Metab Lipidelor Tot (1)

7/18/2019 Metab Lipidelor Tot (1)

http://slidepdf.com/reader/full/metab-lipidelor-tot-1 1/378

LIPIDELEROLULSTRUCTURA CHIMICĂ

PROPRIETĂŢI



OBIECTIVELE: Funcţiile biologice ale lipidelor. Clasificarea lipidelor( structurală, funcţională, după proprietăţile

fizico-chimice ). Lipidele de rezervă acilgliceridele, reprezentanţii, structura,

proprietăţile fizico-chimice, rolul biologic.

Lipidele protoplasmatice fosfogliceridele, sfingolipidele,glicolipidele, colesterolul- structura, proprietăţilefizico-chimice,rolul biologic.

!icosanoizii- prostaglandinele, leucotrienele, trombo"anele-structura #i rolul biologic.

$itaminele liposolubile %,&,!, ' structura #i rolul biologic.

embranele biologice Funcţiile #i structura modelul *.+.*nger #i +.L.icolson /roprietăţile fundamentale fluiditatea, molilitatea,

permeabilitatea selectivă, asimetria, autoasamblarea #iautorapararea

&iversitatea #i specificitatea structurilor #i funcţiilor diferitormembrane biologice.



LIPIDE

Substanţe organice, greu solubile în apă dar solubile în solvenţiorganici (eter, benzen, cloroform).



ROLUL

0. !nergetic - principala formă de depozitare #ide transport a rezervelor energetice aleorganusmului (0g lipide12,34cal)

5. *tructural - constituienţi structurali aimembranelor celulare #i intracelulare

3. 6zolator termo mecano- electroizolator

7. /ot avea efecte biologice sunt vitamine,hormoni, prostaglandine



CLASIFICAREA LIPIDELOR1. DUPĂ STRUCTURA CHIMICĂ

(HIDROLIZĂ)I. Monomerii lipidici sau lipidele monocomponente,nesaponifiabile

1. cizii gra!i"

a. saturaţi # palmitic, stearic, etc.$b. nesaturaţi" % monoenici # palmitoleic, oleic, etc. % polienici # linolic, linolenic,ara&idonic,

'. lcoolii, aminoalcoolii, cetonele !i alde&idele superioare$

. izoprenoizii !i derivaţii lor # carotenoizii, vit.

, vit. *



CLASIFICAREA LIPIDELORDUPĂ STRUCTURA CHIMICĂ

II. +ipidele policomponente,saponifiabile

1. Simple # esteri ai acizilor gra!i !ialcoolilor"a. acilglicerolii # mono, di !i

triglicerideleb. cerurile




'. omple-e # esteri ai acizilor gra!i !ialcoolilor, ce conţin !i alte substanţe, ca

fosfat, colină, etc."a. fosfolipidele sau fosfogliceridele"fosfatidilserinele$fosfatidilcolinele$

fosfatidiletanolaminele$fosfatidilinozitolii,etc.




b. Sfingomielinele,

c. licolipidele" glicozidele$ cerebrozidele$

sulfatidele, etc.




III. Steroizii1. olesterolul !i colesteridele

'. /ormonii steroizi. cizii biliari



CLASIFICAREA LIPIDELOR2. DUPĂ PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE:

1. +ipide nepolare" cerurile, trigliceridele, colesteridele$

'. +ipidele polare" fosfolipidele, glicolipidele, sfingomielinele,

colesterolul.



LIPID NEPOLAR LIPIDPOLAR



CLASIFICAREA LIPIDELOR

3. DUPĂ ROLUL BIOLOGIC:1. +ipide structurale sau protoplasmatice # dincomponenţa membranelor biologice" fosfogliceridele,glicolipidele, sfingomielinele, colesterolul.

'. +ipidele de rezervă # din ţesutul adipos (preponderent) #trigliceridele.

. 0ormele de transport sangvin ale lipidelor #lipoproteinele plasmatice (+)





AG STRUCTURA!PROPRIETĂŢI %+- derivaţii hidrocarburilor alifatice ce conţingruparea carbo"il lasificare"0. 2upă nr atomilor de "

a. - %+ cu nr parb. - %+ cu nr impar 5. 2upă gradul de saturare"a. saturaţib. nesaturaţi3. 2upă rolul fiziologic" a. esenţiali (linoleic #i linolenic)b. neesenţiali



STRUCTURA CHIMICĂ A AGCH3-(CH2)2-COOH butiric –C4CH3-(CH2)4-COOH caproic –C6CH3-(CH2)6-COOH caprilic – C8

CH3-(CH2)8-COOH caprinic – C10CH3-(CH2)10-COOH lauric –C12CH3-(CH2)12-COOH miristic – C14CH3-(CH2)14-COOH palmitic –C16

CH3-(CH2)16-COOH stearic – C18



AG MONONESATURAŢI

%+ nesaturaţi conţin una sau mai multe legături dubleetilenice care de regulă sunt ntre poziţia C2 #i C08 cis

%u configuraţia cis

a. palmitooleic (C0;0 cis<2) C=3- (C=5)>- C=1C=-(C=5)?-C@@=a. oleic (C0:0 cis<2) C=3-(C=5)?-C=1C=-(C=5)?-C@@=



AG P LINESATURAŢI

a.linoleic (C0:5cis < 2,05 )C=3-(C=5)7-C=1C=-C=5-C=1C=-(C=5)?-

C@@=

a. linolenic (C0:3 cis < 2,05,0>)C=3-C=5-C=1C=-C=5-C=1C=-C=5-

C=1C=-(C=5)?-C@@=

a.ara&idonic (C587,cis < >,:,00,07)C=3-(C=5)7-C=1C=-C=5-C=1C=-C=5-

C=1C=-C=5-C=1C=-(C=5)3-C@@=



PROPRIETĂŢILE AG1.

saturaţi p3nă la 14 # sunt lic&izi$ mai sus de14 solizi. nesaturaţi # sunt lic&izi'. 5n cristale catenele &idrocarburilor saturate au

configuraţia de zigzag. nesaturaţi prezintă izomerie cistrans însă

formele naturale ale acestor # sunt izomerii cis6. # puţin solubili în apă, solubilitatea scăz3nd

odată cu lungimea catenei7. nu se află în stare liberă în celule !i ţesuturi ci

sunt legaţi covalent8. nesaturaţi au t de topire mai 9oasă comparativcu cei saturaţi lungimea mică !i prezenţalegăturilor duble amplifică fluiditatea



PROPRIETĂŢILE CHIMICE %+ saturaţi #i nesaturaţi pot forma0. !steri (gliceride, fosfogliceride)5. *ăruri (săpunuri cu proprietăţi

tensioactive)3. %mide (sfingolipide) %+ nesaturaţi adiţionează la nivelul dublei

legături hidrogen, halogeni (Ar5 Cl5),tiocianatul (*C)5, gruparea hidro"il

%+ nesaturaţi reacţionează cu o"igenulformBnd pero"izi (substanţe to"ice lacare se alterează gustul #i mirosul(rBncezire)



GLICERIDE( ACILGLICEROLII! GRĂSIMI

NEUTRE)*unt esteri ai glicerolului cu %+

&upă nr grupărilor alcoolice esterificate dinglicerol deosebimmonogliceride

digliceridetrigliceride



GLICERIDE -MONOGLICERIDE- MAG



DIGLICERIDE - DAG



TRIGLICERIDE - TAG



ROLUL TAG1. onstituie grăsimea de rezervă din

ţesuturi rol energetic'. Izolator g din ţesutul uman cuprind următorii

%+ @leic-7>9, palmitic-5>9, linoleic :9,

palmitooleic ?9, stearic- ?9 #i alţii -?9 *untsimpli D01D51D3 mic#ti



PROPRIETĂŢILE TAG0. *unt determinate de natura #i numărul de %+constituienţi5. 6nsolubile n apă, solubile n solvenţi organici3. g ce conţin %+ saturaţi solide(grăsimi, unt)- de

origine animală7. g ce conţin %+ nesaturaţi consistenţă lichidă

(uleiurile vegetale)>. /rin hidroliza enzimatică (se produce n intestin sub

acţiunea lipazei) se scindează n glicerol #i 3%+;. /rin hidroliza alcalină ('@=, a@=) glicerolEsăpunuri?. /rezenţa %+ nesaturaţi proprietatea de a adiţiona

halogenii la dublele legături:. *ub acţiunea luminii, căldurii se autoo"idează

GLICEROFOSFOLIPIDELE



GLICEROFOSFOLIPIDELE(FOSDOGLICERIDE)

2erivaţi ai aciduluifosfatidic

:eprezentanţii"

0. fosfatidilcolina (lecitina)5. Fosfatidiletanolamina

(cefalina)

3. Fosfatidilserina7. Fosfatidilinozitol>. /lasmalogene

@ / @−

@−

@

=5C

C=

=5C

@CD0

@ @ C

@

D5

phosphatidate



ACIDUL FOSFATIDIC



FOSFATIDILSERINA

FOSFATIDILETANOLAM



FOSFATIDILETANOLAMINA (CEFALINELE)

FOSFATIDILCOLINA



FOSFATIDILCOLINA(LECITINA)

@ / @

@−

@

=5C

C=

=5C

@CD0

@ @ C

@

D5

C=5 C=5 - C=3

C=3

C=3

E

phosphatidylcholine

@ / @

@−

@

=5C

C=

=5C

@CD0

@ @ C

@

D5

C=5 C=5 - C=3

C=3

C=3

E

phosphatidylcholine

@ / @

@−

@

=5C

C=

=5C

@CD0

@ @ C

@

D5

C=5 C=5 - C=3

C=3

C=3

E

phosphatidylcholine

FOSFATIDILCOLINA



FOSFATIDILCOLINA(LECITINA)

FOSFATIDILINOZITOLU



FOSFATIDILINOZITOLUL



PLASMALOGENI creier mu#chi nervi

(DIFOSFATIDILGLICERO



(DIFOSFATIDILGLICEROL)







PROPRIETĂŢILE FL Caracter amfipatic (lecitinile #i cefalinele au structură

bipolară prezenţa resturilor acil hidrofobe #i a sarcinilorelectrice sarcina negativă restul a fosforic sarcinăpozitivă gr alcool)

@ / @

@−

@

=5C

C=

=5C

@CD0

@ @ C

@

D5

C=5 C=5 C=3

C=3

C=3

E

phosphatidylcholine



PROPRIETĂŢILE FL2./roprietăţi tensioactive puternice3. n apă se dizolvă formBnd agregate,micelii,

alcătuite din 5 straturi bilipidice (stabilizat

prin forţele van der Gaals dintre catenelehidrocarbonate ale resturilor acil aranHateparalel #i, pe de altă parte, de interacţiunileelectrostatice dintre grupările polare)

7. Fosfatidilserinele au sarcină negativă>. fosfatidilinozitolul- au un caracter puternic

acid



SFINGOLIPIDELE &erivaţi ai sfingozinei *unt abundente n substanţa nervoasă albă,

cenu#ie, nervii periferici , splină #i eritrocite :olul"0. *unt surse energetice (datorită %+)5. Componente ale membranei celulare (nervoasă)3. /articipă la coagularea sBngelui7. *unt transportori de e #i componente ale

mitocondriilor, unde au loc procesele de @ID>. Dol n fiziologia *C



SFINGOLIPIDELE

/roprietăţi amfioni, au caracteramfipatic

5 categoriisfingomielina #i

glicosfingolipidele

SFINGOZINA



SFINGOZINASFINGOZINA "AG# CERAMIDĂ

SFINGOMIELINA



SFINGOMIELINA:CERAMIDA" REST DE

FOSFORILCOLINĂ



SFINGOMIELINA

*fingozina E%+ 1 ceramidăCeramidaE rest defosforilcolină1 sfingomielina

=5C =C

@=

C=

-E C=

C

C=5

C=3

=

=3

@=

( )05

sphingosine

=5C=C

@=

C=

= C=

C

C=5

C=3

=

@=

( )05

C

D

@

ceramide

GLICOLIPIDE



GLICOLIPIDE(GLICOSFINGOLIPIDELE)

- includ ceramida legată glicozidic demonozaharide (he"oze) sau

oligozaharide nu cuprind fosfor 1. erebrozide

'. Sulfatide. angliozide

GLICOLIPIDE



GLICOLIPIDE(GLICOSFINGOLIPIDELE)

1. erebrozide se aflăabundent n substanţaalbă a creierului n

nervi.*tructură ceramida (%+-57C)EJ+al (mai rar J+l)

/roprietăţinu au sarcinăelectrică au caracteramfipatic



SULFATIDE:



3. G$%&'()*(+,:

sunt prezente n toate ţesuturile n cantităţi mici, mai

abundente n substanţa albă, cenu#ie a creierului nnervi

au rol n transmiterea impulsului nervos dea lungulsinapselor (fac parte din receptorii acetilcolinei)

la /=1? au sarcină negativă*tructură ceramida (%+-stearic)Eoligozaharid (+alE+l) legat

de 0, 5 sau 3 resturi de a sialic %% Eacetilgalactoz(glucoz)amină

Ceramida-+l-+al+al=%cE+al %% acetilneuraminic mono- di- tri- sialogangliozidComponenţa glucidică se găse#te pe faţa e"ternă a

membranelor



GANGLI ZIDE:



STEROIZII - STEROLII *unt derivaţi ai ciclului pentanoperhidrofenantren (steranului

C0?)



