Metoda Directă, se axează în principal pe vorbire, lecţiile fiind ţinute exclusiv în limba ţintă. Regulile de gramatică nu sunt prezentate de profesor într-un mod explicit, ci într-un mod implicit, intuitiv. Nu mai este necesar probabil să menţionăm că timpul dedicat pregătirii lecţiei creşte în mod considerabil. Mai mult, cantitatea de informaţie care poate fi transmisă folosind această metodă este mult redusă faţă de o lecţie predată prin metoda bazată pe exerciţii de gramatică şi traduceri. EUROMENTOR 61 Apărută ca o reacţie la metoda bazată pe gramatică şi traducere, Metoda Directă încearcă să integreze mai mult utilizarea limbii ţintă în procesul de predare. În timpul predării se foloseşte doar limba ţintă, iar studenţii sunt obligaţi să gândească direct în acea limbă şi să o utilizeze ca atare. Nu se pune foarte mare accent pe scris, atenţia fiind îndreptată pe producerea orală. J. Richards şi Th. Rodgers (Richards şi Rogers, 2001:12) descriu principalele proceduri subliniate de Metoda Directă în felul următor: Orele sunt ţinute exclusiv în limba ţintă; Sunt predate doar structuri de vocabular şi propoziţii din viaţa de zi cu zi; Abilităţile de comunicare orală sunt construite progresiv şi gradual, organizate în jurul unor schimburi de întrebări şi răspunsuri între profesor şi studenţi, în lecţii scurte şi intensive; Gramatica este predată inductiv; Materialul de predat este introdus oral;
Transcript
Metoda Directă, se axează în principal pe vorbire, lecţiile fiind ţinute exclusiv în limba ţintă.
Regulile de gramatică nu sunt prezentate de profesor într-un mod explicit, ci într-un mod
implicit, intuitiv. Nu mai este necesar probabil să menţionăm că timpul dedicat pregătirii lecţiei
creşte în mod considerabil. Mai mult, cantitatea de informaţie care poate fi transmisă folosind
această metodă este mult redusă faţă de o lecţie predată prin metoda bazată pe exerciţii de
gramatică şi traduceri. EUROMENTOR 61 Apărută ca o reacţie la metoda bazată pe gramatică şi
traducere, Metoda Directă încearcă să integreze mai mult utilizarea limbii ţintă în procesul de
predare. În timpul predării se foloseşte doar limba ţintă, iar studenţii sunt obligaţi să gândească
direct în acea limbă şi să o utilizeze ca atare. Nu se pune foarte mare accent pe scris, atenţia fiind
îndreptată pe producerea orală. J. Richards şi Th. Rodgers (Richards şi Rogers, 2001:12) descriu
principalele proceduri subliniate de Metoda Directă în felul următor:
Orele sunt ţinute exclusiv în limba ţintă;
Sunt predate doar structuri de vocabular şi propoziţii din viaţa de zi cu zi;
Abilităţile de comunicare orală sunt construite progresiv şi gradual, organizate în jurul unor schimburi de întrebări şi răspunsuri între profesor şi studenţi, în lecţii scurte şi intensive;
Gramatica este predată inductiv;
Materialul de predat este introdus oral;
Vocabularul concret este predat cu ajutorul demonstraţiilor, al obiectelor şi imaginilor; vocabularul abstract este predat prin asocieri de idei;
Sunt predate atât producerea orală cât şi ascultarea;
Sunt subliniate pronunţia corectă şi gramatica.
Metoda directă (The Direct Method)Inventatorul metodei este C. Berlitz. Principalul obiectiv al acesteia este acela de a învăţa studenţii să comunice într-o limbă străină. Nu este admisă traducerea, profesorul folosindu-se de lumea reală, imagini, pantomimă pentru a sugera sensul. Limba maternă nu este folosită deloc.Gramatica este predată inductiv. Studenţii exersează vocabularul în context. Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Tehnicile folosite sunt: conversaţia, citirea cu voce tare, exerciţii, compuneri, repetiţii. Rolul profesorului este acela de a fi partener al studentului. Interacţiunea are loc între profesor şi
studenţi, dar şi între studenţi şi studenţi. Auto-evaluarea este des folosită. Nu există evaluare formală; aceasta se face sub forma unui interviu şi a redactării unui text scris.
Metoda directă a prins contur la începutul secolului XX şi a reprezentat un pas înainte pentru depăşirea problemelor legate de traducerea strict gramaticală. Această metodă a adoptat lecţii total diferite, predate exclusiv în limba ţintă. Mimica şi gesturile încep să fie folosite pentru a comunica înţelesul cuvintelor şi structurilor, înţelegerea fiind verificată prin schimbul de întrebări şi răspunsuri între profesori şi cursanţi. Nu este nici o îndoială că folosirea limbii străine ca limbă de predare stă la baza metologiei moderne de predare a limbii engleze. Mai mult, începând cu anul 1920, metoda directă a fost eficientizată prin modul de predare situaţional: practicarea orală a structurilor atent gradate. Problemele legate de predarea limbii străine erau explicate pornind de la o situaţie, fiind apoi exersate prin mijloace ca repetiţia, dictarea, exerciţiile sau sarcini orale bazate pe scris şi citit.
Detailed Document Analysis: ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA Chars#: 79Words#: 8
http://www.unitbv.ro/portals/4/users/201...
„VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bac ău, cod 600115 Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050 http://www.ub.rowww.ub.ro; e-mail: [email protected] PORTOFOLIU DIDACTIC COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Asist.univ.dr. IOANA BOGHIAN ABSOLVENT: PUȘCUȚĂ IRINA SPECIALIZAREA: ROMÂNĂ-ENGLEZĂ NIVELUL DE CERTIFICARE I: ZI BACĂU 2016 CUPRINS – PORTOFOLIU DIDACTIC CURSURI DE ZI, NIVEL I Curriculum vitae, format europass............................................................................................ Capitolul I. Psihologia educaţiei: Strategii didactice interactive valorificate în învățământul gimnazial .............................................................................. Capitolul II. Pedagogie I: Obiective operaționale ( concept, diversitte, utilitate)............................ Capitplul III. Pedagogie II: Formele de organizare a procesului de învățământ ........................... Capitolul IV. Didactica pred ării limbii și literaturii române: Planificare calendaristică............... Capitolul V. Didactica predării limbii și literaturii engleze Proiect de lecție: ....…………...………………………….…..................... Capitolul VI. Practica limbii și literaturii române Proiect de lecție: .................................................................... Capitolul VII. Practica limbii și literaturii engleze........................................................ Lesson plan: .......................................................... Capitolul VIII. Managementul clasei de elevi:........................................ Capitolul IX. Instruire asistată de calculator:.......................................... Anexe..............................................................................................
................................................. Bibliografie..................................................................................................................................... Declaraţie de autenticitate............................................................................................................... Raport de originalitate- Plagiarism detector............................................................................... CV EUROPASS Curriculum Vitae INFORMAŢII PERSONALE PUȘCUȚĂ IRINA sat. Filipeni, com. Filipeni, jud. Bacău 0234 285 577 [email protected] Sexul Feminin | Data naşterii 26.10.1994| Naţionalitatea română EXPERIENȚA PROFESIONALĂ Domeniul ocupaţional Practică bibliotecă Perioadă Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului 2014-2015 practicant Așezarea cărților în ordine alfabetică și în funcție de specializare lor pe raft EDUCAŢIE ŞI FORMARE Perioada Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare Perioada Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare 2013-2016 (student în prezent în anul al III-lea) Universitatea ,,Vasile Alecsandri”, Facultatea de Litere, program de studii limba şi literatura română- limba şi literatura engleză; 2009-2013 Colegiul Naţional ,,Henri Coandă”, profil științe sociale; COMPETENΤE PERSONALE Limba(i) maternă(e) Limba română Alte limbi străine cunoscute ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Specificaţi limbă străină Limba şi literatura franceză A2 A1 A1 A1 A2 Scrieţi denumirea certificatului: EXPERIMENTAT Niveluri: A1/2: Utilizator elementar - B1/2: Utilizator independent - C1/2: Utilizator experimentat Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine Competenţe sociale Capacitate de asimilare de noi informaţii şi abilităţi, comunicare, disponibilitate pentru implicare în activităţi socioculturale, spirit de echipă, seriozitate Competenţe organizaţionale/manageriale Competenţe informatice Spirit organizatoric, punctualitate, capacitate de sinteză şi analiză, aptitudini de coordonare, capacitatea de a respecta termene limită și de a lua decizii în condiţii de stres.
