MEMORIU DE PREZENTARE ȘIEU MĂGHERUȘ FORMA FINALA

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “CONSTRUIRE RETEA DE COLECTARE APA MENAJERA UZATA SI STATIE DE

EPURARE IN LOC. CRAINIMAT SI SIEU-MAGHERUS, COMUNA SIEU MAGHERUS,

_______________________JUDETUL BISTRITA-NASAUD”_________________________

1 SC ECOMULTIPROD SRL 2021

MEMORIU DE PREZENTARE

conform Legii nr. 292 din 2018, ANEXA Nr. 5.E pentru proiectul

CONSTRUIRE RETEA DE COLECTARE APA MENAJERA UZATA SI STATIE DE EPURARE IN LOC. CRAINIMAT SI SIEU-MAGHERUS,

COMUNA SIEU MAGHERUS, JUDETUL BISTRITA-NASAUD

BENEFICIAR : COMUNA SIEU MAGHERUS

EXECUTANT: SC ECOMULTIPROD SRL

Evaluator de mediu ADMINISTRATOR: FTP III LIVIA RETEGAN

Volum unic: Această documentaţie, piese scrise sau desenate, nu poate fi folosită numai în scopul pentru care a fost în mod specific elaborată. Ea nu poate fi reprodusă, întrebuinţată integral sau parţial, direc sau indirect, în alt scop, fară aprobarea prealabilă a proiectantului, acordată legal în scris. Data: mai 2021





COLECTIVUL DE REALIZARE

RESPONSABIL TEMA FTP III Retegan Livia Cercetator principal III ing. Tigauan Natalia Masterand Protectia Mediului Pop Florin





I. Denumirea proiectului:

CONSTRUIRE RETEA DE COLECTARE APA MENAJERA UZATA SI STATIE DE EPURARE IN LOC. CRAINIMAT SI SIEU-MAGHERUS, COMUNA SIEU MAGHERUS, JUDETUL BISTRITA-NASAUD

II. Titular: - numele: COMUNA SIEU-MAGHERUS

- adresa poștală: localitatea Sieu-Magherus, Nr. 243, Jud. Bistrita-Nasaud numărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet - tel. 0263/277052 -fax 0263/277052 - e-mail: primaria [email protected]

- numele persoanelor de contact director/manager/administrator Primar: Sorin Aurel Mititean telefon 0263/277052 III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

a) un rezumat al proiectului

Proiectul propune realizarea unei retele de colectare, pompare, transportul si epurare a apelor uzate menajere din localitatiile Sieu-Magherus si Crainimat, Comuna Sieu-Magherus, judetul Bistrita – Nasaud. Proiectul prevede realizarea urmatoarelor obiecte: Canal colector : L = 26.628 m (24431 m din PVC si 2197 m din PEHD)

Conducte de refulare din PEDH : L = 5.605 m

Conducte racord canalizare PVC DN 160 L = 5.300 metri

Camine bransament 758 buc.

Camine canalizare: 699 buc.

Racorduri la imobile (bransamente): 758 racorduri (din care 400 racorduri pentru localitatea Sieu Magherus si 358 racorduri pentru localitatea Crainimat). Subtraversari (drumuri nationale, comunale, paraie si viroage, CFR): 46 buc Statiile de pompare submersibile 12 buc Statie de epurare cu capacitatea Qzi max = 438.98 m3/zi





Statia de epurare mecano-biologica. Date tehnice:

� Capacitate: Qzi med = 338.44 m3/zi, Qzi max = 438.98 m3 � Sursa de energie electrica : 400 V � Funcţionare: automată � Parametrii de evacuare: conform NTPA 001/2002 � Materiale: bazin din beton + echipamente inox

Conducta de evacuare apă epurată este din PVC KG SN 8 DN 315mm in lungime de 50 m. Gura de varsare din beton armat de forma trapezoidala, cu suprafata S = 3,76 m2. Pentru protejarea gurii de varsare se va executa un pereu uscat din piatra de bolovani de rau rostuit cu mortar de ciment M100Z, in amonte pe lungimea de 5m pe inattimea de 1,2 m si in aval pe 10m cu inattimea de 1 m. Latimea pereului va fi de 0,2 m. b) justificarea necesității proiectului

În prezent in localitaile Sieu-Magherus si Crainimat apele uzate menajere provenite de la o parte din locuintele individuale, cele provenite de la unitătile de învățământ, social culturale, mică industrie si de alimentatie publică precum si dejecțiile lichide provenite de la animale sunt deversate în fose septice sau direct în emisarul din zona. Prin realizarea investitiei se va ridica standardul de viată pentru locuitorii localitatiilor Sieu-Magherus si Crainimat.

c) valoarea investiției Valoarea investitiei este: 17.674.413 lei fara TVA

d) perioada de implementare propusă;

Durata de implementare a obiectivului de investitii este de 24 luni. Durata de executie a proiectului este de 18 luni.

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și

amplasamente);

Proiectul se va amplasa intr-un perimetru situat in intravilanul si extravilanul Comunei Sieu -Magherus.





Suprafata ocupata temporar pe perioada realizarii proiectului este de 32269 m2,

din care: -in localitatea Crainimat 14205 m2 -localitatea Sieu -Magherus 18064 m2,

Suprafata ocupata definitiv de catre obiectele proiectului este de 1556,76 m2

din care: -statia de epurare 600 m2 -drum acces statie de epurare 300 m2, -statii de pompare 300 m2 -camine de vizitare 350 m3 -gura de varsare 3,76 m2, -apararea de mal în volum de 3,2 m3, are amprenta construită la sol de 3 m2 și va acoperi o suprafață desfășurată totală de mal de 16 m2 (amplasat în sit)

Planurile de sitatie si e amplasare in zona sunt prezentate in anexa.

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).





Conducte de canalizare:

Conducta din PVC DN = 250mm L = 22.235 metri Conducte din PVC DN= 315mm L = 2.196 metri Conducte din PEHD DN = 250mm L = 1.849 metri Conducte din PEHD DN= 300mm L = 348 metri Conducte de refulare Conducte din PEHD DN = 90mm L = 1.776 metri Conducte din PEHD DN = 110mm L = 3.403 metri Conducte din PEHD DN = 125mm L = 426 metri Conducte racord canalizare PVC DN 160 L = 5.300 metri

Statiile de pompare submersibile Statiile de pompare ape uzate propuse sunt construcții subterane. Stațiile sunt

prefabricate formate din o cuva prefabricata din polietilena de inalta densitate cu sectiune circulara ,cu diametrul de 1,50 m si o adancime de 5,00 m. Fiecare stație este complet automatizata(tablou comanda ,senzori de nivel,cabluri de electroalimentare si cabluri de comanda automata si semnalizare), echipată cu doua electropompe submersibile(din care una activa si una de rezerva) cu tocator pentru ape uzate menajere.

Statia de pompare este echipata cu un gratar rar (distanta intre bare este de 25 mm) pentru retinerea impuritatilor mecanice grosiere cu scopul de a proteja pompele cu care este echipata statia. Gratarul rar este manipulat cu ajutorul unei macarale electrice.

Caminele vor fi constructii prefabricate din beton conform SRN EN 1917. Acestea sunt alcatuite din elemente prefabricate din beton, tipizate, care permit accesul la retelele de canalizare, care transporta ape uzatemenajere. De asemeneaacestea permit aerareasiventilareasistemului de canalizare.

Caminele sunt compuse din: 1) Elementul de baza prin intermediul caruia colectoarelor de canalizare care le

perforeaza permit accesul apei uzate in interiorul caminului. 2) Element intermediar care are inaltimi diferite in functie de adancimea

colectorului de canalizare.





3) Elementul tronconic care face legatura intre tronsonul intermediary si placa de acoperire si care reduce sectiunea caminului de la DN 800 – 1000 la DN 600.

4) Placa de acoperire in care se inglobeaza capacul de fonta cu balama, care permite accesul in interiorul caminului. Pentru a permite accesul operatorului in interiorul caminului, pentru intretinere

si reparatii, caminele sunt prevazute cu scari de acces.

Subtraversari: 46 buc. cu lungimea L = 189 m Se vor realiza subtraversari în tub de protectie din otel, cu lungimea totala de L

= 761 ml astfel: a). 9 subtraversări de drumuri nationale cu lungimea L = 189ml

b). 33 subtraversări de drumuri comunale cu lungime totala L = 470ml. c). Subtraversări paraie si viroage :

Se vor realiza 3 subtraversări cu conducta conducta refulare PEHD în tub de protectie din otel în lungime de L = 57 ml.

d). Subtraversări CFR: Subtraversare cu conducta canalizare PVC KG SN8 cu D = 315mm în tub de protectie din otel cu D = 425 mm;, în lungime de 45 metri (pozitionarea este prezentata in anexa). Statie de epurare are componente subterane si supraterane, statie de pompare si cladirea de operare. Cladirea de operare va fi in regim de S+P. Parterul va fi din zidarie, la subsol vor fi pozitionte bazinele din beton trebuie impermeabile (hidroizolate).

Statia de epurare mecano-biologica Suprafata totala ocupata de statia de epurare este S = 600 m2, din care suprafata ocupata constructii (cladire statie si trotuar perimetral) S= 307,56 m2; platforma betonata pentru depozitarea namolului deshidratat in europubele S = 6,25 m2 : alei de circulatie pietruite S =150 m2 si spatii verzi S= 136,19 m2. Cladirea statiei este in regim de inaltime S+P: -subsolul S = 230,976 m2 cuprinde reactorul biologic. constructie monolit din beton armat impermeabilizat destinata bazinului de denitrificare V=235 m3, bazinul de aerare V=470 m3 si depozitul de namol V=153 m3. Depozitul pentru namol si echipamentul pentru ingrosarea namolului ingrosatorul de namol este pozitionat in bazinul de denitrificare si are rolul de a ingrosa namolul in mod gravitational. Este realizat dintr-un camin cilindric in care este instalata o pompa (HCP BF05, P = 0.7 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompeaza in mod controlat namolul ingrosat in depozitul de





namol. Depozitul de namol are menirea de acumulare si stabilizare a namolului in exces. Bazinul este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigura omogenizarea si stabilizarea namolului. O sursa de aerare pentru bazinul de namol este suflanta FPZ 40 DH. Controlul sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr-un dispozitiv cu timer, sau poate fi actionat manual din tabloul de comanda. Echipamentul pentru deshidratarea namolului in saci este instalatie de deshidratare a namolului Stainless Sacker S8 (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 8-12 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 400 kg de namol deshidratat in 8 saci); -cladirea de operare ocupa parterul, este o constructie din zidarie din bca, sarpanta din lemn, invelitoare din tigla, tamplarie tip termopan, cuprinde camera suflantelor S = 13,95 m2, hala S = 44,84 m2, grup sanitar S = 3 m2.

Camera suflantelor adaposteste doua suflante Kubicek 3D28C-080 (Q = 5.99 m3./min, ∆p = 50 kPa, P1 = 11 kW si conducta de iesire a suflantei DN 80 (conectata la o conducta de aer DN 100 din otel inox echipata cu ceas de presiune).

Canal calibrat parshall debitul la iesirea din statia de epurare este măsurat inpunctul de evacuare, unde apa curge printr-un profil de masurare-canal Parshall, cu debitmetru ultrasonic Siemens Sitrans pentru inregistrarea debitului. Debitmetrul ultrasonic pentru masurarea efluentului final afiseaza debitul current si debitul total la iesirea din statia de epurare. Conducta de evacuare conducta de PVC KG SN 8 DN 315mm in lungime de 50ml. Gura de varsare constructie din beton armat cu de forma trapezoidala cu suprafata S=3,76 m2. In amonte lungimea de 5m pe inattimea de 1,2 m si in aval pe 10m cu inattimea de 1 m fata de gura de varsare se va executa un pereu uscat din piatra ( bolovani de rau) rostuit cu mortar de ciment. Latimea pereului va fi de 0,2 m. Suprafațăde mal desfășurată totală de 16 m2 cu un volumul al pereului de V = 3,2 m3.

Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus: Profilul şi capacitatile de productie;

Capacitatea de epurare Qzi med = 338.44 m3/zi,

Qzi max = 438.98 m3/zi





Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament (după caz)

Pe amplasamentul obiectelor prevazute in proiect nu se desfasoara activitati industriale.

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, marimea, capacitatea

Apa uzata este preluata in colectorul principal si in cele secundare si este condusa la statia de epurare. Schema de epurare din cadrul statiei va fi cu predenitrificare, amplasarea celor doua zone, anoxica (de denitrificare) si aeroba (de nitrificare), fiind facuta invers fata de schema Wuhrmann, folosindu-se ca sursa externa de carbon chiar apa uzata bruta. Aprovizionarea cu nitrati a zonei anoxice se realizeaza prin recirculare de namol activat din decantorul secundar în capatul amonte al zonei respective.

Procesul de epurare a apelor uzate meneajere

LINIA APEI Epurarea mecanică De la căminul de intrare în stația de epurare dotat cu vană stăvilar pentru realizarea bypassului, apa uzată este condusă într-un canal deschis din beton dotat cu grătar rar cu curățare manuală și grătar fin (sită mecanică) cu curățare automată. Astfel se vor reține particulele grosiere plutitoare sau în suspensie. Din canal, apa uzată este dirijată spre stația de pompare cu deznisipator integrat. Stația de pompare este din elemente prefabricate și dotată cu 2 pompe(1A+1R) care vor pompa apa uzată în rezervorul tampon dimensionat la un volum V=100 m3 și compus din 1 rezervor subteran din polistif. Stația de pompare va avea integrat un compartiment de





deznisipare care va reține nisipul și sticla împiedicându-le să ajungă în rezervorul tampon și ulterior în fluxul tehnologic. Epurarea fizico-chimică Modulul de Flotație

Apa uzată este pompată din rezervorul tampon în instalația de flotație. În instalația de Flotație, compusă din reactorul de coagulare, rezervorul de flotație, compresor și rezervor tampon, apa uzată este parțial amestecată cu aer, amestecul aer-apă fiind supus la presiune. Pentru destabilizarea coloidului, îndepărtarea parțială a materiei organice și anorganice dizolvate și eliminarea Fosforului, în amestec se dozează coagulanți și floculanți. Dozarea se face strict controlat și se reglează automat în funcție de concentrația CBO5, CCO, a Materiilor în suspensie și a Fosforului. Prin utilizarea coagulanților pe bază de metale se crește concentrația ionică a soluției, stratul dublu fiind comprimat prin reducerea intervalului forțelor de repulsie care acționează între molecule/ioni. Se va folosi coagulant eficient atât în destabilizarea coloizilor cât și în precipitarea unor substanțe dizolvate în soluție - și anume policlorura de aluminiu - Al2(OH)6-xClx y H2O. Particulele destabilizate sau particulele formate ca urmare a destabilizării sunt induse să se unească, să ia contact și astfel să formeze aglomerate, prin procesul de floculare, un adjuvant necesar destabilizării. Floculantul folosit este un copolimer cu încărcare anionică medie, cu greutate moleculară mare, bazat pe o poliacrilamidă - (C3H5NO)n Funcția de amestecare este foarte importantă în proces, deoarece la acest punct se produc reacții de destabilizare și se formează flocoanele primare. După coagulare (în timpul căruia s-a produs destabilizarea) și flocularea (în timpul căreia s-au format flocoane de mărime și caracteristici necesare), fluxul floculat destabilizat este trecut în instalația de separare a fazelor prin flotație, unde flocoanele sunt eliminate din lichid. Amestecul aer-apă este supus presiunii și apoi injectat in compartimentul de flotație printr-o vană regulatoare de presiune. În instalația de flotație apa este injectată prin duze, particulele de nămol aderă la bulele fine de aer și plutesc la suprafață, unde sunt înlăturare continuu cu ajutorul unui raclor. Nămolul înlăturat din stratul superior al rezervorului de flotație ajunge gravitațional în Linia de deshidratare + stabilizare + igienizare nămol. La acest punct din fluxul tehnologic, valorile Fosforului, CBO5, CCO, și a Materiilor în suspensie scad cu peste 95% după eliminarea nămolului. De asemenea Azotul va fi





redus cu 50%. Modulul de Filtrare

După flotație, apa fără particulele mari de nămol este pompată în modulul de Filtrare pentru continuarea procesului de înlăturarea a Fosforului, CBO5, CCO, a Materiilor în suspensie și parțial a Azotului. Apa uzată este pompată din rezervorul tampon al modulului de flotație într-un filtru cu autocurățare ce are rolul de a reține particulele >50-70 microni pentru a proteja procesul de epurare din aval. Nămolul rezultat prin purjarea filtrului primar converge cu nămolul rezultat din flotație în rezervorul tampon de nămol din linia nămolului. Presiunea în filtru este controlată automat și când presiunea de lucru depășește presiunea maximă admisă, începe procesul de curățare automată a filtrului prin curățare în linie. În urma modulului de Filtrare, în apa uzată mai sunt sub 5% din materiile în suspensie inițiale. Modulul de Oxidare (eliminare Azot)

In următoarea etapă, apa este pompată în instalația de eliminare Azot prin oxidare. Se reduce azotul aflat sub forma ionului de amoniu/azot amoniacal, prin oxidare (AO). Pentru îndepărtarea azotului amoniacal/ionului amoniu se crește dozajul de clor activ. O pompa de dozare dozează clorul activ (hipoclorit de sodiu) din rezervorul de stocare hipoclorit în tubul de reacție dimensionat la o lungime ce asigură timpul de retenție necesar. Dozarea se face strict controlat și se reglează automat în funcție de concentrația de Azot din apa uzată. Prin oxidare anionică se obține:

• reducerea în continuare a conținutului de azot până sub nivelul NTPA 001;

• reducerea în continuare a CBO5;

• reducerea în continuare a CCO;

• dezinfecția efluentului;

• îndepărtarea mirosului;

• decolorarea efluentului;

• prevenirea deteriorării filtrului de carbon activ; Prin oxidarea anionică se realizează dezinfecția efluentului pentru eliminarea bacteriilor precum E coli și alte microorganisme periculoase care pot cauza boli precum Poliomielita, Ebola, Legionela, etc.

Modulul de Dezinfecție

Dezinfecția va fi efectuată în instalația de dezinfecție efluent printr-un proces de îmbină capacitatea oxidantă a hipocloritului.





LINIA NĂMOLULUI

Ingrosatorul de namol este pozitionat in bazinul de denitrificare si are rolul de a ingrosa namolul in mod gravitational. Este realizat dintr-un camin cilindric in care este instalata o pompa (HCP BF05, P = 0.7 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompeaza in mod controlat namolul ingrosat in depozitul de namol. Depozitul de namol are menirea de acumulare si stabilizare a namolului in exces. Bazinul este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigura omogenizarea si stabilizarea namolului. O sursa de aerare pentru bazinul de namol este suflanta FPZ 40 DH. Controlul sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr-un dispozitiv cu timer, sau poate fi actionat manual din tabloul de comanda. In bazinul pentru ingrosarea namolului, namolul atinge o concentratie de 3 – 4 %. Depozitul de namol este echipat cu o conducta de evacuare cu mufa de conectare la vidanja, in caz de avarie a instalatiei de deshidratare a namolului. Dupa ingrosarea gravitationala a namolului, acesta este procesat intr-o instalatie de deshidratare a namolului Stainless Sacker S8 (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 8-12 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 400 kg de namol deshidratat in 8 saci). Principiul de deshidratare a namolului consta in agregarea flocoanelor de namol prin folosirea unui floculant polimeric PRAESTOL, care creste eficienta deshidratarii namolului. In urmadeshidratarii, volumulnamolului este redus de 20 – 25 de ori. Instalatia este formata dinr-o cabina cu saci de filtrare, un recipient de omogenizare echipat cu o pompa dozatoare a floculantului polimeric, o pompa de namol si o conducta de alimentare cu namol cu un segment de mixare. Un accesoriu al instalatiei este caruciorul special conceput pentru manipularea usoara a sacilor de filtrare umpluti cu namolul deshidratat. Floculantul este dizolvat in apa potabila in recipientul de omogenizare, de unde este dozat prin intermediul unei conducte in conducta de alimentare cu namol, unde este mixat cu namolul influent in instalatie. De aici rezulta un namol floculat care este eliminat prin intermediul unor mufe de iesire in sacii de filtrare confectionati dintr-un material special poros. Sacii de filtrare sunt fixati pe mufele de iesire ale cabinei de deshidratare cu ajutorul unor cleme de fixare rapida. Namolul este deversat in saci, iar apa filtrata se scurge printr-o conducta de evacuare inapoi in reactorul biologic ( inbazinul de denitrificare ). In timpul unui ciclu (un interval de 24 de ore), sacii sunt umpluti continuu pe o perioada de 2-4 ore. La incheierea ciclului





de deshidratare, sacii de filtrare umpluti trebuie scinlocuiti, sigilati si dusi pe o platforma de depozitare, sau pot fi golitiintr-un container si refolositi in ciclu lurmator (sacii pot fi refolositi aproximativ in 4 cicluri). Platforma de depozitare trebuie sa fie impermeabila si drenata catre statia de epurare. Doza de floculant recomandataeste de 1 – 4 g/l si concentratia este de 1 - 4 g/kg de materie uscata. Fluidul floculant trebuie sa fie preparat in apa potabila.

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; In perioada de realizare Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

Conducta PVC Pentru

conductele de canalizare

De la societati comerciale specializate

Se depoziteaza temporar in depozite

deschise in cadrul organizarii de santier

Nepericulos

Conducta PEID Pentru

conductele de refulare




Nepericulos

Piese de imbinare

Pentru imbinarea conductelor


Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de

santier.

Nepericulos

Piese prefabricate

material plastic

Pentru realizarea statiilor de pompare



santier

Nepericulos

Piese prefabricate din

beton

Pentru realizarea caminelor



santier

Nepericulos

Fier beton, bare de fier

Pentru rezistenta structurilor betonate la

statiile de epurare

De la societati

comerciale specializate


santier

Nepericulos





Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

Beton

Pentru realizarea bazinelor

tehnologice, platformelor

De la statiile de betoane

Nu se depoziteaza pe amplasament

Nepericulos

Mortar de ciment M100Z

Pentru realizarea apararii de mal la gura de varsare

De la statiile de betoane

Nu se depoziteaza pe amplasament

Nepericulos

Nisip

Necesar la pozarea

conductelor sau la realizarea

fundatiei statiilor de pompare




Nepericulos

Balastru Necesar la

fundatia statiilor de pompare




Nepericulos

Cofraje prefabricate

Pentru realizarea lucrarilor de

structura

Inchiriere de la societati

comerciale specializate


santier.

