MES11 P01 ULABE

DIN

TRANSILVANIA

CTLESE 1 :JJNOTATE

1V

G. BIBlIGECLT

BUGURESCI

!,.1.11'._

1893

a

.1.

i'711.s ?!.34c N.

POESII POPULARE

DIN

TRANSILVANIA

BUCTRIES CI

INIEJP.Xi NIEIELIA. X_.E..7 X

1893ISTALICILI

POESII POPULARE

DIN

TRANSILVANIA

De la lame adunate$1, Maud tar lumil date.

t

LIGEITENTRU

UNITATEA CULTURALA A ROMANILOR

=cowl.

ACEASTA COLECTIUNE

SUMAR

Capit. Pagina.

VII -LXIX.

3-4Prefata

I. DoinaII. Iubire :

A. Dragoste. 7-46B. Dragutil certati . . . 47-83C. Iubirea de familia. . 85-98

III. Strainatatea . 99-119IV. Catania 123-158V. Codrul 161-169

VI. Strigaturi, glume :A. Despre casatorie. . . 173-194B. Contra uritulul . . . 195-204C. Varia ...207-230

VII. Colinde 233-257VIII. Cantece betranesci . . 266-347

IX. Diverse 351-393X. Schite :.

Firtat-surata 397-412Ungurul in cintec. poporului. 413-427

XI. Ghicitori . 429-439Note 442-487Aprecieri anticipate. . . . 489-51 I

-.-....-.--

.

. .

.

. . . ...... .

POESII POPULARE DIN TRANSILVANIK VII

PREFATA.....-

Am calatorit des prin Transilva-nia §ü mi-am dat osteneala s'e cunosctara, s6 cunosc mai cu osebire oa-menii.

Cu cat I-am cunoscut, cu atatam iubit mai mnit pe Romanii d'a-colo §i, ca urmare, am intreprins §i.continuat, in curs de ani,in cliarele lacare scriam, o propaganda de toatadiva pentru Romanil din Transil-vania.

Rubrica De pede munti n'a lip-sit. o singura di din acele diare §i.ea continea, fie descrierea suferinte-lor si nedreptatilor ce induraü fra-tii de dincolo, fie indemnul catreRomanil din regat d'a innoda rela-tiuni mai dese cu cei de dincolo si

VIII POESI1 POPULARE

a da espresiune fäi, i cu orl-ceocasiune, simtimentului de solidari-tate, care trebuie se uneasca% intr'u-na pe Românii de pretutindeni, a-cum, cel putin moralmente.

Eram p'atunci dintre eel putinicu un ecoil restrins.Acurn ense, mai cu osebire de la

infiintarea Ligel pentru unitateaculturald a Românilor,propagandase face de noi top ; cliarele desvelescun zel laudabil intru a demasca ne-dreptatile ce se' fac fratilor nostri depeste munti; studentii tin marl In-truniri pretutindeni, i top, pe fata,ne manifestäm simpatiele pentrufratil cei nedreptellig.

E o intrecere.Simtirnentul solidaritatil natio-

nale e viit. Suferim toll de suferin-tele fratilor nostri i ludm parte lalupta lor cu inima deschisä i cusperanta, pot dice cu credinta cäsuferintele vor inceta, cd soarele ro-mânismului va strAluci mândrupeste acele tèrl, unde sila së trudesce

pt

DIN TR ANSILYANIA. It

a-1 intuneca, voind se Led pe Ro-mani a nu mai fi Romani.

Cand dar, fn tara, situatiunea Ro-mânilor de peste munti e bine cunos-cuth i Se propagh prin toate chilesolidaritatea ; cand, afard din larksimpatii calde se arath aphsatilorprin organele cele mai reputate alepresel europene ; ciind oameni poli-tick din eel' mai emineng iai nothcu sirnpatirt de dreptele reclarna--punk i revindichri ale Românilorapesati de sub coroanafan ; chnd cu alte cuvinte inlumea apusand se produce acum, infavoarea Romanilor de peste munti,ceea ce s'a produs pentru noi inanii 1.848-1857, adich cestiunealor .se pune la ordinea dilei a preocu-phrilor opiniunii publice europene,e de datoria noastrh d'a lucra, spre aface cunoscut pe acel frati nu numaipoliticesce, ci in intregime, adecha§a cum sunt in a lor intimi tate, inviata lor de toath diva, in cugetä-rile, in aspiratiunile lor.

S-tului Ste-

se

POEM] POPUIARE

Acesta e scopul tipäririi colectiu-nil de fatd.

Mai e i alt motiv.Eminentul filolog, istoric i folklo-

rist, d. B. P. lidsdn, podoaba.scoa-lei, a penel §i a literaturel romdne,cerêndu-mi manuscriptul acestel co-lectiunl i consultdndu-1 i citându-1des in al se'ir monumental Etymolo-gicum Magnum Rornaniae, m'a fdcutsë ve'd cd tiparirea el presinta i altfolos tot ata.t de mare, pe 15110 celindicat mai sus.

Acesta e al doiled cuvdnt pentrucare tiphresc colectiunea de fath.

Ardt cuvintele tipdrirel acestelcolectiuni, pentru eh, atunci candam cules-o, cu totul altul fost-a sco-pul meii, nici de cum acela d'a cu-lege spre a tipdri.

sfiunênd ce am voit, schitezchiar istoricul co1ecmnii, istoricpe care folositor va fi sd-1 curloascdfolklori§til care ar voi sd studieze,

DIN TRK&SILVAMA XI

pe basa el, firea intima a Romanu-lui" transcarpatin.

Eram la Välcele acum vre-o12 ani singurul strain in cuprin-sul bailor si deci avênd i timpocasiune, pe cat aveam dorintä, d'aconversa cu sätenii romani din lo-calitate, fie la horele lor, and eraiihore fie la casele lor, fie ori undeintafniam pe cine-va.

In aceste escursiuni, mi-a atrasatentiunea un lucru ce dureros m'a.impresionat : audiam bopilele de Ro-man asa se' dice p'acolo can--rand unguresce.

Am intrebat de ce i mi s'a re's-puns cu cuvintele: «pentru ca suntTrial frumoase cantecele unguresci» .

Arn remas inmarmurit.Sdoala maghiard, pe d'o parte,

moda, pe de alta, produsesera saü in-cepusera a produce efectele lor de-sastroase romanismului.

Trebuia desfiintata credinta demod& la eel cu care vorbisem, tre-buia stavilit curentul.

si

XII POESII POPULARE

M'ain othrit dec'i sse lucrez in a-cest scop.

ech cum am procedat.Am inceput a chiema la mine pe

strigdtorii de la hord, intre care sedistingea Nicolae Dãndäräti, §i a lecere se-mi spina cantecele pe care le

Apoi bine, boierule, imi dicea lainceput N. ilinclhrhil, ce se spunemnoi d'astea teranesci ? Ai sé ridi denoi; cd de! d-ta scii frumoase can-tece din carte .... i insotia sfir§itulfrasei c'un ris reoi i par'cd idiot.

Dar, in sfir§it, mi-a spus, iar eü cupläcere l'am cinstit pentru ca, dedragul cinstel, so se 'ndemne i altiise-mi spund.

Am intrebat i femel ; am cerce-tat mai ales pe acelea pe care le au-

cantand unguresce; dar n'amputut afla de la ele de cat crampeie,de cat doine scurte, de cat strip).-turi de la hord si mai numal stri-gaturi de care audiall in fie-ce Du-minecd sail sOrbaltoare.

clisem

DIN TITANSILVANIA XIII

Asa, mers-a greti in anul antai,mers-a greü si in al doilea ; dar do-rinta i otärirea mea cresceati cu catdificulthp mai mari intarnpinam.

Am intrebat deci dad, nu e cine-va prin sat, care se scie cantece ro-mánesci.

Mi s'a vorbit de cate-va babe, in trecare in rindul Antal -- era babaNora.

Baba fusese, s6 vede, in tinereteleei, una din acele femel despre carecantecul popular Vice :

Supt potcoava cismei meleZace dracul §'o muiere.

Trdise, simtise, \recluse i deci sciamulte ; dar din nefericire i§1 a-ducea aminte numai putine can tece

amesteca unul cu altul, asa cd alemele caiete se umpleati greil de tot.

To tusi, duph o or5.-doué, babaNora pleca cu un florin in manä,sdrind inteun picior de bucurid, po-vestia, in gura mare, eh I-am dat unflorin, pentru ca-mI spusese cantece.

§i

§i

XIV POESU POPULARE

Facea baba ce voiam eu se Lea :de§tepta i la a1ii dorinta ca§tigu-lui pentru cantece §i-mi inlesnia lu-crarea, provocand pe cel ce sciuserdse-§1 aduca aminte, iar peSe invete.

Gasisem deci calea.Intr'o 0i, cand baba Nora, tot dic-

tandu-mi, nu facea de cat repeta ce-mi mai spusese, II 1isei:

Va se clica nu mai scil alt-ceva ; cad ce-mi spul ,acum, mi-almai spus.

Se-ti cant, d-le, fu respunsulbabel.

Mi-adusel aminte de acei autoricare sustin cä versul i rima cante-celor populare, ba intregi acele can-tece, atarna, de musica.

Primil se-mi ante, §i-mi canta.Baba Nora nu mai era baba Nora

care-mi dicta. Acum versurile mer-geat inlantuirea lor se pastra§i baba Par'ca trdia ceea ce canta.Melodia, aci pasionata, aci dulce,aci plangetoare i pururea melan-

DIN TRANSVIANIA XV

avea accente atAt de sincere,in cat nu puteal se nu fil miscat.

Fu pentru mine o revelatiune, ofericire.

Farmecul cantecului duios puru-rea, traganat i dulce, cadentareaaci inceatd, aci repede i grabital,(land espresiunea cuvenita senti-mentelor ce descriaii vorbele, mefacura se regret cd nu puteam seeuleg i musica acelor cantece.

Ar fi fost folos indoit i o noudfala a calitatilor poporului romanpusä in evidentä.

Baba Nora canta i et scriam.Dar, dacal nu intelegeam bine o

vorba i o intrerupeam, ea nu maiputea continua; iar dacd reincepeaacelas cantec, 1 facea modificartesentiale sail amesteca un cantec cualtul.

Aceasta me necäjia mult si in-trebam pretutindeni : ce se fac?

Inteo i, imi spune cine-va : baba,cand e beuta, nu mai tace, cânta

xvx POPULLBE

intr'una i asa de frumos ea star indrum s'o asculp.

Aceasta imi aduse aminte de ver-surile lui Horatid :

Nec vivere carmina possuntQuae scribun tur aquae potoribus

Facul i asa, i, inteadever, babaNora, bine dispusa, imi canta cusentiment, canta mult, nu mai a-mesteca versurile i cantecele, baMach' memoria ei pärea ca, se Ern-pedia canta, canta mereti.

0 puneam se-mi repete cântandcântecele ce-mi dictase i le corn-pletarn la intreruperile de unde numai putuse continua.

De multe ori ense, läsam pe babgse-mi chute aceleasi i aceleasi can-tece deja scrise, i remâneam ascul-tand sub farmecul melancoliei ace-lei musice populare.

Valva ce facea baba Nora cu baniice castiga de la mine pentru cantece

1) Beutoril de api nu pot face versurf durabile.

Po Es11

O.

si-mi

DIN TRANSILVANIA XVII

ii produse efectul dorit : tinerii sa-tului, fläcall si fete, incepurä a-mispune tot ce sciag si a mai inveta dela betrâni altele.

Ast-fel urmal sapte ani d'a rindulin timpul cat stam in Valcele

culegend ce mi se spunea, scriindchiar ce mai scrisesem, pe d'o partepentru control, pe de alta pentru aprinde cat mai multe variante si insfirsit pentru a nu lipsi pe eel ce se'siliserà s invete de multumirea dea castiga bacsisul meg.

Alta banana., Scurtu, nelàsand'onecazurile se vie ea a-mi spune can-tecele ce scia, inveta pe fete, si aveavre-o patru, care in card sé presin-

spuneaii ce invetasera.Una, cea mai mica, atunci esita.

din scoald, neputênd tine minte, imiscria ce-I spunea mamd-sa i ast-felde la dénsa si de la a1ii ca tinerilMailat am avut intregi caiete decantece scrise chiar de el.

Acesta este, in scurt, istoricul co-legiunil de fata.

Colectiunea I. G. BIBICESCU.

tag si-mi

XVIII POEM PON:JURE

11 spun,. pentru a dovedi origineaesclusiv terdneasch a acestei colec-iuni.

In resumat, am cules tot ce. Sescia in Yalcele, fäcend in acelastimp se invete i cel care nu sciaii

punend "ast-felja modd cantecelepopulare roma nesci.