COLESTEROLUL*terol C5?@rigine animală (lipse#te n

plante)

*olid, alb, insolubil n apăDol structural/recursorul tuturor

compu#ilor steroidici(provitaminei &, acizilorbiliari, hormonilor steroizi)

5 forme esterificat #i

neesterificat

D C @

@

CholesterKl !ster

STRUCTURA CHIMICĂ A



STRUCTURA CHIMICĂ ACOLESTEROLULUI LIBER

A COLESTEROLULUI



A COLESTEROLULUILIBER



STRUCTURA CHIMICĂ A COLESTERIFICAT

D C @

@

CholesterKl !ster



ACIZII BILIARI

*e sintetizează n ficat din colesterol *tructură steroizi C57 cu 5 sau 3

grupări @= #i la sfBr#itul cateneilaterale au gr carbo"il

%A primari colic, Chenodezo"icolic

S/0/$ 00 $ AB



Acidul colanic

S/0/$ 00 $ AB

Acid colic

(3,7,12-trihidroxicolanic)

НО

НО

ОН

3 7

12

AB sunt deriva i ai acidului colanicț

Acidul dezoxicolic (3,12-dihidroxicolanic)Acidul chenodezoxicolic (3,7-dihidroxicolanic)Acidul litocolic (3-hidroxicolanic)

STRUCTURA CHIMICĂ



STRUCTURA CHIMICĂA AB



ACIZII BILIARILa /= alcalin se găsesc sub formă de

săruri biliareconHugaţi cu glicina(predomină n alimentaţie glucidele)

sau taurina (proteinele)+licocolic sau taurocolic+licochenodezo"icolic sau

taurochenodezo"icolic %stfel n bilă se găsesc doar sărurilebiliare





ACIZII BILIARIAacteriile intestinale0. pot nlătura +lK #i taurina din

sărurile biliare regenernd %A5. pot converti %A primari n %Asecundari prin ndepărtarea unei

grupări @= % colic ---- a dezo"icolic % chenodezo"icolic------a litocolic





ACIZII BILIARIDolul0. proprietăţi de solubilitate (micele

n apă #i au capacitatea de asolubiliza alte lipide)5.ransport (%+)

3.!mulgatori7. %ctivează lipaza pancreatică

MEMBRANELE



MEMBRANELEBIOLOGICE

*tructuri superorganizate constituienţii de bază - proteinele #i lipidele.:;<:IS;II"

despart celula de mediul e"tern #i separă mediulei intern n compartimente reprezintă o barieră de permeabilitate selectivăConţin pompe ionice #i canale cu permeabilităţi

specifice (sisteme de transport)*unt fle"ibile, labile, permanent se rennoiescsunt elastice #i dure la deformare

FUNCŢIILE BIOLOGICE



FUNCŢIILE BIOLOGICEALE MEMBRANELOR: de separare (de barieră) de integrare sau asociere asociază

procesele biochimice izolate n structuri

integre de transport (pasiv, activ) @smotică de concentrarea a

substanţelor ntre spaţiile intra- #ie"tracelulare !lectrică repartizarea neuniformă a

sarcinilor pe ambele părţi ce duce la

apariţia diferenţei de potenţial electric

FUNCŢIILE BIOLOGICE



FUNCŢIILE BIOLOGICEALE MEMBRANELOR:

de transformare a energiei asigurătransformarea energiei electrice, osmotice nenergia chimică -%/

de recepţie prin intermediul receptorilor elereglează schimbul de informaţie ntre celule #imediul e"tern

reglatoare metabolică participă la formarea

%/c +/c enzimele membranare ndiverse transformări metabolice %ntigenică glicoproteinele membranare

determină capacitatea de formare a anticorpilor

STRUCTURA MB



STRUCTURA MB

Componenţi de bazălipideproteine (07 pnă la 70)

+lucide+ipidele" conţin grupe

&idrofobe (nepolare) !i

&idrofile (polare) # însoluţii apoase formeazăbistratul lipidic



+rupele ce conţin

/ #i

G'0,'

A0+ &$4

F)45)'(6(+,',



+rupele fosfat hidrofile

%cizii gra#ihidrofobi

MEMBRANELE CELULELOR EUCARIOTE



MEMBRANELE CELULELOR EUCARIOTECONŢIN COLESTEROL

colesterol

HO

CH3

CH3

CHCH

3

CH2

CH2

CH2

CH

CH3

CH3

celule animale

ergosterolcelule vegetale

HO

CH3

CH3

CHCH

3

CH

CH

CH

CH

CH3

CH3

CH3



embrana celulei este formată deun dublu strat de fosflipideasociată cu alte molecule.

ROLUL LIPIDELOR



ROLUL LIPIDELORSTRUCTURALE:

Fosfolipidele #i glicolipidele constituienţii cheie ai membranelor

0. formează spontan #i rapid

bistraturile lipidice stabilizate prinlegături hidrofobe ntre părţile nepolareale moleculelor lor (sunt necovalente#i cooperative)

'. îndeplinesc funcţia de barieră apermeabilităţii !i asigură creareacompartimentelor unice

ROLUL PROTEINELOR



ROLUL PROTEINELORMEMBRANARE

asigură transportul,/articipă n transmiterea informaţiei,Dol n transformările de energie.



PROTEINELE MEMBRANARE&eosebim proteine periferice #i integrale/roteinele periferice sunt legate de membrane prin

forţe electrostatice #i de hidrogen/roteinele integrate - amfipatice, conţin %% nepolari

formează cu lipidele membranei legături hidrofobe

VARIANTELE DE ARAN7ARE



VARIANTELE DE ARAN7AREA PROTEINELOR

*e cunosc următoarele variante dearanHare a proteinelor.

superficialparţial cufundate n stratul lipidiccufundate definitiv n stratul

bilipidicstrăbat de la un capăt la altul

membrana



GLUCIDELE MEMBRANARE

*unt sub formă de glicolipide #i glicoproteine *unt situate pe suprafaţa membranei, dar nu n

faza hidrocarbonată

:olul"0. Favorizează menţinerea asimetriei membranelorbiologice

5. %u funcţia de identificare intercelulară, de

detectare a celulelor străine sistemului imun3. &etermină transportul proteinelor membranare

n locusurile necesare



Lanţul de glucide ata#at pe lipide(glicolipide) sau pe proteine (glicoproteine)

+licoproteinele suntfoarte variate. ue"istă doi indivizi (cue"cepţia gemenilor

identici) care posedăacelea#i glicoproteine.



M)+,'/' 2)*$(0- 5'/(+:



M Aistratul de

fosfolipide

oleculele se deplasează permanent n raport una faţă

de alta 1 cristal lichid

M /roteinele periferice#i integrale

M /olizaharideleata#ate pe lipide sauproteine

M Colesterolul ntre

fosfolipide

/ropus n02?5 de către *anger #i icolson/ropus n02?5 de către *anger #i icolson

PROPRIETĂŢILE



PROPRIETĂŢILEMEMBRANELOR BIOLOGICE.

0luiditatea starea n care seaflă lipidele membranare senume#te fluidcristalină

Deglatorul fluidităţii %+ nesaturaţi -la procariote #i Col -eucariote*itundu-se ntre catenele acil, Cola. /revine cristalizarea #i alipirea lor,

mărind fluiditatea Cb. blochează mobilitatea catenelor acil,

mic#ornd fluiditatea C Col menţine fluiditatea la un nivel mediu

o esteroin mem#rane

PROPRIETĂŢILE



PROPRIETĂŢILEMEMBRANELOR BIOLOGICE.

simetria"0. repartizarea neuniformă a lipidelor #i proteinelor pesuprafaţa internă #i e"ternă a A

!". membrana eritrocitului

a. /artea internă- fosfatidiletanolamină #i fosfatidilserinăb. /artea e"ternă fosfatidilcolină #i sfingomielină %sigură orientarea proteinelor membranare n bistrat5. La suprafaţa e"ternă este prezentă componenta

glucidică (glicocali"ul), pe cnd pe partea internă elepractic lipsesc.

3. *istemele de transport din membrană funcţionează ntr-osingură direcţie (a-'-%/-aza)



DISTRIBUŢIA LIPIDELOR ESTE ASIMETRICĂ exemple de la membrane plasmique

Fosfatidilserine Fosfatidietanolamina

Fosfatidilcolina

exterior interio01090

100

1009010

0

PROPRIETĂŢILE



ŢMEMBRANELOR BIOLOGICE.

obilitatea oleculele lipidelor membranei se află n mi#care continuă.

*unt posibile cteva tipuri de mi#care a moleculelor difuzie derotaţie , transversală #i difuzie laterală.

/roteinele membranare tot posedă mobilitate. !le parcă plutesc n pătura lipidică, deplasnduse n procesul difuziunii laterale.

PROPRIETĂŢILE



PROPRIETĂŢILEMEMBRANELOR BIOLOGICE

permeabilitatea selectivă.embrana biologică este permeabilă pentru

substanţele lipofile (steroizi #.a.) #i moleculelenepolare mici.

*ubstanţele polare (ionii, aminoacizii, glucoza etc.)nu pot trece membrana prin difuziune simplă,ele necesită anumite sisteme de transport.



P,.2,$8('($,$ 4,',0(93

&ublu strat de lipide este permeabilM /entru molecule foarte mici(=5@, C@5, @5)

M /entru molecule liposolubile(hidrofobe, nepolare)

M &ublu strat de lipide este impermeabilM /entru moleculele mari #i pentru

maHoritatea moleculelor solubile n apă.

M /entru ioni 'E Cl- aE

T$%46/' ,8$%$

T$%46/' ,8$%$



se realizează

M /rin transport pasiv

(independent de energie)M /rin transport activ ( dependent

de energie)

T$%46/' ,8$%$T$%46/' ,8$%$



T$%46/' 6$49 4,

,$'*,$* 6%:M &ifuzie simplă

M &ifuzie facilitatăM @smoză

D5/*$ 46'



D5/*$ 46'



@@ substansubstanţăţă difudifundeazăndează conformconform gradient gradient ului săuului său de concentrade concentraţieţie

ddinin zonzonaa maimai concentr concentr atăată spresprecea cu concentraţia mai micăcea cu concentraţia mai mică ..

[concentraţie mare] [concentraţie mică]



V,*$ +, +5/*, 4, +50 '$:

Cre#terea temperaturii mediului

La cre#terea diferenţei de concentraţie de o

parte #i alta a membraneiLa mic#orarea permeabilităţiimembranei (are mai puţine canale)



D(5/*($ 5$0('($3

se face prin intermediul uneiproteine membranare.

*e desfă#oară cu utilizarea energiei

M *e face mpotriva gradientului de concentraţie



42)*$

P$,$+'/$

# 1(6))%(03

P$,$ $

0%0,%$#1(6,.)%(03

embrana permeabilă pentru apă,dar nu pentru subtanţa dizolvată

A6$ 4, 9$ +,6'$4$ +% 6$,$



A6$ 4, 9$ +,6'$4$ +% 6$,$6%0 (+'/$) 46, 0,$6,%0 (0%0,%$)

42)*$ ,4, $6$ 0$., 4, +,6'$4,$*3



0)%5).2 &.$+(,%/'/( 43/ +,

0)%0,%.$(,



T.$%46). $0(9

.$%46). $0(9

M %re nevoie de S=:S> 2< <?<:I<

M *e poate face @?;: gradientului

de concentraţieM ecesită un ;:?S@:;@:

(proteină de transport)

*e aseamănă cu difuza facilitată(necesită un transportor ) &%D



roteinele membranare permit



pasa9ul pentru substanţeleoprite de lipide"

M Formind canaletransmembranare

ori

M /roteinele

transportor seasociază cu eletraversindu-le prinmembrană



Canalele sunt foarte specificeo singură substanţă bineprecizată se poate traversa #inici una alta.

&eci, dacă e important

ce substanţă poatetraversa membrana 1 permeabilitateselectivă.

C$%$',', ,8$%$, 4/% +,4, 5$, +%



$ /', 4/8/%:



U%,', 0$%$', 4, 6 +,40+, ;



U%,', 0$%$', 4, 6 +,40+, ; <%0+,:

Canal închis

Membrana

Canal deschis

Proteinele ce formează canal



D(&,4($ ;(

$84).8($

'(6(+,').

M,$8)'(42/'

'(6)6.),(%,').



OBIECTIVELE 6mportanţa lipidelor n alimentaţie. &igestia #i absorbţia lipidelor n tractul

gastrointestinal. %cizii biliari clasificarea, structura,

funcţiile lor. etabolismul acizilor biliari( noţiuni generale).

Desintaza lipidelor n enterocite. *oarta

lipidelor resintetizate. etabolismul L/.

IMPORTANŢA LIPIDELOR =NALIMENTAŢIE



ALIMENTAŢIE.

