MEMORIU DE PREZENTARE - apmvl-old.anpm.ro

Memoriu de prezentare – Legea 292 / 2018, Anexa 5E „CONSTRUIRE REȚEA DE TELECOMUNICAȚII ȘI REGLEMENTARE CONDIȚII DE COEXISTENȚĂ

ÎN UAT BERBEȘTI”

S.C. COMIS EXPEDITION S.R.L. Zona Port, Corp Administrativ, bir. 2, Zimnicea, Teleorman

Telefon: 0723.669.664 Email: [email protected] 1 / 52

COMIS EXPEDITION SRL RC J34/144/2015; CUI 34313126 Zona Port, corp Administrativ, biroul 2, Zimnicea, jud. Teleorman, CP 145400 Email: [email protected]

MEMORIU DE PREZENTARE Pentru procedura de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Legea 292 / 03.12.2018, Anexa 5E, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

I.Denumirea

proiectului:

„CONSTRUIRE REȚEA DE TELECOMUNICAȚII ȘI REGLEMENTARE CONDIȚII DE COEXISTENȚĂ ÎN UAT BERBEȘTI”

II. Titular: • S.C. ORANGE ROMANIA S.A.

• adresa poștală: Bucuresti, b-dul Lascar Catargiu, nr. 47-53, CUI 9010105, numar de ordine in registrul comertului: J40 / 10178 / 1996, Romania

• numărul de telefon: +40 729.790640 • proiectant: ELECTROGRUP S.A., Cluj-Napoca, Calea Turzii, nr.

217, CUI: 9256208, numar de inregistrare in registrul comertului: J12/437/1997, telefon 0264-415120, fax: 0264415121, email: [email protected].

• adresa de e-mail: [email protected] • numele persoanelor de contact: Marius OPREA în calitate de

reprezentant al titularului de proiect • Întocmit: SC Comis Expedition SRL, Zimnicea, TR.

III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT: III.a). Un rezumat al proiectului:

Prezenta lucrare analizează impactul asupra mediului generat de lucrările propuse de realiza o retea de telecomunicatii prin fibra optica, pe raza orasului Berbești si a localitatilor apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in vederea oferiri unor servicii de televiziune si voce/date (internet) cetatenilor din localitatiile mai sus amintite. Pentru realizarea investitiei se vor utiliza cabluri de fibra optica de tip ADSS – G6572A, cu 12, 24, 48 sau 96 de fibre, cutii de jonctionare a fibrelor óptice (OSC), si cutii de distributie (ODB). Reteaua de telecomunicatii proiectata se va amplasa aerian folosind infrastructura existenta (stalpii de joasa) aflati in proprietatea Distributie Energie Oltenia, pe stalpi de lemn aflati in proprietatea

mailto:[email protected]








Telekom, pe stalpi de compozit nou plantati sau subteran prin monotub HDPE Ø40 mm, in zonele unde se impun restrictii de montare pe stalpi, conform aliniatului 2.1.7. din SR831/2002. Astfel este interzisă montarea retelelor de telecomunicatii, pe următoarele categorii de stâlpi LEA: a) speciali, de susţinere ai posturilor de transformare aeriene (PTA); b) pe care se află montat aparataj electric de comutaţie şi de protecţie (întreruptoare, separatoare, descărcătoare, etc); c) cu derivaţii de î.t. (de la 1 kV până la 20 kV); d) pe care se încrucişează linii de energie electrică de j.t. sau î.t. Reteaua de telecomunicatii proiectata va acoperii strazile din intravilanul localitatilor Berbesti, Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, precum si legaturile dintre localitatii, dupa cum urmeaza: Descrierea lucrarilor proiectate;

BERBESTI - In intravilanul si extravilanul orasului Berbesti, reteaua de fibra optica se va

amplasa aerian pe un numar total de 141 stalpi dintre care: 127 stalpi LEA JT, 4 stalpi de lemn Telekom, 7 stalpi metalici Terti si 3 stalpi de lemn Terti amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

Lungimea retelei de telecomunicatiii proiectata pe raza orasului Berbesti, va fi de 19.396 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 2.970 m.

ROSIOARA - In localitatea Rosioara reteaua de fibra optica se va amplasa aerian pe un numar

total de 54 stalpi LEA JT, amplasati de-a lungul strazilor din localitate. Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Rosioara, va fi de 2.360 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 360 m.

VALEA MARE - In localitatea Valea Mare, reteaua de fibra optica se va amplasa aerian pe un

numar total de 31 stalpi, dintre care: 25 stalpi LEA JT, 4 stalpi noi de compozit, 1 stalp metalic Terti si 1 stalp de lemn Terti, amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Valea Mare, va fi de 1.162 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 150 m.

DAMTENI - In localitatea Damteni, reteaua de fibra optica se va amplasa aerian pe un numar

total de 48 stalpi dintre care: 44 stalpi LEA JT si 4 stalpi de lemn Terti, amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

- Pe Strada Damteni din intravilanul localitatii Damteni, reteaua de fibra optica se va amplasa pe un numar de 4 stalpi de lemn ai Tertilor.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Damteni, va fi de 5.624 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 450 m.






DEALU ALUNIS - In intravilanul si extravilanul localitatii Dealu Alunis, reteaua de fibra optica se

va amplasa aerian pe un numar total de 158 stalpi dintre care: 141 stalpi LEA JT, 4 stalpi de lemn Telekom, 3 stalpi metalici Terti si 10 stalpi de lemn Terti amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

- Intre stalpul nr. 209 LEA JT de tip SE4 si stalpul nr. 210 LEA JT de tip SE10, se va executa o retea subterana, pe o lungime de 43 m, pentru a evita stalpul LEA MT existent echipat cu PTA; astfel in santul executat la o adancime de 1.00 - 1.20 m se vor amplasa doua monotuburi HDPE Ø40 mm, care se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de pamânt fin, cernut, fără corpuri dure, iar la 60 cm deasupra monotuburilor se va aşeza o folie de atenţionare din PVC.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Dealu Alunis, va fi de 3.477 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 450 m.

TARGU GANGULESTI - In intravilanul si extravilanul localitatii Targu Gangulesti reteaua de fibra optica

se va amplasa aerian pe un numar total de 162 stalpi dintre care: 159 stalpi LEA JT, 2 stalpi noi de compozit si 1 stalp de lemn Telekom, amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

- Intre site-ul CR0032 si stalpul nr. 1 LEA JT de tip SE4 aflat pe strada Principala, in dreptul numarului cadastral 171, se va executa o retea subterana pe o lungime de 217 m; astfel in santul executat la o adancime de 1.00 – 1.20 m se vor amplasa doua monotuburi HDPE Ø = 40 mm, care se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de pamânt fin, cernut, fără corpuri dure, iar la 60 cm deasupra monotuburilor se va aşeza o folie de atenţionare din PVC.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Targu Gangulesti, va fi de 6.817 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 900 m. Concluzii: Astfel pentru reteaua aeriana de telecomunicatii se vor utiliza un numar total de 594 stalpi, distribuiti astfel: - 550 stalpi LEA JT aflati in proprietatea Distributie Energie Oltenia S.A, dintre care:

127 stalpi in localitatea BERBESTI; 54 stalpi in localitatea ROSIOARA; 25 stalpi in localitatea VALEA MARE; 44 stalpi in localitatea DAMTENI; 141 stalpi in localitatea DEALU ALUNIS; 159 stalpi in localitatea TARGU GANGULESTI.

- 9 stalpi de lemn aflati in proprietatea Telekom; - 29 stalpi de metal/lemn aflati in proprietatea Terti; - 6 stalpi noi de compozit.






LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE TELECOMUNICATII PROIECTATA VA FI DE 44.116 m (38.836 m + 5.280m rezerve):

- 38.576 m RETEA AERIANA PE STALPI; - 260 m RETEA SUBTERANA (520 ml MONOTUB HDPE Ø40 mm si 260 ml

FOLIE AVERTIZOARE). PENTRU ASIGURAREA CONTINUITATII CABLURILOR DE FIBRA OPTICA SE VOR AMPLASA PE STALPI CUTII DE JONCTIONARE (OSC-URI), IAR PENTRU DISTRIBUTIA FIBRELOR OPTICE SE VOR AMPLSA PE STALPI CUTII DE DISTRIBUTIE (ODB-URI). SUPRAFATA TOTALA DE TEREN AFECTATA DE LUCRARI VA FI 20.504 mp. DUPA EXECUTIE TERENUL SE VA READUCE LA STAREA INITIALA.

Localizare amplasament proiect – UAT Berbesti

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajare a teritoriului aprobate/adoptate și/sau alte scheme /programe: Lucrarea se va realiza pe teren aparţinând domeniului public al orasului Berbesti si localitatile Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, cablul FO fiind instalat aerian si subteran. LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE TELECOMUNICATII PROIECTATA VA FI DE 44.116 m






III. b). Justificarea necesității proiectului:

Prezentul proiect are ca scop dezvoltarea unei retele de telecomunicatii prin fibra optica, pe raza orasului Berbesti si a localitatilor apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in vederea oferiri unor servicii de televiziune si voce/date (internet) cetatenilor din localitatiile mai sus amintite. III. c). Valoarea investiției este de:

Valoarea totală inclusiv TVA: - total general C+M = 49.739,29 €;

III. d). Perioada de implementare propusă este de:

- 7 luni.

III. e). Planșele reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și de amplasamente):

1. Plan de incadrare in zona; 2. Plan de situatie plansele 1-11; 3. Plan detalii plansele 1-25.

III. f). O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.):

Scopul prezentului proiect este de a realiza o retea de telecomunicatii prin fibra optica, pe raza orasului Berbesti si a localitatilor apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in vederea oferiri unor servicii de televiziune si voce/date (internet) cetatenilor din localitatiile mai sus amintite. Topografia: - incarcarea seismica: Ks= 0,20 g (conf. P 100/1-2013); - perioada de colt: Tc= 0,7 s (conf. P 100/1-2013); - altitudine medie: 140 m. Clima si fenomenele naturale specifice: - zona climatica: zona II; - temperatura medie anuala este de 10.4 - 11ᵒ C; - depunerea de chiciura D < 22 mm. Categoria de importanta a obiectivului: Construcţiile care fac obiectul prezentei documentaţii se incadreaza conform HGR 766/97 în categoria de importanta “C” „ şi conform P100-1/2013 în clasa de importanţă „III. Proiectul intocmit va fi supus cerintelor de verificare A1 si A2, respectiv cerintei de verificare IE conform I7-2011 art. 3.0.1. Situaţia juridică a terenului: Lucrarea se va realiza pe teren aparţinând domeniului public al orasului Berbesti si localitatile Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti.