Nepericulos

Piatra de rau Pentru realizarea apararii de mal

(pereu mal)



santier.

Nepericulos

Combustibili

Motorina

Pentru functionarea

utilajelor folosite pe amplasament

De la statiile de

distributie a carburantilor

Nu se depoziteaza combustibili pe amplasament

Periculos

Ulei hidraulic

Pentru functionarea


De la distribuitori specializati

Nu se depoziteaza ulei hidraulic pe

amplasament Periculos

Ulei de transmisie

Pentru functionarea in

conditii optime a cutiilor de viteza

ale utilajelor folosite pe


Nu se depoziteaza ulei de transmisie pe






Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate amplasament

Ulei de motor

Pentru functionarea in

conditii optime a motoarelor



Nu se depoziteaza ulei de motor pe


Energia electrica in punctele de lucru se va asigura cu generatoare portabile. In perioada de functionare

Materii prime

Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

Apa uzata menajera

Statia de epurare

Gospodarii, institutii si agenti

economici din localitatile Sieu-

Magherus si Crainamat

Colector principal, bazine de epurare

Nepericulos

Polielectroliti Deshidraratea

namolului


Cladirea de operare Periculos

Policlorura de aluminiu

Indepartarea fosforului



Hipoclorit de sodiu

Dezinfectie efluent



Energia electrica la statiile de pompare si statia de epurare se va asigura din

reteaua de medie tensiune a comunei.

Racordarea la reţele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu apa a statiei de epurare va fi asigurata din sistemul de alimentare cu apa a localitatii Sieu-Magherus. Se estimeaza un consum de cca 300 m3/an.

Energia electrica la statiile de pompare si statia de epurare se va asigura din reteaua de medie tensiune a comunei. Se estimeaza un consum de de cca 188 MWh/an.

Energia termica incalzirea statiei de epurare se va face cu sursa electrica.





Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei Dupa finalizarea lucrarilor de executie, vor fi efectuate lucrari specifice de redare a amplasamentului la starea initiala si de readucere a acestuia intr-o stare corespunzatoare, respectiv: Lucrările de refacere a amplasamentului vor fi cuprinse în proiectul de executie şi vor consta în: -aducerea terenului la starea iniţială pe traseul conductelor; -evacuarea deşeurilor din săpătură rămase; -evacuarea materialelor şi a deşeurilor din organizarea de şantier; -retragerea utilajelor; -ridicarea containerelor tipizate.

Căi noi de acces sau schimbarea celor existente Prin specificul proiectului conductele de canalizare se amplasează în trama drumurilor existente. Accesul la amplasamentul statiei de epurare se va face din drumul comunal printr-un drum de acces cu S = 300 m2.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

La realizarea proiectului se va utiliza: -piatră de rau, -balastru, -agregate minerale, nisipuri. În funcţionarea proiectului se va folosi apa potabila.

Metode folosite in construcţie/demolare

Amplasarea colectoarelor de canalizare şi a conductelor de refulare se va face pe marginea drumurilor, în vecinatatea şanţului drumurilor, langă trotuar sau sub acesta, avându-se în vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) şi respectând SR 8591/1997. Colectoarele de canalizare se vor poza subteran, prin metoda clasică cu săpătura deschisă, sprijinită, pe un pat de nisip. Reţeaua de canalizare va fi pozată sub adâncimea minimă de îngheţ conform STAS 6054/77 şi va avea o pantă care să asigure o funcţionare optimă a sistemului de canalizare, astfel încât să asigure o viteză de autocuraţire a canalului.





Conductele de refulare se vor poza subteran, prin metoda clasica clasică cu săpătura deschisă, sprijinită, pe un pat de nisip. Săpăturile se vor executa mecanizat şi manual pana la cota de pozare a canalului. Pereţii tranşeii vor fi sprijiniţi obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta canalului şi mecanic, în straturi de 20 cm grosime, pană la cota terenului. Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide cu curgere liberă se va face în conformitate cu STAS 9312-87–“Subtraversari de căi ferate şi drumuri cu conducte – Prescriptii de proiectare”. Execuţia forajului orizontal se va face de către o intreprindere specializată, care dispune de utilajul necesar şi un personal cu calificare adecvată. Dupa executarea lucrărilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea iniţială. Conducta de evacuare a apei epurata se va poza subteran, prin metoda clasica clasică cu săpătura deschisă, pe un pat de nisip. Săpătura se va executa mecanizat şi manual pana la cota de pozare a conductei, dupa care se acopera cu pamant, terenul se aduce la cota. Timpul de lucru pentru pozarea conductei este de 16 h (2 zile)..

Gura de evacuare se va poza suprateran, se va executa sapatura simpla pentru fixare.

Pereul din piatra se va executa prin metoda clasica de zidarie manuala. Timpul de executie a pereului si a fixarii gurii de evacuare este extimat la 24 h

(3 zile). Mentionam faptul ca lucrarile la pereu se vor executa simultan cu cele de la

acoperirea conductei de evacuare si aducere a terenului la starea initial, in functie de organizarea lucrarilor timpul de lucru in aria naturala este estimate la 3-5 zile. Etapa de dezafectare Reţeaua de canalizare şi staţia de epurare se proiectează în general pentru o durată de funcţionare, în condiţii normale de întreţinere şi exploatare, între 30-50 ani, cu probabilitatea de prelungire în urma reviziilor. Astfel, nu sunt necesare, la acest moment, a fi prevăzute modalitaţi de închidere, dezafectare.

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în

funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară

Planul de executie a lucrariilor pe amplasamentul analizat urmareste indeplinirea pasilor impusi in actele de reglementare (toate avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. 21/26.02.2019 (prelungit), astfel ca se recomanda





respectarea intocmai a acestora. Durata de implementare a obiectivului de investitii este de 24 luni.

Durata de executie a proiectului este de 18 luni.

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “CONSTRUIRE RETEA DE COLECTARE APA MENAJERA UZATA SI STATIE DE EPURARE IN LOC. CRAINIMAT SI SIEU-MAGHERUS,

COMUNA SIEU MAGHERUS, _______________________JUDETUL BISTRITA-NASAUD”_________________________


GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTITIEI

CONSTRUIREA RETEA DE COLECTARE APA MENAJERA UZATA SI STATIE DE EPURARE IN

LOC. CRAINIMAT SI SIEU-MAGHERUS, COMUNA SIEU-MAGHERUS JUD. B-N

ANUL 1

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Durata de executie (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1.1. Obţinerea terenului

1.2. Amenajarea terenului

1.3. Amenajari pentru protectia mediului

1.4. Relocarea/protectia utilitatilor

2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor

3.1. Studii

3.1.1 Studii de teren

3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului

3.1.3 Alte studii specifice

3.2. Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

3.3. Expertizare tehnica

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor

3.5. Proiectare

3.6. Organizarea procedurilor de achizitie

3.7. Consultanţă

3.8. Asistenta tehnica

3.8.2 Dirigentie de santier




4.1. Constructii si instalatii

4.2. Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj

4.4. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport

4.5. Dotari

4.6. Active necorporale

5.1 Organizare de şantier

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului

5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute

5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

6.2. Probe tehnologice si teste

7. Inchiderea proiectului




GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTITIEI

CONSTRUIREA RETEA DE COLECTARE APA MENAJERA UZATA SI STATIE DE EPURARE IN

LOC. CRAINIMAT SI SIEU-MAGHERUS, COMUNA SIEU-MAGHERUS JUD. B-N

ANUL 2

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Durata de executie (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1.1. Obţinerea terenului

1.2. Amenajarea terenului

1.3. Amenajari pentru protectia mediului

1.4. Relocarea/protectia utilitatilor

2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor

3.1. Studii

3.1.1 Studii de teren

3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului

3.1.3 Alte studii specifice

3.2. Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

3.3. Expertizare tehnica

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor

3.5. Proiectare

3.6. Organizarea procedurilor de achizitie




3.7. Consultanţă

3.8. Asistenta tehnica

3.8.2 Dirigentie de santier

4.1. Constructii si instalatii

4.2. Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj

4.4. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport

4.5. Dotari

4.6. Active necorporale

5.1 Organizare de şantier

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului

5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute

5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

6.2. Probe tehnologice si teste

7. Inchiderea proiectului





Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

La aceasta data sunt in diferte stadii de executie proiectul de modernizarea și extinderea a stației de epurare ce deservește platforma industriala a SC TERAPLAST SA) –finalizare aprilie 2021, proiectul de modernizare a infrastructurii strazilor din localitatea Sărățel – finalizare iunie 2021, extinderea și modernizarea corpului administrative al primăriei finalizare 2021. In diferte stadii de avizare/proiectatre sunt proiecte de interventie la biserica evanghelica (monument istoric) extinderea magistralei de gaz metan, realizarea unei baze sportive, "Înfiinţare unitate noua de producţie pentru TERAPLAST FOLII BIODEGRADABILE S.R.L, construirea unui depozit de produse finite la SC PLASTSISTEM SA, In vecinatatea amplasamentului statiei de epurare, in partea nordica sunt agenti economici ce desfasoara activitati de prelucrarea lemnului, reciclarea materialelor plastic, producerea tamplariei din termopan, cultivarea steviei. Proiectul analizat nu va avea relatie cu proiectele aflate in faza de executie deoarece graficul de executie a lucrarilor nu prevede in primele 6 luni lucrari de constructii, perioada in care aceste contracte vor fi finalizate. In ceea ce priveste proiectele prevazute in zona platformei SC TERAPLAST SA acestea se vor implementa pe amplasamente situate la peste 1km fata de cel mai apropiat punct al colectorului de ape uzate menajere si cca 7 km fata de amplasamentul statiei de epurare nu vor fi in relatie cu proiectul analizat. Referitor la proiectele de realizare a magistralei de gaz metan, realizarea unei baze sportive si cea de interventie la biserica evanghelica mentionam ca va exista o relatie indirect cu proiectul analizat: amplasamentul retelei de canalizare nu se va suprapune amplasamentului magistralei de gaz, mijloacele de transport aferente lucrarilor din proiecte pot sa se intersecteze sau sa aiba trasee commune pe tronsoane de drum, daca graficele de executie se vor suprapune. In ceea ce priveste statiile de epurare din localitatile Arcalia si Chintelnic, situate in amonte respectiv in aval de statia propusa, la distante de peste 1 km, nu vor genera impact cumulat in perioada sitatii de by-pasare. Statiile de epurare sunt de capacitate mica, (debitul efluentului la capacitatea proiectata este 2,76l/s, 3,35 l/s) si față de proiectul analizat cu debiul 5,08 l/s, debitul raului Sieu (66 l/s), asigura dilutia apelor evacuate de fiecare dintre cele trei statii de epurare, pe distant de ordinul metrilor.Proiectul va fi in relatie directa cu agentii economici din vecinatatea statiei de epurare in perioada de functionare prin preluarea apelor uzate menajere. In perioada de construire va exista o relatie indirecta data de mijloacele de transport





aferente lucrarilor din proiect si cele ce deserves activitatea agentilor economici, pot sa se intersecteze sau sa aiba trasee commune pe anumite tronsoane de drum.

Detalii despre alternativele care au fost luate in considerare

Alternativele propuse se referă la scenariile/opţiunile propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor.

Varianta A (zero): Prin această variantă (fără proiect), populaţia din zona prezentată nu are

posibilitatea de a realiza investiţia şi nu va putea beneficia de acces la infrastructura fizică de bază, iar populaţia rurală va migra către zonele urbane. În conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţii care implică investiţii importante în serviciile de alimentare cu apă și de canalizare în vederea conformării cu standardele de mediu ale UE.

Varianta B:

Realizarea sistemului de canalizare pentru localitățile Crainimat și Sieu-Magherus, judeţul Bistrița-Năsăud având următoarele componente:

-reţea de canalizare prevăzută din conducte tip PREMO (Di 300) De 430 mm cu grosimea peretilor de 65mm. -conducte de refulare prevăzute din PEHD, Pn 8, Dn 90 mm, -conducte de refulare prevăzute din PEHD, Pn 8, Dn 110 mm -staţii de pompare apă uzată - echipată cu (1+1) pompe. - staţie de epurare Qzi med = 338.44 m3/zi, Qzi max = 438.98 m3/zi

Selectarea solutiei de realizare a sitemului de canalizare propusa a luat in considerare atat aspecte care tin de alinierea Romaniei la politica comunitara, cat si aspecte de natura tehnica.

Optiunea a fost studiata luand in considerare urmatoarele: -necesitatea asigurarii unor conditii de viata de calitate a locuitorilor din localitatile Crainimat si Sieu-Magherus; -protejarea apei subterane si a apelor de suprafata; -optiuni tehnologice (considerand costurile de investitii, operare si intretinere).

Varianta C:

Realizarea sistemului de canalizare pentru localitățile Crainimat si Sieu-Magherus, judeţul Bistrița-Năsăud având următoarele componente: -reţea de canalizare prevăzută din tuburi PVC, SN4 multistrat, cu diametrul DN 250 mm. -conducte de refulare prevăzute din PEHD, Pn 8, Dn 90 mm,





-conducte de refulare prevăzute din PEHD, Pn 8, Dn 110 mm, -staţii de pompare apă uzată - echipată cu (1+1) pompe. -staţie de epurare Qzi med = 338.44 m3/zi, Qzi max = 438.98 m3/zi

Ultimele două scenarii propuse sunt relativ similar. Din punct de vedere tehnic, în cazul variantei B pot apare următoarele

probleme: Solutia conductelor tip PREMO (Di 300) De 430 cu grosimea peretilor de 65

mm pentru realizarea retelei de colectare a apelor uzate menajere are urmatoarele dezavantaje :

• Costuri mari la montarea tuburilor din beton;

• Exfiltratii ape menajere care datorita neetansarii tuburilor, ce polueaza panza de apa freatica, fapt ce intra în contradicţie cu protectia mediului;

• Rezistenta mică la coroziune în medii acide;

• Greutatea pe mediu liniar mare și deci manevrabilitate greoaie a acestora;

• Costuri mai mari de întreţinere-exploatare;

• Costuri de procurare conform devizului general și al celor pe obiecte mai mari decât al conductelor din PVC.

Din punct de vedere economic, în cazul variantei B pot apare următoarele probleme:

• Deficit bugetar creat printr-o creştere continuă a cheltuielilor publice în raport cu veniturile încasate de la populaţie ca taxe şi impozite.

• În cazul unui împrumut bancar, veniturile care se constituie garanţie și cele care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse acordului de garantare. În vederea finanţării, băncile acordă prioritate primăriilor din oraşe mari.

Din punct de vedere tehnic, în cazul variantei C : Solutia conductelor tip PVC SN4 multistrat, cu diametrul DN 250 mm pentru

realizarea retelei de colectare a apelor uzate menajere are urmatoarele avantaje:

• Montaj usor datorita faptului ca tuburile care au lungimi mari de cca. 12m;

• Datorita lungimii mari costurile la montaj sunt mai mici;

• Etanşeitatea tuburilor net superiara celor din beton;

• Rezistenta marita la coroziune;

• Nu necesita lucrari de izolatie;





• Greutate pe metru liniar mică și deci manevrabilitatea mai ușoară a acestora;

• Posibilitatea realizarii și livrarii tevilor în lungimi mari;

• Cresterea vitezei de realizare a rețelelor;

• PVC-ul satisface bine nevoile de etanșeitate a rețelelor;

• Costuri de procurare conform devizului general și al celor pe obiecte mai mici decât al conductelor tip PREMO.

Din punct de vedere economic, în cazul variantei C :

În cazul variantei C, fondurile nerambursabile se acordă pentru cheltuielile eligibile, astfel încât beneficiarul are de suportat o presiune financiară semnificativ redusă

Ultimele două scenarii propuse sunt relativ similare : Elaboratorul prezentului sudiu de fezabilitate opteaza pentru varianta C, adica

varianta cu retele de canalizare din PVC KG SN 8 pentru localitatiile: Crainimat si Sieu-Magherus intrucat prezinta costuri mult mai reduse atat in executie cat si in exploatare.

Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Beneficiile preconizate ale proiectului constau în dezvoltarea atractivităţii localitaţilor, ceea ce conduce cu siguranţa la crearea de noi locuri de muncă. În plus, în afara beneficiilor economice şi sociale evidente, considerăm că proiectul va aduce cu sine şi o schimbare a mentalităţii, pe de o parte a grupurilor ţintă, pe de altă parte a autorităţilor locale, în ceea ce priveşte gestionarea situaţiei economico-socială a comunei Sieu-Magherus. Preconizam ca o reuşita în implementarea acestui proiect va duce la creşterea potenţialului economic al comunei Sieu-Magherus, avand un impact de mediu pozitiv datorat reducerii cantităţii de pulberi antrenate de curenţii de aer şi prcipitaţii, a gazelor arse de la motoare, a zgomotului şi asigurarea scurgerii apei de-a lungul drumurilor modernizate.

Alte autorizatii cerute pentru proiect

Prin Certificatele de Urbanism au fost solicitate pentru prezenta investitie urmatoarele avize/acorduri:





-Compania de drumuri Nationale; -SC AQUABIS SA; -SDEE BISTRITA-NASAUD; -Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejatecustode sit Natura 2000; -Agentia pentru Protectia Mediului; -DEL GAZ GRID

-SC TELEKOM SA

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului;

Lucrarile de investitii propuse se vor realiza pe terenuri libere de constructii, trama drumului national DN 17 si a strazilor din localitatile Crainimat si Sieu-Magherus. Statia de epurare se va realiza pe teren Nu sunt necesare lucrari de demolare.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Nu vor fi necesare lucrari de refacere a amplasamentului.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

Nu sunt prevazute cai noi de acces sau schimbari ale celor existente.

- metode folosite în demolare;

Nu se se vor executa lucrari de demolare.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Nu sunt necesare lucrari de demolare.





Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu,

eliminarea deșeurilor). Nu se vor desfasura lucrari de demolare.

V. Descrierea amplasării proiectului

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Proiectul analizat nu intra sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare. - localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Conform Listei monumentelor istorice in localitatea Şieu -Măgheruş se afla Situl arheologic BN-I-s-A-01411 “Cetatea”. Situl este situat pe dealul Hegheriş, la vest de sat, în dreapta DN 17 spre Beclean, vis-a-vis de staţia CFR, de o parte şi alta a drumului care duce în livadă. Aceasta zona nu este vizata de lucrarile propuse in proiect. In Crainimat se afla monumentul istoric, cod BN-II-a-A-01640.01, fosta biserca saseasca, situata pe drumul Crainimat-Sieu, la nr. 196 si in Sieu-Magherus la numarul 221 se afla Biserica evanghelica cod BN-II-m-A-01711. Cladirile sunt retrase de la drum, lucrările executate la reteaua de canalizare nu vor afecta integritatea monumentelor istorice. -harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atiat naturale ciat si artificiale, si alte informatii privind:

• folosintele actuale si planificate ale terenului atiat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia;





• politici de zonare si de folosire a terenului; • arealele sensibile; • detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in

considerare.

Planurile de situatie si de amplasare in zona sunt prezentate in anexa.

Amplasare proiect

Suprafata ocupata temporar pe perioada realizarii proiectului este de

32269 m2, respectiv 3,2269 ha din care: -in localitatea Crainimat 14205 m2 -localitatea Sieu -Magherus 18064 m2,


din care: -statia de epurare 600 m2 -drum acces statie de epurare 300 m2,





-statii de pompare 300 m2 -camine de vizitare 350 m3 -gura de varsare 3,76 m2, - apararea de mal în volum de 3,2 m3, are amprenta construită la sol de 3 m2 și va acoperi o suprafață desfășurată totală de mal de 16 m2 (amplasat în sit). Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi adiacente

acestuia

Conform Certificatului de Urbanism nr. 21 din 26.02.2019 terenul destinat proiectului este teren ampriza a drumului national DN 17 si ampriza strazilor din localitatile Crainimat si Sieu-Magherus. Vecinatatile retelei de colectare ape uzate menajere sunt reprezentate de cai de acces, gospodarii, institutii, agenti economici, terenuri agricole. Terenul din vecinatatea statie de epurare are in partea nordica si la vest un canal de desecare, la nord teren liber, ferma de crestere a porcilor (închisă la această dată) si agenti economici ce desfasoara activitati de prelucrarea lemnului, recuperare a materialelor plastic, confectii de tamplarie termopan, la sud raul Sieu, la est terenuri agricole. Amplasamentul statiei de epurare a fost folosit ca teren agricol, prin implementarea proiectului terenul ( S = 600 m2) va cuprinde constructii, platforme si cai de circulatie pietruite, spatiu verde.

Politici de zonare şi de folosire a terenului

Zona este reglementata prin PUG-ul Comunei Sieu-Magherus. Conform Certificatului de Urbanism nr. 21/26.02.2019 (ptelungit cu data de 26.02.2021) emis pentru proiectul analizat, amplasamentul este situat în ampriza drumului national DN17 si a strazilor din localitatile Crainimat si Sieu-Magherus, statia de epurare va fi amplasata pe teren agricol. Arealele sensibile

Proiectul este amplasat în vecinătatea și parțial (gura de vărsare, apararea de mal-pereu din piatra de rau și o parte din conducta de evacuare) în situl Natura 2000 ROSCI0400 Şieu-Budac.





Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate

sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție

națională Stereo 1970

Coordonatele geografice ale proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970, fiind in numar mare sunt prezentate in format electronic. In continuare prezentam coordonatele geografice ale proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 pentru obiectele ce vor fi realizate in sit si pentru statia de epurare ce va fi construita in afara ariei sitului Natura 2000:

Nr. crt Denumire obiect X Y

1 Statia de epurare A – 622117 B – 622109 C – 622098 D – 622106

A – 451039 B – 451056 C – 451051 D – 451034

2 Gura de evacuare A – 622094.5132 B – 622094.8077 C – 622092.3904 D – 622093.8107

A – 451003.3631 B – 451000.8560 C – 451001.8920 D – 451003.6531

3 Apararea de mal Amonte – 622087 Aval -622102

Amonte – 451002 Aval – 450995

4 Conducta de evacuare 622094.0284 451001.9114 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luata în considerare

Datorită specificului proiectului, sistemul de canalizare urmăreşte ampriza stradala, se realizează pe domeniul public, nu s-au avut în vedere alte alternative de amplasament.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile

a. protecția calității apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul In perioada de realizare





Principalele surse de poluare potentiale a apelor in faza de executie a investitiei pot fi: -defectiuni la rezervoarele de carburanti si lubrifianti a utilajelor si mijloacelor de transport, apele meteorice dupa spalarea suprafetelor pot fi considerate potential contaminate; -depozitarea necontrolata a materiilor prime utilizate pentru realizarea constructiei; -lucrările efectuate pe malul râului (amplasare gura de evacuare ape epurate și apărare de mal; -depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.

Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Statia de epurare fac obiectul prezentei documentatii, au fost prezentate in capitolul III. Cele doua statii vor realiza epurarea apei uzate menajere in doua trepte: mecanica si biologica. Parametrii de intrare a apei uzare în statia de epurare conform NTPA 002 sunt:

6,5 < PH < 8,5 ; Materii în suspensie < 350 mg / l ;

CBO5 < 300 mg O2 / l ; Azot amoniacal < 30 mg / l;

CCO < 500 mg O2 / l ; Fosfor total < 5 mg / l

Parametrii efluentului la ieșirea din staiile de epurare conform NTPA 001 sunt:

6,5 < PH < 8,5 ; Materii în suspensie < 35 mg / l ;

CBO5 < 25 mg O2 / l; Azot Amoniacal < 2 mg / l ;

CCO < 125 mg O2/ l ; Azot Total < 10 mg / l; Fosfor total < 1 mg / l

Calitatea efluentului statiei de epurare permite evacuarea lui în emisar, raul Sieu. Eficiența stației de epurare este proiectată să depășească 95% dacă valorile de încărcare organică a influentului se încadrează în parametrii prevăzuți în NTPA 002.





b. protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

In perioada de executie a lucrarilor pentru pregatirea viitorului amplasament principalele surse de poluare ale aerului sunt reprezentate de: - sursele mobile liniare reprezentate de traficul auto de la care rezulta gazele de ardere ale combustibilor lichizi, gazosi si solizi de la care vor rezulta oxizi de carbon ( COx), oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide;

In perioada de exploatare sursele de poluare ale aerului vor fi ocazionale, in cazul lucrarilor de mentenanta sau a interventiilor in caz de avarii, sunt emisiile de gaze de esapament si particule in suspensie. Instalaţiile pentru dispersia poluanţilor în atmosferă

Atat in faza de realizare a investitiei, cat si in cea de exploatare a investitiei nu vor exista surse de poluare dirijate, nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera. Sursele de poluare vor fi difuze, se vor intreprinde o serie de acțiuni pentru reducerea poluării aerului, dintre care menționăm: întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomăndarilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării;

� se vor folosi în principal utilaje şi echipamente performante care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;

� întretinerea utilajelor, reparatiile acestora se vor face periodic, conform recomandarilor firmelor producatoare pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe in timpul functionarii;

� umectarea cailor de acces din organizarea de santier in perioada secetoasa si ori de cate ori situatia o impune, in functie de frecventa traficului si conditiile atmosferice, pentru evitarea ridicarii pulberilor fine in atmosfera.

c.protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi de vibraţii

Sursele de zgomot ce pot aparea in perioada de executie sunt reprezentate de: -activitatea utilajelor in punctele de lucru; -circulatia utilajelor de constructie, circulatia masinilor care transporta materialele necesare executarii lucrarilor.





Nivelul de zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., in functie de natura si tipul de zgomot. Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic sunt precizate in STAS 10009-88 „Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Prin acest STAS sunt impuse si restrictii in functionarea utilajelor grele. Pentru obiectivul vizat, zgomotul produs de utilajele si vehiculele care se vor utiliza pentru operatiile de pe amplasament va trebui sa se incadreze in urmatoarele limite: 65 dB la limita incintei, respectiv 90 dB in interiorul incintei.

In perioada de functionare a investitiei, sursa de zgomot si vibratii va fi aleatoare și se va datora traficului autovehiculelor utilizate in activitatile de aprovizionare cu materiale (floculat și coagulat) și intervenție in situatii de avarie

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

In ceea ce priveste protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de realizare a investitiei nu vor fi realizate amenajari speciale. Pentru perioada de executie vor fi recomandate o serie de masuri de diminuare a impactului produs de zgomotul si vibratiile generate in incinta santierului:

� desfăşurarea lucrărilor strict pe amplasamentele supuse avizării, astfel rezultând o limitare a zgomotelor produse de trafic în zonă;

� vor fi utilizate numai utilajele şi vehiculele cu inspecţia tehnică la zi; � se va respecta programul de lucru pe timpul zilei; � reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona de lucru: viteza scăzută poate

reduce nivelul de zgomot cu până la 5 dB; � conducerea preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă creează mai

puţin zgomot decât frecventele schimbări de acceleratie si frana). In perioada de functionare nivelul de zgomot va fi redus, utilajele functioneaza in spatii inchise care atenueaza zgomotul, nu sunt necesare masuri suplimentare fata de cele prevazute in proiect. d.protecţia împotriva radiaţiilor

Sursele de radiaţii Realizarea proiectului şi functionarea sistemului de canalizare ape uzate

menajere nu necesita utilizarea de materiale radioactive.





Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor Nu se aplică proiectului analizat.

e.protecţia solului şi subsolului Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

In perioada de realizare a investitiei solul si subsolul pot fi afectate ca urmare a: -executarii sapaturilor pentru pozarea conductei de transport apa si canalizare; -scurgerilor accidentale de produse petroliere de la utilajele folosite pe amplasament. Produsele petroliere (motorina uleiuri minerale) se pot scurge pe amplasament de la motoarele autovehiculelor care transporta materiale de constructie. In cazul unei depozitari necorespunzatoare direct pe sol, deseurile rezultate (deseuri de ambalaje, deseuri menajere) pot sa deprecieze calitatea solului si subsolului. De asemenea, impactul asupra solului si subsolului se va realiza in cazul executarii excavarilor pentru amplasarea conductelor de apa in zona drumurilor, a bazinelor stațiilor de pompare și a bazinelor de tratare de la stația de eăurare . Se vor disloca cantitati insemnate de sol care vor fi depozitate in zona din proximitatea fronturilor de lucru. Pe traseul conductei unde s-au facut excavari, solul va fi utilizat la reumplerea santurilor. Cantitatile de sol ramase in exces vor fi utilizate pentru lucrarile de ecologizare pe amplasament. Solul fertil se va depozita separat de solul nefertil intr-o zona stabilita de comun acord cu autoritatile locale, de unde mai apoi se va refolosi la refacerea zonei si aducerea ei la starea initiala. Surplusul de pamant se va depozita pe amplasamentul stabilit de autoritatea locala. Impactul asociat lucrărilor de amplasare a conductelor este unul direct, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate ridicata de producere. Modificarile de natura fizica, rezultate din executarea stației de epurare au un impact direct, pe termen lung (durata de viață a stației), redus ca si complexitate si probabilitate mare de producere. Trebuie menționat faptul că această forma de impact este una manifestată în într-o zona profund antropizata (ampriza drumurilor și fosta groapă de gunoi a localității Șieu-Măgheruș), cu un grad de naturalitate foarte redus.

În perioada de funcționare a investitiei solul si subsolul pot fi afectate ca urmare a: -defectiunilor la sistemul de canalizare; -potentialelor scurgeri de produse petroliere de la autovehiculele si utilajele folosite pentru interventie in situatii de avarii;





-executarii sapaturilor pentru lucrari de interventie la eventualele situatii de avarii; -deversari accidentale de substante chimice utilizate in statia de epurare (agenti de coagulare-floculare). Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi a subsolului

Pentru a minimiza impactul care ar putea survenii asupra solului, subsolului și a apei subterane in perioada de executie se vor lua masurile necesare pentru a limita lucrarile la zona afectata de proiect, scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin imprastierea unui strat de nisip/material absorbant, dupa care vor fi eliminate prin depozitarea in container special amenajat, si vor fi eliminate de pe amplasament, printr-o firma specializata. Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de constructie se vor colecta intr-o arie special amenajata, in afara ariei protejate si predate spre valorificare/eliminare unui operator economic autorizat. In ceea ce priveste protectia solului, subsolului și a apei subterane nu vor fi realizate lucrari si dotari speciale. In perioada de exploatare a investitiei, se vor lua masuri de reducere a probabilității de apariție a unor surse de poluare, cum ar fi:

- instruirea personalului de exploatare in sensul cunoasterii si respectarii regulamentelor de exploatare-functionare-intretinere si al aplicarii planurilor de interventie in caz de functionare anormala sau de poluari accidentale (mai ales la statia de tratare apa)

- verificarea periodica a obiectelor sistemului centralizat de alimentare cu apa in vederea asigurarii unei mentenante preventive a sistemului;

- depistarea si remedierea in cel mai scurt timp a avariilor din reteaua de distributie; - respectarea instructiunilor de lucru si fiselor tehnice de securitate pentru produsele

chimice utilizate in gospodaria de apa); - colectarea selectiva a tuturor deseurilor rezultate si evacuarea periodica a acestora

de pe amplasamentele punctelor de lucru prin predarea la firme specializate, etc.

f.protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Proiectul este in legatura cu situl Natura 2000 ROSCI0400 Şieu-Budac declarat pentru protejarea speciilor Lutra lutra, Bombina variegata și a șapte specii de





pești, O parte din terenul pus la dispozitie pentru gura de varsare, apararea de mal si o parte din conducta de evacuare a apei epurate (pe o lungime de cca 14 m) se suprapun sitului, ocupând temporar o suprafață de cca 16 – 18 m2.

Coordonatele geografice ale proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 pentru obiectele ce vor fi realizate in sit si pentru statia de epurare ce va fi construita in afara ariei sitului Natura 2000 sunt:

Nr. crt Denumire obiect X Y

1 Statia de epurare A – 622117 B – 622109 C – 622098 D – 622106

A – 451039 B – 451056 C – 451051 D – 451034


A – 451003.3631 B – 451000.8560 C – 451001.8920 D – 451003.6531


Amonte – 451002 Aval – 450995

4 Conducta de evacuare 622094.0284 451001.9114

Mentionam faptul ca amenajerile si constructiile aferente statia de epurare vor fi realizate in partea de nord a amplasamentului, terenul care se suprapune sitului nu va fi sistematizat.

Suprafatete ocupate temporar in ROSCI0400 Șieu Budac : - conducta de evacuare a apelor uzate epurate pe o suprafata de cca 12 m2, - gura de varsare si apararea de mal cca 8 m2.

Suprafatete ocupate definitiv in ROSCI0400 Șieu Budac: - pereul din piatra de rau va imbraca malul in amonte si aval de gura de evacuare

pe cca 16m2, pe o lungime de 15 ml. - gura de evacuare 3,76 m2, - amprenta pereului de piatra de rau 3 m2; - o suprafață de aproximativ 50 mp liberă de construcții;

Flora si fauna

In proiect au fost alese amplasamente care sa asigure un impact cat mai redus asupra mediului, in special asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Este posibil ca datorita zgomotului si a altor factori perturbatori generati pe perioada lucrarilor sa provoace un disconfort pentru fauna din zona sitului, care este posibil să se îndeparteze temporar de amplasamentul lucrarilor. Efectul este însa temporar si





reversibil. In ceea ce priveste vegetatia, impactul lucrarilor este nesemnificativ, avand in vedere faptul ca la zona este puternic antropizată, nu sunt prezente specii de plante cu valoare conservativă, suprafata ocupata in sit este mica si la finalizarea lucrarilor terenul de pe traseul conductei de evacuare se va aduce la starea initiala. Menționăm ca pe traseul conductei și pe malul drept unde se vor desfășura lucrări de apărare de mal nu sunt prezente specii cu valoare conservativă. Lucrarile pe mal raului Sieu se vor desfasurate pe o lungime de cca 18 ml.

Imagine amplasament statie de epurare





Imagini mal drept traseu conducta evacuare

Imagini mal amplasare gura de evacuare





În vegetația prezentă pe mal sunt prezente tufe tinere din familia Salix și plante erbacee din familia gramineelor, nu este instalata vegetatie cu exemplare individuale de arbori (familia Salix si Populus) specifici zonei.

Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii zonei, este important de subliniat faptul ca: � lucrarile incluse in prezentul memoriu sunt amplasate in marea lor majoritate in afara sitului, suprafata ocupata in sit este redusa. Terenul destinat amplasamentului stației de epurare, în care se regăsește o suprafață de cca 50 m2 din sit este arat. Din acest teren statia de epurare va ocupa suprafata de 600 m2 si calea de ace 300 m2 in afara sitului. Cei 50 m2 situati din sit nu vor fi ocupati de constructii; � terenul din zona malului drept este modificat de deșeuri (in special cele de

constucții) depozitate ilegal; � lucrările executate pe malul drept al râului Șieu, necesare pentru siguranța gurii de

evacuare implicit cu funcționarea stației de epurare, sunt reduse ca volum si complexitate. Conducta de evacuare efluent se va poza subteran, terenul se va aduce la starea naturala. Aceste lucrări se vor executa în uscat, în zona vizată de lucrări malul este erodat, prezintă doua trepte, o treapta inaltă, retrasă de albia râului și o treaptă mai joasă, cu lățimea variabilă. Suprafata desfașurată a pereului din zidarie de piatra va fi de 16 m2. Latimea pereului va fi de 0,2 m, amprenta pe mal de 3mp;

� lucrările pe malul drept au volum redus, perioada de realizare a lucrarilor in aria naturala protejata este estimată de proiectant la 3-5 zile;

� la lucrările de zidărie efectuate pentru apărarea de mal nu vor fi folosite substanțe toxice sau periculoase pentru mediul acvatic, calitatea apei râului Șieu nu va fi afectată.

În ceea ce privește speciile Lutra lutra si Bombina variegata este posibilă aparitia unui deranj cauzat de zgomotul produs în perioada executiei lucrărilor la stația de epurare, conducta de evacuare, gura de evacuare, apararea de mal si de prezenta omului. Terenul destinat amplasarii statiei de epurare si malul raului din zona vizata de lucrari si vecinatatea acesteia nu prezinta conditii de habitat pentru batracieni si vidra.

Menționăm că lucrările la stația de epurare nu vor avea legătură cu canalul de desecare existent.

În perioada de funcționare nu vor exista surse de poluare asupra biodiversității.

Efluentul va respecta normele de calitate în conformitate cu standardul NTPA





001/2005 nu va afecta calitatea apei raului (habitat penru 7 specii de pesti cu valoare conservative). In cazul functionarii anormale a statiei, aceasta se by-paseaza apa uzata menajera va fi evacuata dupa epurarea in treapta mecanica. Nu se va produce impact semnificativ asupra speciilor de pesti deoarece calitatea apei raul nu va fi modificata, debitul râului asigura dilutia apelor evacuate de la statie. Astfel, pentru debitul maxim al apelor uzate menajere Q= 0,005 m3/s: -pentru cazul cel mai nefavorabil in care debitul raului este Q mediu lunar minim anual 95% = 0,66 m3/s se va realiza o dilutie de 1 la 132 -pentru cazul in care debitul raului este Q mediu 60% =3,37 m3/s se va realiza o dilutie de 1 la 674. Lucrrile, dotarile si măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

Măsurile de protecţie a ecositemelor s-au stabili având în vedere obiectivele minime de conservare stabilite de custodele sitului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aceste măsuri sunt de natură tehnologică şi organizatorică

În perioada de construcție și funcționare Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/20011, precum şi prevederile OUG 195/2005 cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea 154/2006 – Cap. VIII – Conservarea biodiversităţii şi arii naturale; Titularul, proiectului analizat va respecta avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate;

Măsuri având caracter general pentru protejare biodiversității:

� este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătamare în cazul în care există/apar în zonă a exemplarelor cu valoare conservativa (mamiferul Lutra lutra, amfibianul Bombina variegata, pestii Aspius aspius, Barbus carpathicus, Romanogobio kessleri, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio vladykovi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica);

� este interzisă poluarea de orice fel a râului Şieu; � se vor folosi utilajele cu starea tehnică bună, cu verificările tehnice la zi; � se vor interzice cu desăvârşire depozitări neconforme de deşeuri şi se impune

colectarea selectivă a acestora; � se va respecta amplasamentul proiectului propus cu coordonatele stabilite;





� nu se vor ocupa suprafețe suplimentare de teren; � se va urmări ca suprafaţa acoperită cu materialul din sapătura de la conducta de

evacuare si gura se evacuare sa fie cât mai redusă; � se interzice depozitarea deseurilor pe suprafata sitului; � lucrările pe malul drept se vor executa sub supravegherea șefului de șantier; � se va face reconstrucţia ecologică la finalul lucrărilor la conducta de evacuare a

efluentului, cu nivelarea şi recopertare cu sol vegetal; � titularul proiectului va instruii personalul care va executa lucrările asupra

faptului că amplasamentul proiectului este situat în aria naturală protejată ROSCI0400 Şieu-Budac, asupra importanţei desemnării acesteia, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a sitului.

� se va respecta tehnologia de epurare a apei uzate menajere, astfel încât calitatea apei raului Sieu sa nu sufere modificari;

� se va urmări funcționarea statiei la parametri proiectați; � apa epurată evacuată în râu va respecta indicatorii de calitate prevazuti in

NTPA001/2005; Măsuri specifice pentru protejarea speciilor cu valoare conservativă a ROSCI0400 Șieu- Budac:

Mamiferul - vidra Lutra lutra � activitatea se va desfasura numai pe perioada de zi (va cauza un deranj minim

avand in vedere faptul ca activitatea vidrei este crepuscul-noctuna); � se va interzice prezenta cainilor liberi sau a celor comunitari pe amplasament;

� se va respecta perioada de realizare a lucrărilor în sit estimata la 3-5 zile, � se interzice depozitarea deşeurilor pe malul raului; � se interzice capturarea/ alungarea exemplarelor de vidra;

Amfibianul - buhai de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata

� lucrările nu vor afecta canalul de desecare, se va respecta amplasamentul destinat stației;

� nu se vor depozita deseuri in vecinatatea canalului de desecare; � nu se vor realiza lucrări pe malul canalului, � să pastra o distanță de siguranță pentru securitatea canalului, � se interzice depozitarea deșeurilor și materialelor de construcții în vecinatatea

canalului.





� perioada de realizare a lucrărilor la stația de epurare se vor desfășura în perioada martie – octombrie.

Pestii Aspius aspius, Barbus carpathicus, Romanogobio kessleri, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio vladykovi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica

� se interzice realizarea de lucrări în talvegul râului, care ar putea modifica caracteristicile mofologice ale albiei minore;

� la realizarea lucrărilor amplasate pe malul drept, aceste se vor desfășura în uscat – manual.

� se interzice modificarea parametrilor calitativi și cantitativi ai apei râului; � apa epurată evacuată în râu va respecta indicatorii de calitate prevazuti in

NTPA001/2005;

g. protecţia aşezarilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional

Conform Listei monumentelor istorice in localitatea Şieu -Măgheruş se afla Situl arheologic BN-I-s-A-01411 “Cetatea”. Situl este situat pe dealul Hegheriş, la vest de sat, în dreapta DN 17 spre Beclean, vis-a-vis de staţia CFR, de o parte şi alta a drumului care duce în livadă. Aceasta zona nu este vizata de lucrarile propuse in proiect.

In localitatea Sieu-Magherus la numarul 221 se afla monumental istoric Biserica evanghelica cod BN-II-m-A-01711. Cladirea este retrasa de la drum, lucrările executate la reteaua de canalizare nu va afecta integritatea monumentului istoric.

In Crainimat se afla monumentul istoric, cod BN-II-a-A-01640.01, fosta biserca saseasca, situata pe drumul Crainimat-Sieu, la nr. 196 . Cladirea este retrasa de la drum, lucrările executate la reteaua de canalizare nu va afecta integritatea monumentului istoric.

In perioada de realizare a investitiei propuse prin prezentul proiect, pot aparea o serie de forme de impact nesemnificativ asupra populatiei datorate urmatoarelor: -transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare, care pot cauza





disconfort prin zgomot; -desfasurarea activitatilor in organizarea de santier crea un disconfort si perturbarea traficul rutier. Distanța de la stația de epurare față de prima gospodărie este mai mare de 600 m. Nivelul zgomotului la cea mai apropiata locuinta din localitatea Șieu-Măgheruș in perioada de construcție va fi: Lp = 80 - 20 x lg 600 = 80 – 20 x 2,78 =80 – 55,6 = 24,4 ( dB) In perioada functionarii nivelul zgomotului va fi redus, principal sursa de zgomot, suflantele, vor fi in incapere inchisa, peretii din zidarie vor reduce nivelul de zgomot. La limita amplasamentului nivelul zgomotului nu va depasi 65 dB. Sub aspectul caracterului sau, impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, nesemnificativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate ridicata de producere. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezarilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public Respectarea tennologiei de execuție și a disciplinei în cadrul șantierului vor asigura protectia obiectivelor de interes public și a monumentelor istorice.

In cadrul proiectului nu va fi necesar sa se prevada lucrari, dotari şi masuri suplimentare, fata de cele de natură tehnologica, pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public.

h.gospodarirea deşeurilor generate pe amplasament

Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

In perioada de realizare a lucrarilor de investitie cuprinse in proiectul propus, vor rezulta deseuri inerte și nepericuloase (accidental) care trebuie valorificate si/sau eliminate conform prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare. Prin H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor.

Lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației

europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate;





Deseuri potential generate in perioada de construire: -pamant si pietre din excavarea tranșeelor de pozare conducte și a bazinelor de epurare 17 05 04; -deseuri metalice de la armaturi, taieri, suduri, piese de schimb 17 04 07; -amestecuri de beton, caramizi, materiale ceramice 17 01 07; -ambalaje de hartie si carton – 15 01 01; -ambalaje de materiale plastice – 15 01 02; -ambalaje lemn – 15 01 03; -deseuri municipale amestecate – 20 03 01;

Gestionarea deseurilor este responsabilitatea antreprenorului, acestea fiind colectate intr-o arie special amenajata si predate spre valorificare/eliminare unui operator economic autorizat. In perioada de exploatare: -ambalaj (canistre si saci din material plastic) 15 01 10* -ambalaje (saci din material plastic) 15 01 02 -ambalaj metalic (butelie hipoclorit) 15 01 10* -deseuri retinute pe site 19 08 01 -nisip 19 08 02 -nămol cu 80 % umed, respectiv 20 % s.u. 19 08 05 -deseuri municipale amestecate 20 03 01

-deseuri municipale amestecate 20 03 01;

In perioada de functionare a investitiei gestionarea deseurilor revine operatorului retelei de canalizare a apelor uzate menajere si a statiei de epurare. Programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate;

Planul de gestionare a deșeurilor;

Anteprenorul va intocmi un Plan de management al deseurilor ce va urmari: reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si diminuarea cantitatii de deseuri generate;

� colectarea selectiva, reciclarea/valorificarea deseurilor si depozitarea acestora în conditii de siguranta;

� se va interzice depozitarea deseurilor pe suprafete din situl Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac si din vecinatatea acestuia;

� nu se vor depozita deseuri pe suprafete situate la limita canalului de desecare;





� colectarea selectiva a deseurilor sa se faca in containere etichetate corespunzator si amplasate pe platforme special amenajate in interiorul organizarii de santier;

� ca toate deseurile reciclabile sa fie valorificate; � ca transportul deseurilor menajere si a deşeurilor inerte sa se realizeze prin

intermediul unei firme specializate la cel mai apropiat depozit de deseuri inerte;

� depozitarea deseurile să nu se facă in apropierea cursurilor de apa; � apele uzate de la toaleta ecologica vor fie vidanjate.

In perioada de functionare a statiei de epurare deseurile rezultate se vor depozita

strict in incinta statiei, in containere tipizate.

i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

In perioada desfaurarii lucrarilor se vor utiliza carburanti (motorina, benzina) si lubrifianti (ulei de motor, ulei hidraulic etc.). In perioada functionarii investitiei in procesele tehnologice de epuarare a apelor uzate menajere se utilizeaza substante si compusi chimici incadrati la categoria de substanţele şi preparatele chimice periculoase - coagulare-floculare si dezinfectie. Modul de gospodarire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

In perioada de construire carburantii si lubrifiantii nu vor fi depozitati in santier sau la organizatrea de santier. Carburantul necesar utilajelor in punctele de lucru se va asigura cu autoutilitara specializata, in container metalic prevazut cu pompa de distributie. Schimbul de ulei se va face la agenti economici autorizati.

In perioada de functionare substantele chimice se vor pastra in ambalajul original in spatii inchise în clădirea stației de epurare cu respectarea indicatiilor din fisele tehnice cu date de securitate.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității. Implementarea proiectului necesita nisip, piatra de rau, balastru, materii prime





ce se vor aproviziona de la agenti economici autorizati, nu sunt prevăzute lucrări de exploatare de resurse minerale în cadrul proiectului.

Suprafatete ocupate temporar in ROSCI0400 Șieu Budac : - conducta de evacuare a apelor uzate epurate pe o suprafata de cca 12 m2, - gura de varsare si apararea de mal cca 8 m2.

Suprafata de teren pe care solul își modfifică starea naturală – suprafața ocupată definitiv (de gura de evacuare și de lucrările de protecție a malului) - va fi de nesemnificativă 6,76 m2. Terenul din sit ocupat de conducta de evacuare la finalizarea lucrărilor va fi adus la starea inițială

Suprafatete ocupate definitiv in ROSCI0400 Șieu- Budac: - pereul din piatra de rau va imbraca malul in amonte si aval de gura de evacuare

pe cca 16m2, pe o lungime de 15 ml. - gura de evacuare 3,76 m2, - amprenta pereului de piatra de rau 3 m2; - o suprafață de aproximativ 50 m2 liberă de construcții;

Prin lucrările de apărare de mal se va realiza un pereu din zidarie de piatra de rau ce va imbraca taluzul malului pe 16 m2 cu zidarie din piatra de rau, nu se va modifica secțiunea de scurgere a apei, elementele de zidărie vor fi încastrate în mal. Aceste lucrări nu vor depăși cota malului, nu se va produce fenomenul de fragmentare laterala a râului. Prin lucrarile de pregatire a terenului pe malul drept, în zona gurii de evacuare si a apararii de mal, nu va fi indepartata vegetatie cu valoare conservative, pe mal nu este instalata vegetatie ripariana consolidata, sunt prezente tufe tinere din familia Salix, nu sunt prezente arboreta specific vegetatiei prezente pe malurile raurilor de deal. Biodiversitatea va fi afectată nesemnificativ de lucrările de implementare a proiectului și de funcționarea acestuia.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în

mod semnificativ de proiect:

Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane

In perioada de realizare a investitiei propuse prin prezentul proiect, pot aparea o serie de forme de impact asupra populatiei datorate urmatoarelor: -sapaturilor la reteaua de canalizare; -transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare, care pot cauza disconfort prin zgomot;





Sub aspectul caracterului sau, impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, nesemnificativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate ridicata de producere.

In perioada de functionare se va manifesta inpact pozitiv prin cresterea gradului de confort. Impactul biodiversitatii

În perioada de executie se va produce impact direct și indirect, nesemnificativ asupra vegetației, generat de lucrările la statia de epurare si a retelei de canalizarece sunt însoțite de emisii de pulberi și de gaze de eșapament. Impactul asupra vegetației va fi nesemnificativ, reversibil.

Asupra mamiferului Lutra lutra (vidra) există probabilitatea să se manifeste un deranj ce poate genera impact indirect, nesemnificativ, temporar, reversibil (în perioada lucrărilor de construire a gurii de evacuare și apărării de mal – sunt estimate 3-5 zile). Malul drept în zona vizată de lucrări și în imediata vecinătate nu prezintă vizuini, habitat pentru specie. Mamiferul fiind activ seara și noaptea nu va fi afectat în perioada de hrănire, lucrările de construcție se vor desfășura în timpul zilei. Mamiferul poate cel mult să se deplaseze în amonte sau în aval de punctul de lucru revenind la finalizarea lucrărilor.

Asupra amfibianului Bombina variegata există probabilitatea să se manifeste un deranj datorită zgomotului și a prezenței lucrătorilor, ce poate genera impact indirect, nesemnificativ, temporar, reversibil (în perioada lucrărilor de construire a stației de epurare, gurii de evacuare și apărării de mal). Amplasamentul stației de epurare nu prezintă condiții de habitat pentru specie. În vecinătatea amplasamentului există un canal pentru desecări în care pot să apară condiții de habitat pentru specie.Se va avea în vedere:

- lucrările nu vor afecta malul canalului, - se va pastra o distanță de siguranță pentru securitatea acestuia, - se interzice depozitarea deșeurilor și materialelor de construcții în

vecinatatea canalului. - perioada de realizare a lucrărilor la stația de epurare se vor desfășura în

perioada martie – octombrie; Menționăm faptul că în perioadele ploioase nu se pot desfășura lucrări de

construcții. Probabilitatea ca lucrările de pe amplasamentul stației de epurare să afecteze specia este foarte redusă.





Asupra speciilor de pești nu se va manifesta niciun tip de impact. Prin lucrările de apărare de mal nu se va modifica secțiunea de scurgere a apei, Elementele de zidărie vor fi încastrate în treapta înaltă a malui. Aceste lucrări nu vor depăși cota malului, nu se va produce fenomenul de fragmentare laterală a râului. Lucrările se vor desfășura în uscat, nu se va modifica calitatea apei râului. Luând în considerare etologia speciilor Lutra lutra și Bombina variegata, condițiile prezente pe amplasament și lucrările prevăzute în proiect putem considera că în perioada de implementare există o mică probabilitate de apariție asupra biodiversității a unui impact temporar, indirect, nesemnificativ, reversibil.

În perioada de funcționare nu se va manifesta impact asupra biodiversității , prin respectarea tehnologiei de epurare a apelor uzate menajere.

Impactul cumulativ În perioada de construire impactul cumulativ va fi nul deoarece :

� efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ numai pe zona traseului comun, cu cel al agentilor economici si a organizarii de santier pe lungimi variabile, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură, intersectarea mijloacelor de transport va fi aleatorie, pe traseul comun, distanta de la traseul comun la limita sitului este mai mare de 50 m;

� nivelul zgomotului de la utilajele care lucreaza la realizarea proiectului este similar cu cel existent in organizarea de santier, nu sunt conditii de cumulare a acestuia.

În perioada de funcționare nu se va manifesta impact cumulativ deoarece sursele de poluanti datorate utilajelor si mijloacelor de transport de pe amplasament si organizarea de santier vor inceta.

Impactul poteţial asupra solului

In perioada de executie a lucrarilor, se vor desfasura activitati specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra solului si subsolului, cu efect temporar, pe termen scurt, insa acesta va fi unul nesemnificativ. Impactul asupra solului, in perioada de executie se poate manifesta fie direct, fie indirect prin intermediul mediilor de dispersie. Nu se vor depozita deseuri in perioada de constructie sau in cea de functionare pe suprafete aflate in vecinatatea sitului sau in situl Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate, in perioada de executie a lucrarilor sunt urmatoarele:





-modificari fizice ale solului in zona amplasamentului unde se realizeaza lucrarile; -modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer; -perturbarea structurii geologice (pe adancimea transeei conductei de aductiune), datorita excavatiilor realizate pentru executia subsolurilor; -pierderi accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru, posibilitate relativ redusa in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului; -tasarea solului sub efectul circulatiei si manevrarii utilajelor folosite la realizarea diverselor operatiuni in incinta santierului. Activitatile desfasurate in perioada de executie a lucrarilor proiectate au un potential impact nesemnificativ, temporar, pe termen scurt asupra solului, insa se apreciaza ca respectarea masurilor de protectie si organizatorice adecvate, precum si manifestarea efectelor pe o perioada limitata de timp, vor diminua impactul asupra solului si subsolului.

In perioada de exploatare se va manifesta impact pozitiv prin reducerea presiunii apelor uzate menajere evacuate necorespunztor. Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei In perioada de executie a lucrarilor de constructii, exista probabilitatea unui impact direct, nesemnificativ, temporar, pe termen scurt asupra calitatii apelor subterane, datorita unor posibile defectiuni la utilaje. Avand in vedere faptul ca modalitatea de executie a lucrarilor, precum si modalitatea de transport si manipulare a materialelor de constructii, va fi monitorizata si controlata de catre executantul lucrarilor se estimeaza ca probalitatea producerii unui impact asupra calitatii apei subterane este foarte redusă. În ceea ce privește lucrările ce vor fi executate pe malul drept al râului Șieu acesta nu vor avea impact asupra calității și a regimului cantitativ al apei. În perioada de exploatare efluentul va îndeplinii condițiile de calitate prevăzute în normativul NTPA 001/2005 (cu modificările și completările ulterioare), nu va exista impact.

Impactul asupra calităţii aerului şi climei În perioada constructiei impactul asociat surselor de poluare este unul indirect, nesemnificativ, pe termen scurt, redus ca magnitudine, complexitate si extindere si cu probabilitate redusa de producere, reversibil.





În perioada de exploatare, în condiții normale de funcționare nu se va genera un impact, direct sau indirect. În cazul unor defecțiuni, utilajele participante la remedierea defecțiunii pot genera impact nesemnificativ, temporar și reversibil. Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

În perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin proiect, se va genera un impact negativ nesemnificativ, direct, de scurta durata si temporar, reprezentat prin zgomotul si vibratiile specifice activitatilor de constructie, generate de utilajele si mijloacele de transport din santier.

În perioada de exploatare, utilajele în stația de epurare vor funcționa în hală închisă, se nu se va genera un impact. În cazul unor defecțiuni, utilajele participante la remedierea defecțiunii pot genera impact nesemnificativ, temporar și reversibil. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual

În perioada de executie putem aprecia un impact direct, nesemnificativ asupra peisajului, datorat lucrarilor specifice de constructii, însa acesta va fi pe termen scurt, temporar, pe durata executarii lucrarilor de constructii. Pe perioada de executie se modifica peisajul, acesta devenind unul specific santierelor de constructii, dar cu durata temporara, pana la finalizarea lucrarilor. Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata scurta, temporara si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor. În perioada de exploatare, impactul va fi neutru, clădirea stației de epurare este într-o zonă cu activități industrial și agricole. Impatul asupra patrimoniului istoric si cultural

Proiectul propus nu afecteaza obiectivele de interes istoric si cultural. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen

scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ)

Impactul direct se va produce asupra solului si subsolului. Impactul indirect asupra vidrei si a amfibienilor se va datora zgomotului, gazelor de eșapament și a pulberilor, va fi nesemnificativ, temporar și reversibil. Pulberile antrenate de utilaje și de mijloacele de transport vor fi reduse. Pulberile vor sedimenta în vecinătatea punctelor de lucru și a traseului mijloacelor de transport.





Impactul secundar va fi pozitiv se va manifesta asupra sanatatii populatiei și a apelor subterane. Impactul cumulativ Impact cumulativ datorat pulberilor și gazelor de ardere de la utilaje si mijloacele de transport

În situaţia în care graficul de realizare a lucrărilor la proiectele de investitii prevazute in comuna se va suprapune cu graficul proiectului analizat exista probabilitatea aparitiei unui impact cumulativ datorita mijloacelor de transport ce fac aprovizionarea cu materii prime si materiale. Intersectarea mijloacelor de transport va fi aleatorie, pe trasee cu diferite lungimi. Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură.

Impact cumulativ datorat pulberilor și gazelor de ardere de la utilaje si mijloacele de transport la activitatea existenta

Intersectarea mijloacelor de transport va fi aleatorie, pe traseul comun cu cel al agentilor economici si organizarea de santier pe lungimi variabile. Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură.

Impact cumulativ datorat zgomotului şi vibraţiilor în perioada de implementare şi funcţionare a proiectului nu se produce, nivelul zgomotului din mai multe surse nu se cumulează; este recepţionat zgomotul cu nivelul cel mai ridicat. Utilajele care lucreaza la realizarea acestui tip de proiecte sunt similare cu cele din organizarea de santier, nu sunt conditii de cumulare a acestuia.

Impactul comulativ al utilajelor de la stația de epurare Pentru ca doua sau mai multe surse sa fie subiectul impactului cumulativ este

necesar ca acestea sa fie in raza de actiune reciproca sau pe aceeasi directie de actiune a vantului, dar tot in raza de influenta a efectului activitatii. Calculele se pot face pe baza unor formule: Lmax = Valoarea zgomotului masurat la distanta standard de referinta (cca 30 m de sursa) –25 * Log(D/Do) unde D –distanta de calcul; D0–distanta standard de referinta

Presupunem ca sunt pornite simultan toate utilajele in doua puncte pe amplasament, autobasculantă intr-un punct, iar in al doile punct excavator cu cupă:





-excavator cu cupa - nivel de zgomot: 80 dB(A) -incarcator frontal tip Wolla - nivel de zgomot: 80 dB(A) -autobasculanta avand nivelul de zgomot: 65-70 dB(A)

Pentru calcul consideram: -nivelul de zgomot autobasculantă L1 = 70 dB; nivelul zgomotului in punctul de lucru la concasorul excavator cu cupă L2 = 80 dB, -valoarea nivelului de zgomot datorat autobasculantei la distanta standard de sursa Lmax = 70 –25* log (100/30) = 70 – 38= 32 dBA Ll - Lmax = 70 dB – 32 dB = 38 dB -valoarea nivelului de zgomot datorat excavatorului cu cupă la distanta standard de sursa Lmax = 85 –25* log (100/30) = 85 – 38= 47 dBA L2 - Lmax =85 dB – 47 dB = 38 dB

Valoarea obtinuta in amandoua cazurile este mai mare de 10 dBA. Conform regulilor de aditivare din acustica, daca diferenta intre nivelul de

zgomot al sursei si nivelul maxim datorat celei de a doua surse este 10 dBA sau mai mare atunci nu se mai produce cumularea sunetelor. In consecinta, daca au loc activitati in doua puncte de lucru zgomotele produse nu sunt cumulate intr-un sunet mai puternic.

Calculele s-au realizat pentru cazul in care sursele de zgomot sunt stationare. In practica aceste surse sunt mobile, este posibila aparitia unor configuratii spatiale in care diferenta de zgomot sa fie < 10 dB dand nastere unui impact cumulat datorita zgomotului. Datorita numarului mare de variabile ce intervin si de conditii ce trebuiesc indeplinite probabilitatea aparitiei impactului cumulativ este foarte mica.

Impact pe termen scurt se suprapune impactului indirect.

Impact rezidual se suprapune impactului nul aupra biodiversitații și pozitiv asupra mediului.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

Impactul va avea un caracter local, numai in punctele de lucru si in zona organizarii de santier. Se apreciaza ca impactul asupra mediului generat de realizarea lucrarilor este nesemnificativ, in special datorita faptului ca aceasta are un caracter provizoriu. Nu se pune problema extinderii impactului asupra zonelor adiacente, astfel incat sa afecteze factorii de mediu din aceste zone.





Magnitudinea şi complexitatea impactului

Se considera ca magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul propus, atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de vedere functional, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona. Lucrarile de constructii nu au grad ridicat de dificultate sau complexitate. În timpul functionarii sistemului de colectare și epurare ape uzate menajere, impactul asupra mediului poate fi considerat pozitiv redus.

Probabilitatea impactului

Posibilitatea de aparitie a impactului asupra factorilor de mediu, in perioada de executie, va avea caracter local. Probabilitatea apariției unui impact nesemnificativ este 100%. Toate utilajele si echipamentele aferente prezentei investitii vor avea un grad ridicat de performanta care vor indeplini toate cerintele de mediu aferente, iar executia lucrarilor va fi supravegheata de personal competent si instruit inclusiv in probleme de mediu.

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

In perioada de executie:

� durata impactului: impactul este de durata determinata, pe perioada realizarii lucrarilor de constructie;

� frecventa impactului: numai în perioada lucrarilor de constructie;

� reversibilitatea impactului: impactul este reversibil, intrucat ulterior finalizarii lucrarilor de executie, vor fi efectuate lucrari specifice de redare a amplasamentului la starea initiala, si anume: evacuarea organizarii de santier (utilajele, instalatiile si autovehiculele de constructie, depozitele temporare); curatarea terenului de pamant, nisip si trasportarea in zona indicata de catre beneficiar;eliminarea deseurilor generate de angajatii de pe santier si deseurile de ambalaje rezultate de la materialele de constructii utilizate. Masurile intreprinse cu scopul evitarii unor situatii accidentale vor impiedica producerea unui impact ireversibil asupra factorilor de mediu.

In perioada de functionare:

� durata impactului: impactul pozitiv asupra sanatatii populatiei și a apei subterane va fi pe durata de functionare a activitatii.





Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Prin realizarea și funcționarea proiectului analizat nu se va induce impact semnificativ asupra mediului. Menționăm că implementarea proiectului va avea duce la sporirea confortului de locuire a populației prin cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a apelor uzate menajere și la scăderea presiunii asupra solului, subsolului și a apei subterane.

Impactul indus asupra mediului în perioada de implementare va fi nesemnificativ, cu manifestare în punctele de lucru, de magnitudine redusă. Pentru minimizarea impactului potențial s-au prevazut măsuri de ordin tehnologic și organizatoric.

Populatia, sanatatea umana

In perioada de executie -se va interzice depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie care pot crea disconfort din punct de vedere al sanatatii umane sau estetic; -se vor lua masurile necesare in vederea evitarii depasirii valorilor reglementate prin legislatia in vigoare cu privire la emisiile de poluanti, zgomot si pulberi in suspensie, datorate transportului si manipularii materiilor prime si auxiliare, cum ar fi: mentinerea curateniei in organizarea de santier, asigurarea unor utilaje/echipamente cu performante ecologice si in stare buna de functionare, lucrul pe timp de zi si la ore rezonabile pentru confortul populatiei eventual afectate din zona lucrarilor, interzicerea lucrarilor de excavatie si transport materiale prafoase in perioade cu vant puternic,etc.

Biodiversitatea

Proiectul este intr-o zona antropizata (drumul judetean, drumuri sătești, fosta groapă de gunoi), impactul asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ si manifestat, in perioada de executie a investitiei. La implementarea proiectului se estimeaza un impact nesemnificativ asupra biodiversitatii zonei in perioada executarii lucrarilor, generat de: -emisii de praf, zgomot si vibratii rezultate din functionarea utilajelor si a mijloacelor





de transport marfuri si materiale la stația de epurare care pot crea disconfort pentru fauna din zona; -lucrari pentru pregatirea terenului la conducta de evacuare, gura de evacuare și apărarea de mal. În funcționarea proiectului se extimeaza impact pozitiv, de magnitudine redusa, prin scaderea presiunii apelor uzate menajere asupra solului, subsolului si a apei subterane. La dezafectarea statiei de epurare impactul generat va fi similar celui din perioada de construire, impact nesemnificativ manifestat pe perioada desfasurarii lucrarilor. Lucrările prevăzute în proiect nu contravin obiectivelor de conservare a speciilor cu valoare conservativă.

Pentru mentinerea unui nivel redus al impactului asupra biodiversitatii zonei in perioada de construire se vor respecta următoarele măsuri:

-suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie se va limita la strictul necesar; -amplasamentul afectat de lucrari se va aduce la starea initiala la finalizarea executiei; -deseurile de orice fel vor fi evacuate periodic de pe amplasamentul lucrarilor; -toate transporturile necesare pe perioada de constructie sa fie gestionate cat mai eficient astfel incat sa se reduca la minim numarul lor, iar viteza de deplasare a acestora sa fie cat mai redusa, astfel incat sa genereze un minim de pulberi si sa aiba un deranj cat mai mic asupra biodiversitatii locale; -instruirea personalului de executie va include obligatoriu tematici legate de: conditii generale de protectia mediului, gestionarea deseurilor, modul de actiune in caz de poluare accidentala, protejarea zonelor verzi, interzicerea defrisarilor necontrolate, intretinerea utilajelor, curatenia pe santier, protectia habitatelor si speciilor, protectia asezarilor umane (stropiri, curatare anvelope la iesirea de pe santier, zgomot, etc.).

Solul si subsolul

In perioada de executie -depozitarea materialelor de constructii in spatii inchise sau pe platforme special amenajate; -colectarea deseurilor rezultate in urma executarii lucrarilor intr-o zona special amenajata si predarea ritmica spre valorificare/eliminare unui operator economic autorizat; -manipularea combustibililor astfel incat sa fie evitate scurgerile accidentale





sau manevrarile defectuoase; -utilizarea toaletelor ecologice de catre personalul angajat;

Folosintele si bunurile materiale

In perioada de executie -manevrarea utilajelor, instalatiilor si autovehiculelor utilizate se face doar de personalul specializat si instruit; -respectarea programelor de intretinere a echipamentelor folosite.