Am isbutit 'ant in cat, dupa ce num'am mai dus la Wee le imi spu-neail cel care se mai duceaii ca IC-ranii intrebail necontenit dacd maivine domnisorul care aduna cantece.

In colectiune, mai sunt i bucatidin alte parti ale terilor române depeste mung. La fie-care din acesteaeste ense insemnatä localitatea-chiar numele persoanei care a spus-osail a cules-o.

Intr' nn en-vent, tot ce se vede Farao indicatiune speciald e din Valcele ;iar hued-tile culese aiurea posed in-dicatiunile necesare.

* fr

Aretai in ce scop, unde, and,

DIN TRANSILVA N I k XIX

cum si de la eine am cules bucatilepublicate aci.

Irni remâne se daa amènuntele, pecare le cred interesante, asupra co-munei in care am fäcut culegerea.

Wee le pe unguresce Elopa-tak este o comund de 6-700 lo-cuitori,situatä aproape la jumatateadrumului intre Brasov capitalacomitatului Brasov i San-Geor-gia (Sepsi Szent Georg) capitalacomitatului Trei-Scaune (Harorn-szek).

Valcelele fac parte din acest dinurma comitat, imul din cele trei co-mitate sècuiesc i. in care elementulroman a fost foarte incercat, redusmai pretutindeni si, in unele locali-tap destul de multe la numOrcu totul desfiintat.

Am veclut, in acest comitat, Ro-mani care, si dupd vorbd i dupd in-fatisare, par Unguri; cad nici nu maiscia romanesce, nici nu mai poar-Ur' imbrâcbminte rdmâneasca. Dar

efect providential al puternicei

XX POESIT POP CLARE

cOnsciinte nationale a poporului ro-man, adormitä sad amortitä une-ori, nici-o data ense desfiintataacei Romani, cu mandria, in inimä,in voce i in ochi, imi spunead, un-guresce Anse: i noi suntan Romdni !

Aceasta nu mi s'a intamplat laValcele.

Aci, Romanii scid i vorbesc top'românesce ; multi vorbesc si un-:guresce.-

Ungurii asemenea vorbesc ro-manesce.

Munca de'maghiarizare din trecuta rem as deci la Valcele färã alt efectsimlitor cleat cel pe care-I semnalaimai sus, fiâ din causä ea Romanillost-ad aci compacti, fid pentru caVälcelele fost-ad lungd vreme o Sta-tiune balneard mull apretiatä i visi-tata de numerosi Romani din Tara.

Era, inteadever, o vreme cand fa-milil incarcand chervane cude to ate, porniad de prin Ploesci, Bu-curesci, Buzed, Craiova si de pe aiu-rea la Mile de la Valcele.

intregi,

DIN TRANSILVANIA XXE

ALA de mare era afluenta, incat pên i acum se spune eh acestebi sunt romanesci, sunt facute enbanii Românilor dirt lard.

Aü lasat i urme Romanii ceacele

Inteadever, pe locul unde acurneste baia rece numita Lobogo se afiao fântana de apa dulce i laugh' eao cruce de marmura alba cu in-scriptiune in versuri, sapatä d'oparte cu litere cirilice si de alta culitere latine, dar cu ortografie un-gureased.

Boierul. care Meuse fOntana i ra-dicase acea cruce era un Branco-vean, pare-mi-se.

Versurile de pe cruce nu le maiam, de si le copiasem.

Mai e un cadran solar instalat deinginerul Otetelesanu din Craiova,pe cand era in versta de 69 ani.Cadranul e bine calculat i vedescesciinta inginerului, aretand esactora 12 din i. El e pastrat cu sfin-tenia, ea o podoaba..

vi-zitaü

,

bit

XXII POESII PM:11AM

Biserica ortodoxd din sat e con-struith de rêposatul fost principe alSerbiel, Milo§ Obrenovici, ca recu-noscinta Ca aci apätat sane.-tatea. Preotul ortodox n'are plath inbani ; dar capètä de la 100 famililcam 20 ectolitri porumb §i veni-turile stolel, adecal in total cam 250tiorini pe an. Titlurile ce sè cer spre acleveni preot sunt : absolvirea gim-p asiului de opt clase, depunerea e-samenului de maturitate (bacalau-reat) §i tref anY de curs teologic.Preotul s'alege de comunitate din-tre cei care posed aceste titluri.E in sat §i biserica rornano-catolica.

coalä iaräsi are satul Valcelele,frecuentata de vr'o 70 elevi si elevede la 6-15 ani ; dar, din nefericire,ca efect al legei maghiare din 1879,acea §coalä p6n6 atunci comu-nald a fost transformatä in §coaläde Stat, cu limba de predare un-gureascd.

'Deci, un instrument de maghia-ri z are.

§1"-a

IAN TRANSILVAIIIA XXIII

Daca" dar trecutul remas-a fgramare efect, intru at privesce ma-ghiarizarea Romanilor, viitorul mise infatiseaza intunecat ; cad!, dacä

abia in all-va ani scoala incare se recitati numai poesil ma-ghiare produsese efectul de a facepe tinerii care invetaserä la scoalasë creadA a, sunt mai frumoase can-tecele unguresci, ce va putea oare

când ani mai multi vor trece,când efectele scoalei se vor accen-tua i, mai cu seama, and scoaleleifroebeliane ( kisdedov ) vor func-tional.

Invetatorul e plait cu 300 florinipe an si cu deosebit salariü ca cântä-rel la biserich ; mai are si in natura"cam 14 ectolitri de cereale. Pentrua deveni invetätor se cere: pe langapatru clase gimnasiale, trei ani descoata normalä i esamen de apti-tudine.

Romanii se tin departe de sträini ;caatoril mixte nu se fac.

Casele Romanilor, ca semn dis-

fi,

XXIV POESit POPULARE

tinctiv, a ioate d'asupra pe cope-ris o cruce.

Se vin la colectiune in sine.Cu leash cum spusel, nu puteam

infälisa cititoruldi aceasta colec-tiune in sirul in care .se gäsia incaietele mele.

A trebuit s'o clasific.Am procedat la rubricare, caldu-

zit de continutul i anume de sim-ce esprima fie-care bucatä

si, la ori-care rubrica, am pus camoto ceea ce cuprinde culminant,spre a servi ast-fel ca indegetarela tin studid psihologic ce ar voi seintreprinda cine-va asupra poporu-lui roman de peste

0 singura Rsceptiune am fdcut :Doina transilvanä iaii cuvintulin sens cu totul restrins, adicd a-plicat numai la cantecul in care segäsesce vorba : doina presentandosebiri esentiale Ltd cu variantele

timintele

mung.

DIN TRANSILVA NI X XV

din tail, am fäcut din ea un §i pri-mul capitol al colectiunii.

Golectiunea së preginth deci suburmhtoarele rubric saü capitole, cusubdivisiunile lor :

CAPIT. I : Doina.CANT. :

A) Dragoste ;B) Drägutii certati ;C) Iubirea de familia.

CANT. in: Strainatatea.CANT. IV : Catania.CANT. V : Codrul.CANT. VI : Strigaturi, cugeta ri, glurne,

satire.A) Despre easatorie i easatoriti ;B) Contra uritului ;C) Vatia.

CAPIT. : Colinde.CAPIT. VIII : Cantece be(reinesci.CAPIT. : Diverse.

Am mai adhugat urinätoarele ca-pitole :

CAPIT. : &hip.a) Fartat-Surata ;

II Ware,

IX

X

XXVI POESIY POPULARE

b) Ungurul in aintecele populare aleRornânilor de peste munci.

CAPIT. XI : Ghicitori.

Ce sunt aceste Cantece populare?Ce vor fi fost inteun trecut mai

depdrtat, putin scim, de vreme cefoarte putine sunt notitele ce vor-besc ,despre :ele §i aceleaprin cdrti sträine mai ales.

Ast-fel, Martin Strikowski, in des-crierea caldtoriel ce a lacut in Mun-tenia la 1575, spune c6:

«Gloriosul obiceiii de a canta vi-tejiile sträbune se pästreazd peneastäcji in Grecia, Asia, Turcia, Mun-tenia, Transilvania, Moldova, Unga-ria cele-l-alte èni, precumsu-rni le auclii de ajuns ci proprielemele urecM in toate adunarile acelorpopoare . . . cu acompaniamentutvioarelor, cobzelor §i harpelor ; cacipoporul de jos s'e desfateaza pesteIngsura, ascultánd marile vitejii aleprincipilor i voinicilor.» (Ilasdeü.Arch. ist. II, No. 6).

J

i eh en-

DIN TRANSILVANIA. XXVII

Din aceste cantece populare ailremas urme.

Ast-fel sunt :Cantecul lui ,5tefan cel Mare ;Cantecul lui Michal Viteazul ;Cantecul luI Neagoe Basarab (mo-

nastirea Argesului);Cantecul lul Vladimirescu:Negresit ca trebuie se-s1 fi avut

cantecele lor ca.ntece populare, a-deca näscocite de popor §i cel-l-alp Domni marl ; dar urme n'atirèmas, sail .cel putin nu s'ail gäsit.

Intrebuintez inadins cuvintele :«cantece näscocite de popor», pen-trll a inlätura cantecele ce afi tre-buit sè-sl fi fäcut totl Domnil, §imalales cel 1.61, pentru care musa 'Do-pularh nu era indemnath a sè punein cheltuiald de imaginaldune, decat poate pentru a-I infera, iar nicide cat spre a-I lauda.

Cantecele acestea din urma n'ailputut fi de cat produsul unor museplatite, lucra.rI Ara inspiratiune sifar% viatd, sfortarl intelectuale care

XXVIII POESII POI:MARE

nu erail eflusuri de simtiminte sin-cere, nici espresiuni de admiratiunereala.

Ele aü perit fara urme in popor,indata ce ail perit saii aii perdutputerea cel care le impusesera, leprovocaserd.

Mara de Domnii cei mari ci buni,care prin faptele lor aü desteptatimaginatiunea poporului, poporula cantat pe haicluci nu pe totihaiducii ci numal pe unit

Pe acestia din urma, II cantä, ledescrie cu farmec luptele contra apa-sätorilor, fie acesti aphsätori Domni,fie boieri, fie sträini, fie pamenterii.

Balade de acest fel nu lipsesc maiin nici-una din colectiunile de poe-sil populare române ; s'ail cantatpretutindeni in lard, së gäsesc urme

acum.Dovada cã multd fost-a apäsarea,oamenii, neputand lupta contra-I

alt-fel, luau calea codrului.Aceste cantece sunt thanifestäri

§i

§i

DIN 'TRANSILVANIA XXIX

icoane ale vrernilor de pe atunei,care le-all produs.

Pe ali i. haiduci, poporul; in can-tecele sale, nu face de cat se-1 desa-probe.

Ast-fel, ea se daü un esemplu,halada Tunsul se incheie cu ver-surile :

Multh role a fácutDar in timp lung n'a tinutDumnecleii nu l'a rähdat.Curénd in cursä l'a dat,Cu moarte l'a pedepsit,Viata rëii si-a sfir§it.

Afard de aceste fapte din viataasa isä publica dupd cum se in-faitisa ea pe atunci ce putea oarecanta poetul popular, acel poet im-personal, care d'ar fi se fie nu-mit s'ar putea dice tot cu atataadever 0 : nimeni i tofi?

eantat, a trebuit se cante : peom i natura.

Omul, cu simtimintele, cu 'im-presiunile, cu amintirile, cu dure-

A.

.

XXX POESU POPULARE

rile, cu bucuriile, cu afectiunile, cusperantele i cu despertirile lul.

Natura, cu frumusetele ei in bel-§ug, cu aerul e sdnAtos i invietor,cu privi1e0ele-1 märete, cu vastele-iorizonturi, care 1-aii inspirat esage-rarea ce se vede in cantece, in has-me, etc.

CAA omul, la intristare ca 0 labucurik la bine ca 0 la re.ii, la durereca i 1a multumire, cAntä ; cântä nunumai când vrea, ci adesea se po-rnenesce-cantAnd instinctiv, ba chiarnumal fredonand vr'o arie färä cu-vinte, p'o melodid ce traduce este-rior starea lui sufleteascà din acelmoment.

41 dintä bucuriele i pracerile, ca§i miseriile i suferintele.

Lipsa ca i bel§ugul, fericirea, canefericirea, veselia ca i tristeta,

sunt teme ale cantecelor omului.De aceea, cântecele populare pre-

sintä caracterele cele mai diverse ;ele sunt pe rind naive, simple, iro-

DIN T/IANSILVANIA XXXI

nice, scaldate in lacrime sad ride-toate de bucuria.

