Metabolismul Proteic I

7/30/2019 Metabolismul Proteic I

http://slidepdf.com/reader/full/metabolismul-proteic-i 1/36

Metabolism proteic

I

Proteine



Clasificarea proteinelor

• Holoproteine

sferoproteine: globuline, albumine

scleroproteine: colagen, keratina, elastina

• Heteroproteine

glicoproteine

lipoproteine

nucleoproteine



Rolul proteinelor

Rol plastic

Rol enzimaticRol hormonal

Rol imunitarRol homeostatic - coagulare şi fibrinoliză,echilibru hidroelectrolitic, acido-bazic



Proteinele totale

Valori normale: 6,5 – 8,5 g/dl

Hiperproteinemia reală – aport alimentar proteic crescut, plasmocitoame, tumori

secretante de paraproteine

pseudohiperproteinemia – deshidratări, sdr. de hemoconcentrație

Hipoproteinemia reală – scăderea aportului, scăderea absorbției intestinale, scăderea

sintezei interne, pierderi proteice, sechestrare proteică,hipercatabolism proteic

pseudohipoproteinemia – hiperhidratări, sdr. dr hemodiluție



Metode de investigație aproteinelor plasmatice

• Condiţii de recoltare: • Dimineaţa după repaus alimentar nocturn

• Recoltare fără stază (presiunea hidrostatică crescută în vas duce laextravazarea lichidului în interstiţiu şi apariţia hemoconcentraţiei)

• Fără hemoliză – se folosesc ace corespunzătoare

• Dacă se doreşte repetarea analizei, condiţiile la cea de-a doua recoltaretrebuie să fie similare celor de la prima recoltare.

• Reacţia biuretului (valoare istorică) – cuprul bivalent se leagă delegăturile peptidice şi determină apariţia unei coloraţii albastre cuantificabilăspectrofotometric. Intensitatea culorii este direct proporţională cuconcentraţia proteinelor.

• Valori normale: • 6,5 -8,5 g/l – proteine totale serice

• albumine/globuline=1,3 - 1,5

• Valori fals crescute la valori mari ale bilirubinei (peste 5mg/dl),

hemoglobinei şi trigliceridelor (peste 1000 mg /dl)



Separarea proteinelor plasmatice

1. Ultracentrifugare - în funcţie de constantade sedimentare, prin variația forţeicentrifuge.




2. Electrodifuzie - analiză calitativă care se face în funcţie de sarcina electrică globală, de masamoleculară şi de pH-ul soluţiei

Noțiuni: pH izoelectric al substanței - pH-ul soluţiei la care sarcina electrică

globală a unei substanţe este 0 pHs > pHi → sarcină globală negativă

pHs < pHi → sarcină globală pozitivă

pHs pt proteinele serice este de 8,6 (>pHi) → proteinele sunt încărcate negativ → se vor deplasa spre Anod cu o viteză I.P. cumasa moleculară

Ordinea fracţiunilor proteice va fi dinspre A spre K – albumine,

globuline, alfa1, alfa2, beta, gama.




• Mediile de migrare:

– Gel : agar, agaroză, în care migrarea poate dura până la 24 ore

– Folii de acetat de celuloză şi poliacrilamidă – durează 2-3 ore – Hârtii de filtru

• Placa obţinută se compară cu o placă standard, evaluând grosimeabenzilor, intensitatea culorii benzii (la hârtiile de filtru) şi sediulmigrării.




Un comportament normal la electroforeză = euproteinemie

6 - 8,5 g de proteine totale : Albumine : 50 – 60 % (3,5 – 5,5 g) Alfa 1 globuline : 3 - 4 %

Alfa 2 globuline : 6 - 9 %

Beta globuline : 10 - 12 %

Gama globuline : 18 - 20 %Fibrinogenul : 200 – 450 mg/dl




3. Imunodifuzia are la bază reacţiile de precipitare Ag-Ac in mediu solid sau lichid.

Precipitarea în solid (difuzia în gel) este de 3 tipuri:

• Simplă – Ac e fix, Ag difuzează (IDRS / Mancini)

• Dublă – Ag migrează spre Ac şi Ac spre Ag • Migrarea în câmp electric (imunoelectroforeză)




• Difuzia simplă (imunodifuzia) – IDRS sau Mancini – este o metodă sensibilă, putând detecta concentraţii de până la

2 μg/ml, însă are dezavantajul că necesită timp (1-3 zile ptdifuzia completă) şi trebuie lucrată manual.

– Se utilizează pentru dozarea Ig, PRC, a fracţiunilor C

• Este o reacţie semicantitativă.

