic din l ' ire; divenne subitopadrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii ; per assaporarne la sublimepace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) ; bottiglietta di tamarindo —

s t ic lu ţa cu s i rop de tamarin; perpetuo assillo— obses ia pe rmanen tă ; fu li lì peraffogare — fu cît p-aci să se înece ; ma senza permettere troppe confidenze — dar fărăa permite prea multă apropiere ; rientrando dal passeggio — re în torc îndu-mâ de lap l i m b a r e ; di una domesticità nauseante — de o famil iar i ta te respingătoare; vuolessere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar dacă mănîncă s ingur foar te b ine; si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîtevalovituri de picior.

Vezi cap. Adjectivu l, g rad ul co m para tiv, § 67, gradul supe rlativ, § 68.Vezi cap. Structura morfologică a cuv intelor, derivare, § 182 A, c schim bare a

valor i i gramaticale , §186.

316



U N A N O T T E D E L ' 4 3

Le v i t t ime de l l a rappresagl ia e rano d iec i , vent i , c inquanta , cento .Ad abbandonars i a i p ronos t i c i p iù d i spera t i s embrava davvero in pr incipio, che non solo corso Roma, ma tut to i l centro della ci t tà fosse semin at o di m or ti . Ci volle de ll 'al t r o tem po [...] sol tan to al lora fu possibi le

sapere con precis ione nu m ero e id en t i t à degl i uccis i .Erano undici [ . . . ] E ci fu appena i l tempo in real tà, di contarl i e

r i conos ce r l i . . .Orrore , pie tà , paura fol le : c 'era ques to nel l ' impress ione che S 'annun

cio dei nomi dei fucilat i destò in ogni casa. Non erano che undici , è vero,m a s i t ra t ta va di person e t rop po n ote , in c i t tà , di persone delle qu al iol tre ai nomi, s i conoscevano troppo bene infini t i part icolari del f is icoe del morale (i l volto di questo e i l modo che aveva, r idendo, di s tr izzaregli occhi celest i dietro le piccole lenti , i l passo strascicato di quell ' al t ro

e i suoi capel l i , magari , ingr igi t i anzi tempo; la maniera di sa lutare d 'una l t ro ancora ag i t ando i l b racc io e gr idando d i lon tano: „Sa lu te !" , ivezzi , le piccole manie , la pass ione per i i gioco, l 'avar iz ia , la prodigal i tà ,la malignità, l 'amore per la moglie [.. .] per i figli e così via [.. .]: undicivi te di cui s i sapeva tut to o quas i tut to , cresciute ins ieme e ins ieme t ronca te , d i sch ianto , lungo i l marc iap iede : t roppo lega te ad ognuno permil le legam i erano le undic i v i t t im e del l 'eccidio — tro pp o int r ec cia tele loro es is tenze m od este , a l le m od es te es is tenze di ogn uno — pe rch éla loro f ine non sembrasse di pr imo acchi to un evento spaventoso, diuna effera tezza quas i i r reale . (Giorgio Bassani).

ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor; si conoscevano troppo ceneinfiniti particolari — se cunoşteau prea bine n e n u mă ra t e a mă n u n te ; il volto diquesto e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi ; di strizzare gli occhi celestidietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelormici ; il passo strascicato di qu eW altro — mersul t îrşit al celuilalt ; ingrigiti anzitempo —încărunţ i t înainte de vreme ; di schianto — din t r -oda tă ; troppo intrecciate le loroesistenze mo deste alle mod este esistenze di ognuno — prea strîn s unite vieţi le lor m odestecu modestele existente ale fiecăruia; di primo acchito — la pr ima vedere .

Vezi cap. Num eralul, n um eralu l card inal, § 76.

Vezi cap. V erbu l, conjug area la diate za reflexivă, § 132.

I L D E S E R T O D E I T A R T A R I

Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una not te nel lasua camera del la Fortezza. \ ren t idue mes i e rano passa t i senza por ta renien te d i nuov o e lu i era r imas to fermo a d asp et t ar e , come se la v i t adovesse avere per lu i un a speciale indu lgenz a. E pp ur e ve nt idu e mesisono lunghi e possono succedere molte cose ; c 'è tempo perché s i forminonuove famig l ie , nascano bambin i e incominc ino anche a par la re , perchè

317



una g rande casa so rga dove p r ima c ' e ra so l t an to p ra to , pe rchè una be l l ado nn a invecch i e nes suno p iù l a des ide r i, pe rchè un a ma la t t i a , an che de l lep iù lvnghe , s i p repa r i ( e in tan to l ' uomo con t inua a v ive re spens ie ra to ) ,con sum i l en tam en te i l co rpo , s i r i t i r i pe r b rev e pa rv enza d i gua r ig ione ,r ip rend a p iù da l fondo , succh iando l e u l t im e spe ranze , r im ane ancora

tempo perchè i l morto s ia sepol to e d iment ica to , perchè i l f ig l io s ia d inuovo capace d i r idere e a l la sera conduca le ragazze ne i v ia l i , inconsapevole , lungo le cancel la te de l c imi tero .

