Metode in kinetoterapie

Un grup restrâns sau mai larg de exerciții fizice care au un sens și un scop final unic formează o metoda kinetologică. Există metode kinetologice descrise de diverși autori, de obicei purtându-le numele.

Pentru exemplificare vom enumera câteva dintre cele mai practicate metode kinetologice: Metoda Bobath: bazată pe reacțiile de redresare a capului și corpului, urmărește

modificări ale tonusului muscular Metoda Kabat de facilitare a actului motor voluntar prin sumarea de stimuli ai

sistemului neuromuscular Metoda Frenkel, pentru recâștigarea coordonării în tulburările cerebeloase Metodele Fay, Phelps, Tardieu, Vojta, Voss, Brunnstrom de facilitare neuromusculară

Metoda Bobath

Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a emigrat în SUA în anii ’30, împreună cu soțul său ceh, neurolog și psihiatru. În SUA, Bertha Bobath s-a specializat în probleme neurologice și a deschis un centru pentru copiii cu tetrapareză spastică. 

La acea vreme se credea că persoanele afectate de o boală neurologică nu pot să-și revină complet sau să-și recapete abilitățile pierdute. În cel mai bun caz, aceste persoane erau încurajate să-și exerseze abilitățile rămase. În cel mai rău caz, reabilitarea nu era nici măcar recomandată, în idea că nu ar fi decât o pierdere de timp.

Dar descoperirile revoluționare ale Berthei Bobath au arătat că persoanele afectate de leziuni neurologice pot să-și îmbunătățească starea și să-și recapete, cel puțin parțial, abilitățile pierdute. Mai mult decât atât, dr. Bobath a promovat abordarea holistică, ce susținea că organismul funcționează ca un întreg și că unele abilități pot fi recuperate deși partea corespunzătoare a sistemului nervos nu mai funcționează corect.

Bobath însăși spunea într-un interviu că tehnica ei este “o nouă modalitate de a aborda problema, de a observa, de a interpreta ceea ce face pacientul pentru a stabili ce este necesar și ce este posibil să recupereze. Noi nu îi învățăm anumite mișcări, noi facem ca aceste mișcări să fie posibile”.

Baza conceptului Bobath stă în facilitarea mișcării de către fizioterapeut. El nu trebuie să-l învețe pe pacient cum să facă o mișcare ci să o faciliteze. Acest lucru este posibil prin alungirea mușchilor scurți, prin mobilizarea articulațiilor rigide, prin întărirea mușchilor slăbiți. Sau, mai simplu, prin stabilizarea părților instabile și prin mobilizarea celor rigide.

Unei persoane cu afecțiuni neurologice îi este greu să învețe noi mișcări singură sau să le perfecționeze pe cele deja existente fără ajutorul unui fizioterapeut. Specialistul îi oferă ocazia de a exersa mișcările într-un mediu sigur.

Prin metoda Bobath, fizioterapeutul învață pacientul cum să se miște într-un mod cât mai eficient pentru a-și conserva energia, a micșora gradul de “uzură” al corpului și a reduce durerea pe care o simte.

Scopul este ca pacientul să-și educe mintea și corpul pentru a reuși să se miște mai ușor, implicând cât mai multe părți ale corpului, folosind toate mișcările pe care poate executa deja  și încercând să-și îmbunătățească abilitățile locomotorii.

Dacă o parte a corpului nu poate fi folosită corespunzător pentru că este rigidă sau dureroasă, fizioterapeutul va  ajuta la găsirea unui echilibru și va încerca să găsească o modalitate prin care toate părțile corpului pot participa la mișcare.

O ședință de terapie durează, în medie, o oră. Mai întâi pacientul va trebui să informeze specialistul cu privirile la evoluția sa de la ultima ședință și până în prezent și eventualele probleme întâmpinate. Apoi fizioterapeutul atinge corpul pacientului, căutând zone rigide sau slăbite care provoacă probleme în mișcare. În funcție de ce a găsit, el va încerca să miște o încheietură rigidă, să alungească un mușchi rigid, scurt, să scurteze un mușchi prea lung și prea slab. De asemenea, specialistul poate ajuta pacientul să capete încredere într-un picior care pare să nu-i susțină greutatea, îl poate învăța să se concentreze pentru a-și putea folosi un picior in momentul potrivit ca să producă exact contracția necesară mersului.

Scopul fiecărei ședinte este acela de a îmbogăți repertoriul de mișcări al pacientului și de a-i oferi încrederea necesară în propriul său corp.

Terapia Bobath este o abordare interdisciplinară a recuperării fizice ce implică terapie ocupațională, fizioterapie și logopedie. Presupune manevrări care nu sunt dureroase, dar copiii pot plânge deoarece sunt constrânși să facă mișcări care nu le sunt familiare, fiind cunoscut faptul că a corecta este mai greu decât a preveni. Această metodă ajută copii să devină conștienți de corpul lor și astfel să-l poată controla mai bine.

În România această metodă este intens folosită fiind considerată “clasică”. Exercițiile sunt efectuate gradual, pornind dinspre partea inferioară a corpului, spre partea superioară. Pe măsură ce se obține relaxarea musculară, durerea sau incomoditatea dispar, copilul însușindu-și cu ușurință noile poziții.

Durata unei ședinte este în funcție de vârsta copilului. Pentru vârste mici (3-5 luni) ședinta e recomandat să nu depășească 30-35 de minute, crescând treptat pe măsură ce se avansează în terapie, respectând bineînțeles disponibilitatea copilului.