lumea, ştiinţa, viaţa, lucrurile, natura. Aceste metode ajută la formarea şi dezvoltarea informaţiilor cumulate de către elevi, de a acţiona asupra naturii,şi de a-şi dezvolta personalitatea. Prin "metodă de învăţământ" se înţelege o soluţie comună de acţiune a profesorului şi a elevilor în realizarea obiectivelor pedagogice. În anumite situaţii, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (ex. problematizarea poate fi inclusă într-o demonstraţie). Sistemul metodelor de învăţământ conţine: -metodele tradiţionale, expozitive ori frontale lasă impresia că nu ar mai fi în conformitate cu noile principii ale participării active şi conştiente a elevului. Acestea pot însă dobândi o valoare deosebită în condiţiile unui auditoriu numeros, având un nivel cultural care să-i asigure accesul la mesajul informaţional transmis raportat la unitatea de timp. Chars#: 350Words#: 52
https://www.scribd.com/doc/291660539/stu...- metodele moderne, se apropie de metodele de cercetare ştiinţifică, punându-l pe elev în situaţia de a dobândi cunoştinţele
printr-un efort propriu de investigare experimental I .3 STRATEGII DE INSTRUIRE Strategiile,reprezintă aspectul dinamic, activ, prin care cadrul didactic dirijează învăţarea. Întregul proces de elaborare a strategiilor are legătură cu celelalte etape ale proiectării didactice şi ţine cont de obiectivele vizate, de conţinutul abordat, de resursele materiale şi umane implicate şi de necesităţile de evaluare a procesului didactic. Într-un asemenea cadru privind conceptul de strategie didactică, metodele, procedeele, mijloacele de învăţământ apar ca elemente subsumate ansamblului reprezentat de strategia didactică. Cadrul didactic abordează tipuri de activităţi şi comportamente la nivelul procesului de instruire, orientând la finalul demersului didactic către un maximum de rezultate educaţionale. Demersul proiectiv al cadrului didactic, care vizeaza adoptarea unui anumit mod de abordare a învăţării,prin combinarea eficientă a unei metode,procedee, mijloace didactice,în contextul unei anumite forme de organizare a procesului didactic are ca rezultat un mod de programare într-o succesiune optimă de timp estimate anticipat. I .4 STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE Strategiile didactice interactive ca strategii de grup, presupun munca prin cooperare a elevilor organizaţi pe microgrupuri sau echipe de lucru în vederea atingerii unor obiective preconizate. Se bazează pe sprijinul reciproc, stimulează participările individuale. Solicită efort de adaptare la normele de grup, toleranţă faţă de opiniile, părerile colegilor, dezvoltînd capacităţile de autoevaluare. Sunt strategii de interacţiune activă între participanţii la activitate (elev-elev,elev- profesor). I .5 ARGUMENTAREA TEMEI I .5.a ARGUMENT Conform tendinţei actuale de învăţare centrată pe elev, se propune o structură flexibilă menită să propulseze elevul pe o treaptă superioară a cunoaşterii. Proiectul constă într-o experienţă planificată de învăţare organizată într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilată de elevi într-o manieră proprie. Sarcina educaţiei actuale este de a schimba mentalităţile învechite bazate pe metode de învăţare tradiţionale cu tipuri si metode de învăţare centrate pe elev, aceasta în contextul în care
sistemele actuale se vor substitui unor sisteme moderne, probabil cu un nivel superior care vin în întâmpinarea schimbărilor inerente ce au loc în cultură şi civilizaţie. Învăţământul românesc, în momentul de faţă trece printr-un proces de profundă schimbare şi modernizare. Profesorii simt din ce în ce mai acut nevoia de a se descurca să îşi dezvolte propriile matriale didactice, să-şi organizez cursurile intr-o manieră modernă. Modelele actuale de învăţare trbuie centrate pe elev, oferindu-i o mai mare autonomie, încurajandu-i învăţarea activă, acordându-i un rol important în crearea de materiale, în comunicarea şi participarea la procesul de învăţare. I.5.b IPOTEZA Ca punct de plecare în desfăşurarea cercetării, am plecat de la premisa că strategiile didactice moderne sunt mai eficiente în învăţarea elevilor, deoarece aceste strategii cuprind numeroase metode interactive care le vor capta atenţia elevilor, şi-i vor aduce pe toţi la acelaşi nivel de învăţare, pe când strategiile didactice aplicate de către unii profesori nu sunt foarte utile, deoarece aceste strategii nu fac altceva decât să transmită o informaţie, pe care elevii o receptează , dar nu o pun în practică, ei acceptand în mod pasiv ideile transmise de către profesor. I .5.c PERSOANE VIZATE Pentru a demonstra care strategii didactice sunt mai utile în captarea atenţiei şi receptivităţii elevului, le-am pus în practică (aceste strategii didactice moderne şi tradiţionale), alegând două clase de acelaşi nivel (aV-a A şi aV-a B )fiecare clasă cuprinzând un număr de 15 elevi. Pentru clasa a V-a A am aplicat strategiile moderne de predare-invăţare, şi pentru clasa a V-a B am aplicat strategiile tradiţionale de predare-învăţare, pe o perioadă de două săptămâni. La ambele clase a fost predată aceeaşi lecţie de literatură. I .5.dINSTRUMENTE DE CERCETARE Pentru a-mi face o părere despre ce efect au metodele didactice aplicate asupra elevilor, am folosit acelaşi model de test la ambele clase. În cadrul orelor de curs desfăşurate cu clasa aV-a A, a fost aplicată metoda centrată pe elev (metoda cubului). METODA CUBULUI se foloseşte atunci când se doreşte investigarea unui subiect, această metodă oferind posibilitatea de a dezvolta
competenţele necesare unei abordări complexe . Pentru această metodă se realizează un cub,pe ale cărei feţe se scriu următoarele cuvinte:DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ. EX: Tema: „Amintiri din copilărie” DESCRIE Imaginaţi-vă că vă aflaţi în şcoala unde învăţa Nică. Ce personaje vedeţi? Ce culori vedeţi? Ce sunete auziţi? COMPARĂ Compară comportamentul tău cu cel al lui Nică. Ce ai fi făcut într-o asemenea situaţie? ASOCIAZĂ Găsiţi însuşiri următoarelor cuvinte: scaun…………… popă………….. nuia…………….. învăţător…………. ANALIZEAZĂ Analizaţi pericolele situaţiilor în care este pus Nică. Ce ar fi putut păţi băiatul? ARGUMENTEAZĂ A procedat bine sau rau,tatăl Smărăndiţei,aducând Calul Bălan in şcoala?De ce? APLICĂ Dramatizaţi textul „Amintiri din copilărie”. Pentru clasa aV-a B, am folosit metoda explicaţiei. Explicaţia se bazează pe conţinutul ştiinţific al lecţiilor care sunt prezentate într-o ordine logică, pe paza unor schiţe la tablă, care de regulă cuprind ideile principale ale lecţiei. I .5.e CONCLUZII După ce am aplicat strategii moderne si tradiţionale de învăţare, la cele două clase, şi în urma rezultatelor obţinute la testul de evaluare am observat că obiectivele atinse au fost diferite , astfel:la clasa a V-a A unde ma folosit metode moderne centrate pe elev,elevii şi-au însuşit mai uşor cuniştinţele,având note mai mari. La clasa a V-a B, unde am utilizat metode tradiţionale, elevii au uat note mai mici, deoarece au mers pe memorare mecanică. Am remarcat o mai bună cooperare la clasă unde am folosit strategiile moderne, elevii interacţionând între ei, dezvoltând idei şi conţinuturi noi. BIBLIOGRAFIE: Dan Potolea,Ioan Neacşu, Romiţă B. Iucu, Ion-Ovidiu Pânişoară- PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ-MANUAL PENTRU DEFINITIVAT ŞI GRADUL ll Constantin Cucoş- Pedagogie Victor Axenti, Maria Versina - METODICA LIMBII SI LITERATURII ROMÂNE Crenguţa - Lăcrămioara Oprea – Strategii didactice interactive, ed. a III-a Ioan Cerghit - Metode de învăţământ ANEXE: test „Amintiri din copilărie”,clasa a 5-a Citeşte cu atenţie textul şi alege varianta cotectă: „ Şi cea dintâi
şcolăriţă a fost însăşi Smărăndiţa popii,o zgâtie de copilă ageră la minte,şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte dar şi din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcolă,şi vedea ce se petrece...Şi ne pomenim într-una din zile că părintelevine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi după ce-a întrebat de dascăl,care cum ne purtăm,a stat puţin pe gânduri, apoi a pus numele scaunului Calul Bălan şi l-a lăsat în şcoală.” 1. Autorul textului de mai sus a mai scris şi: a) „Prâslea cel voinic şi merele de aur” b) „Boierul şi Păcală” c) „Povestea lui Harap-Alb” 2.Calul Bălan reprezenta: a) mascota elevilor b) o modalitate de a-i pedepsi pe cei care nu învăţau c) scaunul preferat a lui Nică 3. Smărăndiţa popii este caracterizată... a)indirect prin vorbe b)direct prin autocaracterizare c)direct de către narator 4.Naratorul povesteşte. a)la persoana a iii-a b)la persoana a i-a c)la persoana a ii-a 5.............................................este luat cu arcanul la oaste. a)părintele Ioan b)bădiţa Vasile c)Zaharia lui Gâtlan 6.Cine îlînsoteşte pe Nică la Broşteni? a)bunicul David b)păritele Oşlobanu c)tatăl său II. Pedagogie I : Obiective educaționale Cuprins: Delimitări conceptuale; Diversitatea obiectivelor educaționale; Utilitatea obiectivelor educaționale; Concluzie; Bibliografie; II. 1. Delimitări conceptuale OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE: → Determină categoria de finalități cu celmai mare grad de precizie, arătând care trebuie sa fie transformările emise în personalitatea cursantului după străbaterea unui program de formare → Sunt enunțuri cu caracter anticipativ care descriu în termeni exacți rezultatele așteptate a fi obținute la finalul unei secvențe de instruire; → Obiectivele constituie sarcini concrete/analitice și particulare ale procesului educativ; Au caracter finalist care anticipează o modificare în personalitatea educatului, ca urmare a implicării acestuia intr-o activitate instructiv-educativă. II. 2. Diversitatea obiectivelor educaționale După gradul de generalitate Obiective generale: →sunt finalitățile sistemului educațional a diferitelor subsisteme (învățământ preșcolar, primar,gimnazial etc.) →sunt obiective legate de