%portul alimentar de lipide necesar zilnic - :8g./rincipalele lipide ale raţiei alimentare sunt %+

FL Col liber #i esterificat.Lipidele alimentare sunt sursa %+ indespensabili

linoleic #i linolenic.Funcţionarea normală a organismului necesită un

consum minim obligatoriu de vitamine liposolubile( %,&,!,' )

DIGESTIA LIPIDELOR =NTGI



TGI la adulţi - n intestinul subţire.0. prezenţa %A (compu#ii maHori ai bilei) care conduc

laa. emulsionarea lipidelor alimentare,b. activarea enzimelor lipoliticec. absorbţia produselor finale ale digestiei.5. p= alcalin - bicarbonaţii sucului pancreatic

3. /rezenţa enzimelor lipolitice lipaza, fosfolipazele,colesterolesteraza, sfingomielinaza #i ceramidaza.

5n cavitatea bucală %+ nudifi ă il



se supun modificărilordeoarece saliva nu conţine !

digestiei lor <-cepţie" sugari, lipaza

lingvală digestează %+ npoziţia 3 0,5 diglicerid

5n stomac digestia are locdoar la copiii sugari (/=sucului gastric 1 >) subacţiunea lipazei gastrice sedigestează %+ din lapte



DIGESTIA LIPIDELOR =N TGI n intestin - chimul din stomac este

neutralizat de bicarbonaţii suculuipancreatic #i intestinal.

+răsimile se supun emulsionării subacţiunea sărurilor %A.

/eristaltismul intestinului aHută la fărmiţarea picăturilor

mici de grăsime, iar sărurile %A mpiedică contopireapicăturilor mici de grăsime

DIGESTIA TAG



lipazei pancreatice0. !ste o glicoproteidă5. *e activează sub acţiunea colipazei #i %A (procolipaza sub

acţiunea tripsinei - colipază)3. /=1:-2

7. are specificitate pentru legăturile alfa 0,3.

DIGESTIAFOSFOGLICERIDELOR



FOSFOGLICERIDELOR fosfolipazele pancreatice (%0, %5, C, &) pnă la

glicerol, acizi gra#i, acid fosforic #i compu#i azotaţi

DIGESTIA



FOSFOGLICERIDELORCea mai activă este fosfolipaza %5 (se activează

de tripsină, Ca sărurile %A) fosfatidilcolina-------lizolecitina (proprietăţi

detergente puternice participă la solubilizarealipidelor n intestin)

DIGESTIA COL



DIGESTIA COLolesterolesteraza pancreatică (activată de %A)

scindează Col esterificat n Col #i %+

D C @

@

CholesterKl !ster

ALE DIGESTIEILIPIDELOR



LIPIDELOR:

1. cizii gra!i'. licerolul

. Monogliceridele6. olesterolul7. 0osfatul anorganic

8. Substanţele azotate # colina,etanolamina, etc.

REGLAREA DIGESTIEI



REGLAREA DIGESTIEISecretina stimulează eliminarea

unui suc pancreatic bogat nbicarbonaţi #i sărac n !

Colecistochinina - stimuleazăeliminarea unui suc pancreatic

bogat n ! (stimulează contracţiavezicii biliare) #i sărac nbicarbonaţi.

ABSORBŢIA LIPIDELOR



+a nivelul porţiunii superioare a intestinuluisubţire$

sunt absorbite prin difuzie simplă sau sub formăde micele (picături lipidice mici, la formareacărora participă %A).

/rin difuzie simplă sunt transportaţi %+ cucatena scurtă glicerolul, colina, etanolamina %cidul fosforic sub formă de sare de a sau ' %+ cu catena lungă, 5 monoacilglicerolul, Col

liber se absorb cu aHutorul sărurilor %A subformă de micele

CICLUL ENTERO-HEPATIC



HEPATIC

AB formează o soluţie micelară #i pătrund n spaţiileintervilozitare de la nivelul HeHunului pro"imal unde %+ seabsorb.

*ărurile %A rămn n lumen, participnd la solubilizarea #itransportul altor lipide. %bia n porţiunea distală aileonului sărurile %A se absorb printr-un mecanism activ.

/rin sistemul portal trec n ficat (se rennoiesc) bila ---intestin - circulaţia entero&epatică a acizilor biliari.

STEATOREE



STEATOREEalabsorbţia lipidelor caracterizată

prin cre#terea e"creţiei lipidelor nscaun steatoree

biliarăpancreaticăintestinală

RESINTEZA LIPIDELOR =N



ENTEROCITE:olul" sinteza lipidelor specifice

organismului uman din monomerilipidici de origine alimentară

sigurată de"Cspecificitatea enzimelor Cutilizarea ac. gra!i endogeni

o Se produc" trigliceride, colesteride !ifosfogliceride

RESINTEZA LIPIDELOR



oleculele lipidelor reconstituite mpreună cucantităţi mici de proteină sunt ncorporate nchilomicroni (C)

C sunt secretaţi n vasele limfatice ce dreneazăintestinul #i la nivelul canalului toracic trec nplasmă.

LIPOPROTEINELE (LP)



( )

L/- snt comple"e lipoproteice,alcătuite din componente lipidice

(%+, FL, Col, colesteride) #iproteice. Componentele proteice snt denumite

apolipoproteine (%po).

LIPOPROTEINELE (LP)



LIPOPROTEINELE (LP) Dolul L/0. ransportul lipidelor e"ogene #i endogene5. /articipă la păstrarea compoziţiei lipidice a

membranelor 3. Deglează procese metabolice celulare Dolul %po0. componente amfipatice a L/5. oferă situsuri de recunoa#tere pentru D de

pe suprafaţa celulelor 3. sunt activatori sau inhibitori ai ! ce

participă la metabolismul lor

STRUCTURA LPi hid f bi hid f b li id l l (li id l l (%%+ i t ii+ i t ii



miez hidrofobmiez hidrofob - lipidele nepolare (lipidele nepolare ( % %+ #i esterii+ #i esteriiCol)Col) nveli#ul hidrofil nveli#ul hidrofil - lipidele amfipatice (FL, Col) #ilipidele amfipatice (FL, Col) #i

%po %po L/ cuprind #i cantităţi mici de glucide (sub formă deL/ cuprind #i cantităţi mici de glucide (sub formă deglicoproteine).glicoproteine).

METODELEDE



METODELE DE

SEPARARE Nltracentrifugare

!lectroforeză.

LIPOPROTEINELE+I@:@;<I?< =+;:<?;:I <+<;:@0@:<



+I@:@;<I?<+<

=+;:<?;:I0=:<

<+<;:@0@:<D>

chilomicronii chilomicronii chilomicronii

$L&LverK loO densitKlipoproteins

L/ cu densitatefoarte mică

pre - β - L/

L&L,loO densitKlipoproteins

L/ cu densitatemică

β - L/

=&L,high densitKlipoproteins

L/ cu densitatemare

α - L/

CMCM VLDL VLDL LDLLDL HDLHDL



densitateadensitatea

g/sm3g/sm3

<< 0,90,9 0,9!0,9!

",00#",00#

",0"9!",0"9!

",0#$",0#$

","%!",%"","%!",%"

Diametr&lDiametr&l

nmnm

''"00"00 %!(%!( %%!%)%%!%) #!"%#!"%

**+roteine+roteine

"!%"!% (!"0(!"0 ")!%")!% )!)!

* li+ide* li+ide 9!999!99 90!9$90!9$ (!#(!# )!)!

li+ideleli+idele -./-./eo1eneeo1ene

-./-./endo1eneendo1ene

ColCol 2l2l

.+o.+o 3)4 C, 5,3)4 C, 5,

..

3"004 C, 53"004 C, 5 3"003"00 .64 .66 .64 .66

po + +oculsintezei

:olul



sintezei

% -6 =&L intestin, ficat Constituent maHor al =&L.

%ctivator al LC%. Legarea dereceptorii =&L #i transportulinvers al Col

%-66 =&L intestin, ficat Dol structural %ctivator al +L=

%-6$ C,=&L

intestin, ficat %ctivator al LC%. ransportulinvers al Col

A-7: C 6ntestin *ecreţia chilomicronilor

A-088

$L&L,L&L,6&L

ficat Aiosinteza #i secreţia $L&L.Legarea cu receptorii specificipentru L&L (e"ercită unfeedbac4 negativ asuprasintezei Col)

po + +oculsintezei

:olul



sintezei

I C, $L&L,=&Lt

ficat %ctivator al LC% (invitro)

II C, $L&L,=&L

ficat %ctivator allipoproteidlipazei

III C, $L&L,=&L ficat 6nhibitor allipoproteidlipazei

2 =&L ficat ransportor de Colesterificat ntre diverse

L/< 6&L, C,

$L&LFicat,macrofage

Legarea cu receptorii apo! (!3I7) din hepatocit.Legarea cu receptorii AI!din ţesut (!7I7).

CHILOMICRONII



*unt sintetizaţi n celulele mucoasei intestinale #i ncorporează lipidele alimentare absorbite (ag,Col).

*unt secretaţi n vasele limfatice care drenează

intestinul #i la nivelul canalului toracic trec nplasmă./articulile primare cuprind apoB6E !i apo. n plasmă C primesc po !i < de la + C sunt prezenţi n plasmă după ngerarea

grăsimilor. &upă ;-? ore de la ngestia degrăsimi C dispar din snge.



ATAB LI MULCHILOMICRONILOR



are loc n două etape.

n prima etapăa. sub acţiunea lipoproteinlipazei (++, activată deapo II) ; sunt &idrolizate în Aglicerol.

Pesuturile utilizează %+ pentru o"idare (mu#chi scheletici,miocard), depozitare (ţesut adipos), secreţie de grăsimi

(glanda mamară).

b. pe c3nd ol, 0+, po sunt transferate pe /2+.M devin resturi M

CATABOLISMULCHILOMICRONILOR



CHILOMICRONILOR

% două etapă constă n captarearesturilor de C de către ficat,facilitată de apo ! (interacţionează cu

!-receptorii din hepatocit). /e aceastăcale aHunge la ficat o parte din Cole"ogen #i cel intestinal.



METABOLISMULCHILOMICRONILOR



CHILOMICRONILOR

PATOLOGIA



PATOLOGIA

2eficitul înăscut de ++ hiper-C-emieărirea c9 C, %+, depunerea %+ n ţesuturi

("antoame)

nomalia sintezei de po B6E imposibilitatea formării C #i transportuluilipidelor e"ogene

%+ se acumulează n celulele intestinale este

perturbată absorbţia lor ele fiind eliminate prinmasele fecale steatoree

n snge mic#orarea lipidelor totale %+ Col

PRE-β-LP (VLDL)



sintetizate n ficat din lipidele endogene au un conţinut ridicat de lipide (28-239) >>-

;>9 %+, 05-0:9 FL, Col esterificat 05-079 #iCol liber ;-:9.

cuprind apo A-088 , n plasmă primesc apo C(apo C66) #i apo ! de la α-L/.

Funcţia principală- transportul %+ sintetizate nficat spre ţesuturile e"trahepatice.

$L&L sunt prezente n plasmă după ngerare deraţii bogate n glucide

CATABOLISMUL VLDL



La nivelul ţesuturilor e"trahepatice sub

acţiunea L/L-azei %+ din $L&L sescindează n %+ #i glicerol. @dată cu scăderea %+ are loca.

pierderea de apo C-66 care trece pe =&Lb. mbogăţirea cu esteri de Col, furnizat de=&L -

astefl $L&L sunt transformate n 6&L.

>89 sunt catabolizate n ficat prininteracţiunea cu !-D, iar >89 sunt

transformate n L&L



particulele se mbogăţesc cu Col prin 5moduri0. sub acţiunea acil-Col-ester-transferazei

(%po &) Col esterificat este transferat din

=&L pe $L&L5. *ub acţiunea lecitin-Col-acil-transferazei(LC%) ce catalizează reacţia

Lecitină E Col ----5-lizolecitină E %cilcolesterol

%po C-6 (component al $L&L) activeazăaceastă !.



PATOLOGIA



PATOLOGIA

Steatoza (infiltraţia grasă a ficatului) acumularea grăsimilor n ficatCauza amplificarea sintezei %+ n ficat sau

perturbarea căilor de sinteză #i transport (e"port)

de $L&L %cţiune protectoare o au factorii lipotropi et

proteine bogate n et grăsimile nesaturatevitamina ! ele favorizează e"portul %+hepatice

β-LP



se formează n plasmă din $L&L după

ndepărtarea %+ (sub acţiunea L/L, +L) #i mbogăţire cu Col.au un conţinut lipidic de ?>-:;9, componenta

maHoră fiind Col 3>-789 - Col esterificat, 3-089-Col liber 58-5>9 - FL #i :-059 - %+.

%po maHoritară este A-088.sunt prezente n sngele recoltat dimineaţa după

un post de :-08 ore #i cuprinde ?89 din Col totalplasmatic.

au rol de a furniza Col diverselor ţesuturiperiferice.



