Strategia cirnateni finala

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SATULUI CÎRNĂŢENI

2012-2022

Document realizat cu suportul Consiliului Raional Căuşeni Sprijin Autorităţilor Publice Locale din comunităţile raionului Căuşeni pentru elaborarea

Strategiilor de Dezvoltare Durabilă în manieră participativă bazate pe Drepturile Omului şi Egalitatii de Gen

APROBAT Prin Decizia Consiliului Local

Nr. ______din ____________2012

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SATULUI CÎRNĂŢENI 2012-2022

© Centrul Informaţional Tighina, 2012

2

Autori:

Unitatea Specializată pentru Planificare Strategică Coadă Anatolie – primar de Cîrnăţeni Demean Ana – secretarul Consiliului Local Cîrnăţeni Savca Natalia – contabil primăria Cîrnăţeni Catana Sergiu – directorul casei de cultură Paniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu” Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare Damian Zinaida - asistent social Coda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş” CONSILIUL PARTICIPATIV LOCAL Coadă Anatolie – primar de Cîrnăţeni Demean Ana – secretarul Consiliului Local Cîrnăţeni Savca Natalia – contabil primăria Cîrnăţeni Catana Sergiu – directorul casei de cultură Paniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu” Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare Damian Zinaida - asistent social Coda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş” ECHIPA DE EXPERŢI AI CENTRULUI INFORMAŢIONAL TIGHINA: Cîşlaru Tudor - Expert în Administraţia Publică Locală Cîşlaru Olga – Expert - Asistent



3

CUPRINS:

Nr d/o Denumire Pag

I Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a comunei 7

1 Potenţialul socio-uman 9

1.1 Resurse umane 9

1.1.1 Dinamica numărului populaţiei 9

1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice 12

1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile 17

1.2.1 Populaţia săracă 17

1.2.2 Persoane cu dizabilităţi 18

1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice 19

1.2.4 Minorităţi religioase 19 1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie? 20

1.2.6 Persoane în etate 20

1.3 Forţa de Muncă 21

1.3.1 Aspecte ocupaţionale 21

1.3.2 Migraţia forţei de muncă 24

1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului 25

1.4 Servicii Sociale 26

1.4.1 Instituţiile de învăţământ 27

1.4.2 Cultura 28

1.4.3 Ocrotirea sănătăţii 30

1.4.4 Protecţia socială 31

1.4.5 Serviciile sociale 33 1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport 34

1.4.7 Culte 35



4

Nr d/o Denumire Pag

1.5 Concluzii 36

2 Economia Locală 38

2.1 Mediul de afaceri 38

2.2 Sectorul Agricol 41

2.3 Servicii 44

2.3.1 Serviciile financiare 44

2.3.2 Comerţul 44

2.3.3 Alte servicii 45

2.4 Infrastructura 46

2.4.1 Apă canalizare 47

2.4.2 Servicii de telecomunicaţii 47

2.4.3 Sistemul de gazificare 48

2.4.4 Serviciile de transport auto de pasageri 48

2.4.5 Reţeaua drumurilor 48

2.4.6 Fondul locativ 50

2.4.7 Zone de agrement 51

2.4.8 Accesul la infrastructură 51

2.5 Concluzii 52 3 Starea Mediului Ambiant 53

3.1 Resurse Naturale 53

3.1.1 Resurse funciare 53

3.1.2 Flora şi fauna 54

3.1.3 Resurse naturale 55

3.2 Factori de Poluare a Mediului 55 3.3 Concluzii 58

4 Capacitate Instituţională 59

4.1 Management Administrativ 59

4.2 Reprezentarea şi participarea politică 64



5

Nr d/o Denumire Pag

4.3 Transparenţa decizională şi participarea cetăţenească 70

4.4 Societate Civilă 71

4.5 Finanţe Publice 72

Concluzii 75

Concluzii şi recomandări 77

II Cadrul general al Strategiei 78

5.1 Viziunea 79

5.2 Misiunea 79

5.3 Valorile Strategiei 79

5.4 Obiective Strategice 80

III Cadrul operaţional al Strategiei 81

6.1 Obiectiv Strategic 1 81




IV Implementarea şi Monitorizarea Strategiei 85

7.1 Etape de Implementare 85

7.2 Monitorizarea Strategiei 86 7.2.1 Cadrul instituţional de monitorizare 86

7.2.2 Raportarea şi Indicatorii de monitorizare 89

7.3 Riscuri şi Impedimente de Implementare 93

V Planul de acţiuni 95


8.2 Obiectiv Strategic 2 102 8.3 Obiectiv Strategic 3 105


Abrevieri 108



6

Introducere

Strategia de dezvoltare durabilă a satului Cîrnăţeni reprezintă un document complex elaborat în cadrul

acţiunii Sprijin APL din comunităţile raionului Căuşeni pentru a elabora Strategiile de dezvoltare durabilă în

manieră participativă bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen. Proiectul este implementat de către

Centrul Informaţional Tighina (ONG) în 27 localităţi din raionul Căuşeni şi este realizat cu sprijinul financiar

acordat de către Consiliul Raional Căuşeni.

Scopul proiectului este:

(I) promovarea principiilor Dezvoltării Durabile la nivel local;

(II) consolidarea capacităţilor beneficiarilor în Planificarea Participativă pentru Dezvoltarea Durabilă;

(III) asistarea localităţilor partenere în elaborarea Planurilor Strategice de Dezvoltare Durabilă;

(IV) promovarea unei guvernări locale eficiente şi responsabile şi a unui proces decizional participativ.



7

I. Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a satului Cîrnăţeni

Date Generale, Scurt Istoric

Denumirea: Cîrnăţeni

Anul şi data atestării 1651

Poziţia geografică Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este amplasată în partea de est a raionului Căuşeni la o distanţă 8 km şi la 5 km de staţia căii ferate Căuşeni. Lungimea ariei localităţii de la nord la sud este de 15 km, de la est la vest 10 km. Satul este amplasat pe traseul naţional R-30.1 Chişinău–Căuşeni–Ştefan Vodă–Palanca. Distanţa de la punctul vamal Palanca este de 70 km, iar distanţa de la centrul comercial Odesa este de 125 km.

Suprafaţa totală 3165,11 ha

Numărul de locuitori 2840 persoane

Reţeaua stradală 34,77 km

Primarul satului Anatolie COADĂ

Teritoriul satului Cîrnăţeni se caracterizează printr-un relief de înălţimi plate, care prin pante coboară

spre lunca rîului Botna. Schimbările climaterice depind de direcţiile din care pătrund curenţi de aer: pătrunderea curenţilor din partea de sud – ne aduc ploaie, iar din partea de nord-est scăderea temperaturii.

În trecut teritoriile înalte ale satului erau ocupate cu păduri şi copaci fructiferi, iar lunca rîului Botna era inundată favorizînd creşterea stufului, papurei. Avînd aşa floră şi faună băştinaşii se ocupau cu pescuitul şi creşterea bovinelor.

Satul Cîrnăţeni s-a format în anul 1651, prin sat trecea drumul ce lega sudul ţării cu tîrgurile centrului Căuşeni, Tighina ş.a. Celora ce veneau de la depărtări mari li s-a potrivit locul de odihnă pentru noapte, unde erau nutreţuri în deajuns pentru vite, iar sub poalele pădurii se puteau dosi de vînturi şi ploi. Deoarece



8

populaţia băştinaşă se ocupa cu creşterea bovinelor, bucatele erau pregătite mai des din carne şi se pregătea mai ales cîrnăciori, de la ce mai apoi a şi provenit denumirea localităţii Cîrnăţeni. Cu timpul,

stabilindu-se mai mulţi locuitori, a început despădurirea parţială a pămînturilor şi creşterea cerialelor. Legenda Satului Cîrnăţeni

„Odată un mare negustor din Tighina a stat la popas pe aici. S-au oprit şi alţi negustori, drumeţi şi şi-au exprimat dorinţa că bine ar fi de-ar fi pe meleagurile acestea vre-un tractir, vre-un olac, trecătorii s-ar odihni şi ar mesi la popas. Marele negustor din Tighina auzind una ca asta a poruncit să se construiască o prăvălie-olac. Drumeţii se opreau, se odihneau şi mîncau pe meleagurile satului. Aici se pregăteau cîrnăciori de mai multe feluri şi foarte gustoşi. Vestea lor foarte repede s-a răspîndit prin acest ţinut. De la aceşti cîrnăciori gustoşi a şi provenit denumirea satului Cîrnăţeni.”

Satul dispunea de 5 mori de vînt, o biserică din lemn cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, care se sărbătoreşte şi pînă astăzi la 21 noiembrie în fiecare an.



9

1. Potenţialul socio-uman

1.1 Resurse umane

1.1.1 Dinamica numărului populaţiei

Populaţia totală a s. Cîrnăţeni la 01.01.2012 constituia

2840 persoane. Structura populaţiei pe sexe este reprezentată de 1448 bărbaţi (51%) şi 1392 femei (49,%), numărul femeilor fiind mai mic decât numărul barbatilor cu 56 persoane (1,97% din totalul populaţiei). Numărul populaţiei satului deţine o pondere de 3,2% din totalul populaţiei raionului Căuşeni (89140 locuitori) şi 4,2% din totalul populaţiei rurale (67480 locuitori).

Comparativ cu 01.01.2009 numărul populaţiei satului a crescut cu 3 persoane. De remarcat că numărul bărbaţilor a crescut cu 45 persoane (1,76% din populaţia totală), iar al femeilor a scăzut cu 42 persoane (1,79 % din populaţia totală).

Rata migraţiei în localitate reprezintă 31,9% şi a crescut cu 7,9 % în 2011 faţă de 2008. Conform datelor sporul natural este pozitiv, natalitatea avansează mortalitatea cu 9 persoane începînd cu anul 2010.

Tabelul 1-1 Dinamica populaţiei după genuri

Indicatori 01.01.2009 01.01.2010 01.01.2011 01.01.2012 2012/2009 Populaţia 2837 2834 2841 2840 +3

Bărbaţi 1403 1402 1398 1448 +45

Femei 1434 1432 1443 1392 -42

Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni

1434

1403

1432

1402

1443

13981392

1448

1360

1380

1400

1420

1440

1460

2009 2010 2011 2012

dinamica populatiei dupa genuri

Femei Barbati



10

În componența populației satului Cîrnăţeni, ponderea cea mai mare o deţin persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 – 60 ani, de 65,5%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea categoriei date apte de

muncă în dezvoltarea locală. Din totalul de 1083 de familii existente în sat, 963 sunt familii sărace, în conformitate cu datele

prezentate de Direcţia Asistenţă Socială. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, pentru acoperirea coşului minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. De asemenea, ponderea gospodăriilor conduse de femei constituie 25,85%, din totalul de 1083 gospodării existente.

În ultimii ani a crescut numărul persoanelor în etate singure: 28 persoane. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru bătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul.

Este în creştere şi numărul locuitorilor cu invaliditate – 110 persoane în a. 2011 faţă de 97 în a. 2008. Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei. Tabelul 1-2 Structura populaţiei

1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 2840

Printre aceştia:

- De vârstă preşcolară (1-6 ani) 92 102 194

Dintre aceştia frecventează instituţiile preşcolare 75 56 131

- 6 (7) -18 ani (de vârstă şcolară) 186 162 348

Dintre aceştia elevi în clasele 1-4 63 52 115



- 18 - 34 ani 511 455 966

- 35 - 60 ani 386 507 893

- Persoane cu dizabilităţi (invalizi) 70 40 110



11

1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 2840

2 - Persoane sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 1181

Total:

Numărul de familii: 1083

Dintre acestea:

3.

- Sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 963

Numărul de gospodării: 886

Componența etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni - 99,5% minorităţile etnice

deţinând doar 0.49% (5 persoane de naţionalitate rusă, 5 persoane de naţionalitate ucraineană şi 2 persoane bulgari, 2 persoane găgăuzi).

Tabelul 1-3 Componenţa etnică a populaţiei

3 Componenţa etnică a populaţiei Total

Moldoveni 2826

Ruşi 5

Ucraineni 5

Bulgari 2

Găgăuzi 2

Total 2840


În localitate este prezent fenomenul migraţional. Conform datelor primăriei putem constata că numărul localnicilor care pleacă oficial din localitate cu diferite scopuri se află în creştere: de la 20 de persoane (0,7% din numărul total de locuitori) în anul 2008 pînă la 23 locuitori (0,8%) în anul 2011. De menţionat că acestea sunt datele oficiale, datele neoficiale sunt cu mult mai mari.



12

Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă 20-50 ani. Aceste persoane reprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea localităţii. Cele mai

solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din localitate sunt Rusia, Italia şi Spania. Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţii:

determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative: fenomenul copiii fără grija părintească, familii defavorizate, sat fără tineret şi fără forţă de muncă. Fluxul de migraţie continuă cu regularitate, intensificându-se, mai ales, în timpul lucrărilor sezoniere, motivul emigrării fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii şi căutarea unor condiţii mai bune de trai.

Tabelul 1-4 Migraţia populaţiei 4 Migranţi (pe ţări de destinaţie) Bărbaţi: Femei: Total:

Rusia 436 390 826

Portugalia 1 3 4

Spania 1 4 5

Italia 15 34 49

Franța 1 3 4

Irlanda 3 3 6

SUA 2 1 3

Turcia 2 3 5

Izrail - 3 3

Total 461 444 905


1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice

Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent),

deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate deveni defavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire a



13

populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că prima grupă mare de vârstă (0-14 ani) care va

asigura completarea contingentului populaţiei active din punct de vedere economic este în stagnare. Localitatea se va confrunta în următorii 5 ani cu o sporire a procesului de îmbătrânire a populaţiei, care va determina o presiune demografică în descreştere. Asemeni, Republica Moldova se confruntă la nivel global cu un proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). Astfel că, creşterea numărului locuitorilor în vârsta de peste 60 ani, care constituie 15% din totalul populaţiei, relevă că satul întră în categoria satelor cu tendinţe de îmbătrânire a populaţiei.

Tabelul 1-5 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei, persoane la începutul anului

Anul 2008 2009 2010 2011

bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei

0-4 119 109 89 68 75 54 77 73

5-9 102 112 119 109 89 68 75 54

10-14 142 136 102 112 119 109 84 68

15-19 148 160 142 156 102 112 119 99

20-24 162 155 148 160 142 129 102 112

25-29 163 166 162 155 148 153 142 129

30-34 107 98 163 166 162 165 148 133

35-39 99 99 98 98 113 113 162 155

40-44 68 83 69 79 86 88 113 113

structura populatiei dupa virsta,%

virsta apta de

munca

55%

scolari

10%prescolari

6%

virsta inapta de

munca

29%



14

29

45 37

3236

4138 34

39 37

0

10

20

30

40

50

2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia natalităţii in ultimii cinci ani

nascuti decedati

Anul 2008 2009 2010 2011

bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei

45-49 82 69 68 77 69 99 86 78

50-54 86 32 81 63 68 77 69 79

55-59 38 52 56 32 81 80 68 77

60-64 14 47 38 52 56 32 81 63

65-69 16 26 14 47 38 52 56 32

70-74 19 29 16 26 14 47 38 52

75-79 24 29 19 29 16 26 14 47

80-84 10 24 10 11 16 26 10 18

85+ 4 8 8 12 5 14 4 10


Numărul persoanelor plecate neoficial la muncă peste hotare în 2011 este de 905 persoane. Numărul lor este în creştere fată de anul 2007, când au plecat 530 persoane. Migranţii selectează din destinaţiile ce le oferă, în primul rând, oportunităţi favorabile de angajare. Majoritatea celor plecaţi preferă Rusia. Lipsa de oportunităţi economice, însoţite de un nivel de guvernare sub aşteptările populaţiei sunt unii din factorii principali ce îi forţează pe migranţi să părăsească ţara. Majoritatea emigranţilor moldoveni încearcă să scape de şomaj sau sărăcie, sau ambele. În cel mai des caz fiind o migraţie voluntară motivată de factori economici. Conform datelor oficiale în localitate în 2011 au revenit 2 persoane şi au plecat 35 persoane.

Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ, necătînd la faptul că în ultimii doi ani (anii 2010-2011) numărul celor născuţi a fost cu 6 persoane mai mare decît numărul persoanelor decedate. În anii 2007-2011 natalitatea a înregistrat un număr de 179 copii născuţi şi respectiv 189 cazuri de deces în rândul populaţiei.



15

Tabelul 1-6 Natalitatea, mortalitatea şi migraţiunea populaţiei, persoane la începutul anului

Perioada Născuţi

Decedaţi Numărul

persoanelor venite, oficial

Numărul persoanelor

plecate, oficial

Numărul persoanelor

plecate, neoficial

Total inclusiv copii până la 1 an

2007 29 45 - 20 23 530 2008 37 32 - 19 15 680

2009 36 41 - 29 24 750

2010 38 34 - 19 22 870

2011 39 37 - 31 30 905


Durata medie a speranţei de viaţă în satul Cîrnăţeni se prezintă mai mică decît media pe Republica Moldova (de 69,1 ani). Aceasta oscilând din an în an, de la 69 ani în 2007 la 67 ani în anii 2011, 2007, 2008.

Media speranţei de viaţă la bărbaţi este mai mică ca la femei, acest indicator nu poate lăsa indiferentă populaţia localităţii şi, în deosebi APL Cîrnăţeni, care necesită atitudini şi acţiuni întru re-direcţionarea tendinţei indicatorului spre sporirea acestuia. Tabelul 1-7 Durata medie a speranţei de viaţă la naştere

2007 2008 2009 2010 2011

Ambele genuri 69 68 68 67 67

Bărbaţi 68 67 67 66 65

Femei 71 70 70 69 69



16

Printre principalele cauze de deces a populaţiei localităţii sunt bolile cardiovasculare, hepatice, cancer,

traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe, boli ale aparatului respirator, sunt cazuri de alcoolism.

Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunile

aparatului digestiv. În localitate avem bolnavi de tuberculoză 5 persoane, nu sunt înregistraţi narcomani, bolnavi de SIDA. Tabelul 1-8 Morbiditatea de diferite boli

2007 2008 2009 2010 2011

Boli cardiovasculare 62 65 65 69 73

Cancer 2 2 4 1 5

Boli ale aparatului respirator 50 52 50 51 55

Boli ale aparatului digestiv, inclusiv 126 128 127 130 138

Hepatice 41 44 49 51 62

Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe - - - - -

Narcomani - - - - -

Alcoolici 72 70 74 74 81

Tuberculoza 2 2 1 0 5

SIDA - - - - -


cauzele morbidităţii, 2011

SIDA

0%

cancer

3%alcoolici

4%

hepatice

5%

traume,otravi

ri

9%boli aparat

respirator

9%

boli aparat digestiv

21%

Boli

cardiovascular

e

49%

tuberculoza

0%



17

1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile

1.2.1 Populaţia săracă

Categoria populatiei sărace în s. Cîrnăţeni constituie 41.6% din numărul total al locuitorilor satului, ponderea cea mare o detin femeile, urmaţi de bărbaţi şi copii. Persoanele în etate si persoanele cu disabilităti, au preponderent venituri din gospodăriile agricole individuale, practică o agricultură de subzistentă si participă foarte putin la schimburile comerciale. Principalele cauze ale saraciei sunt specifice majoritatii localităţilor rurale din republică: venitul familiei nu corespunde cheltuielilor elementare de întreţinere, salariile şi pensiile sunt mizere, iar lipsa locurilor de muncă în sat şi mai mult înrăutăţesc situaţia.