Reteaua aeriana de telecomunicatii se vor utiliza un numar total de 594 stalpi, distribuiti astfel: - 550 stalpi LEA JT aflati in proprietatea Distributie Energie Oltenia S.A, dintre care:


- 9 stalpi de lemn aflati in proprietatea Telekom; - 29 stalpi de metal/lemn aflati in proprietatea Terti; - 6 stalpi noi de compozit. LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE TELECOMUNICATII PROIECTATA VA FI DE 44.116 m (38.836 m + 5.280m rezerve):


FOLIE AVERTIZOARE) PENTRU ASIGURAREA CONTINUITATII CABLURILOR DE FIBRA OPTICA SE VOR AMPLASA PE STALPI CUTII DE JONCTIONARE (OSC-URI), IAR PENTRU DISTRIBUTIA FIBRELOR OPTICE SE VOR AMPLSA PE STALPI CUTII DE DISTRIBUTIE (ODB-URI). Toate materialele şi echipamentele utilizate la execuţia lucrărilor vor fi conforme cu cerintele S.C. ORANGE. Caracteristicile generale ale materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât să fie asigurată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi protecţia utilizatorilor şi bunurilor în condiţiile de utilizare date şi ţinându-se seama de influenţele externe previzibile. Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor şi reglementărilor în vigoare şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de acestea. Încadrarea în clase de combustibilitate a materialelor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice. Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale), izolare (ecrane), mascare (plăci, capace, dale), suporturi (console, poduri, bride, cleme) vor fi incombustibile C0 (CA1) sau greu combustibile C1 (CA2a) şi (CA2b). La executia retelei de telecomunicatii trebuie avute în vedere următoarele: - specificaţiile furnizorului privind caracteristicile mecanice ale cablurilor de fibră optică; - deschiderea între stâlpi; - variaţia unghiului de linie; - condiţii climato – meteorologice; - circuitele de energie electrică existente pe traseul pe care se montează cablul de fibră optică; - lungimea cablurilor de fibră optică; - distanţele minime între fibra optică şi sol precum şi între conductorul activ inferior şi fibra optică, conform SR 831-2002 (Anexa 2); - conditiile geologice






Caracteristici cablu FO Prysmian ADSS – G657A2 Nr. de fibre UM 12 24 48 48 96 144 Nr. de tuburi - 2x6 4x6 8x6 4x12 8x12 12x12 Diametru tuburi mm 1.1 1.3 GRP - Ø mm 1.5 1.2 2.1 1.8 2.1 Grosime manta mm 1.9 2.3 3.3 2.8 3.3 3.1 Diametru exterior cablu mm 8 9.5 13.0 11.0 13.0 13.3 Greutate cablu Kg/km 45 60 125 85 125 130 MOT daN 60 80 60 80 MAT daN 220 270 220 270 Raza de incovoiere mm Sub tensiune:

20mm x diametrul cablului Fara tensiune: 10mm x diametrul cablului

Interval de temperatură

°C Transport & Depozitare: -40 -> +70

Instalare: -20 -> +50

Operare: -40 -> +70

Test Valoare Forta de impact 10 Nm la -15°C si 20°C Rezistenta la taiere 150 N Îndoire statică R = 120 mm Torsiune 1m ± 180° Rupere 30 daN / cm

35 daN / cm Marcarea abraziunii M1: F = 4N, M2: F = 10N,

100 cicluri Rezistenta la Vibraţii T = 300 h Reteaua de telecomunicatii proiectata va acoperii strazile din intravilanul localitatilor Berbesti, Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, precum si legaturile dintre localitatii, dupa cum urmeaza:

BERBESTI - In intravilanul si extravilanul orasului Berbesti, reteaua de fibra optica se va

amplasa aerian pe un numar total de 141 stalpi dintre care: 127 stalpi LEA JT, 4 stalpi de lemn Telekom, 7 stalpi metalici Terti si 3 stalpi de lemn Terti amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

Lungimea retelei de telecomunicatiii proiectata pe raza orasului Berbesti, va fi de 19.396 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 2.970 m.

ROSIOARA - In localitatea Rosioara reteaua de fibra optica se va amplasa aerian pe un numar

total de 54 stalpi LEA JT, amplasati de-a lungul strazilor din localitate. Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Rosioara, va fi de 2.360 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 360 m.






VALEA MARE - In localitatea Valea Mare, reteaua de fibra optica se va amplasa aerian pe un

numar total de 31 stalpi, dintre care: 25 stalpi LEA JT, 4 stalpi noi de compozit, 1 stalp metalic Terti si 1 stalp de lemn Terti, amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Valea Mare, va fi de 1.162 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 150 m.

DAMTENI - In localitatea Damteni, reteaua de fibra optica se va amplasa aerian pe un numar

total de 48 stalpi dintre care: 44 stalpi LEA JT si 4 stalpi de lemn Terti, amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

- Pe Strada Damteni din intravilanul localitatii Damteni, reteaua de fibra optica se va amplasa pe un numar de 4 stalpi de lemn ai Tertilor.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Damteni, va fi de 5.624 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 450 m.

DEALU ALUNIS - In intravilanul si extravilanul localitatii Dealu Alunis, reteaua de fibra optica se

va amplasa aerian pe un numar total de 158 stalpi dintre care: 141 stalpi LEA JT, 4 stalpi de lemn Telekom, 3 stalpi metalici Terti si 10 stalpi de lemn Terti amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

- Intre stalpul nr. 209 LEA JT de tip SE4 si stalpul nr. 210 LEA JT de tip SE10, se va executa o retea subterana, pe o lungime de 43 m, pentru a evita stalpul LEA MT existent echipat cu PTA; astfel in santul executat la o adancime de 1.00 - 1.20 m se vor amplasa doua monotuburi HDPE Ø40 mm, care se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de pamânt fin, cernut, fără corpuri dure, iar la 60 cm deasupra monotuburilor se va aşeza o folie de atenţionare din PVC.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Dealu Alunis, va fi de 3.477 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 450 m.

TARGU GANGULESTI - In intravilanul si extravilanul localitatii Targu Gangulesti reteaua de fibra optica

se va amplasa aerian pe un numar total de 162 stalpi dintre care: 159 stalpi LEA JT, 2 stalpi noi de compozit si 1 stalp de lemn Telekom, amplasati de-a lungul strazilor din localitate.

- Intre site-ul CR0032 si stalpul nr. 1 LEA JT de tip SE4 aflat pe strada Principala, in dreptul numarului cadastral 171, se va executa o retea subterana pe o lungime de 217 m; astfel in santul executat la o adancime de 1.00 – 1.20 m se vor amplasa doua monotuburi HDPE Ø40 mm, care se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de pamânt fin, cernut, fără corpuri dure, iar la 60 cm deasupra monotuburilor se va aşeza o folie de atenţionare din PVC.

Lungimea retelei de telecomunicatii proiectata pe raza localitatii Targu Gangulesti, va fi de 6.817 m, la care se adauga rezervele prevazute la cutiile de jonctionare si cutiile de distributie in lungime totala de 900 m.






In sapatura executata se va instala un monotub HDPE Φ 40 mm. Monotubul HDPE Φ 40 mm se va instala pe fundul şanţului şi se va acoperi cu un strat de 15 cm grosime de pamânt fin, cernut, fără corpuri dure. La 50 cm deasupra monotubului se va aşeza o folie de atenţionare din PVC de 30 cm lăţime care va fi inscripţionată cu mesajul ’’ATENŢIE CABLU OPTIC, PROPRIETATE S.C. ORANGE ROMANIA S.A.’’.

Prezentul proiect necesita urmatoarele traversari de cursuri de apa: Traversari cursuri de apă: 1. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi de lemn existenţi, L = 58,30 m Lungime traversare: - 58,30 m; Coordonate Stereo70: Mal strang St.231 lemn Tlk ancorat X = 387738.060 Y = 410721.833 Mal drept St.232 lemnTlk ancorat X = 387793.544 Y = 410739.829; Cota talveg: - 312.04 mdMN; Cota nivel de asigurare 1%: - 315,63 mdMN N.A. Q1% asig.; Cota cablu proiectat: - 324,27 mdMN; Cota intrados pod RV1 (Strada Principala): - 319.76 mdMN; Distanta dintre nivel de asigurare 1% și Cota conducta proiectată: - 8,64 m. 2. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi de beton existenţi, L = 60,42 m Lungime traversare: - 60,42 m; Coordonate Stereo70: Mal strang St.287 LEA JT SE10 X = 388648.406 Y = 411695.208; Mal drept St.286 LEA JT SE11 X = 388692.444 Y = 411651.52; Cota talveg: - 319.88 mdMN; Cota nivel de asigurare 1%: - 324,32 mdMN N.A. Q1% asig.; Cota cablu proiectat: - 331,63 mdMN; Cota intrados pod RV1 (Str. Damteni): - 326,17 mdMN; Distanta dintre nivel de asigurare 1% și Cota conducta proiectată: - 7,31 m. 3. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi metalici existenţi, L = 69,14 m Lungime traversare: - 69,14 m; Coordonate Stereo70: Mal strang St.344 metalic Terti X =389544.158 Y = 412024.818; Mal drept St.343 metalic Terti X =389556.253 Y = 411993.432;






Cota talveg: - 327.57 mdMN; Cota nivel de asigurare 1%: - 332,17 mdMN N.A. Q1% asig.; Cota cablu proiectat: - 339,86 mdMN; Cota intrados pod RV1 (Strada Drumul Carbunelui): - 333,75 mdMN; Distanta dintre nivel de asigurare 1% și Cota conducta proiectată: - 7,69 m. 4. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi de lemn existenţi, L = 47,35 m Lungime traversare: - 47,35 m; Coordonate Stereo70: Mal strang St.492 lemn Terti X = 390771.537 Y = 412066.561; Mal drept St.490 lemn Terti X = 390751.798 Y = 412023.468; Cota talveg: - 338.84 mdMN; Cota nivel de asigurare 1%: - 342,86mdM mdMN N.A. Q1% asig.; Cota cablu proiectat: - 349,50 mdMN; Distanta dintre nivel de asigurare 1% și Cota conducta proiectată: - 6,64 m. Cota intrados pod RV1 (Str. Valea Mare): - 343,53 mdMN. III.1.Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

III.1.1. Profilul şi capacitățile de producţie:

Nu este cazul;

III.1.2. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz):

Nu este cazul;

III.1.3. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea:

Nu este cazul;

III.1.4. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora:

În perioada de implementare a proiectului se va utiliza motorina pentru utilajele active din șantier. Alimentarea se va realiza de la stații de distribuție carburanți autorizate. Toate materialele folosite, vor corespunde standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate, care se vor arhiva pentru a fi incluse în cartea tehnică a lucrării. La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare. Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării. Orice înlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului şi al beneficiarului; Toate materialele şi echipamentele utilizate la execuţia lucrărilor vor fi conforme cu cerintele S.C. ORANGE ROMANIA S.A.