Indicații terapeutice

Metoda BOBATH este o metodă preţioasă fiind folosită în recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central:

- infirmitate motorie cerebrală;- hemiplegie/hemipareză;- boala Parkinson;- scleroza în plăci;- leziune incompletă a măduvei spinării;- traumatism cranio-cerebral.

Punctele cheie de control

1. Capul

Extensia capului

(din şezând, stând, decubit

ventral,....)

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Facilitează:

- extensia în restul corpului

Flexia capului(cu flexia centurii

scapulare)

Inhibă spasticitatea:

- extensorilor

Facilitează:

- controlul capului în poziţia şezand şi în întoarcerile pe o parte

2. Membrul superior şi centura scapulară

Rotaţia Internă a

umărului şi Pronaţia

antebraţului

Inhibă:

- spasmul de extensie (la atetozici)

Facilitează:

- flexia capului, trunchiului şi membrelor inferioare

Rotaţia Externă a

umărului şi Supinaţia

antebraţului cu Extensia

cotului

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Facilitează:

- extensia în tot restul corpului

Abducţia orizontală

Rotaţia externă a

umărului şi Supinaţia

antebraţului cu Extensia

cotului

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Facilitează:

- extensia spontană a degetelor şi mainii- extensia, abducţia şi rotaţia externă a membrelor inferioare(E+Abd+RE)

Ridicarea membrului superior cu

Rotaţie Externă

Inhibă:

- spasticitatea flexorilor şi tracţiunea în jos a hemi-trunchiului, membrului superior şi centurii scapulare

Facilitează:

- extensia trunchiului, membrului inferior- dacă membrul inferior este spastic în extensie (hemiplegici) acest punct cheie facilitează flexia-abducţia de partea afectată (F+Abd)

a. Extensia umărului cu

Rotaţie Externă în

diagonală în plan posterior

b. Adducţia umărului cu

Rotaţie Internă

a

b

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Acest punct cheie funcţionează în Rotaţie externă sau Rotaţie internă a umărului

Facilitează:

- a. extensia spontană a degetelor şi mainii

- b. facilitează adducţia şi rotaţia şi rotaţia internă a membrului inferior (Add+RI)

Abducţia policelui

cu Rotaţia externă a umărului, Supinaţia

antebraţului şi Extensia

cotului

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor pumnului şi degetelor

Facilitează:

- facilitează extensia degetelor, pumnul trebuie să fie în extensie

3. Membrul inferior şi bazinul

Flexia membrelor inferioare

Inhibă spasticitatea:

- adductorilor, rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală)

Facilitează:

- abducţia, rotaţia externă a şoldurilor (Abd+RE) şi flexia dorsală a piciorului

Rotaţia Externă a

şoldurilor cu genunchiul

extins

Inhibă spasticitatea:

- adductorilor, rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală)

Facilitează:

- abducţia şoldurilor şi flexia dorsală a piciorului

Flexia dorsală a degetelor

(3 sau 4 degete

externe)

Inhibă spasticitatea:

- extensorilor piciorului(triceps sural)

Facilitează:

- flexia dorsală a piciorului, abducţia şi rotaţia externă a şoldului(Abd+RE)

4. Decubit ventral

Extensia capului şi gatului cu ridicarea

membrelor superioare deasupra capului

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Facilitează:

- extensia membrelor inferioare

Extensia capului şi gatului cu Abducţia

orizontală a membrelor

superioare şi Extensia cotului

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor- adductorilor membrelor inferioare

Facilitează:

- extensia coloanei dorsale extensia degetelor şi abducţia membrelor inferioare

Extensia capului şi gatului cu

Rotaţia capului

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor- adductorilor membrelor inferioare

Facilitează:

- de partea întoarcerii capului, abducţia membrului inferior şi ridicarea membrului superior (la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor)

5. Decubit dorsal

Flexia, Abducţia

membrelor inferioare

Inhibă spasticitatea:

- extensorilor membrului superior

Facilitează:

- controlul membrelor superioare în plan anterior (flexia membrului superior)În IMC cu spasticitate crescută

6. Şezând

Flexia şi Abducţia

şoldurilor, trunchiul uşor în

extensie

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Facilitează:

- extensia coloanei vertebrale şi controlul capului în extensie

Flexia şi Abducţia

şoldurilor, trunchiul aplecat în

faţă + Adducţia

orizontală şi flexia

braţelor

Inhibă spasticitatea:

Facilitează:

- stabilizarea centurii scapulare

Flexia şi Abducţia

şoldurilor, trunchiul aplecat în

faţă + presiuni pe

stern

Inhibă spasticitatea:

- extensorilor gatului şi membrelor superioare (IMC)

Facilitează:

- flexia capului- controlul capului şi membrelor superioare în plan anterior- flexia întregului corp

7. Patrupedie

Patrupedie cu coatele

extinse şi pumnul şi

degetele în extensie

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor şi adductorilor membrului superior

Facilitează:

- extensia şi abducţia membrului superior (E+Abd), extensia pumnului şi degetelor

8. Cavaler servant

Cavaler servant

(bazinul în retroversie de partea

fără încărcare)

Inhibă spasticitatea:

- adductorilor şi extensorilor şoldului de partea fără încărcare- flexorii şoldului de partea cu încărcare

Facilitează:

- stabilizarea bazinului

9. Pe genunchi, stând, mers

Pe genunchi, stand, mers

Inhibă spasticitatea:

- extensorilor

Facilitează:

- Flexia membrului superior, rotaţia internă, pronaţia- Flexia trunchiului