L 'es is tenza d i Drogo invece s i e ra come fermata . La s tessa g iorna ta ,con le iden t iche cose, s i e ra r i pe tu ta cent in a ia d i vo l te senza fare unpasso innanz i . I l f iume de l t empo passava sopra l a For tezza , s c repo lavale mura , t r a sc inava in bas so po lve re e f ramment i d i p ie t ra , l imava g l iscal ini e le catene, ma su Drogo passava invano ; noH era ancora r iusci te»ad agganciarlo nella sua fuga.

Anche quel la not te sarebbe s ta ta uguale a tu t te le a l t re se Drog©non avesse fa t to un sogno . Eg l i e ra to rna to bambino e s i t rovava d i no t t ea l davanzale de l la f ines t ra .

Al d i là d i una profonda r ient ranza de l la casa , vedeva la facc ia tadi un pa lazzo r icchiss imo i l luminato da l la luna . E l ' a t tenz ione d i Drogob a mb i n o e r a t u t t a a t t r a t t a v e r s o u n ' a l t r a f i n e s t r a , c o ro n a t a d a u n b a l dacch ino d i marmo. La luna , en t rando a t t rave rso i ve t r i , ba t t eva suun t avo lo dove c ' e rano un t appe to , un vaso e a lcune s t a tue t t e d i avor io .E ques t i pochi ogget t i v is ib i l i facevano immaginare che ne l buio , d ie t ro ,s i apr issero le in t imi tà d i un vas to sa lone , i l pr imo di una in terminabi le

ser ie , pieni di cose preziose, e i l palazzo intero dormisse, dì quel sonnoassolu to e pro vo can te che conoscono le d im ore de l la ge nte ricca e fe lice .Che gio ia — pen sò Drogo — po ter v ive re in quei sa loni , g i rare per orescoprendo sempre nuov i t e so r i .

T r a la f ines tra a cui era affacciato e i l m eraviglioso palazz o — u nin te rva l lo d i u na v en t ina d i m e t r i — aveva no i n ta n to cominc ia to af lu t tuare f ragi l i parvenze , s imi l i a fa te forse , che s i t rasc inavano die t ros t rasc ichi d i ve lo , r i lucent i a l la luna .

Nel sogno la presenza d i s imi l i c rea ture , mai v is te ne l mondo rea le ,

non s tup iva Giovann i . Esse ondegg iavano ne l l ' a r i a in l en t i vor t i c i ,s f iorando ins is tentemente la so t t i le f ines t ra .Per la loro na tura esse appar ivano logiche per t inenze de l pa lazzo,

ma i l fa t to che non badassero affa t to a Drogo, mai avvic inandos i a l lasua casa lo mor t i f i cava . Anche l e fa te dunque r i fugg ivano da i bambin icomuni pe r bada re so l t an to a l l a gen te fo r tuna ta che non l e s t ava neppurea gua rda re ma dormiva ind i f fe ren te so t to ba ldacch in i d i s e ta?

— P s t . . . p s t ..., f ece Drogo due o t r e vo l t e , t im idam ente , pe r a t t i ra re l ' a t t enz ione de i fan ta smi , ben sapendo pe rò in cuor suo che sa rebbe

s ta to inut i le . Nessuno di quel l i infa t t i parve sent i re , nessuno s i accos tòs ia pure d i un me t ro a l suo davanza le .

3 18



Ma ecco una d i quel le magiche creature aggrappars i a l bordo del laop po s ta f ines tra con un a spec ie d i b racc io e ba t te re il ve t ro d i sc r e tam ente ,come per ch iamare qua lcuno .

Non passarono mol t i i s tant i che una es i le f igura , oh quanto p iccolain confronto del la monumentale f ines t ra , comparve d iet ro i vet r i , eDrogo r iconobbe Angus t ina , pu re lu i bambino .

A ngus t ina , d i un imp ress ionan te pa l lo re , po r tava un ves t i to di

velluto con un collo di pizzo bianco, e non pareva per nulla soddisfat todi quella si lenziosa serenataDrogo pensò che i l compagno, se non al tro per cortesia, lo avrebbe

inv i ta t o a g iocare ins ieme coi fantas m i . M a non fu cos ì . A ng ust in a nonpar ve no ta re l 'amico e nep pure quan do Giovann i lo ch iamò — An gus t ina !Angus t ina! —rivo lse g l i sguard i a lu i .

Con gesto stanco l 'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lospiri to appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza evolese dirgli una cosa. Lo spiri to fece un cenno e seguendo la direzionedi quel ges to , Drogo volse g l i sguardi a una grande p iazza, assolu tamentedeser ta , che s i s tendeva d inanzi a l le case. Sopra questa p iazza, a unadecina di metri dal suolo, avanzava per l 'aria un piccolo corteo di al trisp i r i t i che t rasc inavano una por tan t ina .

Fa t ta , apparen temente , de l la lo ro medes ima essenza , l a por tan t inat raboccava d i vel i e pennacchi . Angust ina, co l la sua carat ter is t ica espressione di distacco e di noia, la guardava avvicinarsi ; era ev iden te cheveniva per lu i .

L ' ingius t iz ia feriva il cuore d i Drogo. Pe rché tu t t o ad A ng ust in ae a lu i n iente? Pazienza un al t ro , ma proprio Angust ina, sempre cos ì

superbo e arrogante . Drogo guardò le a l t re f ines t re per vedere se e ifosse qualcuno che potesse eventualmente par teggiare per lu i , ma nonriuscì a scorgere nessuno.