Caracteristicile generale ale materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât să fie asigurată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi protecţia utilizatorilor şi bunurilor în condiţiile de utilizare date şi ţinându-se seama de influenţele externe previzibile. Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor şi reglementărilor în vigoare şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de acestea. Încadrarea în clase de combustibilitate a materialelor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilorspecifice. Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale), izolare (ecrane), mascare (plăci, capace, dale), suporturi (console, poduri, bride, cleme) vor fi incombustibile C0 (CA1) sau greu combustibile C1 (CA2a) şi (CA2b). III.1.5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă:

Execuția lucrărilor proiectului nu necesită branșamente noi la utilități. Daca este nevoie totusi de utilitati in timpul executiei lucrarilor, constructorul si le va asigura din surse proprii (ex: grup generator mobil, canistre cu apa).

III.1.6. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei:

După finalizarea perioadei de executie urmează etapa de refacere a amplasamentelor si readucerea lor la starea initiala, conform planului stabilit. Această etapă presupune dezafectarea construcțiilor temporare, curățarea terenurilor de posibile resturi de materiale de construcție, umplerea excavațiilor cu pământ de calitate similară cu cel din zona învecinată acestora. Lucrările de dezafectare se vor face în condiții de protecție pentru calitatea factorilor de mediu. Zonele de teren afectate din afara perimetrului proiectului vor fi readuse prin lucrări de terasamente la formele și folosințele inițiale (dislocări, nivelări, împrăștieri, finisări și însămânțarea suprafețelor unde este cazul).

Concret, lucrarile de refacere constau in:

Lucrari de refacere

Astuparea şanţului cu pământ şi nisip – după ce conductele s-au pozat definitiv se continuă umplerea şanţului cu pământ sănătos, îndepărtându-se pământurile improprii (pământ argilos îmbibat cu apă, pământ plin de rădăcini, pământ îngheţat) şi resturile de cărămidă, beton sau pietre. Executarea umpluturilor cu pământ se face în straturi uniforme de câte 20 cm grosime prin batere cu maiul de mână sau maiul compactor mecanic. Dacă pământul este uscat, se udă fiecare strat fără însă a inunda şanţul. Umplerea de pământ se face până la 20 – 30 cm sub nivelul străzii (în funcţie de alcătuirea pavajului existent). Acest spaţiu serveşte pentru fixarea pavajului propriu-zis şi el se umple cu: - nisip sau balast de 5 – 10 cm grosime; - beton de 10 – 15 cm grosime; - îmbrăcăminte asfaltică de 5 mm grosime; - pavaj Pentru ca tasarea pământului să se facă cât mai corect, la execuţia lucrărilor se va ţine seama de următoarele reguli: - la baza umpluturii se vor aşeza pământurile care se comprimă mai mult;






- straturile permeabile nu vor fi acoperite cu pământuri impermeabile; - umplutura se va face numai în straturi paralele de grosime uniformă şi cât mai aproape de orizontală, păstrându-se o mică pantăpentru scurgerea apelor de ploaie, adică se va urmări panta canalizaţiei, astfel că umpluturile se vor ăncepe de la camere spre mijlocul secţiunii. La traversările de străzi, umplutura se va face numai cu nisip, bine tasat, execuţia făcându-se în acelaşi mod ca şi umplerea de pământ. În carosabil cu trafic foarte greu umplerea şanţului se va face numai cu nisip bine compactat sau balast conform cerinţelor consiliilor locale (Primării).

a) Refacerea îmbrăcăminţilor cu beton

După curăţarea betonului vechi şi udarea cu apă, se toarnă betonul nou în grosime uniformă prin tragerea cu dreptarul. Nu se permite întindera betonului proaspăt prin tragere cu grebla sau aruncarea cu lopata, deoarece se separă agregatul mare de masa amestecului. Întreruperea lucrului se face prin lăsarea unui rost care se execută cu o scândură (de esenţă moale care rămâne îngropată în beton) aşezată perpendicular pe lungimea fâşiei de pavaj refăcut şi pe toată grosimea betonului. Scândurile se ţin 24 de ore in apă înainte de folosire. Acest rost se umple cu mastic bituminos înainte de asfaltare.

Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi mai mari de 5 oC.

b) Îmbrăcămintea asfaltică

Înainte de turnarea îmbrăcăminţii asfaltice, suprafaţa pe care se aşterne se curăţă cu periile şi se amorsează cu suspensie diluată din bitum filerizat sau bitum tăiat (40% benzină grea, 60% bitum).

Întinderea mixturii asfaltice se face manual, cu o drişcă de lemn. Mixtura fierbinte, la temperatura de 150oC … 180oC, se întinde cu drişca, apăsându-se puternic pentru a se obţine profilul şi grosimea prescrise, precum şi o suprafaţă cât mai netedă.

Găleţile şi roabele cu care se lucrează se ung cu lapte de var ca să nu se lipească. Nu se ung cu ulei, pentru că se produc umflături în masa asfaltului din cauza volatilizării uleiului la tempera înaltă a asfaltului.

Pentru a se obţine o suprafaţă aspră, pe asfaltul turnat proaspăt se presară 2 - 3 kg/m2 de nisip grăunţos care se presează cu un rulou metalic.

Pentru cilindrare se pot folosi: cilindrul compresor sau plăci vibratoare (prevăzute cu o „opincă” de cauciuc). Nu este permisă staţionarea utilajului pentru compactare pe o mixtură care nu s-a răcit. Tamburul compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fierbinte de ele, dar udarea trebuie redusă la minim ca să nu se răcească brusc faţa superioară a mixturii.

c) Refacerea pavajelor de piatră

Pavajul din bolovani sau piatră brută se aşează pe o fundaţie din balast sau piatră spartă peste care se aşterne un strat de nisip pilonat în grosime de 5 cm.






Blocurile se aşează cu mâna, pe un strat de nisip afânat de 8 cm grosime, în şiruri cu rosturile ţesute strâns. Se bat cu ciocanul şi se umplu cu nisip golurile pentru a se fixa. Apoi se execută o batere cu maiul pentru regularizarea profilului, se aşterne nisip grăunţos, se stropeşte cu apă, se freacă pavajul cu periile şi se continuă baterea cu maiul până la refuz. Blocurile sparte se înlocuiesc, iar cele înfundate se scot şi se completează cu nisip sub ele;

În timpul execuţiei profilul transversal va fi controlat în permanenţă cu şablonul.

d) Refacerea bordurilor

Bordurile pentru trotuare se aşează la acelaşi nivel şi linie cu 10-15 mm sub nivelul pavajului de trotuar.

Bordurile de piatră de 18/18 cm se aşează pe o fundaţie de beton de 15/30 cm sprijinite lateral spre exterior de o pantă din acelaşi material, de cel puţin 7 cm înălţime.

Bordurile de beton de 20/25 cm se montează pe o fundaţie de beton de 15/30 cm.

Bordurile de piatră sau beton tip mic 12/15 cm pentru trotuare de curţi interioare se aşează pe fundaţii din beton 15/25 cm.

III.1.7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente:

Nu este cazul, nu se are în vedere realizarea de noi căi, se vor folosi căile de acces existente.

III.1.8. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare:

În perioada de implementare a proiectului se vor folosi cantitățile necesare, calculate prin proiect, de nisip și pietriș, achiziționate de la furnizori autorizați. Se va utiliza apa pentru umectarea betonului și a drumurilor din interiorul șantierului în perioadele calde și cele cu vânt;

III.1.9. Metode folosite în construcţie/demolare:

Metodele folosite în construcție sunt soluții constructive uzuale, respectiv constructii-montaj, forari, excavatii, montat cofraje, turnat beton, compactari si altele, care vor fi descrise in proiectul tehnic și implica utilizarea de betoane de ciment, diferite sorturi de pietriș și nisip, balast, etc. III.1.10. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară:

Prezentul proiect are ca scop dezvoltarea unei retele de telecomunicatii prin fibra optica, pe raza orasului Berbesti si a localitatilor apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in vederea oferiri unor servicii de televiziune si voce/date (internet) cetatenilor din localitatiile mai sus amintite.

Pentru realizarea investitiei se vor utiliza cabluri de fibra optica de tip ADSS – G6572A, cu 12, 24, 48 sau 96 de fibre, cutii de jonctionare a fibrelor óptice (OSC), si cutii de distributie (ODB).

Reteaua de telecomunicatii proiectata se va amplasa aerian folosind infrastructura existenta (stalpii de joasa) aflati in proprietatea Distributie Energie Oltenia, pe stalpi de lemn aflati in






proprietatea Telekom, pe stalpi de compozit nou plantati sau subteran prin monotub HDPE Ø40 mm, in zonele unde se impun restrictii de montare pe stalpi, conform aliniatului 2.1.7. din SR831/2002.

Astfel este interzisă montarea retelelor de telecomunicatii, pe următoarele categorii de stâlpi LEA:

a) speciali, de susţinere ai posturilor de transformare aeriene (PTA);

b) pe care se află montat aparataj electric de comutaţie şi de protecţie (întreruptoare, separatoare, descărcătoare, etc);

c) cu derivaţii de î.t. (de la 1 kV până la 20 kV);

d) pe care se încrucişează linii de energie electrică de j.t. sau î.t.

Reteaua de telecomunicatii proiectata va acoperii strazile din intravilanul localitatilor Berbesti, Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, precum si legaturile dintre localitatii

1. OPERAŢII DE DE EXECUTIE A RETELEI AERIENE DE TELECOMUNICATII

Instalarea retelei aeriene de telecomunicatii cuprinde următoarele operaţii:

- plantarea stalpilor noi

- montarea accesoriilor

- desfăşurarea cablului de pe tambur

- întinderea şi fixarea cablului

- montarea cutiilor de jonctionare si executarea sudurilor.

- montarea cutiilor de distributie

- executarea rezervelor

- etichetarea cablurilor

1.1) Plantarea stalpilor noi

Fundatii stalpi de compozit / Fundatii stalpi prefabricati de beton

Forma şi dimensiunile gropilor (în plan şi adâncime) trebuie să corespundă planurilor de execuţie.

Săparea gropilor se va face numai cu puţin timp înainte de plantarea stâlpilor, pentru a se evita surparea malurilor şi accidentarea animalelor sau a trecătorilor (în special în zonele populate). Pe timpul nopţii, gropile vor fi acoperite sau semnalizate.