Un număr de 766 de gospodării sunt conduse de categoria săracă a populatiei, dintre care 6 gospodării doar de bărbat si 4 doar de femei.

Menţionăm că comparativ cu multe localităţi rurale din republică rata sărăciei este înregistrată a fi

mare, constatăm un nivel de trai departe de a fi numit decent.

Tabelul 1-9 Populaţia săracă Total săraci Procentul din

populaţia totală

Numărul de gospodării

Vârstnici Persoane cu

dizabilităţi

Romi Gospodării conduse de

femei

Gospodării conduse de

bărbaţi

1181 41.6% 766 425 87 - 4 6




18

1.2.2 Persoane cu dizabilităţi

Numarul de persoane cu grad de invaliditate este considerat a fi mediu şi constituie 3,9% din populaţie. Majoritatea lor sunt cu dizabilitati fizice (70,9%), ponderea constituind bărbaţi (63,6%). 2 persoane se deplaseaza cu scaune cu rotile. Lipsa de acces pentru scaune cu rotile la institutiile publice, magazine creaza obstacole pentru obtinerea unor servicii elementare. Conditiile sanitar-igienice in care traiesc ei sunt nesatisfacatoare. Indemnizatiile pe care le primesc, nu acopera nici strictul necesar de cheltuieli. Majoritatea sunt in incapacitate de munca. De mentionat ca asistentii sociali sunt receptivi la necesitatile lor si autoritatea locala se implica dupa posibilitate in solutionarea problemelor lor.

Procesul de incluziune a acestora în societate este în derulare, deoarece vizează schimbarea unei

mentalităti, şi este unul de durată şi care trebuie abordat prin activităti constante si consecvente. Motivul pentru care persoanele cu dizabilităti nu se bucură de acces comun, cu celelalte persoane, la

spatiul public este pentru că acestora nu le este oferită o distribuire uniformă în societate, ci sunt sprijinite doar de anumite instituţii.

Tabelul 1-10 Persoane cu dizabilităţi Invalidit

ate absolută

Cu dizabilităţi mintale

Cu dizabilităţi fizice

Bărbaţi cu dizabilităţi

mintale

Femei cu dizabilităţi fizice

Copii cu dizabilit

ăţi

Persoane care au grijă de femei cu

dizabilităti

Persoane care au grijă de

bărbați cu dizabilități

După gradul de invaliditat

e

22 10 78 5 31 9 2 2 110


0

20

40

60

80

persoane cu dizabilitati 78 10 31 5 9

fizice mintale femei barbati copii



19

1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice

Minoritatile etnice sunt reprezentate de 14 persoane, dintre care majoritatea sunt rusi (0,17% din

populaţie) şi ucraineni (0,17% din populaţie). Femeile constituie 42,8% din aceasta categorie. Fiecare dintre reprezentantii numiti formeaza familii locale impreuna cu un membru din comunitate. Toti reprezentantii minoritatilor etnice in comunitate vorbesc limba romana (poseda grad diferit de cunoastere), se implica si beneficiaza de toate serviciile comunitatii la egal cu toti ceilalti membri. Tabelul 1-11 Minorităţi etnice/lingvistice

Minorităţi etnice

Bărbaţi aparţinând

minorităţilor etnice

Femei aparţinând

minorităţilor etnice

Ucraineni Ruşi Bulgari Gagauzi Romi

14 8 6 5 5 2 2 -


1.2.4 Minorităţi religioase

Cu privire la minorităţi religioase, populaţia satului Cîrnăţeni este constituită 98,96% din creştini ortodocşi, care frecventează cu regularitate, în proportie de cca 30% biserica crestin-ortodoxa “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, se datează din anul 1818, cu hramul care se sărbătoreşte la 21 noiembrie .

Ca minoritate religioasă pe teritoriul localităţii convietuiesc 12 persoane de religie baptistă, ceea ce constituie 0,42% din populaţie.

În localitate nu au fost înregistrate conflicte religioase. Persoanele de confesiune baptistă susţin că nu

au remarcat fapte de discriminare, mulţi din ei fiind antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesul decizional local.



20

1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie?

Termenul de „violenta in familie” in majoritatea cazurilor este acceptat ca o norma de viata, femeile nu

constientizeaza gravitatea problemei. Cu regret aceasta situatie poate fi atribuita pentru majoritatea comunitatilor rurale din republica.

Adresari oficiale ce tine de violenta in familie au fost, sunt înregistrate 3 cazuri, neoficial aceasta problemă este de proporţii mai mari.

Principalele cauze ale violentei în familie o serveste sărăcia, alcoolismul, neocuparea în câmpul muncii. Nedeclararea violentei în familie este rezultat al fricii, rusinii, lipsei de informare cu privire la drepturile omului si la serviciile existente, oferite gratis de organele nationale, sustinătoare în acest domeniu. De mentionat ca fenomenul migrational care a lasat multe familii cu unul din soti „a contribuit” la scaderea numarului de cazuri de violenta.

1.2.6 Persoane în etate

Tabelul 1-12 Persoane în etate

Total persoane în etate

Femei în etate Persoane singure în

etate

Femei în etate singure

Vârstnici cu dizabilităţi

Femei în etate cu dizabilităţi

103 75 8 6 6 3


Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în localitate, majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidenta imbătrînirea populaţiei, ca rezultat al scăderii natalităţii si migratiei tinerilor. Persoanele in etate reprezinta 3,62% din populatie, dintre care 72,8% sunt femei. Dintre acestea 18 persoane au virsta cuprinsa intre 80-84 ani si 10 persoane cu virsta de peste 85 de ani. Majoritatea persoanelor din categoria data detin un teren agricol, pe care-l ingrijesc pentru a-si asigura existenta.



21

Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru

bătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei. În general populaţia satului se confruntă de următoarele problemele: Starea economică precară, Lipsa locurilor de muncă, Sporul natural scăzut, Pensii mici, Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta categoriile social-vulnerabile.

1.3 Forţa de Muncă

1.3.1 Aspecte ocupaţionale

În perioada analizată predomină populaţia aptă de muncă, care constituie 65,5% (1859 persoane) din numărul total al locuitorilor, însă doar 1637 persoane sunt active, adică 88,1% din totalul celor apţi de muncă. O analiză mai detaliată a forţei de muncă după domeniile de activitate relevă că o particularitate a populaţiei satului este dependenţa excesivă de agricultură, şi respectiv, de condiţiile climaterice.

Tabelul 1-13 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitate

Categorii sociale / Anii

2007 2008 2009 2010 2011

Populaţie activă 1261 1412 1479 1596 1637

Populaţie ocupată în economie, inclusiv:

- în agricultură 535 535 530 525 530

Învăţământ şi educaţie preşcolară 98 98 98 99 100

Ocrotirea sănătăţii 41 41 41 41 40

Servicii şi comerţ 10 10 10 10 10

Administraţie Publică Locală şi asigurarea ordinii publice 15 15 15 15 15



22

Categorii sociale / Anii

2007 2008 2009 2010 2011

Altele 535 685 755 875 910

Şomeri 2 3 5 6 7

Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203


Astfel, marea majoritate a populaţiei este ocupată în agricultură. În această ramură activează circa 32,4% din populaţia activă. Sfera învăţământului cuprinde 6,1%, în sfera comercială activează 0,6% persoane, iar în administraţia publică locală activează 0,9% persoane.

Populatia inactiva constituie 42,4% din populatia totală. Aceasta situatie este mai aproape de catastrofala pentru dezvoltarea economică locală. Tabelul 1-14 Ocupaţia populaţiei, la începutul anului, persoane

Nr. Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

1. Total populaţie (r.2+r.5) 2837 2837 2834 2841 28402. Populaţia economic activă 1 1261 1412 1479 1596 1637

3. Populaţie ocupată în economie2, inclusiv 560 560 555 550 555

4. Şomeri3 2 3 5 6 7

5. Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203

Populaţia angajată în câmpul muncii în anul 2011 reprezintă doar 720 persoane, circa 38,7% din

totalul populaţiei apte de muncă, numărul de femei angajate depăşeşte cu 100 persoane (14%) numărul de bărbaţi angajaţi. Numărul persoanelor angajate cunoaşte o tendinţă de creştere.

1 Populaţie economic activă – persoane care constituie forţa de muncă disponibilă, capabilă de muncă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. 2 Populaţie ocupată în economie – persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formă de salarii sau alte beneficii. 3 Şomer – persoană în vârstă de muncă, care nu lucrează şi este în căutarea unui loc de muncă.



23

Tabelul 1-15 Numărul populaţiei angajată în muncă, pers Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 724 724 719 715 720

bărbaţi 315 315 310 310 310

femei 409 409 409 405 410

Din numărul total al populaţiei apte de muncă 0,37% sunt şomeri, oficiali înregistraţi la Agenţia de

Ocupare a Forţei de Muncă. Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 1 persoană în 2007 la 6 persoane în 2011 şi cu 85,7% mai mult în anul 2011 comparativ cu bărbaţii. Tabelul 1-16 Numărul şomerilor, pers:

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 2 3 5 6 7

bărbaţi 1 1 1 1 1

femei 1 2 4 5 6

Conform repartizării după forme de proprietate, în 2011, populaţia a fost ocupată în unităţi cu forma

de proprietate privată în măsură mai mare, de 34,5%, precum şi în unităţi cu forma de proprietate publică, 9,46%. Acest fapt se datorează unui proces de dezvoltare a micului business în localitate. Referitor la alte forme aici sînt incluşi migranţii din localitate care activează în străinătate şi nu este cunoscută forma de proprietate a întreprinderilor în care activează.

Tabelul 1-17 Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate, pers

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 1261 1412 1479 1596 1637

Inclusiv:

publică 154 154 154 155 155

privată 570 570 565 560 565

alte forme 537 688 760 881 917



24

Majoritatea celor economic activi au studii medii (41,5% din total), şi doar 5,8% sunt cu studii superioare şi 25,5% au studii speciale.

Numărul persoanelor cu studii superioare complete este în creştere lentă, cu 12 persoane, din 2007 până în 2011.

Din lipsa unui proces de dezvoltare a situaţiei social-economice locale se atestă lipsa locurilor vacante de muncă în toate sectoarele economiei. Tabelul 1-18 Nivelul educaţional al populaţiei economic active, persoane

2007 2008 2009 2010 2011

Total 1261 1412 1479 1596 1637

Studii superioare 83 87 90 92 95

Studii superioare incomplete - - - - -

Studii speciale 138 275 325 394 417

Studii liceale 420 425 430 440 445

Studii medii (9 clase) 620 625 630 670 680

Studii primare - - - - -

Fără studii - - - - -

1.3.2 Migraţia forţei de muncă

În afara localităţii activează 53 persoane, care zilnic se deplasează în centrul raional. În afară de

aceasta peste 30 de persoane în vârstă aptă de muncă îşi fac studiile în diverse instituţii de învăţământ superior. Nu sunt angajaţi în câmpul muncii peste 30 de persoane, majoritatea cărora o constituie tinerii de la 18 la 25 ani, adică peste 1,05% din numărul total al populaţiei. Din lipsa locurilor de muncă în localitate şi din lipsa posibilităţii de a beneficia de cote de teren, cu excepţia cazurilor de donare sau moştenire, majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare.



25

Pe termen îndelungat, cu caracter stabil, sunt plecaţi peste hotare 500 de persoane (17,61%), iar 405 persoane (14,26%) merg anual la lucrări sezoniere. Rezultatele unui studiu realizat asupra cetăţenilor

plecaţi peste hotare este reprezentat în tabelul ce urmează. Tabelul 1-19 Migraţia forţei de muncă

Categorii sociale Nr. de persoane Structura %

Total populaţie: 2840 100

Din ei activează în afara satului 958 33,74

Inclusiv:

- emigraţi în afara satului 53 1,87

- în alte localităţi 905 31,87

Din ei cu caracter stabil 500 17,61

Sezonier 405 14,26

Sursa: Studiu realizat de Primăria s. Cîrnăţeni

1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului

Numarul de someri oficial inregistrati este mic deoarece persoanele care deţin cote de teren în

proprietate nu pot fi înregistrate ca şomeri iar populatia inactivă constituie 36% din populaţia totală. Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 2 persoane în 2007 la 7

persoane în 2011. În satul Cîrnăţeni angajări neformale sunt, majoritatea sunt cu caracter sezonier. Locuri de munca unde populatia se angajeaza neoficial sunt: angajarea cu ziua la proprietari de terenuri mici agricole, acordarea servicii transport / confecţionare / comerţ / frizerie / reparaţii / construcţii / sevicii de specialitate / s.a.



26

Din categoria angajaţilor neformali majoritatea sunt agenţi ce activează în domeniul agriculturii. Majoritatea angajaţilor sunt sezonieri; conform datelor neoficiale la lucrări participă împreună cu părinţii şi

copiii. Principalii furnizori de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii sunt institutiile de invatamint, instituţii de menire social-culturala, primăria, gospodarii ţărăneşti, întreprinderile din comerţ şi producere, persoane individuale. Tabelul 1-20 Principalii furnizorii de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii Furnizorii de servicii de ocupare a

forţei de muncă Descrierea serviciului Principalii beneficiari

APL Servicii publice Populatia localitatii

Institutiile de invăţămînt Instruire, educare Copii si elevi din institutie

Instituţii de menire social-culturală Asistenta sociala, organizarea activitatilor culturale

Grupurile social vulnerabile, populaţia localităţii

Centru medicilor de familie Asistenta medicala Bolnavii din localitate

Gospodarii taranesti Servicii agricole Consumatorii

Persoane individuale Servicii specializate Persoane fizice şi juridice

Agenti economici Servicii, comerţ, producere Populaţia, consumatorii

1.4 Servicii Sociale

Satul Cîrnăţeni, precum şi toate localităţile din republică, are tradiţii frumoase în ceea ce priveşte

educaţia copiilor, care menţin nivelul moral şi spiritual al comunităţii în general. Sistemul educaţional existent în localitate este reprezentat de următoarele niveluri:

Preşcolar (grădiniţă de copii), cu o capacitate de 140 copii, frecventează 140 copii, Primar/Secundar (liceu), cu o capacitate de 620 elevi, frecventează 391 elevi.

Obiectul major al procesului educaţional este formarea şi pregătirea copiilor pentru viaţă şi activitate

într-o societate democratică, precum şi adaptarea lor la condiţiile mereu schimbătoare ale societăţii.



27

1.4.1 Instituţiile de învăţământ

Tabelul 1-21 Instituţiile de învăţămînt

Instituţia Cine frecventează Cîţi copii Limba de predare Accesibilitatea (localizarea)

Grădiniţa de copii Copiii din localitate de vîrsta preşcolară

140 Română Pînă la 2 km distanţa

Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”

Copiii din localitate 391 Română Pînă la 2 km distanţa

Educaţia preşcolară

Educaţia preşcolară în satul Cîrnăţeni se realizează în cadrul grădiniţei de copii. Grădiniţa este amplasată în centrul satului şi are o capacitate de 140 locuri, este frecventată în mediu de 140 copii, ceea ce constituie 100%. În localitate locuiesc 140 copii de vîrstă preşcolară, băieţii avînd o pondere de 47,4% din total. Din total 3 copii sunt cu dizabilităţi (1 fată şi 2 băieţi).

Din categoria copiilor ce nu frecventează grădinița menţionăm: 4 persoane din categoria săracă, inclusiv 1 persoană din gospodărie condusă doar de femeie şi 3 copii din gospodării cu 4 şi mai mulți copii.

Corpul didactic al grădiniţei este constituit din 13 persoane, fiind suficient pentru asigurarea bunei

funcţionări a instituţiei. Instituţia dispune de 7 săli de studii. Starea tehnico-edilitară a grădiniţei este satisfăcătoare. Edificiul grădiniţei a fost construit în anii 1976 ai sec.XX şi actualmente necesită o reparaţie capitală şi anume la schimbarea ferestrelor. Problemele principale ale grădiniţei ţin de dotarea cu materiale didactice şi mobilier.



28

Educaţia şcolară

Liceul Teoretic din localitate are o capacitate de 620 de locuri, clădirea a fost dată în exploatare în 1989. Actualmente în şcoală învaţă 391 elevi. Capacitatea de utilizare a edificiului este 100%. Şcoala activează întru-n singur schimb de la ora 07.30 până la 14.30. Şcoala dispune de 21 săli de clasă, o sală de sport, ospătărie şi o clasă cu 12 calculatoare. În şcoală lucrează 33 de cadre didactice, din care 26 au studii superioare şi 7 - studii medii speciale. Vârsta medie a profesorilor este de 48 de ani. Un profesor deţine gradul didactic I şi 21 cadre didactice sunt deţinătoare ale gradului didactic 2. Gradul de şcolarizare constituie 100%, al calităţii - 41%, promovabilitatea – 95%.

În şcoală activează 3 secţii sportive şi 5 cercuri de interese care sunt frecventate de 120 elevi. De o mare popularitate se bucură secţiile de baschet şi tenis.

Majoritatea absolvenţilor liceului îşi continuă studiile la instituţiile de învăţământ din ţară, numărul acestora în ultimii 4 ani fiind în creştere .

1.4.2 Cultura

În sat există o Casă de cultură cu 420 locuri, care a fost dată în exploatare în anul 1970. Casa de

cultură dispune de mijloace tehnice audio-vizuale, sistem de încălzire, mobilier nou şi numărul locurilor satisface necesităţile comunităţii. Manifestările culturale ce se desfăşoară ţin de sărbătorile tradiţionale ale neamului şi sunt foarte atractive, dar organizarea lor necesită mijloace financiare care sunt insuficiente.

Casa de cultură este renovată în anul 2012 cu aportul bugetului de stat şi bugetul raional fapt care a impulsionat activitatea culturală a satului în sumă totală de 450 mii lei .

Este deja tradiţional desfăşurarea hramului satului, care se sarbatoreste la data de 21 noiembrie in cinstea sf. Arhanghelii Mihail şi Gavril.

Spaţiul rezervat bibliotecilor este restrâns şi nu permite completarea fondului de carte şi crearea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii. Principala sursă de completare a fondului de carte sunt donaţiile.



29

Nu dispunem de date pentru ultimii doi ani pentru o analiza comparativa a situatiei, dar din

informatia oferita de catre primarie există o crestere mică a numărului de cărţi pentru o perioada de trei ani. Constatam ca bibliotecile necesită dotare cu cărţi. Numarul mediu de abonaţi variaza in jurul de 280 persoane. Problemele existente în acest domeniu:

Baza tehnico-materială insuficientă a casei de cultură şi a bibliotecilor

Fondul de carte mic Potenţial redus al administraţiei publice locale de susţinere

financiară a instituţiilor culturale. Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură

Tabelul 1-22 Instituţiile de cultură din localitate Instituţia Servicii prestate? Accesibilitatea (localizarea,

etc.)