F ina lmen te l a por tan t ina s i fe rmò dondo lando p ropr io d inanz ial la f ines t ra e tu t t i i fan ta sm i d 'un balzo s i appol la iaro no at to rn ofo rm an d o u n a p a lp i t an t e co ro n a ; t u t t i e r an o p ro t e s i ad An g u s t i n a ;non p iù ossequios i bensì con curios i tà avid a e quasi m al igna . A bb an donata a se s tessa , la portant ina s i sos teneva nel l 'ar ia come appesa afili invisibili .

Di colpo Drogo si svu otò d i ogni invid ia , poic hé ca pì c iò che s ta vaacc ad end o. Vedeva An gu st ina , r i t t o su l dav anz ale del la f ines t ra , e isuoi occhi fissare la portantina. Sì , erano venuti da lui i messaggeri dellefa te , quel la no t te , ma per qua le ambasc ia ta ! A un lungo v iaggio dunquedoveva serv i re l a por tan t ina , e non sarebbe r i to rna ta p r ima de l l ' a lbae neppure la not te success iva, né la terza not te , né mai . I sa loni delpa lazzo avrebbero aspe t ta to invano i l padronc ino , due man i d i donnaavrebbero cau tamente r inch iuso la f ines t ra l asc ia ta aper ta da l fugg i t ivoe anche tu t te le a l t re sarebbero s ta te sprangate , a covare nel buio i lp ianto e la desolazione.

319



I fantasmi , g ià amabi l i , non erano dunque venut i a g iocare coiraggi d i luna , non erano usc i t i , innocent i c rea ture , da g ia rd in i , profumat i ,ma p roven ivano da l l ' ab i sso .

Gl i a l t r i bambin i av rebbe ro p i an to , av rebbe ro ch iama to l a mamma,invece Angus t ina non aveva paura e confabu lava paca tamente co gl i sp i r i t i , come per s tabi l i re cer te modal i tà che e ra necessar io chiar i re .St re t t i in torno a l la f inest ra s imi l i a un panneggiamento d i spuma, que l l i

s i accaval lavano l 'uno sul l 'a l t ro , premendo verso i l bambino e lu i facevacon la te s t a d i s ì com e per d i re : v a ben e , va bene , tu t t o pe rfe t ta m en ted 'accordo. Al la f ine lo sp i r i to che s i e ra aggrappato per pr imo a l davanzale , forse i l capo, fece un piccolo gesto imperioso. Angust ina, semprecon la sua aria annoiata , scavalcò i l davanzale (pareva già divenuto l ievecome i fantasmi) e s i sede t te ne l la por tant ina , da s ignore , accaval landole gambe. I l grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento dive l i , l a fa ta ta car rozza mosse dolcemente per par t i re .

Si compose un corteo, le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nel la r ientranza del le case, per sol levarsi quindi nel c ielo, in dire

zione del la luna. Nel descrivere i l semicerchio anche la portant ina passòa pochi met r i da l la f inest ra d i Drogo che agi tando le bracc ia tentòd i g r i d a r e : — A n g u s t i n a ! An g u s t i n a ! — su p re mo sa lu t o .

L 'amico morto volse a l lora f ina lmente i l capo verso Giovanni ,f issandolo qualche istante , e a Drogo sembrò di leggervi una serietàassolutamente eccessiva per così piccolo bambino. Ma i l vol to di Angust i na le nt am en te si ap riv a a un sorr iso di com plici tà , com e se Drogo elui potessero c apire m olte cose sconos ciute ai fantas m i ; u n ' est rem avoglia di scherzare, l 'ul t ima occasione per far vedere che lui Angust inanon aveva b isogno de l la p ie tà d ì nessuno; un episodio qua ls ias i , parevadi re , sarebbe s ta to s tupido meravigl ia rsene .

Traendolo v ia la por tant ina , Angust ina s taccò g l i sguardi da Drogoe volse i l capo dinanzi, in direzione del corteo, con una specie di curiositàdiver t i ta e d i f f idente . Sembrava che esper imentasse per la pr ima vol taun g ioca t to lo a cui non teneva af fa t to ma che per convenienza non avevapo tu to r i f iu t a re .

Così s i a l lontanò ne l la not te , con nobi l tà quasi inumana . Nondiede uno sguardo al suo palazzo, non uno al la piazza sot tostante , oal le a l t re case, o al la c i t tà in cui era vissuto. I l corteo andò serpeggiando

lentamente nei c ielo, sempre più in al to, divenne una confusa scia , poiun minimo c iuffe t to d i nebbia , poi nul la .La f inest ra e ra r imasta aper ta , i raggi de l la luna ancora i l luminavano

i l t avolo , le s ta tue t te d 'avor io , che avevano cont inua to a dormire . Làdent ro , in a l t ra s tanza d is teso sul le t to , a l lume t remolante de i cer i ,forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vi ta , i l cui vol toassomigl iava ad Angust ina ; e doveva avere un vest i to d i ve l lu to , ungrande col lo di pizzo, sul le bianche labbra raggelato un sorr iso. (DinoSuzzati )

320



limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lan ţurile ; profonda rientranza — firidăad încă ; fluttuare — a se undui ; fragili parvenze — umbre plăpinde/f i rave ; in lentitvortici — în lentă învolburare,; una portantina — l ec t ică ; pazienza un altro — să fifost vorba de un al tul , mai t reacă meargă; sprangate — ba r i cada t e ; un panneg —giamento di spume — un veşmîn t d rapa t d in spumă; le parvenze — apar i ţ i i l e ; unaconfusa scia — o dîră pierdută .