cunoaștera și ințelegerea termenilor, conceptelor, obiective legate de comunicare. Obiective specifice: →precizează tipul de program de formare/școală și discipline de studiu pe care le urmează cursantul-licee teoretice, licee de artă. Obiective operaționale: →rezultat imediat observabil și raportabil la o performanță: - Gagne → cursantul,după unutatea de învățare, va putea să definească concepte, să analizeze. Exemplu: disciplina biologie (clasa a vll-a) cu tema „ Sistemul nervos”; prin urmare,cursantul va trebui să urmărească: alcătuirea sistemului nervos, funcțiile sistemului nervos, să identifice sistemul nervos etc. b) Din perspectică curriculară: Obiective cadru: →Orientarea în vederea opțiunilor profesionale și școlare: dezvoltarea limbajului, comunicarea, dezvoltarea capacităților de a recepta etc. Obiective de referință: →Specifică rezulatele așteptate ale învățării pe fiecare an de studiu și urmăresc progresul în achiziția de capacități și cunoștințe de la un an de studiu la altul. Exemplu: disciplina Educație Tehnologică (clasa a vll-a) include următoarele subobiective: -formarea orizontului cultural-profesional, -deprinderi practice, -orientarea spre un grup de profesii, -familiarizarea elevilor cu diferite profesiuni etc. c) După domeniul la care se referă: Obiecive cognitive: →formarea de deprinderi si capacități intelectuale Obiective afective: →vizează formarea atitudinilor,convingerilor Obiective psihomotorii: →se referă la formarea de conduite practice. d) După domeniul temporal: Obiective pe termen lung(câțiva ani); Obiective pe termen mediu(an școlar, semestru); Obiective pe termen scurt(lecție). II. 3 Utilitatea obiectivelor educaționale Obiectivele educaționale au urmatoarele funcții: Funcția axiologică: →ordonarea obiectivelor in cadrul unui sistem de valori; Funcția de anticipare: →ideea a ceea ce se așteaptă să se producă în final; Funcția evaluativă: Funcția de organizare și reglare: -obiectivele sunt implicate în toate fazele unei acțiuni educaționale: proiectare→implementare→evaluare. Bibliografie: http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/4structura-si-dinamica-invatarii.html III. PEDGOGIE II: Forme de organizare
ale procesului de învățământ Structura temei Delimitări conceptual Organizarea procesului de învăţământ pe clase şi lecţii Lecţia- forma de bază a organizării procesului de învăţământ Tipologia lecţiei Formele de activitate folosite în învăţământul preşcolar Alte forme de organizare Bibliografie III.1 Delimitări conceptuale Procesul de învăţământ reprezintă o activitate de instruire şi educaţie dirijată de un personal specializat şi care se desfăşoară în etape în cadrul unor instituţii specializate în vederea împlinirii anumitor obiective instructiv-educative. Forma de organizare= modul în care se realizează activitatea de predare-învăţare. Aceasta unifică elementele componente ale procesului de învăţământ (metode, conţinuturi, mijloace, obiective etc.) într-un tot şi le imprimă o finalitate educativă. Chars#: 4093Words#: 601
http://biblioteca.regielive.ro/referate/...
Forma de organizare include: -gruparea elevilor; -organizarea conţinutului; -structura programului; -relaţiile dintre profesor şi elevi; -modul în care se realizează trecerea elevilor dintr-o clasă în alta. Formele de organizare au cunoscut însă şi anumite modificări, evoluţia societăţii determinând necesitaea evoluţiei acestor forme. Cu alte cuvinte, formele de organizare au evoluat în timp în funcţie de imperativele societăţii. Astfel identificăm: Forma de învăţămant individuală În cadrul acestei forme, nu exista colaborare între elevi, existând însă un contact între profesor şi elev care-i permitea educatorului să cunoască mai bine potenţialul celui instruit. Aceasta s-a dovedit ineficientă din punct de vedere al timpului şi al numărului de educaţi Forma colectivă pe clase şi lecţii Teoretizarea acestei forme îi aparţine lui Ian Amos Comenius. Acesta vorbeşte despre: - activitatea de predare-învăţare ce se realizează cu colective de elevi; - gruparea elevilor pe clase; - necesitatea promovării pentru ca elevii să poată trece dintr-o clasa în alta; - modul în care trebuie
organizat conţinutul de învăţământ (pe discipline); - faptul că ceea ce trebuie predat şi asimilat (conţinutul) este stabilit printr-o programă; - organizarea pe an şcolar a conţinutului; - faptul că procesul se realizează cu tot colectivul prin lecţii şi alte tipuri de activităţi. Această formă are atât avantaje (permite educarea unui număr mare de elevi în funcţie de o anumită organizare a conţinutului, ajută la formarea unei personalităţi armonioase prin valorificarea cunoştinţelor acumulate, stimulează cooperarea între elevi) cât şi dezavantaje ( nu permite ca procesul de învăţământ să fie individualizat, nu asigură valorificarea maximală a potenţialului elevului). Sistemul Bell-Lancaster (sex. al XIX-lea) Acest sistem reprezintă axarea eforturilor profesorului pe un anumit numar de elevi, cei mai buni, numiţi şi monitori care, la randul lor, se ocupau de instruirea celorlalţi colegi. Avantajul acestui sistem este că profesorul se putea ocupa de peste 200 de elevi în timp ce dezavantajul acestuia este reprezentat de nivelul scăzut de pregatire al elevilor. Secolul al XX-lea este marcat de o suită de încercări de înlocuire a sistemului pe clase şi lecţii. Planul Dalton Acest plan are caracteristic faptul că laboratoarele înlocuiesc clasele. Pe de altă parte, planul este asemănător cu forma individuală de învătămant întrucat permite activitatea independentă a elevilor precum şi prin existenţa contractului (program individual de lucru) Sistemul Winnetka Acest sistem este asemănător planului Dalton. Materia însă este structurată în programul minimal şi programul diferenţiat. Metoda centrelor de interes În cadrul acestei metode, conţinutul se învarte în jurul a 4 nevoi fundamentale ale copilului: de apărare împotriva intemperiilor, de luptă contra pericolelor, de hrană, de activitate în grup. Sistemul proiectelor Sistemul enunţat se caracterizează prin realizarea proiectelor de către elevi atât în grup, cât şi individual. Deşi gândit ca o modalitate ca elevii să înglobeze cunostinţe din diverse domenii şi să poată face conexiuni între acestea, totuşi metoda s’a dovedit ineficientă întrucât nu asigura o învăţare sistematică a conţinutului. Sistemul Mannheim Organizarea pe clase de elevi foarte buni si foarte slabi este caracteristica majora
a acestui sistem. Planul iniţial referitor la acest sistem a fost ca fiecarui elev să îi fie prezentat un conţinut echivalent potenţialului său pe care să îl poata valorifica si prelucra, astfel evoluând. Dezavantajul este reprezentat de faptul că un elev inclus într-o clasa de elevi foarte slabi îşi pierde spiritul competitiv precum şi dorinţa de a lucra cu un conţinut pedagogic. III. 2. Organizarea procesului de învăţământ pe clase şi Chars#: 4093Words#: 601
http://biblioteca.regielive.ro/referate/...
lecţii Acest sistem se caracterizează prin faptul că elevii sunt grupaţi pe clase iar procesul se desfăşoară în cadrul lecţiei. Referitor la „clasă”, aceasta reprezintă atât o grupare omogenă de elevi, cât şi un factor de socializare. Potenţialul diferenţiat al fiecărui elev în parte a dus la crearea diferitelor tipuri de clase. Astfel avem: clasele de nivel (în funcţie de nivelul de inteligenţă al fiecărui elev); clasele de nivel-materii ( îăn funcţie de ce rezultate obţin elevii la anumite materii) Dezavantajul unei asemenea organizări este, ca în cazul sistemului Mannheim, acela că un elev dintr-o clasa slabă işi pierde spiritul competitiv precum şi dorinţa de a Chars#: 4093Words#: 601
http://biblioteca.regielive.ro/referate/...