Biblioteca publică fond de carte existent 10396 exemplare

Centrul satului

Biblioteca şcolară fond de carte existent 7186 exemplare

Centrul satului

Casa de cultură .

Capacitate de 420 locuri, 2 cadre didactice. Manifestări culturale.

Centrul satului

7186

10396

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

biblioteca şcolară biblioteca publica

fondul de carte, buc.

2011



30

1.4.3 Ocrotirea sănătăţii

Programul de activitate al instituţiilor medicale a raionului au avut ca obiectiv major consolidarea şi

modernizarea continuă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, coordonarea activităţilor organelor centrale şi locale în soluţionarea problemelor de sănătate, organizarea şi eficientizarea activităţilor instituţiilor medicale, utilizarea raţională a resurselor umane şi a materialelor în scopul ameliorării sănătăţii populaţiei. Un factor extrem de important, care va ameliora situaţia în ocrotirea ocrotirii sănătăţii este implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţa medicală.

În localitatea Cîrnăţeni activează centrul medicilor de familie, cu o capacitate de 20-25 persoane/zi, starea lui tehnică este medie, necesită dotare cu mobilier, tehnică medicală. În cadrul centrului activează 2 medici de familie. O ambulanţă ajunge în localitate timp de 20-30 minute.

Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunile aparatului cardiovascular şi digestiv. În localitate un număr de 1912 persoane dispun de asigurări de sănătate în 2011, 61,5% din

populaţie. În localitate poate fi constatată şi o pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenta medicala, de cca 30% din totalul populaţiei (906 persoane).

Persoanele fără asigurări de sănătate sunt persoane apte de muncă fără loc de muncă cuprinşi între 16-57(62) ani. Motivele din care aceste persoane nu au asigurare medicală sunt neangajarea în cîmpul muncii şi lipsa resurselor pentru procurarea poliţei de asigurare, dezinteres în calitatea serviiciilor medicale.

Accesul la tratarea bolilor cronice al populaţiei din sat este moderat. Cazuri de îmbolnăvirii se înregistrează cel mai des la populaţia săracă. Asistenţa medicală pre- şi postnatală sunt de calitate, persoanele sunt asistate de angajaţii oficiului medicilor de familie.

Indiferenţa, lipsa mijloacelor financiare şi nepunerea la evidenţă reprezintă principalele cauze de care anumite persoane nu beneficiază la timp de asistenţa medicală.

asigurarea obligatorie de asistenţă

medicală, pers, 2011

906; 32%

1912; 68%

persoane asigurate persoane neasigurate



31

1.4.4 Protecţia socială

Protecţia socială este o componentă a sistemului de protecţie socială a raionului. În localitatea

Cîrnăţeni se asigură asistenţa socială, un număr important de persoane asistate social beneficiază de ajutorul public. În satul Cîrnăţeni în anul 2011 au beneficiat de asistenţa socială următoarele categorii de persoane: şomeri şi persoane fără venituri – 50 persoane (100%), 8 pensionari din 414 pers., 3 copii orfani (100%), 47 familii monoparentale (100%) şi 25 persoane cu probleme de sănătate din total 150. Asistenţa socială a fost oferită la cca 230 persoane (30,6%) din aproximativ 750 persoane din sat care necesită asistenţă socială şi sunt la evidenţa acestor structuri. În ultimii 3 ani pentru asistenţa socială au fost alocate din bugetul local anual sume în creştere: în 2008 – 55,0 mii lei, în 2009 – 67,0 mii lei, în anul 2010 – 80,0 mii lei şi în anul 2011- 88,8 mii lei.

Beneficiile băneşti exprimate în transferuri directe constituie unul din mecanismele protecţiei sociale şi în marea lor majoritate sunt plătite de la bugetul de stat se constituie din:

Indemnizaţii pentru copii Alocaţii sociale Compensaţii de diferite tipuri Ajutoare băneşti de la Fondul de Susţinere Socială Alte prestaţii băneşti. Ajutoare sociale

Conform datelor prezentate de asistentul social, în ultimele 12 luni, prestaţii/plăţi sociale au beneficiat:

58 persoane, îndemnizaţii pentru îngrijirea copiilor 359 persoane, compensaţii nominale (lumină, gaz, apă) şi transport 27 persoane, alocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 2 persoane, pensii sociale 530 persoane, pensii pentru limita de vârstă şi invaliditate



32

Tabelul 1-23 Beneficii şi servicii de asistenţă socială, 2011 Beneficii de asistenţă socială Numărul

beneficiarilor

Suma cheltuielilor

lunare (mii lei)

Sursa

Indemnizaţii unice lunare pentru copii 58 19,5 Bugetul de stat

Compensaţii nominative (gaz, lumină, apă) Transport

359 10,0 2,2

Bugetul de stat Bugetul de stat

Alocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 27 8,4 Bugetul de stat

Ajutor material de la FSP 263 88,8 Contribuţii sociale

Pensii sociale 2 0,2

Pensii pentru limită de vârstă şi invaliditate 530 471,0 Bugetul asigurărilor sociale


Indemnizaţiile plătite sunt mici, de exemplu pentru îngrijirea copilului până la 1,5 ani ea constituie doar 300 de lei (25 USD) sau pentru persoanele asigurate - 600 lei (51 USD) şi nu acoperă nici cele mai elementare necesităţi. Acelaşi lucru poate fi menţionat referitor la compensaţiile nominative. Tabelul 1-24 Mărimea compensaţiile nominative

Tipul de servicii 50%

Energia electrică lunar 9 lei

Apă rece 6 lei

Gaz lichefiat 17 lei

Cărbune şi lemn de foc 0.5 t şi 1 m3 875 lei anual




33

Persoane care au fost eligibili pentru a beneficia şi au primit prestaţii/plăţi sociale în ultimele 12 luni: 58 femei au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază de îndemnizaţii pentru îngrijirea

copiilor; 388 persoane (332 bărbaţi şi 75 femei) au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază de

compensaţii pentru perioada de iarnă. 19 de persoane care fac parte din categoria săracă a populaţiei, cu vîrsta cuprinsă între 18-45 ani au fost considerate neeligibile pentru plăţi/beneficii sociale din motiv că venitul calculat de instituţiile de specialitate prevalează minimului garantat de Stat.

1.4.5 Serviciile sociale

În cadrul comunităţii pentru categoriile vulnerabile sunt oferite servicii de către următoarele instituţii:

Centrul local de asistenţă socială a Direcţiei raionale de asistenţă socială, care deserveşte persoanele din categoriile vulnerabile şi în etate din localitate. Serviciul dat este finanţat de către stat şi deseori sunt cazuri de insufucuenţă financiară pentru activitate.

Biserica din localitate, care acordă consiliere şi ajutor material persoanelor vulnerabile din localitate. De menţionat că numărul de persoane care au nevoie de servicii este în creştere, şi aceasta necesită

acoperire financiară mare. Tabelul 1-25 Furnizorii de servicii sociale în cadrul comunităţii

Furnizorul existent de servicii sociale

Numele, tipul de

organizare

Clienţii serviciilor sociale

Care sunt criteriile de eligibilitate în

selectarea clienţilor

Modelul de finanţare

Centrul local de asistenţă socială a Direcţiei raionale de asistenţă socială

Public Persoane din categoriile vulnerabile, în etate

Gradul de vulnerabilitate

De stat

Biserica Asociaţie obştească

Populaţia social-vulnerabilă

Gradul de vulnerabilitate, nivelul de trai

Donaţii, ajutoare



34

De asemenea în s. Cîrnăţeni sunt inregistate 2 asociatii obstesti: Asociatia Părintilor si Pedagogilor şi „Noua speranţă” ONG.

1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport

În localitate contingentul de tineri între vârsta de la 18 la 29 de ani numără aproximativ 594 persoane.

Până în anul 2005 în cadrul serviciilor Primăriei activa specialistul în problemele tineretului şi sportului. Atribuţiile principale ale serviciului erau asigurarea organizării şi desfăşurării activităţilor şi măsurilor sportive în localitate. Conform noii scheme de încadrare această unitate este redusă.

Manifestările pentru tineret includ organizarea manifestărilor cultural-sportive anuale, cu diferite prilejuri:

Anul Nou, Crăciunul (Uratul, Colinde) Ziua Satului, Hramul Satului (diverse activităţi cultural sportive) Ziua Sportivului, Concursuri sportive raionale Ziua Naţională a Limbii Materne.

Problemele principale cu care se confruntă tineretul din localitate sunt:

Migraţia tineretului la oraşe şi plecarea la muncă peste hotarele ţării Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri cultural-sportive Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare pentru desfăşurarea măsurilor sportive.

Persoanele cu dizabilităti din satul Cîrnăţeni au un acces destul de slab la activitătile cultural-sportive,

acestea nefiind accesibilă fără ajutorul extern, însă cu un acces suficient de bun la grădinită, instituţii de învătământ.

Elevii liceului ca ocupatii extrascolare au oportunitatea de a frecventa 3 secţii sportive şi 5 cercuri de interese, care sunt frecventate de 120 elevi. De o mare popularitate se bucură secţiile de tenis, volei şi baschet. De asemenea cei mai buni elevi din localitate participă la olimpiadele raionale si republicane, pe diferite discipline.



35

Motivele pentru care anumite grupe nu prezintă interes pentru activităţile extraşcolare sunt lipsa interesului (nedorinţa) şi o capacitate slabă de comunicare.

De asemenea in localitate sunt prestate de catre ”APP Noua Speranţă” ONG servicii ce tin de informare şi instruire a femeilor din localitate, fetele de asemenea se adresează după asistenţă şi consultanţă. Tabelul 1-26 Parametri principali ai instituţiilor de învăţământ şi cultură din localitate

Tipul instituţiei Număr Limba de predare

Capacitatea

Total elevi/ copii

Total clase/ grupe

Total săli de studii

Fond de carte

Total cadre

didactice

Grădiniţe 1 Română 140 140 6 7 40 13

Licee 1 română 620 391 21 24 7186 33

Biblioteca publică 1 română 1 10396 1

Case de cultură 1 română 420 2

Tabelul 1-27 Instituţiile de sport din localitate

Instituţia Servicii prestate? Pentru cine? Numărul de beneficiari

Accesibilitatea (localizare, etc.)

Sala de sport a liceului Antrenament sportiv pentru tinerii din localitate

85 Liceul din localitate

1.4.7 Culte

Localitatea dispune de o biserică creştin-ortodoxă cu hramul Sf. Mihail, care regulat este frecventată

de cca 60 persoane. Este un locaş pe o suprafaţă de 0,3 ha, ornamentat în stil vechi care prezintă o artă şi arhitectură a satului. În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi exterioară.

Reprezentantii minoritatii religioase vietuiesc pasnic in comunitate impreuna cu toti locuitorii satului, iar copiii lor pot alege impreuna cu parintii sa frecventeze sau nu cursurile de ortodoxie predate in scoala; in caz de refuz reprezentantii sus numiţi indeplinesc o cerere.



36

1.5 Concluzii

Puncte tari Puncte slabe

Infrastructura socială este dezvoltată moderat,

Imbunătăţită starea drumurilor publice,

Impulsionata activitatea culturală a satului,

Asistenţa socială este oferita la un nivel satisfăcător,

Existenta specialistilor de diverse domenii,

Număr satisfăcător de persoane apte de muncă,

Convieţuire paşnică a reprezentanţilor minoritatilor etnice cu comunitatea,

Minoritatile religioase antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesul decizional local,

Distanţa mică pînă la centrul raional Potenţial bun al administraţiei publice

locale.

Majoritatea populaţiei este antrenată în lucrările agricole, Sistemul de aprovizionare cu energie electrică învechit, Este prezent fenomenul migraţional, Numărul persoanelor active este scazut, Numărul şomerilor este în creştere, Beneficii şi servicii de asistenţă socială primite de la bugetul

de stat nesatisfăcător, Lipsa centrului comunitar, Insuficienţa de cadre medicale, Instituţiile de învăţămînt necesită amenajare şi dotare tehnică, Populaţie îmbătrânită din punct de vedere demografic, Numărul mare al persoanelor cu invaliditate, Ponderea gospodăriilor sărace, Starea economică precară, Lipsa locurilor de muncă, Pensii mici, Numărul angajaţilor în descreştere lentă, Baza tehnico-materială insuficientă a bibliotecilor, Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură, O pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul

asigurărilor obligatorii de asistenta medicală, Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare

pentru desfăşurarea măsurilor sportive, În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi

exterioară.



37

Oportunităţi Pericole

Numărul populaţiei satului in crestere, lentă,

Sunt funcţionale edificii de menire socială,

Rata mare de incadrare a populatiei active in muncă,

Potentialul de bunuri publice, Mari rezerve de completare a

efectivului populaţiei adulte din segmentul populaţiei tinere,

Grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă,

Ddezvoltarea micului business în localitate.

Dependenţa excesivă de agricultură, Economie locala dependenta de condiţiile climaterice, Majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare, Rata inalta a somajului, Nivelul scazut de trai, Gradul sporit de imbolnaviri, Migraţia în creştere lentă, Lipsa de oportunităţi economice, Gradul de deces mare, Numărul persoanelor cu studii superioare incomplete şi

superioare complete în descreştere lentă, Slab dezvoltat sectorul asociativ, Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri

cultural-sportive.



38

2. Economia Locală

2.1. Mediul de afaceri

Principalul domeniu de activitate economică în localitate este agricultura, care angajează un număr mare din populaţia satului, şi industria de prelucrare. Pe teritoriul localităţii activează 951 de gospodării ţărăneşti, sunt înregistrate 5 SRL (SRL Loticons, SRL Vasion Agro Prim, SRL Colinarg Agro, SRL Cîrnăţeni, SRL Comod Lux), 13 întreprinderi individuale inclusiv 9 agenţi economici activează în comerţ şi anume (Î.I „Damian Valeriu”, Î.I „Iordan Iurie”, Î.I „Paniş Sergiu”, Î.I „Ţurcan Alexei”, Î.I „Dilan Tudor”, Î.I „Iordan Vitalie”, Î.I.”Golan Aliona”, Î.I. „Carauş Valeriu”, Î.I. „Baltacov Ivan”, Î.I. „Dilan Pavel”, Î.I. „Lozan Sergiu”, Î.I. „Paniş Nicolae”, Î.I.”Chiriac Valeriu”) . Numărul de agenţi înregistraţi a suferit schimbări pe parcursul ultimilor 5 ani. În ultimii 3 ani pe teritoriul localităţii activează 2 ONG-uri – ”Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor” şi Noua Speranţă. Tabelul 2-1 Repartizarea agenţilor economici după forma organizatorico-juridică

Agenţi economici 2007 2008 2009 2010 2011

Total: 978 978 979 1004 1004

Întreprinderi cu drept de persoane fizice, inclusiv: 970 970 970 995 995

- întreprinderi individuale 14 14 14 13 13 - gospodării ţărăneşti 954 954 954 982 982

- patentă 2 2 2 - -

Întreprinderi cu drept de persoane juridice, inclusiv: 6 6 7 7 7

- societăţi pe acţiuni - - - - -

- societăţi cu răspundere limitată 5 5 5 5 5

- cooperative 1 1 1 - întreprinderi de stat 1 1 1 1 1

- asociaţii de gospodării ţărăneşti - - - - -

Uniuni de întreprinderi (necomerciale) - - - - -

Instituţii şi organizaţii neguvernamentale 2 2 2 2 2



39

Analiza ramurală a întreprinderilor existente, denotă că cea mai mare parte din întreprinderi activează în comerţul

produselor alimentare. Agricultura specifică pentru majoritatea localităţilor rurale din republică este reprezentată de către 3 agenţi importanţi în localitate: activează 99% din agenţii înregistraţi. Apoi urmează administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa socială.

Activităţile practicate în localitate şi ponderea lor ramurală

se prezintă după cum urmează: Tabelul 2-2 Repartizarea agenţilor economici pe tipuri de activităţi

Tipuri de activităţi 2007 2008 2009 2010 2011

Total, inclusiv: 978 978 979 1004 1004

Agricultură, silvicultură, economia vânatului, pescuit 957 957 957 984 984

Industrie extractivă, de prelucrare - 1 1 1 1 Construcţii şi tranzacţii imobiliare - - - - -

Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi restaurante 15 14 15 13 13

Transport si comunicaţii 1 1 1 1 1

Administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa sociala 4 4 4 4 4

Alte tipuri de activităţi 1 1 1 1 1

Distribuţia serviciilor este uneori inexistentă în localităţile rurale. Situaţia acestui sector reprezintă o

barieră în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.

Domeniul de prestare servicii in s. Cîrnăţeni este reprezentat de catre Î.I„Carauş Valeriu”, care activeaza in domeniul serviciului de morărit . Total angajati la intreprinderea data sunt 2 persoane, bărbaţi.

Structura ramurala a agentilor economici, 2011

comert; 13;

1%

servicii publice; 4; 0%

alte; 1; 0%

agricultura;

984; 99%



40

Primele zece întreprinderi din localitate după volumul de vânzări asigură cu locuri de muncă 334 persoane, numărul de angajaţi fiind in crestere odata cu inceperea activitatilor de sezon. Aceste

întreprinderi activează preponderent în astfel de domenii ca cresterea culturilor agricole . Tabelul 2-3 Lista principalilor 10 agenţi economici (după volumul de vânzări) la 1.01.2011

Denumirea Domeniul Forma de propriet

Volumul vânzărilor,

Mii lei (2010)

Nr angajaţi

Profit/Pierderi, Mii lei

(2011)

Impozite în bugetul

local, mii lei

СP Munten Agro Agricult Privat 1580,0 15 28,0 34,0

SRL „Loticons” Industr. Privat 567,6 3 375,5 2,3

Î.I Iordan Vitalie Comerţ Privat 460,0 1 33,3 5,5

Î.I Dilan Pavel Comerţ Privat 66,2 1 4,8 3,0

Î.I Golan Aliona Comerţ Privat 61,4 1 4,4 2,6

Î.I Damian Valeriu Comerţ Privat 61,4 1 4,7 2,0

Î.I Chiriac Valeriu Comerţ Privat 43,8 1 3,2 2,6

Î.I Carauş Valeriu Comerţ Privat 24,8 1 1,7 2,0

Î.I Ana Savca Comerţ Privat 24,0 1 5,6 2,0

Î.I Baltacov Ion Servicii Privat 24,0 1 5,6 2,6


Factorii ce influenţează negativ activitatea agenţilor economici din sat sunt preţul de cost înalt al producţiei şi nivelul mic de obţinere a profitului. Piaţa de desfacere este preponderent cea locală, raională.



41

structura fondului funciar, ha, 2011

407; 13%300; 9%656,5; 21%

1544,5; 49% 257; 8%

teren arabil intravilan

plantatii pomi-viticole pasuni/finete

alte terenuri

2.2. Sectorul Agricol

Conform Legendei Hărţii de soluri a satului alcătuită în anul 2000 de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie (ICPA) „Nicolae DIMO” localitatea dispune de o suprafaţă totală de 3165,11 ha, din care terenuri cu destinaţie agricole - 2054 ha cu ponderea de 84,4% din suprafaţa totală, terenuri ale fondului silvic – 287,67 ha; drumuri, străzi, pieţe, construcţii şi alte terenuri neagricole – 32,87 ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip ciornoziom şi de luncă.