Vezi cap. Folosirea modurilor personale, folosirea modului conjunctiv, §142.

C O N V E R S A Z I O N E I N S I C I L I A

Ma forse non ogni n o m o è u o m o ; e n o n tutto i l genere umano ègenere um an o. Ques to è un dub bio che v iene , ne l l a p ioggia , qua ndo unoha le scarpe ro t t e , acqua ne l l e scarpe ro t t e , e non p iù nessuno in par t i colare che gl i occupi i l cuore, non più vi ta sua par t icolare, nul la più di fat to

e nu l la da fare , nu l la neanche da t emere , nu l la p iù da perdere , e vede ,al d i là d i se s tesso, i m ass acr i del m on do . U n uo m o r ide e u n al t ro uo m opiange . T ut t i e due sono uom in i , anc he quel lo che r ide è s t a to m ala to ,è malato ; eppure egl i r ide perché l 'a l t ro che r ide sui suoi g iornal i e manifes t i d i g iornal i , non va con lui che r ide ma semmai piange, nel la quiete ,con l 'a l t ro che piange. Non ogni uom o è uom o, a l lo ra . U no per segu i t ae uno è persegui ta to ; e genere umano non è tutto i l gene re um ano , m aquel lo so l t an to de l persegui ta to . Uccide te un uomo ; eg l i sarà p iù uomo.E cos ì è p iù uomo un mala to , un af famato ; è p iù genere umano i l genereumano de i mor t i d i fame. (Elio Vittorini).

nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut ;ma semmai piange — ci eventual pl înge; egli sarà più uomo — el va f i în mai mare

ăsu ră om.

Vezi cap . Pro num ele, pronum ele şi adjectivele n eh otă rîte, § 107 ; al te adjectiveş i p ronume nehotă r î t e , §108 .

I L G A T T O P A R D O

(fragmente)

La mat t ina dopo i l so le i l luminò i l Pr inc ipe r in f rancato . Aveva presoi l caffè ed in veste da camera rossa f iorata di nero s i radeva dinanzia l lo specch ie t to . Bendicò poggiava i l tes tone pesante sul la sua pantofola .Ment re s i radeva l a guancia des t ra , v ide ne l lo specch io , d ie t ro l a sua , l afaccia di un giovanotto u n vo l to m ag ro, d is t in to , con un 'es pres s ion e dit imorosa beffa . Non s i vol tò , e cont inuò a raders i . „Tancredi , cosa haicombinato l a no t te scorsa?" „Buongiorno , z io . Cosa ho combinato?

Niente di n iente: sono s tato con gl i amici . Una not te santa. Non comecerte conoscenze mie che sono s tate a d iver t i rs i a Pa le rm o" . I l P r i nc ipesi applicò a radere bene quel t rat to di pel le difficoltoso fra labbro e



mento . La voce leggermente nasa le de l n ipote por tava una ta le ca r icadi br io giovanile che era impossibi le arrabbiarsi ; sorprenders i , pe rò ,poteva forse esser leci to. Si vol tò e con l 'asciugamani sot to i l mento guardò il n ipo te . E ra in te n u ta da cacc ia , g iub ba a t t i l l a ta e gambalettial t i . „E chi erano qu este co noscenze, s i pu ò sap ere ?" „Tu zione, t u .Ti ho visto con questi occhi, al posto di blocco di villa Airoldi, m e n t r e

par lavi col sergente . Bel le cose , a l la tua e tà ! e in compagnia d i un rever end i s s imo ! I r ude r i l i be r t in i " ! Era davvero t roppo insolente . Credevadi pote r permet te r s i tu t to . At t raverso le s t re t te fessure de l le pa lpebregli occhi azzurro-torbido, gli occhi di sua madre, i suoi stessi occhi lof i ssavano r ident i . I l P r inc ipe s i sent ì of feso: ques to qui veramente nonsapev a a che pu nt o fe rmars i , m a non av eva l ' an imo di r imp rove rar lo ;del resto aveva regione lui . „Ma perché sei vest i to così? Cosa c 'è? Unbal lo in maschera d i mat t ina?" I l r agazzo e ra d iventa to se r io : i l suovol to t r iangola re assunse una inaspe t ta ta espress ione v i r i le „Par to ,