Metodă: Pe placa, cu gel de agaroză turnăm serul cu anticorpii (se știu

cantitatea de ser şi concentraţia de anticorpi)

Serul bolnavului se pune într-un godeu pe placa cu gel de agaroză.Datorită prezenței anticorpilor în gel și migrării Ag din serulpacientului, în jurul godeului apare un inel de precipitare al căruidiametru este direct proporţional cu concentraţia de antigen.




• Imunoelectroforeza este o migrare în câmp electric combinat cu o reacţie imunăantigen-anticorp (Ag-Ac)

Metoda:

Se realizează în două etape: placa se împarte în 2 – inferior ser normal şi superior ser de la bolnav, separate între ele printr-un şanţ în care se pune Ac antiproteină. Selasă să difuzeze normal Ac şi Ag, apoi se introduce în câmp electric.

Fiecare arc de precipitare corespunde unei anumite proteine din complexul pe care îlcăutăm

Există rigle pe care sunt desenate arcurile de precipitare normale care se suprapunpe placă şi vedem dacă arcurile obţinute sunt normale sau patologice.

Este o reacţie calitativă şi are o durată de lucru mare : 24-72 de ore

Se utilizează pentru confirmarea prezenţei unor proteine anormale – gamapatiimonoclonale şi de asemenea pentru confirmarea absenţei unor proteine normale(afibrinogenemie, atransferinemie, abetalipoproteinemie).

Avantaje:• Determină clasa şi tipul de Ig în gamapatiile monoclonale

• Detectează proteinuria Bence-Jones

• Dezavantaje

• Nu detectează componentele monoclonale în cantităţi mici • Nu detectează lanţurile uşoare ale IgM







4. Electroforeza capilară

• Metodă intermediară între electroforeza clasică și cromatografia lichidă

• Principiu: moleculelor proteice poartă încărcături electrice diferite și suntseparate lor prin fluxul electroosmotic. Sistemul are 8 capilare cefuncționează în paralel realizând 8 analize simultan. Proba diluată cutampon este preparată și injectată prin aspirație în zona anodică. La unvoltaj mare separarea proteinelor va fi citită direct la 200 nm, în parteacatodică a capilarului.

• Probele trebuie depozitate la o temperatură între 2 și 8 grade. În aceastăperioadă valorile C3 și ale fracțiunii beta vor scade progresiv, vor apare nicifracțiuni în zona gamma și alfa2.




5. Nefelometria

• Metoda cea mai folosită în prezent • Funcţionează pe baza reacţiei Ag-Ac, unde Ag sunt considerate în acest

caz proteinele plasmatice, iar Ac sunt reprezentați de Ac antiproteină

umană. • Dacă nu există complexe Ag- Ac, fasciculul de lumină trece nedeviat şi ecaptat de detectorul de transmisie. Dacă se formează complexe, unele razesunt deviate şi sunt captate de detectorul de difuzie.

Există două submetode: • Turbidimetria – apreciază concentraţia de Ag în funcţie de cantitatea de

lumină captată de detectorul de transmisie • Nefelometria propriu-zisă – apreciază câtă lumină e deviată şi captată de

detectorul de difuzie.

• Ulterior se face corelaţia între cantitatea de lumină captată şi concentraţia Ag (respectiv a proteinelor)

• Metoda este rapidă, sensibilă, automatizată, dar este scumpă.




Zona albumine şi alfa1 gamaglobuline :

• Prealbumina;

• Albumina;• Alfa1-antitripsina;

• Alfa1-glicoproteina acidă;• Componente ale complementului (C5);

• Alfa-fetoproteina;• Protrombina.




Zona alfa2:

• Haptoglobina;

• Ceruloplasmina;

• Alfa2 macroglobulina;• Colinesteraza;

• Alfa2 antitrombina;

• Plasminogenul;

• Transcortina;• Eritropoietina;

• Componentele C1,C4,C6,C9 ale complementului;

• Lipoproteine.




Zona beta :

• Beta2 microglobulina;

• Transferina;

• Imunoglobuline;• Lizozim;

• Beta-lipoproteinele.




Zona gama:

• Proteina C reactivă

• Fibrinogenul

• Imunoglobuline



ImunoglobulineleImunoglobulina A:

60-400 mg/dl

- Rol important in imunitatea mucoaselor (se secreta 3-5 g de IgA zilnic inlumenul intestinal), prevenind colonizarea cu agenti patogeni

- Prezent in secretiile digestive, genito-urinare, lacrimale, saliva, laptelematern, etc.