Din cauza defrişării plantaţiilor pomi-viticole această ramură este în declin, deşi ar putea fi mai profitabilă decât creşterea culturilor de câmp. In prezent plantatiile pomi-viticole reprezinta 8% din fondul funciar al localităţii.

Tabelul 2-4 Fondul funciar al satului, 2011 (ha)

Suprafaţa, ha Pondere, %

Teren arabil 1544,5 48,8

Plantaţii pomi-viticole 407 12,9

Păşuni şi fâneţe 300,0 9,5

Intravilan 257,0 8,1

Alte terenuri 656,5 207

Total 3165,0 100,0%



42

Produsele principale care sunt crescute în localitate sunt: grâul, porumbul, floarea soarelui, creşterea fructelor şi legumelor. Datele de mai jos, denotă că în creştere permanentă incepind cu anul 2007

au fost mai multe culturi: cultura de floarea soarelui şi griu. Volumul de producere a culturii de grîu este semnificativ pentru perioada analizată.

Tabelul 2-5 Principalele produse agricole, tone

Denumire 2007 2008 2009 2010 2011

Grâu 2100 2010 1800 1940 1860 Floarea-soarelui 109 120 70 60 120

Porumb - - 100 90 110

Sfeclă de zahăr - - - - -

Tutun - - - - -

Legume - - 40 60 50

Fructe 40 20 30 - -


Privatizarea în agricultură este extrem de importantă, însă nu soluţionează în întregime problemele agriculturii. Una din problemele reformelor agricole este crearea pieţei funciare. Acest proces în satul Cîrnăţeni este analizat sub două aspecte: tranzacţiile cu terenuri aferente şi tranzacţii cu terenuri agricole.

În anul 2011 au fost tranzacţionate doar 2 terenuri agricole cu suprafaţa de 3,6 ha în valoare totală de 18 mii lei. Cotele de teren echivalent se comercializează în dependenţă de locul aflării terenului şi de fertilitatea lui. Tabelul 2-6 Piaţa funciară

2008 2009 2010 2011

Nr. Tranzacţiilor cu terenuri agricole 7 7 4 2

Suprafaţa terenurilor agricole, ha 12,3 12,3 7,1 3,6 Valoarea terenurilor agricole, mii lei 61,5 61,5 35,5 18,0




43

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2008 2009 2010 2011

numar tranzactii

0

10

20

30

40

50

60

70

2008 2009 2010 2011

valoarea terenurilor agricole, mii lei

Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de maşini agricole. Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti reuşesc să îndeplinească în termen lucrările agricole programate şi de aceea obţin indicatorii de performanţă necesari. Tabelul 2-7 Dotarea cu tehnică agricolă

Tipul tehnicii agricole 2007 2008 2009 2010 2011

Combine 4 4 5 4 2

Tractoare 26 27 27 29 24

Camioane 9 9 10 9 9

La finele anului 2011 în sat erau înregistrate 9 autocamioane, 24 tractoare şi 2 combine, 2 tractoare fiind procurate în ultimii patru ani. Tehnica agricolă asigură parţial serviciile agricole şi de transport şi are un grad înaintat de uzură.

Dotările existente nu sunt de ultimă generaţie şi nu reprezintă o soluţie pe termen lung pentru o agricultură performantă.



44

2.3. Servicii

2.3.1. Serviciile financiare

Serviciile financiare sunt reprezentate de filiala „Băncii de Economii”. Pentru agenţii economici este

destul de dificil de a obţine un credit bancar din cauza condiţiilor dificile înaintate de bancă.

2.3.2. Comerţul

Ramura comerţului înregistrează un nivel mediu de dezvoltare. Comerţul înregistrează tendinţe de

micşorare in ce priveste inregistrarea unitatilor de comert, precum şi a volumului vinzarilor. În 2011 cifra de afaceri a scazut faţă de 2007 cu 16%. Disproportia dată se explică prin scaderea puterii de cumparare a cetăţenilor.

Agenţii economici care activează în domeniu, în descreştere conform volumului de vînzări, sunt: Î.I „Damian Valeriu”, Î.I. „Savca Ana”, Î.I „Paniş Sergiu”, Î.I „Iordan Vitalie”. Tabelul 2-8 Comerţ intern şi servicii, mii lei

2007 2008 2009 2010 2011

Volumul vânzărilor cu amănuntul 883,5 870,0 860,1 800,0 761,6

Produse alimentare 706,8 713,4 705,3 656,0 624,5

Mărfuri nealimentare 176,7 156,6 154,8 144,0 137,1

Numărul unităţilor de comerţ cu amănuntul 14 14 14 13 13

Numărul de pieţe - - - - -



45

2.3.3. Alte servicii

Analiza sferei serviciilor sociale din localitate denotă că, atât ca număr cît şi ca calitate, se afla la un

nivel mediu de dezvoltare. Descrierea serviciilor sociale este prezentată în Capitolul 1.4 Servicii sociale. Accesul persoanelor cu dizabilităţi la instituţii de menire socială din localitate este de nivel bun ce tine

de gradinita, liceu si primarie, dar necesită imbunătăţiri substantiale pentru asa instituţii ca casa de cultura şi centrul comunitar.

De asemenea populaţia s. Cîrnăţeni au posibilitate să organizeze timpul liber. Gama de activităţi extraşcolare în comunitate este prezentată în tabelul ce urmează:

Tabelul 2-9 Activităţi

extraşcolare Descrierea Furnizorul Cum este finanţat

serviciul

Activităţile culturale

Anul Nou, Ziua Îndrăgostiţilor, Sărbătorile de Paşti, 9 Mai, Ziua copiilor, Ziua Independenţii, Ziua Limbii, Hramul satului

Casa de cultură Buget local

Activităţi sportive

Deschiderea sezonului sportiv, fotbal, tenis de masă Sala de sport Buget local, şcoala sportivă

Activităţi religioase

Activităţi de caritate, cultural-religioase Biserica Donaţii, sponsorizări

Majoritatea reprezentantilor din grupuri social vulnerabile ale populaţiei participă la astfel de activităţi,

conform datelor prezentate de catre primarie.



46

2.4. Infrastructura

Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este amplasată în nord-vest la 3 de km de la centrul raional. La Nord satul este delimitat cu teritoriul s.Ursoaia, la Sud cu s. Popeasca, la Est cu oraşul Căuşeni şi la Vest cu s. Plop-Ştiubei.

Tabelul 2-10 Caracteristici ale infrastructurii satului

5. Distanţa până la centrul raional (km.) 9 km

Distanţa până la centrul s. Cîrnăţeni 2 km

Distanţa până la cel mai apropiat sat de s. Cîrnăţeni 4 km

6. Tipurile şi starea drumurilor: 15 km drumuri publice - Până la centrul raional Asfalt

- între sate Asfalt

- în interiorul satului Cu îmbrăcăminte rigidă sunt 5 km.

7. Regularitatea comunicaţiilor de transport:

3 rute

- Public (întreprindere de transport) 1 rută BTA–1, Căuşeni

- Privat (închiriate) - -

8. Disponibilitatea servicii de comunicaţii (telefonie fixă, telefonie mobilă, Internet, acoperire a populaţiei (în %), etc.)

telefonie fixă: 780 case din s. Cîrnăţeni sunt conectate (76.5%) telefonie mobilă: Moldcell, Orange, Unite Internet: Filiala Moldtelecom Căuşeni.

Liceul Teoretic „Gr. Grigoriu” – 16 computere Primaria s. Cîrnăţeni – 3 computere

9. Sursa de apă potabilă: Alimentarea cu apa potabila nu este regulată. 248 case din s. Cîrnăţeni sunt conectate la apeduct (24.3%)



47

2.4.1. Apă, canalizare

Reţelele de alimentare cu apă şi canalizare.

Pe teritoriul satului curge râul Botna cu lungimea de 2,8 km. Satul dispune de 1 iaz cu o suprafaţă totală de 3 ha, 1 fântînă arteziană şi 115 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispune localitatea nu este suficientă pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revine circa 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din partea de sus a satului seacă. În partea de jos a satului apa din fântâni este poluată. Din aceste considerente revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o probleme prioritară pentru localitate.

Localitatea dispune de 7 km retea de apeduct, o sondă şi turn de apă, care funcţionează. Apeductul este vechi, construit in anul 1964. Serviciile ce tin de aprovizionarea cu apa potabila sunt prestate de catre primărie, unde activează 1 muncitor. In prezent sunt 248 beneficiari ai sistemului. Asigurarea cu apă potabilă se realizează si din cele 115 de fântâni din localitate.

Sistema de canalizare prin gospodarii lipseste. La etapa actuala se implementează proiectul de alimentare cu apă potabilă pentru tot satul cu

renovarea a trei fîntîni arteziene.

2.4.2. Servicii de telecomunicaţii

Localitatea dispune de reteaua telefonica. Conectate la reţeaua telefonică sunt 780 de case din 1019

case, reţeaua de telefonie fixă asigură serviciile pentru circa 76.5% de gospodării. De asemenea locuitorii au acces în proporţie de 80% la telefonia mobilă (Orange, Moldcell, Unite). Localitatea nu dispune de mijloace de mass-media proprii, dar pe teritoriu operează următoarele mijloace mass-media (abonare sau acces liber): presa raională din Căuşeni şi regională, presa naţională, mai multe posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale şi cu acoperire naţională. Primăria de asemenea dispune de Internet, de e-mail: [email protected].



48

2.4.3. Sistemul de gazificare

Reteaua de asigurare cu gaze naturale a fost construita in anii 2004-2006. La construcţia gazoductului

s-au folosit: pentru presiunea medie 2100 m şi pentru presiunea joasă 9790 m. În prezent sunt asigurate cu gaze naturale 482 de gospodarii din totalul 1019 de gospodării, respectiv 47.3%.

Totodată APL împreună cu sectorul neguvernamental şi întreagă comunitate se implică în procesul de atragere a potenţialilor investitori prin participarea la concursurile iniţiate de FISM şi alţi donatori (PNUD Moldova, Banca mondială, Programul de Dezvoltare regională din Moldova ş.a.) pentru extinderea reţelei de gazificare de tensiune medie şi joasă.

2.4.4. Serviciile de transport auto de pasageri

Localitatea dispune de 3 rute de transport, care circulă zilnic, directia centrul raional si Chişinău: una

apartine BTA 36 Căuşeni şi altele Î.I „Camenşcic”. Zilnic aceste unităţi efectuează rute la Bender, Chisinău şi la Căuşeni. Printre mijloacele de transport existente în sat se numără 214 de autoturisme. Totuşi infrastructura de transport existentă nu îndestulează necesităţile populaţiei.

2.4.5. Reţeaua drumurilor

Reţeaua drumurilor constituie 27 km de destinaţie locală, dintre care 5 km sunt cu îmbrăcăminte

rigidă. Din punctul de vedere al desfăşurării vieţii comunităţii şi al activităţilor economico-sociale, APL

consideră că în infrastructura locală cea mai mare problemă este legată de drumuri locale. Reparaţia capitală necesită cel puţin 25 km de drum local în variantă albă. APL Cîrnăţeni consideră că amplasarea geografică favorabilă, determinată de distantele accesibile ale căilor de acces la sat, afectată mult de starea deplorabilă a drumurilor locale, au determinat un nivel de dezvoltare economică şi socială moderată.



49

Tabelul 2-11 Infrastructura şi serviciile de transport

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

I Drumuri publice, km 27 27 27 27 27

a. de importanta nationala, 4 4 4 4 4 inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 4 4 4 4 4

b. de importanta locala 27 27 27 27 27

inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 0 0 0 0 0

c. Linii de cale ferată, km - - - - -

d. Statii - - - - -

II Mijloace de transport existente autoturisme

196 206 212 208 214

autobuse - - - - -

camioane 2 4 6 8 9

automobile cu destinaţie special - - - - -

III

Distanţa de la cele mai importante pieţe - Puncte de destinaţie în vânzarea produselor, 9 km

- Puncte de trecere a frontierei, 60 km

- Noduri de comunicaţii 9 km

IV Rute interurbane

Nr. de rute 3

Nr. de mijloace de transport 3

Intervalul de circulaţie 30 min

Rute locale -

Servicii taxi 1



50

2.4.6. Fondul locativ

Suprafaţa totală a fondului locativ la 01.01.2012 este de 46.300 m², inclusiv în case particulare. Numărul total de case (locuinţe) este de 1019, ceea ce rezultă o suprafaţă totală medie a unei case de cca

45 m². Numărul total de gospodării (curţi) este de 1083. În anii 2007-2011 nu au fost date în exploatare nici o locuinţă. În satul Cîrnăţeni dispun de sistem de canalizare: Liceul Teoretic ”Grigore Grigoriu”, grădiniţa de copii „Andrieş” şi 5 case de locuit. Tabelul 2-12 Caracteristica fondului locativ:

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

I Nr. caselor 1019 1019 1019 1019 1019

Înzestrate cu apeduct 248 248 248 248 248

Înzestrate cu canalizare 5 5 5 5 5

Asigurate cu gaze naturale - 310 310 482 482

Conectate la reţeaua telefonică 650 680 730 764 780

Conectate la reţeaua electrică 1019 1019 1019 1019 1019

Conectate la reţeaua de încălzire - - - - -

II Nr. caselor noi date în exploatare - - - - -




51

2.4.7. Zone de agrement

Localitatea dispune in centrul satului de un parc pe o suprafaţă de 0.3 ha şi un parc de lîngă monumentul eroilor căzuţi în timpul celui de al II-lea Război Mondial şi conflictul armat pentru apărarea integrităţii şi independenţii din anul 1992 în mărime de 0,2 ha. In anul 2009 parcul a fost amenajat cu diverse specii de arbuşti şi arbori coniferi, este ingrijit de Administraţia locală.

În satul Cîrnăţeni nu exista locaţii de cazare turistică.

2.4.8. Accesul la infrastructură

Categoriilor de persoane ce nu au acces la serviciile de infrastructură sunt persoanele sărace, urmate de gospodăriile cu persoane cu dizabilităti, persoanele în etate, în deosebi gospodăriile conduse de persoane solitare.

Principala cauză a accesului limitat sau lipsa acestuia la serviciile de infrastructură o reprezinta lipsa mijloacelor financiare, lipsa locurilor de muncă stabile, tarifele înalte de conectare si întretinere.

Accesul în comunitate la serviciile de infrastructură se prezintă astfel: apă potabilă–24.3%, aprovizionare cu gaze naturale–47.3%, telefonie fixa–76.5%. Preocupări privind drepturile omului

Printre proiectele de infrastructură ce au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi calităţii vieţii în s. Cîrnăţeni putem menţiona proiectul "Apa potabilă sigură”, care a fost implementat în anul 2012 şi a avut ca scop asigurarea cu apă potabilă a 248 gospodării din localitate.

1019 1019 1019

780

1019

5

1019

248

0

200

400

600

800

1000

1200

retea electrica retea telefonica canaliyare apeduct

beneficiari de servicii de infrastructura, gospodarii

total case case beneficiare



52

2.5. Concluzii


In ultimii ani au fost implementate proiecte semnificative de infrastructură,

Priorităţile de dezvoltare în localitate sunt legate de infrastructura fizică din localitate,

Administraţia locală are experienţă de atragere a resurselor prin proiecte,

Acces la gazoduct, Procesul de tranzacţii cu terenuri agricole

în creştere

Asociaţia de Economii şi Împrumut (AEÎC) nu activează, Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată, Tehnica agricolă are un grad de uzură ridicat, Insuficienţa locurilor de muncă, Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta

categoriile social-vulnerabile, Spatii limitate pentru constructii, Ramura serviciilor slab dezvoltată, Lipsa pietei de desfacere pentru productia locală, Conectare parţială la servicii de telecomunicaţii, Reteaua de asigurare cu gaze naturale acoperă doar o parte din

necesarul, Lipsa sistemului de canalizare, In sat nu exista locatii de cazare turistică,

Acces limitat sau lipsa acestuia la serviciile de infrastructură pentru persoane vulnerabile,

Grad de uzură ridicat la tehnica auto. Numărul unităţilor de comerţ în descreştere


Localitatea este situată la o distanţă relativ mică de centrul raional,

Amplasare favorabilă lângă un drumul naţional spre vama cu Ucraina,

Existenţa reţelei telefonice optice, Accesul la gazoduct, Ponderea terenurilor arabile cu bonitate

înaltă

Preţul de cost înalt al producţiei şi nivelul mic de obţinere a profitului influenţează negativ activitatea agenţilor economici din sat,

Populatia imbătrîneşte cu fiecare an, Nivel scăzut de trai al populaţiei, Scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor, Aprovizionare cu apă potabilă pe un segment mic din sat, Starea deplorabilă a drumurilor locale



53

3. Starea Mediului Ambiant

3.1. Resurse Naturale

3.1.1. Resurse funciare

Conform Legendei Hărţii de soluri a satului alcătuită în anul 2002 de către Institutul de Cercetări

pentru Pedologie şi Agronomie (ICPA), localitatea dispune de o suprafaţă totală de 3116 ha, din care terenuri cu destinaţie agricole - 2054 ha, terenuri ale fondului silvic – 287,67 ha; drumuri, străzi, pieţe, construcţii şi alte terenuri neagricole – 32,87 ha.

Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip ciornoziom şi de luncă.

Tabelul 3-1 Tipuri de soluri

Tipuri Ha Ponderea, %

Ciornoziomuri 1830 58,7

Soluri de luncă 301 9,6

Erodasoluri 0 -

Solonciacuri 46 1,8

Solurile cu eroziune evidentă 0 -

Soluri mlăştinoase 5 0,16

Total 2182 100,0

Sursa: Harta tipurilor de soluri ICPA, 2002

Starea de calitate a solurilor este apreciată prin bonitatea lor. Terenurile agricole ale satului sunt cuprinse în 4 clase după nivelul fertilităţii şi nota de bonitate medie ponderată a învelişului de sol.

calitatea solurilor

332; 18%

1100; 61%

244; 13%

154; 8%

clasa I foarte bune clasa II bune clasa III mijlocii clasa IV slabe



54

Tabelul 3-2 Clase de soluri

Clase de soluri Bonitatea, grade/ha

Suprafaţa, ha

Ponderea, %

Utilizare

Clasa I (foarte bune) 81-100 154 8,4 Teren arabil Clasa II (bune) 61-80 244 13,3 Teren arabil

Clasa III (mijlocii) 41-60 1100 60,1 Teren arabil, vii, livezi, păşuni

Clasa IV (slabe) 21-40 332 18,2 Teren arabil, vii, livezi, păşuni, păduri

Clasa V (foarte slabe) mai mică de 20 - Păşuni

Sursa: Harta tipurilor de soluri ICPA „Nicolae Dimo”, 2000

3.1.2. Flora şi fauna

Vegetaţia naturală În lunca inundabilă a râului Botna se păstrează o varietate mai mare de vegetaţie. În rest lumea vegetală este reprezentată de specii de plante secundare. Pe coline din partea de vest a satului s-au păstrat sectoare de pădure primară de carpen. Terenurile afectate de alunecări nu au fost împădurite. Pădurile satului sunt alcătuite din salcâm, ulm, frasin, plop etc. Vegetaţia păşunilor este extrem de degradată, ca rezultat al suprapăşunării.