Ce se fie dar aceste cantece?Sunt, ca s'o spunem intr'un cu-

vint, documentele vietel intime apoporului, sunt paginele istoriel luimorale.

Ele zugravesc si dad la ivealäpornirile i tainele inimei, precum

rad,.ele geniului, care diferentiazape un popor de alt popor, vedescfirea lui d'a fi, d'a gandi i chiar d'alucra, sad alt-fel dis, caracterul

Asa find, se intelege de sine pen-tru, ce in timpil mai noi can-tecele populare i basmele, prover-bele si chiar ghicitorile, etc., cu uncuvint toate producerile geniuluipopular, care pene aci erad dispre-tuite ca ceva nevrednic de atentiu-nea carturarilor, ail devenit objectde studie amenuntite i serioase,ba chiar ad provocat naseerea unelsciinte speciale, folklorul, sad etno-psichologia popular5.

Caci, pe un popor, nu dupd pro-

si

sen.

XXXII POESIr POPIMARE

ducerile genielor ce are il pop justjudeca de si acele genie nu se potintelege i esplica Independent depoporul ce le-a creat si de medialin care ail trait ; nici dupd produ-cerile carturarilor chiar mai ma-runtei de vreme ce toti acestia,cu toatA inriurirea mediului, sunttot mai mult ei, in tot ce produc.

0 caracterisare justä a unui po-por a ori-carui popor dael ensusi prin ce produce, ca mani-lbstare a inimel sale, a simtiminte-lor sale, a dorurilor, a sperantelor

desperarilorSe va oice : dar oare aceste pro-

ducer! esit ele mai Antal cainventiune din inchipuirea unuia?

Da, ava, e, asa poate fi ; Onse po-porul, taalitatea ce se' chiamd po-por, ca simtiment, ca ideie i cavointä, nu e o materiä inertd, incare cine-va poate imprima, du-pavoie, ori-ce.

Nu, o selectiune se produce, a-.vend instictul de calauza, i poporul

lui.

st-o

DIN TRANSILVANIA. XXXIII

insusesce si face al sat numalceea ce convine 'pornirilor inimelsale, tintirilor geniului

Fie ens6 bine inteles eh nurnireade cdntece populare trebuie acor-data esclusiv, numal i numal;chn-tecelor esite din leaganul poporului

phstrate prin traditiune, circu-land. din om in om si din genera:,tiune in generatiune.

S'a is ch unele chritece popularepot fi documente chiar pentru isto-ria positivä.

Si asa e.Inteadever, si in colectiunea de

falh, pentru ca sh nu vorbesc de al-tele, sunt chte-va buchti cu insemnä-tate istorich.

Ast-fel este bucata: Ungurul inpoesia pop. rom., (pag. 413 seq.Schile) §i: Codrule, ce y-am stricat(No. 209, pag. 166).

Aci citim

Me bane,Cápitane,

0 sa te la§I de holia

ColecOunea L G BIB10ESCIL

se'u.

41'

1i

:

XXXIV POESII POPULARE

ea sa dal de boieria `?Boieria

sëracia Imi-o dal

mane mi-o ieL

Ceea ce spune cantecul concordacu adeverul istoric, astadi pe deplindemonstrat, ca adicä boieria, la pa-porul roman, n'a fost titlu de nobletaereditara, ca in törile feudale, ci nu-mai functiune personala, i aceeachiar nu pe viata, ci numal vremel-nica.

Resfoind colectiunile de cantecepopulare romane si adancindu-ne cumintea in studiul lor, descoperim caun fir ro§u, care strebate peste tot,ca o atmosfera care cuprinde, im-bratiraza i domina total, oare-care

ce pot fi privite drept ca-racteristica paper

Ast-fel, in colectiunea de fata,ca §i in cele mai nainte publicate,atmosfera de care vorbim, este : op-

AO

o

Inclinarl

timismul.

DIN TR ANSILVANIA. XXXV

Poporul roman crede statornic indefmitivul triumf al binelm.

Reul, suferinta, durerea, ii im-presioneaza.

Le simte adane; caci sub suma-nul aspru ce poarta, in pepttfiars de soare i asprit de ger, are oinima dulce, impresionabila, carebate cu putere §i inregistreaza adancsensatiunile ce primesce.

Dar aci apare acel ceva, adecaoptimismul, care esplica pe Roman,trecutul oglimlesce viitorul.

Suferinta poate se-1 doboare ; dar,dupa cantece, nu-1 descurageaza.

Romanul, ea popor, pare a fi ser-vit de model poetuhu roman, candscria celebrul vers asupra Roma-nilor

Si fractus illabatur orbisImpavidum ferient ruinac').

Chiat dad lumea s'ar surpa peste e, ruinele1-ar lovi, MIA s6-1 spaiménte.

'1

sell 0'1

t)

XXXVI POESII POPULARE

Inteadever, se citini Doina Tran-silväneanului :

Cine mi-o scornit doinaFripti 1-0 fost inimaCa s'a mea acuma

neagra ca tinaCa tina de prima-varaCare-1 calcata de call

rabdatoareCa-al pAméntul sub picioare.

Rabdä, inima, i taciCa pämêntul care-1 calci.

Precum se vede, din aldturareaacestei doine cu cele din lard, ea in-fatiseazd un taracter oare-cuin maiinalt si se presinth ca o sintesä.

Doinele din lard., precum o spunchiar de (a se vedea cap. I din a-ceastd colectiune) aratd ca Roma.-nul gasesce in sinrtirnentul dulce aliubirei consolarea suferintelor .ce in-durd.

Doina ii mângdie de bir si de boie-resc ; de podvadti, de belea ;

doina par'ca-1 inctillesce, in ier-nele geroase, si-1 face se uite saü maiesact se indure asprimele

.

frigulul,

Ca-I

DIN TRA.NSILVANIA 'XXVII

doina-1 mangare de munca grea ;doina-1 tine; cad cu ea viguiesce.

Doina transilväneand e tot un felde consolare a ori-cdror suferinte;dar ea par'cii le infati§eaza ca artlant nesfirOt, adech fiird solutiunede continuitate.

Inima simtitoare. a Romilnuluitransilvan, mereir sbucin matã de su-ferirrte, nu mai gäsesce clestula con-solare ca cel de din coace iniubirea intimä alor sei; un sim11-merit concentrat, gray i trist o sta.-plinesce purnrea.

Ea e ajunsaneagrd ca tinaca tina de prirnd-vard.care-1 &Meath' de card

Ce stint inteadever pentru apal-satul Transilvtinean birul boie-rescul ?

Ce poate fi pentru el obosealamuncei, când el are se duch lupthgrea, de toatA qiva, spre ocroti

pästra nu numai ce e al ski, caavere 'materiald, ci §i mai eu ose-

i

pi

xxuIiE POESII POPIAARE

bire, acea mare si pretioash averenationala 1 imba, individ u al itatea-iproprih. etnich?

El sufere mult, adânc, amar, ne-ititrerupt; dar qicênd. inimii sale,cu o energirt superlativd

rabdd, inimd, i tad,Ca panAntul care-1 ca1ci

sta infipt veacuri unde 1-a sta tor-nicit divul Traian.

Invasiunile vin; el lupth contra-le.Ii imbrâncesc çi, cand e biruit', se

dh mai la o parte in adhpostul mun-tilor ; dar duph ce invasiile aIi trecut,'el revile 0 se rea§eacld unde fusese.

Uncle par'ca-1 sdrobesc, paech-1desfiinteazh ; dar el, retras la munti,trdiesce i, ca un noü fenix, renascedin remasite mai tenOr, mai vigu-ros, mai otelit.

Pic mai ten6r, mai vigurcs, maiotelit, pentru Ca nici un rOil5 nicio suferintä, nici un desastru nu-1descurageazd.

In lanturi crescut-a virtutea. lui

;

.

DIN TIPLNSILVANIA XXX1X

Samson, se poate dice si de poponI1roman transilvanean.

Rabda inimã si taciCa parnêntul care-I calci

inirod, rabdatoareCa-ai pamOntul supt picioare.

dice rantecul, amintind care-cum petitanul Tifeu care, in lupta, capatatitan putert, indata ce atingea pa-mental cu picioarele.

Optimisinul inascut p1 puruI In ro-man esplica doina lui, it esplica peel, esplica trecutul s6u inspira,Ii impune area rabdare ftora sfirsit,sail care nu e menita a se sfirsi decat cand n'ar mai fi viu, (-and n'armai avea pamOntul supt picioare.

Si de ee care arésta renitenta rab-dare ?

Pentru ca asteapta binele. F si-crur ca va veni.

Rabda deci, spera i lupta.Aceasta, adeca optimismul, pare-

mi-se a fi una din trasurile esentialesi vit ale caracterulm poporului ro-man,

Fil.

§-i-i

XL POESII POPULARE

E optimist, dar nu bigot.E optimist: dar nu fatalist.Nu, optimismul lui nu este .fata-

lism, ci cristalisarea unei.consciintevii, unei sperante vecinic desteaptd,unel credinte intensivh, statornica,nebiruita.

InsuOrea sufleteasch, 'pe care onumim optimism, fost-a, pen tru Ro-man, ca un far stralucitor, chläuzacare 1-a ar6tat, deschis i Ih'muritcalea.

Multamita acestei insuiri, primi-t-a el uscir i cu inima deschisä ideilenouè. Le-a primit i cu ele realisat-aun insemnat sbor catre progres.

Ancd ceva.Acest optimism esplica pe.nil ad-

mirari care s'a imputat Romanului.Ii esplicd si4 lumineazd.Ii esplica pune in evidentd,

mi ca un defect, ci ca mai mult decat o calitate, ca un talisman.

Urmare fatald i fericitä a opti-mismului, Românul nu se uimescecand ceva bine i se intamplä.

DIN TRANSILNANIA XLI

Privesce si primesce totul ca me-ritat.

a.steapta si la mai mult.Nu se uimesce in fata progreselor

altora.Optimist, el e pornit a crede_ c.

ce aü putut aTii, poate san va pu-tea si el.

stäruiesc a crede cä aceastá in-susire e o fericith insusire.

Apar Inca, In cantecele acestei co-alte träsuri, care pot fi

privite drept caracterisari Vale popo-rului, in diferitele imprejuräristall sufietesci ale lui.

Nu pot a le urmari si mai cu ose-hire a le schita aci, desi ca sedic asa jaloanele acestel lucrhrimi le pusesem deja in moto ce Segäsesce la fie-care capitol al colec-tiunii.

TotuO, ate-va cuvinteasupra fiá-cãrui capitol nu pot se nu spun. Elevor 11 nu sintesa continutului, din

lectiuni, i

pi

XLII POESJI POPULARE

punctul 10 vedere al caracteristiceispeciale a poporului, ci eel mult oindegetare pentru cititor.

Tema favorita a cilntecelor pc-pulare este iubirea, la Bornanii depretutindet i §i ma 1 cu osebiredacame pot esprima ast-fel Ia eel caremai ales au fest necontenit §i stintaura apasati.

Si se intelege de co cu deosebirela acestia.

Nenorocirile de b)ala qiva, perse-cutiunile necontenite inneaca oare-cum, daca nu chiar aproape supri-ma, ori-ce simlimMit public.

Spre compensare,inteo aseme-nea neltorocita stare de lucrurtsimtimintele private, dragostea, iu-birea de familia umplu inima, o in-canta, o far se mai uite, fie §i mo-mentan, o mangaie, po cat patefi mangaiatii.

A§a e la Roman aproape profit-tindem, a§a e mai cu seama la eeldin Transilvania.

Despre dragostea dii cantecele

DIN TRANSILAANIA. XhIIl

populare romane, despre modu I cuntele o inteleg i o esprirna, s poatedice, mi se pare, cu drept cuvint,ceea ce A. Peschier, dice desprenesaengeri :

«Acest sirntiment, amestec tie ta-rie §i de släbiciune, care turburdinima ell furtunile i o imbatä cudeliciele sale, e in ochii lor 0 pastimede o puritate iclealä, simplu ca ino-centa, mi§cdtor ca virturea, taäcare minunile creatiunii n'ar fi decat o pustietate pentru om; o legh-tura care seduce §i inalth sutletulcare-1 face capabil de cele mai marl

precum §i tie cele mai e-roice devotamente.»

Bucatile ce confirma aceasta sun tnumeroase in colectiunea de fata §iunele de o frumusete uimitoare.

Ele dovedesc ea poctul sirnte a-danc ceea re spune, vorhesce cu i-nima §i descrie, ca artist, cu colorivii, cu irnagini alese, simtiminteloce-i stapetnesc inima.

Mail de dragoste, iubirea de fa-

Mht-

XLIV POESII POPTILA RE

miliã incalclesce inima poetului po-pular.