CATABOLISMUL LDL



n ficat, suprarenale, limfocite, celule musculare

netede L&L prin intermediul apo A-088 #i apo !interacţionează cu D

fi"ate pe D, L&L sunt translocate n interiorul celulei #ifuzionează cu lizozomii

n lizozomi L&L sub acţiunea ! lizozomale sunthidrolizate n proteine, FL, Col esterificat, g. ol liber" a. este utilizat la construcţia membranelor, sinteza de

hormoni steroidici, acizi biliarib. surplusul este esterificat #i depozitat n celulă.!sterificarea Col e catalizată de ! - acil-Co%- Col-

aciltransferaza (%C%), rezultnd esteri ai Col cu aciziipalmitic, palmitooleic, oleic.

Colesterolul liberi hibă =+ C % d t lt t



0. inhibă =+-Co%-reductaza, ca rezultat

sinteza Col n ţesuturile e"trahepaticeeste menţinută la un nivel scăzut5. inhibă sinteza D- A,!, astef determină

mic#orarea numărului lor pe membrană#i diminuarea captării L&L3. activează ! microzomială %C%

=N MACROFAGE:



=N MACROFAGE:

acrofagele ncorporează L&L care prezintă alterări alecomponentelor proteice sau lipidice. Deceptorii care recunosc L&L modificate nu snt reglaţi

prin feed-bac4 negativ (cum se reglează receptorul clasic

L&L) #i, ca urmare, prin ncărcarea macrofagelor n mode"cesiv cu Col apar Qcelulele spumoaseR. odificărilebiochimice ale L&L constau n acetilări, glicozilări ale apo(apo A-088, apo !) #i Isau alterări o"idative ale acizilorgra#i nesatiuraţi.



PATOLOGIA



PATOLOGIA

=iperlipoproteinemia de tip 66 deficienţă calitativă #i cantitativă a Dmembranari pentru L&L

66a mărirea Col L&L "antomatoză66b mărirea Col L&LE$L&L (g)-

obezitate (lipsesc "antomele)

Disc de aterogeneză naltă

α-LP HDL



α LP HDLconţinut lipidic de 7>->>9, predominnd FL 58-

389, Col 0?-539 #i g 3-;9.Componenţa proteică - apo % (%6, %66) dar conţin

cantităţi mici de apo C, &, !. u cuprind apo A.

=&L snt secretate #i sintetizate de hepatocite #ienterocite sub forma unor particule născnde deformă discoidală, alcătuite dintr-un strat dublulipidic (FL Col) #i apo %, apo !.

/articulele născnde din intestin nu conţin apo !.

α-LP HDL



α LP HDL

*tratul superficial al =&L este ocupatde Col preluat din ţesuturi #i din alteL/ plasmatice (C, $L&L).

prin schimburi cu celelalte L/plasmatice particulele născnde setransformă n =&L mature.

Sub acţiunea +; - Col este

esterificat #i migrează n interiorulparticulei ---- =&L sferic matur.

HDL AND REVERSE CHOLESTEROLTRANSPORT






CATABOLISMUL HDL



CATABOLISMUL HDL

=&L snt catabolizaţi la nivelul ficatului/rin intermediul apo ! particulele

interacţionează cu D de pe suprafaţa

hepatocitelor, sunt internalizaţi #icomponentele degradate.Dolul principal al =&L este transportul

Col din celulele e"trahepatice n ficat,

sediul catabolismului Col (transformare n %A #i e"creţie prin bilă).




LDL-R

50% of HDL C mayReturn to the liver

On LDL via CETP

PATOLOGIA



=ipolipoproteinemia familiară deficit de =&L

Cauza deficit al sintezei de apo%Caracteristic mic#orarea =&L

Col =&L FL

*plenomegalie, hipotrofieamigdaliană anomalii neurologice





O>+$,$ AG

O>+$,$ &'0,'/'/S%,*$ 06'

0,%0

OBIECTIVELE@"idarea acizilor gra#i



g # a) saturaţi cu număr par de atomi de carbon

b) nesaturaţi cu număr par de atomi de carbon c) saturaţi cu număr impar de atomi de carbon d) n pero"izomi. Deacţiile parţiale, enzimele, coenzimele, reglarea,

randamentul energetic.Catabolismul triacilglicerolilor reacţiile parţiale, enzimele,

reglarea.@"idarea glicerolului reacţiile parţiale, enzimele, coenzimale,

reglarea, randamentul energetic al o"idării anaerobe #iaerobe.

@"idarea fosfo-, sfingo- #i glicolipidelor.etabolismul corpilor cetonici. Căile biosintezei #i utilizării lor

reacţiile parţiale, enzimele, coenzimele, reglarea. Dolulbiologic al corpilor cetonici.

METABOLISMUL TAG l d t î fi t ţ t di i



re loc preponderent în ficat, ţesut adipos !i

intestin 5n plasmă ' flu-uri de ;"1. M # transportă ; e-ogene # de la intestin la

ţesuturi'. F+2+ # transportă ; endogene de la ficatspre ţesuturi

!le sunt hidrolizate de lipoproteinlipază n %+ #i

glicerol %+ ţesutul adipos sinteza +

MOBILIZAREA TAG DINŢESUTUL ADIPOS



Ţ

are loc n etape, pnă la glicerol !i , subacţiunea lipazei &ormon sensibilă (mono-di- , triacilglicerollipaza)



TRIGLICERIDLIPAZAcunoscută ca Qlipaza hormonsensibilăR



cunoscută ca lipaza hormonsensibilă .

!nzima este convertibilă prin fosforilare defosforilare.

Forma fosforilată este activă.

% catecolaminele (adrenalina,noradrenalina), glucagonul, %C=, *=.

6 insulina, prostaglandina !, acidul

nicotinic, %+ liberi.

GLICEROLULUI:



sunt transportaţi spre ţesuturi de albumina serică,unde

1. se supun o-idării - acetilo (pentru a obţine %/ sau poate fi utilizat la sinteza Col, corpilor

cetonici).'. se activează !i participă la sinteza ;, depozitate n ţesutul adipos

. difuzează în plasmă !i circulă sub formă de liberi (sunt captaţi de ţesuturile periferice mu#chii

scheletici, miocard, rinichi, ficat)!ritrocitele #i creierul nu pot utiliza %+ ca sursă de energie

SOARTA GLICEROLULUI:



licerolul"1. Sinteza de ; !i 0+'. Sinteza glucozei

gluconeogeneză. @-idează pînă la @' !i /'@

FICAT

localizat" citoplasma<1 li l4i <' li lf f t&=



<1 glicerol4inaza <' glicerolfosfat&=

O@IDAREA AG SATURAŢI CUNUMĂR PAR DE ATOMI DECARBON



CARBON

G o-idarea - degradarea,scindarea, catabolizarea o"idativă a

%+, spirala lui LKnen) moleculelede %+ suferă un atac o"idativ npoziţia J , urmat de desprinderea

unui fragment cu 5C (%cetil Co %)

NUM R PAR DE AT MI DECARBON



/rocesul e activ n mu#chi, miocard,ficat, rinichi, testicul, splină, plămBni#i ţesutul adipos.

!"cepţiecreierul #i eritrocitele(ţesuturi glucozo dependente)

ETA O@IDAREA AG



3 etape0. %ctivarea %+ (citoplasmă)5.ransferul lui %cil Co% n mitocondrii.G o"idarea propriu zisă (mitocondrii)

ACTIVAREA AG:



:@@/ A /So A ; :@HSo A M A i

/'@

' i

< acil o sintetaza

%ctivatori ' g

6nhibitori a Li

%C6$%D!% %+ R-COOH + ATP R-COO-AMP + PPi



aciladenilat

PPi 2 Pi R-COO-AMP + HS-CoA R-CO~SCoA + AMP

acil-CoA

Sumar:R-COOH + ATP + HS-CoA R-CO~SCoA + AMP + PPi

H2O ↓

2 Pi



TRANSFERUL LUI ACIL COA=N MITOCONDRII



%cil Co% nu poate penetra membrana internă aC!ste transportat cu aHutorul carnitinei (J-hidro"i-

S-trimetilaminobutirat- vitamina At), ce seformează din LKz #i et activă cu participareavitaminei C, A;, %&



Carnitine Acyl Transferase I andCarnitine Acyl Transferase I and



Lehn fig 0?-;



REGLAREA



alonil Co% nhibă %C 6---decipalmitatul format n citozol(biosinteza lipidelor) nu poate fi

transferat n C #i degradat.Cre#terea raportului acetil

Co%ICo% duce la inhibareareacţiei de activare a %+

DEFICIENŢA DE CARNITINĂ



0. congenitale a.deficit de %C 6 (afectează ficatul

hipoglicemie, comă #i e"itus (perioade depost).

b. deficitul de %C 66 afectează mu#chiulcardiac #i scheletic cardiomiopatie,slăbiciune musculară (efort fizic)

5. dobndite boli hepatice, persoanelesupuse hemodializei, malnutriţie, dietă strictvegetariană.

PROPRIU ZISĂ



+ocalizat în M (matri-ul M) repetarea a 7 reacţii0. &ehidrogenarea lui acil Co % (F%&)5. hidratare3. a doua dehidrogenare (%&)7. reacţie tiolazică n rezultat - se formează acetil Co% #i acil

Co% cu doi atomi de carbon mai puţin





BILANŢUL ENERGETIC



Stoic&iometria unui ciclu de o-idare"/ (/')n/' # /'@So A02A/'@A?2A/Socil o (n') A02/'A?2/A/A cetil o

Stoic&iometria o-idării a. palmitic (18)"nJ' 1 # numărul de cicluri pînă la o-idarea

completăn# numărul atomilor de

STOICHIOMETRIA O@IDĂRII A.PALMITIC



0;I5 -0 1 ? cicluri?F%&=5-------- ? T 5107%/?%&=E= ----- ?T3150 %/

: C=3C@*Co%--- :T051 2; %/*umar 030 mol de %/030-01038 %/&eoarece 5 legături macroergice sunt irosite la

activarea acidului beneficiul net este de 052

O@IDAREA AG NESATURAŢI β-o"idarea %+ nesaturaţi se desfă#oară normal pnă n



β o"idarea %+ nesaturaţi se desfă#oară normal pnă nvecinătatea legăturii duble (cis configuraţie)

&upă trei cicluri normale de β-o"idare se aHunge la un cis <3 enoil Co%.

*ub acţiunea izomerazei legătura dublă din cis <3 trece n trans-U 5 se formează trans <5 enoil Co%,intermediar normal al β-o"idării.

!"emplu o"idarea acidului oleic (C0:0<2)C=3-(C=5)?-C=1C=-(C=5)?-C@@=





/entru %+ polienici e necesară #i o altăenzimă dienoil o reductaza (?2/A/) , care transformă trans 5 cis 7 dienoil Co %

n trans 3 enoil Co%./rodusul sub acţiunea izomerazei trece ntrans 5 enoil Co%.

O@IDAREA AG CU NUMĂR IMPAR DEATOMI DE C

*e o"idează n acela#i mod ca %+ saturaţi, dar n ultima etapă



*e o"idează n acela#i mod ca %+ saturaţi, dar n ultima etapă

se formează o moleculă de propionil Co% (C3) #i una de %cetilCo%.

O@IDAREA AG CU NUMĂR IMPARDE ATOMI DE C



< propionil o carbo-ilazaCo- vitamina = (biotina) < Metilmalonilmutaza Co- vitamina A05 Lipsa acestei ! acidemie metilmalonică (n snge #i

urină apare acidul metilmalonic, mic#ornd p= sngelui(administrat vitamina A05)

@IDAREA A NPERO@ISOMI



Caracteristic %+ C58-C5; ----pnă la C:&iferă de o"idarea mitocondrială prin

reacţia de o"idare a acil-Co% la enoil-Co%

(!- o"idază)D-(C=5)n-C@*Co%E@5VW D-(C=5)-C=1C=-C@*Co% E =5@5

5=5@5 VW5=5@E@5



umărul pero"isomilor cre#te ndiabet, inaniţie, la administrarea unormedicamente (aspirina, preparate

hipolemiante) %bsenţa pero"isomilor- sindromul

XellOeger cre#terea %+ cu catenalungă #i deces n primele luni de viaţă

CATABOLISMULFOSFOGLICERIDELORARE LOC SUB ACŢIUNEA



FOSFOLIPAZELOR

FOSFOLIPAZELE



%0 este prezentă n multe dintre ţesuturilemamiferilor %5- este prezentă n ţesuturi #i sucul

pancreatic! prezentă n veninul de #arpe #i cel de

albine/rin acţiune asupra fosfatidilinozitolului

eliberează a. arahidonic (precursorulprostaglandinelor)Fosfolipaza C se af#ă n lizozomii hepatici

( d l d)

CATABOLISMULSFINGOMIELINELOR



Sfingomielinaza (lizozomală)" ceramidEfosforilcolinăeramidaza degradează legătura acilică

CATABOLISMULSFINGOMIELINELOR



Ceramida poate fi implicată nrăspunsul la stres

*fingozina inhibă protein4inaza C

CATABOLISMULGLICOLIPIDELOR



Cerebrozidele sunt degradate dehe"ozidaze care ndepărteazăresturile de glicozil (capătul

nereducător)fiecare tip de legătură glicozidică estescindată de o glicozidază spesifică.