Vegetaţia culturală este reprezentată prin culturile tradiţionale cultivate: grâu, porumb, orz, floarea soarelui, legume etc. Plantaţiile multianuale au fost defrişate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor şi neprelucrării acestor terenuri. Fondul forestier al satului constituie 12,0 ha proprietate publică a satului. Spaţiile verzi în sat alcătuiesc 1,6 ha. Fîşiile verzi de protecţie constituie 66,7 ha proprietate publică a satului.

Pentru sat gradul de împădurire este de 9,1% (247 ha). Aceste cifre sunt puţin mai mici decât media pe republică (9,6%) iar raportate la standardele internaţionale (minim 13%) această situaţie denotă că la acest capitol trebuie depuse multe eforturi.



55

Pe suprafeţele plantate cu pădure şi fîşii forestiere cresc iepuri de cîmp, fazani. An la an in localitate se intorc cocostîrcii, care şi-au facut cuib in centrul satului lingă Casa de Cultură din localitate.

3.1.3. Resurse naturale

Bazine acvatice

Pe teritoriul satului curge râul Botna cu lungimea de 3,5 km. Satul dispune de un iaz cu o suprafaţă totală de 3,98 ha, o fântână arteziană şi 120 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispune localitatea nu este suficient pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revine circa 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din partea de sus a satului seacă. Toate fântânile din sat conţin apă poluată. Din aceste considerente revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o problemă prioritară pentru localitate. Bogăţiile subterane ale satului sunt reprezentate prin resurse de argilă şi prundiş, care sunt folosite în construcţia caselor. Satul dispune de o carieră de nisip care în prezent este mină privată. Din aceste considerente resursele subterane extrase sunt transportate, în mare parte, în alte localităţi.

3.2. Factori de Poluare a Mediului

Calitatea aerului

In satul Cîrnăţeni volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, reieşind din faptul că pe teritoriul satului nu exista depozite de îngrăşăminte şi pesticide, nu au fost construite benzinării. Principalele surse de poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, gazele eliberate de cazangeria şcolii, arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodăriile personale, arderea ilegală a miriştii şi deşeurile de la animale din gospodăriile personale.



56

Calitatea solului

Principalul factor de degradare al solurilor este eroziunea. Activitatea economică a condus la intensificarea proceselor de degradare a terenurilor şi învelişului de sol. Reducerea exagerată a aplicării îngrăşămintelor conduce la epuizarea conţinutului de elemente fertile în soluri şi la scăderea productivităţii terenurilor. Practica agricolă demonstrează că, capacitatea de producţie şi recoltele cresc prin utilizarea tehnologiilor avansate, maşinilor şi uneltelor perfecţionate, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor, efectuarea lucrărilor de irigare, desecare, drenare, de prevenire şi combatere a eroziunii solului, etc. Nerespectarea acestor cerinţe duce la micşorarea roadelor şi degradarea solurilor. În localitate sunt proprietari de terenuri agricole care utilizează tehnologii avansate de producere agricolă, folosind diverse chimicate, pesticide, ceea ce respectiv influienţează asupra calităţii solului. De asemenea impact semnificativ are arderea miriştelor. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai tirziu acoperite cu arbori şi arbuşti plantaţi.

Calitatea apei potabile

Analiza apei din fântânile satului, iaz, râu, efectuată în anul 1999 de către expediţia „Izvor –ECO 99”, a scos în evidenţă faptul că apa potabilă a 90% din fântânile supuse analizei are un procent înalt de nitraţi, nitriţi şi urme de amoniac ce întrec cotele admisibile. Foarte poluată este apa fântânilor situate pe partea de sud a satului, în care concentraţia substanţelor poluante este de 6-10 ori mai mare decât norma admisibilă. Analizele repetate efectuate în anul 2000, au demonstrat că apa potabilă din fântânile localităţii nu s-a îmbunătăţit. În 6 fântâni au fost depistate bacterii patogene, iar în circa 20 – o concentraţie sporită a nitraţilor, sărurilor de fier, calciu şi magneziu. Apa râului Botna şi a iazurilor localităţii este poluată de gunoiştile improvizate pe malurile lor. De asemenea în râu se scurg murdăriile de la gunoiştile neautorizate amplasate pe maluri sau în apropiere.



57

Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor, ca si in majoritatea localitatilor din republică, este o problemă existentă şi la Cîrnăţeni. Deşi primăria a alocat teren pentru amenajarea gunoiştilor, cu o suprafata de 2,2 ha, unde se face nivelare o dată pe an, în afară de gunoiştile autorizate pe teritoriul comunei sunt create încă câteva gunoişti neautorizate. Gunoiştile autorizate sunt ieşite din graniţele lor, iar gunoiul este aruncat în mod arbitrar. Nu se efectuează diguirea şi compostarea gunoiului. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă de amenajarea gunoiştii autorizate şi depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râului şi a iazului, pe păşuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecţie cu influenţă asupra sănătăţii locuitorii şi cu grav impact asupra mediului înconjurător.

Poluarea şi distrugerea fondului forestier şi fâşiilor de protecţie

Fondul forestier şi fâşiile de protecţie sunt în special afectate de tăierile ilicite ale copacilor care au crescut în ultimii ani, păşunatul vitelor şi de depozitarea ilegală a gunoiului.

Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată.



58

3.3. Concluzii


Atragerea investitiilor pentru revitalizarea infrastructurii fizice a satului,

Volumul noxelor degajate în atmosferă este minim,

Existenta gunoistilor autorizate, Existenta ONG-lui in domeniul mediu, Procentul in crestere a plantaţiilor

forestiere, Împădurirea terenurilor degradate

Lipsa zonelor de odihnă, Resursele subterane folosite nu pentru sat, Depozitarea incorectă, neorganizată şi inexistenţa

metodelor de neutralizare a deşeurilor, Folosirea incorecta a terenurilor destinate pentru

pasunat, Scăderea suprafeţelor de teren cu plantaţii

multianuale, Lipsa serviciului comunal in localitate, Alimentarea parţială cu apă potabilă, Indiferenţa populaţiei cu privire la problemele de

mediu, Resurse infime de bogăţii subterane


Disponibilitatea terenurilor pentru largirea fondului forestier,

Posibilitatea de obţinere a proectelor de mediu pentru ONG-uri si APL,

Atragerea cetăţenilor la implicarea in rezolvarea problemelor de mediu,

Ponderea solurilor de tip cernoziom

Necunoaşterea de către populaţie a nivelului de poluare a mediului ambiant,

Prelucrarea incorectă a solului pe terenurile supuse eroziunii,

Resurse acvatice insuficiente şi poluate, Tăierea ilicită a fondului forestier, Un grad de împădurire a satului mai mic decât media

pe republică, Poluarea mediului in urma apariţiei gunoiştilor

neautorizate, Dispariţia faunei si viităţilor in aria localităţii, Arderea miriştelor, Păşunatul ilicit in fişiile regenerate



59

4. Capacitate Instituţională

4.1. Management Administrativ

Capacitate managerială şi MRU:

Printre cele mai importante concluzii se poate specifica că personalul primăriei, deși nu dispune în

marea sa parte de studii superioare, este destul de abil în activitățile curente. Pentru o eficientizare a

activităților aparatului primăriei se solicită o antrenare în activități a unor specialiști cu pregătiri speciale în

APL. Desigur, va fi cazul să se enunțe și abilitățile scăzute de operare cu TIC, care se prezintă drept o

deficiență puternică a activităților purtate de primărie. Multe dintre deficiențele funcționalității primăriei din

punct de vedere al personalului se explică prin veniturile insuficiente pe care le au angajații.

În astfel de împrejurări se recomandă: Perfecţionarea continuă a personalului trebuie să fie permanent în vizorul primăriei, cu valorificarea

tuturor posibilităţilor de instruire, vizite de documentare, schimburi de experienţă, seminare, cursuri de perfecţionare etc.

Se impune necesitatea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale naţionale, instituţiile specializate în domeniul dezvoltării profesionale, dezvoltări abilităţilor privind: implementarea tehnologilor informaţionale şi comunicaţionale; gestionarea bazelor de date, limbile străine.

Este necesar de elaborat şi aplicat o politică pro-activă de recrutare şi dezvoltare profesională a personalului, implicarea mai activă a tinerilor în viaţa publică a localităţii.

Promovarea şi implementarea unor metode alternative de motivare non-financiară, aşa ca perfecţionarea profesională, creşterea responsabilităţilor, promovarea, recunoaşterea şi aprecierea eforturilor depuse.

Procesul de consolidare a echipei primăriei necesită abordarea echilibrată pe proiecte de dezvoltare a comunităţii.

Antrenarea voluntarilor din comunitate pentru a îmbunătăţi capacităţile de identificare şi atragere a eventualilor finanţatori internaţionali.



60

Cadru organizatoric, funcţional şi procesul decizional:

În general CL și primăria fac față solicitărilor curente, în pofida faptului că sunt dificultăți de finanțare și

a disponibilităților locale. Consiliul local a înregistrat în perioada analizată activități moderate, determinate

de solicitările de decizie specifice unei localități mici. Aceleași activități moderate sunt specifice și primăriei

satului. Aceasta își desfășoară activitățile în baza unor planuri anuale de activitate și nu dispune de

instrumente clare de management funcțional (sistem de circulație a documentelor, de comunicare intra și

inter-instituțională. Activitățile de evidență sunt rudimentare – prin consemnări în registre.

În consecință se va insista pe următoarele recomandări:

Consilierii locali trebuie să se implice mai activ în dezvoltarea socio-economică a localităţii, să asiste la un curs pentru Consilieri începători la începutul unui mandat nou.

Pentru creşterea capacităţii administrative a APL funcţionarii trebuie constituite încă 2 posturi – jurist şi specialist pentru scrierea proiectelor şi atragerea investiţiilor .

APL Cîrnăţeni necesită dezvoltarea capacităţilor profesionale şi modernizarea echipamentelor, valorificare mai profundă potenţialului tehnologiilor informaţionale.

Implementarea metodelor moderne de circulaţie a documentelor prin promovarea utilizării tehnologiilor informaţionale performante şi eficientizarea activităţii funcţionarilor publici prin crearea bazelor de date pentru toate domeniile de activitate.

Elaborarea unor planuri de dezvoltare instituțională pe perioade medii

Fortificarea procesului decizional prin antrenarea membrilor CL în procese de instruire continue Informatizarea activităților primăriei în scopul reducerii costurilor de timp și realizării unei eficiențe sporite

a actului public Inaugurarea unui sistem de circulație a documentelor în primărie

Formarea unui sistem de comunicare inter-instituţional care să fie permanent în contact direct cu alte instituţii şi care de asemenea trebuie să aibă un dialog continuu cu societatea civilă.



61

Capacitatea de planificare strategică şi de atragere a investiţiilor:

În perioada ultimilor 5 ani în s. Cîrnăţeni s-a manifestat un interes deosebit față de activitățile de

planificare strategică, și a beneficiat de finanțare, încât aici s-au desfășurat mai multe activități de elaborare

și valorificare a proiectelor de finanțare. În aceste condiții, colectivul primăriei și-a asumat angajamente

sporite față de problemele cu care se confruntă localitatea, deși unele dintre acestea nu au fost soluționate

încă din cauza lipsei de mijloace financiare.

În concluzie se poate menționa că APL din s. Cîrnăţeni, participând la activitățile de planificare

strategică, dispune de abilități moderate în domeniul elaborărilor strategiilor de dezvoltare.

Recomandări: Elaborarea şi aprobarea unei liste a investiţiilor prioritare a APL Structurarea bugetului APL cu planificarea cofinanţărilor necesare a proiectelor prioritare Pregătirea unui specialist al primăriei în managementul ciclului de proiect. Se impune necesitatea atragerii tinerilor specialişti, cu abilităţi de scriere a proiectelor investiţionale în

beneficiul comunităţii. Este necesar de lansat iniţiative locale de stabilire a acordurilor de cooperare cu organizaţii

neguvernamentale naţionale şi internaţionale, cu parteneri de dezvoltare disponibili pentru a identifica soluţii de dezvoltare a localităţii.

Este oportun a examina posibilităţile de cooperare cu alte autorităţi, instituţii pentru accesarea surselor externe pentru finanţarea unor priorităţi comune.



62

Management financiar:

În satul Cîrnăţeni, ca si in general sistemul financiar al localităților din Republica Moldova, cu

precădere a celor rurale, este unul destul de auster, care se limitează la cele mai stringente nevoi ale localităților. Ponderea mare a decontărilor salariale deseori nu permite decât acoperirea unor volume de

lucrări minore, încât finanțarea unor proiecte de anvergură rămâne a fi restantă.

Bugetul primăriei Cîrnăţeni este format în proporție de 90,2% pentru anul 2011 din transferurile de

stat, condiții în care primăria dispune de o capacitate financiară insuficientă.

Recomandări: Este oportună dezvoltarea capacităţilor de accesare a fondurilor adiţionale de finanţare a priorităţilor

localităţii prin proiecte. Elaborarea realistă a bugetului APL cu planificarea finanţărilor parţiale sau integrale a proiectelor

comunităţii De contribuit la ridicarea nivelului de implicare a ONG-urilor din localitate în atragerea surselor

financiare pentru localitate. Crearea serviciului de audit intern întru prevenirea pierderii resurselor. Elaborarea unei liste a privatizărilor şi investiţiilor prioritare a APL. Pentru implicarea mai activă a populaţiei în dezbaterea bugetului sunt indicate următoarele modalităţi:

mese rotunde, adunări publice, afișaj pe panou.

Capacitatea de relaţionare:

Reieșind din analizele efectuate capacitatea de relaționare a APL din Cîrnăţeni este destul de extinsă,

această situație fiind condiționată pe de o parte de abilitățile APL de a stabili parteneriate locale și externe,

iar pe de altă parte de capacitatea AP de nivelul I și II de a stabili relații de sprijin a APL din teritoriu. Cu

toate acestea, dacă ar mai fi asigurate și unele premise suplimentare (drumuri bune, economie și sferă

socială dezvoltate), capacitatea de relaționare ar putea fi și mai mult extinsă.



63

În acest sens se va recomanda: Raporturile cu societatea civilă şi mediul de afaceri trebuie să fie mai mult aprofundate şi extinse în mai

multe domenii de activitate. Elaborarea de proiecte prioritare şi accesarea de fonduri prin participarea în parteneriate. Comunicarea tematică cu grupurile marginalizate şi vulnerabile trebuie să fie permanent în vizorul

Primăriei şi Consiliului local. Conştientizarea avantajelor de care poate să beneficieze APL în urma extinderii relaţiilor Perfecţionarea mecanismului de stabilire a relaţiilor de colaborare şi parteneriat Preluarea unor bune practice de colaborare de care se dispune în alte primării Manifestarea mai intensă a unor iniţiative de stabilire a unor relaţii de colaborare şi parteneriat, care

pot avantaja real localitatea, şi îmbunătăţi imaginea APL Soluţionarea unor probleme economice locale şi de infrastructură Implicarea mai activă în stabilirea şi extinderea relaţiilor de colaborare nu numai a APL ci şi a

membrilor comunităţii; Inaugurarea unei pagini WEB, prin care se vor putea extinde relaţiile satului

Competenţe, responsabilităţi:

În localitate pot fi constatate angajamente și responsabilități sporite față de cadrul legal pe care și le

asigură primarul. Și totuși, referindu-ne la finanțarea austeră, realizarea funcției de asigurare a cadrului

normativ este una dificilă, care solicită o revedere consistentă. Recomandări:

Cartografierea atribuţiilor proprii şi delegate a scos în evidenţă unele atribuţii şi competenţe cu acoperire financiară parţială sau total neacoperite, un nivel scăzut de cunoaştere şi de delimitare a atribuţiilor proprii şi delegate.

Delegarea şi transferul de autoritate trebuie să fie efectuat prin: contribuirea la creşterea de competenţe, alocarea de resurse suficiente, aplicarea principiului participativ şi transparenţei în acţiunile cu caracter public.



64

Angajaţii primăriei propun că atribuţii cum ar fi: asistenţa socială, instituţii culturale, finanţe publice, proceduri de eliberare de buletine, acţiuni de întreţinere drumuri, gestionare păduri, să fie

executate de către primărie, prin suplimentarea cu personal, competenţe profesionale şi finanţarea necesară.

Este frecventă implicarea funcţionarilor în alte activităţi decât cele stabilite în baza funcţiei ocupate, fapt ce afectează activitatea normală a subdiviziunilor şi calitatea executării funcţiilor.

4.2. Reprezentarea şi participarea politică

Administraţia publică locală

După adoptarea Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 autorităţile administraţiei publice locale ale satului Cîrnăţeni sunt reprezentate prin Consiliul Local şi Primărie. Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale este bazată pe legislaţia în vigoare şi propriile Regulamente de organizare şi funcţionare.

Femei / grupuri

vulnerabile Primăria, persoane

Consiliul Local,

persoane

TOTAL 11 13

FEMEI 8 5

Consiliul local este autoritatea deliberativă a satului constituit din 13 consilieri aleşi în urma alegerilor locale generale din 19 iunie anul 2011. Consiliul local este constituit din 5 femei (ceea ce constituie 38%) şi 8 bărbaţi (62%), persoane cu venit mediu.

3

8 8

5

0

2

4

6

8

primaria consiliul local

reprezentarea gender in cadrul administratiei publice locale, 2011

barbati femei



65

În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în cadrul Consiliului, în dependenţă de specificul local au fost create următoarele comisii consultative de specialitate:

1 Comisia pentru buget,finanţe, agricultură, urbanism, amenajarea teritoriului, servicii publice şi protecţia mediului (5 membri)

2 Comisia pentru învăţământ, tineret, sport, sănătate, cultură, protecţia socială şi instuţii publice locale (5 membri)

3 Comisia pentru administraţia publică, juridică, petiţii şi relaţii internaţionale (5 membri).

Comisiile consultative de specialitate ale Consiliului local s-au întrunit anual de cîte 8 ori în şedinţe. Comisiile consultative au avizat pozitiv toate proiectele de decizie elaborate în anii 2009-2011.

Primăria este instituţia administraţiei publice locale condusă de primar prin care se realizează principiile de autonomie locală, descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetăţenilor şi este organul de conducere operativă a treburilor publice locale. Primarul este autoritatea reprezentativă a populaţiei şi executivă a Consiliului local.

Personalul primariei este reprezentat de 11 persoane, dintre care 8 femei, ceea ce constituie 72,7%, si 3 bărbaţi.

Doar trei din funcţionarii actuali au studii superioare de specialitate, ceilalţi având studii superioare incomplete sau medii generale. Experienţa minimă a specialiştilor primăriei este de 3 ani. Vârsta angajaţilor primăriei tinde spre una avansată, aceasta variind între 35 şi 62 ani.

Primarul, re-ales, este membru al Partidulul Liberal, are 43 ani, de etnie moldovean, creştin-ortodox. Primăria nu dispune de propriul sediu propriu.