Jubirea e calda, duioasä, puter-niCa i nesfir§itä.

Mama antaI, tatal, surorileadecti mica lui familia sunt

cantatle top: c u mi farmec ce vedesceinaltele simtiminte ale poetului.

Un cantec popular cjice:

Bradulet crescut in piatra,Rëii e, Doamne, far de tataBradulet crescut in urmh,RëÜ e, Doamne, far de mama.'De-i calca din .urrna urmaDin strain tot nu-ti fad mumA.De-I calca din piatra 'n piatraDin strain, tot nu-tI facl tatA.De-1 calca din flori in floriDin strain nuil facl.surori.

Si aceastä iubire de al sei §i deale sale este patriotism, este un felde patriotism;daca vroim: a iubit

iubesce pe al sei i ce e pe langasine; a iubit i a pastrat obiceiurilece a apucat din vechl, a iubit §i apastrat limba, a iubit i iubesce lo-

'n

i fra-

I

DIN TRANSILVANIA XIX

cul unde s'a näscut, a iubitbesce pamOntul ce-1 hrainesce, aerul

apa, padurea i carnpia, iubiaprelmia, iubesce i pretuesce, tot ceeste al sèd, i acestulsimtimênt al-toit pe optimismul indscut seda-toresce faptul estraordinar ca, inlupta cu nevoi cum poate n'a intern-pinat alt popor, a re'rnas ... a ré-mas Roman, chiar in noianul altorpopoare straine luL

De la mica-1 familia, Rornanul 0-aintins iuhirea la familia cea mare,la natie 0 la cele ce-1 inconjura.

Pentru Romanul transilvänean,pentru popor, un Roman e

«$i iista-1 tot natirt, dice el, vor-bind de un Roman necunoscut.»

Deci, conceptul totalitatil aplicatfie-cdruia in parte.

Tot de aci isvorasc §i acele ne-numerate cantece contra straind-tatil, acea melancolia care urmä-resce pe Roman dupa dantecelelui pretutindeni Ii sträinatate,acea nostalgia nebiruitä care-i In-

i in-

natia.

si

XLVI POESII POPULARE

falisaza óra mi printeo prismä poe-tick mai buna, mai .frumoasà, maiplacuta lui de cat ori-care alta.

Foaie 'verde de rnaslineSint singur in ter] streineUnde nu-i pita, Did yinNumai amar i venin

niei iarba i niei floriNumai lacrimi fiorl.

iar altul:

Geaba beau, geaba mai:laneGeaba me mai due la tirg:Cumper pane si masline§i nu se lipese de mine.Cand imi vine dor d'aeasaMe due pe deal ea pe masa,Cand imi vine dor de niersMe due pe deal ea pe ses.Child im vine dor de ducaMe due pe deal ea pe lunea.

Dar se se ia bine sealna.Catitnele contra straindtatii ale

Transilvaneanului nu privesc eastrainatate Romania, uncle mit simu ai venit, i yin i vor veni, go-nii de train'. greu.

vi

d'acolo

MN TR NSILVANIA. XLV11

Nu, strainatatea cantecelor po-pulare transilvane e zugravita, faraputinta de indoiala, in vorsurile :

Rea m'ai blestemat pe mineSe me due in teri streineUnde nu cunosc pe nimeNumai frunda si iarbaD'ais e si 'n tars mea.

si altul:

Jale mi-e, maica, de tineDa mi-e mai jale de mineCa m'am dus in ler streineUnde nu cunosc pe nimeDe cat 1'1.11124 si iarbaC'aia e ca'n Ora mea.

Nu s'aplica aceste cantece la Ro-mania; eaci aci a gasit nu numalfrunda si iarba, ca 'n tara sa, ci sioameni ea si el, frati, eu ,aceeasilimba si obiceiuri, intre care se-simlia, se simte ca aeasa.

Nu; caci pentru. poporul romandin Transilvania, Romania e « tarm),e obansia, e centrul romanismului.

Inteadever, eu ori-ce satea a ro-

ELAM POESII POPULARE

man de din colo vel vorbi, el iI vadesemn a Romania cu cuvintul: tetra,.

Me due in «Ord».Vin din «tara».

sunt espresiuM pe care le audi latoti, Med osebire, i in care cuvintul«tam» e sinonim cu «Romania».

Depärtat, instrainat, dar staid-nit de nostalgia, Romanul transilvancan ta :

Bate, vinte, bate dragaBate, vinte, printre munci§i ado-mi dor de la parinti.Bate, vinte, printre bradi

ado-mi dor de la dol frati.Bate, vinte, printre floriSi ado-mi dor de la surori.

LIT cel d'acasä :Drag& frate de departe

o tir de carte,Fie scrisa cat de reii.Numai s'o pot ceti

*

Un capitol intreg, mare §i avut,este consacrat, in colectiunea deTata,chtänieI, adeca serviciutuf militar.

Trimite-nd

ed.

DIN TRANSILVANIA x.LIX

Se gasesc, §i in cantecele de dincoace, blesteme contra cataniei, ca§i din colo. Ele "ense nu dovedesc, laRomanul de ori-unde, nicI fried, niciura de servitiul militar in sine, cisunt, la RomâniI de din coace, numalresunetul firesc al unei stall de lu-crurl care a fost si care nu putease-nu faca §i Catania urita.

Intr'adever cine, in tam, fost -acatana One la 1864?

Nile in acel timp, se luau in o§-tire numai flu poporului; prin ur-mare §i ostirea, inrolarea pentru ser-vitiul i apararea patriel, facea parte,din sarcinele i napastile ce cadeaiinuina asupra unei singure clase.

Privilegiii pentru unii, napastepentru cef

Cu drept cuvint dar, cand singurcel care n'avea de fapt nimic al seilce se apere era silit se'§i jertfeaschtineretea apararii %ërii, cu drept cu-vint dicem putea s6 blestemecatania, cum blestema toate privi-legiele.

Golectiunea I. G. BIBIGESGU.

multi.

POESU POPULARE

Asa numai se esplica firesc si lo-gic blestemele contra cataniei dincome.

Caci, o data soldat, o data inro-lat sub drape], Romanul a sciut pu-rurea se fie viteaz, se-si faca datoriacu stralucire, atra gelid atentiunea,multumiri i inalte i neconditio-nate laude de la capii sei.

Asa e din colo, unde nu e un sin-gur regiment rotnanesc care se filuat parte la un mare fapt de arme,fara a se distinge, fara a fi citat inordine de di laudatoare, fara a aveape drapelul seti cele mai inalte dis-tin c tiuni militare.

Asa e si din coace, i dovada nóud,piphita i netagaduith pentru or einea dat-o recentul resbel din 1877-78.

Din coace, ura i blestemele contracataniei per, au perit deja. Abia semai gasesc ici-colea numal urme,care nu sunt de cat ecouri ale vre-milor trecute. Acuna, cand tênerul,vorbim in special de satean, a ajunsvirsta cataniei, merge de voie la re-

L

DIN TRANSILVANIA LI

crutare 'ca filch datoria cätretarä, pentru cà toll 0-0 fac.

Cel care se mai codesc sunt in-fmit de putini i cei care se maiplang dac6 termenul nu e preaaspru plang chica ce perd, valeaverde si libertatea ce n'o mai aLl,dragostile pe care le pardsesc, etc.

Dar urä nu mai e:Din colo ense nu e tot asa.Acolo, blestemele contra cgdniei

se gdsesc altoite pe un alt simti--ment : ura contra striiinät4ii, find-eh' servitiul militar nu-I indeplinesceomul nici in tara lui, nici in ge-neralitatea, casurilor pentru taralui proprih i interesele ei.

De aci, versurile de o rard ener-gid, care se intampind in cântecelemilitare ale colectiunil de fath :

Catania la strain,.Nu'l de cat amar §i chin.

Er in altul :Foaie verde de pe santRea 'I catania la Nearnt

s'esi

LIZ POESII POPULAR&

Nenatesee ne 'nvalA totdeDar ea nu scid mal loc.

0 data énse catana, chiar §'acolo,Românul ii face din

puscA o inAndruta,sabiuta nevëstulA.

§id'o ploua ploaie de sAngeel ia pu§ca i sé duce

cand ordin i s'a dat.

Cdlauzit de optirnismu-1 indscut,aide! par'ca-§i clice §i devine soldatmodel: viteaz, dar modest.

Viteaz, dar modest, tablod al in-tregului trecut al poporului roman

Romtmii, cu adeverat, pus'ad peptvitejesc invasiunilor turcesci catreEuropa occidentala §i le-ad tinut inMc, chiar and Occidentul era in-grozit.

potentatii de pe vremuri, nuca resplata, ci mai mult ca incura-geare, numit-ad pe un principe mareroman : «atlet al chrestindtatel», pealtul: «paveza chrestinismului».

I

$i

DIN TRANSILVANIA LIII

Post-factum insd, potentath ui tau§i vitejil romani in a lor mo-destiä nu sciura, nu 'ncercard,nu voira, nu credura cd trebuie saculeagd roadele faptelor bor.

Poporul intreg ca §i romanulsoldat fu viteaz dar modest.

Altii, ca Ungurii, mai me§teri,mai de paradd, nu de fapt, sciut-ausd-'0 creeze legende §i din ninai-curi, pe vorbe .i in§elaciuni..

Dar sa reviu la subiect.Românul-soldat, de .5i instrainat,

de §i. reu trait, nu inceteaza d'a 11omul cu inclinarile lui poetice, cucaracterul lui de cantaret, §i ast-felvedem pe catana de peste muntifäcêndu-§1 cantece chiar pe arieleinforme ale cornului pentru diferi-tele semnale §i ordine care se &Aiprin corn ').

Cornul sund: inaintarea, relra-gerea, formarea de careurt §i catanaronadna canta, dupa el, cu cuvinteromânesci, comanda.

1) A se vedea capitolul c4tania.

LIV POESII POPULARE

Ce dovada niai stralucita ea man-dra-i este militaria in sine ; dar, (Inai se pare « numal amar si chin » causae ca o face «la strain» !

Romanul, din firea lui, e glumet.Cu spiritul seii de iinä i justä

observare, el censureaza tot.StrigAturile de la hord, glumelesatirele populare, adese-ori impro-

visatium grabite asupra celor cevede, intocmesc iarasi un capitol a-vut i interesant de producerivred-nice de a fi tinute in seam i stu-diate cu atentiune.

pisei ca unele glume sunt im-provizari de moment. i asa e.

Ast-fel, intr'o cli de serbatoare, laVälcele, N. Dandarail, zarind in hoedo femeie cu perul läsat pe frunte,dupa moda din «Ora», d'o data-I

strigand:Frunda verde de naut 1Cthe dracu-a ma vedutIepure treand pe punteFata mare tunsá 'n frunte.

audirn

DIN TRANSILVAN1 A LV

flora se 'nvir tea mereu ; dar dup5,versul din urma, toti péne si nol,privitoril ne purtaram ochil pestecei din joc si-i tintirarn asupra celeicare era victima acestei satire s'apoirisul greoid al lui Nicolae fu urmatde risete generale.

Tema era data si, a doua di chiar,mi se spuse o ,alta satira tot asnpraacestui fapt. Ece-o :

Cine dracu te-a 'nvëtatPëru'n frunte ti-ai tãiat?

Glumele si satirile, ca si ghicito-rile, mai mult de cat ori-care alteproduceri ale geniului popular ro-man, pun in evidenla nu numai a-dancul si ascutitul simtimênt de ob-servare al poporului, ci si un fel denativa delicateta.

Inteadever, din acest capitol sevede ca el suride, ride, chiotesce,glumesce, piscd, ba chiar musca.

Gluma ênse, aproape de obiceiii, ecuviincioasd in forma si in fond ; res-pecta decenta si nu e grosolana, decat forte rar; cinica, mai nici-o data.

POEM POPULARE

Fierea-I e fara calcul, daca nufara reutate.

Pc multe ori chiar, supt o gluma,s'ascunde o leetiune de morala.

Cultul frurnosului e in mare ein-ste la RomAn : o calitate fireasca,inascutä.

Cine, in adev6r, n'a admirat aceletesaturI teranesci, in care colorilesunt combinate cu o artä desëvOrsitä,de si isvorith numai din instinct,iar nu din vre-o cultura primita !

Figurl regulat geometrice, iar nupaseri i alte animale ea la altepopoare vecine impodobesc aceletesäturi i fac un contrast isbitor,prin formele lor cu totul regulate,cu figurile de animale informe ,

chiar ridicul lucrate, cucare vecinil Ii impodobesc imbra-edmintea.

E un sub-strat de arta popularaproprid Romithului.

nu e numat atat.