Carenţa acestor ! (localizate nlizozomi) - lipidoze

LIPIDOZE TISULARE



Aoli ereditare, caracterizate prinacumularea de sfingolipide n creier #i

ţesuturi, datorate deficienţei enzimelorimplicate n catabolizarea lor(scindarea are loc n lisosomi)

LIPIDOZE TISULARE



1. ?eimannicK - deficienţa desfingomielinazăsfingomielina *- se acumulează n ficat,

splină, creier =epato- #i splenomegalie, tulburări

digestive, ntrziere psihomotorie, convulsii

&ecedează n vBrsta fragedă

LIPIDOZE TISULARE



5. afecţiunea aK-*achs lipsahe"ozaminidazei (hidrolază ce scindează acetil-galactozamina din +5)

%cumularea de +5 n creier ntrzieripsihomotorii, cecitate, cre#terea n volum#i greutate a creierului.

pe retina ochiului apar pete de culoarero#ie-vi#inie gangliozid +5

TRANSFORMARE ALECOLESTEROLULUI



0. n tegumente ---colecalciferol5. n suprarenale- sinteza

corticosteroizilor 3.n glande se"uale- sinteza

hormonilor se"uali

7. n ficat sinteza %A primari>. n ficat #i intestin L/ plasmatice

CATABOLISMUL ?IELIMINAREA COL



0. Calea biliarăCol biliar---intestin --reducere la

coprostanol sau colestanol---fecale

%A neabsorbiţi (8,5>gIzi)----fecale5. Celule epiteliale descuamate----fecale3.*ecreţia sebacee la nivelul

tegumentelor 7.!liminare urinară a metaboliţilorhormonilor steroizi #i a vitaminelor &



BIOSINTEZA

OBIECTIVELE: Aiosinteza acizilor gra#i

t ţi ă d t i d b



0. saturaţi cu număr par de atomi de carbon5. nesaturaţi cu număr par de atomi de carbon3. saturaţi cu număr impar de atomi de carbon. !nzimele, coenzimele, reglarea. Aiosinteza %+ substanţele iniţiale, enzimele #i

coenzimele, reglarea. Aiosinteza fosfogliceridelor substratele, reacţiile

parţiale ale 6 #i a 66 căi Aiosinteza sfingolipidelor precursorii, reacţiile

principale, enzimele, reglarea. etabolismul colesterolului. Aiosinteza colesterolului

substratele, etapele, reacţiile parţiale ale 6 etape (pBnăla acidul mevalonic), enzimele, coenzimele, reglarea.Căile de utilizare #i eliminare ale colesterolului.

*6!X% %+



*inteza %+ #i ncorporarea lor n g constituiemecanismul principal de stocare a e"cesului deglucide alimentare

+l nu se mai transformă n glicogen dar n g

A6@*6!X% %+ CN/D6&! %6NL! /D@C!*!



*inteza de novo cu formarea acidului palmitic !longarea acidului palmitic 6ntroducerea de legături duble n %+



Sinteza de novo cu formareaacidului palmitic

/%D6CNL%D6YP6L! *6!X!6 %+ %re loc n citozol



omple- multienzimatic acid gras sintaza Ca iniţiator este acetil Co% (rezultat din glicoliză), sursa maHoră malonil Co% rolul reducător i revine %&/=E=

%C6& +D%* *6%X%



1 /almitat sintetaza ! dimerică Fiecare monomer e constituit din ? subunităţi cu acţiune catalitică (?!)

0 domeniu reprezentat de proteina transportatoarea grupărilor acil -%C/, care leagă covalent omoleculă de 7- fosfopanteteină



%C6& +D%* *6%X%



Fiecare monomer cuprinde 5 grupe *=0. *= furnizat de un rest de cisteinil *=-Cis,

ata#at la cetoacilsintază5. - *= - 7 fosfopantoteină din %C/ *=-/ant,

(ata#ată prin legătura fosfat-*er)

Lehn fig 50-> modified



%C6& +D%* *6%X% (%+*)



&atorită aranHării celor 5 monomeri sesintetizează simultan 5 molecule de %+

SINTEZA DE NOVO CUFORMAREA ACIDULUI



PALMITIC

!tapele0. transferul lui %cetil Co% din mitocondrii n citozol5. *inteza de malonil Co%3. *inteza acidului palmitic

6. D%*F!DNL LN6 %C!6L C@% &66@C@&D66 C6@X@L



66. *6!X% &! %L@6L C@%



citrat,citrat, iinsulinansulinaII palmitoil o,palmitoil o, gglucagonullucagonul



666. *6!X% %C6&NLN6 /%L66C



666 *6!X% %C6&NLN6 /%L66C



666 *6!X% %C6&NLN6 /%L66C



Ciclu de reacţii este reluat butiril-%C/ se condenseazăcu malonil-%C/- formnd n final C;-acil %C/.

Catena %+ cre#te pnă la formarea palmitoil-*-%C/

666 *6!X% %C6&NLN6 /%L66C



:eacţia sumară"

cetiloAL malonilo A16 ?2/A/

A



almitat AL@'A16?2A

A E/SoA8/'@deoarece malonil Co% se sintetizează din acetil Co%E acetilo A 16 ?2/ A/ A A L ; palmitatA 16 ?2A AE/So A L 2 A L i

A8/'@

Biosinteza acizilor gra!i saturaţi cunumăr impar de atomi de carbon



Se sintetizează la fel ca !i cei saturaţicu număr par de atomi de carbon, dar

sinteza este iniţiată nu de acetilo(') ci de propionilo ()



!L@+%D!% %+



A6@*6!X% %+ !*%ND%P6 /ot fi sintetizaţi %C mononesaturaţi. &esaturarea,

catalizată de o"idaze n prezenţa lui %&/=5 #i o"igen



catalizată de o"idaze, n prezenţa lui %&/=5 #i o"igen.!lectronii proveniţi de la %&/= sunt cedaţi cit b> #ipreluaţi n final de o"igen.

introduce gruparea hidro"il, urmată de dehidratare

BIOSINTEZA AGMONOENICI



BIOSINTEZA AGPOLIENICI



%cidul linoleic #i linolenic suntesenţiali @rganismul uman nu are

capacitatea de a introduce legăturicis de la C 02 pnă la capătul Z alcatenei

posedă carbon -2,;,>,7 desaturaze

BIOSINTEZA A .ARAHIDONIC



SINTEZA TAG ' căi"



1. calea monoacilglicerolului are loc n peretele intestinal (enterocite) dinprodu#i absorbiţi (resinteza

lipidelor).'. calea glicerolfosfatului n toate

ţesuturile (activă ţesutul adipos #i

ficat)

1. CALEAMONOACILGLICEROLULUI



%+ mpreună cu FL, Col, proteine sunt incorparate nC #i secretaţi mai departe n vasele limfatice.

66. C%L!% +L6C!D@LF@*F%NLN6



ORIGINEA GLICEROLFOSFATULUI =% 50$:

=% ,4/ $+64



6

SINTEZAGLICEROFOSFOLIPIDELOR 5 că de sinteză Sinteza de novo - utilizează ca intermediar comun



acidul fosfatidic sinteză din produse formate /articularitatea biosintezei FL este participarea

precursorilor n forme active de derivaţi ai citidin fosfatului

(C&/) ca C&/-colina, C&/-etanolamina, C&/-diglicerid.

*6!X% DE NOVO





2. SINTEZA DIN PRODUSEFORMATE



SINTEZA SFINGOLIPIDELOR



*e formează din palmitoil Co% #i*er *fingozina liberă se formează din

ceramidă*inteza are loc pe suprafaţa

citozolică a membranelor

reticulului endoplasmatic



SINTEZA GLICOLIPIDELOR

La sinteză participăN&/-+l N&/-+al N&/--



p p acetil galactozamină

Ceramidă EN&/-+al (N&/-+l)----Calactocerebrozidă (+lucocerebrozidă)

+alactocerebrozid E/%/*-----*ulfatida Ceramidă E(N&/-monozaharide)n-----+lobozid+lobozid EC/%%-----+angliozid EC/

The biosynthesis of sulfatides involves PAPS



FIGURE 25-87 THE BIOSYNTHESIS

OF SULFATIDES.

Examples of ganglioside structure



NANA is synthesized from N-acetyl-mannosamine-6-P and PEP

SINTEZA COLESTEROLULUI

*e sintetizează din %cetil-Co%



ecesită 0: moli de %cetil-Co%, 0; %&/=E= #i 0: de %/ Localizarea Ficat (:89), dar are loc #i n intestin, suprarenale,

tegumente ncepe n citoplasmă (continuă n D! #i pero"isomi)

SINTEZA COLESTEROLULUI

%re loc n 3 etape



0. *inteza acidului mevalonic5. mevalonatul prin mai multe reacţii - 3U-izopentenil

pirofosfat. ; molecule de 3U-izopentenil pirofosfat scualen

3. *cualenul se supune ciclizării lanosterol- Col





REGLAREA Deacţia limită a biosintezei e formarea acidului

mevalonic, catalizată de o enzimă compusă reglatoare



J hidroxi J metil-glutaril-CoA reductaza /Mo reductaza localizată la nivelul D! *tructura ::? %% cu 5 domenii structurale unul

hidrofob (membranar) #i altul citoplasmatic (posedăactivitate catalitică).

REGLAREA HMG-COAREDUCTAZA 1.



la nivelul sintezei (v de transcriere agenelor)5. la nivelul modificării v de degradare3. Detroinhibiţie - enzima este inhibată de

mevalonat #i de colesterol7. Deglare covalentă- forma activă este formadefosforilată

>. Deglarea hormonală - insulina #i hormonii

tiroidieni activeză =+-Co% reductaza, iarglucagonul are efect opus

Conţinutul Col depinde de regimul alimentar. %cest colesterol alimentar inhibă sintezareductazei n ficat



6nhibarea prin medicamente statinele inhibitorireversibili, competitivi ai =+ reductazei.

SINTEZA CORPILOR CETONICI(CETOGENEZA)acetoacetatul, G&idro-ibutiratul !i



acetona *inteza lor are loc n ficat (C),

a substrat # cetil o (o-idarea

, ce provin din lipolizaadipocitară, degradarea cetoformatori)

:ol" sursă de energie în perioadelede inaniţie (mu#chiul cardiac, stratul cortical alrinichilor)

SINTEZA CORPILOR CETONICI(CETOGENEZA) /rincipala cale de metabolizare a acetil Co% includerea



n ciclul 'rebs (n condiţiile n care scindarea lipidelor #i aglucidelor este echilibrată) - Qlipidele ard n flacăraglucidelorR

n lipsa glucidelor inaniţie, diabet - @% se utilizează

pentru generarea +l. n lipsa @%, %cetil Co % recurge la formarea corpilor

cetonici acetoacetatul, G&idro-ibutiratul !i acetona



CETOGENEZA



UTILIZAREA CORPILORCETONICI alea tioKinazică"



- %cetoacetatul 5 mol de acetil Co%, utilizateulterior n ciclul 'rebs (53 %/)

A DOUA CALE DE ACTIVAREA ACETOACETATULUI:alea tioforazică"



:eacţie de sc&imb cusuccinil o

C RPII CET NICI RPII CET NICI

FICATFICAT

l

@-idarea@-idarea



acetil-CoA acetoacetat -hidroxibutirat

SNGE

CO2 +ATP acetil-CoA acetoacetat -hidroxibutira

acetoacetil-CoA

ciclulciclul*rebs*rebs succinil-CoA

succinatMUMU?CHI?CHI!!

CREIERCREIER?I RINICHI?I RINICHI

Beta-Beta-ccetoacetoaciil-CoAl-CoA

transferatransfera

zaza

cetona" pnă la propandiol (C=3-C=@=-C=5@=) , scindat la

fragmente acetil #i formil ransformată n piruvat (prin hidro"ilare dublă)



CETONEMIE! CETONURIE etonemie mărirea c9 de corpi cetonici n snge



etonurie apariţia CC n urină &iete bogate n lipide, sărace n glucide inaniţie, diabet,

dereglări gastrointestinale la copii sau gravide glucozurie renală

CETOACIDOZADIABETICĂ - CC depă#esc 58 mmolIl (normă 3-> mmolIl)



-deficitul de insulină blochează transportul +l nţesutul muscular #i adipos (foame energetică).

Compensator se măre#te secreţia hormonilor decontrareglare (*= adrenalinei, cortizolului,glucagonului)

CETOACIDOZADIABETICĂ-*ub influienţa acestora se activează glicogenoliza,

gluconeogeneza hiperglicemie progresivă dar +l nu

f



poate fi utilizată de către ţesuturi n continuare lipsă deenergie

pentru asigurarea celulei cu energie sub influienţa =contrareglare se activează lipoliza, cu eliberarea de %+L,

care la nivelul ficatului sunt transformaţi n corpi cetonici.