Calitatea si regimul calitativ al apei

In perioada de executie -manevrarea utilajelor, instalatiilor si autovehiculelor utilizate se face doar de personalul specializat si instruit; -respectarea programelor de intretinere a echipamentelor folosite; -verificarea periodica a starii de functionare a utilajelor in vederea evitarii entualelor disfunctionalitati; -gestionarea corespunzatoare a materiilor prime, respectarea arealelor de depozitare (depozitarea in aer liber, in spatii inchise) in functie de starea fizica a materialelor folosite si de potentialul impact asupra mediului; -amenajarea platformelor/spatiilor de depozitare a deseurilor rezultate (deseuri menajere, deseuri metalice, folie de polietilena, conducte de PEHD), astfel incat sa fie evitat contactul cu componenta hidrica; -intretinerea si mentinerea intr-o stare curata si permanent functionala a containerelor sanitare.

Calitatea aerului, climei

In perioada de executie -depozitarea materialelor de constructii pe platforme special amenajate; -colectarea deseurilor rezultate in urma executarii lucrarilor intr-o zona special amenajata si predarea spre valorificare/eliminare unui operator economic autorizat; -verificarea periodica a utilajelor pentru depistarea eventualelor defectiuni; -delimitarea clara a arealelor de executie a lucrarilor.

Zgomot si vibratii





In perioada de executie -folosirea utilajelor care functioneaza cu un nivel redus de zgomot; -evitarea realizarii lucrarilor de constructie in perioadele care se suprapun cu cele de odihna a populatiei; -limitarea vitezei utilajelor de transport pentru diminuarea nivelului de zgomot si de vibratii pe amplasamente si in vecinatati; -manipularea materialelor de constructie (conducte si alte materiale) in conditii de atentie sporita, in special la operatiunile de descarcare a acestora.

Peisaj si mediu vizual

In perioada de executie -depozitarea materialelor de constructii in spatii inchise sau pe platforme special amenajate; -colectarea deseurilor rezultate in urma executarii lucrarilor intr-o zona special amenajata.

Patrimoniu istoric si cultural Conform Listei monumentelor istorice in localitatea Şieu -Măgheruş se afla

Situl arheologic BN-I-s-A-01411 “Cetatea”. Situl este situat pe dealul Hegheriş, la vest de sat, în dreapta DN 17 spre Beclean, vis-a-vis de staţia CFR, de o parte şi alta a drumului care duce în livadă. Aceasta zona nu este vizata de lucrarile propuse in proiect.

In localitatea Sieu-Magherus la numarul 221 se afla monumental istoric Biserica evanghelica cod BN-II-m-A-01711. Cladirea este retrasa de la drum, lucrările executate la reteaua de canalizare nu va afecta integritatea monumentului istoric.

In Crainimat se afla monumentul istoric, cod BN-II-a-A-01640.01, fosta biserca saseasca, situata pe drumul Crainimat-Sieu, la nr. 196 . Cladirea este retrasa de la drum, lucrările executate la reteaua de canalizare nu va afecta integritatea monumentului istoric.

Interactiunea dintre elemente Nu este cazul proiectului analizat, activitatea propusa nu prezinta potential a afecta interactiunea dintre elementele specificate anterior.





Natura transfrontiera a impactului

In ceea ce priveste proiectul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului transfrontalier.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a obiectelor din prezentul proiect este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi pentru a stabili măsuri corective dacă este cazul.

În acest sens se propun următoarele măsuri necesar a fi introduse in Planul de Management de Mediu intocmit si aplicat de antreprenorul lucrarilor:

� identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii specifice de poluanţi;

� pastrarea evidentei gestiunii deseurilor rezultate in conformitate cu prevederile HG 856/2002;

� semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare;

� marcarea limitei sitului Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac in vederea respectarii perimetrului acestuia;

� marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului aferent constructiei;

� stabilirea unui program de prevenire şi combatere a poluării accidentale, măsuri necesar a fi luate, echipe de intervenţie, dotări şi echipamente pentru intervenţie în caz de accident; La aceste masuri se adauga toate masurile suplimentare si cerintele de monitorizare cuprinse in actele de reglementare emise de autoritatea de mediu pentru investitia de fata.





IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe /strategii /documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele). Proiectul nu intra sub incidenţa Directivelor enumerate.

B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat. Proiectul analizat face parte din Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bistrița-Năsăud.

X. Lucrări necesare organizării de șantier:

Descrierea lucrarilor necesare organizării de şantier

Organizarea de santier se va face pe doua amplasamente: unul in vecinatatea primariei si al doilea in partea estica a amplasamentului statiei de epurare, terenul apartine domeniului public. Organizarea de santier va trebui sa cuprinda: -delimitarea organizarii de santier; -organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor; -instalatii si echipamente de munca ale antreprenorului, in concordanta cu cerintele proiectului, care sa-i permita sa-si satisfaca obligatiile de executie si calitate. Cu scopul reducerii impactului asupra factorilor de mediu in organizarea de





santier se vor adopta o serie de masuri: -deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de constructie, vor fi colectate selectiv si preluate de catre o firma de specialitate cu care beneficiarul detine contract de prestari servicii, -lucrarile se vor desfasura cu respectarea Normelor de Securitate si Sanatate in munca, -pentru realizarea lucrarilor sus mentionate este necesara executarea unor platforme tehnologice provizorii pe timpul executarii lucrarilor, dupa care se vor dezafecta, terenul reamenajandu-se corespunzator. Utilitatile necesare organizarii de santier (electricitate, apa, canalizare) se vor asigura din racorduri provizorii, prevazute conform legilor in vigoare. De asemenea, vor fi amenajata o zona destinata parcarii utilajelor si autovehiculelor necesare si unde vor fi amplasate cabine cu toalete ecologice. Organizarea de santier va fi amplasata pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar, aceasta fiind stabilita cu exactitate de catre executantul lucrarilor, in conformitate cu prevederile in vigoare. Dupa terminarea si receptia lucrarilor, terenul pe care se amplaseaza organizarea de santier va fi redat in conditiile impuse de proprietar. Pentru acces la executia lucrarilor se va utiliza reteaua de drumuri existenta in zona.

Localizarea organizarii de şantier Organizarea de santier de langa primarie va fi utilizata in special pentru depozitarea temporara a prefabricatelor din beton armat și se vor retrage utilajele ce vor participa la reteaua de canalizare.

Organizarea de santier la statia de epurare se va realiza pe un teren aparținând domeniului public situat în partea de est a amplasamentului statiei de epurare, in afara sitului Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac, la distanta de cca 50 m fata de limita sitului, (localizata prin coordonatele: stereo 70 X=622085.9763, Y=451082.5315, X=622069.8151, Y=451072.5409, X=622065.6085, Y=451079.3456, X=622081.7698, Y=451089.3363). Organizarea de santier se va realiza la sud de canalul de desecare la cca 15 de acesta. In organizarea de șantier se vor depozita materialele necesare statiei de epurare. Vor fi prevazute containere pentru birou, grup sanitar și magazie pentru elementele de îmbinare a conductelor, echipamente de gabarit redus și scule. Nu se va organiza depozit de carburanți și lubrifianți.





Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier In conditiile respectarii disciplinei de santier, nu exista riscuri de manifestare a poluarii mediului, iar impactul produs de organizarea de santier va fi unul nesemnificativ, avand in vedere suprafetele de interventie si caracterul temporar al lucrarilor. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

In perioada de executie se poate genera un potential impact negativ asupra apei subterane: -pierderi accidentale de substante petroliere, -depozitarea necontrolata a deseurilor. In perioada de constructie a obiectivului propus, activitatile din organizarea de santier vor fi restrânse, nu vor avea impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu din organizarea de șantier si din zonele adiacente acesteia. Degajarile de praf in atmosfera datorate prezentei utilajelor variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice. Sursele principale de poluare a aerului specifice organizarii de santier pot fi grupate dupa cum urmeaza: activitatea utilajelor de constructie, transportul materialelor, prefabricatelor, personalului, deseurilor. Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante - NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor). Lucrarile de organizare a santierelor trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste starea tehnica si nivelul emisiilor de poluanti. Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport nu se va face in organizarea de santier, ci exclusiv in statii de alimentare centralizate. Principalul impact asupra solului in perioada de executie consta in ocuparea temporara de teren pentru organizarea de santier. In organizarea de santier poate aparea un impact redus asupra solului si subsolului si prin urmatoarele actiuni: -poluari accidentale provenite de la deversarea unor produse (combustibili si alte produse petroliere) direct pe sol; -depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si cele din rezultate din constructii; -pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie in timpul manipularii acestora, la alimentarea cu carburanti si in situatia aparitiei unor





defectiuni tehnice. Impactul este punctual si nu are o probabilitate mare de aparitie. In concluzie, in perioada de executie a lucrarilor apare un impact negativ nesemnificativ, reversibil asupra solului datorat organizarii de santier. In perioada de executie vor aparea surse de zgomot reprezentate de utilajele in functiune si de traficul autovehiculelor de transport. Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. Poluarea sonora si vibratiile produse in zona organizarii de santier vor fi temporare. Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot echivalent (Leq) admisibil pentru parcajele auto este de 90 dB(A), iar pentru incinta industriala este de 65 dB(A). Se aprecieaza ca in perioada de executie se genereaza un impact redus asupra mediului prin producerea de zgomot si vibratii in zona organizarii de santier, insa va avea durata limitata. Amplasarea organizarii de santier la distant de cca 50 fata de limita sitului ROSCI0400 Sieu-Budac si 15 m fata de canalul de desecare va evita generarea unui impact asupra ecosistemlor terestre si acvatice. Se va avea in vedere impunerea de masuri antreprenorului pentru evitarea aparitiei unui impact negativ important generat de organizarea de santier asupra tuturor factorilor de mediu, masuri cu scopul protejarii factorului uman si a biodiversitatii, cum ar fi: - ocuparea unei suprafete cat mai mici de teren si asigurarea tuturor dotarilor necesare; - amenajarea de platforme/incinte speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deşeurilor; - interzicerea depozitarilor de combustibil in organizarea de santier. - evitarea activitatilor generatoare de praf in perioade cu vant puternic; - mentinerea curateniei si igienei pe amplasamentul organizarii de santier si evacuarea cu frecventa sporita a deseurilor.

Toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintilor de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru refacerea zonei si redarea in circuitul natural, cum ar fi:

- demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier; - colectarea, valorificarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate; - decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau alte

substante periculoase – daca este cazul.





XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile: Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

La finalul perioadei de construcţie vehiculele şi utilajele folosite vor fi îndepărtate de pe amplasament. Platforma organizării de şantier va fi dezafectată permiţând revenirea la folosinţa anterioară. Deşeurile generate vor fi eliminate de pe amplasament şi transportate de o firmă autorizată către un depozit conform. Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale Factorii de mediu ar putea fi afectați pe perioada de execuție a lucrărilor, prin următoarele accidente potențiale:

- pierderi accidentale de carburanți, uleiuri pe sol - emisii necontrolate provenite de la utilajele și mijloacele auto utilizate. Pentru prevenirea poluărilor accidentale se vor respecta cu strictețe măsurile

prevăzute în proiect precum și normativele și instrucțiunile specifice în domeniul construcțiilor obiectivelor hidrotehnice și/sau piscicole. Măsurile ce pot fi luate în perioada de execuție a lucrărilor, pentru prevenirea accidentelor și diminuarea impactului asupra mediului, sunt următoarele:

• pregătirea personalului privind situațiile de avarii posibile care pot să apară în timpul execuției lucrărilor

• respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor

• respectarea procedurilor de revizii și reparații ca și asigurarea asistenței tehnice corespunzătoare la executarea acestora

• verificarea periodică și menținerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor și mijloacelor de transport auto utilizate

• respectarea normelor de protecție a mediului la desfășurarea activitaților specifice

• intervenția rapidă în caz de poluări accidentale pentru eliminarea cauzelor și diminuarea daunelor

• colectarea tuturor scurgerilor accidentale și reconstrucția ecologică a zonelor eventual poluate.





Având în vedere specificul activității propuse, în perioada de funcționare nu există posibilitatea apariției unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.

Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației După expirarea duratei de funcționare a stației de epurare se va pune în aplicare un ansamblu de măsuri și lucrări de demolare a constructiilor si instalatiilor. Luand in considerare utilitatea statiei, lucrarile de inchidere/dezafectare pot viza parti a statiei in baza unei expertize tehnice. In cazul statiilor de epurare In perioada dezafectarii instalatiilor se vor lua masuri de protective a factorilor de mediu printr-o gestiune adecvata a deseurilor generate.

Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului

După finalizarea lucrărilor de execuție sunt prevăzute: -evacuarea tuturor deșeurilor provenite din activitatea de construcţie; -aducerea terenului la cota. XII. Anexe - piese desenate: 1. planul de încadrare în zonă a obiectivului și planul de situație, cu modul de planificare a utilizării suprafețelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele); planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente); 2. schemele-flux pentru procesul tehnologic și fazele activității, cu instalațiile de depoluare; 3. schema-flux a gestionării deșeurilor;

4. alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecția mediului.

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,





aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970 Proiectul se va amplasa intr-un perimetru situat in intravilanul si extravilanul

Comunei Sieu –Magherus si partial in sit Natura 2000 ROSCI Sieu-Budac. Suprafata ocupata temporar pe perioada realizarii proiectului este de 32269 m2, respectiv 3,2269 ha din care:

-in localitatea Crainimat 14205 m2 -localitatea Sieu -Magherus 18064 m2, -în sit Natura 2000 se va amplasa conducta de evacuare efluent, gura de

vărsare, apărarea de mal in suprafata de cca 20 m2 (conducta de evacuare a apelor uzate epurate cca 12 m2 si gura de varsare si apararea de mal cca 8 m2.


din care: -statia de epurare 600 m2 -drum acces statie de epurare 300 m2, -statii de pompare 300 m2 -camine de vizitare 350 m3 -în sit Natura 2000 gura de vărsare si apărare mal S= 6,76 m2. Pereul din piatra de rau va imbraca malul in amonte si aval de gura de evacuare pe cca 16m2, pe o lungime de 15 ml.

Suprafață de aproximativ 50 m2 din amplasament ce se suprapune sitului, nu va fi sistematizata, ramane liberă de construcții.

Coordonatele geografice ale proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970, fiind in numar mare sunt prezentate in format electronic. In continuare prezentam coordonatele geografice ale proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 pentru obiectele ce vor fi realizate in sit si pentru statia de epurare ce va fi construita in afara ariei sitului Natura 2000:





Nr. crt Denumire obiect X Y 1 Statia de epurare A – 622117

B – 622109 C – 622098 D – 622106

A – 451039 B – 451056 C – 451051 D – 451034


A – 451003.3631 B – 451000.8560 C – 451001.8920 D – 451003.6531


Amonte – 451002 Aval – 450995

4 Conducta de evacuare 622094.0284 451001.9114

Amplasare proiect fata de sit

Amplasare statie de epurare

Elementele constructive ale proiectului

Conducte de canalizare:

Conducta din PVC DN = 250mm L = 22.235 metri Conducte din PVC DN= 315mm L = 2.196 metri Conducte din PEHD DN = 250mm L = 1.849 metri Conducte din PEHD DN= 300mm L = 348 metri





Conducte de refulare Conducte din PEHD DN = 90mm L = 1.776 metri Conducte din PEHD DN = 110mm L = 3.403 metri Conducte din PEHD DN = 125mm L = 426 metri Conducte racord canalizare PVC DN 160 L = 5.300 metri

Statiile de pompare submersibile Statiile de pompare ape uzate propusesuntconstrucții subterane. Stațiile sunt

prefabricate formate din o cuva prefabricata din polietilena de inalta densitate cu sectiune circulara ,cu diametrul de 1,50 m si o adancime de 5,00 m. Fiecare stație este complet automatizata (tablou comanda ,senzori de nivel,cabluri de electroalimentare si cabluri de comanda automata si semnalizare), echipată cu doua electropompe submersibile(din care una activa si una de rezerva) cu tocator pentru ape uzate menajere.

Statia de pompare este echipata cu un gratar rar (distanta intre bare este de 25 mm) pentru retinerea impuritatilor mecanice grosiere cu scopul de a proteja pompele cu care este echipata statia. Gratarul rar este manipulat cu ajutorul unei macarale electrice.

Caminele vor fi constructii prefabricate din beton conform SRN EN 1917. Acestea sunt alcatuite din elemente prefabricate din beton, tipizate, care permit accesul la retelele de canalizare, care transporta ape uzatemenajere. De asemeneaacestea permit aerareasiventilareasistemului de canalizare.

Caminele sunt compuse din: 5) Elementul de baza prin intermediul caruia colectoarelor de canalizare care le

perforeaza permit accesul apei uzate in interiorul caminului. 6) Element intermediar care are inaltimi diferite in functie de adancimea

colectorului de canalizare. 7) Elementul tronconic care face legatura intre tronsonul intermediary si placa de

acoperire si care reduce sectiunea caminului de la DN 800 – 1000 la DN 600. 8) Placa de acoperire in care se inglobeaza capacul de fonta cu balama, care

permite accesul in interiorul caminului. Pentru a permite accesul operatorului in interiorul caminului, pentru intretinere

si reparatii, caminele sunt prevazute cu scari de acces.





Subtraversari: 46 buc. cu lungimea L = 189 m Se vor realiza subtraversari în tub de protectie din otel, cu lungimea totala de L

= 761 ml astfel: a). 9 subtraversări de drumuri nationale cu lungimea L = 189ml

b). 33 subtraversări de drumuri comunale cu lungime totala L = 470ml. c). Subtraversări paraie si viroage :

Se vor realiza 3 subtraversări cu conducta conducta refulare PEHD în tub de protectie din otel în lungime de L = 57 ml.

d). Subtraversări CFR: Subtraversare cu conducta canalizare PVC KG SN8 cu D = 315mm în tub de protectie din otel cu D = 425 mm;, în lungime de 45 metri.Statie de epurare are componente subterane si supraterane, statie de pompare si cladirea de operare. Cladirea de operare va fi in regim de S+P. Parterul va fi din zidarie, la subsol vor fi pozitionte bazinele din beton trebuie impermeabile (hidroizolate).

Statia de epurare mecano-biologica Terenul destinat construirii statiei de epurare are suprafata de 1472 m2, situate in localitatea Sieu-Magherus va cuprinde drumul de acces S=300 m2, statia de epurare S=600 m2 si teren liber nesistematizat S = 572 m2. In terenul liber nesistematizat se regaseste suprafata suprapusa sitului de S=50 m2. Statia de epurare va ocupa suprafata S = 600 m2, din care: - suprafata ocupata constructii (cladire statie si trotuar perimetral) S= 307,56 m2; -platforma betonata pentru depozitarea namolului deshidratat in europubele S=6,25 m2 : -alei de circulatie pietruite S =150 m2 -spatii verzi S= 136,19 m2.

Cladirea statiei este in regim de inaltime S+P compartimentata astfel: -subsolul S = 230,976 m2 cuprinde reactorul biologic. constructie monolit din beton armat impermeabilizat destinata bazinului de denitrificare V=235 m3, bazinul de aerare V=470 m3 si depozitul de namol V=153 m3. Depozitul pentru namol si echipamentul pentru ingrosarea namolului ingrosatorul de namol este pozitionat in bazinul de denitrificare si are rolul de a ingrosa namolul in mod gravitational. Este realizat dintr-un camin cilindric in care este instalata o pompa (HCP BF05, P = 0.7 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompeaza in mod controlat namolul ingrosat in depozitul de namol. Depozitul de namol are menirea de acumulare si stabilizare a namolului in exces. Bazinul este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigura omogenizarea si stabilizarea namolului. O sursa de aerare pentru bazinul de namol





este suflanta FPZ 40 DH. Controlul sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr-un dispozitiv cu timer, sau poate fi actionat manual din tabloul de comanda. Echipamentul pentru deshidratarea namolului in saci este instalatie de deshidratare a namolului Stainless Sacker S8 (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 8-12 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 400 kg de namol deshidratat in 8 saci); -cladirea de operare ocupa parterul, este o constructie din zidarie din bca, sarpanta din lemn, invelitoare din tigla, tamplarie tip termopan, cuprinde camera suflantelor S = 13,95 m2, hala S = 44,84 m2, grup sanitar S = 3 m2.

Camera suflantelor adaposteste doua suflante Kubicek 3D28C-080 (Q = 5.99 m3./min, ∆p = 50 kPa, P1 = 11 kW si conducta de iesire a suflantei DN 80 (conectata la o conducta de aer DN 100 din otel inox echipata cu ceas de presiune).

Canal calibrat parshall debitul la iesirea din statia de epurare este măsurat inpunctul de evacuare, unde apa curge printr-un profil de masurare-canal Parshall, cu debitmetru ultrasonic Siemens Sitrans pentru inregistrarea debitului. Debitmetrul ultrasonic pentru masurarea efluentului final afiseaza debitul current si debitul total la iesirea din statia de epurare. Conducta de evacuare conducta de PVC KG SN 8 DN 315 mm in lungime de 50ml din care in sit Natura 2000 14 m. Conducta de evacuare a apei epurata se va poza subteran, prin metoda clasica clasică cu săpătura deschisă, pe un pat de nisip. Suprafata ocupata temporar Săpătura se va executa mecanizat şi manual pana la cota de pozare a conductei, dupa care se acopera cu pamant, terenul se aduce la cota. Timpul de lucru pentru pozarea conductei este de 16 h (2 zile). Gura de varsare constructie din beton armat cu suprafata de 3,76 m2 (nu necesita indepartarea vegetatiei arbusiera). In amonte cu 5 m si in aval cu 10 m fata de gura de varsare se va executa un pereu uscat din piatra de bolovani de rau rostuit cu mortar de ciment, ce va imbraca malul raului pe suprafata S= 16 m2 (6 m2 in amonte si 10 m2 in aval) si va avea amprenta la sol de 3 m2.

Gura de evacuare se va poza suprateran, se va executa sapatura simpla pentru fixare.

Pereul din piatra se va executa prin metoda clasica de zidarie manuala. Timpul de executie a pereului si a fixarii gurii de evacuare este extimat la 24 h

(3 zile). Mentionam faptul ca lucrarile la pereu se vor executa simultan cu cele de la

acoperirea conductei de evacuare si aducere a terenului la starea initial, in functie de organizarea lucrarilor timpul de lucru in aria naturala este estimate la 3-5 zile.