- Are 2 subclase IgA1 si IgA2, poate exista si in forma de dimer – IgAsecretorie (rezistenta la actiunea enzimelor digestive)

Valori crescute - de obicei policlonale:

Mielom gama-A, ciroza hepatica (alcoolica), LES, PAR cu titluri inalte de FR,sarcoidoza

Valori scazute:

Izolate – teleangiectazia ereditara, disgamaglobulinemie tip III, malabsorbtie,CH, LES, macroglobulinemie Waldenstrom

Policlonale – agamaglobulinemie, aplazie timica ereditara,disgamaglobulinemie tip I (scad IgG si IgA si cresc IgM),

disgamaglobulinemie tip II (IgA si IgM absente, niveluri normale de IgG), lasugar si copii



Imunoglobulinele

Imunoglobulina D

0-14 mg/dl

Exprimata pe suprafata LB imature (nu au fost expuse la antigeni)

alaturi de IgM sau regasita libera in ser ca monomer Rol in activarea LB, bazofilelor si mastocitelor

Valori crescute – infectii acute/cronice acutizate, boli autoimune

Valori scazute – deficite ereditare, imunodeficienta dobandita, mielomnon IgD, la sugar si copil mic



Imunoglobulinele

Imunoglobulina M

60-300 mg/dl

Exprimata pe suprafata LB sau libera in ser

Poate forma polimeri (2 pana la 6 IgM) – difuzeaza greu in interstitiu si nu

traverseaza bariera placentara- Primii Ac ce apar in cursul unei infectii, reaparand la expuneri ulterioare la

acelasi germene

- Ex – aglutininele

- Implicati in reactiile de hipersensibilitate tip II si V – dupa clasificareaCoombs si Gell

Valori crescute – afectiuni hepatice, infectii acute/cronice acutizate

Valori scazute – hipoproteinemii, mielom nonIgM, nou nascut



Imunoglobulinele

Imunoglobulina E

7-15 mg/dl

Indica prezenta de afectiuni parazitare sau alergice

Valori crescute – boli atopice, parazitoze

Valori scazute - deficiente ereditare, imunodeficienta dobandita, sdr ataxie-teleangiectazie, mielom non IgE

Valorile normale nu exclud aparitia simptomelor – crize astmatice cu nivel

normal de IgE

-Ag e recunoscut de Ig, cu activare secundara a mastocitelor, bazofilelor,degranularea acestora cu eliberare de mediatori proinflamatori – severitateareactiei poate merge pana la instalarea starii de soc (soc anafilactic – reactie de hipersensibilitate tip I)



Imunoglobulinele

Imunoglobulina G

700-1500 mg/dl

- Este produsa de LB

- Reprezinta aprox 75% din Ig serice- Implicata in raspunsul imun secundar/tardiv

- Singurul izotip de Ig care poate trece prin placenta, conferind protectieimuna in utero (subclasele 1,3,4; subclasa 2 nu traverseaza placenta)

- e asociat cu reactiile de hipersensibilitate de tip II si III precum si afectiunileautoimune (tip V)

Valori crescute: sarcoidoza, hepatite cronice, boli autoimune, parazitoze,infectii cronice

Valori scazute: sdr cu pierdere de proteine, sarcina, mielomul non IgG,macroglobulinemia Waldenstrom

Structura imunoglobulinica



Lanturi grele – rosu si albastru

Lanturi usoare – verde si galbenIg – intre 7 domenii si 9 domenii (domenii constante si variabile)

Structura imunoglobulinica



Modele proteice

- Inflamația acută -

• Proteine totale normale sau ușor crescute;

• Albumine normale (Excepţie: inflamaţiilor acute din arsuri întinsecând avem hipoalbuminemie);

• Alfa1 şi alfa2 globulinele sunt crescute, mai ales alfa2 – caracteristica reacţiei inflamatorii acute;

• Beta şi gama globulinele sunt normale;

• Fibrinogenul crescut;

• VSH-ul crescut;

• Prezenţa proteinei C reactive.



Modele proteice

- Inflamația cronică - • Proteine totale normale sau ușor crescute;

• Albumine normale (Excepţie: inflamaţiilor acute din arsuri întinse cândavem hipoalbuminemie);

• Alfa1 şi alfa2 globulinele normale. Valorile crescute arată un episod de

acutizare a afecțiunii cronice;

• Gama globulinele crescute;

• Fibrinogenul crescut;

• VSH-ul crescut;

• Prezenţa proteinei C reactive – valorile ei crescute nu sunt caracteristice.



Modele proteice

- Sdr. nefrotic -

• Proteinele totale scăzute;

• Albuminele scăzute;

• alfa 1 globulinele normale (initial) sau scăzute (tardiv);

• alfa 2 globulinele şi beta globulinele pot fi normale sau crescute – creştere în bandă (nu trec prin filtrul glomerular);

• gama globulinele pot fi normale (sdr. nefrotic pur), scăzute (sdr.nefrotic impur) sau chiar crescute (patologii autoimune cuhipergamaglobulinemie);

• lipidele plasmatice, colesterolul crescute.