CETOACIDOZADIABETICĂ !liminarea hidro"ibutiratului #i acetoacetatului din

i (fii d i i l i ) d l



organism (fiind anioni la e"creţie) conduce lapierderea de cationi a - rezultă cetoacidoza

/ierderea =5@ deshidratarea organismului

EIC SAN IZII



VITAMINELE

LIP S LUBILE

REGLAREA ?I

PAT L GIA

METAB LISMULUI

LIPIDIC

OBIECTIVELE etabolismul eicosanoizilor. Căile cicloo"igenazică #i lipoo"igenazică ale

biosintezei lor. 6nactivarea. etabolismul vitaminelor liposolubile sursele alimentare, necesităţile

diurne, transformările

D l t b li l i li id l l i l l l l i



Deglarea metabolismului lipidelor la nivelul celulei. Deglarea neurohormonală a metabolismului lipidelor. Dolul lipotropinelor,

%C=, hormonilor tiroizi, insulinei, glucagonului, glucocorticoizilor #icatecolaminelor.

&islipidemiile

a) hipolipoproteinemiile familiale afecţiunea angier, α- #i β-lipoproteinemia familială b) hiperlipoproteinemiile primare #i familiale c) hiperlipoproteinemiile secundare (dobBndite) n diabet zaharat,

alcoolism, afecţiuni ale glandelor endocrine. Cauze, mecanismele dereglării metabolismului lipidelor, manifestările

biochimice. ;. Cauze, mecanismele dereglării metabolismului lipidelor, manifestările

biochimice. ?. %-, hipo- #i hipervitaminozele %, &, !, ' cauze, manifestări metabolice. :. Dolul eicosanoizilor n procesele inflamatorii, reacţiile alergice,

dereglările fluidităţii sanguine.

EICOSANOIZII*unt substanţe biologic active de



natură lipidică, derivate din a.gra#ipolinesaturaţi #i ndeplinesc n

organism roluri multiple.

Arachidonic acid

C@@=

EICOSANOIZII

&eosebim / t l di l ( l i /+ i d i ii



/rostaglandinele (clasice- /+ #i endopero"iziiprostaglandinici (/++5 #i /+=5)

/rostaciclina (/+65)

rombo"anii (T) Leucotrienele (L)

STRUCTURA CHIMICĂ-PROSTAGLANDINE Deprezintă %+ nesaturaţi cu 58 C * t d i ţi i id l i t i



*unt derivaţi ai acidului prostanoic !"istenţa unui ciclu pentanic format ntre C:-C05

/+ se deosebesc ntre ele prin0 t b tit i ţil di l l t i (/+%



0. natura substituienţilor din nucleul pentanic (/+%-/+6)

5. Catenele laterale pot conţine un număr diferit delegături duble (/+0, /+5, /+3)



T@ 0%% <% 4/0/$ ' 00'/' 6$%0 (T@A2; T@B2)

T@A2 ,4, 4%,*$ +% PGH2 +, 0,4%$*$ 8>$%0 0*$'.



STRUCTURA CHIMICĂ - LT

L (L%-L!) cuprind n structura lor mai multel ăt i d bl t i fii d H t C l i ti



legături duble, trei fiind conHugate. Cele mai activela om sunt L%7.

BIOSINTEZA EICOSANOIZILOR

%re loc la nivelul tuturor ţesuturilor &upă sinteză nu se depozitează dar acţionează imediat



&upă sinteză nu se depozitează dar acţionează imediat %re loc n 5 etape *inteza acidului arahidonic (comună)

*inteza /+, =, L

I: SINTEZA ACIDULUIARAHIDONIC &erivat al acidului linoleic

!ste prezent la nivelul membranelor celulare



!ste prezent la nivelul membranelor celulare *e eliberează prin activarea fosfolipazei %5



II.SINTEZA PG! T@ ?I LT

5 căi Calea cicloo"igenazei conduce la sinteza /+ T



Calea cicloo"igenazei conduce la sinteza /+, T Calea lipoo"igenazei la sinteza L



CICLOO@IGENAZA

este o hemoproteină, cu o activitate dublă a dio"igenazică (ncorporează @ n substrat)



a. dio"igenazică (ncorporează @5 n substrat) b. pero"idazică (descompune pero"idul).

C@@=

5 @5

arachidonic acid

"yclooxygenase



C@@=

@

@

@=

C@@=@

@

@@=

5

5 e−

&''2

&'(2

"yclooxygenase

&eroxidase

C@@=

@5

"atalyzed #y )-$ipoxygenase*

arachidonate



C@@=

C@@=

@@=

@

@5

=5@

)-(&+,+

arachidonate

leuotriene-A.

INHIBITORII SINTEZEI:

orticosteroizii inhibă fosfolipaza ' spirina (medicamente antiinflamatoare nesteroide)



spirina (medicamente antiinflamatoare nesteroide) -inhibă ireversibil @ (prin acetilarea grupelor hidro"il aresturilor de *er localizate n situsul activ al enzimelor).

2erivaţii imidazolului inhibă trombo-an sintaza.

CATABOLISMUL PG

$iaţă biologică scurtăT%5 are 0I51 38 minute #i suferă o



a. T%5 are 0I51 38 minute, #i suferă ohidroliză rapidă, nonenzimatică la inactivulTA5.

b. /rostaciclina (/+65) - [ - 3 minute la 3? \C#i p= ?,> #i este convertită printr-o hidrolizănonenzimatică la forma inactivă.

/+ clasice sunt eliminate la nivelul plămnului /rincipalii derivaţi sunt 0>-ceto- iar ai

prostaciclinelor ; ceto-, care se elimină cuurina.

MECANISMELE DE ACŢIUNE %u acţiune autocrină sau paracrină

&etermină variaţii ale nucleotidelor ciclice %/c +/c



&etermină variaţii ale nucleotidelor ciclice %/c, +/c,nivelului Ca intracelular sau activarea transcrierii #i sintezeide proteine.

/+ cre#te %/c n adenohipofiză, plachetele pulmonare #i

tiroidă, nsă descre#te %/c n ţesutul adipos. rombo"anii blochează producerea de %/c #i mobilizează

Ca5E intracelular /

ACŢIUNILE BIOLOGICE

&iferă nu numai de natura chimică (/+, L, T)dar #i de cea a tipului celular



dar #i de cea a tipului celular /rostaglandinele$vasodilataţie puternicăDeducerea sintezei interleu4inelor 6L-0 #i 6L - 5&iminuarea agregării plachetare #i leucocitare/+F5 alfa brohoconstricţie, vasoconstricţie

periferică #i contracţia fibrelor musculare netede


+a nivelul ;I"

/+F5] acţiune contractilă asupra musculaturii



/+F5] acţiune contractilă asupra musculaturiinetede longitudinală #i circulară /+!5 rela"eazămusculatura circulară, acţiune inhibitorie asuprasecreţiei de suc gastric #i absorbţiei intestinale.


Sistemul respirator" /+! #i /+F implicate n stări patologice ca edem



/+! #i /+F implicate n stări patologice ca edempulmonar, embolie, astm.

/+F5] acţiune contractilă asupra traheei, bronhiilor /+!5- bronhodilatatoare


S?" reglarea transmisiei sinaptice. /+!5- scade

c9 de +/c efecte tranchilizante anticonvulsive



c9 de +/c efecte tranchilizante, anticonvulsive /+F5] cre#te c9 +/c efecte contrare

ACŢIUNILE BIOLOGICE Sistemul de reproducere" la bărbaţi influenţează spermatogeneza la femei controlează

ciclul ovarian



ciclul ovarian. /+F5] - acţiune contractilă asupra musculaturii netede a

uterului.


Sistem circulator" /rostaciclina #i T controlează tonusul vaselor



/rostaciclina #i T controlează tonusul vaselorsanguine #i agregarea plachetară.

T%5 acţiune contractilă cre#te %. La nivelulplachetelor stimulează agregarea #i formarea de

tromb /rostaciclina acţiuni opuse (vasodilataţie,inhibarea agregării plachetare)

ACŢIUNILE BIOLOGICE +; sunt sintetizate de leucocite !i intervin în"1. Modificarea permeabilităţii vasculare



Modificarea permeabilităţii vasculare'. mplificarea sintezei interferonilor (efect antitumoral !i

antiviral). mplificarea sintezei interleuKinelor 6. Modificarea agregării leucocitelor 7. roliferarea limfocitelor ;


+; (+;B6) #determină acumularea de neutrofile

în focarul inflamator.



în focarul inflamator. +a nivelul plăm3nului # efecte contractile

asupra musculaturii netede. +;6 responsabilă de producerea !ocului

anafilactic.

VITAMINELE

sunt substanţe biologic active necesare pentru

cre#terea, dezvoltarea #i supravieţuirea organismului.



cre#terea, dezvoltarea #i supravieţuirea organismului. nu se sintetizează n organismul uman

(prezenţa lor n alimente este obligatorie). nu servesc n calitate de sursă energetică, dar

ndeplinesc funcţii coenzimatice.

AVITAMINOZE ?IHIPOVITAMINOZE avitaminoze - lipsa vitaminelor n alimente hipovitaminoze - insuficienţa vitaminelor n alimente



hipovitaminoze insuficienţa vitaminelor n alimente Cauzele apariţiei lor0. pot fi e"ogene (atunci cBnd vitamina respectivă lipse#te sau

se conţine n produsele alimentare insuficient)5. endogene (dereglări n absorbţie, transport, antivitamine etc.)

PROVITAMINE

-predecesorii vitaminelor, care n organism se

transformă n vitaminele respective (de e". n morcovi,



transformă n vitaminele respective (de e". n morcovi,caise se conţine β-carotena, care n ficat se vatransformă n vitamina %).

ANTIVITAMINELE

substanţe (inclusiv #i unele medicamente) ce se

aseamănă mult ca structură cu unele vitamine.



aseamănă mult ca structură cu unele vitamine. La maHorarea c9 lor - n mod competitiv ele se vor uni cu

! n locul vitaminelor --- se formează comple"ulapoenzimă-antivitamină lipsit de activitate --- sedereglează reacţiile metabolice catalizate de acesteenzime.

ANTIVITAMINELE

/reparatele sulfanilamidice prezintă antivitaminepentru microorganisme deoarece ele mult se



pentru microorganisme deoarece ele mult seaseamănă după structură cu acidul p-aminobenzoic, factorul de cre#tere a bacteriilor.

La maHorarea concentraţiei n organism a acestormedicamente, ele se vor include n sistemeleenzimatice ale bacteriilor #i bacteriile vor pierdecapacitatea de a se nmulţi (efect bacteriostatic).

VITAMINELELIPOSOLUBILE %, &, !, '$itamine cu molecule apolare hidrofobe



$itamine cu molecule apolare, hidrofobe,solubile n grăsimi

*unt derivaţi izoprenici

ransportate prin C la ficat #i depozitate(vit % & ' n ficat vit ! n ţesutuladipos)

&eoarece sunt depozitate n organism,supradozarea lor conduce la declan#areaunor stări de to"icitate

VITAMINA A

vitamina cre#terii, retinol, anti"eroftalmică La baza structurii acestei vitamine se află ciclul β-ionon



βlegat cu o catena laterala care contine doua resturi deizopren cu patru legaturi conHugate.

VITAMINA A



METABOLISM

&igestia are loc n intestin %bsorbţia n regiunea superioară a intestinului



ţ g p Detinolul absorbit este reesterificat formBnd %+ cu lanţ

lung #i este ncorporat n C sBnge - ficat



ROLUL VITAMINEI A

Detinol acţiune hormonală decesivă pentru funcţia de

reproducere



p Detinal component al pigmentului vizual rodopsina

(din bastona#ele retinei) %. retinoic participă la sinteza glicoproteinelor, datorată

acţiunii de factor de cre#tere #i de diferenţiere tisulară alui

Detinolul #i acidul retinoic au acţiune de hormonisteroidici

METABOLISMUL

.ll

Depozitare

a v. int.adipos sifi

Vit.A si vazul ,11-cis-retinal e

componentrodopsinei



.ll!trans!retinol

retinol73P

7etinol!73P

retinol

7 3P

.cidretinoic .cti8

area1enei-5:-

C;ilomi

croniremanenti

c;ilomicroni

TransportvitA

7etinil+almitat

ficat7etinol73P

.ll!trans!retinol .ll!trans!retinal""!cis!retinal

rodo+sina

.ll!trans!retinal

l&mina

o+sina

rodopsinei

5steriretinil

7etinol

7etinol

7etinal

3!caroten

5steriiretinil

3!carote

n

dieta

.cizi1rasi

.cizi1rasico.

C5L:L.6-5-6.L.

Sursade vit A

73P

73P

ROLUL VITAMINEI A



CICLUL VIZUAL

$it % este o componentă a pigmenţilor vizuali din

celulele cu conuri #i bastonaţe



ţ Aastonasele contin pigmentul vizual rodopsina care

este format din 00-cis retinal #i opsina (oglicoproteina).

CICLUL VIZUAL

CBnd rodopsina este e"pusă la lumină, 00-cis-retinalul este convertit la all-trans-retinal #i



#eliberarea lui #i a opsinei.