Principiile de bază ale activităţii tuturor specialiştilor încadraţi în cadrul serviciilor publice ale Primăriei

sunt colegialitatea, disciplina, competenţa şi responsabilitatea. Aceste principii asigură buna funcţionare a serviciilor primăriei şi încrederea locuitorilor în buna gestionare a treburilor publice.

În cadrul ultimelor alegeri locale în cursa pentru primărie au participat 7 candidaţi bărbaţi din gospodării cu un venit mediu. Pentru Consiliul Local - 56 de candidaţi, dintre care 32 bărbaţi (57%) şi 24 femei (43%).



66

Pentru coordonarea operativă şi eficientă a activităţilor în aceste domenii în cadrul primăriei funcţionează următoarele serviciile publice locale:

Tabelul 4-1 Serviciile publice şi atribuţiile lor

Funcţia publică/postul

Atribuţii de bază ale funcţiei publice/postului Nr de funcţii publice / posturi

Primar Numeşte, stabileşte atribuţiile şi eliberează din funcţie şefii de subdiviziuni, de servicii din subordine, personalul primăriei, conduce şi controlează activitatea acestora, contribuie la formarea şi reciclarea profesională. Exercită funcţia de ordonator principal de credite. Reprezintă colectivitatea locală în relaţiile cu alte autorităţi publice, persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate, precum şi în instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii. Constată încălcările legislaţiei în vigoare comise de persoane fizice şi juridice în teritoriul administrat.

1

Secretar al CL Asigură înştiinţarea convocării consiliului local. Asigură buna funcţionare a primăriei. Asigură efectuarea lucrărilor de secretariat. Asigură aducerea la cunoştinţa publică a deciziilor consiliului local şi a dispoziţiilor normative ale primarului. Eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor care conţin informaţii secrete, stabilite potrivit legii.

1

Contabil Efectuează planificarea, gestionarea şi controlul resurselor financiare publice. Efectuează calcularea salariului. Efectuează şi prezintă dări de seamă la centrul de statistică, inspectoratul fiscal, fondul social şi Direcţia de finanţe

2

Specialişti în perceperi fiscale

Asigură, calculează, percep impozitele în primăria satului. Efectuează şi prezintă dări de seamă la Inspectoratul Fiscal, Casa teritorială de asigurări sociale. 1

Specialist în reglementarea regimului proprietăţii funciare

Efectuează controlul monitoringului fondului funciar, folosirea raţională a terenurilor şi protecţia acestora indiferent de destinaţia lor, în raza primăriei localităţii. 1

Secretar dactilograf

Efectuează dactilografierea tuturor documentelor şi corespondenţei în primărie. -



67

Funcţia publică/postul

Atribuţii de bază ale funcţiei publice/postului Nr de funcţii publice / posturi

Specialist pentru evidenţa populaţiei

Asigură evidenţa populaţiei de pe teritoriul u.a.t Completează cartea de imobil şi cartea de gospodărie cu populaţia existentă.

-

Specialist pentru evidenţa militară

Asigură plenitudinea ţinerii evidenţei militare a recruţilor şi rezerviştilor pe teritoriul u.a.t. Asigură recrutarea, încorporarea tinerilor ostaşi şi completarea Forţelor Armate cu resurse umane şi tehnico-materiale.

-

Conducător auto

Asigură buna funcţionare şi starea tehnică, conduce autovehiculul primăriei localităţii.

-

Paznic Asigură securitatea patrimoniului încredinţat de angajator, respectarea regulilor de protecţie a muncii, securitatea antiincendiară

3

Dereticătoare Asigură întreţinerea şi menţinerea curăţeniei încăperilor şi împrejurimilor clădirii administrative a primăriei

1

Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni Sistemul informaţional Primăria dispune de 3 calculatoare, 1 fax, 1 scaner, 2 copiatoare, 3 imprimante şi 3 posturi de telefoane. Funcţionarii primăriei consideră că acest echipament în principiu este suficient. Funcţionarii primăriei au acces la internet prin conectare la modem (linie telefonică). Localitatea nu dispune de propria pagina web, doar primăria are o adresă e-mail ([email protected]), care o utilizează în calitate de instrument de comunicare. Localitatea nu dispune de mijloace de mass-media proprii, dar pe teritoriu operează următoarele mijloace mass-media (abonare sau acces liber): presa raională din Căuşeni şi regională, presa naţională, mai multe posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale şi cu acoperire naţională. Primăria Cîrnăţeni este abonată la următoarele reviste/ziare: Monitorul Oficial al RM, Contabilitate şi Audit, Timpul, Asistenţa Socială.



68

Participarea în cadrul proiectelor de dezvoltare comunitară în ultimii 2 ani

Conform datelor oferite de către primarie, este prezent un nivel ridicat de participare al locuitorilor s. Cîrnăţeni în cadrul proiectelor de dezvoltare comunitară, la luarea deciziilor privind priorităţile proiectului, participarea la evaluarea proiectului, participarea activă la implementare. De mentionat ca participă în special reprezentanţii gospodăriilor cu venit mediu, rata participării femeilor fiind de 49% comparativ cu rata participării bărbaţilor. Tabelul 4-2 Proiecte de dezvoltare comunitară implementate în ultimii 2 ani Proiectele de dezvoltare a comunităţii

Ce a fost realizat Implementatorul-lider

Finanţatorul Beneficiari

Nivelul de implicare Femei / Bărbaţi, nr. pers.

Cum au participat membrii

comunităţii

Construcţia gazoductului prin sat cu gazificarea liceului

Gazificarea satului şi a liceului

APL FISM -2 APL APP „Noua Speranţă”

2300 39 femei 120 bărbaţi

Plata contribuţiei locale, disponibilitatea de contribuţie în muncă

Amenajarea sălii de lectură

Amenajarea sălii de lectură în liceu. Completarea fondului de carte

APP „Noua Speranţă”

Centrul parteneriat pentru dezvoltare, APP Noua Speranţă, APL

455 52 femei Lucrări de amenajare şi plata contribuţiei

Renovarea fîntînii de mină

Fîntîna din centrul satului amenajată

APL Fondul Ecologic Naţional

83 2 femei 14 bărbaţi

Amenajarea fîntînii



69

Renovarea cişmelei

Cişmea amenajată

APL Sorooptimis 134 20 femei 28 bărbaţi

Plata contribuţiei locale, contribuţie în muncă

Marea majoritate ale proiectelor de decizie au fost înaintate drept urmare a adresării persoanelor fizice, la care s-au asociat şi autorităţile raionale şi primarul. De remarcat o pasivitate a consilierilor locali, care timp de 3 ani au formulat 19 de iniţiative (9.9%) din numărul total de decizii aprobate (191). Legislativul local poate fi calificat destul de receptiv la iniţiativele populaţiei şi ale organelor autorităţilor publice de nivele superioare. Tabelul 4-3 Cetăţeni consultaţi în adoptarea deciziilor majore în ultimele 12 luni

Consultaţi Adoptarea bugetului pentru 2011

Modificări majore ale bugetului (50

000 lei +)

Elaborarea ultimului plan

socio-economic

Alte decizii majore în ultimele 12 luni

Gospodării cu venit mediu

Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei

Total 15 18 - - 18 28 29 32

Tabelul 4-4 Repartizarea iniţierii proiectelor de decizii, anii 2009-2011

Subiecţii ce au iniţiat proiecte de decizie

2009 2010 2011

Primar 12 14 16

Consilieri 5 6 8

Urmare a adresării persoanelor fizice 43 38 38

Urmare a adresării persoanelor juridice 2 2 3

Urmare a adresării autorităţilor publice raionale 1 1 2



70

4.3. Transparenţa decizională şi participarea cetăţenească

Procesul decizional

Activităţile legislativului local în perioada ultimilor 3 ani au fost relativ intense, acesta fiind determinată de dimensiunea mică a localităţii. In anul 2011 Consiliului sătesc i-au fost înaintate spre examinare 30 de proiecte de decizie, care au fost şi aprobate. Ratele de aprobare a proiectelor de decizii în ultimii trei ani consecutivi a fost de 100%.

Ca autoritate ce asigură procesul decizional, consiliul local a elaborat şi aprobat proiecte de decizii în perioada analizată, după cum urmează: Anul 2009: elaborate şi aprobate 63 proiecte de decizii, Anul 2010: elaborate şi aprobate 61 proiecte de decizii, Anul 2011: elaborate şi aprobate 67 proiecte de decizii.

Din numărul total de decizii aprobate în ultimii 3 ani, 83% au avut caracter normativ şi 17% caracter individual. În anul 2011 pe motiv de legalitate nu au fost contestate nici o decizie. De regulă la şedinţele CL Cîrnăţeni sunt puse în discuţie 10-12 proiecte de decizii. În perioada anilor 2009-2011 au fost solicitate expertize externe, adevărat pentru un număr redus de decizii, totodată acestea permanent şi activ au fost consultate cu populaţia, structurile societăţii civile, sectorul privat etc. Formele de consultare a societăţii civile au fost diverse, populaţia în perioada 2009-2011 fiind antrenată în 4 audieri publice, 2 dezbateri publice, 2 adunări generale.

Referitor la participarea civică ce ţine de categoria grupurilor vulnerabile, se atestă o implicare mai activă din partea persoanelor vîrstnice, urmate de Gospodării conduse de persoane singure, tineri; o implicare mai slabă este din partea persoanelor sărace şi minorităţilor religioase. Participarea femeilor şi bărbaţilor din categoriile sus menţionate este în proporţie egală. De menţionat că în localitate nu activează careva instituţie obştească care să implementeze acţiuni de advocacy pentru grupuri vulnerabile specifice.

În satul Cîrnăţeni pentru a asigura transparenţa deciziilor aprobate sunt utilizate următoarele mijloace: Panou informativ, adunări generale, prin consilieri şi comitete de sector.



71

Ordinea publică şi siguranţa locuitorilor satului Cîrnăţeni este garantată de către inspectorul de poliţie şi

garda populară, alcătuită din 16 persoane. Pentru perioada analizată crime nu au fost oficial înregistrate.

4.4. Societate Civilă

Consiliul local a înregistrat în perioada anilor 2007-2011 două organizaţii nonguvernamentale cu diverse

domenii de activitate: 1. „Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor” are ca obiectiv cooperarea cu institutiile de invăţămînt pentru asigurarea condiţiilor prielnice de educaţie şi învăţămînt pentru copii, elevi. Beneficiari sunt 438 copii şi elevi. 2. „Noua Speranţă„ implicarea populaţiei în dezvoltare comunitară”, are ca obiectiv informarea şi instruirea femeilor din localitate, numărul de beneficiari este de cca 130 femei.

Aceste organizaţii activează în special pe bază de voluntariat, sporadic accesează fonduri mici pentru

soluţionarea unor probleme locale. APP „Noua Speranţă” a beneficiat de un grand din partea Centrului Perterierat pentru Dezvoltarea la

amenajarea unei săli de lecturi în Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”, valoarea totală a proiectului a fost de peste 60 mii lei.



72

4.5. Finanţe Publice

Veniturile bugetului satului. În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar, legii privind finanţele publice locale, care determină politica bugetar–fiscală inclusiv şi a localităţilor urbane, se elaborează proiectul de buget. Prognoza veniturilor şi cheltuielilor se efectuează în conformitate cu nivelul veniturilor şi cheltuielilor anilor precedenţi, fără însă a se lua în consideraţie creanţele şi datoriile. Elaborarea bugetului se face în baza plafoanelor stabilite de către Ministerul Finanţelor. APL dispune de taxe locale, veniturile din administrarea bunurilor publice şi cele parvenite din prestarea serviciilor. APL poate beneficia de resurse financiare suplimentare prin intermediul organismelor finanţatoare şi donatoare. Veniturile în bugetul Cîrnăţeni sunt formate din:

- plata impozitului funciar a persoanelor juridice şi fizice din teritoriu, impozitul pe bunurile imobiliare persoanelor juridice şi fizice din teritoriu, Încasări de mijloace speciale, taxe locale pentru colectarea cărora îşi asumă răspundere APL;

- transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat care sunt alocate prin intermediul Consiliului Raional Căuşeni pentru bugetul satului, cu scopul finanţării instituţiilor locale din subordinea Primăriei.

În general predomină transferurile din bugetul de stat, orientate pentru un număr limitat de acţiuni

(asigurarea procesului de învăţământ, unele acţiuni sociale). Volumul transferurilor bugetare planificate pentru bugetele anilor 2009, 2010 şi 2011 reprezintă 90,3%, 92,7% şi respectiv 90,2%. În venitul propriu al primăriei Cîrnăţeni încasările nefiscale au crescut în ultimii 3 ani pînă la o pondere de 40%. Trebuie de menţionat că sumele planificate sunt acoperite din taxele şi impozitele locale. Acest lucru denotă o capacitate medie a APL Cîrnăţeni de a mobiliza resursele locale pentru finanţarea necesităţilor şi proiectelor comunităţii.



73

Tabelul 4-5 Evoluţia veniturilor bugetare 2007 2008 2009 2010 2011

Veniturile bugetare, total 2652,5 2992,6 3506 4850,5 4863,5

Încasări directe şi integrale: 373,4 387,7 383,8 378,9 417,3

Impozitul pe bunurile imobiliare 6,5 7,6 6,9 7,1 7,6

Impozitul funciar 188,3 200,7 180,4 123,5 132,2

Taxele locale 14,7 17,1 31,9 37,2 40,4

Taxa pentru eliberarea licenţelor 19,4 14,4 - - -

Taxa pentru patenta de întreprinzător 0,5 - 0,1 - -

Alte venituri prevăzute de legislaţie 37,8 - - 32,0 -

Încasări de mijloace speciale 106,2 147,9 164,5 179,1 237,1 Defalcări de la venituri generale de stat 5,5 69,6 107,8 152,8 184,6

Impozitul pe venit 50,5 69,6 107,8 152,8 184,6

Transferuri de la bugetul raional 2334,8 2655,6 3166,9 4497,9 4474,2

O observare asupra dinamicii bugetului satului pune în evidenţă o tendinţă de creştere a veniturilor bugetare, în anul 2011 faţă de anii precedenţi, determinată de creşterea valorii transferurilor. În perioada 2009-2011 valoarea medie a bugetului local ce revine la o persoană a înregistrat o creştere cu cca 39%, modificându-se de la 1,234 mii lei la 1,713 mii lei.

S. Cîrnăţeni se plasează destul de prost la capitolul provenienţei veniturilor, deoarece ponderea medie a veniturilor provenite din surse proprii pentru perioada 2009-2011 a fost de numai 9%, ceea ce poate fi calificat drept incapacitate financiară. În aceste împrejurări APL administrează în mare măsură mijloace financiare de provenienţă externă. În aceste condiţii dislocările bugetare ale

evoluţia veniturilor cumulate în bugetul local (2007-

2011), mii MDL

20112010

200920082007

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

mii MDL 2652,5 2992,6 3506 4850,5 4863,5

2007 2008 2009 2010 2011



74

localităţii sunt destul de austere, acestea fiind îndreptate majoritar înspre acoperirea celor mai stringente nevoi ale localităţii, printre care şi cele salariale.

Cheltuielile bugetare executate În anul 2011, de fapt ca şi în mulţi ani anterior, similar cu multe primării din Republica Moldova, s. Cîrnăţeni a administrat un buget auster, în care cca 88,7% din cheltuielile bugetare au fost destinate învăţământului (inclusiv salarizarea personalului didactic şi auxiliar din liceu). Dacă la acestea se mai anexează şi cheltuielile dedicate culturii (1,9%) şi salarizării autorităţilor executive ale APL (5,4%), atunci se va ajunge la o pondere de cca 96% din cheltuielile totale, încât pentru celelalte zeci şi sute de nevoi ale localitatii mai rămân cca 4% din buget, ceea ce reprezintă o cotă infim de mică. Este important şi momentul că primăria Cîrnăţeni nu acoperă din veniturile proprii nici nevoile proprii APL-ului. În anul 2011 modificări esenţiale în structura cheltuielilor locale nu s-au produs. Cea mai mare creştere în structura cheltuielilor a înregistrat-o ponderea cheltuielilor pentru învăţământ. Creşterile respective au fost ”compensate” de descreşterile corespunzătoare ale cheltuielilor neatribuite Servicii de stat cu destinaţie generală.

Indicatori bugetari 2009 2010 2011

Buget Planificat 3501,2 4836,9 5083,4

Buget Realizat 3506,0 4850,5 4958,5

Procentul realizării bugetului planificat 100,1% 100,3% 97,5%

Dinamica bugetară +0,1 +0,3 -2,5

Venituri proprii 383,8 378,9 417,3

Transferuri de la stat 3166,9 4497,9 4474,2

Ponderea veniturilor proprii (%) 10,9% 7,8% 8,4%

Ponderea transferurilor de la stat (%) 90,3% 92,7% 90,2%

Bugetul primăriei intră în competenţa unui şef contabil care are studii de colegiu, şi a unui contabil cu studii medii de specialitate.



75

Contabilitatea este asigurată cu 3 calculatoare, contabilii din primărie au participat la instruiri privind utilizarea sistemului bitbuget şi bitbuget salarizare.

Mediatizarea bugetului în localitate se face, populaţia din sat fiind implicată în dezbaterea bugetului local.

Planificarea strategică a resurselor financiare este orientată spre asigurarea necesităţilor întregului sat, gestionate pe categorii şi domenii specifice, în vederea implementării anumitor domenii de politici. Deoarece bugetul local nu poate satisface toate necesităţile localităţii, este binevenită tendinţa autorităţilor publice locale de fortificare a capacităţilor de management al proiectelor şi de atragere a finanţărilor şi investiţiilor din exterior.

Concluzii


Primăria realizează un volum mai mare de venituri proprii decât cele planificate,

Cresc veniturile nefiscale proprii, Implicarea activă a populaţiei în dezbaterea

bugetului, Capacitatea APL Cîrnăţeni de a mobiliza resursele

locale pentru finanţarea necesităţilor şi proiectelor comunităţii,

Localitate mică şi respectiv o contabilitate simplă, Contabilitatea este dotată, Bugetul este mediatizat, Prevederile bugetare sunt realizate,

Predomină transferurile din bugetul de stat, orientate pentru un număr limitat de acţiuni,

Veniturile proprii reprezintă cca 8-11% din cheltuieli, ceea ce menţine comunitatea la un nivel redus de autogestiune,

Nu se fac calcule suplimentare şi analize ale posibilităţilor financiare,

Lipsa unei politici pro-activă de recrutare şi dezvoltare profesională a personalului tînăr,

Lipsa în cadrul primăriei a posturilor de specialist în atragerea investiţiilor şi jurist,

Veniturile bugetului satului sunt orientate pentru

3501,2 3506

4836,9 4850,5 5083,4 4958,5

0

2000

4000

6000

2009 2010 2011

indicatori bugetari, 2009-2011

buget planificat buget realizat



76


Personalul primăriei abil în activităţile curente, Tendinţă de creştere a veniturilor bugetare, Contabilitatea dispune de programa Bit buget, Bit

buget salarizare.

un număr limitat de acţiuni, Lipsa unui parteneriat public – privat, Abilităţile scăzute ale personalului primăriei de

operare cu TIC, În localitate nu activează careva instituţie

obştească care să implementeze acţiuni de advocacy pentru grupuri vulnerabile specifice,

Primăria Cîrnăţeni nu acoperă din veniturile proprii nici nevoile proprii APL-ului

Oportunităţi Constrângeri

Dezvoltarea capacităţilor de accesare a fondurilor adiţionale de finanţare a priorităţilor localităţii prin proiecte,

Programe de parteneriat transfrontalier pentru accesarea surselor externe pentru finanţarea unor priorităţi locale,

Primăria Cîrnăţeni are relaţii de cooperare cu mai mulţi actori interni şi externi, cu care au fost elaborate proiecte pe diverse domenii,

Participarea civică a femeilor şi bărbaţilor din categoriile vulnerabile este în proporţie egală

Legislativul local poate fi calificat destul de receptiv la iniţiativele populaţiei

Nivelul scăzut de implicare al ONG-urilor din localitate în atragerea surselor financiare,

Valorificare scăzută a potenţialului tehnologiilor informaţionale,

Incapacitate financiară, determinată de ponderea mică a veniturilor proprii,

Insuficienţa mijloacelor financiare necesare pentru perfecţonarea continuă a personalului



77

Concluzii şi recomandări

Cu siguranţă dimensiunea medie a localităţii determină proporţii reduse ale APL, ale activităţilor purtate de acesta, angajamente mai restrânse.