învăţa. III. 3. Lecţia- forma de bază a organizării procesului de învăţământ Aşa cum menţionează subtitlul, lecţia reprezintă forma principală de organizare a procesului de învăţare instituţionalizată. Aceasta are o multitudine de caracteristici: are obiective; conţinut conform programei; angajează profesorul şi elevii într-un efort comun; necesită o strategie de instruire; foloseşte metode, mijloace şi procedee de învăţământ; include modalităţi de grupare a elevilor; presupune etapizarea procesului de învăţământ; presupune instaurarea unei relaţii între profesor şi elevi; vizează obţinerea de rezultate; necesită un feed-back; se
desfăşoară intr-un timp limitat; are loc într-un mediu specializat; asigură posibilitatea ca profesorul să coordoneze procesul instructiv-educativ; are o structură procesuală (structurarea lecţiei într-o succesiune de evenimente ale instruirii); Evenimentele instruirii reprezintă un set de comunicări şi acţiuni din lecţie. Dupa R. Gagne, evenimentele instruirii din structura lecţiei sunt: captarea atenţiei; enunţarea obiectivelor; reactualizarea cunoştinţelor; prezentarea noului conţinut; dirijarea învăţării; relevanţa rezultatelor; asigurarea feed-back-ului; evaluarea rezultatelor; fixarea celor învăţate; transferul cunoştinţelor (rezolvarea problemelor). III. 4. Tipologia lecţiei Tip de lecţie= mod în care se realizează lecţia. lecţii de comunicare; lecţii de formare a priceperilor şi deprinderilor; lecţii de recapitulare; lecţii de verificare a rezultatelor; lecţii mixte. III. 4.a Lecţia mixtă Lecția mixtă este frecvent folosită în învăţământul primar şi gimnazial îmbinând multiple tipuri de activităţi. Variantele lecţiei mixte După locul în care se desfăşoară: -laborator, - atelier sau cabinet de specialitate; După modul în care se petrec evenimentele : -lecţii în care lecţia se face concomitent cu transferul; După modul în care se îmbină activitatea frontală cu cea individulă în diverse momente ale lecţiei: -Lecţii bazate pe învăţarea prin descoperire; - Pe conversaţia euristică; -Pe receptarea explicaţiilor; -Pe lectura unui text; -Vizionarea unui film. III. 4.b Lecţia de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe Lecția de comunicare/ însușire de noi cunoștințe constă în concentrarea activităţii didactice pentru ca elevii să dobândească noi cunoştinţe; În funcţie de tipul de învăţare se cunosc mai multe variante: Lecţia de comunicare bazată pe receptarea unui text , lecţii în care noile cunoştinţe sunt prezentate cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale; Lecţia de comunicare bazată pe învăţarea prin receptare a naraţiunii, descrieirii, expunerii (lecţii-prelegere); Lecţia de descoperire pe cale inductivă sau deductivă; Lecţia bazată pe instruirea asistată de calculator; Lecţia de tip seminar. Pe langă acestea pot fi şi lecţii-excursie, lecţii-vizite la muzeu -acestea oferă elevilor oportunitatea să se documenteze asupra
problemelor ce constituie obiectul învăţării. III. 4.c Lecţia de consolidare (recapitulare)şi sistematizare Lecția de consolidare (recapitulare) și sistematizare ,se realizează în toate tipurile de lecţii. Aceasta se realizează cu ajutorul activităţii independente a elevilor. III.4.d L ecţia pentru formarea priceperilor şi deprinderilor Această lecție presupune dobândirea de către elev a unor abilităţi de lucru cu diferite instrumente. III.4.e Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare constă în evaluarea informaţiilor deţinute de elevi. III. 5. Formele de activitate folosite în învăţământul preşcolar Grădiniţele se împart în două categorii: Grădiniţele cu program normal ( până la 5 ore pe zi) ; Grădiniţele cu program prelungit (până la 10 ore pe zi). În grădiniţele cu program normal,procesul instructiv-educativ cuprinde mai multe forme de activitate: Activităţi commune: activităţi de educare a limbajului, activităţi matematice, cunoaşterea mediului, educaţia pentru societate, activităţi practice şi elemente de activitate casnică, educaţie muzicală, educaţie plastică, educaţie fizică; Activităţile alese (se desfăşoară pe grupuri mici sau individuale); Jocul (activitate instructiv-educativă). III.6. Alte forme de organizare ale acestui proces sunt reprezentate de: consultaţii, meditaţii, cercuri de elevi, excursii şi vizite de studiu, activităţi cultural-artistice, activităţi extraşcolare. O nouă formă de instruire este cea asistată de calculator. Aceasta, ca orice alta metodă, are caracteristici ce o definesc, are atât avantaje cât şi dezavantaje. III.7. Bibliografie Andrei Barna, Georgeta Antohe- “Curs de pedagogie”; Ioan Nicola- “Pedagogie şcolară”. III. DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE:CLASA A VIII-A Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a VIII-a Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
Chars#: 4823Words#: 605
http://documents.tips/documents/planific...
Chars#: 1683Words#: 199
http://euinvat.bluepink.ro/wp-content/up...
[Show Other Sources] Manual: Editura Humanitas Structura anului şcolar: 2014/2015 Cursuri: 35 de săptămâni; 140 de ore/an Semestrul I: 18 săptămâni, 4 ore/săptămână Chars#: 4823Words#: 605
http://documents.tips/documents/planific...
72 de ore Semestrul al II-lea: 17 săptămâni 4 ore / săptămână 68 ore (din care 1 mai 2015, este zi liberă) Săptămâna 06 – 10 aprilie 2015: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN (activităţi extraşcolare şi extracurriculare, având orar specific); Teze: sem. I, până pe Chars#: 4823Words#: 605
http://documents.tips/documents/planific...
20 decembrie 2014 (săpt. 14).; sem. II, până pe 23 mai 2015 (săpt. 14) Zile libere: vineri, 1 Mai 2015. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Semestrul I ( 18 săpt.) Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. de ore Săptămâna . Observații Recapitulare iniţială 1.1- înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate 1.- acordarea interlocutorilor de şanse de a-şi exprima opiniile - asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral - manifestarea spiritului de cooperare în interacţiunile de grup Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...Recapitulare Evaluare predictivă 4 1 Genul liric. Poezia lirică - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral - captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - exprimarea propriilor opinii şi atitudini - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ Lacul de Mihai Eminescu Izvorul nopţii de Lucian Blaga Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu Elemente de versificaţie Comentarea unui grupaj de texte Caracterul latin al limbii române Derivarea Compunerea Conversiunea Neologismele Cuvântul şi contextul Sinonimele şi antonimele Omonimele. Cuvintele polisemantice Paronimele.
Pleonasmul Tautologia. Argoul şi jargonul. Fonetica Evaluare 32 2-9 Genul epic. Povestirea SF - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral - captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - identificarea valorilor etice şi culturale într-un text cu exprimarea impresiilor şi a preferinţelor - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ Planeta celor doi sori de Horia Aramă Ce-şi face omul cu mâna lui de Isaac Asimov Noţiuni de sintaxă. Text. Frază. Propozi- ţie. Clasificarea propoziţiilor. Raporturi sintactice. Cuvinte şi construcţii incidente. Anacolutul Predicatul şi predicativa Subiectul şi subiectiva Texte distractive şi texte funcţionale Evaluare 20 10-14 Recapitulare pentru teză - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - acordarea interlocutorilor de şanse de a-şi exprima opiniile - asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral - manifestarea spiritului de cooperare în interacţiunile de grup Lucrare scrisă semestrială -vocabular -fonetică - morfologie -sintaxă Lucrare scrisă semestrială 4 15 Genul epic. Nuvela - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - utilizarea
corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - identificarea valorilor etice şi culturale într-un text cu exprimarea impresiilor şi a preferinţelor - redactarea diverselor texte adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ Popa Tanda de Ioan Slavici Atributul şi atributiva Texte funcţionale; curriculum vitae; foaia de depunere Evaluare 12 16-18 Semestrul al II-lea ( doar 17 săpt. pentru cls. a VIII-a Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. de ore Săptămâna Genul epic. Romanul - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - identificarea valorilor etice şi culturale într-un text cu exprimarea impresiilor şi a preferintelor - redactarea diverselor texte adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ Baltagul de Mihail Sadoveanu Complementul direct şi completiva directă Complementul indirect şi completiva indirectă Analiza de text Evaluare 18 1-5 Genul dramatic. Comedia - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea
particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - construirea unui discurs oral pe o temă dată - utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral - captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - identificarea valorilor etice şi culturale într-un text cu exprimarea impresiilor şi a preferintelor - redactarea diverselor texte adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale Burghezul gentilom de Molière Complementul circumstanţial de loc şi subordonata de loc Complementul circumstanţial de timp şi subordonata temporală Complementul circumstanţial de mod şi subordonata modală Complementul circumstanţial de cauză şi subordonata cauzală Compunere. Alocuţiunea Evaluare 30 Chars#: 33869Words#: 4877
http://www.referat.ro/referate/download/...5-12 Recapit. pentru testarea naţională şi pentru teză Teza - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - acordarea interlocutorilor de şanse de a-şi exprima opiniile - asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral - manifestarea spiritului de cooperare în interacţiunile de grup - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - identificarea valorilor etice şi culturale într-un text cu exprimarea impresiilor şi a preferintelor - redactarea diverselor texte
adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ Lucrare scrisă semestrială -exerciţii cu toate părţile de propoziţie învăţate -exerciţii cu toate subordonatele învăţate( de la PR - propoziţia circumstanţială de cauză) - recapitulare genul liric, epic ( pentru testarea naţională) şi dramatic ( doar pentru lucrarea semestrială) -evaluare orală/scrisă Chars#: 33869Words#: 4877
http://www.referat.ro/referate/download/...Lucrare scrisă semestrială 12 13-15 Îmbinarea genurilor. Balada populară - înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral - sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral - captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar - sesizarea valorii expresive a categoriilor semantice studiate - identificarea valorilor etice şi culturale într-un text cu exprimarea impresiilor şi a preferintelor - redactarea diverselor texte adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - utilizarea în redactarea unui text a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - redactarea unui text argumentativ Mioriţa Complementul circumstanţial de scop şi subordonata finală Subordonata condiţională Subordonata concesivă Subordonata consecutivă Pregătirea lucrării scrise Discuţia lucrărilor scrise Compunerea după un text dat Evaluare 8 16-17 Până în 10 iunie pentru cls. A VIII-A PLANIFICAREA DETALIATĂ A FIECĂREI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Conţinuturi Nr. de ore Compentenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
Recapitulare iniţială Nr. de ore alocate: 4 Recapitulare 3 1.1; 1.3 2.1; 2.2 3.2 4.2 Chars#: 33869Words#: 4877
http://www.referat.ro/referate/download/...- se rezolvă exerciţiile - culegeri de exerciţii - proba orală Testare predictivă 1 1.1; 1.3 2.1; 2.2 3.2 4.2 - rezolvarea exercițiilor de către elevi - se distribuie subiectele - fişe cu subiecte - evaluare sumativă Unitatea de învăţare: Genul liric. Poezia lirică Nr. de ore alocate: 32 Lacul de M. Eminescu Lectură expresivă 1 1.1; 1.4 2.4; 2.5 3.1; 3.3 - completarea, parcurgerea şi însuşirea informaţiilor despre poet - Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
Chars#: 1683Words#: 199
http://euinvat.bluepink.ro/wp-content/up...