%cest fapt conduce la generarea unui impuls

nervos care e transmis de nervul optic la creier.Degenerarea rodopsinei necesită izomerizarea

all-trans-retinalului n 00-cis retinal (prinabsorbţie de fotoni lumino#i) care se combină

spontan cu opsina. ---- ciclul este ncheiat.



CICLUL VIZUAL

@ parte din trans-retinal este disponibil pentru un

nou ciclu al vederii. @ ltă t t tit id ti i i



@ altă parte ns este convertit n acid retinoic #i numai este disponibil pentru a forma rodopsina.

%ceste pierderi sunt compensate de aportul

alimentar de vitamina % sau din rezervele stocate nficat

ROLUL RETINOLULUI

necesar pentru reproducere si crestere favorizează spermatogeneza #i

d lt l t i



p g #dezvoltarea placentei

necesar pentru diferenţiere #i functioneazăca hormon steroid

mentine integritatea celulei epiteliale atractului gastrointestinal, pielii, tractuluirespirator sau urinar #i a glandelor salivare

necesar pentru menţinerea stratului mielinic

din ţesutul nervos necesar pentru cre#terea dinţilor #i oaselor

RETINOL ŞI ACIDULRETINOIC necesari pentru sinteza glicoproteinelor sau

mucopolizaharidelor t i li ţi t l l i ii l



sunt implicaţi n controlul copierii genelor %cidul D!6@6C promovează cre#trerea #i

diferenţierea celulelor epiteliale

ALTE EFECTE:

La o"idarea %+ Aiosinteza gliceridelor, fosfolipidelor, Col, h. steroizi C t i il i l i i t %



Cre#te asimilarea purinelor #i sinteza % *unt reglatori ai permeabilităţii membranelor %fectează e"presia genetică implicată atBt n proliferarea

cBt #i diferenţierea celulelor normale sau maligne

VITAMINA A

*e conţine n produse de origine animală (unt, ficat etc.).

Nnele produse de origine vegetală (morcov, caise etc)conţin carotina (provitamina) care n ficat sub influenţa



conţin carotina (provitamina), care n ficat sub influenţaanumitor enzime este convertită n vitamina %.

CARENŢA VITAMINEI A

se caracterizează prinO8,$ %0/%$



La nivelul ochilor "eroftalmia (uscarea corneei) n cazuri grave 4eratomalaţia (degradarea

globului ocular) hemeralopia (orbul găinei).La nivelul pielei #i mucoaselor hiper4eratoza,

descuamaţie, ulcerări, inflamaţii.vitamina % este utila in tratarea unor boli de piele

(acnee, psoriasis).

VITAMINA D (ANTIRAHITICĂ)

*e cunosc mai multe forme &5 ergocalciferol - origine vegetală (se formează din

ergosterol)



ergosterol) &3 colecalciferol origine animală ( se formează din

?-dehidrocolesterol) *tructura chimică derivaţi ai ciclului steran

SINTEZACOLECALCIFEROLULUI(DERM ŞI EPIDERM)





METABOLISM:

n intestin se supune acţiunii emulsionante a bilei, apoi

este absorbită la nivelul intestinului subţire n sBnge (seleagă de o proteină) &5 (&3) - transportată la ficat.



g p ) ( ) p /rin sBnge n ficat aHunge #i vit &3 formată din ?-

dehidrocolesterol n piele, sub acţiunea radiaţiilorultraviolete din lumina solară.

CALCITRIOLUL n ficat vit &3 suferă o hidro"ilare 5>- hidro"i-

colecalciferol (!- colecalciferol-hidro"ilază) - forma cea

mai abundentă de vit & n circulaţia sanguină ţi ficat. n rinichi 5>- hidro"icolecalciferol suferă o nouă



n rinichi 5> hidro"icolecalciferol suferă o nouăhidro"ilare 0,5>-dihidro"icolecalciferol - calcitriol (!-0]-hidro"ilază) transportat la ţesuturile ţintă intestin #ioase. %re rol important n menţinerea nivelului Ca seric.

Deglarea /= #i nivelul de Ca n sBnge.



EFECTELE VITAMINEI D

La nivel de intestin măresc absorbţia Ca #i

fosfatului (stimulează sinteza unei proteine cefacilitează transportul Ca prin mucoasa



facilitează transportul Ca prin mucoasaintestinală)

La nivelul tubilor renali favorizează reabsorbţia

fosfaţilor (contracarBnd eliminarea lor stimulatăde /=)La nivelul osului stimulează mobilizarea Ca #i

fosfatului din os care necesită prezenţa /=. intervine n mineralizarea oaselor prin mărirea

formării de hidro"iapatită.

VITAMINA D (ANTIRAHITICĂ) Carenţa - apariţia #i dezvoltarea rahitismului la copii din

cauza dereglării metabolismului calciului #i fosforului mineralizarea ntrziată a oaselor.

este afectat scheletul oasele sunt mai moi, picioarele sedeformează sub greutatea corpului fontanelele se nchid



deformează sub greutatea corpului fontanelele se nchidcu ntBrziere, se reţine dezvoltarea dinţilor tonusulmuscular este redus etc.

n sBnge scade conţinutul calciului #i fosfatului.



SURSE DE VITAMINA D

ficatul de peste, somon, sardine, macrou, cantitati

mici in sardine, galbenusul de ou unt ciuperci



galbenusul de ou, unt, ciuperci.

VITAMINA E (α-TOCOFEROL!ANTISTERILĂ) *tructura chimică are la bază tocolul (>,?,:-trimetiltocol)



METABOLISMUL VITAMINEI E

%bsorbită la nivelul intestinului subţire - sBnge-ficat #i alte

organe *e e"cretă prin bilă #i intestin (n prealabil se supine unei



*e e"cretă prin bilă #i intestin (n prealabil se supine uneio"idări #i se conHugă cu a glucuronic)

ROLUL VITAMINEI E %supra organelor de reproducere - măre#te fertilitatea la

femei #i aHută la restaurarea activităţii se"uale la bărbaţi

!ste antio"idant puternic - proteHează o"idarea %+nesaturaţi n A



intervine n metabolismul seleniului (care ntră ncomponenţa glutation pero"idazei ce asigură protecţiamembranelor faţă de acţiunea radicalilor pero"izi).

*unt implicate n sistemul ! respiratorii, favorizBndcuplarea fosforilării o"idative

DEFICIENŢA VITAMINEI E

are ca urmare afectarea aparatului reproductiv"

stagnarea embriogenezei, modificări degenerative aorganelor reproductive ce duc la sterilitate.



distrofie musculară, infiltrare adipoasă a ficatului,

&istrugerea globulelor ro#ii Deducerea stabilităţii membranelor #i sărăcirea ncolagen a ţesutului conHuctiv

%teroscleroză, cancer.



VITAMINA E

*e conţine n uleiuri vegetale (porumb, floarea soarelui

etc.) carne, unt, gălbenu# de ou, varză, cereale. ecesarul



ecesarul Xilnic ?mg la adult #i 5-3 mg la copii

VITAMINA (ANTIHEMORAGICĂ)'0- filochinona (izolată din vegetale)'5- menachinona (izolată din ţesuturile animale

#i bacteriile din flora intestinală)



#i bacteriile din flora intestinală)ai deosebim

Ftiocolul- constituient al membranelor lipiducedin bacilul 'ochenadiona - produs de sinteză folosit n

terapeutică (are structură #i acţiuni

asemănătoare cu a produsului natural)La baza structurii nucleul p-naftochinonei

VITAMINA STRUCTURACHIMICĂ



ROLUL VITAMINEI

/articipă la coagularea sBngelui este direct implicată n

biosinteza factorilor 66, $66, 6T, T (protrombinaproconvertina antihemofilic A *tuart-/roOer).



$itamina ' aHută la modificarea restului de Clu n S-carbo"iglutamic (se adaugă o grupă carbo"il ce poate

fi"a Ca) 6ntervine #i n procesele de fosforilare

ROLUL VITAMINEI



CARENŢA VITAMINEI Carenţa acestei vitamine are ca consecinţă apariţia

hemoragiilor n diferite organe #i ţesuturi din cauzadereglării procesului de coagulare a sBngelui.



CARENŢA VITAMINEI

=emoragiile pot apărea cBnd bolnavul utilizează

cantităţi considerabile de antibiotici Rper osR, carevor distruge microflora intestinală (disbacterioză) ,



sau cBnd este dereglat mecanismul de absorbţie alipidelor.

CARENŢA VITAMINEI

La om hipovitaminoza ' n condiţii obi#nuite se

ntBlne#te relativ rar deoarece această vitamină sesintetizează de microflora intestinală.





ntivitaminele acestei vitamine,

de e". dicumarolul sunt utilizate nclinică ca anticoagulanti.

!"istă analogi sintetici hidrosolubilia acestei vitamine, de e". vicasolul.

REGLAREA METABOLISMULUILIPIDIC *e efectuiază n mai multe aspecte 0actorii <nzimatici" a. odificarea activităţii ! incluse n sinteza lipidelor b odificarea $ sintezei #i degradării !



b.odificarea $ sintezei #i degradării ! 0actorii de mediu stresul emoţional negativ, inaniţia,

hipotermia, efortul muscular cauzează pierderea din greutatea organismului/

F$0 %$': atecolaminele, lucagonul stimulează lipoliza prin %/c,

activează lipaza hormono-dependentă. &ormonul de cre!tere la fel, dar cu o fază mai tardivă

(stimulează sinteza adenilat ciclazei de novo). ortizolul acţiune catabolică asupra ţesutului adipos



periferic (lipoliza) Insulina posedă efect contrar, activează fosfodiesteraza

inhibă lipoliza #i stimulează lipogeneza.

INSULINA

activează biosinteza %+ n ficat

%ctivează glicoliza &=%/^+licerol 3/ %ctivează /&= %cetil Co%



c ea ă ce Co 6ntensifică formarea citratului #i transformarea sa n

%cetil Co% (activarea citrat liazei) %ctivarea acetil Co % carbo"ilazei ----malonil Co%

METABOLISMUL LIPIDIC =NPERIOADELEPOSTPRANDIALE

ărit raportul 6nsulinăIglucagon &6+!*6%



%A*@DAP6% ------ chilomicroni (L/L) %+ liberi, captaţide ţesut adipos (:89)

n ficat %. *inteza %+ (din glucide sau alcool) A. *inteza %A, Col, FL, %+ C. *inteza L/ ($L&L =&L)

METABOLISMUL LIPIDIC =NPERIOADELEPOSTPRANDIALE

$L&L sub acţiunea L/L ---- %+--- sunt captaţi de ţesutuladipos----%+



METABOLISMUL LIPIDIC =NPERIOADELEINTERALIMENTARE

*căzut raportul 6nsulinăIglucagon %+ din ţesutul adipos sunt hidrolizate %+ #i glicerol



%+ se supun beta o"idării------ %cetil Co %^ciclul'rebs---%/

n ficat %cetil Co% --- sinteza corpilor cetonici (n inaniţie)



EXPLORĂRI UZUALE ALEMETABOLISMULUI LIPIDIC

EXPLORĂRI UZUALE Pentru efectuarea determinărilor:

acien!ii urmea"ă o dietă normală tim de2 sătăm#ni



2 sătăm#ni

este eliminată medica!ia care ar utea

afecta metabolismul liidic

$alorile ob!inute % corelate cu $#rsta &isexul acien!ilor

EXPLORĂRI UZUALE

'( Asectul lasmei

2( )iidele totale*( Colesterol total



( Tri,liceridele( ./)-colesterolul0( )/)- colesterolul1( Colesterol total./)-colesterol3( )ioroteina 4a5

1. ASPECTUL PLASMEI la °C duă 2* h:

Clar 6ormal

i l l i



.iercolesterolemie

Oalescent saulactescent .iertri,liceridemie

7uernatant cu inel

cremos Cre&terea

chilomicronilor

C@L!*!D@LNL @%L

normal _>,5 mmolIL

de graniţă >,5-;,5 mmolIL nalt `;,5 mmolIL



=6/!DC@L!*!D@L!6%

se ntlne#te n boli erediatre(hipercolesterolemia eriditară) saudobBndite (obezitate, sindrom nefrotic, %*,hipotiroidie, icter obstructiv)



L&L-C@L!*!D@LNL

Formula de calcul+2+col (mmolJ+) N ol total # /2+col #

4,67%;



4,67 ;+2+col (gJ+) N ol total # /2+col # 4,'%;

normal _3,3? mmolIL risc moderat al A6C 3,3? 7,05 mmolIL

risc nalt al A6C `7,07 Cre#terea L&L-Col apare n =L/ ereditare (tip 66 a, 66 b) sau dobBndite (hipotiroidie, sindrom nefrotic, &X).

TRIGLICERIDELE

normal _0,; mmolIL

acceptabil 0,;-5,5 mmolIL nivel moderat 5,5-5,: mmolIL



nivel nalt `5,: molILHipertrigliceridemia

se ntlnesc n =L/ esenţiale (tip 66 b, 6$ #i$) sau secundar n &X, consum crescut degrăsimi, alcool sau glucide, n insuficienţarenală, utilizarea de corticosteroizi sauestrogeni.