zione, par to f ra un 'ora . Sono venuto a d i r t i addio . " Il povero Salinas i sent ì s t r ingere i l cuore . „Un due l lo?" „Un grande due l lo , z io . Unduello con Fraceschiello Dio Guardi. Vado ne l l e montagne a Ficuzza:non lo dire a nessu no, sopra tu t t o n on a Paolo . Si p repa rano g rand icose, zio, ed io non voglio restare a casa . Dove del resto mi acchiappere bbe ro sub ito se vi res tas si" I l Pr in cip e ebbe u n a del le sue sol i tev is ioni improvvise : una scena c rude le d i guer r ig l ia , schioppe ta t te ne iboschi , ed il suo Tancredi per te r ra , sbude l la to come que l d isgraz ia tosolda to . „Se i pazzo" f ig l io mio . Andare a met te r s i con que l la gente .Sono tut t i mafiosi e imbroglioni . Un Faleoneri dev'assere con noi , peri l R e ." Gli occhi r ipresero a sorr idere . „P er i l Re , cer to, m a per qu aleR e ? " I l ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendev ano im pe net rab i le e caro. „S e non ci s iamo an ch e noi , quel l i t icom binan o la rep ub bl ic a . Se vogl iamo che tu t t o r im ang a come è , b isogna che tu t to cambi . Mi sono sp iega to?" Abracc iò lo z io un po 'commosso , „Arr ivederc i a pres to . Ri to rnerò col t r ico lore" . La re tor ica degliamic i av eva s t in to u n po ' anch e su suo n ipote ; eppure , no , ne l la vocenasa le vi era un acc ento che s m en tiv a l ' enfasi . Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tem po il diniego delle sciocchez ze. E quel suo

Paolo che in quel momento stava cer to a sorvegliare la digest ione diGuiscardo ! Questo era i l f iglio suo vero. I l Principe si alzò in fretta,s i s t ra pp ò l ' a sc iugam ani da l co llo , f rugò in u n cass e t to . „Ta ncredi ,Tancredi , aspet ta !" Corse die tro i l nipote , gl i mise in tasca un rotolinodi onze d 'oro, gli pre m et te la spal la . Quello r ide va . „Sus sidi la r ivolu zione, adesso ! Ma grazie , zione, a presto ; e tant i abbracci a l la z ia ." Esi precipitò giù per le scale.

Venne r ich iamato Bendicò che inseguiva l ' amico r iempiendo lavil la di ur la gioiose , la rasatura fu completa ta , i l viso lavato. I l cameriere

venne a calzare e ves t i re i l P r inc ipe . „ I l t r ico lore ! Bravo, i l t r ico lore !Si r iempiono la bocca con queste parole, i bricconi. E che cosa significa

322



questo segnacolo geometr ico , ques ta scimmiot ta tura dei f rances i , cos ib ru t t o in confronto al ia no st r a ban die ra ca nd ida con al cen tro l 'o rogig l ia to del lo s temma? E che cosa può far loro sperare quest 'accozzagl iadi colori s trid en ti ?" E ra i l m om en to di avv olge rsi a t t or no ai collo ilmonumentale cràvat tone d i raso nero . Operazione d i ff ic i le durante laquale i pensieri poli t ici era bene venissero sospesi . Un giro, due giri ,

t re g i r i . Le grosse d i ta del icate componevano le p ieghe, sp ianavanogl i sbuff i , appuntavano sul la seta la test ina di Medusa con gli occhid i rub ino . „Un g i lè pu l i to . Non ved i che ques to è macch ia to?" I l cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infi lare la redingote di pannomarrone ; g l i porse i l fazzolet to con le t re gocce d i bergamotto . Le chiavi, l 'orologio con catena, i l denaro se l i mise in tasca da sé. Si guardòal lo spec chio : non c 'era da d i re : era anco ra un be l l 'uom o. „R ud ere l ib e r t i n o ! Scherza pesan te que l Tancred i ! Vorrei vederlo a l la mia e tà ,q u a t t ro o s s a i n ca t en a t e co m e è l u i ! "

I l passo v igoroso faceva t innire i vet r i dei saloni che at t raversava.

La casa e ra se rena , luminosa e o rna ta ; sopra tu t to e ra sua . Scendendole scale , cap ì . „Se vogl iam o che tu t t o r im an ga co m 'è . . ." T an cre di eraun g rand 'uomo: lo aveva sempre pensa to [ . . . ]

Quando r isal ì , i l Pr incipe t rovò Paolo , i l pr imogeni to , i l duca d iQuerceta, che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far las ies ta . I l g iovan e av ev a racc ol to t u t t o il proprio coraggio e des id erav aparlarg l i . Basso , es i le , o l ivas t ro , sembrava p iù anziano d i lu i . „Volevoch ieder t i , papà , come dovremo compor ta rc i con Tancred i quando lor ivedremo." I l Pr incipe capì subi to e cominciò ad i r r i tars i . „Che in tendid i re? Cosa c 'è d i cambia to?" „Ma, papà , cer tamente tu non puo i approv a r e : è an da to a unirs i a quei fara bu t t i che tengo no la Sici lia in subbugl io ;ques te sono cose che non s i fanno."