se rezolvă exerciţiile din manual - lectura poeziei - volume de poezii - monografii - manualul - evaluare formativă Lacul de M. Eminescu Lectură aprofundată 1 1.3; 1.5 2.2; 2.5 3.1; 3.2; 3.3 - exerciţii de identificare a elementelor ce alcătuiesc universul poetic - exerciţii de recitire - tabla - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Lacul de M. Eminescu Interpretarea textul 2 1.3; 1.5 2.2; 2.5 3.1; 3.2; 3.3 - exerciţii de recitire - exerciţii de identificare a trăsăturilor specific genului epic - caietele elevilor - manualul - obserarea sistematică Izvorul nopţii de L. Blaga Lectură expresivă 1 1.1; 1.4 2.4; 2.5 3.1; 3.3 - completarea, parcurgerea şi însuşirea informaţiilor despre poet - lectura poeziei - se rezolvă exerciţiile din manual - volume de poezii - manualul - monografii - evaluare formativă Izvorul nopţii de L. Blaga Lectură aprofundată 1 1.3; 1.5 2.2; 2.5 3.1; 3.2; 3.3 Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
- exerciţii de recitire - se observă structura compoziţională a textului - manualul - tabla - caietele elevilor Izvorul nopţii de L. Blaga Interpretarea textului 2 1.3; 1.5 2.2; 2.5
3.1; 3.2; 3.3 - exerciţii de recitire - exerciţii de identificare a structurilor expresive - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Emoţie de toamnă de N. Stănescu. Lectură expresivă 1 1.1; 1.4 2.4; 2.5 3.1; 3.3 - completarea, parcurgerea şi însuşirea informaţiilor despre poet - lectura poeziei - se rezolvă exerciţiile din manual - volume de poezii - manualul - monografii - evaluare formativă Emoţie de toamnă de N. Stănescu. Lectură aprofundată 1 1.3; 1.5 2.2; 2.5 3.1; 3.2; 3.3 Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
- exerciţii de recitire - se identifică sensurile cuvântului toamnă - caietele elevilor - manualul - tabla Emoţie de toamnă de N. Stănescu. Interpretarea textului 1 1.3; 1.5 2.2; 2.5 3.1; 3.2; 3.3 Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
- exerciţii de recitire - se comentează folosirea timpurilor verbale în poezie - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
Elemente de versificaţie 1 1.1; 1.3 2.4; 2.5 4.2 - se actualizează noţiunile de versificaţie - diferenţierea formală între proză şi poezie - exerciţii aplicative pe textele studiate - volume de poezii - manualul - observarea sistematică Comentarea unui grupaj de texte Pregătirea compunerii. Realizarea Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
2 3.1; 3.3 4.1; 4.2; 4.3 - se discută temele propuse în manual - se stabilește structura compunerii - se redactează compunerea
- caietele elevilor - manualul - observare sistematică Caracterul latin al limbii române Limbă literară/limbă populară Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
2 4.1 -se defineste limba română ca limbă romanică -se rezolvă exerciţiile din manual - constatarea că limba română nu este folosită la fel de către toţi vorbitorii - Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
manualul - evaluare formativă Derivarea Exerciţii de aprofundare 2 2.2 3.2 4.2; 4.3 - se actualiează noţiunile - tipuri de derivare -se rezolvă exerciţiile din manual - fişe cu texte - manualul - pobe orale - temă Compunerea Tipuri de compunere Exerciţii de aprofundare Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
1 2.2 3.2 4.2; 4.3 - se deinește compunerea - procedeele de compunere - se rezolvă exerciţiile din manual - fişe cu texte - manualul - pobe orale - temă Conversiunea Familia lexicală 2 2.2 3.2 4.2; 4.3 - se actualizează noţiunile -se rezolvă exerciţiile din manual - fişe cu texte - manualul - pobe orale - temă Împrumuturile. Neologismele 1 1.5 2.2; 2.3 4.2; 4.3 - se definesc noţiunile - se rezolvă exerciţii -fişe cu texte - manualul - pobe orale - temă Cuvântul şi contextul Sensul propriu şi sensul figurat 1 1.1; 1.3; 1.4; 1.5 2.1 3.2 4.2; 4.3 -se actualizează noţiuniunile cunoscute şi definirea noţiunilor noi - se fac exerciţii de consolidare - fişe cu texte - manualul - probe orale - temă Sinonimele şi antonimele Clasificare 1 1.3; 1.4; 1.5 2.2 3.2 4.2; 4.3 -se actualizează cunoştinţele -se rezolvă exerciţii de fixare şi aprofundare - fişe cu
Subiectul. Actualizarea cunoştinţelor Subiectul exprimat 1 1.4 2.3 3.1 4.2 - actualizarea cunoştinţelor - identificarea părţilor de vorbire prin care se exprimă subiectul - exerciţii de aprofundare - manualul - caietele elevilor - evaluare Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
Chars#: 5529Words#: 730
http://documents.tips/documents/limbasil...