În mare parte contextul general este precar: Sectorul economic din localitate este subdezvoltat, şi nu oferă suficiente soluţii pentru piaţa muncii Incapacitatea financiară a primăriei de a crea condiţii pentru organizarea activităţilor cultural-sportive

pentru tineri Infrastructura locală este de nivel mediu, numărul de gospodării conectate la apa potabila si gaz este mic,

iar drumurile sunt in stare deplorabilă În marea sa parte fondul locativ este învechit atât moral cât şi fizic Abilităţile de operare a personalului primărie cu TIC sunt satisfăcătoare. Din punct de vedere al ponderii veniturilor proprii, primăria poate fi plasată într-o incapacitate financiară. Deşi s-a reuşit atragerea unor suporturi financiare pentru soluţionarea unor probleme sociale, capacitatea

de relaţionare a APL mai poate fi extinsă prin identificarea unor noi parteneri. Astfel, pentru depăşirea dificultăţilor enunţate sunt lansate unele recomandări: Un număr mare de persoane cu grad de invaliditate impune dezvoltarea infrastructurii de acces la

serviciile instituţiilor din localitate. Dependenţa mare de agricultură impune necesitatea diversificării economiei locale. APL trebuie să facă faţă unor provocări majore în comunitate: dependenţa de agricultură a economiei

locale, populaţie afectată de migraţie, număr important de asistaţi care necesită un suport financiar substanţial.

Bugetul local nu poate asigura multe dintre atribuţiile APL. Elaborarea unei liste a privatizărilor şi investiţiilor prioritare a APL. Primarul şi funcţionarii primăriei îşi asumă un număr important de responsabilităţi, inclusiv delegate, fără

a avea suficient timp şi resurse financiare. Se impune necesitatea atragerii tinerilor specialişti, cu abilităţi de scriere a proiectelor investiţionale în

beneficiul comunităţii.



78

De contribuit la ridicarea nivelului de implicare a ONG locale în atragerea surselor financiare. Primăria are o experienţă de atragere a resurselor prin proiecte, dar nu este suficient de eficientă în lipsa

personalului instruit în managementul proiectelor şi atragerea investiţiilor. Priorităţile trebuie axate nu doar pe dezvoltarea infrastructurii fizice ci şi pe atragerea investiţiilor în sfera productivă.

Promovarea imaginii localitatii pe plan national si international; Elaborarea in comun cu agentii economici a proiectelor investitionale pentru investiţii straine; Identificarea atuurilor specifice ale localităţii şi dezvoltarea acestora; Sustinerea dezvoltarii serviciilor publice prestate de catre ONG-urile din localitate; Organizarea mai multor activitati cu populatia in special pe grupe sociale separate; Inaugurarea unei pagini WEB a satului, prin care se va putea mediatiza viaţa localitatii şi a APL; Prevederea unor fonduri pentru perfecţionarea continuă a angajaţilor primăriei, în vederea asigurării unor

servicii publice calitative Elaborarea bugetelor orientate pe planuri de activitate pe termen mediu Elaborarea şi lansarea unor proiecte de finanţare majore orientate spre soluţionarea unor probleme de

proporţii Perfecţionarea mecanismului de stabilire a relaţiilor de colaborare şi parteneriat inclusiv international Dezvoltarea serviciilor publice in localitate cum ar fi: croiitorii, frizereii, servicii de reparatii a hainelor,

incaltamintei, servicii auto, iluminarea strazilor pe noapte, salubrizare, amenajare, inverzire, canalizare, parcuri publice si de agrement, stadioane şi spaţii sportive.

Preluarea unor bune practice de colaborare de care se dispune în alte primării. Îmbunătăţirea calităţii comunicării administraţiei locale cu populaţia necesită crearea şi amenajarea unui

loc pentru întruniri/comunicări în aer liber şi agrement pentru binefeciarii de servicii publice. Bugetul local este foarte dependent de transferuri din exterior, veniturile locale fiind mici şi greu de

prognozat, deşi primăria realizează un volum mai mare de venituri decît cele planificate. Promovarea parteneriatelor transfrontaliere se impun pentru un număr mare de necesităţi ale populaţiei

în cadrul unor proiecte moldo-ucrainene.



79

II. Cadrul general al Strategiei

5.1 Viziunea

Viziunea strategiei de dezvoltare a satului Cîrnăţeni este: O COMUNITATE PROSPERĂ, DEZVOLTATĂ ECONOMIC, SOCIAL ŞI CULTURAL, BINE AMENAJATĂ ŞI ECOLOGIC CURATĂ, CARE ASIGURĂ LOCUITORILOR SĂI UN NIVEL ÎNALT DE TRAI

5.2 Misiunea

Pentru realizarea Viziunii strategice misiunea comunităţii şi a autorităţilor publice locale este: ASIGURAREA UNUI NIVEL ÎNALT DE TRAI AL POPULAŢIEI PRIN CREŞTERE ECONOMICĂ, DEZVOLTAREA

INFRASTRUCTURII ŞI SERVICIILOR SOCIAL-CULTURALE, ASIGURAREA UNUI MEDIU CURAT ŞI SĂNĂTOS, VALORIFICÎND RESURSELE LOCALE .

5.3 Valorile Strategiei

Realizarea viziunii şi misiunii va fi asigurată de acceptarea de către fiecare cetăţean al comunităţii a unui sistem de valori care vor deveni norme de conduită şi atitudine general acceptate în următorii zece ani. Acest sistem este compus din următoarele valori: Profesionalism. Această valoare se va manifesta prin competenţă, rapiditate şi calitate în soluţionarea problemelor stringente ale comunităţii. Competenţă. Această valoare se va manifesta prin implicarea în rezolvarea problemelor comunităţii a unor persoane care dispun de cunoştinţele şi abilităţile necesare, investiţi cu exercitarea acestor atribuţii şi responsabili pentru acţiunile lor.



80

Responsabilitate. Este valoarea care va asigura dezvoltarea în toate domeniile, care va fi asigurată prin

asumarea de către responsabilii de implementare a obligaţiilor de a efectua acţiunile până la sfârşit cu asumarea răspunderii pentru consecinţe. Meritocraţie. Capacitatea de autoanaliză a activităţii ce se manifestă prin promovarea factorilor de decizie de în funcţie de competenţă, profesionalism şi omenie. Cooperare. Strategia de dezvoltare va fi implementată doar lucrând împreună şi în interes reciproc încercând să diminuăm divergenţele la maxim. Consultare. Orice acţiune cu impact asupra unei mari părţi a comunităţii va fi discutată cu întreaga comunitate şi implementată cu acordul majorităţii. Transparenţă. Activitatea în privinţa implementării strategiei de dezvoltare se va desfăşura fiind permanent îndreptată spre maximizarea căilor şi posibilităţilor de informare reciprocă a factorilor de decizie şi a membrilor comunităţii pentru asigurarea clarităţii şi înţelegerii procesului în derulare.

5.4 Obiective Strategice

Pentru realizarea Viziunii strategice activităţile tuturor factorilor implicaţi în procesul de dezvoltare locală vor fi orientate spre atingerea a patru obiective strategice: I. DEZVOLTAREA ŞI ÎNBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII INFRASTRUCTURII ŞI SERVICIILOR PUBLICE II. ASIGURAREA UNEI DEZVOLTĂRI ECONOMICE ECHILIBRATE III. PROTEJAREA ŞI NEPOLUAREA MEDIULUI AMBIANT IV. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR CADRULUI INSTITUŢIONAL.



81

III. Cadrul operaţional al Strategiei

În cadrul discuţiilor desfăşurate la Atelierele de planificare strategică au fost discutate mai multe

aspecte critice ale dezvoltării durabile ale localităţii. După analiza efectuată a necesităţilor şi priorităţilor de dezvoltare a localităţii, având drept punct de reper Viziunea Strategică de Dezvoltare şi Misiunea autorităţilor publice locale şi a partenerilor locali de dezvoltare, au fost formulate Obiective Strategice de dezvoltare a localităţii pentru perioada următorilor 10 ani. Pentru fiecare din Obiectivele strategice au fost identificate programe şi proiecte /acţiuni necesare de realizat.

6.1 Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea şi înbunătăţirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice

# Programe Acţiuni / Proiecte

1 Renovarea şi extinderea infrastructurii utilităţilor publice şi sociale

Elaborarea planului urbanistic Elaborarea planului de amenajare a teritoriului

Proiect : Crearea centrului de plasament pentru bătrîni Proiect : Crearea centrului multifuncţional pentru persoane în etate

Amenajarea cimitirului local Crearea agenţiei de funerarii Extinderea reţelei de apeduct Amenajarea fîntînilor de izvor în localitate şi hlorarea acestora Amenajarea parcului local şi a unei zone de agrement pe malul iazului Amenajarea terenului de joacă pentru copii

Proiect : Amenajarea unui teren de sport şi agrement pentru tineret Reparaţia şi dotarea casei de cultură Contrucţia trotuarelor Instalarea băncilor publice

Proiect: Iluminarea străzilor pe timp de noapte



82

# Programe Acţiuni / Proiecte

Proiect: Extinderea reţelei de gazificare de tensiune medie şi joasă Deschiderea Casei de deservire Deschiderea unei băi publice Crearea rutei de transport public local

Îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şi didactice a instituţiilor educative

Proiect : Reabilitarea edificiilor instituţiilor educative (grădiniţa, şcoala)

Renovarea şi dotarea instituţiei medicale

Renovarea izvoarelor

Proiect: Crearea şi dotarea cantinei sociale

2 Creşterea capacităţilor instituţionale ale instituţiilor publice şi sociale

Coordonarea serviciilor notariale în localitate Promovarea programului de asistenţă socială acordate de tineret pentru

persoane în etate Acordarea serviciilor de transport pentru persoanele în etate: la moară, pentru

lemne, pentru excursii în regiune, etc Schimbarea statutului de şcoală în liceu. Deschiderea cluburilor şi cercurilor pe interese: dans sportiv, sală de forţă,

sport acvatic cu bazin, internet cafe, cerc teatral, cursuri de limba engleza Îmbunătăţirea fondului de carte al bibliotecii publice şi şcolare



83

6.2 Obiectiv strategic 2. Asigurarea unei dezvoltări economice echilibrate

# Programe Acţiuni/proiecte

1 Promovarea, susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului (business-ului mic şi mijlociu)

Dezvoltarea meşteşugăritului local Amenajarea pieţei locale Construcţia drumurilor de acces Crearea unei baze de date a potenţialului investiţional

Proiect : Elaborarea Ghidului investiţional

2 Dezvoltarea capacităţii de inovare şi modernizare tehnologică

Promovarea şi utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură şi creşterea produselor agricole competitive şi ecologic pure

Renovarea şi extinderea reţelei de irigare a terenurilor agricole Consolidarea terenurilor agricole Crearea staţiei de tehnică agricolă

6.3 Obiectiv strategic 3. Protejarea şi nepoluarea mediului ambiant


1 Reducerea nivelului de poluare a mediului ambiant

Proiect: Crearea sistemului de canalizare

Proiect: Îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi transportare a deşeurilor

Amenajarea, curăţarea şi sfinţirea fîntînilor de izvor Monitorizarea calităţii apei potabile din fântâni şi dezinfectarea periodică a acestora Reparaţia şi curăţarea fântânilor publice Crearea staţiei de epurare Ameliorarea şi administrarea eficientă a păşunilor

Proiect: Instalarea urnelor de gunoi pe terenurile aferente instituţiilor publice şi pe



84


întreg teritoriul localităţii Autorizarea şi amenajarea gunoistii locale conform standardelor Lichidarea gunoistilor spontane şi neautorizate

Proiect: Promovarea culturii ecologice a populaţiei Proiect: Reînnoirea şi extinderea spaţiilor verzi şi a fâşiilor forestiere de protecţie

Proiect: Crearea serviciului comunal de colectare, transportare şi prelucrare a deşeurilor

6.4 Obiectiv strategic 4. Consolidarea capacităţilor cadrului instituţional


1 Asigurarea implementării Planului de Dezvoltare a Capacităţilor pentru anii 2012-2022

Consolidarea capacităţilor angajaţilor din domeniul public Eficientizarea parteneriatelor regionale şi transfrontaliere

Îmbunătăţirea capacităţii de management al proiectelor şi atragere a finanţărilor

Organizarea vizitelor de studiu şi schimbului de experienţă în managementul public

Crearea postului local de radio

Editarea buletinului informativ al primăriei



85

IV. Implementarea şi Monitorizarea Strategiei

7.1 Etape de Implementare

Succesul realizării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a satului depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare a acesteia, de prezenţa unei coaliţii închegate în societate. În procesul realizării Strategiei vor fi implicaţi mai mulţi actori, fiecare urmând un scop personal, îndeplinind rolul de implementator al acţiunilor planificate. Aceştia sunt :

1. Administraţia publică locală (Consiliul Local , Primarul, Primăria) 2. Locuitorii satului 3. Societatea civilă 4. Agenţii economici 5. Structuri externe (Consiliul raional, Guvernul, Organizaţiile internaţionale).

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a s. Cîrnăţeni poate fi divizată convenţional în 3 etape: Adoptarea Strategiei de dezvoltare. În cadrul acestei etape Strategia de dezvoltare va fi supusă dezbaterilor în cadrul Audierilor publice organizate de către primărie. După dezbatere şi ajustarea propunerilor şi recomandărilor făcute, Strategia va fi înaintată Consiliului Local spre aprobare. După aprobarea strategiei, Primăria va coordona elaborarea planurilor de acţiuni trimestriale şi anuale privind realizarea strategiei în conformitate cu Planul Strategic de Acţiuni. Implementarea Strategiei de dezvoltare se va efectua prin realizarea acţiunilor, activităţilor, măsurilor şi proiectelor concrete de implementare. Pentru fiecare acţiune, proiect vor fi stabilite obiective, planul activităţilor necesare, perioada de desfăşurare (durata), responsabilii şi partenerii care vor realiza proiectul. De asemenea, vor fi identificate şi asigurate sursele de finanţare a proiectelor propuse spre implementare. Monitorizarea Strategiei de dezvoltare. În perioada de implementare responsabilii de realizarea planului de acţiuni vor raporta îndeplinirea activităţilor, proiectelor şi atingerea obiectivelor specifice. Monitorizarea



86

proiectelor, acţiunilor şi strategiilor se va efectua prin intermediul Indicatorilor de implementare stabiliţi. În cazul în care se vor identifica devieri de la Planul Strategic de acţiuni se vor iniţia măsuri de corectare

sau ajustare a acestui plan.

7.2 Monitorizarea Strategiei

7.2.1 Cadrul instituţional de monitorizare

Procesul de monitorizare a strategiei constă în: (i) evaluarea atingerii obiectivelor strategice şi obiectivelor specifice care va fi realizată prin intermediul indicatorilor de implementare şi (ii) raportarea rezultatelor evaluării.

În scopul asigurării transparenţei procesului de implementare, precum şi a participării locuitorilor în pentru fiecare sector va fi format un Comitet din 3 persoane. Membrii acestor Comitete vor fi rezidente în sectorul respectiv şi aleşi la Adunarea locuitorilor din sector (circa 70 gospodării).

Comitetele vor contribui la antrenarea cât mai activă a tuturor locuitorilor din sector atât în rezolvarea obiectivelor Strategiei, cât şi în procesul de luare a deciziilor privind implementarea proiectelor Strategiei, astfel consolidându-se societatea civilă din sat. Interesele Comitetelor de Sector vor fi reprezentate de o persoană aleasă de comitet care va face parte din Consorţiul Comitetelor de Sector. Consorţiul Comitetelor de Sector se va aduna în şedinţe o dată în 2 săptămâni. Atribuţiile acestui consorţiu vor consta în:

a. Planificarea şi realizarea activităţilor de implementare în sector a Strategiei b. Coordonarea activităţilor de implementare în sector c. Stabilirea legăturii directe între sector şi Comisia de Implementare.



87

Monitorizarea implementării strategiei se va efectua de Comisia pentru Implementarea Strategiei (în continuare CIS). CIS va fi creată cu statut de Comisie obştească pe lângă Consiliul Local şi Primărie în

componenţa căreia va fi asigurată reprezentarea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltare:

Unitatea Specializată pentru Planificare Strategică (UPSP) Consiliul local (preşedinţii comisiilor consultative de specialitate şi secretarul Consiliului) Primărie (Primarul, specialistul în domeniul regimului funciar şi contabilul şef) Comunitatea oamenilor de afaceri (directorii sau reprezentanţii principalilor structuri economice din

localitate) Instituţiile educaţionale (directorul şcolii şi al grădiniţei de copii) Organizaţiile non-guvernamentale (reprezentanţi ai ONG-lor ce activează în domeniul protecţiei

mediului, social, apărarea drepturilor omului şi de tineret) Reprezentanţi ai grupurilor vulnerabile.

În implementarea strategiei responsabilităţile de bază ale CIS vor fi:

Planificarea implementării acţiunilor Elaborarea şi promovarea adoptării deciziilor privind acţiunile de implementare Coordonarea activităţilor de implementarea acţiunilor şi proiectelor de dezvoltare Coordonarea activităţilor de atragere a surselor financiare alternative în scopul realizării problemelor

identificate Monitorizarea implementării planului de acţiuni Elaborarea rapoartelor şi prezentarea lor către Consiliul Local Acordarea asistenţei tehnice şi consultative în domeniile relevante dezvoltării localităţii conform

prezentei strategii Elaborarea şi dezbaterea proiectelor prioritare de dezvoltare Analiza deciziilor privind diverse probleme ale satului Elaborarea şi iniţierea modificărilor în strategie Elaborarea studiilor şi proiectelor de dezvoltare etc.

CIS îşi va desfăşura activitatea în şedinţe care se vor desfăşura cel puţin o dată în lună.