La gelos ia personale , i l r i sent imento del b igot to contro i l cuginospregiudicato , del tonto contro i l ragazzo d i sp i r i to , s i erano t raves t i t iin a rgomentaz ione po l i t i ca . I l P r inc ipe ne fu t an to ind igna to che nonfece neppure sedere i l f igl io. „Meglio far sciocchezze che star tut to i lg iorno a gu ar da re la cacca dei caval l i ! Tancredi mi è p iù caro d i pr ima,e poi no n sono sciocchezze. Se tu po tra i fart i fare i big liet t i di vis i ta con

Duca d i Querceta sopra, e se quando me ne andrò eredi terai quat t rosold i , lo dovrai a Tancredi ed agl i a l t r i come lu i . Vai v ia , non t i permet top iù d i pa r la rm en e! Qui com ando io so lo ." P o i si ra bb on ì e sos t i tu ìl ' i ronia a l l ' i ra . „Vai , f ig l io mio , vogl io dormire . Vai a par lare d i pol i t icaco n Gu i s ca rd o , v ' i n t en d e re t e b en e . "

E m e n t r e Paolo raggelato r ichiudeva la porta , i l Pr incipe s i to lsela redingote e g l i stivaletti fece gemere i l divano sotto i l proprio pesoe d i ad d o rm en tò t r an q u i l l o . [ . . . ]

Quando s i r i svegl iò , i l suo cameriere entrò : su l vassoio recava ung io rna le e un b ig l ie t to . Erano s ta t i inv ia t i da Palermo da suo cognato ,

323



Màlvica, ed un servo a caval lo l i aveva recapi ta t i poco pr ima. Ancoraun po ' s to rd i to da l suo p i so l ino pomer id iano , i l P r inc ipe apr ì l a l e t t e ra :„Caro Fabrizio, mentre scr ivo sono in uno s ta to di pros t raz ione senzal imi t i . Leggi le ter r ibi l i not iz ie che sono sul giornale . I P iemontes i sonosbar ca t i . S iamo tu t t i pe rdu t i . Qu es ta se ra s t es sa io con tu t t a l a famig l i a

ci r i fugieremo sui legni inglesi . Certo vorrai fare lo s tesso ; se lo credi t ifarò r i serv are q ualch e po s to . I l S ignore sa lvi anc ora i l no s t ro am ato R e.U n a bb ra c c i o . Tuo Ciccio".

Ripiegò i l bigl iet to, se lo pose in tasca e s i mise a r idere forte.Quel Màlvica! Era s t a to sempre un conig l io . Non aveva compreso n ien te ,e adesso t re m av a. E lasc ia va i l pa lazzo in bal ìa dei servi ; qu es t a vo l tas ì che lo avrebbe r i t rova to vuoto : „A propos i to , b i sogna che Paolova da a s t a r e a Palermo : case abbandona te , in ques t i moment i , sono caseperdute . G l iene pa r l e rò a cena ."

Apr ì i l g iorna le . „Un a t to d i p i ra te r i a f l agran te ven iva consumato

l ' i l ma gg i o me rc è l o s ba rc o d i ge n t e a rma t a a l l a ma r i na di Marsala.Pos te r io r i rappor t i hanno ch ia r i to es se r l a banda d i sbarca ta d i c i rcao t t o c e n t o , e c o m a n d a t a da Garibaldi. Appena que i f i l ibus t i e r i ebberopreso terra evi tarono con ogni cura lo scontro del le t ruppe rea l i , d i r igendos i per quanto c i v iene r i fer i to a Caste lvet rano, minacciando i paci f ic ic i t t ad in i e non r i spa rm iand o rap ine e deva s taz ion i , ecc . .. e c c . . "

I l nome di Garibaldi lo t u r bò un poc o. Q ue l l 'a vve n t u r i e ro t u t t ocape l l i e ba rb a e ra un m azz in iano puro . Av rebbe com bina to de i gua i .„M a se i l G ala ntu om o lo ha fa t to ven i re quag giù vuol di re che è s icuro

di lu i . Lo imbr ig l i e ranno ."Si rass icurò, s i pe t t inò, s i fece r imet tere le scarpe e la redingote .Cacciò i l g iornale in un casse t to . Era quas i l 'ora del Rosar io , ma i l sa lonee ra a nc o ra vuo t o . S e de t t e s u un d i va no e , me n t r e a s pe t t a va , no t ò c omeil Vulcano del soffi t to rassom igliasse u n p o ' al le l i tog rafie di Garibaldiche aveva v i s to a Torino. Sorr i se . „Un cornuto . "

La fam igl ia s i an da v a r iun en do . L a se ta del le go nn e f rusciava . Ipiù giovan i sch erzav ano anc ora f ra loro. S i u d ì d a d ie t ro l 'usc io la consueta eco del la cont rovers ia f ra i servi e Bendicò, che vo le va ad og ni cos toprender par te . Un raggio di sole car ico di pulviscolo i l luminava le ber-tucc ie mal igne .