Săparea gropilor se poate executa mecanizat (cu ajutorul unei foreze) sau manual.






a) Săparea mecanizată a gropilor

Pentru executarea mecanizată a gropilor se vor folosi autoforeze. Cu utilajele mecanice de forat pot lucra numai persoane care au fost instruite special cu privire la utilizarea, reglarea şi exploatarea a utilajului (conform cârtii tehnice), precum şi cele care cunosc şi respectă normele de protecţie a muncii la folosirea acestei categorii de utilate, Deserventul fiind şi conducătorul autovehiculului, trebuie să posede permis de conducere eliberat de organele de poliţie. Autoforeza trebuie să fie prevăzută cu sapă cu diametrul intre 400-800 mm şi să poată săpa gropi cu adâncimea de 2.500 mm. Şeful echipei de montaj răspunde de poziţia exactă a axei gropii şi de realizarea dimensiunilor corecte. Deplasarea maşinii de forat la punctul de lucru se face cu coloana de săpare în poziţia de marş (culcată pe puntea de odihnă). În teren plan, lipsit de obstacole, deplasarea de la un pichet la altul poate fi făcută şi cu coloana de săpare ridicată. Trecerea forezei cu coloana ridicată pe sub, sau în apropierea LEA sau LTc, precum şi forarea de gropi în apropierea LEA sau LTc, care ar putea fi atinse de coloana de forare în timpul lucrului, sunt interzise. În poziţie de lucru, foreza trebuie să stea pe un teren plan, orizontal. Se verifică dacă sapa corespunde diametrului gropii de forat inainte de forare, cu ajutorul manivelei, coloana se aduce în poziţie perfect verticală. Se frânează autovehiculul în această poziţie şi se calează. După verificarea pichetului, se procedează la săparea gropii. Numai după aducerea coloanei în poziţie verticală şi asigurarea manetei de comandă a basculării deserventul poate proceda la manevrarea manetei pentru acţionarea sapei. Sapa forezei trebuie adusă la turaţia necesară înainte de a lua contact cu pământul. Încărcarea maşinii de săpat (avansul în pământ) se va face lin, fără suprasolicitarea organelor sale. Pe măsura săpării, pământul de pe marginea gropii este îndepărtat de unul din muncitori, după oprirea completă a rotirii sapei. Pământul săpat se depozitează la o distanţă de cel puţin 0,30 m de la marginea gropii, avân-du-se grijă ca depozitul realizat să nu împiedice continuarea procesului tehnologic (ridicarea stâlpului etc.) şi circulaţia pietonilor sau a vehiculelor. Pământul vegetal nu poate fi folosit la burat şi va fi depozitat separat şi îndepărtat. Din când în când se verifică verticalitatea gropii (verticalitatea coloanei de forare), la nevoie se corectează poziţia coloanei. După forarea gropii la adâncimea prevăzută, maşina se deplasează la pichetul următor, procedînd aşa cum s-a arătat mai sus. b) Săparea manuală a gropilor

Gropile se vor săpa manual în următoarele cazuri : - când numărul gropilor nu justifică economic folosirea unui utilaj mecanic ; - când nu se poate crea un front de lucru continuu pentru acest utilaj ; - solul deosebit de pietros (bolovani mari) nu permite forarea sau o permite numai în proporţie redusă ; - terenul foarte accidentat nu permite aducerea la verticală a coloanei de forare, fără realizarea unei platforme orizontale. Săparea manuală a gropilor se execută cu unelte simple de săpat, la alegerea lor ţinându-se seama de natura terenului şi de dimensiunile în plan ale gropilor : târnăcoape, răngi, cazmale, lopeţi, lingură etc. La executarea manuală, gropile pentru fundaţiile burate se realizează,în general, în trepte. Dimensiunile în plan ale gropilor nu vor depăşi cotele prevăzute în proiect. Executia burajului:






Săparea gropilor se face numai cu puţin timp înainte de plantarea stâlpilor (2-3 zile), astfel încât să nu fie mult timp deschise, evitându-se astfel surpârile de maluri şi accidentele. Înainte de ridicarea stâlpului şi de introducerea lui în groapă, dacă groapa a rămas descoperită mai multă vreme, mai ales pe timp ploios (toamnă sau iarnă), se sapă şi se în-depărtează din fundul gropii stratul de pământ înmuiat (de 20-30 cm), şi pe toată suprafaţa se aşază un strat de piatră de 20 cm grosime, care se bate bine cu maiul. După ridicarea, alinierea şi aşezarea verticală a stâlpului se trece la executarea burajului. Se aşază un strat de piatră de 20 cm în jurul stâlpului pe toată lăţimea gropii şi se bate bine cu maiul. Peste stratul de piatră se aşază un strat de pământ de circa 20 cm, care de asemenea se bate cu maiul. Burarea fundaţiei se continuă apoi prin straturi alternative de piatră şi pământ, de câte 20 cm, bine bătute ca maiul, stratul superior va fi întotdeauna un strat de balast nisipos. Burajul se face cu balast nisipos. Stratul de pământ folosit la burare nu poate fi pământ vegetal şi trebuie să nu conţină alte corpuri străine. Pentru compactarea pământului, când acesta este uscat, va fi udat în timpul baterii cu maiul. Se recomandă ca golurile din straturile de piatră să fie completate cu pământ, în care scop se adaugă şi pământ în timpul baterii stratului de balast nisipos. Deasupra terenului în jurul stratului, se va face o movilă conică, de pământ argilos, cu diametrul de circa 1,7-1,6 m şi înălţimea de 0,4-0,5 m. NOTA: LA STALPII PREFABRICATI DIN BETON burajul se face cu piatra spartă sau balast cu dimensiunea maximă de 5 cm. Piatra va fi de bună calitate şi nu trebuie să se spargă la baterea cu maiul. Stratul de pământ folosit la burare nu poate fi pământ vegetal şi trebuie să nu conţină alte corpuri străine.

După executarea fundaţiei, terenul din jurul stâlpului va fi amenajat pentru a nu prezenta obstacole la scurgerea apelor. Executantul, proiectantul şi beneficiarul vor stabili de comun acord, forma fundaţiilor (circulare sau în trepte prin proces-verbal), odată cu stabilirea devizului final.

După executarea fundaţiilor burate se verifică: - aşezarea stâlpului în aliniament; - verticalitatea stâlpului; -aşezarea consolelor; - adâncimea de plantare a stâlpului, prin măsurarea distanţei de la suprafaţa terenului, la linia trasată din fabrică sau pana la capatul stalpului;

După executarea fundaţiilor de orice tip, pământul rezultat din săpăturâ (utilizat numai parţial la fundaţiile prefabricate pe coloană şi la cele burate) trebuie împrăştiat cu lopata pe o suprafaţă cât mai mare, astfel încât să nu rămână movile care ar împiedica lucrările agricole şi scurgerea apelor de suprafaţă. Stratul vegetal rezultat la începutul săpăturilor, depozitat şi păstrat separat, se va împrăştia peste pământul astfel taluzat pentru asigurarea producţiei agricole. Agregatele rămase în jurul fundaţiei (balast, bolovăniş) se evacuează de pe terenurile agricole.

Fundatii de beton stalpi prefabricati/compozit

Fundaţiile din beton se prevăd la stâlpii de întindere in conditiile in care terenul natural nu permite fundarea directa a acestora prin fundatie burata. Fundaţii turnate la stâlpii de susţinere în aliniament se prevăd numai acolo unde caracteristicile terenului nu asigură stabilitatea stâlpului plantat în fundaţia burată. Fundaţiile se execută în conformitate cu documentaţia aferentă din proiectul tehnic, specificaţiile din proiect primează faţă de cele conţinute în prezenta fişă tehnologică.






Operaţiile principale la execuţia fundaţiilor din beton sunt : - trasarea gropilor ; - săparea gropilor şi sprijinirea pereţilor ; - execuţia radierului şi cofrarea fundaţiilor ; - prepararea şi turnarea betonului ; - decofrarea ; - completările de beton după ridicarea stâlpilor (căciuli, tencuieli, scliviseli) : - împrăştierea pământului.

• Trasarea gropilor

Verificarea aliniamentului şi a poziţiei bornei în teren faţă de prevederile planului de execuţie.

• Săparea gropilor şi sprijinirea pereţilor

Forma şi dimensiunile gropilor trebuie să corespundă planurilor de execuţie din proiectul lucrării respective. Sprijinirea malurilor este obligatorie în terenuri slabe, inundabile, pietriş, nisip, teren neomogen cu stratificaţii, loessuri. Sprijinirea se poate face cu dulapi metalici (refolosibili) sau cu lemne sau bile.

• Execuţia radierului şi cofrarea fundaţiei

Se toarnă la baza gropii un strat egalizator de beton simplu B 100, a cărui grosime este de 20 cm, şi care constituie radierul. La execuţia fundaţiilor stâlpilor de beton se folosesc cofraje interioare, care servesc la obţinerea golurilor pentru montarea stâlpilor. Cofrajele, sub formă de cutii prismatice sau cilindrice, sunt confecţionate din lemn, PFL bachelizat sau tablă. Cofrajele din lemn se căptuşesc cu tablă neagră de 0,5 mm, pentru a le mări durabilitatea. Înainte de folosire, cofrajele se ung pe partea care vine în contact cu betonul cu un strat de motorină sau ulei ars, pentru a se putea face mai uşor decofrarea. Cofrajul interior de formă cilindrică (pentru stâlpii centrifugaţi) sau prismatică (pentru stâlpii vibraţi) se montează după turnarea radierului. Montarea cofrajelor comportă următoarele operaţii : - se marchează pe partea superioară a cofrajului repere diametral opuse (la cofrajele prismatice se marchează mijlocul laturilor) ; - se introduce cofrajul în groapă pe radierul turnat şi se aliniază cu ajutorul reperelor şi al ţăruşilor de control ; - centrarea cofrajulul se face cu ajutorul unor sfori, iar verticalitatea cu firul de plumb ; - fixarea cofrajulul se face prin legarea lui cu sârmă de ţăruşi bătuţi la pământ.

• Prepararea şi turnarea betonului

Betonul se obţine prin amestecarea unor cantităţi de ciment, balast şi apă. Pentru fundaţiile stâlpilor de beton se folosesc betoane simple min. clasa C8/10 XC2 , iar pentru fixarea stâlpilor de beton în golurile fundaţiei, min. clasa C12/15 XC2 (B 200). Pentru prepararea betonului se poate folosi una dintre metodele următoare : - prepararea centralizată, cu betonieră de capacitate mare, dacă în zonă urmează să se toarne un număr mai mare de fundaţii ; - prepararea la bornă cu motobetoniere de capacitate mică ;






- prepararea manuală, folosită pentru lucrări al căror volum nu justifică folosirea unei betoniere. Amestecarea manuală a betonului, care se foloseşte frecvent la fundaţiile liniilor de joasă tensiune, se execută cu o platformă de lucru 3 x 4 m, confecţionată din scânduri de 25 mm grosime, bine încheiate. Transportul betonului trebuie executat imediat după preparare, înainte de începerea prizei. Timpul dintre preparare şi turnarea betonului variază între 30 şi 60 de minute şi depinde de marca cimentului, transportarea şi umiditatea aerului. Betonul preparat la bornă, la distanţe pânâ la 70 - 80 m, se poate transporta cu roaba sau cu tomberoane. La prepararea centralizată a betonului, transportul se poate executa numai cu cifă. Turnarea betonului se execută numai după verificarea stării cofrajelor. Cofrajul şi pereţii se udă bine pentru a împiedica absorbţia apei din beton. Betonul proaspăt turnat trebuie protejat de căldură, vânturi uscate şi ger. În primele şapte zile de la turnare, suprafaţa liberă a betonului se stropeşte cu apă de două ori pe zi şi se acoperă cu rogojini, saci, rumeguş sau nisip, pentru păstrarea umezelii. În primele două zile, betonul se acoperă pentru a se evita spălarea cimentului în caz de ploaie. La temperaturi sub zero grade, suprafaţa betonului se acoperă cu paie, nisip sau pamant.