curentă - temă Subiectul neexprimat 1 1.4 2.3 3.1 4.2 - definirea tipurilor de subiecte - identificarea subiectelor din anumite texte - exerciţii de consolidare - manualul - caietele elevilor - evaluare curentă - temă Propoziţia subiectivă. Definire Elemente de relaţie. Regenţi. Punctuaţie 2 1.4 2.3 3.1 4.2 - definirea subordonatei - identificarea regenţilor şi a elementelor de relaţie - transformarea subiectelor în propoziţii - exerciţii de construire a unor fraze - exerciţii de consolidare - manualul - caietele elevilor - fişe cu texte - evaluare curentă - temă Exerciţii 1 1.3; 1.4; 1.5 2.2 3.2 4.2; 4.3 - exerciţii recapitulative - culegeri de exerciţii - probe orale Texte distractive şi texte funcţionale Anecdota. Bancul. Invitaţia. Procesul-verbal 2 1.3; 1.4; 1.5 2.4; 2.5 3.2 4.3 - lectura textelor din manual - definirea textelor distractive şi a celor funcţionale - conversaţie asupra destinaţiei şi scopului acestor tipuri de texte - identificarea structurii acestor texte - exerciţii aplicative - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Evaluare 1 3.2; 3.3 4.1; 4.2; 4.3 - distribuirea subiectelor - rezolvarea cerinţelor - fişe cu subiecte -
evaluare sumativă Unitatea de învăţare: Genul epic. Nuvela Nr. de ore alocate: 12 Popa Tanda de Ioan Slavici Lectura textului. Explicarea cuvintelor 1 1.1; 1.3; 1.4 3.1; 3.2; 3.3 - lectura textului - completarea şi însuşirea datelor despre autor - explicarea cuvintelor neînţelese - fixarea spaţiului şi timpului acţiunii - manualul - fişe bibliografice - evaluare formativă Popa Tanda de Ioan Slavici Lectură aprofundată. Rezolvarea exerciţiilor de vocabular 1 1.2; 1.3 3.1; 3.3 4.1; 4.3 - explicarea şi comentarea titlului nuvelei - rezolvarea exerciţiilor de vocabular din manual - redactarea rezumatului nuvelei (temă) - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Popa Tanda de Ioan Slavici Lectură aprofundată. Acţiunea. Momentele subiectului. Oralitatea 1 1.2; 1.3; 1.4; 1.5 3.1; 3.3 4.1; 4.3 - execrciţii de identificare a lanţului întâmplărilor şi gruparea lor pe cele cinci momente ale subiectului - definirea oralităţii şi identificarea surselor ei - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Popa Tanda de Ioan Slavici Personajele. Părintele Trandafir. Conflictul 1 1.4; 1.5 3.1; 3.3 4.1; 4.3 - identificarea şi clasificarea personajelor - identificarea secvenţelor relevante pentru caracterizarea personajului principal - schiţarea unui plan de caracterizare - caracterizarea personajului (temă) - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă Popa Tanda de Ioan Slavici Caracteristicile operei. Nuvela 1 1.4; 1.5 3.1; 3.3 - exerciţii de prezentare a acţiunii - identificarea celorlalte caracteristici definitorii ale operei - definirea nuvelei ca specie a genului epic - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă Atributul. Actualizarea cunoştinţelor. Definire. Feluri. Punctuaţie. Aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor 2 1.4 2.1 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unei scheme cu noţiunile teoretice - partea de vorbire prin care este exprimat - rezolvarea exerciţiilor din manual - exerciţii de construire a unor propoziţii cu atribute - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă - temă Propoziţia atributivă. Definire. Regenţi. Elemente de relaţie. Aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor 2 1.4; 2.3 3.1 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte cu atribute cu regenţi diferiţi -
identificarea şi analiza atributelor - transformarea atributelor în propoziţii - definirea atributivei - rezolvarea exerciţiilor din manual - exerciţii de construire a unor fraze cu atributive - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă - temă Exerciţii 1 1.3; 1.4; 1.5 2.2 3.2 4.2; 4.3 - exerciţii recapitulative - culegeri de exerciţii - probe orale Texte funcţionale. Curriculum vitae. Foaia de depunere 1 4.1; 4.2 - lectura şi observarea textelor din manual - identificarea scopului şi a structurii acestor tipuri de texte - exerciţii aplicative - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Evaluare 1 1.2; 1.3; 1.4; 1.5 2.3 3.1; 3.2; 3.3 4.1; 4.2; 4.3 - distribuirea subiectelor - rezolvarea cerinţelor - fişe cu subiecte - evaluare sumativă Unitatea de învăţare: Genul epic. Romanul Nr. de ore alocate: 18 Baltagul de M. Sadoveanu Lectura textului. Explicarea cuvintelor 1 1.1 - prezentarea şi însuşirea unor date despre autor - explicarea cuvintelor - manualul - fişe bibliografice - observarea sistematică Baltagul de M. Sadoveanu Observarea textului 1 3.2 - rezolvarea exerciţiilor de morfologie şi sintaxă, relevând expresivitatea formelor arhaice, populare şi regionale - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Baltagul de M. Sadoveanu Universul operei. Spaţiu şi timp. Acţiunea 2 3.1 4.1 - identificarea spaţiului şi timpului întâmplărilor - gruparea întâmplărilor pe momente ale subiectului - povestirea pe momente (temă) - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Baltagul de M. Sadoveanu Universul operei. Oameni, datini, experienţe iniţiatice 1 4,1; 4.2 - formularea sarcinilor şi repartizarea lor pe grupe: personaje, locuri, obiceiuri, experienţe iniţiatice - manualul - caietele elevilor - evaluare formativă Baltagul de M. Sadoveanu Universul operei. Personaje: Vitoria Lipan 2 3.1 4.1; 4.2 - caracterizarea Vitoriei - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Baltagul de M. Sadoveanu Caracteristicile operei. Definirea speciei 1 1.1 - identificarea şi argumenatarea caracteristicilor operei - împletirea modurilor de expunere - definirea romanului - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică
Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
Analiza de text 2 2.2 4.1; 4.2; 4.3 - precizarea scopului acestui tip de compunere - repartizarea celor două teme propuse de manual pe grupe de elevi - îndrumări pentru realizarea compunerii - exerciţii de redactare - manualul - caietele elevilor - evaluare formativă Complementul direct. Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire determinate. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unei scheme cu noţiunile teoretice - rezolvarea exerciţiilor din manual - exerciţii de alcătuire a unor enunţuri cu complemente directe - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia completivă directă. Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Topica şi punctuaţia. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente directe - transformarea complementelor directe în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă Complementul indirect. Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire determinate. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unei scheme cu noţiunile teoretice - rezolvarea exerciţiilor din manual - exerciţii de alcătuire a unor enunţuri cu complemente indirecte - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia completivă indirectă. Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Topica şi punctuaţia. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente indirecte - transformarea complementelor indirecte în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă Exerciţii 1 1.3; 1.4; 1.5 2.2 3.2 4.2; 4.3 - exerciţii recapitulative - culegeri de exerciţii - probe orale Evaluare 1 1.2; 1.3; 1.4; 1.5 2.3
3.1; 3.2; 3.3 4.1; 4.2; 4.3 - distribuirea subiectelor - rezolvarea cerinţelor - fişe cu subiecte - evaluare sumativă Unitatea de învăţare: Genul dramatic. Comedia Nr. de ore alocate: 30 O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale Lectura fragmentului din manual. Explicarea cuvintelor 1 1.1 2.5 3.1; 3.2 4.3 - prezentarea şi însuşirea informaţiilor despre autor - lectura expresivă a fragmentelor din manual - rezolvarea exerciţiilor de limbă din manual - manualul - fişe bibliografice - cd audio cu piesa - caietele elevilor - observarea sistematică O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale Descifrarea textului. Rezumarea conţinutului de idei pe acte Exerciţii lingvistice 1 1.1 2.5 3.1; 3.2 4.3 - rezolvarea exerciţiilor din manual - identificarea modului de expunere şi a structurii textului - observaţii asupra structurii specifice - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale Lectură aprofundată. Conflictul dramatic. Acţiunea structurată pe momente 1 1.1 2.5 3.1; 3.2 4.3 - identificarea şi gruparea personajelor după tabăra căreia îi aparţin - identificarea conflictului - gruparea întâmplărilor pe momente ale subiectului - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale Universul operei. Tipologii umane. 1 1.1 2.5 3.1; 3.2 4.3 - identificarea şi clasificarea personajelor după rolul lor în acţiune şi după tipologie - conflictul, polarizarea personajelor - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale Caracteristicile textului. Opera dramatică. Comedia 1 1.1 2.5 3.1; 3.2 4.3 - identificarea trăsăturilor caracteristice ale operei - destinaţia textului - definirea operei dramatice şi a comediei - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă Burghezul gentilom de Molière Lectura textului. Identificarea trăsăturilor textului 1 1.1 2.5 3.1; 3.1 4.3 - prezentarea unor date despre autor - identificarea trăsăturilor specifice ale textului - manualul - fişe bibliografice - cd audio cu piesa - caietele elevilor - observarea sistematică - evaluare formativă Complementul circumstanţial de loc Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire
prin care se exprimă. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unor scheme cu noţiunile teoretice - identificarea şi analiza unor complemete dintr-un text dat - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială de loc Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Corelative. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente de loc - transformarea complementelor de loc în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Complementul circumstanţial de timp Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire determinate. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unor scheme cu noţiunile teoretice - identificarea şi analiza unor complemete dintr-un text dat - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială de timp Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Corelative. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente de timp - transformarea complementelor de timp în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Complementul circumstanţial de mod Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire determinate. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unor scheme cu noţiunile teoretice - identificarea şi analiza unor complemete dintr-un text dat - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială de mod Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Corelative. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente de mod - transformarea
complementelor de mod în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Complementul circumstanţial de cauză Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire determinate. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unor scheme cu noţiunile teoretice - identificarea şi analiza unor complemete dintr-un text dat - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială de cauză Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Corelative. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente de cauză - transformarea complementelor de cauză în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Complementul circumstanţial de scop Actualizarea cunoştinţelor. Părţile de vorbire determinate. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de consolidare 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - întocmirea unor scheme cu noţiunile teoretice - identificarea şi analiza unor complemete dintr-un text dat - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială de scop Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4; 1.5 2.3 4.2; 4.3 - transcrierea unor texte care conţin complemente de scop - transformarea complementelor de scop în propoziţii - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială condiţională Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - identificarea subordonatelor condiţionale dintr-un text dat - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială concesivă Definire. Elemente regente. Elemente
introductive. Corelative. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - identificarea subordonatelor concesive dintr-un text dat - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Propoziţia circumstanţială consecutivă Definire. Elemente regente. Elemente introductive. Corelative. Topică şi punctuaţie. Exerciţii de aprofundare şi consolidare 2 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - identificarea subordonatelor consecutive dintr-un text dat - definirea subordonatei - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Exerciţii 1 1.3; 1.4; 1.5 2.2 3.2 4.2; 4.3 - exerciţii recapitulative - culegeri de exerciţii - probe orale Alocuţiunea. Definire. Convergenţele genurilor în alocuţiune 1 1.4 2.3 3.1 4.2; 4.3 - lectura expresivă a textului din manual - identificarea şi analiza trăsăturilor textului - definirea alocuţiunii şi explicarea etimologiei cuvântului - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Evaluare 1 1.2; 1.3; 1.4; 1.5 2.3 3.1; 3.2; 3.3 4.1; 4.2; 4.3 - distribuirea subiectelor - rezolvarea cerinţelor - fişe cu subiecte - evaluare sumativă Unitatea de învăţare: Îmbinarea genurilor. Balada populară Nr. de ore alocate: 8 Mioriţa Lectură expresivă. Geneza operei 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - prezentarea genezei operei - lectura pe secvenţe şi explicarea cuvintelor - caracteristicile operei literare populare - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Mioriţa Descifrarea textului. 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - rezolvarea exerciţiilor de limbă din manual - comentarea funcţiei stilistice a abaterilor de la limba literară - identificarea temei - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Mioriţa Lectură aprofundată. Explorarea textului 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - lectura textului pe secvenţe - identificarea motivului fiecărei secvenţe: al transhumanţei, al complotului, al mioarei, al testamentului, al măicuţei - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Mioriţa Lectură aprofundată. Moartea ca nuntă. Alegoria 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - comentarea semnificaţiei fiecărui motiv - definirea alegoriei - portretul ciobănaşului – ideal al frumuseţii
masculine - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Mioriţa Interpretarea textului. Caracteristicile baladei populare 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - identificarea caracteristicilor operei - împletirea genurilor - prezenţa fabulosului - elemente de expresivitate (comparaţii, metafore, alegoria) - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Conspectul 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - actualizarea cunoştinţelor - rezolvarea exerciţiilor din manual - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Texte utiliare. Catalogul cultural. Pliantul publicitar. Definire. Exerciţii 1 1.1; 1.2; 1.3; 1.5 2.1 - lectura şi observarea textelor din manual - identificarea caracteristicilor şi a scopului acestor texte - definirea fiecărui tip de text - discuţii pe marginea unor cataloage şi a unor pliante - manualul - caietele elevilor - observarea sistematică Evaluare 1 1.2; 1.3; 1.4; 1.5 2.3 3.1; 3.2; 3.3 4.1; 4.2; 4.3 - distribuirea subiectelor - rezolvarea cerinţelor - fişe cu subiecte - evaluare sumativă Chars#: 33869Words#: 4877
http://documents.tips/documents/planific...