1.17

greoiii i

DIN TIUNSILVANlit LVII

In descrierile despre o femeiefrumoasa sau un barbat frurnos,irnaginele sunt ginga§e, pe cand laalte popoare vecine aceasta calitatenu se observa, sail mai rar.

Nu vei gäsi, spre esemplu, in niciun cantec rornanesc, Ca :

efata iubite e albä ca un caaspriincenele ca nisce cureluse»

adech comparatiudi care nu suntde loc poetice §i totu§i, la alte po-poare vecine, acestea sunt califica-rile ce se intampina obicinuit in alelor cantece populare.

Neindoios deci este ca poporulroman e inzestrat cu un desvoltatsimt estetic caracteristic

0 noua dovada despre aceasta ogasim in cantecele asupra frumo-sului" i uritului, care sunt multe,varil §i inspirate de un simtimentadanc §i adeverat.

Ast-fel :

Foicica, foaie arsa!RëÜ e uritu la casa:

LVII1 MESH POPULARE

intra in casd, 'n tuneceazd,ese-afard, inoreazd.Dar frumosu-i bun la casd:intrd 'n casd, lumineaza,ese-afard 'nsenineaza.

Iar altul :Pe unde umbla uritulse pirlesce Omen tul.Pe unde umbld dragosteainverclesce pajistea.

Apoi:Lasa-me mdiculd 'n pacese iubesc pe cine-mi place,la urit sad nu-mi face.Nu me 'ndemna la urit,mai bine baga-me in pärn4nt.

Ca uritu nu'l d'o dici-i urit peii,'oi träi.

a uritu nu-1 d'o noapteda-i urit pene la moarte.

Ca uritul n'are leac :numai panza de bumbacnuma-un popd s'un diacsi scândurica de brads'un colacel de secards'o luminita de ceard.

Dar, in sfirsit, imaginele de odulce gingasia ; dar descrierile cu

DIN TRANSILVANIA. LIX

adeverat poetice, care impodobesccantecele populare romanesci, ce altvedesc de cat simtul estetic al po-porului, instinctiv e adeverat, dardestul de desvoltat in cat se intoc-measca o caracteristica esentiala aacestui popor

putea se imultesc esempleleprin citari din aceasta colectiunedin altele ; dar me opresc, multumitcd am indicat un subject de frumos

foarte interesant stucliü pentrualtii mai competinti de cat mine.

Asupra Colindelor, ca i asupraCdntecelor bardresci, am fdcut cate-va ohservatiuni chiar la inceputulcapitolelor speciale.

Nu mai reviti.

Un tesaur sunt, fardcantecele populare ale Románului.

Dar pentru ca tu, carturar, se leintelegi deplin si se le prquiesci pe

gr r

I

As

indoialh,

IA POESIF POPULARE

cat fac, trebuie se' Iasi* in uitare tra-tatele didactice ale lui Oratiii siBoileau, sé nu te opresci la rimä,care mai peste tot e inlocuitä cu a-sonanta, se" nu te opresci la cutaresail cutare vers schiop ; cad acestebud:VI nu-s de citit, ci de cantatceea ce nu e tot una.

Se nu uip ch scaderi intampinlcbiar la cel mai mari poep ; cad

Quandoque bonus dormitat Homerus

ci se' le judeci, And. o data, nudupd regulele dogmatice ale poesiei,ci cu inima ; se caup nu forma cisentimentul, nu esteriorul ci fondul,nu espresiunea ci ideia.

Ast-fel judecate, modestele pro-duceri ale geniului poetic popularroman modeste, pentru cd nimeninu le reclamd paternitatea 41 vorapärea, cum si sunt, ca nisce ne-stimate vrednice sé impodobeascacoroana de gloria a ori-carui marepoet; vei vedea in ele nu nurnaifrumusete literard, ci mai cu seamd

DIN TRANSILVANIA. LXI

frumusetea morala a sufletului ro-mânesc.

Poporul care le produce, ip vel cliceatunci, e un popor cu suflet mare §ibogat in calitati §i. deci cu viitor in-semnat.

* *

16q putea se me opre8c aci.Dar nu, cacl imi par necesarie

ciite-va observatiunl asupra limber,prin care se dovedesce nu numai uni-tatea genetica a poporului roman, ci§i o unitate in cultura lui, in lungulcurs de veacurl cat a trait in Dacia.

Intr'adevér, limba Romanulul depeste munti este aceeml, in esentael, ca a celui de dincoace.

Sunt oare-care osebiri in pronun-tarea unor sunete ; sunt §i oare-carevorbe imprumutate de la popoarelelanga care traiesc.

Dar osebirl dialectale, osebiri degramatica, nu.

Cat de insemnat din toate punc-tele de vedere este acest fapt, volface se se observe citand cate-va cu-

LXII POESH POPULARE

vinte ale d-lui Emil Picot, un filo-roman care ne a studiat limba §i ascris asupra ei.

Rea ce clice D-sa:«Bach sträbati Francia, Italia sail Penin-

sula Pirineilor5 esci surprihs de a vedea limbapopular& modificandu-se necontenit. Vorbi-rea popular& se schimba, ca sä ic ast-fel,din sat in sat si chiar limba literar& e su-pug la varialluni insemnate. Romanii, dinacest punt de vedere, formeazh o curioasäesceptiune printre popoarele care së servescde un idiom esit din limba latind ; limba lornu infdliseaza in diferitele provincil unclelocuiesc de cat usoare osebiri. Romanii dinMuntenia si din Moldova, eel. din Basarabiasi din Bucovina, acei in sfirsit din Transit-vania si din Ungaria, vorbese dialecte abiaosebite uncle de altele. Pe clnd ualorribard

un locuitor din giurul Rome)", un- vene-tian i un piernontez nu se pot intelege, 16-ranii romani de la Dungrea de jos vor puteaconversi far& impedecare ci fratii lor dela Arad, de la Brasov sail de la Iasi. ChiarRomanil din Macedonia, de si dialectul brsë departeaza simtitor de cele-l-alte, sunttotusi intelesi mai pretutindeni.

«Aceasta uniformitate a limbei române,datoritá färä indoiald caracterulul rabilátorsi.puteril de resistentO a celor care o vor-

si.

DIN TRANSILVANIA. LXIII

besc este un rapt vrednic de tinut in seamain istoria idiomelor romane.Latina a cAreiadescompunere a dat nascere in Occident a-tator limbi qi jargonurl (patois) subsistA inregiunea Carpatilor supt o forma unicA. Sin-gurele osebirl dialectale ce se pot observa,trecend dintr'o provinciA in alta, privesc le-gile fonice sall mai bine pronuntarea ; vo-cabularul InregistreazA vorbe straine im-prumutate de la natiunile vecine $i deosebiteca $i acele natiuni ; dar fondul limbet, fle-xiunile, sintaxa, rëmfin identice1).»

Deciunitate de limbd avem ceea ce

este mult ;unitate de cultura mostenita ia-

ra§i. avem ceea ce §i mai multeste; cad.' s6 dovedesce ca nici-odata granitele politice n'aü pututstävili unitatea genetica a poporu-lui roman se produca fericitele eiresult ate ;

nu ne re'mane dar de cat ca, peacest trunchia comun, se altoim

1) Documents pour servir a rétude des dia-testes roumaines In Revue de Linguistique etde Philvlogie compares (I V., fasc. 3).

..

LX1V POESTI POPULARE

ideile noi, sé le adaugem la capitalulanterior, pentru ca si mai muIt serestringem si se cimenthm legdtu-rile ce veacurile le ali respectat, inlimba si in obiceiuri, care unele siaceleasi sunt, in aspiraliuni care a-celeasi fost-aii, aceleasi sunt la topRomemii.

Pentru aceasta, n'am avea mult defacut ; ar trebui mai Anthi ca cei car-turari mai ales de peste muntise vorbeascd si mai cu seam'a se scrielimba poporului , confundAndu-seast-fel cu el din ce in ce mai mult.

Ast-fel, unitatea esistentä s'ar ci-menta si pe tulpina betrand de vea-curl, dar viguroasä si necontenitvlästärind, s'ar altoi florile alese aleculturei moderne si ar rodi o puter-nicd, frurnoasa" si cu totul originalaliteraturä româneasca.

Urez ca asa s'e fie si asa cu ade-vérat va fi, daca' fie-care aduce-vom,cu dragoste si staruinta, piirticicanoasträ de muncd la aceasta lucrare,unii, culegOnd producerile gandu-

DIN TRANSILVANIA LXV

lui, inimel, minti i inchipuiril po-porului, i a1iI eel mai invelap

pregatitl cautand i descope-rind inclinarile lui firesci, pe a ca-ror temelia immal cladire siguratrainica putern radica.

Dar cum se culegem ?Eca cum.Se ne adresdm la popor i numal

la el.Aci numal este isvorul cel cu-

rat si fard nici-o prihand.Läutarii ne pot spune multe

trebuie se-i intrebarn i pe ei, ensenumal inteun singur cas, cand a-deca nimic de searna n'am mai g5sila popor. in cutare saü cutare loca-litate.

Caci ori-ce s'ar (Pee lautarirnu pot fi priviti de cat ca un isvorde a doua rnana, de vrerne ce el,avénd meseria de cantaretI, sunt

se cante, nu ce vor saü simt el,ci ce li se poruncesce ; sunt inui

cu alte cuvinte prin cerintele

CI counea I. G BIBICI SCU,

si

si

si

.-

silita

LXVI POESII POPULARE

meseriel, a improvisa prea mult,pentru a nu clice eh nu sciii ce li seeere. Apoi nici Romani de bastinanu sunt. Deci aduc, nu pot se nu a-ducd, o nota a neamului lor propriO,in ceea ce spun sail canta : ori stri-ca, on infrumusetRaza.

Ceea ce propriu romanese este lalau taril au adoptat de la Romani

si dem mai bine de la origine, de catdin a doua mana, se culegem.

SP ne adresam dar, in primulrind, d'a dreptul la popor.

Si putem foarte muip s'o facem.Cai ne ducem pe la lard, se mi

ne multumim a admira natura, cise ne punem in contact cu poporul,se vorbirn cu el de päsurilese-1 cerem a ne spune cantecele, bas-mele, ghicitorile, in sfirsit toate pro-ducerile spiritului seu, cu care-situnple timpul de repaos, ti indul-cesce munca alinta sufletul.

Ast-fel, pe fie-care an, s'ar adunao pretioash comoara care, increclin-tata unei societati de folk-lore, ce s'ar

1u i

et,

ai-at

INN TRANSILVANIA LXVII

intocmi i ar tipari-o, ani avea cu.-.rind o monumentalä archivä a sim-

insusirilor poporului ro-man, adech cea mai pretioastimare* carte cu totului tot roma:neascd, i ca forma si .ca fond, i caideie i ca simtiment.

Aceasta s'ar putea face pesfe toatziintinderea paméntului romanesc.

Invetatoril i preotii de pretutin-deni, care locuiesc la tard, sunt chie-[nap', sunt ursiti se fie factorii de ca-petenia in aceasta lucrare.

Fac deci apel la den0i.Unii, bine inspiraii, ai i inceput

se lucreze cu zel i pricepere i chiarpublicä; in a lor vrednica ?ecletoare,pretioase documente de felul acesta.

S'o faca toll i mare multumire,cel putin sufleteasch, I vor agonisi..

Intru cat privesce producerile depeste munti, pe laugh ce pot face

facut i fac Romanii d'acolo,carturari, preoti i invetatori, pu-tern mult i nol cel d'aici, cu pa-tina buna

Odor i

vointa.

si

0 at

LXVIR POESU POPULARE

Sunt aid, ca servitori, mil de go-maul, barbati i femel, de din colo.

Se4 intrebhm, se culegem de lael ce

Dificu1t4i vor fi, e sigur.Ast-fel , d. T. Stoenescu , direc-

torul Revistei literare, chruia-1 co-municasem aceastä ideie, Iml spu-nea Ca, cerend servitoarel sale sd-Ispund cântecele ce scie, ea I-a res-puns :

Mai era pe la nol un domn,care da haul pen tru cântece, i lu-mea icea ca-I nebun.

Am ris, ca un nebun, nu pen trucä mi-a adus aminte de vorba«Nebunil iaü cetätile», dar pentruckaceeas1 ideie descoperiam la Val-cele in impotrivirea ce mi Se lb' rea,când incepusem a culege.

totusl, am cules.Dificultäll. all se fie, dar cu atAt

mal mare si rneritul va fi.La lucru dar pend mal e timp ;

cad betramil archivele vii .disparcu el se perde i ce Se mal scie.

. .

sit

sciu.