Capacitatea de epurare Qzi med = 338.44 m3/zi,

Qzi max = 438.98 m3/zi

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus

Apa uzata este preluata in colectorul principal si in cele secundare si este condusa la statia de epurare. Schema de epurare din cadrul statiei va fi cu predenitrificare, amplasarea celor doua zone, anoxica (de denitrificare) si aeroba (de nitrificare), fiind facuta invers fata de schema Wuhrmann, folosindu-se ca sursa externa de carbon chiar apa uzata bruta. Aprovizionarea cu nitrati a zonei anoxice se realizeaza prin recirculare de namol activat din decantorul secundar în capatul amonte al zonei respective.

Procesul de epurare a apelor uzate meneajere

LINIA APEI Epurarea mecanică De la căminul de intrare în stația de epurare dotat cu vană stăvilar pentru realizarea bypassului, apa uzată este condusă într-un canal deschis din beton dotat cu grătar rar cu curățare manuală și grătar fin (sită mecanică) cu curățare automată. Astfel se vor reține particulele grosiere plutitoare sau în suspensie. Din canal, apa uzată este dirijată spre stația de pompare cu deznisipator integrat. Stația de pompare este din elemente prefabricate și dotată cu 2 pompe(1A+1R) care vor pompa apa uzată în rezervorul tampon dimensionat la un volum V=100 m3 și compus din 1 rezervor subteran din polistif. Stația de pompare va avea integrat un compartiment de deznisipare care va reține nisipul și sticla împiedicându-le să ajungă în rezervorul tampon și ulterior în fluxul tehnologic. Epurarea fizico-chimică





Modulul de Flotație

Apa uzată este pompată din rezervorul tampon în instalația de flotație În instalația de Flotație, compusă din reactorul de coagulare, rezervorul de flotație, compresor și rezervor tampon, apa uzată este parțial amestecată cu aer, amestecul aer-apă fiind supus la presiune. Pentru destabilizarea coloidului, îndepărtarea parțială a materiei organice și anorganice dizolvate și eliminarea Fosforului, în amestec se dozează coagulanți și floculanți. Dozarea se face strict controlat și se reglează automat în funcție de concentrația CBO5, CCO, a Materiilor în suspensie și a Fosforului. Prin utilizarea coagulanților pe bază de metale se crește concentrația ionică a soluției, stratul dublu fiind comprimat prin reducerea intervalului forțelor de repulsie care acționează între molecule/ioni. Se va folosi coagulant eficient atât în destabilizarea coloizilor cât și în precipitarea unor substanțe dizolvate în soluție - și anume policlorura de aluminiu - Al2(OH)6-xClx y H2O. Particulele destabilizate sau particulele formate ca urmare a destabilizării sunt induse să se unească, să ia contact și astfel să formeze aglomerate, prin procesul de floculare, un adjuvant necesar destabilizării. Floculantul folosit este un copolimer cu încărcare anionică medie, cu greutate moleculară mare, bazat pe o poliacrilamidă - (C3H5NO)n Funcția de amestecare este foarte importantă în proces, deoarece la acest punct se produc reacții de destabilizare și se formează flocoanele primare. După coagulare (în timpul căruia s-a produs destabilizarea) și flocularea (în timpul căreia s-au format flocoane de mărime și caracteristici necesare), fluxul floculat destabilizat este trecut în instalația de separare a fazelor prin flotație, unde flocoanele sunt eliminate din lichid. Amestecul aer-apă este supus presiunii și apoi injectat in compartimentul de flotație printr-o vană regulatoare de presiune. În instalația de flotație apa este injectată prin duze, particulele de nămol aderă la bulele fine de aer și plutesc la suprafață, unde sunt înlăturare continuu cu ajutorul unui raclor. Nămolul înlăturat din stratul superior al rezervorului de flotație ajunge gravitațional în Linia de deshidratare + stabilizare + igienizare nămol. La acest punct din fluxul tehnologic, valorile Fosforului, CBO5, CCO, și a Materiilor în suspensie scad cu peste 95% după eliminarea nămolului. De asemenea Azotul va fi redus cu 50%. Modulul de Filtrare





După flotație, apa fără particulele mari de nămol este pompată în modulul de Filtrare pentru continuarea procesului de înlăturarea a Fosforului, CBO5, CCO, a Materiilor în suspensie și parțial a Azotului. Apa uzată este pompată din rezervorul tampon al modulului de flotație într-un filtru cu autocurățare ce are rolul de a reține particulele >50-70 microni pentru a proteja procesul de epurare din aval. Nămolul rezultat prin purjarea filtrului primar converge cu nămolul rezultat din flotație în rezervorul tampon de nămol din linia nămolului. Presiunea în filtru este controlată automat și când presiunea de lucru depășește presiunea maximă admisă, începe procesul de curățare automată a filtrului prin curățare în linie. În urma modulului de Filtrare, în apa uzată mai sunt sub 5% din materiile în suspensie inițiale. Modulul de Oxidare (eliminare Azot)

In următoarea etapă, apa este pompată în instalația de eliminare Azot prin oxidare. Se reduce azotul aflat sub forma ionului de amoniu/azot amoniacal, prin oxidare (AO). Pentru îndepărtarea azotului amoniacal/ionului amoniu se crește dozajul de clor activ. O pompa de dozare dozează clorul activ (hipoclorit de sodiu) din rezervorul de stocare hipoclorit în tubul de reacție dimensionat la o lungime ce asigură timpul de retenție necesar. Dozarea se face strict controlat și se reglează automat în funcție de concentrația de Azot din apa uzată. Prin oxidare anionică se obține:

• reducerea în continuare a conținutului de azot până sub nivelul NTPA 001;

• reducerea în continuare a CBO5;

• reducerea în continuare a CCO;

• dezinfecția efluentului;

• îndepărtarea mirosului;

• decolorarea efluentului;

• prevenirea deteriorării filtrului de carbon activ; Prin oxidarea anionică se realizează dezinfecția efluentului pentru eliminarea bacteriilor precum E coli și alte microorganisme periculoase care pot cauza boli precum Poliomielita, Ebola, Legionela, etc.

Modulul de Dezinfecție

Dezinfecția va fi efectuată în instalația de dezinfecție efluent printr-un proces de îmbină capacitatea oxidantă a hipocloritului cu cea a lămpilor cu UV. În instalația de dezinfecție sunt montate secvențial 2x4 camere de reacție, a căror formă în secțiune determină o curgere turbulentă pentru o expunere maximă a microorganismelor la razele UV-C (<280nm). Pentru asigurarea unei vieți îndelungate a echipamentului, un





senzor de temperatură verifică supraîncălzirea în camerele de reacție și starea lămpilor. Radiațiile UV-C sunt capabile de a desface legături chimice și pe lângă dezinfecție sunt folosite și pentru neutralizarea eventualului clor rezidual liber ce ar putea rezulta din oxidarea anionică și ar putea produce eventuali produși secundari. LINIA NĂMOLULUI

Ingrosatorul de namol este pozitionat in bazinul de denitrificare si are rolul de a ingrosa namolul in mod gravitational. Este realizat dintr-un camin cilindric in care este instalata o pompa (HCP BF05, P = 0.7 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompeaza in mod controlat namolul ingrosat in depozitul de namol. Depozitul de namol are menirea de acumulare si stabilizare a namolului in exces. Bazinul este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigura omogenizarea si stabilizarea namolului. O sursa de aerare pentru bazinul de namol este suflanta FPZ 40 DH. Controlul sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr-un dispozitiv cu timer, sau poate fi actionat manual din tabloul de comanda. In bazinul pentru ingrosarea namolului, namolul atinge o concentratie de 3 – 4 %. Depozitul de namol este echipat cu o conducta de evacuare cu mufa de conectare la vidanja, in caz de avarie a instalatiei de deshidratare a namolului. Dupa ingrosarea gravitationala a namolului, acesta este procesat intr-o instalatie de deshidratare a namolului Stainless Sacker S8 (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 8-12 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 400 kg de namol deshidratat in 8 saci). Principiul de deshidratare a namolului consta in agregarea flocoanelor de namol prin folosirea unui floculant polimeric PRAESTOL, care creste eficienta deshidratarii namolului. In urmadeshidratarii, volumulnamolului este redus de 20 – 25 de ori. Instalatia este formata dinr-o cabina cu saci de filtrare, un recipient de omogenizare echipat cu o pompa dozatoare a floculantului polimeric, o pompa de namol si o conducta de alimentare cu namol cu un segment de mixare. Un accesoriu al instalatiei este caruciorul special conceput pentru manipularea usoara a sacilor de filtrare umpluti cu namolul deshidratat. Floculantul este dizolvat in apa potabila in recipientul de omogenizare, de unde este dozat prin intermediul unei conducte in conducta de alimentare cu namol, unde este mixat cu namolul influent in instalatie. De aici rezulta un namol floculat care este eliminat prin intermediul unor mufe de iesire in sacii de filtrare confectionati





dintr-un material special poros. Sacii de filtrare sunt fixati pe mufele de iesire ale cabinei de deshidratare cu ajutorul unor cleme de fixare rapida. Namolul este deversat in saci, iar apa filtrata se scurge printr-o conducta de evacuare inapoi in reactorul biologic( in bazinul de denitrificare). In timpul unui ciclu (un interval de 24 de ore), sacii sunt umpluti continuu pe o perioada de 2-4 ore. La incheierea ciclului de deshidratare, sacii de filtrare umpluti trebuiesc inlocuiti, sigilati si dusi pe o platforma de depozitare, sau pot fi goliti intr-un container si refolositi in ciclul urmator (sacii pot fi refolositi aproximativ in 4 cicluri). Platforma de depozitare trebuie sa fie impermeabila si drenata catre statia de epurare. Doza de floculant recomandata este de 1 – 4 g/l si concentratia este de 1 - 4 g/kg de materie uscata. Fluidul floculant trebuie sa fie preparat in apa potabila.

b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Datele referitoare la sit sunt conform Formularului Standard Natura 2000.

Numele sitului Şieu-Budac

Codul sitului ROSCI0400

Situl ocupa suprafata de 857,50 ha, reprezinta o zona umeda din regiunea biogeografica continentala reprezentand habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alaturi de amfibianul Bombina variegata si sapte specii de pesti deasemenea de interes conservativ. Situl este important pentru protectia ihtiofaunei, in cele doua rauri traiesc in total sapte specii de pesti de interes comunitar si alte 10 specii care nu sunt de interes comunitar (doar una singura este invaziva –Carassius gibelio). Situl este foarte important pentru protejarea populatiei speciei Romanogobio uranoscopus din bazinul Somesului. In sit sunt prezente urmatoarele clase de habitat: rauri, mlastini (N06); mlastini, turbarii (N07); culture –teren arabil (N12); pasuni (N14); alte terenuri arabile (N15); alte terenuriartificiale (N23); habitate de padure (N26). c)prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului

Situl Natura 2000 ROSCI0400 Şieu-Budac nu are declarat în formularul

standard specii de vegetatie cu valoare conservativa.





Amplasare proiect față de limita sitului Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac

Amplasament Stație de epurare față de limita sitului Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac

In proiect au fost alese amplasamente care sa asigure un impact cat mai redus asupra mediului, in special asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Terenul destinat statiei de epurare in suprafata de 1472 m2, va cuprinde drumul de acces S=300 m2, statia de epurare S=600 m2 si teren liber nesistematizat S = 572 m2.





Terenul destinat statiei de epurare se suprapune sitului ROSCI0400 Sieu-Budac pe o suprafata de 50 m2, aceasta suprafata este localizata in terenul liber nesistematizat. Terenul destinat amplasarii statiei de epurare este antropizat, aici a functionat groapa de gunoi a localitatii Sieu-Magherus, la aceasta data este folosit ca teren agricol. Cladirea statiei de epurare si amenajarile aferente se vor situa in afara ariei natural protejate, la cca 20 m de limita sitului. Suprafata din teren ce se suprapune sitului nu va fi sistematizata. Conducta de evacuare se va regasi in sit Natura 2000 pe lungimea de 14 m. Suprafata ocupata temporar in sit natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac va fi de cca 20 m2. Suprafata din sit ocupata definitiv va fi de 6,76 m2, din care gura de varsare 3,76 m2 si ampreta apararii de mal 3 m2. Pereul uscat din piatra de bolovani de rau rostuit cu mortar de ciment va avea suprafata totala S= 16 m2 (6 m2 in amonte si 10 m2 in aval).

In ceea ce priveste vegetatia, impactul lucrarilor este nesemnificativ, avand in vedere faptul ca zona este puternic antropizată, nu sunt prezente specii de plante cu valoare conservativă, suprafata ocupata in sit este mica si la finalizarea lucrarilor terenul de pe traseul conductei de evacuare se va aduce la starea initiala. Menționăm ca pe traseul conductei și pe malul drept unde se vor desfășura lucrări de apărare de mal nu sunt prezente specii cu valoare conservativă.

Imagine amplasament statie de epurare





Imagini mal drept traseu conducta evacuare

Imagini mal amplasare gura de evacuare





În vegetația prezentă pe mal sunt prezente tufe tinere din familia Salix și plante erbacee din familia gramineelor. Nu este edificata vegetatie ripariana cu exemplare forestiere individuale, lucrarile de pregatire vor sta in curatarea suprafetelor vizate de lucrari, lucrari ce vor afecta cca 7-9 tufe pe lungimea apararii de mal si a gurii de evacuare (cca 18 ml).

În perioada de executie se va produce impact direct și indirect, negativ nesemnificativ asupra vegetației, generat de lucrările de pregatire a terenului pentru amplasarea conductei de evacuare a efluentului, a gurii de evacuare și a apărării de mal. Impactul direct se va datora indepartarii vegetatiei din zona de lucru, iar cel indirect se va datora pulberilor antrenate de utilaje și mijloacele de transport și de gazele de eșapament. Impactul direct asupra vegetatiei pe traseul conductei de evacuare a efluentului va fi pe termen scurt si reversibil. Impactul direct asupra vegetatiei prezente pe amplasamentul gurii de evacuare si pe suprafata pereului din piatra va fi ireversibil.

Impactul indirect va fi pe termen scurt si reversibil.

În perioada de funcționare a proiectului impactul asupra vegetației va fi nul.

Speciile cu valoare conservativa din cadrul sitului:

-mamiferul Lutra lutra; - amfibianul Bombina bombina; - 7 specii de pesti: Aspius aspius, Barbus carpathicus, Sabanejewia balcanica, Rhodeus amarus, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio kessleri, Romanogobio vladykov.

Din punct de vedere al impactului asupra speciilor cu valoare conservativa este important de subliniat faptul ca: � lucrarile incluse in prezentul memoriu sunt amplasate in marea lor majoritate

in afara sitului, suprafata ocupata in sit este redusa. Terenul destinat amplasamentului stației de epurare, în care se regăsește o suprafață de cca 50 m2 din sit nu va fi sistematizata;

� zona amplasarii statiei de epurare este antropizata, pe mal sunt prezente deșeuri de constucții;

� lucrările executate pe malul drept al râului Șieu, necesare pentru siguranța gurii de evacuare implicit cu funcționarea stației de epurare, sunt reduse ca volum si complexitate. Aceste lucrări se vor executa în uscat, în zona vizată de lucrări





malul este erodat, prezintă doua trepte, o treapta inaltă, retrasă de albia râului și o treaptă mai joasă, cu lățimea variabilă;

� pereul se va realiza pe treapta inaltă, iar gura de varsare pe mal; � lucrările la obiectivele ce se vor realiza in sit au volum redus, perioada de

realizare este estimată de proiectant la 3-5 zile; � la lucrările de zidărie efectuate pentru apărarea de mal (pereul de piata zidita)

nu vor fi folosite substanțe toxice sau periculoase pentru mediul acvatic, calitatea apei râului Șieu nu va fi afectată.

� lucrările la stația de epurare nu vor avea legătură cu canalul de desecare existent;

� organizarea de șantier va amplasata la aproximativ 50 ml față de limita ROSCI 0400 Sieu Budac și 15 față de canalul de desecare.

Lutra lutra (Vidra de rau) cod 1355

Familia Mustelidae,

Subfamilia: Canoidea. Se inrudeste cu alte animale din aceeasi familie, precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica, cu un corp lung de cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la baza si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga de 0,4 m, greutatea de 8-14 kg. Habitat: prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind de cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). Isi face vizuini sub forma de scobituri subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul apelor. Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice. La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora). Vaneaza cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte activ in timpul noptii. Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face 2-4 pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati.

Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau

imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care

vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani. Analiza modului de afectare a parametriilor ce trebuie urmariti in atingerea obiectivului de conservare este prezentata in tabelul urmator:





Parametru Raspunsul proiectului analizat Marime populatie Prin implementarea proiectului nu va fi afectata

populatia de vidre. Geometria malului nu prezinta conditii de habitat pentru specie.

Suprafata habitatului potential in sit / lunginea de rau cu prezenta speciei

Habitatul din sit nu va fi afectat, malul vizat de lucrări nu prezintă condiții de vizuini pentru specie pe cei 18 ml. Lucrarile nu vor afecta habitatul specie.

Lungimea vegetatiei ripariene cu o latime medie de cel putin 3 m pe ambele maluri ale cursului de apa in fiecare sectiune de 500 m

Vegetatia ripariana din zona vizata de lucrari este saraca, lucrările prevăzute pe mal vor afecta lățimea vegetatiei ripariene ( lucrările vor afecta maxim 7-9 tufe tinere de salix).

Gradul de fragmentare 0 Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici (regimul de oxygen, nutrient, salinitate, metale, micropoluanti organici si inorganici) in aria de raspandire

Lucrările la gura de evacuare și apărarea de mal se vor realiza în uscat, nu vor modifica cantitatea și calitatea apei raului. În perioada de funcționare efluentul evacuat va respecta normativul de calitate NTPA 001/2005.Nu se va modifica turbiditatea apei râului Șieu datorită lucrărilor prevazute de proiect.

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos,fitoplancton) in aria de raspandire

Lucrările la gura de evacuare și apărarea de mal se vor realiza în uscat, nu vor modifica cantitatea și calitatea apei raului. În perioada de funcționare efluentul evacuat va respecta normativul de calitate NTPA 001/2005. În perioada de execuție nu va fi afectată morfologia raului Sieu și indicativii biologici ai raului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: asupra mamiferului Lutra lutra (vidra) există probabilitatea să se manifeste un deranj ce poate genera impact indirect, nesemnificativ, temporar, reversibil (în perioada lucrărilor de construire a gurii de evacuare și apărării de mal – sunt estimate 2 zile). Malul drept în zona vizată de lucrări și în imediata vecinătate nu prezintă condiții pentru vizuini. Mamiferul fiind crepuscular nocturn nu va fi afectat în perioada de hrănire, lucrările de construcție se vor desfășura în timpul zilei. Nu sunt condiții de apariție a unui impact direct asupra speciei. Exista o probalitate redusa de aparitie a unui impact indirect, nesemnificativ, temporar, reversibil. Implementarea proiectului nu contravine obiectuivului de conservare la nivel de sit stabilit pentru specie.

Luand in considerare biologia speciei si conditiile existente pe amplasamentul destinat investitiei, probabilitatea ca lucrările de pe amplasamentul stației de epurare să afecteze specia este foarte redusa. În perioada funcționării obiectivului impactul asupra specie va fi neutru.

În perioada funcționării obiectivului impactul asupra specie va fi neutru.





Bambina variegata (Buhaiul de baltal cu burta galbena) cod 1193 Buhaiulul de balta cu burta galbena are corpul de dimensiuni mici, aplatizat, atingand in lungime 4 - 5 cm, prezentand un cap mare. Caracteristic acestei specii este secretia glandulara, extrem de toxica. Deosebirea dintre masculi si femele o constituie forma mai zvelta a corpului. Spatele acestuia este cafeniu-pamantiu, galbui/ masliniu mai mult sau mai putin amestecat cu negru. Mai frecvent decat la specia Bombina bombina apar indivizi partial sau total verzi. Buhaiulul de balta cu burta galbena este o specie cu activitate atat diurna cat si nocturna, preponderent acvatica. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite putand convietui in balti mici. Hrana acesteia consta din insecte, viermi, moluste mici, terestre si acvatice. Traieste de preferinta in ape statatoare, aparand pe maluri dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se ingroapa in pamant, pentru iernare. Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din cadrul arealului, este populat de aceasta specie, care poate realiza aglomerari impresionante de indivizi in baltile mici, avand o capacitate mare de adaptabilitate inclusiv in ecosisteme foarte populate. Aceasta se deplaseaza bine pe uscat putand coloniza rapid noile balti aparute. Aceasta specie este intalnita aproape pretutindeni, unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine.


imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care

vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani Analiza modului de afectare a parametriilor ce trebuie urmariti in atingerea obiectivului de conservare este prezentata in tabelul urmator: Parametru Raspunsul proiectului analizat Marime populatie Conditiile prezente pe amplasament si natura

lucrarilor propuse nu afecteaza marimea populatiei.

Distributia specie in sistemul de caroiaj European ETRS89 cu dimensiuni variabile in functie de marimea sitului (spre exemplu 1km2

Lucrarile prevazute nu modifica distributia specie in cadrul sitului

Densitatea si numarul total de habitate de reproducere unde specia se reproduce in mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoza)

Amplasamentul statiei de epurare si a organizarii de santier sunt in afara sitului, nu prezinta conditii de habita pentru specie. Conditii de habitat





in arealul de distributie a specie in sit. potential al specie prezinta canalul de desecare situat in partea nordica a statiei la cca 5-7 m si la 15 fata de limita Nordica a organizarii de santier. Lucrarile din proiect nu vor afecta canalul de desecare, se va pastra o distanță de siguranță pentru securitatea acestuia.