S ' ing inocchiò . „Sa lve Regina , Mate r mise r i cord iae . . . " (GiuseppeTornasi di Lampedusa )

Bendicò — numele d inota i Pr inc ipelu i ; di timorosa beffa — de bat jocură cucernică ;Francexchiello Dio Guardi — Fran cescu ţu, fereşte-ne D oam ne (Francisc al JI- lea deBurbon, regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) ; mafiosi e imbroglioni — mafioţ işi escroci ; un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene ; segnacolo geom etrico —semn, s imbol geometr ie ; bandiera candida — s t e a g a l b ; olivastro — m ă s l i n i u ; farabutti — canali i , t icăloşi; in subbuglio — în za rvă ; se tu potrai farti fare — da c ă

tu ve i putea să- ţ i fac i ; in uno stato di prostrazione — în t r -un ha l de deznăde jde ;sui legni inglesi — pe navele englezeşti : quei filibustieri — acei pi ra t i , ave ntu r ie r i ;il Galantuomo — Gent i lomul [ist. aluzie la con tele Cam illo Cav our sau la Reg ele

324



Piemontului) ; lo irnbriglieran.no — o să-1 ţină în frîu ; cacciò il giornale — vîrî , băgăziarul ; Salve Regina, Mater misericordiae — Slavă ţie Regină, Maică a îndurărilor{rugăciune catolică).

Vezi cap . St ruc tura morfologică a cuvîntu lui, derivarea, § 182, A,c.Vezi cap. Folosirea si omiterea articolului, cu nume proprii, cu nume geografice,

§ 2 8 A ; 29 B .

L A G U R A D E L L E V E S P E

Marcovaldo s i portava ogni g iorno i l pranzo in un pacchet to d icar ta da g iornale; seduto su l la panchina lo svolgeva e dava i l pezzodi g iornale sp iegazzato a l s ignor Rizier i che tendeva la mano impaziente ,d icendo : — V ediam o che n ot iz ie c i sono, — e lo leggeva con in tere ssesempre uguale , anche se era d i due anni prima.

Così un g iorno ci t rovò un ar t ico lo su l s is tema di guari re dai reuma

t ismi col veleno d 'api .— Sa rà col mielo , — disse M arcov aldo, semp re prope nso al l 'o t t i m i s m o .

— No, fece Rizieri , — col ve leno, dice qui, con quello del pungiglione, — e gli lesse alcu ni b ra ni . Discussero a lun go sulle ap i , sulle lorov i r tù e su quan to po teva cos ta re que l la cu ra .

Da allora, camminando per i co rs i , Marcovaldo tendeva l 'o recch ioa ogni ronzìo , seguiva con lo sguardo ogni inset to che g l i volava attorno.Così , osservando i g i r i d 'una vespa dal grosso addome a s t r isce nere egial le , v ide che s i cacciava nel cavo d 'un albero e che al t re vespe uscivano:

un brus ìo , un va e v ieni che annunciavano la presenza d i un in terovespa io dentro a l t ronco . Marcovaldo s'era messo subito al la caccia.Aveva un bara t to lo d i ve t ro in fondo a l qua le , res tavano ancora dued i t i d i marmel la ta . Lo posò aper to v ic ino a l l ' a lbero . Pres to una vespagli ronzò intorno, ed en t r ò a t t ra ta da l l 'odore zuccher ino ; M arcovaldofu svel to a tappare i l barat to lo con un coperchio d i car ta .

E al s ignor Rizier i , appena, lo v ide, potè d i re :— Su, su, ora le faccio l ' iniezio ne — m os tra nd og li i l f lacone con

la vespa infur ia ta pr ig ioniera .

I l vecch ie t to e ra es i t an te , ma Marcovaldo non vo leva a nessuncosto r im an da re l 'esp eri m en to , e ins is tev a per farlo l ì s tesso sul la loropanchina: non c 'era neanche b isogno che i l paziente s i spogl iasse . Cont imore e ins ieme con speranza, i l s ignor Rizier i so l levò un lembo delc ap p o tt o , della giacc a, della cam icia e [ ...] s i scoperse un p u n to deilombi dove gli doleva. Marcovaldo applicò l ì la bocca del flacone e[. . .]l ' insetto sfrecciò avanti e conficcò i l pungiglione nei lombi del s ignorRizier i . Il vecc hiet to cacciò un ur lo , sa l tò in . p iedi e prese a ca m m ina recome un soldato che fa i l passo d i parata , s fregandosi la par te punta[ . .. ] . M arcova ldo e ra tu t t o sod disfat to , m ai il vec chie t to era s ta to così

d i r i t to e marz ia le .

325

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/irnbriglieran.no





L a vo ce si spars e ; M arcov aldo ora la vo ra va in ser ie [ ...] Casa suaconsis teva d 'una sola s tanza , in cui dormiva tut ta la famigl ia ; la diviseroc on un pa r a ve n t o i m pr ovv i s a t o , di qua sa l a d ' a spe t to , di l à s tud io .Nel la sa la d 'aspet to la mogl ie di Marcovaldo int roduceva i c l ient i e r i t i r a va g l i onora r i . I bam bin i p rend evan o i ba ra t to l i vu o t i e cor revanodalle parti del vespaio a far r i fornimento.