DIN TRANSILNANIA UV X

Inteadever dacä ed n'as fi ga' sitla Valcele pe. baba Nora si pe babaScurtu, putin de tot as fi cules.

Se eh' utdm pe babe si pe mosnegi ;se destPptdm in ei amintirile dulcineperitoare ale tineretel si se scriem,se scriem tot ce ne vor povesti :cantece, descântece, basme, ghici-tori, etc.

Se ascultarn pe tineri cu sagalni-Cele lor strigaturl i cu duioaseledoine si se scriem tot.

Unde vom intalni de eel care sciiicarte,' se-m punem se scrie el ensisl,cum fac et acum printre Oltenil dinBucuresci, cdutând se' intocmesc ocolectiune de basme oltenescl.

In sfirsit, sfirsesc aci i daii tipa-rului Poesiile din Transilvania pecare le-am cules, sdpAndu-le ast-felde soarta ce a avut a mea bogatä co-lectiune de basme, pe care mf-a ars'ofocul.

Letea (Bac5.6), Octombre 1893.

I. G. BIBICESCU.

POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA

* OINA

Colectiunea I. G. MB10ESCU.

POESIt POPULARE DIN TRANSILVANIA 3

DOZNA[Variantd transiluand, scrisg de Reveca Scurtu din Vglcele

(Elopa tak), d upg dictarea mamel sale]

Cine mi-o scornit dolnafripta. 1-0 fost inima,ca s'a mea acuma :

ca e neagra ca tina,ca tina de prima-yard,care-i calcatá de call.Fii, inima, rabdatoare,

ca-al" pArnêntul supt picioare !Rabda inima i taci,

ca parnentul care-1 calci

2

Alta varianta transilvana

Frunzg verde si una !Cine-o zis dainu-dtdna;

arsA 1-o fost inima,ca sa mea seraca.

Cine-o zis dgina d'intiearsg-i-o fost, ca i mie.

(Colect. Simion Maresca.

3Versiunea Alexandri

Doing, doing, cAntee dulce!and te-aud, nu m'as mai duce.

Doing, doing, viers cu foc !cAnd resunl, ed stall in loc.

4

Variant& moldoveneasca[dupg Vasile Toma din Deleni]

Frunzg verde tiriplic,de cand eram copil mic,doina o sciü i doina o zic.Cu doina me mAntuescde bir si de boieresc ;cu doina i cu doinig

scApai crangu'n poenigveni o biatletig

cu perul lgsat pe titgsi mai mult lisat pe spatede m'o scos din sAngtate.Frunzg verde s'on

pe malu celui páräscosel flueras din briu

5

10

si-m1

dual,

4 PoEstl PonLARE

Bate vent de prima-vara,eft cant doIna pe afara,

de me'ngan cu florileprivighetorile.

Vine iarna viscoloasà,eü cant doIna 'nchis in casa,

de-mt mat mangál zilele,zilele i noptile.

Frunza in codru cat inviiedoIna cant de voinicia.Cade frunza jos in vale

eft cant dolna cea de jale.Doina zic, doIna suspin

tot cu doIna me mat tin;DoIna cant, dolna soptesc

tot cu dolna vietuiesc.Poesii populare ale Ro-

manilor, pag. 224.

s'acolo m'am pus pe iarba,far de grija, far' de treaba

s'am inceput a cantatot doinita seraca !

Cantat doina i mat bine,fata veni langa minenit-o 'nceput a cantatot dolnita seracaTrage doIna si mat bine

ca mi-at rupt inima 'n mine;canta'mI dolma pena'n searaca'ntr'o zi de prima-vara 1

Cine o stirnit dotnitaarsa I-o fost inima ;sfanta gura

c.o mai cantat doinita IPoesti populare,

colectia M. Caneanu.

5

Varianta. munteneascb[dupii P. §olcan Cretul]

Doina sciu Si doMa zic :de când am ajuns voiniceU cu doina m platescde bir si de boieresc ;

tot cu doinisoara meade podvada, de belea.

Doina, doina, cântec dukede la mine cand te-i duce?Cin'te scoase'n calea mea,

bata-te pardalnica,Ca mi-ai secat inimatu mi-ai scurtat viata,

saracut de maica mea!Poesci populare, colectia G. Dem. Theodorescu, pag. 276.

I

fla

I-

sAl

DIN TRANSILV AIWA 5

1U

I I

1 II,I" IRE

POESD POPULARE DIN TRANSILVANIA. 7

A

DRAGOSTEDe cat un tata o muma,mat bine-o mandrutA bunA !

* **

FolcicA solz de pesceVal de cel care iubesce !Ce manâncA, nu-I tignesce,Niel ce bea nu-I folosesce.

*

Rele-s, bade, frigurile;da mal Tele dragostile:

frigurile te basica,dragostile te usucA.:

De frigurl, &adsi te scolI,

de dragoste, zaclmorl.* *

Cine dragostea no crede,nu mai cake iarbA verde!Cine dragostea n'o scie,pe lume sd nu mai fie!

*

8 POESIY POPULARE

DRAGOSTELIS

6

MANDRA BUNA

(Cantat de baba Nora din Valcele)-Striga Nilea d'intre stand,

d'intre stand, din val adinci.Nimenea nu-1 auzia,lira numal maica-sa.

Nileo, Nileo, dragul maichii !Or oile ti-ai perdut ?

or opincile ti-ai rupt ?or merindea ti-ai sfirsit ?Nici merindea n'am sfirsit,nici opincile n'am rupt,nici oile n'am perdut ;

dar m'am puscu fata'n sus,

supt un mer mare'nflorit.Florile m'ail nãp'adit,sarpe-balaur turbat,

la mine'n sin s'a bagat.El la maia-sa mergeasi din gura-asa-1 graia :

Maid, mAiculita mea !

5

IO

t5

20

DIN TRANSILVANIA 9

Inveluie-ti tu mana,Inveluie-o in chinded 4)

bag'o in sinul nieUsi me scapd de dor greil.

De cat, Nileo,fall mina,mai bine,fla tine,

Ea din gura-asa-i graia ;dar te du la soru-ta.El la soru-sa mergea,

si din gura-asa-1 graia :Sord, surioara mea,

tu manabag'o in sinul med

si me scapa de dor greil.De cat, Nileo,fard mana,mal bine,fdra tine !

cä d'o träi tata-meii,mal face voInici ca tineDar te du la mindra ta.El la mandra cä mergeasi din gura-asa-i graia :Mindra, mândrulita mea,inveluie-t1 tu mina,

s'o baga in sinul medsä me scapt de dorul grefi.

El vorba nu isTfravia,mandra invelia,

25

30

35

40

45

50

I) A se vedea notele la sfirsitul volumulut.

inveluie-ti

rnana-si

gi

')

10 POESH POPULARE

in sinul lui o baga,sérpe-balaur scotea

pe rnasä ii trantea.Sohjl de aur cã avea ;brit de aur se.facea

pe ea ca-I incingea.Teitá lumea se mira.

Nilea'n brate o stringea,Si frumos mi-o sdruta,

si din gura asa-1 vorbia:De cat un tatd s'o mumg,

mai bine-o rnandrutd bund !De cat o sort s'un frate,

ma bine-o mandra cu dreptate!

7

Versiune din Moldova

[Publicata in So,letórea" din Aprilie 1892]

Fruncld verde mar mdrit ITot cu boil am pornit.

M'am scapat si-am adormitsupt un mar mandru 'nflorit ;

sarpe mare o venit,jurnatate m'ojumatate nu me poate,

de curdle tintolate,de sulite 'mpungetoare

55

6o

65

si

DIN TRANSILVANIA I I

de puscuta vinatoare.Me dusei la maica mea.

De-mi esci maicá cu dreptate,baga mana si me scote,

prinde curalele,trage otelele;

de te temi c. te-a musca,na basrnaua ; invell mama.

Nici basmaua n'ol lua,nici mans nu oi baga,

ca me tern ca m'a rnusca ;da te du la sora ta,

de sora cu dreptate,bage mana i te scoate.Me dusel la sora-mea,Si ea m'a intrebat asa:Fratioare, ce esci scarbit?On boil prapadit ?On opincile le-al rupt ?

Nici boii n'am prapaclit,nici opincile n'am rupt.

Fruncla verde mar mant,m'am scapat s'am adormit

sub un mar rnândru 'nflorit ;sarpe mare o venit,

jurnatate m'o 'ngbitit,jumatate nu me poate,

de curele tintolate,de sulita 'mpungetoare,de puscuta. vinAtoare.

De-mi esci sora cu dreptate,

1-al

ai

ti-1

12 POESII POPULARE

baga mina i ni scoate;de te temi c5. te-a musca,na basmaua, inveli mina.

Nici basmaua n'ol lua,nicl mina nu oi baga,

ca me tern ca. m'a musca ;dar du-te la puica ta.

De puica cu dreptate,Bage mina i te scoate.Me dusel la puica mea.Puica m'o 'ntrebat asa

Puiule, ce esci scirbiton boii i-ai prapadit ?on opincile le-ai rupt ?Nici boii n'am prapadit,

nici opincile n'am rupt.Fruncla verde mar marit,

m'am scapat s'am adormitsub un mer mândru 'nflorit;

sarpe mare o venit,jumatate m'ojumatate nu me poate,

de curele tintolate,de puscuta vinatoare,

de sulita. 'mpungetoare,De-mi esci, puica, cu dreptate,

baga mina si me scOte ;de te tetra cä te-a muscana basmana ''nveli mina

Nici basmaua n'oi luasi mina tot ol baga.

DIN TIUNSILVANIA 13

8

SOMN IMI-E

Somn mi-e, maica, si-as dormin'am pat d'a odini!

Du-te 'n patuBa acolo nu m'oi duce,

ca-I patul de om betrinSi miroasa-a flori de fin.

Somn mi-e, maica, s'as dormin'am pat d'a odini.

Du te 'n patu frate-ten.Ba acolo nu m'oi duce,

ca cu frate,fac pacate.

Somn mi-e, maicä si-as dormi.n'am pat d'a odiniDu-te 'n patu soru-ti

Nici acolo nu m'ol duce,ca e patul plin de flori

me umplu de sudori.Somn mi-e, maid, s'as dormi

n'am pat d'a odiniDu-te 'n tinda pe llicioara,

cà p-oi duce o pern:oara :o inima intristata

si de lacrimi inecata.3)

Somn mi-e, maica, si-as dormi

5

I0

15

20

25

taici-teU.

si

si

si

si

si

POES1I POPULAR E

n'am pat d'a odini.Du-te 'n fundu gradini,

sub umbrula nucului,in patul dragutului.Asa, maid., voit si

Si me duc la dragul met !

9

SE-MI VED MANDRA

Brasoule, zid inalt !Cine, foc, te-a laudat

cà sunt bani prin zidurele?Ca nu-s bani prin zidureleci-s lacriml de slujnicele,poate-o fi i d'ale mele!D'ar da D clet un foc,

sa arda Brasou tot !Arcld-te focu Brasot,

de trei parttcu lemne

si de patru cu uscate,sa arda pent 'n cetate.

Din cetate pent 'n §chei,se-mt creasa stejari i tei ;

sa me sui Vinerea 'n ei,

30

5

TO

15

4

si

et,

verdi,

DIN TRANSILVANIA. 15

fac ochisorii roatisa-mè uit in lumea toata,

se-mi ved mama,se-mi ved tat5.,

se-mi \Ted mindracum s poarta,

cum rnIturk pe la poarta :Cu mätura miturand,

cu lacrime stropind.

0

DE S'AR VINDE DOR

De s'ar vinde dor cu dor,eü tn',as face vinzbitor.

Ce n'as face ? i as vinde,dorul inimei fierbinte!

De s'ar vinde dor cu drag,en mi-as pune satra 'n prag,

ca se-1 vind la oricare s;rnte ca si mine.

Eu mi-as pune satra 'n poartaca se-I vind la lumea toata.

11

Alta versiune

Lung e drumul Clujului,e mal lung al dorului.

C'al Clujului se sfirsesce,

20

25

5

TO

I

si.cine,

se-nil

16 POES11 POPULARE

al dorului se sporesce.D'ar fi dorul vinzetor,

et m'as face negustor,m'as duce la tirgul mare,

m'as pune cu satra 'n cale,s'as da dor la care n'are.

Bade, de dragostea noastri,a crescut un pom pe coasta.

Pomu-I mare, fruncla rara,paserile prin ea sboara,sboara din porn in porn,

ca dorul din om in om.

12

AMAR E!

Amari-1, Doamne, amara,amara.-1 frunda de mac,

mai amar doru ce-1 trag!Amari-1, Doamne, amara,

amara-i frunda de nuc,mai amar doru ce-1 duc!