• Decofrarea

Cofrajele interioare din golul fundaţiilor monobloc se scot la 10-20 ore de la turnare, mai înainte de întărirea betonului. Scoaterea cofrajulul interior comportă următoarele faze : - desfacerea legăturilor de imobilizare a cofrajului ; - lovirea uşoară a cofrajului, pentru desprinderea lui de masa betonului ; - scoaterea cofrajului din fundaţie ; - corectarea defectelor de suprafaţă ale betonului ; - repararea eventualelor deteriorări ale cofrajului. Corectarea defectelor de suprafaţă ale betonului se face prin drişcuire cu mortar de ciment.

• Completările de beton după ridicarea stâlpilor

După ridicarea şi introducerea stâlpului în golul fundaţiei şi alinierea lui, fixarea în fundaţie se face prin turnarea între stâlp şi fundaţie, până la marginea superioară a fundaţiei, a unui beton C12/15, îndesat cu ajutorul unei şipci. După trei ore de la turnare se scot penele şi se completează la nivelul solului, se execută căciuli de protecţie cu beton de aceeaşi marcă. Executarea căciulii se va face imediat sau cel mal târziu în trei zile după ridicarea şi fixarea stâlpului. Se procedează astfel : - se curăţă şi se spală cu apă suprafaţa fundaţiei ; - se stropeşte cu lapte de ciment suprafaţa spălată ; - se montează cofrajul exterior, se leagă şi se rigidizează ; - se prepară şi se toarnă în cofraj betonul de marcă identică cu cel folosit la fundaţie ; - se îndreaptă cu mistria şi se dă înclinarea prevăzută în proiect, suprafeţei superioare a căciulii ; - se tencuieşte întreaga suprafaţă exterioară a căciulii fundaţiei până la adâncimea de 20 cm sub nivelul stâlpului.






• Împrăştierea pământului

Pământul nefolosit rezultat din săpătură, după întărirea scliviselii căciulilor (după circa patru zile) se aşază în jurul fundaţiei, astfel încât să formeze suprafeţe înclinate pentru scurgerea apelor de la baza stâlpilor. Restul de pământ se împrăştie pe o suprafaţă mai mare, aşa încât să nu împiedice circulaţia, lucrările agricole sau scurgerea apelor de la baza stâlpului. În zonele locuite, pe străzi, în curţi, în incinta intreprinderilor se reface în jurul fundaţiei pavajul, iar resturile nefolosite sunt îndepărtate. După executarea fundaţiilor este necesar să se întocmească documentaţii pentru lucrări ascunse referitoare la fundaţii, în care să se ateste marca betoanelor utilizate. Aceste documentaţii se vor ataşa la proiectul de execuţie a lucrării.

1.2) Montarea accesoriilor

Clemele si armăturile de întindere, susţinere in aliniament si susţinere in colt se fixează pe stâlpi cu bandă de oţel inoxidabil şi catarame, cu ajutorul unui dispozitiv special care permite strângerea benzii în jurul stâlpului, şi a armăturii. Toate armaturile folosite vor fi din OL si vor fi in prealabil zincate la cald. Operaţiunea de montare se execută de pe scară, sau din nacela P.R.B.-ului, respectându-se normele de protecţia muncii pentru lucrul la înălţime. Armăturile se vor monta pe stâlp la o înălţime care sa asigure respectarea distanţelor impuse de § 2.2.7. SR831, între conductoarele active şi cablul optic, respectiv între acesta şi sol.

1.3) Desfăşurarea cablului.

- la manipularea, încărcarea, transportarea, descărcarea elementelor de confecţie metalica (accesorii de fixare pe stalpi), tamburilor de cablu si cutiilor terminale se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii de deformaţii mecanice sau deteriorarea acestora ; - accesoriile de fixare la stâlpi se vor transporta in lăzi rezistente; - transportul tamburului de cablu se va face cu mijloace mecanizate; - pentru încărcarea respectiv descărcarea tamburului se folosesc planuri înclinate sau dacă este posibil mijloace mecanizate; - înainte de desfacerea tamburului şi desfăşurarea se va verifica dacă numărul de ordine şi lungimea tamburului corespunde cu planul de joncţiune; - înainte de a începe desfăşurarea cablului de fibra optica se va avea grija ca tamburul de cablu sa fie fixat pe dispozitivul de derulare(capre, remorca de cablu) care trebuie sa asigure poziţionarea orizontala si blocarea dispozitivului; - cablul se va desfăşura îngrijit pentru a evita formarea de bucle sau noduri, depăşirea razei minime de curbură, torsionarea cablului, depăşirea forţei de tracţiune maxime; - cablul de fibre optice se va agata in timpul desfăşurării acestuia la fiecare stâlp in cârligul suportului de susţinere care este fixat pe stâlp începând de la tamburul de cablu in direcţia de tragere; - la stâlpii de susţinere in colt si cei de întindere se vor monta pe stâlpi provizoriu role pentru derulare sau bărcuţe tip ASA 300; - nu se permite târârea cablului desfăşurat direct pe sol pentru a nu deteriora mantaua cablului;după desfăşurare tamburul de cablu va fi păzit până la instalare; - nu se lasă cablul desfăşurat peste noapte; - la traversarea străzilor se va asigura o semnalizare şi supraveghere corespunzătoare;






- la supratraversarea linilor de tramvai sau troleibuz lucrarile se vor executa cu linia de alimentare scoasa de sub tensiune si se va asigura o semnalizare şi supraveghere corespunzătoare.

1.4) Întinderea şi fixarea cablului

Pentru fixarea cablului de fibră optică pe stâlpii se folosesc două sisteme: -un sistem de susţinere a cablului de fibră optică constând dintr-un suport consolă cu cârlig fixat pe stâlp cu ajutorul unei brăţări, o spirală de susţinere şi o spirală de protecţie pentru matisarea cablului (Pl. 03); -un sistem de întindere constând dintr-un suport de întindere în aliniament fixat pe stâlp cu ajutorul unei brăţări, o spirală de întindere (DEAD-END) şi o spirală de protecţie pentru matisarea cablului (Pl. 04). -pentru traversarile de dumuri cablul de FO va fi montat la o inaltime de minim 6 m fata de axul drumului pentru a permite trecerea vehiculelor cu gabarite mari.

1.5) Montarea cutiilor de jonctionare (OSC) si executarea sudurilor.

Cutiile de jonctionare (OSC) se vor fixa pe stalpi cu bandă de oţel inoxidabil şi catarame, cu ajutorul unui dispozitiv special care permite strângerea benzii în jurul stâlpului. Executarea sudurilor in cutia de jonctionare se va face conform diagramei de jonctionare.

1.6) Montarea cutiilor de distributie (ODB)

Cutiile de distributie (ODB) se vor fixa pe stalpi cu bandă de oţel inoxidabil şi catarame, cu ajutorul unui dispozitiv special care permite strângerea benzii în jurul stâlpului.

1.7) Rezerva de cablu

La fiecare cutie de jonctionare (OSC) si cutie de distributie (ODB) se vor prevedea rezerve de cablu in lungime de 30 m. Rezervele se vor monta pe suporti speciali de tip cruce, care se vor fixa pe stalpi cu bandă de oţel inoxidabil şi catarame, cu ajutorul unui dispozitiv special care permite strângerea benzii în jurul stâlpului, la o inaltime de min 4.5 m conform SR 831/2002 (Cap. 3.1.1.9-Distantele minime intre circuitele de telecomunicatii si sol)

1.8) Etichetarea cablurilor

Pentru traseele aeriene instalate pe stalpi se vor aplica etichete de identificare a cablurilor. Etichetele se vor aplica la fiecare stalp. Eticheta are lungimea de 10 cm, latimea de 5 cm. Este eticheta standard agreata de ORANGE ROMANIA

2. OPERATII DE EXECUTIE A RETELEI SUBTERANE DE TELECOMUNICATII

2.1. Pregătirea execuţiei






Şeful formaţiei de lucru împreună cu şeful de echipă inspecteaza zona, examinează proiectul (planşele), terenul şi stabilesc conditiile de incepere a lucrarilor. Se vor identifica obstacolele vizibile şi instalaţiile subterane: cabluri electrice; conducte de gaze, apă, se înscriu pe planşe cele constatate suplimentar. Montarea panourilor de semnalizare rutieră şi de protecţie inclusiv a semnalizărilor pe timp de noapte se va face conform ORDIN nr. 411 din 8 iunie 2000 emis de catre Ministerul de Interne cu nr. 1.112/4 aprilie 2000 si de Ministerul Transporturilor cu nr. 411/8 iunie 2000 “pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restrictiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului” Se realizează sondaje pentru stabilirea posibilităţii de execuţie mecanizată a săpăturilor. La stabilirea amplasamentului şanţului se va ţine seama de respectarea distanţelor admise între instalaţiile subterane în plan orizontal şi vertical conform SR 8591/1997; 6290/2004; 832/2008. Reteaua subterana se va amplasa peste/sub utilitati respectând SR/STAS-urile în vigoare si avizele de amplasament emise pentru lucrarea care se va executa. Se vor notifica detinatorii de utilitati cu minim 24 ore inainte de inceperea lucrarilor in vederea predarii si indentificarii in teren a amplasamentului propus.

2.2. Executarea şanţului pentru reteaua subterana de telecomunicatii

Santul se va sapa la 1.0-1.2 m adancime si pe o latime de 0.4m (in teren stancos adancimea minima a santului va fi de 0.6m). Sapatura se va realiza manual pentru a evita riscul afectarii canalizatiei existente si a celorlalte utilitati sau cu mijloace mecanizate acolo unde terenul permite acest lucru Desfacerea pavajelor se face potrivit tehnologiei specifice de desfacere-refacere a îmbrăcăminţilor rutiere, conform Cap. 4.4.11 “Tehnologia executării lucrărilor de desfacere şi refacere a îmbrăcăminţilor rutiere”. Se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari in telecomunicatii, executia lucrarilor in sapatura, lucrul la inaltime. Conductele şi cablurile întâlnite în şanţ vor fi suspendate astfel încât să nu facă săgeată mare. În timpul executării săpăturilor trebuie evacuată apa subterană care apare precum şi cea din vecinătatea imediată pentru a evita înmuierea pământului şi prăbuşirea malurilor. În cazul folosirii de utilaje şi a mijloacelor de transport se va efectua instruirea conducătorilor acestora şi a şefilor de echipă luând măsuri adecvate. Se nivelează fundul şanţului, prin săpare sau adăugare pământ.