Chars#: 5529Words#: 730
http://documents.tips/documents/limbasil...
V. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PROIECT DIDACTIC DATA:12.11.2015 UNITATEA DE ÎNVӐȚӐMᾹNT: Colegiul Național„Vasile Alecsandri” ,Bacău CLASA: a VIII-a PROPUNĂTOR: Pușcuță Irina MENTOR/PROF : Mocanu Ramona COORDONATOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ: As. Univ. Dr. Ioana Boghian ARIA CURRICULARӐ: Limbă şi comunicare DISCIPLINA: Limba şi literatura româna UNITATEA DE ÎNVӐȚARE: Joc şi joacã SUBIECTUL: Elemente verbale ale comunicării. Prpoziția. Fraza. TIPUL LECȚIEI:reactualizare, fixare și evaluare. DURATA 50 min COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
texte - niveluri ale receptării textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal 1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate - rolul verbelor în naraţiune - rolul adjectivelor în descriere - rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog - tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ 1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
situaţii de comunicare . - normele limbii literare la toate nivelurile (fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual) OBIECTIVE OPERAȚIONALE: I.Cognitive: La sfȃrşitul lecției elevii vor fi capabili să: OC1 -sã diferențieze propoziția de frază; OC2 -sã identifice propozițiile dintr-o frază sau dintr-un text. OC3 -să identifice frazele dintr-un text. OC4 -să identifice propozițiile principale și propozițiile secundare OC5 -să analizeze propozițiile după criteriile de clasificare a acestora( după scopul comunicării, după structură, după aspectul predicatului, după sens si după relațiile sintactice) ; II.Afective: Elevii: O.A.1(+)-vor avea o atitudine adecvată faţă de subiectul lecţiei. O.A.2(-)- vor lua atitudine față de încălcarea normelor de exprimare orală și scrisă; III.Motrice: Pe parcursul lecţiei, elevii vor deveni capabili: OM1(+): să mânuiască în condiţii de igienă şi securitate materialul didactic; OM2(-): să-şi dirijeze atenția către centrul de interes vizat de profesor; STRATEGIA DIDACTICӐ-DEDUCTIVӐ 1.METODE ŞI PROCEDEE: conversația, expunerea, Brainstorming, exercițiul, explicația 2. MIJLOACE DIDACTICE: fişe de evaluare, fișe de lucru, tabla, manualul 3. FORMA DE ORGANIZARE: individuală,
frontală 4. MODALITӐȚI DE EVALUARE: evaluare frontală, fișe de evalure, aprecieri verbale 5. RESURSE: capacitățile de învățare ale elevilor, cunoștințele anterioare, timp de lucru : 50 min. 6. RESURSE UMANE:27 elevi RESURSE BIBLIOGRAFICE: Științifice Programa şcolară pentru clasele V-VIII. Aria curriculară:limbă şi comunicare; 2. Marin Iancu și Rodica Lăzărescu, Manual de Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, Bucureşti, 2004; 3. Academia Română , Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2009; 4. Ioan Dănilă , Limba Română, Algoritmii analizei gramaticale, Editura „Egal”, Bacău, 2005; 5. Ioan Dănilă , Româna Corectă. Prin întrebări, răspunsuri și comentarii, Editura „Egal”, Bacău, 2014; 6. Aurel Nicolescu, Probleme de analiză a frazei, Editura Științifică , București, 1969. Metodologice 1. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii romȃne ȋn şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Editura „Polirom”, Iaşi, 1999; Pamfil Alina, Limba și literatura română în gimnaziu, Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2009. SCENARIU DIDACTIC Etapele lecţiei Conţinut şi sarcini de învăţare Mijloace didactice Metode de învăţământ Forme de organizare Evaluare Activitatea profesorului Activitatea elevului 1.Captarea atenţiei 3’ Profesorul asigură condițiile necesare desfășurării orei : se face prezența, verificarea temei. Un elev este ridicat în picioare și rugat să dea un exemplu de propoziție, apoi un exemplu de frază. Un alt elev este rugat să precizeze care este Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
diferența dintre aceste două enunțuri. Elevii se pregătesc pentru desfășurarea orei, și răspund la întrebările puse de profesor. Cunoştinţele anterioare ale elevilor -conversaţia - frontală - analiza răspunsurilor 2.Enunţarea obiectivelor 2’ Profesorul le precizează elevilor că ora aceasta își vor reaminti aspectele legate de aceste elemente ale comunicării verbale:
propoziția și fraza. Se va nota titlul Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
lecției pe tablă și în caiet: Propoziția.Fraza. Profesorul va enunța obiectivele. Elevii noteazã titlul lecţiei în caiete. - tabla - instrumente de scris - caietele -expunerea -conversaţia -frontală -- 3.Actualizarea cunoştinţelor 6’ Profesorul întreabã elevii ce este propoziția și ce este fraza. Pornind de la următoarea idee (pe care elevii o vor nota în caiet): Propozițiile se împart în mai multe Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
categorii :dup ă structura, după rolul în frază,după alcătuire, după aspectul verbului,după scopul comunicării, elevii vor alcătui o schemă în care vor prezenta clasificarea Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
propozițiilor. Care sunt tipurile de raporturi care se stabilesc între popozițiile unei fraze, și prin ce se realizează? Propoziția reprezintă cea mai mică unitate sintactică, având un singur predicat și exprimând o idee. Fraza reprezintă cea mai extinsă unitate sintactică, formată din minimum două Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
propoziții. După structură: -analizabile- prezintă cel puțin o parte de propoziție (Cina lui Abu-Hasan nu era bogată.) -neanalizabile- nu prezintă parți de propoziție(ex: Ioana! – subst în V, fără f.s.) După rolul în frază,propoziția este: -principală -secundară sau subordonată După alcătuire, propoziția este: -simplă -dezvoltată După aspectul verbului, propoziția este: -afirmativă -negativă
După scopul comunicării,propoziția este: -enunțiativă(propriu-zisă, optativă, imperativă) -interogativă(propriu-zisă, optativă) Atât propozițiile enunțiative, cât și propozițiile interogative pot fi: -exclamative și neexclamative. A.Raportul de coordonare se stabileşte între două propoziţii de acelaşi fel, fie principale, fie secundare. Se realizează prin: a) juxtapunere (alăturarea prin virgulă): Pământul te naşte ,1/ pământul te creşte,2/ pământul te ia.3/ b) joncţiune (prin conjuncţii şi grupuri de cuvinte cu valoare de conjuncţii coordonatoare):nici, dar, iar, însă, ci, sau, ori, precum şi, numai că Conjuncţiile coordonatoare pot fi: - copulative: şi, nici, nu numai (că)...dar (şi), nu numai (că)...ci (şi) Ex.Cinci degete sunt la o mână 1/ şi nu seamănă. 2/ Nu ninge, 1/ nici nu plouă. 2/ - adversative: dar, iar, însă, ci Ex. Noi plecăm, 1/ iar voi veniţi. 2/ - disjunctive: sau, ori, fie...fie, ori...ori, ba...ba Ex.Hotărăşte-te 1/ dacă stai 2/ sau pleci. 3/ - conclusive: aşadar, deci, prin urmare, în concluzie, ca atare, în consecinţă. Ex.O luptă-i viaţa; 1/ deci te luptă. 2/ B. Raportul de subordonare se realizează între o propoziţie secundară şi regenta ei. Se realizează prin: a) conjuncţii subordonatoare: că, dacă, să, de, ca să, deşi, încât, întrucât, fiindcă, deoarece: ex.Mintea e bună, 1/ dacă e soră şi cu norocul. 2/ b)locuțiuni conjuncționale subordonatoare: pentru că, din cauză că, din pricină că, din moment ce, de vreme ce, măcar că, măcar să, măcar de, chiar dacă, chiar să, cu toate că, ca şi cum, ca şi când, de parcă, în timp ce, după ce, până ce, până să: ex.Până ce nu răstoarnă carul, 1/ nu se repară drumul. 2/ În loc să scârţâie carul, 1/ scârţâie măgarul.2/ c) pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, ceea ce, cât, câtă. Ex.Nu dorm toţi 1/ câţi au ochii închişi. 2/ d) pronume sau adjective pronominale nehotărâte: orice, oricine, oricare, orişicare, orişice, orişicine: ex.Orice se vede mai rar 1/mai dulce pare. 2/ e) adverbe relative: când, cum, unde, cât: ex.Omul nu e bătrân 1/când e vorba de învăţătură.2/f) adverbe nehotărâte: oricând, oriunde, oricum, orişiunde, orişicând, orişicum, orişicât: ex.Oriunde sunt popi mulţi 1/ moare pruncul nebotezat. 2/ -manualul -caietele -conversaţia -