Modele proteice

- Hepatita acuta -

• proteinele totale sunt normale;

• albuminele – normale spre limita inferioară, dar pot fi şiscăzute în funcţie de severitatea afectarii hepatice (auun turn-over de 21 zile, scăderea sintezei hepatice poate

fi mascată de nivelul de albuminele existent în momentuldeclanşării bolii);• alfa 1 şi alfa 2 globulinele – normale;

• beta globulinele – normale în fereastra imunologică,ulterior crescute prin IgM (pot migra şi în spectrul alfa 2

şi în beta, eventual asociate cu IgA în hepatitelealcoolice);

• gamma globuline normale în faza de debut şi crescutetardiv, când se face virajul imunologic;



Modele proteice

- Hepatita cronica -

• proteine totale – normale;

• albumine – normale (HC incipiente) sau scăzute

(HC decompensate parenchimatos);• alfa 1 şi alfa 2 globulinele – normale;

• beta globuline – normale sau crescute în cazulunei hepatite cronice acutizate;

• gama globuline – crescute cu creştere moderatăpoliclonală în cirozele de etiologie virală;



Modele proteice

- Ciroza hepatica -

• proteine totale – scăzute;

• albumine – scăzute prin scăderea sintezei;

• alfa 1 şi alfa 2 – normale la limita inferioară sauscăzute;

• beta globuline – crescute;

• gama globuline – creştere moderată sau severă,de obicei policlonală – IgG, IgA, IgM;

• Ig crescute – catabolism scăzut și șuntareapasajului hepatic;

P t i l



Proteine anormaleAFP - alfa-1-fetoproteina serica

- α globulina prezenta in sangele fetal- sintetizata in ficat, tractul GI, sacul vitelin

• prezenţă fiziologică la făt şi în primul an după naştere, precum şi la gravide

AFP in serul matern

- Dozarea trebuie combinata cu determinarea gonadotrofinei corionice si estriolului

neconjugat cand varsta mamei >35 aniScazuta in:

trisomie 21, trisomie 18

coriocarcinom

sarcina molara

femeile cu DZ au valori cu 20-40% mai reduse decat femeile nediabetice

Crescuta in:

sarcina gemelara

rasa (10-15%> la negri)

defecte de tub neural – spina bifida deschisa, anencefalie, mielocel

defecte de perete abdominal

tetralogie Fallot

sdr Turner cauze materne – neoplasme hepatice, ciroza hepatica



La adult AFP:

- Marker tumoral pentru hepatom, tumori testiculare siovariene (carcinom embrionar, teratom malign),neoplasme pancreatice, gastrice

- în hepatite cronice, ciroze hepatice și convalescențadupă hepatita acută.

Cresterile asociate cu conditii patologice nonmaligne sunttemporare, valorile scazand ulterior, in timp ce inafectiunile maligne cresterea valorii plasmatice continua

Valoare > 50ng/ml este diagnostica pentru o tumorasecretanta de AFP



Proteine anormale

Antigenul carcinoembrionar - ACE

• intrauterin are rol în diferenţierea celulelor tubului digestiv; • La adult – util in monitorizarea cc. colonic recurent sau metastatic

dupa interventia chirurgicala, cc mamar, pulmonar, hepatic,

pancreatic• ACE reflecta masa tumorala – nu e recomandat in screeningdatorita sensibilitatii si specificitatii scazute in stadiile incipiente aleafectiunilor maligne

Alte afectiuni cu ACE crescut:

Boli inflamatorii nonmaligne - colita ulcerativa, enterita, diverticulita,

hepatita cronica, ciroza hepatica, insuficienta renala

Valoare diagnostica – peste 2,5 ng/ml



Proteine anormale

Gonadotrofina corionică

• este secretată de sincitiotrofoblast, atinge valoarea maxima in S 8-11 si scade la minim in S 18, ramanand cst pana la sfarsitul sarcinii

Utilizari:

- cel mai bun marker izolat pentru screeningul sdr Down- diagnosticul precoce al sarcinii

- diagnosticul tumorilor germinative si cuantificarea eficientei terapieiacestora

Rezultate fals pozitive la:

pacientii postorhiectomie – secundar scaderii testosteronului

fumatorii de marijuana



Proteine anormale

CA 15-3, BR 27, BR 29 - detectarea recurentei cc mamar simonitorizarea raspunsului la tratament; modificarea semnificativaeste de +/- 25%

CA 19-9 – crescut in cc pancreatic (70-100%), pancreatita, cc gastric,hepato-biliar

CA 27-29 – monitorizarea recurentei cc mamar

CA 125 – creste in afectiuni benigne sau maligne care stimuleazasinteza peritoneala – cc ovarian, endometrial, LMNH, cc pancreatic,hepatic, pulmonar, conditii de afecteaza endometrul (sarcina,menstruatie, endometrioza), inflamatii peritoneale, pleurale

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	anda-madalina-zaharia
View:	237 times
Download:	0 times

Metabolismul Proteic I

Documents