2.3. Instalare monotuburi HDPE / folie avertioare / ball markeri in sant

In sapatura executata se vor instala doua monotuburi HDPE Φ 40 mm. Monotuburile HDPE Φ 40 mm se vor instala pe fundul şanţului şi se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de pamânt fin, cernut, fără corpuri dure. La 60 cm deasupra monotuburilor se va aşeza o folie de atenţionare din PVC de 30 cm lăţime care va fi inscripţionată cu mesajul ’’ATENŢIE CABLU OPTIC, PROPRIETATE S.C. ORANGE ROMANIA S.A.’’. In cazul in care se vor face strapungeri in camine, monotuburile vor fi taiate in interior la 5 cm de zidul caminului. La iesirea monotubului din subteran, la baza stalpului, se va lasa o rezerva de 2.5 m pentru protectia cablului de fibra optica. Aceasta rezerva se va fixa de stalp prin banda si catarame OL Zn.

2.4. Realizarea strapungerii cameretei de tragere






In momentul in care s-a ajuns cu santul la peretele cameretei, se vor executa doua strapungeri cu diametru de min Ø 40 mm in peretii laterali ai cameretei, pentru accesul monotuburilor HDPE in interior.

2.5. Obturarea monotubului HDPE

Monotuburile se vor obtura la intrarea/ieşirea din camerete utilizand flanse special construinte in acest scop.

2.6. Refacerea peretelui cameretei de tragere

Dupa introducerea monotuburilor HDPE, spatiul ramas intre gaura imperfecta a strapungerii si monotubul HDPE va fi umplut cu spuma poliuretanica pentru a nu permite patrundere apei in interior.

2.7. Rezerva de cablu

In camerete rezerva de fibra optica va fi stransa sub forma de cerc cu bride de plastic si fixata pe peretele cameretei.

2.8. Executarea joncţiunilor optice

Executarea sudurilor in cutia de jonctionare se va face conform diagramei de jonctionare.

2.9. Refacerea îmbrăcăminţilor rutiere

Dupa instalarea monotuburilor HDPE si refacerea peretilor caminului, santul va fi astupat iar pe zona afectata de acesta se va reface terenul la starea iniţială.

Refacerea îmbrăcăminţilor rutiere se face conform Cap.4.4.11 “Tehnologia executării lucrărilor de desfacere şi refacere a îmbrăcăminţilor rutiere”.

2.10. Instalarea cablului de fibră optică prin suflare

Operatiunile de instalare a cablului de fibra optica in monotub HDPE sunt urmatoarele: - Tamburul este fixat în zona de suflare a cablului; - Capul de suflare este poziţionat la capătul tubului de extensie; - Capătul cablului se fixează de piston; - Pistonul şi cablul sunt introduse în subtubul de extensie şi în subtubul îngropat; - Subtubul de extensie este joncţionat cu subtubul îngropat - Suflarea începe prin creşterea treptată a presiunii (până la 10 bari), pentru a se obţine o viteză medie de 100 m/minut; - În timpul instalării doi operatori stau lângă tambur: unul ca să controleze presiunea aerului comprimat şi sistemul de frânare iar celălalt să ghideze cablul. - Dacă presiunea scade înseamnă că pistonul cu capătul cablului a ajuns în camereta şi suflarea s-a terminat. Dacă presiunea rămâne constantă în general înseamnă că pistonul s-a blocat în tub. În majoritatea cazurilor problema se rezolvă prin suflarea din direcţia opusă a unui piston cu cârlig de prindere cu care se trage apoi cablul până în camereta destinaţie.

2.11. Tehnologia executării lucrărilor de desfacere şi refacere a îmbrăcăminţilor rutiere

Lucrări de desfacere






a) Desfacerea de îmbrăcăminţi asfaltice – se execută cu ciocanul pneumatic prevăzut cu o daltă în forme regulate sau o maşină de tăiat rosturi cu disc diamantat.

Covorul asfaltic se taie la 10 cm de locul unde se va sparge asfaltul. Această zonă e necesară pentru sprijinirea pavajului care se va reface şi totodată face mai bine legătura cu pavajul vechi.

Materialul provenit din desfacere se depune în locuri mai retrase sau se înlătură.

b) Desfacerile de pavaj – se vor executa cu ranga de fier gen daltă, pentru a se evita spargerea acestora. Pavajele se vor desface pe 20 cm de o parte şi de alta faţă de profilul şanţului.

Materialul utilizabil provenit din desfacere se sortează şi se depozitează în grămezi în formă de careuri, pe o parte a şanţului la cca. 50 cm de marginea săpăturii.

c) Desfacerea pavajului din beton – se vor executa cu ciocanul pneumatic – demolator şi se vor desface pe 20 cm de o parte şi de alta faţă de profilul şanţului. Patul de beton se teşeşte la margine la un unghi de 45o.

Materialele provenite din desfacere se depozitează astfel ca să nu stânjenească desfăşurarea circulaţiei.

Lucări de refacere

Astuparea şanţului cu pământ şi nisip – după ce conductele s-au pozat definitiv se continuă umplerea şanţului cu pământ sănătos, îndepărtându-se pământurile improprii (pământ argilos îmbibat cu apă, pământ plin de rădăcini, pământ îngheţat) şi resturile de cărămidă, beton sau pietre.

Executarea umpluturilor cu pământ se face în straturi uniforme de câte 20 cm grosime prin batere cu maiul de mână sau maiul compactor mecanic. Dacă pământul este uscat, se udă fiecare strat fără însă a inunda şanţul. Umplerea de pământ se face până la 20 – 30 cm sub nivelul străzii (în funcţie de alcătuirea pavajului existent).

Acest spaţiu serveşte pentru fixarea pavajului propriu-zis şi el se umple cu:

- nisip sau balast de 5 – 10 cm grosime;

- beton de 10 – 15 cm grosime;

- îmbrăcăminte asfaltică de 5 mm grosime;

- pavaj

Pentru ca tasarea pământului să se facă cât mai corect, la execuţia lucrărilor se va ţine seama de următoarele reguli:

- la baza umpluturii se vor aşeza pământurile care se comprimă mai mult;

- straturile permeabile nu vor fi acoperite cu pământuri impermeabile;

- umplutura se va face numai în straturi paralele de grosime uniformă şi cât mai aproape de orizontală, păstrându-se o mică pantăpentru scurgerea apelor de ploaie, adică se va urmări panta canalizaţiei, astfel că umpluturile se vor începe de la camere spre mijlocul secţiunii.






La traversările de străzi, umplutura se va face numai cu nisip, bine tasat, execuţia făcându-se în acelaşi mod ca şi umplerea de pământ.

În carosabil cu trafic foarte greu umplerea şanţului se va face numai cu nisip bine compactat sau balast conform cerinţelor consiliilor locale (Primării).

a) Refacerea îmbrăcăminţilor cu beton

După curăţarea betonului vechi şi udarea cu apă, se toarnă betonul nou în grosime uniformă prin tragerea cu dreptarul. Nu se permite întindera betonului proaspăt prin tragere cu grebla sau aruncarea cu lopata, deoarece se separă agregatul mare de masa amestecului. Întreruperea lucrului se face prin lăsarea unui rost care se execută cu o scândură (de esenţă moale care rămâne îngropată în beton) aşezată perpendicular pe lungimea fâşiei de pavaj refăcut şi pe toată grosimea betonului. Scândurile se ţin 24 de ore in apă înainte de folosire. Acest rost se umple cu mastic bituminos înainte de asfaltare.

Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi mai mari de 5oC.

b) Îmbrăcămintea asfaltică

Înainte de turnarea îmbrăcăminţii asfaltice, suprafaţa pe care se aşterne se curăţă cu periile şi se amorsează cu suspensie diluată din bitum filerizat sau bitum tăiat (40% benzină grea, 60% bitum). Întinderea mixturii asfaltice se face manual, cu o drişcă de lemn. Mixtura fierbinte, la temperatura de 150oC … 180oC, se întinde cu drişca, apăsându-se puternic pentru a se obţine profilul şi grosimea prescrise, precum şi o suprafaţă cât mai netedă. Găleţile şi roabele cu care se lucrează se ung cu lapte de var ca să nu se lipească. Nu se ung cu ulei, pentru că se produc umflături în masa asfaltului din cauza volatilizării uleiului la tempera înaltă a asfaltului. Pentru a se obţine o suprafaţă aspră, pe asfaltul turnat proaspăt se presară 2 - 3 kg/m2 de nisip grăunţos care se presează cu un rulou metalic. Pentru cilindrare se pot folosi: cilindrul compresor sau plăci vibratoare (prevăzute cu o „opincă” de cauciuc). Nu este permisă staţionarea utilajului pentru compactare pe o mixtură care nu s-a răcit. Tamburul compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fierbinte de ele, dar udarea trebuie redusă la minim ca să nu se răcească brusc faţa superioară a mixturii.

c) Refacerea pavajelor de piatră

Pavajul din bolovani sau piatră brută se aşează pe o fundaţie din balast sau piatră spartă peste care se aşterne un strat de nisip pilonat în grosime de 5 cm.

Blocurile se aşează cu mâna, pe un strat de nisip afânat de 8 cm grosime, în şiruri cu rosturile ţesute strâns. Se bat cu ciocanul şi se umplu cu nisip golurile pentru a se fixa. Apoi se execută o batere cu maiul pentru regularizarea profilului, se aşterne nisip grăunţos, se stropeşte cu apă, se freacă pavajul cu periile şi se continuă baterea cu maiul până la refuz. Blocurile sparte se înlocuiesc, iar cele înfundate se scot şi se completează cu nisip sub ele;

În timpul execuţiei profilul transversal va fi controlat în permanenţă cu şablonul.

d) Refacerea bordurilor






Bordurile pentru trotuare se aşează la acelaşi nivel şi linie cu 10-15 mm sub nivelul pavajului de trotuar.

Bordurile de piatră de 18/18 cm se aşează pe o fundaţie de beton de 15/30 cm sprijinite lateral spre exterior de o pantă din acelaşi material, de cel puţin 7 cm înălţime.

Bordurile de beton de 20/25 cm se montează pe o fundaţie de beton de 15/30 cm.

Bordurile de piatră sau beton tip mic 12/15 cm pentru trotuare de curţi interioare se aşează pe fundaţii din beton 15/25 cm.

3. CONTROLUL CALITATII

Controlul calitǎţii lucrǎrilor prezentate în prezenta documentaţie se va face de cǎtre responsabilul tehnic cu executia (RTE) desemnat de catre executantul lucrari si de catre dirigintele de santier desemnat de catre beneficiar. Se menţioneazǎ cǎ beneficiarul sau reprezentantul acestuia are drept de control privind aspectul calitǎţii execuţiei în toate fazele derulǎrii investiţiei. Controlul efectuat de catre RTE care este rǎspunzǎtor în privinţa calitǎţii, indiferent dacǎ beneficiarul şi-a exercitat sau nu dreptul la inspectarea lucrǎrii, va cuprinde în special urmǎtoarele:

- verificarea existenţei certificatelor de calitate ale materialelor; - respectarea dimensiunilor, abaterilor limitǎ, cerinţelor de montaj şi criteriilor

de acceptare stabilite în proiect.