De l'as putea semena,eü cu drag l'as secera

pune stog pe prag,si Pas imblati 4) cu drag ;si Pas pune stog in casa

5

I0

15

5

10

si l'as

DIN TRANSILVANIA 17

l'a imbläti pe mast ;cerne

prin sprancene,l'as trimite

mandrel mele.

13

NU-I CA MANDRA

Frunclulitä alunica IAm avut o mandrulitaml-a fost cam tinerea,

draga nelchil turturea!lasat-o se nial creasca,

rrfnte 'n cap se dobandeasca.Mi-a trecut

cat ml-a trecut!Mandra mea s'a maritat,chin la noi aici, in satde la nol a treia casa.

Inima ml-e fripta arsa !Maica çle veste mi-a prins,si din gura.-asa mi-a :

Dragul meu, nu fii asa,Ca m'ai sint fete ca ea.El din guri-asa vorbia :

Malcä, maigulita mea ;Ceru-i mare,stele multe,

5

10

15

20

Colectinua. I. G. BIBIGESCU. 2

l'as

si

dis

POESIT POPULARE

si mai marisi mai marunte,

luminoase,intunecoase,

nu's ca mandra de frumoase!

14

GHICESCE, MANDRO

Trage, mindro, i ghicesce,codrul de ce 'ngalbenesce?

Codrul de zapadl grea,volnicul de inima rea.

15

VAI ! DE CEL CARE IUBESCE

Foicica solz de pesce,Vai de cel care iubesce !

Ce manancl nu-i tignesce,Nict ce bea nu-i folosesce.

25

18

DIN TRANSILVANIA. I 9

16

RELE-S DRAGOSTILE

Rele-s, bade, frigurile,da mai rele dragostile :

frigurile tedragostile te usuca.

De friguri zacisi te scoli ;

de dragoste zaciSi mori.

Versiune

(culeasa de dd. Iarnik-Birsanu)

Rele-s, bade, frigurile,Da-s mai rele dragostile,

Maica din friguti md scoate;dar din dragoste nu poate.

17

CINE NE DESPARTE ?

Frunzi verde ruje 'nvi5Itepe noi cine ne desparte ?

Gardul cu nuielele,

basica,

20 POESII POPVLARE

mindra cu sprâncenele.Dar-ar un vent,

se dea gardul la pamént !se remaie numal parlde timiii la dusmani !

Cite lacriml am versat,s'ar face fAntâni 'n sat :fintând cu trel isvoard

cine-o bea din ea se moari.Se bea duFnanele mele,se me mintui ea de ele.Dar d'o bea iubtul meia

Si mi-1 tie D-zetd'o bea vr'un neam d'al

se-1 fereasci Dumnezeil!

18

TURTURICA

Turturic5, turturea,vino tu la casa mea ;

ca nici et nu am sotiase-mi fil tu dragula mie !

-1,111.111,

19

SERACA DRAGOSTEA !

Val! seraca dragostea !cine n'o scie purta,

2

10

15

D-zed

men,

DIN TRANSILUNIA 21

Dumnezeti se nu 1-0 dea !SA mi-o dea D-zeti mie,se mi-o pul in palaria,

ca pe-o floare

20

BATA-L MAICA PRECISTA !

Bata-1 mica Precistasfânta Dumineca

de-a 'mpärtit dragostea :dragostea cu lingura,

uritul cu ferdela.

2 I

PE CAND NU IUBIA

Péné cand nu te iubiam,unde me culcam, dormiam !

Dar de cand mi te iubesc,nu pot se me odinesc.

Noaptea 'n vis mi te doresc;pun mana, nu te gasesc ;string in brate plapoma,

credend ca-ti string talia.

p'al

---

F-22 POESIT POPULARE

22

DORUL M ANDREI

Frundulita trei surcele !Pe drumul de la Sacele,

vine dorul mandrel mele ;s'asa vine de ferbinte,

d'as sta 'n drumu-i, &as aprinde.Dar cu-atata am noroc,

cd me duc, nu stau pe loc.

23

a doua versiune

Pe calea Sacelelor,merge dorul mandrelor ;s'asa merge de ferbinte,

d'as sta pe loc m'as aprinde ;dar cu atita am noroc

cd nu pociu S stail pe loc :cà nainte este foc,

'ndarat este jarmi-e frica de talhar

24

tE CE OFTEZ ?

Foicica de orez !vedl tu, milostivo, vecb,

2i

2i

DTh TRANSILVAN1A 23

vecji cu ochii si nu crecli,tot m6 'ntrebi : de ce oftez ?Si toata lumea me 'ntreaba :de ce stall tristi i slaba ?

Foicica' solz de pesce !Val! de cel care iubesce :

ce mananca, nu-I tignescenici ce bea, nu-I folosesce!

25

SERACA INIMA MEA

Seraca inima mea !mult inoatá 'n voia rea,

e neagra ca tina ;se Ieagana ca iarba,Si n'o scie nimenea,numal eü i D-zeU,

singur sufletelul !

26

CA DORU DIN OM IN OM

Bade, de dragostea noastra,a crescut un porn pe coastl.

5

10

5

si

24 POESIT POPULA RE

Pomu-i mare, fruncla rarä,paserile prin ea sboard,sboari din porn in porn,ca dorul din om in om.

27

DRAGOSTELE NOASTRE

Mindra, dragostile neistreaU remas pustil pe ante.EU am fost Vineri la ele

fost crescut viorele.Viorele, flori adânci

and le vecli, draga, së plângi!

28

AMARUL INIMEI

sci cal am c/iIe multe,m'as sui cu calu 'n munte,

s'aud ploaia ropoind,vintul printre brach batênd,paserl pe ramuri cantand.

Dale-le-le,insarele,

ce thntati pe rámurele,amarul inimel mele!

--D'as

si

Wan

DIN TRANSILVANIA. 2 5

29

SE NE IUBIM

Ai, mindro, sè ne iubimeamendoi ne nemerim

ea n'am muma, tu n'ai tata,amendoi suntem d'o data.

Ea n'am frati, tu n'ai suroriamendoi ca doue flori.

30

NU LE POATE STINGE

Peste-o apa, peste-un tea,Arde opt lumini de sda.

Dina ploana, noaptea ninge,nimeni nu le poate stinge ;

numai inima-mi cand

31

TOT DUCE

D'ar fi calea tot cenusipent la Dinoaia 'n us4

tot m'as duce la Gheorghita,se-1 daa o ir 5) de gurita ;

plange.

WAS

26 POESIY POPULARE

se nu-I doara-a inimioaripentru-a mea gurisoarl;se nu creadi malci-sa,

ci l'am fermecat cu gura.Ca d'ol sci fermecase me bati Dumnezen,unde-o fi satu-adunatse me ridi infundat.

32

CANTATI DE JALE

Duceti-vell randunele,sub fereastra dragei mele

cintati doina de jele,dorul inirnioarel mde!

33

CODRULE, CODRUTULE!

Codrule, codrutule!deschide-ti caririle,

si-mi duc supdrarile ;caci acasi

nu me Iasidorul mandrel arcletor,

ci me face calitor.

5

10

5

;14

'

DIN TRANSILVA NIA 2 7

34

FACE-M'A

Face-m'as un fluturasp'aripa ventulut

in giurul NimentuluiAs sbura

perfasi aflafloarea

floricica mea!

35

DORUL BADEI

Bade, dorul de la tinepeste multe dealuri vine,.si nu-1 poate opri nime.

Nici tiganulcu secera,

nici romkulcu fluera,

numai eü cu inima!

si

28 POESIT VOPULARE

36

VINO, BADE, TU CU EL !

Lelisoará, gura dulce !Chiamá-rni dorul se se culce,

cl de-asearlli tot pe-afar1si mi-e frici

se-1 perch ;cá-i prea gingas, desmierdat,

tot la sin a fost dedat ;intre pupi de trandafiri,lânga buze dulci, subtiri.

Ba ell, bade, bldisor,nu line prind de al tell dor,

cu totul infocat,me arde 'nfläcdrat !

si de vrei si ti-I alin,se-1 pun la al met sin,

nu-1 trirnete singurel,vino, bade, tu cu el.

37

FRUMOASA CA DRAGOSTEA.

Dorul met dumitaleface la Dumnezei floare :

o floare mirositoare

5

10

15

iari

ca-i

.5i

tat

MIS TRAgsILVANIA 29

de feciorI iubitoare,iubitoare, draga mea,frumoasa ca dragostea.

38

NU GANDI CA TE-AM URIT

Mândrulita de dernult,nu gandi ca te-am urit ;a de te-ol fi urit

se me bata D-zet,unde-o fi locul mai reii,?rite() groapa de urzici,se me faca tot basici._

39

TINE-MI DOAMNE !

Firicel de grit curat,Tine-mi, Doamne, ce mi-ai dat :

voinic tëner i curat,Nici mustata nu I-a dat

si

OR,

30 POESWPOPULARE

40

DE MANDRA CE SCII ?

Foaie verde treI gutui !Domnule, de unde vii ?De la tirg de la Sibil.

Dar de mindra mea ce scii?Foail verde, fbaia arsal

mindra ta e sinatoasksade la masi si coasa.

Nu scit coasä,on descoasá

dar la lacrimi scia cã varsade trecea lacrimi prin casá.

41

NU POT DOME

Doamne, Doamne,lumea doarme,

numat ell nu pot dormi,de gandurile lumii ;

c. ml-e patul de scinduri,§i nu pot dormi de ganduri.

5

IO

5

---

DIN TRANSILVANIA. 31

42

CUM SE NU-MI FIA DOR ?

Mult me 'ntreab1 inima ?dor imi-e de cine-va :dor 41 e tie, or ba ?

Cum se nu-mi fin dor,c'o pasere de pe munte,

si-inca avea doruri multe ;darn eü, un put de om,

se n'am pe lume un dor?

43

RESARI-TI-AR NUMELE !

Vine Ghita pe supt munti,cu poala plini de nuci;

Rebeca curn ii vedea,ca esia,

pe poteca ducea'n casa ci II baga,

pe Mita ii punea,garoafn 'n pept it prindea.

Lui Ghila parea,Revecuta asa-I clicea

Ghitule,dragutule,

5

5

10

inainte-imi-1

bine-1

ci

32 POESII POPULARE

reski-li-ar numele,prin toate gradinile,

se resarl florile,se le stringá fetele,

fetele, nevestele,mai cu drag Mete le 5)

44

INIMA-Ml PLANGE-Foicicl verde nuc,

este vremea sä me duc ;-se me duc -afar din curte,

se me duc pe virf de munte;s'aud muma cucului,

cintind la poalele nucului.Asa cânta de frumos,pe cradle cel de jos!

s'asa cantà de cu jale,de pling oamenii pe cale!a clic cucului sa tacd,

el se suie 'n sus pe cracd,Cucu merge '11 sus, in sbor,

si-mi dna mie de dor.Cind aud cucu eantand.inima imi plânge oftand!

DIN TRANSILVANIA 33

45

DOAMNE, CUM AR Fl DE BINE!

Et, de acasä de la noiTe ved, lele, in resboi 6)cum iti umbla manile,cum tot dai cu bragiele.

S,i gandesc atunci in mine,Doamne, cat ar fi de bine :se-ti fit et suveicase me porti o saptamana,

dintr'o miniin alta mana

Ea, de acasi de la nol,te ved, bade, langa. boi :cum ii pasci pe mugurelnumai singur, singurel.gandesc atunci in mine,

Doamne, cum ar fi de bineSe-ti fia fluier, met 1)1(144Se-me pui l'a ta gurita !

46

'BINE MAI TRAIESC

Of! doue buze dulci i moi,säruta-m'a eu cu voi

cu ochii cui ye tine,

5

10

/5

Colectinnea I. G. BIBICESCI.T.

mani

i

si

34 POESI1 POPULARE

dulci dulcele pentru mine ;c. ye tine tot cu fragi,

de-mi suntett asa de dragi;v'adap'a tot cu tniere,

de ye pup cu-asa placere.Aste buze ripitoare,

nu le-as da p'un soare mare,nict p'o mare de margele,nicl p'un car de floricele.

Le sarut si me säruti,cu mare dragoste

si de ele me lipesc.Bine Doamne mai triiesc!

47

1NIMA-MI PLANGE

Me imam din deal in vale:pe ce se me pun cilare ?

Pe murgul cu coama mare;se me duc in sat cu soare,

ca-am o mândra ca o floarecand o ved, inima-mi moare;and o ved, inima-mi plinge,

din obraz ii pica. singe.

5

I 0

15

5

multa,

ci

;

DIN TRANSILVANIA 35

48

E PUSTIA ULITA !