HDL-COLESTEROLUL$alorile normaleAărbaţi 8,3> 8,?> gIl (8,2-0,7 mmolIL)Femei 8,7> 8,:> gIl (0,5-0,? mmolIL).



ivele Hoase de =&L-col sunt prezente n

afecţiuni ereditare (an-alfa-lipoproteidemia) #idobndite (obezitate, &X, terapie cu progesteron,fumat, sedentarism).

ivele crescute de =&L-col pot avea o cauzăereditară (hiper-alfa-lipoproteinemie) #i suntcorelate cu o cre#tere a longevităţii



8. LIPOPROTEINA (A) )P modi8cată din clasa )/) 4)/) + roteină

adi!ională5 structură similară cu a lasmino,enului

9 9



9n concentra!ii crescute se deo"itea"ă 9nere!ii arteriali induc#nd o

atero,ene"ă accelerată

DISLIPOPROTEIDEMIE SAUDISLIPIDEMIE modificarea cO lipidelor totale plasmatice, a uneia

dintre fracţiuni sau modificarea raportului diverselorcomponente. Se clasifică



Se clasifică" /iperlipiproteidemii ( primare !i secundare)

/ipolipoproteidemii primare (ereditare, familiale)

=6/!DL6/6&!66L!

Hiperlipidemiile primare sunt denatură genetică,

Hi li id iil d t



Hiperlipidemiile secundare sunt

determinate de diferite afecţiunirenale, diabet, hipotireoză, into"icaţiide alcool.

HLP PRIMARE

după Fredric4son, n funcţie de aspectul fenotipic , HLP

primare au fost clasificate n #ase tipuri, 6-$6, tipul 66 avnddouă variante 66a #i 66b



ipulipul $Brsta$Brsta %specte %spectebiochimicebiochimice ClinicClinic

66 copilăriecopilărie

deficienţagenetică aL/L sau a

hiperChiperC

hiperghipergCol normalCol normal

pancreatitepancreatite""antoameantoame

eruptive,eruptive,hepatospleno-hepatospleno-megaliemegalie



L/L sau aapoC66

megaliemegalie

66a66a +a orice v3rstă+a orice v3rstă mutaţii alegenei cecodificăreceptorulpentru +2+

+2++2+ PP &ipers&ipers

"antoametendinoaseterosclerozteroscleroză prematurăă prematură

66b66b +a orice+a oricev3rstăv3rstă

+2+, F+2++2+, F+2+ PP &iper;g&iper;g&ipers&ipers

@bezitate,@bezitate,lipsesc -antoalipsesc -antoamele, ateromele, aterosclerozăscleroză

ipulipul $Brsta$Brsta %sp. Aioch. %sp. Aioch. ClinicClinic

666666 dultdult formarea unei+ anormalecu proprietăţicomune +2+ !iF+2+

I2+I2+&iper;g&iper;g&iperol&iperol

2D, antoame2D, antoameeruptive ;Seruptive ;Sacceleratăaccelerată

6$6$ dultdultscăderea

F+2+ PF+2+ P&iper;g&iper;g

@bezitate, 2D,@bezitate, 2D,&epatospleno&epatospleno



catabolismuluiF+2+

&iper;gp g/2+/2+ megalie,megalie,

&iperuricemie,&iperuricemie,;S lentă;S lentă

$$ dultdultdiminuareacatabolismuluiM !i F+2+

MP F+2+ PMP F+2+ P&iper;g&iper;g

antoame, ;Santoame, ;Sprematurăprematură

$6$6 activareasintezei apoI

/2+/2+ PP$$ diminuarea oldiminuarea olF+2+ !i +2+.F+2+ !i +2+.

cre!terea u!oarăcre!terea u!oarăa longevităţii !ia longevităţii !iprotecţie antiprotecţie anti;S;S

@ANTOAME TENDINOASE



HIPERLIPIDEMIILESECUNDARE Diabetul zaharat:

Lipsa de insulină: lipoliza activată,



lipogeneza i nhibată

DISLIPIDEMIA DIABETICĂ

ărirea concentraţiei %+L ( activarea

trigliceridlipazei hormon-sensibile)*porirea concentraţiei %+-$L&L (activarea

i t i %+ fi t i t ă d



sintezei %+ n ficatsinteză de%+sinteză #i secreţie sporită de $L&L

mic#orarea clearance-ului $L&L, cauzat deactivitatea scăzută a L/L)&imimuarea concentraţiei =&L/rezenţa L&L mici #i denseivel nalt de L/ modificate (o"idări, glicări

etc.)

HIPERLIPIDEMIA ALCOOLICĂ:

se observă o lipidemie alimentară o dată cu consumul de

alcool e nsoţită #i de o secreţie intensă a pre-J-L/, de o

hiperchilomicronemie - %+



hiperchilomicronemie - %+ un clirens lent al ambelor particule

*teatoză hepatică

%lcoolul amplifică sinteza #i secreţia pre-J-lipoproteinelor determinate de valorile maHorate ale %&=E= (formate lametabolizarea alcoolului sub acţiunea alcool &=).

%&= E= inhibă o"idarea %+ #i măre#te sinteza %+ #i apre-J-lipoproteinelor ($L&L).

%lcoolul favorizeză inducţia enzimelor microzomale n ficat.



SUBSTANŢE LIPOTROPE Ficatul este un organ specific de sinteză a fosfolipidelorplasmei.

n lipsa colinei sau a grupelor C=3, necesare pentru

sinteza lor, se diminuează viteza de sinteză afosfolipidelor #i, respectiv, viteza cu care %+ sunteliminaţi din ficat.



ţ n consecinţă, are loc depozitarea lipidelor n ficat. @rice substanţă donatoare de C=3 pentru sinteza colinei

este denumită lipotropă/

OBEZITATEA

!"cesul de aport caloric, raportat la cheltuielile

energetice ale organismului conduce la activareamarcată a lipogenezei #i dezvoltarea e"cesivă a ţesutuluiadipos



p

OBEZITATEA6C &enumirea

0:,>-57,2

5>,8-52,238,8-37,23> 8 32 2

ormal

*upragreutate@bezitate gr. 6@b it t 66



3>,8-32,2`78,8

@bezitate gr. 66@bezitate gr. 666

!valuarea obezităţii se efectuează prin calculareaindicelui de masă corporală (6C)

6C 1 greutatea(4g)Inălţimea(m) la pătrat

TIPUL OBEZITĂŢII*e stabile#te n funcţie de

distribuţia ţesutului adipos*e evaluează prin măsurarea

circumferinţei taliei (C)



circumferinţei taliei (C)

ipulobezităţii

bărbaţi femei

%bdominal

+luteo-femural

C27 cm

C_ 27 cm

C:8 cm

C_ :8 cm

RISCUL CARDIOVASCULAR =NFUNCŢIE DE CT ?I SE@

Disc

scăzut

Disc

probabil

Disc cert



Aărbaţi C_ 27 cm 27-080 cm C085 cm

Femei C_ :8 cm :8-:? cm C:: cm

DISLIPIDEMIA DINOBEZITATE =ipertrigliceridemie

=iperlipidemie postprandială *căderea =&L-colesterolului, n special fracţiunea

=&L5



Cre#terea raportului Col totalI=&L-colesterol

Cre#terea concentraţiei apoA aHorarea proporţiei de L&L mici #i dense (fenotipulA).

ATEROSCLEROZA *e caracterizează prin depunerea Col n intima vaselor

sub formă de plăci aterosclerotice, ceea ce duce la

ngustarea lumenului capilarelor #i mpedică flu"ulcirculator normal. *e reduce elasticitatea pereţilor arteriali



p ţ favorizează A6C #i a accidentelor vasculare cerebrale.

FACTORI DE RISC MA7OR ALATEROSCLEROZEI

&islipidemiile ereditare (66a, 66b #i 666) #idobBndite (diabetul zaharat,

obezitatea, sindromul metabolic,hipotiroidia)



p )=ipertensiunea arterială

Fumatul&iabetul zaharat (n special de tipul 5)*e"ul masculin (pBnă la ?> ani).

FACTORI DE RISC MODERAT ALATEROSCLEROZEIobezitatea (n special cea abdominală)sedentarismulstresul cronichi i i



hiperuricemia

maHorarea concentraţiei homocisteineidiminuarea concentraţiei acidului folichipervitaminoza &

utilizarea contracepţionalelor orale.

ATEROSCLEROZA /atogenie0. leziunea pereţilor endoteliali5. 6nfiltrarea L&L o"idate3. /roliferarea Qcelulelor spumoaseR7. Formarea unor depozite lipidice la nivelul



p ppereţilor arteriali formate din cristale de Col #i

esteri ai Col Qcelule spumoaseR celulenecrotizate.%lte modificări proliferarea fibrelor musculare

netede, infiltrarea macrofagelor #i a

limfocitelor, eliberarea locală de cito4ineagregarea trombocitelor #i e"tinderea leziunilorendoteliale iniţiale.

ROLUL LIPOPROTEINELOR ÎNATEROSCLEROZĂ



ROLUL LIPOPROTEINELOR ÎNATEROSCLEROZĂ



#lood vessel lumen endothelial cells

elastic



smooth muscle cellslamina

PR FILUL LIPIDIC ATER GEN

aHorarea L&L (ndeosebi L&L mici #i dense, L&Lmodificate o"idate, glicate, acilate etc.),

ărirea apo A088 (reflectă mai e"act numărul departicule L&L, comparativ cu calcularea L&L-colesterolului)

&iminuarea concentraţiei =&L



&iminuarea concentraţiei =&L *porirea concentraţiei L/(a) Cre#terea concentraţiei trigliceridelor (n special

cBnd este nsoţită de mărirea concentraţiei %+L) - sporirea %+ contribuie la formarea L&L mici #i

dense.

HIPOLIPOPROTEIDEMIILEPRIMARE (EREDITARE!FAMILIALE) sunt datorate genelor care controlează sinteza,

transportul sau utilizarea +. afecţiunea angier, % beta-lipoproteinemia familială



% beta lipoproteinemia familială

HIPOLIPOPROTEIDEMIILEPRIMARE afeciunea !angier - cauzată de insuficienţa sau lipsa totală

de ]-L/ (=&L), datorate deficitului sintezei de apo % acumularea n ţesuturi a esterilor colesterolului. *plenomegalie, anomalii neurologice, hipertrofie

amigdalianăf



%fecţiunea este incurabilă.

A BETA-LIPOPROTEINEMIAFAMILIALĂ %fecţiune transmisă autosomal recesiv

Cauzată de deficienţa ereditară a apo A088. &iminuarea sintezei #i secreţiei $L&L #iIsau accelerarea

catabolismului $L&L.



Deducerea g, Col, FL sunt absente L&L, $L&L, C

alabsorbţia lipidelor #i a vitaminelor liposolubile europatie, ata"ie.

LIPIDOZE TISULARE

Boli ereditare, caracterizate prin acumularea de

sfingolipide în creier şi ţesuturi, datoratedeficienţei enzimelor implicate în catabolizarealor (scindarea are loc în lisosomi)



LIPIDOZE TISULARE

1. Neimann-Pick- de0iciena de s0ingomielinaz

s0ingomielina !- se acumuleaz n 0icat, splin, creier epato- 4i splenomegalie, tul#urri digestive, ntrziere

psihomotorie, convulsii



p ,

5ecedeaz n v6rsta 0raged

LIPIDOZE TISULARE

2. afecţiunea Tay-Sachs – lipsa β-N-

acetilhexozaminidazei(hidrolază cescindează N acetil-galactozamina din GM2) Acumularea de GM2 - tumefierea celulelor



ganglionare ale scoarţei creierului – creşte

în volumpe retina ochiului – apar pete de culoareroşie-vişinie – gangliozid GM2

LIPIDOZE TISULARE

3. Boala Krabbe – deficit de galactocerebrozidază

Demielinizări la nivelul creieruluiParalizie, convulsii, cecitate, surditate,decesînvârstafragedă



deces în vârsta fragedă

LIPIDOZE TISULARE

4. boala Gaucher – deficit de hidrolază ce

scindează glucoza din glucocerebrozideSplenomegalie (se acumulează în splină);tulburări hematologice ( membrana eritrocitelor



are cantităţi mari de gangliozide)

Osteoporoză, retard mintal

LIPIDOZE TISULARE

5. leucodistrofia metacromatică – deficit de

sulfatidază Acumularea sulfatidelor în substanţa albănervoasă, ficat, rinichi



Tulburări neurologice şi psihice

LIPIDOZE TISULARE

boala lui Fabry (lipogranulomatoza) - d e0iciena

ceramidazei lizozomale (acide) cauzeaz acumulri de ceramide/

mo4tenit autosomal recesiv



mo4tenit autosomal recesiv

l i i l i l i l ii i l i

Date post:	02-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	razaria-dailyne
View:	55 times
Download:	0 times

Metab Lipidelor Tot (1)

Documents