metoda ciorchinelui -frontală -analiza răspunsurilor 4. Dirijarea învăţării/Fixarea cunoștințelor reactualizate 10’ Profesorul va împărți elevilor fișe cu exerciții. Elevii vor rezolva exercițiile, apoi le vor discuta împreună cu profesorul. Anexa 1 Elevii rezolvă exercițiile. -caietul -instrumente de scris -explicaţia -conversaţia -exercițiul -frontală -individuală -analiza răspunsurilor 5. Obţinerea performanţei 15 ’ Pentru obținerea performanțelor profesorul va distribui elevilor fișele de lucru. Timpul alocat pentru rezolvare, va fi de 10 minute. După 10 minute, profesorul va evalua frontal, răspunsurile elevilor. Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
Anexa 2 Elevii rezolvă exercițiile. -instrumente de scris -fișa de lucru -exercițiul -individuală -frontală -analiza răspunsurilor 6.Feedback-ul 5’ Elevii vor despărți în propoziții următoarea frază: „Ca un călător englez m-am dus în India/ și m-am așezat în răcoarea vilelor ascunse în tamarini,/ pe când servitori arămii se aplecau adânc înaintea senioriei mele./” apoi vor preciza ce tip de propoziții apar . Elevii dau rãspunsuri corecte. 3 propoziții-2 principale, 1 secundară. 1 – PP 2 – PP 3 - PS Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
-conversaţia -explicaţia -exercițiul -individuală -frontală -analiza răspunsurilor 7.Evaluarea 5’ Profesorul oferã elevilor o fişã de evaluare. Anexa3 Elevii rezolvă exercițiile. -conversaţia -explicaţia -individualã -frontalã -evaluare 8. Retenţia 2’ Profesorul și elevii vor discuta și lămuri alte lacune și termeni neînțeleși. -conversația - frontală -- 9. Transferul (1’) Tema pentru acasă: Alcătuiți un text de cel puțin 7 rânduri, pe care să îl despărțiți în Chars#: 1626
Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
propoziții. Elevii sunt atenţi şi îşi notează în caiete cerinţa. -caietele -instrumente de scris -expunerea - frontală -- Anexa 1 Exerciții 1.Despărțiți fraza de mai jos în propoziții și precizați felul acestora după rolul în frază, după alcătuire, după aspect și după scopul comunicării: “ El era un bun vânător și-i plăcea să străbată pădurile și să ucidă fiarele sălbatice.” ( Legende populare românești ) 2. Despărțiți frazele de mai jos în propoziții, și prezentați într-o schemă(pentru fiecare frază în parte) raporturile dintre acestea. Pământurile abureau o roadă și tot înverzeau, tot dădeau în floare. Eroi au fost, eroi sunt încă și-or fi în neamul românesc. Să înveți pentru tine, dar să știi pentru alții. 3.Ce raporturi s-au stabilit în frazele date? a) A fost o primăvară cum n-am apucat niciodată alta. b) Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul c) Până ce nu răstoarnă carul, nu se repară drumul. d) Nu dorm toți câți au ochii închiși. e) Omul nu e bătrân când e vorba de învățătură. Anexa 2 Fișă de lucru: 1. Scrie, în spațiul din dreptul fiecărei cifre, litera care corespunde felului fiecărei propoziții: 1.Privesc cerul . ......... A. simplă, afirmativă, enunțiativă; 2.A rămas surprins. ......... B. dezvoltată, afirmativă, interogativă; 3.Nu voi discuta nimic cu nimeni!....... C. dezvoltată, afirmativă, enuntiativă; 4.Ai fost la mare anul acesta? ..... D. dezvoltată, afirmativă, exclamativă; 5.Nu scrieți pe pereți ! .......... E. dezvoltată, negativă, enunțiativă ; F. dezvoltată,negativă, exclamativă. 2. Transformă propozițiile simple în fraze: A răsărit luna. ................................................……………………………………………………………. Crina dansează.........................................………………………………………………………………. Elevii citesc.............................................. ………………………………………………………………. Dorința a fost îndeplinită. ....................................................…………………………………………….
Pleci?..................................................…………………………………………………………………… 3. Alcătuiți o propoziție simplă cu subiect multiplu si predicat nominal cu numele predicativ multiplu. Scrie cinci propoziții interogative pe care le-ai adresa vedetei tale preferate. Chars#: 1626Words#: 259
http://documents.tips/documents/20propoz...
Anexa 3 Fișă de evaluare : „Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă şi plăcinte, şi colaci; Şi albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur Ca cercei din el să facă cariul, care-i meşter faur.” Pe baza textului, răspundeți la următoarele întrebări. 1. Ce raporturi s-au stabilit în frază? de coordonare; de subordonare; de coordonare și subordonare. 2. Care propoziții se află în raport de coordonare? 1,2,3; 1,3,4; 3,4,5. 3. Care propoziții se află în raport de subordonare? 3,4,5; 1,2; 4,5,6. 4. Care sunt mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în frază? joncțiunea; juxtapunerea; joncțiunea, juxtapunerea. 5. Ce tipuri de predicate sunt în frază? verbale; nominale; verbale şi nominale. 6. În care propoziții este predicat nominal? 1,2; 5; 6. 7. La ce timp sunt predicatele? trecut; prezent; viitor. 8. Prin ce sunt exprimate subiectele? substantive; pronume; numerale. 9. Ce funcție sintactică îndeplinește cuvântul miere? subiect; complement direct; complement indirect. 10. Care e funcția sintactică a cuvântului de făină? atribut; complement direct; complement circumstanțial. 11. Ce părți de propoziție multiple avem în frază? subiecte; atribute; complemente directe. VI. DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ENGLEZE The direct method took shape in the early twentieth century and was a step forward to overcoming the problems of translating strictly grammatical . This method adopted totally different lessons , taught exclusively in the target language . Mimics and gestures begin to be used to communicate the meaning of words and structures , understanding being checked by exchanging
questions and answers between teachers and students. There is no doubt that the use of foreign language as language of instruction metologiei underpins modern teaching English . Moreover, since 1920, the direct method was effective by situational teaching mode : Oral practice of carefully graded structures . Foreign language teaching issues were explained from a situation, and then practiced means as repetition, dictation exercises or tasks based on oral reading and writing . The inventor is C. Berlitz method . Its main objective is to teach students to communicate in a foreign language. It is not permissible translation, teacher using real world images , pantomime to suggest meaning . Native language is not used at all. Grammar is taught inductively . Students practice vocabulary in context. All four dimensions of teaching are developed : the ability to express oneself orally , the ability to perceive oral messages , the ability to perceive written messages and written expression ability . The techniques used are : conversation , reading aloud , exercises, essays , rehearsals . The teacher's role is to be a partner of the student. Interaction takes place between teacher and students and between students and students. Self- evaluation is often used . There is no formal assessment ; it takes the form of an interview and drafting a written text . Direct Method, focuses primarily on speech, lessons are held exclusively in the target language. Grammar rules are not given a teacher in an explicit way, but in a default intuitive. Probably no longer necessary to mention that during lesson preparation dedicated to increase considerably. Furthermore, the amount of information that can be transmitted using this method is much reduced compared to a lesson taught by a method based on grammar and translation. 61 EUROMENTOR Formed as a response to a method based on grammar and translation, direct method tries to integrate more targeted use of language in teaching. In the classroom using only the target language, and students are forced to think in that language directly and use it as such. There is great emphasis on writing, attention is focused on
producing oral. Richards J. Th. Rodgers (Richards and Rogers 2001: 12) describes the main method in the procedures outlined as follows: • Hours are kept exclusively in the target language; • There are only taught vocabulary and sentence structures of everyday life; • oral communication skills are built progressively and gradually organized around questions and answers exchanged between teacher and students, in short, intensive lessons; • Grammar is taught inductively; • teaching material is introduced orally; • vocabulary is taught using concrete demonstrations of objects and images; abstract vocabulary is taught by association of ideas; • They are taught both oral and listening production; •it emphasizes the correct pronunciation and grammar.