Frunclulita usturoi!ca s'a dus badea de Joi,

par' ca-i dus d'un an, de doi !De s'ar fi dus calaresce,

tot i-as rnai trage nadeide.;dar s'a dus neica cu carul,nu Poi mai vedea cu anul!Ca de s'ar fi dus pe jos,

s'ar fi dus si s'ar fi 'ntors !De când neica mi s'a dus,

e pustià ulita :ulita

de fluerat ;mândrutade sirutat

49

BADITA CU CALUL ALB

Baditá, cu calul alb,blestema-te-as g mi-esci drag !

&dila', cu calul sur,blest ema-te-as ! Nu me 'ndur !

5

I 0

t5

36 POES11 POPOLAM

Eca badea trece Oltul,ca-1,cunosc m'anza i portul!

Eci badea trece dealulca-i cunosc manza si calul I

50

D'AR Fl CUCUL

D'ar fi cucul d'un voinic,eü l'as priade ibovnic :dar cucu-i o pasirea,nu scie ce-i dragostea.Sade in codru cu drag

mânca frump de fag.

51

DRAG IMI-E

Drag imi-e cerul cuvoinicel far' de mustata !Drag Imi e cerul cu stele,voinicel fir' de muiere !

-

si

-

DIN TRANSILVANI 37

52

NUMAI CU OCHII

Pasarica cinta iarba,trece badea, nu me 'ntreabl

si eft trec i nu-1 intreb,numal cu ochil-1 petrec.

53

CAND VII ?

Me, baditä, de la noi,cind mai vil tu pe la noi ?

Eu, mindro, mtcar Si Joi.Aide, baditä, de seara,

ca-i neicuta dus in tara.Aide, badita, prin doscã am usa de rogoz,

cind pui mina, pica jos.

54

VIN BADITA !

Badisor, departisor!nu-mi trimite atita dor

pe pIrIu i pe isvor.

'n

38 POESII POPULARE

Trirnite-rni mai putintelvin, bade, tit cu eL

Vin, badita, cand gandescN'astepta se te doresc.

55

DOR TI-0 Fl !

badita, dor .11-0 fiN'am pe cine-ti porunci,

far' pe luná,vole bunk

pe steledor 0 jele

pe ventcite-un cuvent !

56

NU TE LAS

Du-te, neica, i te 'ntoarceca puisoru gloace,

ca i ed me tot iotorc,ca si in ciurdá un porc.

Val,

si

'n

!

si

DIN TRANSILVANIA 39

Trage, mandro, la necazca si eU destul am tras.

D'as mai trage cat am tras,tot pe tine nu te las!

57

SE BOLESC I EU CU TINE-,Du-te, neica, si te 'ntoarce

si mai fi-ti un drum in coace;bolesc si ea cu tine,

macar o lima de dile;s6 nu did astadi sat manec'ai lUat boala de la mine.

58

DE CAND, MANDRO

De cind, mandro, te-am vdzutfoarte draga mi-al cazut ;

dar vedêndu-te o data,nu putem far de olalta.S'asa, draga mea iubita,

nu te fac nenorocita.DA mina cu ori si cine,

se

.

40 POESII POPULARE

baths 7) nu-i voinic ca mine.Dack ei ca vol muri,

la mormintu-mi ai venisi se slid cdtre mormint :

Mormintel, groapa sapata,lag-me se-I ved odatd.,

cd acel ce m'a iubitasa m'a fost osinditsi in tine putreclesce,

dorul mi se potopesce.

59

VIIE SINGUR

Cine vrea se me iubeasci,viie 'n poarta graiasca.

Cul e voia se me vadd,viie singur i se-mi creadd..

Se nu trimiti pe altul,cä altul umple tot satul.

Viie singur, furisat,se-I dat dulce sirutat.Se-I daii gurita tacuti,

se facem dragoste multi.

I 0

15

5

10

si-ml

DIN TRANSILVANIA. 41

6o

DE CE SE ME PRAPADESC-Frunda verde garofita !

Mergeam sara pe costa,si ne 'nfilniam la porta

si-mi dedeal cite-o gurita.Treceam valea arofita,

mergeam noaptea 'n gradinitasi furam vr'o garofiti.Foie verde maracine !

Tu nu vec,11, mandruto, bine,ca-mi bat calea pentru tine

si tu n'at habar de mine.Frundulitä baraboi !

Mergeam noaptea pe la voisi vorbiam not arnindol..5i vorbiam de dragoste

1)

Frunda verde alunita !Prapadi-te-al, neiculita,pe la not prin gradinita.

De ce sa me prapadescc'am pus gand dumnezeesc:

ca cu tine sê trliesc !

1) Aci 1ipsesee un vers.

5

10

15

20

. ...... . .

42 POESIT POPULAFtE

PUNE-I NUMELE MEU--

Mariuta din Birgat,am audit ca ret ;

dar nici mie nu mi-e bine,pent n'oi merge la tine;Boteazili un fit al tax,

pune numele met ;cand veni dor de mine,chiama-ti fiul langa tine,

se-ti treaca de dor de mine.

62

AIDE, NEICA. !

Mariuta, mare draga,.chiama-ti canii leaga,

Ca de seara vin la voi,se ne 'ntalnim amindoi.Aide, neica, aide draga,aide, neicuta, prin dos,

ca am u§à de rogoz,curn pui mana, cade jos.

61

t.1-o

ti-e

ai

DIN TRANSILVANIA. 43

63

GURA DE DIAC

Fruncla verde liliac !Dulce-i gura de diac 8)

dar nu-i dulce, nici sAlcia,nurnai curn imi place mie.

Foaiä verde de tabac,cine iubesce diac,

traiesce 'n lume cu drag.Cat traiesci, sd nu iubesci,

diac in haine nemtesci,cà te face de-I doresci,cand il cap, nu-I gasesci.

Ca diacu-i piele rea,manca came Mercurea,

tot asa i Vinerea,postesce Simbata

Si te 'mall, nu te ia.Se iubesci in romanescicand ii cap ii i gasesci.

64

NU-MI LAS DRAGUTII

Ma'riuta, Marioara,gura ta md baga 'n boald,

gitul i margelele,

5

10

I 5

si

Ii

44 POESII POPULARE

ochii i sprancenele.Mariuto de pe balti,

Na parale: doi-trelnu te mai iubi cu toti.

Te iubesce, pui, cu minecd, zed, eU te-oi tine bine

cu pane de cumparatcu vin rosu stracurat.

De mi-al da ori i ce vrei,nu-mi las en dragutii mei

care m'am iubit cu ei.

65

TOT N'A FI

D'as muri,moartea nu-mi vine ;

s'as triisi n'am cu cine ;

ca cu cine am trait,fost-a vreme trecut.

s'a mai fis'a mai veni ;

dar ca aia tot n'o fi.

5

I0

5

atop,

5

s'o

DIN TRANSILVANIA 45

66

GURITA TACUTA

FruUzulitä, foaie albastra!Rindunea cu alba creasti,

nu mai bate la fereastràcà nu-s fata, ci-s nevastä.and eram la mama fatä

sciam.floarea cum se poartà ;dar de când m'am mdritat

grija casel m'a luat.Cul e voie se me iubeasci,vie singur se-mi graiasci

se nu trimità pe altul,a altul umple tot satul :

viie singur furiptse-1 dail dulce sárutatst-I daa guritä tkutä

se facem dragoste multä

67

DE CAND BADITA S'A DUS

De cand baldita s'a dus,carpl rosa n'am mai pus,

numai neagra. i negrie,,trag Weide se mai viie.

De când s'a dus d-lui

5

I0

I 5

5

46 POESII POPULARE

n'am dat gura. nimarui.Num'asearl Re 'nserat,

m'a 'nselat un blastamat ;d'o data ram sarutat.

Da doarl n'o fi pacat !c'a fost june ne'nsurat !

68

MAI BINE MOARTE !

D'a.s fi trait tot asaca frunza m'as legana,

d'am trait et si mal binec'a fost puiu langa mine.De cat trai precum traiesc,mai bine moarte-mi voiesc.

69

DRAGOSTEA

Cine dragostea n'o crede,nu mai calce iarba verde!Cine dragostea n'o scie,pe lume se' nu mai fie !

Jo

5

;

DIN TRANSILVANI4 47

B

DRAGUTII CERTATI

DRAGOSTE CU PIEDECI

POESII POPULA.RE DIN TRANSILVANIA 49

DRAcurii c-zRzirri

Strugur rosu, ruginit!not cu drag cA ne-am iubit;cu jale ne-am despartit!Dar eine ne-a despartitfle-1 moartea de cutit

***

Se dea malca Precistase itt sece inima:inima i sufletulcum ti-at vrAjbit ibovnieul !

* *

Tu, nelcA, se te usuctea pAnea care-o maninct

ca vinul care-1 betcA at zis c'o se me iet!

Colectiunea 1. G. 11B10ESCIT. 4

I

eo

50 POESIY POPULARE

70

BLESTEM

(cantat de baba Nora din Valcele)

Nu fost, neica, pacat ?m'ai iubit i m'alcu trupsoru 'mpoverat,ca p'o vita lânga gard ?

Vita st leaga cu sfoara,tu m'at legat cu gurisoara.

Bata-te, nelcuta, batase te ban lenmele,

care le-am ars serile,de seara pena inoptat,

pen' cocosul mi-a cantat.

Se te bata, mindro, bata,se te bata urmele,

ce le-am calcat serile,pe tina i pe svintat,

asteptand pe langa gard.

Se te ajungl, nelca, ajunga,sapte boll

sapte lungorisapte perechi de frigurinouefeluri de junghiuri.

.Sapte sute banl in punga,la doftorl se nu-ti ajunga.

Sase bol ca pepenilse-ti-1 mince doftorii.

5

10

IS

20

25

lásat,ti-a

DIN TRANSILVANIA. 51

S6 te ajunga, m'andro, ajungd,sd te-ajung' un dor s'un dragsd-mi esi cu cusutu 'n prag.

Nici-o data sd nu scil impunge'Ana nu-1 incepe a plânge

se-ti pice lacriml de sange,se-ti pice pe cusatura,

se scii ca-I blestem din gura.

Se zaci, neica, supt paretepen' al face fruncla verde

se tragi tolul,cu piciorul,

perinitacu gurita ;

se te-adapi cu linguritasi se-ti dea pane cu acul

si sl nu-11 mat gasesci leacul.Se dea Domnul D-zet,

se te 'nsori,de noud on,

se ai noue fiison.Mai intei o copiliti,

se te-adape in temnita.Mai pe urml un copilas,se te poarte prin oras;

sd te aduca D7zetsi la bordeiasul meu,

se te miluesc si etc'o cojita de mälai,

uscata de noud ai

30

35

40

45

SO

55

52 POESII POPULARE

tävalitá prin cenusä,sd teldat afar pe usd

Si cu una de OA-4AsC scii Ca ti-am fost draguta.

71

Versiune tot din Transilvania

(euleasa de d. Rebrean in jurulBetleanulut)

Scii tu, bade, ce ziceai,cind seara la noi veniai ?Pe genuche md tineaiDoamne, amar te jural !

Cind a fost colea toarnna,dat-al mina cu alta.

Dar-arse te 'nsori de none ori,

sd al noud feciori.Mai pe urma o copilild

apol un fecioras,st i1 chieme Toderassd te poarte prin oras!

Da-ti-ar Domnul D-zed,o cdruld cakeasca,

se umbli pe sate a cere,se vii si la pragul meu,

se te miluiesc Si el;c'o cojita de milai

5

I 0

15

:

Domnul

si

hi

DIN TRANSfeVAlsaA 53

uscata de noue ani;c'o coaja de 'pe polita,de când eram copilita,

c'o cojitä de pe vatra,de thud era mama fati.

(Ungaria an. I, No. 7.)

7 2

Alta versiune

(culeag de d. Iuliu Moldovanu, ipu-blicata* in Gaz. Trans.u)

Badita, badita meüAjunga-te dorul meü

unde-a fi locul mai reil.In mijiocul terguluipe spatele murgului.

Murgul se se poticneasciDrept in cap se te svêrleascä.

Fruncla verde si-o nuia!BIasternat'al mandra mea,

acutria s blastemSe te fad. Dumneciet

Se sech toata aiva 'n pragCu ata bagata 'n ac,

Nici-odata se nu 'npungiFana nu suspiniFrump verde de päsulaAsta Inca nu'i destula,

20

ea:

54 PCA11 POPULARE

Ci se-ti ei o MU 9) 'n mindSi sd te duci la fintand

anutnerând petrilerupendull margelele ;Stringendu-tt margelele

Se'll rupi si degetileNou6 sute bani din punga

La doftori sd nu'ti ajunga,.S:se bol ca plunii

Se ti-i mince doftoril.

73

Ver