Tendinta numarului de habitate de reproducere Proiectul nu afecteaza habitate de reproducere a speciei

Prezenta habitatelor terestre cu vegetatie naturala in jurul habitatelor de reproducere intr-o raza de 500 m fata de aceasta

Lucrarile nu vor afecta vegetatia prezenta la marginea canalului de desecare, posibil habitat pentru specie. Distant cea mai mica de la limita imprejmuirii statiei la canalul de desecare va fi de cca 5-7 m, iar fata de limita organizarii de santier 15 m.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: asupra amfibianului Bombina variegata există probabilitatea să se manifeste un deranj datorită zgomotului și a prezenței lucrătorilor, ce poate genera impact indirect, nesemnificativ, temporar, reversibil (în perioada lucrărilor de construire a stației de epurare, gurii de evacuare și apărării de mal). Amplasamentul stației de epurare nu prezintă condiții de habitat pentru specie. În vecinătatea amplasamentului există un canal pentru desecări, ce nu va fi afectat de lucrarile prevazute in proiect. Menționăm faptul că în perioadele ploioase nu se vor desfășura lucrări de construcții pe amplasament, se va împiedica formarea unor bălți/ochiuri de apă. Luand in considerare biologia speciei si conditiile existente pe amplasamentul destinat investitiei, probabilitatea ca lucrările de pe amplasamentul stației de epurare si a organizarii de santier să afecteze specia este foarte redusa. În perioada funcționării obiectivului impactul asupra specie va fi neutru.

Speciile de pesti mentionate in formularul standard Aspius aspius(cod 1130), Barbus carpathicus(cod 5264), Sabanejewia balcanica(cod 5197), Rhodeus amarus(cod 5339), Romanogobio uranoscopus(cod 6145), Romanogobio kessleri(cod 6143), Romanogobio vladykovi(cod 5329)





Aspius aspius - cod 1130 Barbus carpathicus-cod 5264

Romanogobio kessleri - cod 6143 Romanogobio vladycovit - cod 5329

Romanogobio uranoscopus -cod 6145 Rhodeus amarus (behlita) - cod 5339

Sabanejewia balcanica - cod 5197





Analiza modului de afectare a parametriilor ce trebuie urmariti in atingerea obiectivului de conservare este prezentata in tabelul urmator: Parametru Raspunsul proiectului analizat Marime populatie Lucrările la gura de evacuare și apărarea de mal se

vor realiza in uscat. Nu se va modifica secțiunea de scurgere a apelor râului, nu va afecta marimea populatiei speciilor de pesti.

Densitatea populatiei Prin realizarea si functionarea investitiei nu este afectata densitatea populatiei de pesti

Compozitia pe clase de varsta a populatiei Prin realizarea si functionarea investitiei nu este afectata compozitia pe clase de varsta a populatiei de pesti

Lungimea vegetatiei naturale ripariene pe maluri

Vegetatia ripariana va fi afectata partial pe o lungime de cca 18 ml.

Gradul de fragmentare longitudinala 0- Lucrările de amplasare a gurii de evacuare a apelor uzate menajere epurate și a apărării de mal pe 5 m în amonte și 10 în aval de aceasta) nu vor modifica secțiunea de curgere a râului. Aceste lucrări nu sunt în măsură să producă fragmentarea longitudinală a râului.

Gradul de fragmentare laterala 0 –prin lucrarile la gura de evacuarea și de aparare de mal (pe 5 m în amonte și 10 în aval de aceasta) nu se modifică înălțimea malului, nu se intrerupe legătura cursului de apă cu lunca inundabilă. Nu se va produce fragmentare lateral a râului.

Albia naturala cu o structura complexa naturala/Numar de meandre

Lucrările prevăzute în proiect a fi realizate pe malul drept al râului Șieu constau în fixarea gurii de evacuare a apelor epurate și apărarea de mal în amonte și aval de aceasta, nu modelează malurile sau a albiei minore minore a raului Sieu.

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici (regimul de oxygen, nutrient, salinitate, metale, micropoluanti organici si inorganici) in aria de raspandire

Proiectul prevede evacuarea apei uzate menajere in raul Sieu după procesul de epurare. Calitatea apei evacuate va îndeplinii condițiile de calitate prevăzute în normativul NTPA 001/2005. Nu va fi afectata calitatea apei raului.

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos,fitoplancton) in aria de raspandire

Apa epurată evacuate în raul Șieu va îndeplinii parametrii de calitate prevăzuti în normativul NTPA 001/2005. Calitatea apei râului nu va fi afectata, lucrările la gura de evacuare și apărarea de mal se vor executa în uscat (perioadă cu ape mici în vecinătatea malului se formează peninsule), sunt lucrări de mica întindere (doua zile),.

Specii de pesti invazive Lucrarile prevăzute a se desfășura pe malul râului nu folosesc material biologic.

Efectul implementării proiectului asupra speciilor: din analiza lucrărilor prevăzute, condițiile existente pe amplasament și din analiza raspunsului proiectului





analizat la parametii de conservare a speciilor de pesti cu valoare conservativa, putem trage concluzia ca impactul implementării și funcționării proiectului asupra speciilor va fi neutru. c) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este

necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Planul de management al sitului ROSCI0400 Sieu-Budac nu a fost elaborat.

Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac, Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate a stabilit un set de obiective minime de conservare pentru speciile cu valoare conservativă.

Specia Lutra lutra


imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani, definit prin urmatorii parametrii si valori tinta:

Parametru Unitate de masura

Valoare tinta Informatii suplimentare

Marime populatie Nunar indivizi Trebuie definit in termen de 2 ani

Nu sunt informatii existente la marimea populationala a vidrei in sit

Suprafata habitatului potential in sit / lunginea de rau cu prezenta speciei

Ha/km Cel putin 325,85 ha Habitatele reprezentate de rauri si lacuri din sit constituie cca. 38% din suprafata totala a sitului

Lungimea vegetatiei ripariene cu o latime medie de cel putin 3 m pe ambele maluri ale cursului de apa in fiecare sectiune de 500 m

km Trebuie definita in termen de 3 ani

Nu sunt informatii

Gradul de fragmentare

Numarul elementelor de fragmentare

Specifica sitului de obicei 0

Pe raul Budac si Sieu nu sunt prezente elemente de fragmentare majore (lacuri de acumulare etc)

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici (regimul de

Clasa de calitate a apei

Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii

Parametrii sunt cei folositi in Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR)





oxygen, nutrient, salinitate, metale, micropoluanti organici si inorganici) in aria de raspandire

O evaluare a starii actuale a calitatii apei trebuie realizata intr-o perioada de 1 an

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) in aria de raspandire


Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii

Parametrii sunt cei folositi in Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) In anul 2011, in Bazinul Hidrografic Somes-Tisa, in totalitatea lungimii raurilor 2 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica buna, 67 corpuri de apa (23%) sunt in stare ecologica buna, 218 corpuri de apa (75%) sunt in stare ecologica moderata, 0corpuri de apa (0%) sunt in stare ecologica slaba, 3 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica proasta. O evaluare a starii actuale a calitatii apei trebuie realizata intr-o perioada de 1 an

Specia Bombina variegata





Marime populatie Nunar indivizi Specifica sitului trebuie definit in termen de 3 ani

Nu sunt informatii existente la marimea populationala a buhaiului de balta cu burta galbena in sit.

Distributia specie in sistemul de caroiaj European ETRS89 cu dimensiuni variabile in functie de marimea sitului (spre exemplu 1km2

Numarul de cvadrate ETRS89 in care este prezenta specia

Specifica sitului

Nu sunt informatii existente cu privier la habitatul potential

Densitatea si numarul total de habitate de reproducere unde specia

Numar habitate de

Cel putin 2/km, 4/km2

Nu sunt informatii existente cu privire la





se reproduce in mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoza) in arealul de distributie a specie in sit.

reproducere/km2 Numar total

Specifica sitului

densitatea habitatului de reproducere a buhaiului de balta cu burta galbena in sit

Tendinta numarului de habitate de reproducere

%schimbare Stabila sau crescatoare

Nu sunt informatii existente cu privire la tendinta numarului habitatelor de reproducere

Prezenta habitatelor terestre cu vegetatie naturala in jurul habitatelor de reproducere intr-o raza de 500 m fata de aceasta

% din acoperirea suprafetei

Cel putin 75% Nu sunt informatii existente cu privire la procentajul habitatelor terestre din jurul habitatelor umede.

Speciile de pesti





Marime populatie Nunar indivizi Trebuie definita in termen de 3 ani

Nu sunt informatii existente la marimea populationala a specie in sit. Trebuie evaluata in termen de 3 ani.

Densitatea populatiei Nunar indivizi/ m2

Trebuie definita in termen de 3 ani

Nu sunt informatii existente la densitatea populationala a specie in sit. Trebuie evaluata in termen de 3 ani.

Compozitia pe clase de varsta a populatiei

Proportia de juvenil/adulti in populatie

Prezenta a cel putin doua clase de varsta

Compozitai pe clase de varsta trebuie studiata in termen de 3 ani

Lungimea vegetatiei naturale ripariene pe maluri

km Fara declin Nu sunt informatii, trebuie evaluata in termen de 3 ani

Gradul de fragmentare longitudinala

Numarul elementelor de fragmentare (atat in a corpurilor de apa din sit cat si


Trebuie asigurata acolo unde este posibil conectivitatea corpurilor de apa. Structurile de fragmentare, gradul de izolare a corpurilor de apa trebuie cartate si analizate in termen de 3 ani.





in cele conectate cu acestea)

Gradul de fragmentare laterala

Lungimea elementelor de fragmentare laterala/diguri


Nu sunt informati existente

Albia naturala cu o structura complexa naturala/Numar de meandre

Pentru cursurile de apa cu o latime mai mica de 3 metri: numar de meandre/30m Pentru cursurile de apa cu mici dar cu o latime mai mare de 3 metri: numar de meandre/100m Pentru cursuri de apa mijlocii si mari: numar de meander /km

Cel putin 1 Acest parametru se va determina in urmatorii 3 ani

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici (regimul de oxygen, nutrient, salinitate, metale, micropoluanti organici si inorganici) in aria de raspandire


Cel putin clasa de calitate II pentru toti parametrii

Pentru starea chimica, analiza efectuata indica faptul ca in spatiu hidrografic Somes-Tisa din totalul de 290 corpuri de apa rauri, 29 (10%) nu ating starea buna

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) in aria de raspandire


Cel putin clasa de calitate II pentru toti parametrii

Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) din Bazinul Hidrografic Somes-Tisa, din 290 corpuri de apa naturale: 2 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica buna, 67 corpuri de apa (23%) sunt in stare ecologica buna, 218 corpuri de apa (75%) sunt in stare ecologica moderata, 0corpuri de apa (0%) sunt in stare ecologica slaba, 3 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica proasta.

Specii de pesti invazive

Densitate relativa

Trebuie definita in termini de 3 ani

Densitatea speciilor invasive ar trebui redusa la minim. Specii invasive semnalate: Carassius gibelio





e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din

aria naturală protejată de interes comunitar

Pentru identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact ale proiectului s-au analizat următoarele tipuri de impact:

� direct; � indirect; � pe termen scurt; � pe termen lung; � rezidual; � cumulativ.

Analiza nivelului impactului se realizeaza in functie de consecintele si

probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv aspeciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii zonei, este important de subliniat faptul ca lucrarile incluse in prezentul memoriu sunt amplasate in cea mai mare parte în zone antropizate: trama drumului județean, a drumurilor sătești și fosta groapă de gunoi a localității Șieu-Măgheruș. Suprafața din situl Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac ocupată temporar de lucrari va fi de cca 20 m2, iar definitiv de cca 6,76 m2. Conform Formularului standard al sitului în cadrul acestuia nu este întâlnită vegetație cu valoare conservativă. A fost analizat impactul indus asupra speciilor cu valoare conservativă Lutra lutra, Bombina variegata, Aspius aspius , Barbus carpathicus, Sabanejewia balcanica,





Rhodeus amarus, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio kessleri, Romanogobio vladykovi.

Impact direct

Prin implementarea proiectului nu se va induce impact direct asupra speciilor cu valoare conservative.

Impact direct nesemnificativ se va produce asupra vegetației prezente pe traseul lucrarilor– aceasta nu prezintă specii cu valoare conservativă Impact indirect

Asupra mamiferului Lutra lutra (vidra) și a amfibianului Bombina variegata există probabilitatea să se manifeste un deranj datorat zgomotului și prezentei angalaților, ce poate genera impact indirect, nesemnificativ,

Impact pe termen scurt

Asupra mamiferului Lutra lutra (vidra) și a amfibianului Bombina variegata există probabilitatea să se manifeste un deranj ce poate genera impact indirect nesemnificativ pe termen scurt (durata lucrarilor la statia de epurare), nesemnificativ, reversibil. Impact pe termen lung

Impactul pe termen lung va fi neutru.

Impact rezidual

Impactul rezidual va fi neutru.

Impact cumulativ


Intersectarea mijloacelor de transport va fi aleatorie, pe traseul comun cu cel al agentilor economici pe lungimi variabile. Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură.

Impact cumulativ datorat zgomotului şi vibraţiilor în perioada de implementare şi funcţionare a proiectului nu se produce, nivelul zgomotului din mai





multe surse nu se cumulează; este recepţionat zgomotul cu nivelul cel mai ridicat. Utilajele care lucreaza la realizarea acestui tip de proiecte sunt similare, nivelul zgomotului generat este apropiat

Acest tip de impact se va produce la distante mari de sit nu vor avea efecte asupra acestuia.

Impactul comulativ al utilajelor de la stația de epurare Pentru ca doua sau mai multe surse sa fie subiectul impactului cumulativ este

necesar ca acestea sa fie in raza de actiune reciproca sau pe aceeasi directie de actiune a vantului, dar tot in raza de influenta a efectului activitatii. Calculele se pot face pe baza unor formule: Lmax = Valoarea zgomotului masurat la distanta standard de referinta (cca 30 m de sursa) –25 * Log(D/Do) unde D –distanta de calcul; D0–distanta standard de referinta

Presupunem ca sunt pornite simultan toate utilajele in doua puncte pe amplasament, autobasculantă intr-un punct, iar in al doile punct excavator cu cupă: -excavator cu cupa - nivel de zgomot: 80 dB(A) -incarcator frontal tip Wolla - nivel de zgomot: 80 dB(A) -autobasculanta avand nivelul de zgomot: 65-70 dB(A)




Calculele s-au realizat pentru cazul in care sursele de zgomot sunt stationare. In practica aceste surse sunt mobile, este posibila aparitia unor configuratii spatiale in





care diferenta de zgomot sa fie < 10 dB dand nastere unui impact cumulat datorita zgomotului. Datorita numarului mare de variabile ce intervin si de conditii ce trebuiesc indeplinite probabilitatea aparitiei impactului cumulativ este foarte mica.

Se apreciaza ca impactul global al proiectului asupra speciilor cu valoare

conservative este nesemnificativ, indirect, pe termen scurt, limitat la durata

executiei lucrărilor, reversibil.

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0400 Șieu-Budac nu va fi afectata de proiectul propus pentru ca: 1. suprafața ocupată de gura de vărsare și apărarea de mal – 6,76 m2 nu este în

măsură de a reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. lucrările de apărare de mal nu fragmenteaza lateral râul Șieu, (imbraca cu pereu de piatra malul raului pe o suprafata de 16 m2 și o lungime de 15 ml), 3. nu are impact asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

4. nu produc modificari ale structurii si/sau functiilor ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Măsurile pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii





� este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătamare în cazul în care există/apar în zonă a exemplarelor cu valoare





conservativa (mamiferul Lutra lutra, amfibianul Bombina variegata, pestii Aspius aspius, Barbus carpathicus, Romanogobio kessleri, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio vladykovi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica);


colectarea selectivă a acestora; � se va respecta amplasamentul proiectului propus cu coordonatele stabilite; � nu se vor ocupa suprafețe suplimentare de teren; � se va urmări ca suprafaţa acoperită cu materialul din sapătura de la conducta de

evacuare si gura se evacuare sa fie cât mai redusă; � se interzice depozitarea deseurilor pe suprafata sitului; � lucrările pe malul drept se vor executa sub supravegherea șefului de șantier; � se va face reconstrucţia ecologică la finalul lucrărilor la conducta de evacuare a

efluentului, cu nivelarea şi recopertare cu sol vegetal; � titularul proiectului va instruii personalul care va executa lucrările asupra

faptului că amplasamentul proiectului este situat în aria naturală protejată ROSCI0400 Şieu-Budac, asupra importanţei desemnării acesteia, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a sitului.











Amfibianul - buhai de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata � lucrările nu vor afecta canalul de desecare, se va respecta amplasamentul

destinat stației; � nu se vor depozita deseuri in vecinatatea canalului de desecare; � nu se vor realiza lucrări pe malul canalului, � să pastra o distanță de siguranță pentru securitatea canalului, � se interzice depozitarea deșeurilor și materialelor de construcții în vecinatatea

canalului. � perioada de realizare a lucrărilor la stația de epurare se vor desfășura în

perioada martie – octombrie. Pestii Aspius aspius, Barbus carpathicus, Romanogobio kessleri, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio vladykovi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica




NTPA001/2005;

f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare Nu deţinem alte informaţii.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului: - bazinul hidrografic: Someş-Tisa

- cursul de apă: denumirea și codul cadastral Cursul de apa Sieu II-1.24





Corp de apa subteranaROSO09 Râul Budac, care are următoarele caracteristici:

• Lungime de la izvor - 25,5 km;

• Suprafaţa bazinului - 143 km2;

• Altitudinea medie a bazinului - 786 m;

• Debitul de formare - 20,6 m3/s;

• Debitul maxim de 10% - 106 m3/s;

• Debitul mediu solid - 1,8 kg/s. - corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod. subteran ROSO 09 Someşul Mare, lunca şi terasele

suprafaţă RORW2.1.24_B1 Şieu – izvoare – cf. Budac şi afluenţii 2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă.

Corpul de apă subterană codat ROSO09 pentru zona Someșul Mare a fost delimitat în zona de luncă şi terasă fiind dezvoltat în depozite aluvial – proluviale poros permeabile, de vârstă recentă, în special cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa terenului, ele au nivelliber. Caracteristicile corpului de ape subterana

Caracteriz.

Geol./hidrogeol.

Utiliz. Grad de Stare

Cod/nume

Supraf. kmp

Tip

Sub pres.

Strate acop.

Apei

Poluatori

protectie

Calit.

Cant.

globala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 8. ROSO09/SomesulMare, lunca si terase

585

P

Nu

3.0 – 6.0

PO, I, P

I, M

PG,PM

S B

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă

identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz.

Corpul de apa ROSO09 - Someşul Mare, lunca şi terasele este tip poros permeabil, este localizat în depozite aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Someşul Mare. Depozitele sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi





bolovănișuri, cu grosimi de 0,5-7 m, grosimile cele mai mari fiind înregistrate în zona Reteag (10m). Acoperişul stratului acvifer este reprezentat prin formaţiuni argiloase-siltice, cu dezvoltare mai mult sau mai puţin continuă, având în general grosimi de 3-6m. Patul stratului acvifer este constituit din marne şi argile, având local intercalaţii de gipsuri, sare saugresii. Nivelul hidrostatic este în general liber sau uşor ascensional, atunci când în acoperişul stratului acvifer se întâlnesc formaţiuni argiloase-siltice, slab permeabile, şi se situează, în general, între 0,3 şi 4 m adâncime în luncă şi 2 - 8m în zonele de terasă. Parametrii hidrogeologici prezintă valori de 1-4 l/s/m pentru debitul specific,

100-150 m/zi pentru coeficientul de filtraţie şi până la 300 m2/zi pentru transmisivitate. Cele mai mari valori se înregistrează, în general, în zonele cu grosimile cele mai mari ale depozitelor aluvionare (la Reteag debitul specific depăşeşte 10l/s/m, coeficientul de filtraţie are valori de 100-300 m/zi, iar

transmisivitatea de peste 1000 m2/zi). Acviferul se alimentează în general din precipitaţii, infiltraţia eficace având valori de de 31,5 - 63 mm /an şi este drenat de reţeaua hidrografică. Din punct de vedere chimic, în lunca râului Someşul Mare apa este de tip clorurat – bicarbonatat – sodico – calcic, din cauza cutelor diapire din zonă, ceea ce determină un caracter nepotabil al apei pe anumite sectoare (apă sărată). Variaţia mare a chimismului se datorează paragenezei minerale. Sursele potenţiale punctiforme de poluare sunt reprezentate de depozitele de deşeuri menajere neamenajate din zonă. Din punct de vedere al gradului de protecţie globală, corpul de apă se încadrează înclasele de protecţie bună şi medie.

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea

impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în

considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

1. Caracteristicile proiectului:

- proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în





anexa nr. 2, la punctul 11.Alte proiecte: lit. c)staţii pentru epurarea apelor uzate, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1;

- proiectul propus intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, - proiectul propus intră sub incidența prevederilor art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, a)dimensiunea și concepția întregului proiect:

Proiectul propune realizarea unei retele de colectare, pompare, transportul si epurare a apelor uzate menajere din localitatiile Sieu-Magherus si Crainimat, Comuna Sieu-Magherus, judetul Bistrita – Nasaud. Proiectul prevede realizarea urmatoarelor obiecte: Canal colector : L = 26.628 m (24431 m din PVC si 2197 m din PEHD)

Conducte de refulare din PEDH : L = 5.605 m

Conducte racord canalizare PVC DN 160 L = 5.300 metri

Camine bransament 758 buc.

Camine canalizare: 699 buc.

Racorduri la imobile (bransamente): 758 racorduri (din care 400 racorduri pentru localitatea Sieu Magherus si 358 racorduri pentru localitatea Crainimat). Subtraversari (drumuri nationale, comunale, paraie si viroage, CFR): 46 buc Statiile de pompare submersibile 12 buc Statie de epurare cu capacitatea Qzi max = 438.98 m3/zi

Suprafata totala ocupata de statia de epurare este S = 736 m2, din care suprafata ocupata constructii (cladire statie si trotuar perimetral) S= 307,56 m2; platforma betonata pentru depozitarea namolului deshidratat in europubele S = 6,25 m2 : alei de circulatie pietruite S =150 m2 si spatii verzi S= 272,19 m2. Cladirea statiei este in regim de inaltime S+P: -subsolul S = 230,976 m2 cuprinde reactorul biologic. constructie monolit din beton armat impermeabilizat destinata bazinului de denitrificare V=235 m3, bazinul de aerare V=470 m3 si depozitul de namol V=153 m3. Depozitul pentru namol si echipamentul pentru ingrosarea namolului ingrosatorul de namol este pozitionat in bazinul de denitrificare si are rolul de a ingrosa namolul in mod gravitational. Este realizat dintr-un camin cilindric in care este instalata o pompa (HCP BF05, P = 0.7 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompeaza in mod controlat namolul ingrosat in depozitul de





namol. Depozitul de namol are menirea de acumulare si stabilizare a namolului in exces. Bazinul este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigura omogenizarea si stabilizarea namolului. O sursa de aerare pentru bazinul de namol este suflanta FPZ 40 DH. Controlul sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr-un dispozitiv cu timer, sau poate fi actionat manual din tabloul de comanda. Echipamentul pentru deshidratarea namolului in saci este instalatie de deshidratare a namolului Stainless Sacker S8 (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 8-12 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 400 kg de namol deshidratat in 8 saci); -cladirea de operare ocupa parterul, este o constructie din zidarie din bca, sarpanta din lemn, invelitoare din tigla, tamplarie tip termopan, cuprinde camera suflantelor S = 13,95 m2, hala S = 44,84 m2, grup sanitar S = 3 m2.