Que l l ' anno i r eumat i smi se rpeggiavano t r a l a popolaz ione comei t e n t a c o l i d ' una p i ov r a ; l a cura di Marcovaldo venne in grande fama [ . . . ]

— Pre s to disse M arcovaldo a i suoi t r e f ig li masch i , pren de te i ba ra t to l i e anda temi ad acch iappare p iù vespe che po te t e . I r agazz i andarono [ . . . ] . Ma quel g iorno Michel ino, per far pres to e prenderne di più,s i mise a cacciare propr io a l l ' imboccatura del vespaio [ . . . ] i l bara t toloe r a c a du t o dentro. Non si sent iva più nessun ronzìo, non usciva piùnessuna vespa. Michel ino indie t reggiò d 'un passo quando dal vespaioscoppiò îuori una nuvola ne ra spessa , con un ronz ìo assordan te : e rano

tu t t e l e vespe che avanzavano in uno sc i ame in fur i a to ! [...]Marcova ldo s t av a d i cendo a i suo i paz i en t i : — Ab bia t e paz i enza ,adesso ar r ivano le vespe , — quando l a por ta s ' apperse e [ . . . ] tut ta la s tanza.fu piena di vespe e i pazient i s i sbracciavano nel l ' inut i le tenta t ivo discacciar le , e i reu m at iz za t i facevano prod igi d ' agi l i t à e gli a r t i r a t t ra p pi t is i sc iogl ievano in moviment i fur ios i .

Vennero i pompie r i e poi l a Croce Rossa . Sdra ia to sul la sua brandaal l 'ospedale , gonf io i r r iconoscibi le dal le punture , Marcovaldo non osavareagi re a l le imprecazioni che dal le a l t re brande del la cors ìa gl i l anciavanoi suoi clienti . (Italo Calvino)

sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului ;propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism ; vespa dal grosso addome a strisce

nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene ; un va e vieni — undu- te v ino ; altrata dall'odore zuccherino — atra să de mirosul dulce ag; — su, su,ora le faccio l'iniezione — haideţi , acum vâ fac injecţ ia; non voleva a nessun costarimandar l'esperimento — nu vo ia cu nici un p re ţ să am îne exp erie nţa ; sollevò unlembo del cappotto — r idică poala pal tonului ; un punto dei lombi dove gli doleva — u npunct al galelor unde î l durea; l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione —

insec ta ţîşni şi înfipse acul ; la voce şi sparse — vestea se răspîndi ; correvano dalle

parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea;la cura di Marcovaldo venne in grande fama — t ra tamentu l lu i Marcovaldo devenifoar te cunoscu t : per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a pr inde maimul te (v iesp i ) ; indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas ; i pazienti sisbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inuti lă de-a le alunga; facevano prodigi di agilità — erau miracole de spr int e n e a l ă ; gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele în ţepenit e se desfăceau în mişcări furioase ; non osava reagire — nu îndrăznea să reacţ ioneze.

Vezi cap . Ad verb ul , adverbele de mod, § 147, adv . de t im p, § 148, adv . de loc>

§ 1 4 9 ;adv . de can t i ta te , §150 .

326



S É U N A N O T T E D ' I N V E R N O U N V I A G G I A T O R E

Già nel la vet r ina del la l ibrer ia hai individualo la coper t ina colt i to lo che cercavi . Seguendo ques ta t raccia vis iva t i se i fa t to largo nelnegozio a t t rav ers o il f i t to sba r ram en to dei Libr i Che Non Hai Le t toche t i guardavano accigl ia t i da i banchi e dagl i scaf fa l i cercando d ' in t i midi r t i . Ma tu sa i che non devi lasc iar t i met tere in soggezione, che t raloro s 'estendono per et tar i ed et tar i i Libri Che Puoi Fare A Meno DiLeggere , i L ibr i Fat t i Per Al t r i Usi Che La Let tura , i L ibr i Già Let t iSenza Nemmeno B i sogno D 'Apr i r l i In Quanto Appar t enen t i Al l a Ca te gor ia Del Già Let to Pr ima Ancora D'Essere S ta to Scr i t to . E cos ì super ila pr im a c in ta dei ba lua rdi e t i p iom ba add osso la fante r ia dei Libr iChe Se Tu Avess i P iù Vi te Da Vivere Cer tamente Anche Quest i L iLeggeres t i Volent ier i Ma Pur t roppo I Giorni Che Hai Da Vivere SonoQuell i Che Sono. Con rapida mossa l i scavalchi e t i port i in mezzo al lefa langi dei Libr i Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Pr ima Ne Dovres t iLeggere Degl i Al t r i , de i Libr i Troppo Car i Che Pot res t i Aspet tare ACom prar l i Q uando Sarann o R iven dut i A M età P rezzo , de i L ibr i Id emCome Sopra Quando Verranno Ris tampat i Nei Tascabi l i , de i Libr i ChePot res t i Domandare A Qualcuno Se Te Li Pres ta , de i Libr i Che Tut t iHanno Let to Dunque. E ' Quasi Come Se Li Avess i Let t i Anche Tu.

(Italo Calvino)

A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literelemari.



R e d a c t o r : D E S P I N A N I C U L E S C UT e h n o r e d a c t o r : A N G E L A I L O V A N

C ol i de t i pa r : 20 ,50 .B un de t i pa r : 27 .05 .1986 .

Tiparu l executa t sub comandanr. 837 la

în t repr inderea Pol igra f ică„13 Decembrie 1913",str . Gr igo re A lex an dre scu nr. 89-97

B uc ur e ş t i ,Republica Socia l is tă România

«fC£M6B*<*

Date post:	30-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	alina-dov
View:	81 times
Download:	1 times

Mica Gramatica a Limbii Italiene

Documents