88

Forumul Cetăţenesc, în număr de 80-90 persoane, întruneşte toţi membrii Comitetelor de Sectoare,

Grupurile de iniţiativă din localitate, Comisia de Implementare a Strategiei. Şedinţele Forumului se vor face o dată în trimestru. Competenţele Forumului Comunităţii sunt:

Avizare şi punerea în dezbatere a rapoartelor şi proiectelor propuse de CIS Asigurarea cadrului participativ şi organizatoric pentru implementarea Strategiei Propunerea şi discutarea modificărilor în Strategie Actualizarea planului şi reactualizarea Strategiei. Propagarea Conceputului de Dezvoltare Durabilă Consultarea (CIS, Comitetelor de sectoare, APL) privind măsurile planului local de acţiuni. Iniţierea unor noi studii şi proiecte Asigurarea transparenţei în activitatea APL privind implementarea Strategiei

Un rol important în procesul de implementare a strategiei îl are Consiliul Local, care se va ocupa nemijlocit de monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a Strategiei Competenţele Consiliului local se vor axa pe:

Coordonarea activităţilor de antrenare a populaţiei în acţiunile de realizare a proiectelor Promovarea dialogului permanent cu locuitorii, asigurarea transparenţei în activitatea APL Încurajarea Voluntarilor în diverse activităţi publice Stimularea şi coordonarea conlucrării actorilor comunităţii în realizarea obiectivelor comune ale

Strategiei Parteneriatul cu APL, ONG, agenţii economici în cea ce priveşte implementarea, monitorizarea şi

evaluarea Strategieie. O verigă aferentă a structurii de monitorizare şi implementare este Agenţia de Dezvoltare Locală şi Atragerea Investiţiilor. Competenţa ei este de a atrage investiţii şi acordarea asistenţei tehnice în elaborarea proiectelor.



89

Consorţiul Comitetelor de Sector

CS 9

CS 10

CS 11

CS 12

CS 13

CS 6

CONSILIUL LOCAL

FORUM CETĂŢENESC

Comisia de Implementare a Strategiei (CIS)

ADLAI

CS 1

CS 2

CS 3

CS 4

CS 5

CS 7

CS 8

Structura cadrului instituţional de monitorizare şi implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă Cîrnăţeni

7.2.2 Raportarea şi Indicatorii de monitorizare

Raportarea implementării strategiei se va efectua prin elaborarea şi prezentarea de către responsabilii de implementare a rapoartelor trimestriale către CIS privind realizarea planului de acţiuni şi a obiectivelor specifice. Anual CIS va prezenta Consiliul Local raportul de evaluare a implementării Strategiei. Evaluarea implementării Strategiei se va efectua prin analiza indicatorilor de performanţă. Pentru fiecare acţiune planificată sunt stabiliţi anumiţi indicatori de implementare care vor fi monitorizaţi. În baza informaţiilor furnizate de la responsabilii de implementare, beneficiari sau instituţii specializate se vor stabili nivelul şi gradul de implementare a acţiunilor şi atingere a obiectivelor fixate.



90

Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea şi înbunătăţirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice

Program Indicatori de monitorizare

Renovarea şi extinderea infrastructurii utilităţilor publice şi sociale

Planul urbanistic aprobat Planul de amenajare a teritoriului aprobat Centrul de plasament pentru bătrîni funcţional Centrul Multifuncţional pentru persoane în etate funcţional Cimitirul localităţii amenajat Suma taxelor pentru amenajare acumulate Agenţie de funerarii funcţională Numărul de km apeduct construit Numărul de fîntîni de izvor amenajate şi hlorate Numărul de persoane beneficiare de apă potabilă Zona de agrement pe malul iazului amenajată Teren de joacă pentru copii amenajat Parcul local amenajat Teren de sport şi agrement pentru tineret amenajat Casa de cultură reparată şi dotată Numărul de clădiri accesibilizate prin construirea a km de drum şi

trotuar Numărul de bănci instalate Numărul de piloni echipaţi pentru iluminare Numărul de km conductă de gaz construită Numărul de persoane beneficiare de gaz Casa de deservire funcţională Baie publică funcţională Numărul de pasageri ai rutei locale Numărul de beneficiari ai staţiilor pentru transportul public Suprafaţa instituţiilor educative reparată Nivelul de dotare al insituţiilor educative



91

Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea şi înbunătăţirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice


Numărul de beneficiari ai cantinei sociale Nivelul de dotare al insituţiei medicale Numărul de izvoare renovate Oficiul medicilor de familie reparat

Creşterea capacităţilor instituţionale ale instituţiilor publice şi sociale

Numărul de beneficiari ai serviciilor notariale Numărul de persoane în etate asistate de către tineri Numărul de beneficiari ai serviciilor de transport Schimbarea statutului de şcoală în liceu Numărul de beneficiari ai cercurilor şi cluburilor pe interese Numărul de cărţi din fondurile bibliotecilor publică şi şcolară Numărul de beneficiari ai bibliotecii

Obiectiv Strategic 2. Asigurarea unei dezvoltări economice echilibrate


Promovarea, susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului (business-ului mic şi mijlociu)

Numărul de meşteri locali Numărul de locuri de vînzare şi numărul de beneficiari a pieţei

agricole Numărul de km de drumuri de acces Baza de date a potenţialului investiţional elaborată



92

Obiectiv Strategic 2. Asigurarea unei dezvoltări economice echilibrate


Ghidul investiţional elaborat

Dezvoltarea capacităţii de inovare şi modernizare tehnologică

Cantitatea de producţie agricolă Suprafaţa terenurilor agricole acoperite cu sistem de irigare Suprafaţa terenurilor agricole consolidate Numărul de unităţi de transport al staţiei de tehnică agricolă

Obiectiv Strategic 3. Protejarea şi nepoluarea mediului ambiant


Reducerea nivelului de poluare a mediului ambiant

Numărul de boli gastrointestinal în scădere Numărul de beneficiari ai sistemului de canalizare Serviciul comunal de salubrizare funcţional Numărul de fîntîni de izvor curăţate şi amenajate Staţie de epurare funcţională Suprafaţa păşunilor eficient folosite Numărul vitelor cornute mari Numărul de urne instalate Gunoistea locală amenajată conform standardelor Numărul gunoistilor spontane şi neautorizate lichidate Nivelul de educare ecologică la populaţie Suprafaţa de spaţii verzi şi fâşii forestiere de protecţie



93

Obiectiv Strategic 4. Consolidarea capacităţilor cadrului instituţional


Asigurarea implementării Planului de Dezvoltare a Capacităţilor pentru anii 2012-2022

Numărul de persoane instruite în managementul public Numărul de parteneriate stabilite Numărul de proiecte realizate Numărul cursurilor de instruire organizate şi numărul de beneficiari Postul local de radio funcţional Numărul de ascultători ai postului de radio Numărul de ediţii al buletinului informativ al primăriei împărţite

locuitorilor Numărul de beneficiari informaţi

7.3 Riscuri şi Impedimente de Implementare

Realizarea efectivă a acţiunilor propuse în Strategia de dezvoltare poate fi împiedicată de prezenţa anumitor riscuri şi impedimente de implementare. Riscurile şi impedimentele aferente implementării strategiei de dezvoltare pot fi divizate în două categorii: (i) interne şi (ii) externe.

Domeniu Descriere

Riscuri şi impedimente interne

Managementul implementării strategiei

Confruntări de interese privind implementarea strategiei Prevalarea intereselor personale Resurse financiare limitate Lipsa capacităţilor de atragere a investiţiilor

Parteneriat Neconlucrarea autorităţilor publice locale cu sectorul de afaceri şi comunitatea



94

Domeniu Descriere

Indiferenţa şi neimplicarea populaţiei în susţinerea activităţilor Lipsa de experienţă a structurilor societăţii civile şi neimplicarea lor Neimplicarea partenerilor naţionali şi internaţionali

Dezvoltarea economică

Lipsa interesului din partea comunităţii de afaceri în dezvoltarea bazei economice locale

Dependenţa sectorului agrar de condiţiile naturii

Social Resurse limitate pentru acordarea asistenţei sociale Pauperizarea continuă a populaţiei Imigrarea forţei de muncă

Mediu Nedorinţa populaţiei de a conştientiza pericolul folosirii apei poluate asupra sănătăţii lor

Lipsa doritorilor de a presta servicii de salubrizare

Riscuri şi impedimente externe

Cadrul politico-juridic

Instabilitatea cursului politic Contradicţia şi instabilitatea legislaţiei în vigoare

Relaţii parteneri exter

Lipsa conlucrării cu autorităţile publice raionale şi centrale Micşorarea cuantumul transferurilor de la bugetul raional

Starea economiei Potenţial investiţional redus Inaccesiblitatea pieţelor de desfacere de peste hotare Infrastructură de afaceri nedezvoltată Risc de ţară



95

V. Planul de acţiuni

8.1 Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea şi înbunătăţirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice

Program Acţiuni/proiecte Perioada de

implementare Responsabil

Cost estimativ,

Lei

Surse potenţiale de

finanţare

Renovarea şi extinderea infrastructurii utilităţilor publice şi sociale

Elaborarea planului urbanistic 2012-2016

Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI, SAI

150 mii Surse atrase, Buget local

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului

2012-2016

Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Crearea centrului de plasament pentru bătrîni

2012-2014

Primăria, Consiliul Local, ADLAI

2 mln Surse atrase, Buget local

Crearea centrului multifuncţional pentru persoane în etate

2012-2014



Amenajarea cimitirului prin emiterea taxelor suplimentare pentru amenajare

2014-2016



Crearea agenţiei de funerarii 2014-2016 Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Extinderea reţelei de apeduct 2012-2014


2,5 mln Surse atrase, Buget local

Amenajarea parcului local şi a unei zone de agrement pe malul iazului

2012-2016

Primarul Primăria, Consiliul Local




96

Amenajarea terenului de joacă pentru copii.

2013-2016

Primarul, ADLAI Primăria, Consiliul Local, SAI


Amenajarea unui teren de sport şi agrement pentru tineret

2012-2013



Reparaţia şi dotarea casei de cultură

2012-2016



Contrucţia trotuarelor 2013-2016



Instalarea băncilor publice 2012-2016

Lunar



Extinderea retelei de canalizare si statiei de epurare

2013-2016 Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Iluminarea străzilor pe timp de noapte

2012-2013



Extinderea reţelei de gazificare de tensiune medie şi joasă

2012-2016



Deschiderea Casei de deservire 2014-2016



Deschiderea unei băi publice 2013-2016





97

Reabilitarea edificiilor instituţiilor educative (grădiniţa, şcoala)

2012-2016



Îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şi didactice a instituţiilor educative

2012-2016



Renovarea şi dotarea instituţiei medicale

2012-2016



Renovarea izvoarelor 2012-2015



Crearea şi dotarea cantinei sociale

2012-2014



Amenajarea discotecii 2012-2014 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Amenajarea stadionului sportiv multifuncţional

2012-2015 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Amenajarea unui bazin acvatic de înot



Canalizare stradală pentru locurile supuse inundaţiei



Construcţia pantelor de acces pentru persoane cu dizabilităţi la trotuare şi instituţii





98

Deschiderea atelierului de reparaţie a îmbrăcămintei, încălţămintei



Deschiderea Centrului de creaţie



Deschiderea centrului de reabilitare fizică



Deschiderea centrului de tineret şi sport multifuncţional



Deschiderea centrului social pentru persoane vulnerabile



Deschiderea centrului veterinar 2012-2015 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea farmaciei cu program non-stop



Deschiderea secţiei staţionar la Centrul medicilor de familie



Deschiderea serviciului de situaţii excepţionale



Instalarea / construcţia WC-urilor publice





99

Instalarea sistemului video securitate la instituţiile publice



Repararea şi dotarea centrului medicilor de familie



Reparaţia bisericii 2012-2014 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Reparaţia Primăriei 2012-2016 Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Reparaţia şi amenajarea muzeului local



Reparaţia şi asfaltarea drumurilor locale



Reparaţia şi asfaltarea drumurilor interurbane



Reparaţia şi dotarea Oficiului poştal



Restaurarea şi amenajarea monumentelor istorice şi culturale



Deschiderea rutei de transport public local





100

Înnoirea unităţilor de transport public



Deschiderea rutei locale de taxi 2012-2014 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Amenajarea opririlor pentru transportul public



Instalarea indicatoarelor de circulaţie

2012-2014 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, Minister Transport


Instalarea indicatoarelor la străzi şi case



Construcţia căminului locativ 2012-2022 Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Dotarea liceului cu autobus pentru elevi



Crearea sistemului de aerisire la liceu



Construcţia şi reparaţia podurilor

2012-2016





101

Creşterea capacităţilor instituţionale ale instituţiilor publice şi sociale

Coordonarea serviciilor notariale în localitate

2012-2016

Secretarul Primăria, Consiliul Local, ministerul justitiei


Promovarea programului de asistenţă socială acordate de tineret pentru persoane în etate

2012-2016 permanent

Primarul Primăria, Consiliul Local, asistenta sociala


Acordarea serviciilor de transport pentru persoanele în etate: la moară, pentru lemne, pentru excursii în regiune, etc.

2012-2016 permanent



Deschiderea cluburilor şi cercurilor pe interese: dans sportiv, sală de forţă, sport acvatic cu bazin, internet cafe, cerc teatral, cursuri de limba engleza

2012-2016

Primarul Primăria, Consiliul Local,


Îmbunătăţirea fondului de carte al bibliotecii publice şi şcolare

2012-2016 anual



Eficientizarea energetică a instituţiilor publice, educative



Aplicarea resurselor de energie regenerabilă la instituţiile publice



Dotarea claselor de muncă, informatică, chimie





102

8.2 Obiectiv Strategic 2. Asigurarea unei dezvoltări economice echilibrate



Cost estimativ,

Lei


finanţare

Promovarea, susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului (business-ului mic şi mijlociu)

Dezvoltarea meşteşugăritului local

2012-2016



Amenajarea pieţei locale 2012-2014

Primarul, Primăria, Consiliul Local,


Construcţia drumurilor de acces 2012-2016



Crearea unei baze de date a potenţialului investiţional

2012-2016 Lunar



Elaborarea Ghidului investiţional 2012-2016



Deschiderea centrului de atragere a investiţiilor



Deschiderea complexului turistic 2012-2018 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea filialei unei bănci dotată cu bancomat



Deschiderea magazinului pentru materiale pentru construcţii





103



Cost estimativ,

Lei


finanţare

Deschiderea centrului de frumuseţe, cosmetologic



Deschiderea centrului fitnes 2012-2016 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea centrului Internet 2012-2015 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea frizeriei 2012-2015 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea PECO 2012-2017 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea punctului de colectare a laptelui



Deschiderea Sălii de ceremonii 2012-2015 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic


Deschiderea salonului de servicii auto



Deschiderea unei brutării 2012-2018 Primăria, Consiliul Local, ADLAI, agent economic




104



Cost estimativ,

Lei


finanţare

Deschiderea unei cafenele pentru tineret şi copii


1.5 mln Surse atrase, Buget local

Deschiderea unei mini-fabrici de prelucrare a producţiei locale



Deschiderea unui mini-market cu program de activitate non-stop



Dezvoltarea capacităţii de inovare şi modernizare tehnologică

Promovarea şi utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură şi creşterea produselor agricole competitive şi ecologic pure

2012-2016



Renovarea şi extinderea reţelei de irigare a terenurilor agricole

2012-2016 Lunar



Consolidarea terenurilor agricole

2012-2016



Crearea staţiei de tehnică agricolă

2012-2016 Lunar



Promovarea şi aplicarea eficienţei energetice în sectorul de afaceri





105

8.3 Obiectiv Strategic 3. Protejarea şi nepoluarea mediului ambiant



Cost estimativ,

Lei

Surse potenţiale

de finanţare

Reducerea nivelului de poluare a mediului ambiant

Crearea sistemului de apeduct şi canalizare

2012-2016

Primarul Primăria, ADLAI Consiliul Local,


Îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi transportare a deşeurilor

2012-2016 Lunar

Primarul Primăria, ADLAI Consiliul Local,


Amenajarea, curăţarea şi sfinţirea fîntînilor de izvor

2012-2016

Primăria, Consiliul Local, ADLAI, SAI


Reparaţia staţiei de epurare 2012-2016

Lunar

Primarul Primăria, ADLAI Consiliul Local


Ameliorarea şi administrarea eficientă a păşunilor

2012-2016



Instalarea urnelor de gunoi pe terenurile aferente instituţiilor publice şi pe întreg teritoriul localităţii

2012-2016



Autorizarea şi amenajarea gunoistii locale conform standardelor

2012-2016



Lichidarea gunoistilor spontane şi neautorizate

2012-2016





106

Promovarea culturii ecologice a populaţiei

2012-2016



Reînnoirea şi extinderea spaţiilor verzi şi a fâşiilor forestiere de protecţie

2012-2015



Crearea serviciului comunal de colectare, transportare şi prelucrare a deşeurilor

2012-2016



Identificarea şi valorificarea resurselor naturale locale (nisip, lut, apă, etc)



Soluţionarea problemei cu cîinii vagabonzi



Plantarea a 100 ha de pădure 2012-2016 Primarul Primăria, Consiliul Local, ADLAI




107

8.4 Obiectiv Strategic 4. Consolidarea capacităţilor cadrului instituţional



Cost estimativ,

Lei

Surse potenţială de

finanţare

Asigurarea implementării Planului de Dezvoltare a Capacităţilor pentru anii 2012-2022

Angajati bine instruiti si pregătiti pentru domeniul public

2012-2016



Eficientizarea parteneriatelor regionale şi transfrontaliere

2012-2016



Îmbunătăţirea capacităţii de management al proiectelor şi atragere a finanţărilor

2012-2016


8500 Surse atrase, Buget local

Organizarea vizitelor de studiu şi schimbului de experienţă în managementul public

2012-2016



Crearea postului local de radio 2012-2016



Editarea buletinului informativ al primăriei

2012-2015 permanent



Amenajarea panourilor de informare publică

2012-2013 Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Elaborarea paginii web a localităţii

2012 Primarul, Primăria, Consiliul Local, ADLAI


Stabilirea relaţiilor de colaborare / înfrăţire cu alte localităţi





108

ABREVIERI a. – anul ADLAI – Agenţia de Dezvoltare Locală şi Atragerea Investiţiilor AEÎC – asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor AO – asociaţie obştească AP – administraţia publică APL – administraţia publică locală CIS – comisia pentru implementarea strategiei CL – consiliul local CPL – consiliul participativ local CR – Consiliul Raional GI – grup de iniţiativă ha – hectar ICPA - Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie ÎI – întreprindere individuală km – kilometru MRU – managementul resurselor umane ONG – organizaţie non – guvernamentală or. – oraşul PPP – parteneriat public - privat s. – satul SAI – specialist pentru atragere investiţii SRL – societate cu răspundere limitată TIC – tehnologii informaţionale computerizate USPS – unitatea specializată pentru planificare strategică

Date post:	16-Apr-2017
Category:	Government & Nonprofit
Upload:	serghei-pantir
View:	288 times
Download:	0 times

Strategia cirnateni finala

Government & Nonprofit