Camera suflantelor adaposteste doua suflante Kubicek 3D28C-080 (Q = 5.99 m3./min, ∆p = 50 kPa, P1 = 11 kW si conducta de iesire a suflantei DN 80 (conectata

la o conducta de aer DN 100 din otel inox echipata cu ceas de presiune).

Canal calibrat parshall debitul la iesirea din statia de epurare este măsurat inpunctul de evacuare, unde apa curge printr-un profil de masurare-canal Parshall, cu debitmetru ultrasonic Siemens Sitrans pentru inregistrarea debitului. Debitmetrul ultrasonic pentru masurarea efluentului final afiseaza debitul current si debitul total la iesirea din statia de epurare.

Statia de epurare mecano-biologica. Date tehnice: - Capacitate: Qzi med = 338.44 m3/zi, Qzi max = 438.98 m3/zi - Sursa de energie electrica : 400 V - Funcţionare: automată - Parametrii de evacuare: conform NTPA 001/2002 - Materiale: bazin din beton + echipamente inox Conducta de evacuare apă epurată este din PVC KG SN 8 DN 315mm in lungime de 50ml. Gura de varsare din beton armat cu suprafata de 3,76 m2. In amonte cu 5m si in aval cu 10m fata de gura de varsare se va executa un pereu uscat din piatra de bolovani de rau rostuit cu mortar de ciment M100Z. b) cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate: -in comuna Șieu-Măgheruș la această data sunt în diferite faze de avizare, proiectare, execuție proiecte de modernizare a drumurilor în localitatea Sărățel, extindere și modernizare clădire a primăriei, construcție hală de producție și depozit pe în zona





industrial, extindere și modernizare stație de epurare pe platforma SC TERAPLAST SA. Proiectul analizat nu este în legătură direct cu aceste proiecte; c) utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii: -in cadrul proiectului se va utiliza un teren pentru realizarea unor component a stației de epurare, respective conducta de evacuare efluent (partial 14 m) , gura de evacuare si apararea de mal. În aria protejata se va ocupa o suprafață redusă, 6,76 m2, destinată gurii de evacuare și a apărării de mal. Se va imbraca malul raului cu pereu de piatra de rau pe suprafata de 16 m2. Se va utiliza piatra spartă, balastru şi agregate minerale aprovizionate de la agenți economici autorizați; Utilități: 1. Alimentare cu apă – a statiei de epurare va fi asigurata din sistemul de alimentare cu apa a localitatii Sieu-Magherus; 2. Evacuarea apelor uzate: in perioada de executie a investitiei ape uzate menajere se vor evacua in sistemul de canalizare al localitatii; 3. Energie electrica – la statiile de pompare si statia de epurare se va asigura din reteaua de medie tensiune a comunei Sieu-Magherus ; 4. Încălzirea spaţiilor de producţie – incalzirea statiei de epurare se va face cu sursa electrica. d)cantitatea si tipurile de deseuri generate/gestionate: În perioada de realizare -ambalaj PET (de la apa potabila) –nu pot fi cuantificate cantitativ, flacoanele se vor colecta în big-bag şi se vor valorifica la agent economic; -ambalaje canistre din plastic goale de la lubrefianti se vor gestona de agentul economic la care se face schimbul de ulei; -nisip şi pământ contaminat cu produse petroliere (poate rezulta numai în cazul pierderilor accidentale, nu se poate estima cantitativ) se va depozita în container metalic şi vor fi evacuate de agent economic specializat; -deşeu metalic feros (piese uzate) - cantitatea este variabilă în funcţie de piesele defecte, se va gestiona de catre agentul economic care va efectua reparaţiile sau va fi valorificat de catre constructor; -deşeu metalic neferos (piese uzate)– cantitatea este variabilă în funcţie de piesele defecte, se va gestiona de catre agentul economic care va efectua reparaţiile sau va fi valorificat de catre constructor; -deşeul menajer cca 2 m3/luna se va colecta in pubela si va fi eliminat de firma de salubrizare.





Deseurile vor fi evidentiate si gestionate de firma constructoare. In contractul de executie se va stipula obligatia executantului de a gestiona deseurile (colectare, depozitare si eliminare de pe amplasament). În perioada de funcționare a sistemului de canalizare vor rezulta deseuri din procesul de epurare a apei menajere, de la intretinerea utilajelor si retelelor, intretinerea curateniei: -ambalaj (canistre si saci din material plastic) 15 01 10* -ambalaj metalic (butelie hipoclorit) 15 01 10* -deseuri retinute pe site 19 08 01 -nisip 19 08 02 -nămol cu 80 % umed, respectiv 20 % s.u. 19 08 05 -deseuri municipale amestecate 20 03 01 e) poluarea si alte efecte negative: -rezultă numai la faza de execuție a proiectului Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane

In perioada de realizare a investitiei propuse prin prezentul proiect, pot aparea o serie de forme de impact asupra populatiei datorate urmatoarelor: -sapaturilor la reteaua de canalizare; -transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare, care pot cauza disconfort prin zgomot; Sub aspectul caracterului sau, impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, nesemnificativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate ridicata de producere.

In perioada de functionare se va manifesta inpact pozitiv prin cresterea gradului de confort. Impactul biodiversitatii

În perioada de executie se va produce asupra vegetației impact direct și indirect, nesemnificativ, reversibil.

Asupra mamiferului Lutra lutra (vidra) există probabilitatea să se manifeste un deranj nesemnificativ, temporar, reversibil (în perioada lucrărilor de construire a gurii de evacuare și apărării de mal – sunt estimate 2 zile).

Asupra batracianului Bombina variegata există probabilitatea să se manifeste un deranj nesemnificativdatorită zgomotului și a prezenței lucrătorilor

Asupra speciilor de pești nu se va manifesta niciun tip de impact.





În perioada de funcționare nu se va manifesta impact asupra biodiversității.

Impactul poteţial asupra solului

In perioada de executie a lucrarilor se va manifesta impact nesemnificativ, direct si indirect, cu efect temporar, pe termen scurt. In perioada de exploatare se va manifesta impact pozitiv prin reducerea presiunii apelor uzate menajere evacuate necorespunztor. Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei In perioada de executie exista probabilitatea unui impact direct, nesemnificativ, temporar, pe termen scurt asupra calitatii apelor subterane În perioada de exploatare efluentul va îndeplinii condițiile de calitate prevăzute în normativul NTPA 001/2005 (cu modificările și completările ulterioare), nu va exista impact.

Impactul asupra calităţii aerului şi climei În perioada constructiei impactul este unul indirect, nesemnificativ, pe termen scurt, redus ca magnitudine, complexitate si extindere si cu probabilitate redusa de producere, reversibil.

În perioada de exploatare nu se va genera un impact, direct sau indirect. Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

În perioada de executie se va genera un impact nesemnificativ, direct, de scurta durata si temporar.

În perioada de exploatare, se nu se va genera un impact. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual

În perioada de executie putem aprecia un impact direct, nesemnificativ asupra peisajului, datorat lucrarilor specifice de constructii, însa acesta va fi pe termen scurt, temporar, pe durata executarii lucrarilor de constructii. În perioada de exploatare, impactul va fi neutru, clădirea stației de epurare este într-o zonă cu activități industrial și agricole. Impatul asupra patrimoniului istoric si cultural





Proiectul propus nu afecteaza obiectivele de interes istoric si cultural. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen

scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ)

Impactul direct se va produce asupra solului si subsolului. Impactul indirect se va datora zgomotului, gazelor de eșapament și a pulberilor, va fi nesemnificativ, temporar și reversibil. Pulberile antrenate de utilaje și de mijloacele de transport vor fi reduse. Pulberile vor sedimenta în vecinătatea punctelor de lucru și a traseului mijloacelor de transport. Impactul secundar va fi pozitiv se va manifesta asupra sanatatii populatiei și a apelor subterane. Impactul cumulativ Impact cumulativ datorat pulberilor și gazelor de ardere de la utilaje si mijloacele de transport

Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură.


Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură.

Impact cumulativ datorat zgomotului şi vibraţiilor în perioada de implementare şi funcţionare a proiectului nu se produce.

Impactul comulativ al utilajelor de la stația de epurare Datorita numarului mare de variabile ce intervin si de conditii ce trebuiesc

indeplinite probabilitatea aparitiei impactului cumulativ este foarte mica. -in faza de nu va exista poluare si alte efecte asupra factorilor de mediu





f) riscurile pentru sanatatea umana( de ex., din cauza contaminarii apei sau a poluarii atmosferice): - -lucrările desfăşurate la implementarea proiectului nu vor genera poluanţii în cantităţi ce pot modifica calitatea aerului din zona punctelor de lucru, nu va fi afectata sănătatea umană. Colectarea si epurarea apelor uzate elimina riscul contaminarii apei subterane si de suprafata; 2. Amplasarea proiectelor: 2.1utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor:

-conform Certificatului de Urbanism nr. 21 din 26.02.2019 terenul destinat proiectului apartine domeniului public, este teren ampriza a drumului national DN 17 si ampriza strazilor din localitatile Crainimat si Sieu-Magherus. Vecinatatile retelei de colectare ape uzate menajere sunt reprezentate de cai de acces, gospodarii, institutii, agenti economici, terenuri agricole. Terenul din vecinatatea statie de epurare are in partea nordica si la vest un canal de desecare, la nord teren liber, ferma de crestere a porcilor (închisă la această dată) si agenti economici ce desfasoara activitati de prelucrarea lemnului, recuperare a materialelor plastic, confectii de tamplarie termopan, la sud raul Sieu, la est terenuri agricole; 2.2bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia: - solul va fi modificat prin constructiile aferente statiei de epurare, gurii de vărsare și a apărării de mal; 2.3capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone: a) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor – proiectul nu este amplasat in astfel de zone; b) zone costiere şi mediul marin –proiectul nu este amplasat în zonă costieră sau mediu marin; c) zonele montane şi forestiere -proiectul este amplasat în intavilanul şi extravilanul comunei Șieu-Măgheruș, pe teren aparţinând domeniului public. Proiectul nu este amplasat în zonă montană şi forestieră; d) arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional – proiectul este amplasat parțial în arie naturală protejată de interes comunitar; e) zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului





naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – proiectul este amplasat parțial intr-o astfel de zona situl Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac; f) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri – proiectul nu este amplasat intr-o astfel de zona; g) zonele cu o densitate mare a populației –localitațile Șieu-Măgheruș și Crainimăt nu reprezinta zone cu densitate mare a populatiei; h) peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: – proiectul nu este amplasat în peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural și arheologic. 3.Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial: 3.1 importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată: - impactul se manifesta in punctele de lucru şi imediata vecinatate; 3.2 natura impactului: - în faza de construcție impact negative nesemnificativ, limitat în timp, apare numai la executia lucrarilor de realizare a investitiei. În faza de funcționare impact pozitiv mediu asupra sănătății populației și a apei subterane;

3.3 natura transfrontalieră a impactului:

-proiectul nu face obiectul analizei impactului transfrontalier;

3.4 intensitatea şi complexitatea impactului: - impactul in perioada de implementare a proiectului va fi negativ nesemnificativ, se manifestă asupra populatiei (situate in vecinatatea amplasamentului lucrarilor si pe traseul de aprovizionare cu materii prime si materiale) si asupra factorului de mediu aer, sol, zgomot in zona de implementare a proiectului. Impactul este de intensitate si complesitate redusa, iar in timpul functionarii impactul asupra populației și a apei subterane va fi pozitiv de intensitate medie; 3.5 probabilitatea impactului: - probabilitatea impactului asupra factorilor de mediu, in perioada de executie, va avea caracter local 100%. Probabilitatea unui impact semnificativ este nula. Toate utilajele si echipamentele aferente prezentei investitii vor avea un grad ridicat de performanta care vor indeplini toate cerintele de mediu aferente, iar executia





lucrarilor va fi supravegheata de personal competent si instruit inclusiv in probleme de mediu;

3.6 debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului: In perioada de executie: -debutul impactului se va suprapune debutului lucrărilor de execuție; -durata impactului: impactul este de durata determinata, pe perioada realizarii lucrarilor de constructie: -frecventa impactului: pe perioada lucrărilor: -reversibilitatea impactului: impactul este reversibil, intrucat ulterior finalizarii lucrarilor de executie, vor fi efectuate lucrari specifice de redare a amplasamentului la starea initiala, si anume: evacuarea organizarii de santier (utilajele, instalatiile si autovehiculele de constructie, depozitele temporare); curatarea terenului de pamant, nisip si trasportarea in zona indicata de catre beneficiar; eliminarea deseurilor generate de angajatii de pe santier. Masurile intreprinse cu scopul evitarii unor situatii accidentale vor impiedica producerea unui impact ireversibil asupra factorilor de mediu.

In perioada de functionare: -durata impactului: impactul pozitiv asupra sanatatii populatiei și a apei subterane va fi pe durata de functionare a sistemului de canalizare și a stației de epurare;

3.7 cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate: - Impact cumulativ datorat pulberilor și gazelor de ardere de la utilaje si mijloacele de transport

În situaţia în care graficul de realizare a lucrărilor la proiectele de investitii prevazute in comuna se va suprapune cu graficul proiectului analizat exista probabilitatea aparitiei unui impact cumulativ datorita mijloacelor de transport ce fac aprovizionarea cu materii prime si materiale. Intersectarea mijloacelor de transport va fi aleatorie, pe trasee cu diferite lungimi. Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură.


Intersectarea mijloacelor de transport va fi aleatorie, pe traseul comun cu cel al agentilor economici pe lungimi variabile. Efectele emisiilor se pot regăsi în impactul cumulativ pe zona traseului, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de





100 %. Asta deoarece emisiile sunt din surse difuze, supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură. Impact cumulativ datorat zgomotului şi vibraţiilor în perioada de implementare şi funcţionare a proiectului nu se produce, nivelul zgomotului din mai multe surse nu se cumulează; este recepţionat zgomotul cu nivelul cel mai ridicat. Utilajele care lucreaza la realizarea acestui tip de proiecte sunt similare, nivelul zgomotului generat este apropiat Impactul comulativ al utilajelor de la stația de epurare

Pentru ca doua sau mai multe surse sa fie subiectul impactului cumulativ este necesar ca acestea sa fie in raza de actiune reciproca sau pe aceeasi directie de actiune a vantului, dar tot in raza de influenta a efectului activitatii. Calculele se pot face pe baza unor formule: Lmax = Valoarea zgomotului masurat la distanta standard de referinta (cca 30 m de sursa) –25 * Log(D/Do) unde D –distanta de calcul; D0–distanta standard de referinta

Presupunem ca sunt pornite simultan toate utilajele in doua puncte pe amplasament, autobasculantă intr-un punct, iar in al doile punct excavator cu cupă: -excavator cu cupa - nivel de zgomot: 80 dB(A) -incarcator frontal tip Wolla - nivel de zgomot: 80 dB(A) -autobasculanta avand nivelul de zgomot: 65-70 dB(A)




Calculele s-au realizat pentru cazul in care sursele de zgomot sunt stationare. In practica aceste surse sunt mobile, este posibila aparitia unor configuratii spatiale in care diferenta de zgomot sa fie < 10 dB dand nastere unui impact cumulat datorita





zgomotului. Datorita numarului mare de variabile ce intervin si de conditii ce trebuiesc indeplinite probabilitatea aparitiei impactului cumulativ este foarte mica. 3.8 posibilitatea de reducere efectivă a impactului: Măsuri de reducere a impactului

Măsuri având caracter general:





� este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătamare în cazul în care există/apar în zonă a exemplarelor cu valoare conservativa (mamiferul Lutra lutra, amfibianul Bombina variegata, pestii Aspius aspius, Barbus carpathicus, Romanogobio kessleri, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio vladykovi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica);


colectarea selectivă a acestora; � se va respecta amplasamentul proiectului propus cu coordonatele stabilite; � nu se vor ocupa suprafețe suplimentare de teren; � se va urmări ca suprafaţa acoperită cu materialul din sapătura de la conducta de

evacuare si gura se evacuare sa fie cât mai redusă; � se interzice depozitarea deseurilor pe suprafata sitului; � lucrările pe malul drept se vor executa sub supravegherea șefului de șantier;





� se va face reconstrucţia ecologică la finalul lucrărilor la conducta de evacuare a efluentului, cu nivelarea şi recopertare cu sol vegetal;

� titularul proiectului va instruii personalul care va executa lucrările asupra faptului că amplasamentul proiectului este situat în aria naturală protejată ROSCI0400 Şieu-Budac, asupra importanţei desemnării acesteia, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a sitului.







Amfibianul - buhai de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata

� lucrările nu vor afecta canalul de desecare, se va respecta amplasamentul destinat stației;

� nu se vor depozita deseuri in vecinatatea canalului de desecare; � nu se vor realiza lucrări pe malul canalului, � să pastra o distanță de siguranță pentru securitatea canalului, � se interzice depozitarea deșeurilor și materialelor de construcții în vecinatatea

canalului. � perioada de realizare a lucrărilor la stația de epurare se vor desfășura în

perioada martie – octombrie. Pestii Aspius aspius, Barbus carpathicus, Romanogobio kessleri, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio vladykovi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica








NTPA001/2005;

Intocmit, Beneficiar, SC ECOMULTIPROD SRL COMUNA ȘIEU-MĂGHERUȘ ADMINISTRATOR PRIMAR FTP III Retegan Livia Sorin Mititean




Anexa localizare statii de pompare si subtraversari





a). Subtraversări de drumuri nationale:

Nr Crt.

Indicator subtraversare

Colector/Refulare Lungime subtraversare

(ml) Pozitia Kilometrica

1 SDN 1

CIV 14– CIV 15/SP1 colector 20 53+375

2 SDN 2

CIV 33 – CIV 48 refulare 21 52+590

3 SDN 3

CIV 70 – CIV 115/SP3 refulare 20 51+625

4 SDN 4

CIV 134 refulare 22 49+518

5 SDN 5

CIV 171/SP8 – CIV 199 colector 22 47+903

6 SDN 6

CIV 421/SP11 – CIV 459

colector 19 46+651

7 SDN 7

CIV 421/SP11 – CIV 459

refulare 19 46+651

8 SDN 8

CIV 505 – CIV 506 colector 20 45+779

9 SDN 9

CIV 552 – CIV 553/SP12

colector 26 44+182

b). Subtraversări de drumuri comunale:

Nr Crt.


Colector/Refulare Lungime

subtraversare (m)

Pozitia Kilometrica

1 SDC 1

colector 32 X – 456431.5881, Y – 619660.6238

2 SDC 2

refulare 32 X – 456430.8162, Y – 619660.8120

3 SDC 3

refulare 8 X – 455017.8089, Y – 619233.9111

4 SDC 4

refulare 8 X – 455016.8655, Y – 619233.4655

5 SDN 5

colector 10 X – 454997.1902, Y – 619252.0902

6 SDC 6

refulare 10 X – 454966.2656, Y – 619251.5257

7 SDC 7

refulare 14 X – 454719.1677, Y – 619424.4394

8 SDC 8

colector 14 X – 454780.4570, Y – 619116.5869

9 SDC 9

colector 16 X – 454745.6600, Y – 619091.4229

10 SDC 10

colector 17 X – 454671.7589, Y – 619068.2641





11 SDC 11

colector 11 X – 454627.3208, Y – 619028.6955

12 SDC 12

refulare 14 X – 454610.0272, Y – 619111.3712

13 SDC 13

colector 12 X – 454525.2455, Y – 619246.1048

14 SDC 14

colector 16 X – 454322.8197, Y – 619740.9351

15 SDN 15

refulare 18 X – 454326.6303, Y – 619751.0521

16 SDC 16

colector 18 X – 454327.3487, Y – 619750.5745

17 SDC 17

refulare 14 X – 454236.5127, Y – 620074.0311

18 SDC 18

colector 14 X – 454235.5420, Y – 620073.0832

19 SDC 19

colector 18 X – 453175.3971, Y – 620980.4278

20 SDC 20

colector 11 X – 452776.0430, Y – 621037.8605

21 SDC 21

colector 12 X – 452887.1311, Y – 621407.6170

22 SDC 22

colector 6 X – 452499.1940, Y – 621521.6775

23 SDC 23

colector 12 X – 452487.4684, Y – 621425.7693

24 SDC 24

colector 8 X – 452381.8399, Y – 621264.7419

25 SDN 25

refulare 15 X – 452352.2374, Y – 621207.2919

26 SDC 26

colector 15 X – 452352.0088, Y – 621206.5595

27 SDC 27

colector 12 X – 452475.9557, Y – 621512.0607

28 SDC 28

colector 7 X – 452105.7832, Y – 622088.5146

29 SDC 29

refulare 7 X – 452105.0262, Y – 622087.7560

30 SDC 30

colector 17 X – 451543.6515, Y – 622497.2832

31 SDC 30

1 colector 17 X – 450787.4441, Y – 623302.3423

32 SDC 32

refulare 17 X – 450767.9923, Y – 623282.6138

33 SDC 33 canalizare 18 X – 451599.9107, Y – 622556.5499





c). Subtraversări paraie si viroage :

Nr Crt.


Colector/Refulare Lungime

subtraversare (m)

Pozitia Kilometrica

1 SPV 1

refulare 14 X – 453101.8317, Y – 621045.2443

2 SPV 2

colector 28 X – 453113.9330, Y – 621058.9461

3 SPV 3

colector 15 X – 451075.9690, Y – 622106.0688

d). Subtraversări CFR: SCF 1 - Subtraversare cu conducta canalizare, în lungime de 45 metri.

localizare X – 451447.3378, Y – 622383.8257

Date post:	10-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

MEMORIU DE PREZENTARE ȘIEU MĂGHERUȘ FORMA FINALA

Documents