4. RECEPTIA LUCRARILOR

Recepţia lucrǎrilor se va face de către beneficiar, reprezentatul autoritatii emitente a autorizatiei de construire, executant si proiectant pe baza listei de verificări întocmite şi difuzate pǎrţilor în prealabil de cǎtre beneficiar. În cazul constatǎrii unor deficienţe de execuţie se propun mǎsuri de remediere şi se convoacǎ o nouǎ recepţie. Fazele de recepţie la execuţia lucrărilor sunt: - recepţia lucrărilor de construcţii montaj, care cuprinde recepţia preliminară, care are loc după terminarea lucrărilor de construcţii-montaj; - recepţia definitivă. La darea în exploatare se fac următoarele verificări şi măsurători: - verificarea continuităţii fibrelor optice; - traseul cablului; - identificarea fibrelor; - măsurarea atenuării joncţiunilor fibrelor optice a fiecărui tambur de cablu instalat si atenuarea globală pe întregul tronson de linie ; - măsurători şi “pasportizări” finale ; - execuţia rezervelor şi amplasarea cutiilor de joncţiune (OSC) si a cutiilor de distributie (ODB)

III.1.11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate:

Nu este cazul.






III.1.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare:

Nu este cazul, amplasamentul prezentului proiect se desfasoara pe strazile si stalpii deja

existenti, stalpii noi se instaleaza pentru completaarea retelei

Principalele criterii de selecție a alternativei optime trebuie să îndeplinească principiile

dezvoltării durabile:

- să producă efecte minim negative asupra mediului;

- să fie acceptabil din punct de vedere social;

- să fie fezabil din punct de vedere economic.

III.1.13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor):

Nu este cazul. Proiectul nu generează apariția de noi activități;

III.1.14. Alte autorizaţii cerute pentru proiect:

În conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 23 / 13.11.2020 emis de Primăria Orașului Berbești, s-a solicitat obţinerea de avize/acorduri pentru: - DTAC; - DTOE; - Aviz retea alimentare cu apa/canalizare SC Gospodarire Locala Berbesti; - Aviz retea alimentare energie electrica – CEZ Distributie; - Aviz retea stalpi terti; - Verificator cf Legii 10/1991; - Aviz administrator cai ferate CN - CF Craiova; - Aviz Inspectoratul de Politie al Judetului Valcea – Serviciul Politiei Rutiere Valcea; - Aviz administrator drum judetean – Consiliul Judetean Valcea pt subtraversarile DJ; - Aviz administrator drum local – Primaria Berbesti pt. subtraversari drumuri locale; - SGA – Sistemul de Gospodarire al Apelor Valcea; - Plan de situatie si Plan de incadrare in zona, intocmit pe suport topografic, vizate de OCPI Valcea; - Aviz Agentia Nationala a Comunicatiilor - ANCOM; - Acordul autentic Notarial al proprietarilor de teren afectat – daca este cazul;

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

IV.1. Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului:

Nu este cazul.

Termenul de folosinta al cablului de fibra optica este practic nelimitat, fiind cea mai noua, rapida si moderna tehnologie de transmitere de date. In eventualitatea dezafectarii acestei investitii se se trece la desfacerea din prinderi si colectarea cablului.

IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului:

Nu este cazul.






IV.3. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz:

Nu este cazul , nu se are în vedere realizarea de noi căi, se vor folosi căile de acces existente;

IV.4. Metode folosite în demolare:

Nu este cazul.

IV.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare:

Nu este cazul.

IV.6. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deşeurilor):

Proiectul cu toate activităţile asociate din perioada de execuţie a lucrărilor şi după realizarea acestora este prezentat în secţiunea III.

V. Descrierea amplasării proiectului:

Proiectul propus se va desfasura pe raza Orasului Berbesti si localitatile apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in intravilan pe strazile si drumurile locale din localitati si extravilan, de-a lungul drumurilor judetene: DJ 605A, DJ 676E, DJ 605C.

Coordonate geografice Berbesti: 44°59′17″N 23°52′5.59″E

Orașul Berbesti este asezat in județul Vâlcea, având o poziție central – vestică, la distanță aproximativ egală de municipiile Rm. Vâlcea (78 km), Tg. Jiu (72 km) , Craiova (88 km) și Drăgășani (73 km). Este așezat pe cursul inferior al râului Tărâia, primul afluent mai mare al Oltețului pe partea stângă, la ieșirea din Subcarpații Olteniei . Paralela de 450 latitudine nordică marchează hotarul în partea de nord cu satul Turcești, comuna Mateești – Vâlcea, în timp ce meridianul de 240 longitudine estică trece pe hotarul de est al localității. Cele mai apropiate orașe față de orașul Berbești sunt: – la nord, orașul Horezu (Vâlcea) - 33 km; – la sud, nou-înființatul oraș Bălcesti(Vâlcea) – 45 km; – la est, nou-înființatul oraș Băbeni (Vâlcea) – 38 km; – la vest, orașul Tg. Cărbunești (Gorj) – 50 km. Orașul este străbătut, de la nord la sud, de DJ 605A , Milostea – Balș, pe o lungime de 9 km, iar de la est la vest, are o lățime de 6 km , cu următorii vecini: – la nord, comuna Mateești, Județul Vâlcea ; – la sud, comuna Sinești, Județul Vâlcea; – la est, comunele Copăceni și Roșiile, Județul Vâlcea; – la vest, comuna Alunu, Județul Vâlcea; In componența orașului intră următoarele sate: – Roșioara, la extremitatea nordică; – Berbești, în continuarea satului Roșioara, spre sud; – Valea Mare, la est de Roșioara, spre Copăceni; – Dămțeni, la est de Berbești, tot spre Copăceni; – Dealul – Aluniș, unde se află și centrul administrativ al comunei precum și cartierul de


https://ro.wikipedia.org/wiki/Berbe%C8%99ti#/maplink/2





blocuri cu 1.192 de locuințe; – Tg. Gângulești, la extremitatea sudică.

V.1. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare:

Nu este cazul;

V.2. Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

Nu este cazul. La nivelul amplasamentului studiat nu apar listate elemente de patrimoniu cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. V.3. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind: -- folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia; -- politici de zonare şi de folosire a terenului; -- arealele sensibile:

Lucrarea se va realiza pe teren aparţinând domeniului public al orasului Berbesti si localitatile Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti.

Amplasamentul prezentului proiect este Orasul Berbesti si localitatile apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in intravilan pe strazile si drumurile locale din localitati si extravilan, de-a lungul drumurilor judetene: DJ 605A, DJ 676E, DJ 605C.

Folosinta actuala: cai de comunicatie (domeniu public, strazi, zona de siguranta si de protectie a drumurilor, terenuri extravilane agricole).

Destinatie: cai de comunicatie.

Din punct de vedere al zonelor rezidențiale, acestea sunt în vecinătatea amplasamentului.

Din punct de vedere al protecției naturii, perimetrul studiat nu se regăsește cuprins în rețeaua Natura 2000






V.4. Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970:

• Coordonatele geografice Stereo 1970 ale amplasamentului proiectului ce se propune a se realiza se regasesc in Anexa 1.

V.5. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare:

Nu este cazul;

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile:

(A)Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:

a) Protecţia calităţii apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:

În perioada de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiect, principalele surse de poluare pentru ape sunt reprezentate de lucrările de realizare a lucrărilor proiectului, traficul utilajelor. Impactul asupra componentei de mediu apa, în etapa de realizare a investiţiei este unul nesemnificativ şi temporar. Sursele de poluare pe timpul execuţiei pot fi: - lucrările desfăşurate pe şantier şi traficul utilajelor sunt generatoare de noxe şi pulberi, care prin intermediul ploilor spală suprafaţa şantierului, rezultând astfel ape pluviale uzate; - depozitarea pe termen lung a deşeurilor rezultate în perioada de execuţie; - întreţinerea necorespunzătoare a utilajelor folosite pentru realizarea lucrărilor; Lucrările de execuţie se vor realiza conform prevederilor legislaţiei în vigoare. În perioada de exploatare infrastructura utilizată la prezentul proiect nu va produce poluări care să afecteze factorii de mediu.

În timpul execuției lucrărilor se vor lua următoarele măsuri: - se asigură drenarea și dirijarea apei freatice în cazul în care această situație apare la

faza de lucru - săpături; - se prevăd mijloace de reținere a scurgerii apelor uzate, tehnologice și menajere astfel

încât emisiile în apele de suprafață să se încadreze în prevederile NTPA 001/2002 actualizată; - se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deșeuri de orice fel în apele de

suprafață sau subterane, pe sol sau în subsol; Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute:

Nu este cazul;

b) Protecţia aerului:

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri:

Influenţele asupra componentelor de mediu afectate şi criteriile de acceptare ale acestora în urma interacţiunilor cu mediul din timpul proceselor specifice activităţilor de lucrări se






încadrează în prevederile legale şi respectă cuantumul prevăzut de acestea, ele regăsindu-se în evaluările de mediu ale societăţilor participante la lucrări. Sursele de poluare pentru aer se manifestă numai pe perioada execuţiei lucrărilor şi pot fi: Utilajele şi echipamentele prin funcţionarea lor în zona frontului de lucru. Poluarea specifică activităţii utilajelor şi echipamentelor se apreciază după consumul de carburant caracteristic arderii în motoarele termice, care generează poluanţi ca: NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele, etc. Regimul emisiilor acestor poluanți este dependent de nivelul activității zilnice, prezentând o variabilă substanțială de la o zi la alta, de la o fază la alta a procesului de construcție. De asemenea, operațiile de transport, manipulare, depozitare a materialelor pot genera o creștere a concentrațiilor de pulberi, în suspensie sau sedimentabile, după caz, în zona afectată de lucrări. În același mod, din activitățile de excavare a solului, manipulare a pământului rezultat din excavare, precum și descărcarea și împrăștierea pământului pot rezulta pulberi. Minimizarea impactului emisiilor de la utilaje prin păstrarea valorilor concentraţiilor de poluanţi sub limitele normate se va realiza prin utilizarea echipamentelor în bună stare de funcţionare şi în bune condiţii tehnice. Poluanţii menţionaţi se manifestă pe o perioadă scurtă de timp şi pe tronsoane ale lucrărilor de execuţie care se mută o dată cu evoluţia lucrărilor. De aceea se estimează că, în perioada de construcţie impactul poluant asupra atmosferei va fi minim şi perioada de expunere va fi redusă.

Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă:

Având în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se desfăşoară în faza de execuţie sunt surse libere, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente activităţilor industriale, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare – epurare – evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale. În perioada de construcţie se vor respecta prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului, referitor la obligaţia utilizatorilor de surse mobile şi de a asigura încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă. Se recomandă următoarele măsuri: - activităţile care produc mult praf vor fi limitate în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare a suprafeţelor; - verificarea periodică a utilajelor în ceea ce priveşte nivelul de emisii de CO şi alte gaze de eşapament.

c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

Sursele de zgomot şi vibraţii:

În perioada de execuţie pentru realizarea diferitelor categorii de lucrări (săpături) se folosesc o serie de utilaje. Acestea reprezintă o sursa de zgomot în perioada de execuţie. O altă sursă de zgomot o reprezintă mijloacele de transport care transportă materialele necesare realizării lucrării. Locuitorii străzilor pe care se vor efectua lucrările, vor suporta impactul în perioada de execuţie. Intensitatea zgomotului şi a vibrațiilor nu va fi cu mult mai mare comparativ cu perioade normale fără lucrări.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor sunt:

- interzicerea lucrărilor de construcţie pe timpul nopţii; - utilizarea în exploatare de echipamente cu nivel scăzut de zgomot şi vibraţii.






d) Protecţia împotriva radiaţiilor: Sursele de radiații:

Nivelul campului electromagnetic se incadreaza in limitele normale legal admisibile prin respectarea prescriptiilor de proiectare si a regulamentelor de exploatare. Toate materialele şi echipamentele utilizate la execuţia lucrărilor vor fi conforme cu cerintele legale, cu cerintele S.C. Orange Romania S.A. si a detinatorului de retea LEA JT. Achiziţionarea si preluarea echipamentelor, precum şi execuţia lucrărilor vor fi realizate cu firme autorizate.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor:

Nu este cazul;

e) Protecţia solului şi a subsolului: Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime:

În urma lucrărilor de construcţie a reţelelor electrice si de telecomunicatii si a construcţiilor si anexelor aferente acestora, factorul de mediu sol şi subsol nu sunt afectaţi semnificativ astfel încât să ducă la poluări sau infestări semnificative ale mediului. Amplasarea circuitelor, retelelor, echipamentelor si construcţiilor aferente acestora se va realiza în zonele limitrofe drumului, destinate prin construcţie fie pentru infiinţarea conductelor subterane sau supraterane, stâlpilor. Se vor reface spaţiile verzi, trotuarele şi celelalte elemente care vor fi afectate din cauza lucrarilor. Acestea vor fi aduse la o stare corespunzătoare. Lucrările de refacere a elementelor enumerate mai sus vor fi suportate de beneficiar, acestea putand fi incluse in functie de dorinta beneficiarului in cadrul altor lucrari si/sau proiecte care nu au legatura directa cu prezenta lucrare si/sau proiect.

Influenţele asupra componentelor de mediu afectate şi criteriile de acceptare ale acestora în urma interacţiunilor cu mediul din timpul proceselor specifice activităţilor de lucrări se încadrează în prevederile legale şi respectă cuantumul prevăzut de acestea, ele regăsindu-se în evaluările de mediu ale societăţilor participante la lucrări.

Solutia tehnica adoptata in prezenta lucrare reduce la minimum impactele negative asupra mediului, in conditii de siguranta si eficienta in toate fazele ciclului de viata a lucrarii proiectate: proiectare, executie si exploatare pe toata durata de existenta a instalatiei, respectand cerintele impuse prin SR EN ISO 14.001:2005 (inlocuieste SR EN ISO 14.001:1997) - Sistem de management de mediu si normativele in vigoare, incadrandu-se in sistemul integrat de calitate, securitate si sanatate ocupationala, securitatea informatiei si mediu. Lucrarile au fost proiectate cu respectarea O.U.G. nr. 196/22 decembrie 2005 privind modul de gestionare a deseurilor, O.U.G. nr. 195/22 decembrie 2005, privind protectia mediului, actualizat la 9 iulie 2006 cu modificarile si completarile aduse de Rectificarea nr. 195/22 decembrie 2005, Legea nr. 265/29 iulie 2006.

In urma activităţilor de lucrări specifice desfasurate in cadrul proceselor prevazute in prezentul proiect nu se impun lucrari majore de reconstructie ecologica, lucrarile proiectate neafectand semnificativ mediul inconjurator.

Retelele de distributie electrica si/sau respectiv de retele de telecomunicatii nu produc emisii de poluanti si prin urmare nu sunt necesare dotari si masuri pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu. La terminarea lucrarilor de executie, pe teren nu raman materiale care sa degradeze sau sa polueze zona. Resturile de materiale rezultate in urma executarii lucrarilor de constructii vor fi transportate in locuri speciale de depozitare, respectiv colectare si/sau






valorificare, in conformitate cu legislatia cu privire la gestionarea, depozitarea si transportul deseurilor (H.G. 856/2002, H.G. 1061/2008, respectiv H.G. 349/2005).

Dupa executarea lucrarilor, eventualele pavaje si zone verzi afectate vor fi aduse la starea initiala. Zonele afectate de lucrari se vor elibera de toate resturile rezultate la constructie si se va reface stratul in zonele in care acesta a fost afectat. Suprafetele afectate de sapaturi se vor reface astfel incat acestea sa se incadreze in relieful inconjurator, sa nu prezinte obstacole la scurgerea apelor si sa nu constituie locuri propice stagnarii acestora. Surplusul de pamant este nesemnificativ, acesta urmand a fi tasat in santurile de provenienta.

În perioada de execuţie sursele potenţiale de poluare a solului, subsolului şi apelor freatice ar putea fi: - Neîntreţinerea corespunzătoare şi defecţiuni tehnice ale utilajelor; - Deşeurile rezultate atât din procesul tehnologic cât şi cele menajere pot fi depozitate necorespunzător şi pot polua solul. În perioada de execuţie a lucrărilor, riscul potenţial de poluare a solului este dat de pierderi accidentale de carburanţi şi lubrifianţi de la vehiculele folosite. Ţinând cont de cele prezentate se poate estima că impactul asupra solului şi subsolului datorat lucrărilor de execuţie este minim. În cazul unei operări în condiţii normale nu vor exista surse de poluare a solului, subsolului şi pânzei freatice.

Lucrări şi dotări pentru protecţia solului și a subsolului: - Impunerea constructorului de a realiza şantierul corespunzător din punct de vedere al facilităţilor şi al protecţiei factorilor de mediu; - Evitarea poluării solului cu carburanţi în urma operaţiunilor de staţionare, aprovizionare sau alimentare cu carburanţi a utilajelor datorită funcţionării necorespunzătoare a acestora. - lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

În domeniul protecției calității solului se vor lua următoarele măsuri atât pe timpul execuției lucrărilor, cât și ulterior în perioada de exploatare a obiectivului de investiții: - Se vor gospodări materialele de construcții numai în perimetrul de lucru fără a afecta vecinătățile pe platforme amenajate cu șanțuri perimetrale; - Nu se va depăși suprafața necesară frontului de lucru; - În timpul execuției se va avea în vederea evacuarea apelor respectând legislația în vigoare; - Se va evita tasarea și distrugerea solului și se vor reface terenurile ocupate temporar; - Se vor întreține și exploata utilajele de transport în stare tehnică corespunzătoare, astfel încât să nu existe scurgeri de ulei, carburanți și emisii de noxe peste valorile admise; - Se vor depozita deșeurile de orice natură numai în locurile special prevăzute în acest scop; - Se va interzice depozitarea de materiale pe căile de acces sau pe spațiile care nu aparțin zonei de lucru; - Se vor încheia contracte de servicii cu unități specializate în vederea asigurării eliminării, tratării și depozitării finale a deșeurilor; - Se interzice depozitarea necontrolată a deșeurilor;






- Se vor colecta selectiv deșeurile tehnologice în spații amenajate în vederea valorificării celor reutilizabile prin unități specializate în valorificare și a descărcării la depozite de deșeuri din zonă a deșeului nereciclabil și a celui menajer. f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:

Nu este cazul. Amplasamentul proiectului ce se propune a se realiza nu se suprapune cu situri Natura 2000.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate:

Proiectul cu toate activităţile asociate din perioada de execuţie a lucrărilor şi după realizarea acestora este prezentat în secţiunea III. Pe amplasamentul stabilit pentru „CONSTRUIRE RETEA DE TELECOMUNICATII SI REGLEMENTARE CONDITII DE COEXISTENTA IN UAT BERBESTI”, nu sunt obiective din categoria monumentelor naturii si ariilor naturale protejate care ar putea fi afectate de lucrările de construcţie prevăzute în cadrul proiectului de investiţie. Amplasarea, construcția, au un impact asupra mediului concretizat prin ocuparea temporară a unor suprafețe de teren, consumarea de materiale de construcții, folosirea unor tehnologii poluante, care au efecte asupra omului cât și asupra atmosferei, faunei, vegetației, apei și solului. La materializarea proiectului se vor lua măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație, care să permită circulația în condiții de siguranță a utilizatorilor. Nu au fost identificate specii sau habitate protejate în zona lucrărilor investiției.

g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele:

Pe amplasamentul stabilit pentru „CONSTRUIRE RETEA DE TELECOMUNICATII SI REGLEMENTARE CONDITII DE COEXISTENTA IN UAT BERBESTI” nu sunt obiective de interes public, investiţii, monumente istorice sau de arhitectură care ar putea fi afectate de lucrările de construcţie prevăzute în cadrul proiectului de investiţie. Pe perioada execuţiei lucrărilor şantierul poate fi o sursă de insecuritate. Prin respectarea normelor specifice lucrărilor de construire infrastructura rutiera şi normelor de protecţia muncii vor fi evitate accidentele în care pot fi implicate utilajele de construcţie. Din punct de vedere al zonelor rezidențiale, acestea sunt si în vecinătatea amplasamentului. La nivelul amplasamentului studiat nu apar listate elemente de patrimoniu cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public:






În perioada de execuţie a lucrărilor se vor avea în vedere următoarele măsuri de protecţie a locuitorilor din apropierea/vecinătatea frontului de lucru: - în zonele de lucru amplasate în vecinătatea zonelor locuite, activităţile specifice de şantier se vor desfăşura numai în perioada de zi; - executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot şi vibraţii; - optimizarea traseelor utilajelor de construcţie astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie; - realizarea lucrărilor pe tronsoane, pe bază de grafic de lucrări, pentru scurtarea perioadei de execuţie, pentru diminuarea duratei de manifestare a efectelor negative asupra populaţiei; - utilizarea mijloacelor tehnologice şi utilajelor silenţioase; - asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare; - refacerea zonelor afectate de lucrarile şantierului. Constructorul va respecta condițiile impuse prin avizele, acordurile, impuse prin Certificatul de Urbanism.

h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: Retelele de distributie electrica si/sau respectiv de retele de telecomunicatii nu produc emisii de poluanti si prin urmare nu sunt necesare dotari si masuri pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu. La terminarea lucrarilor de executie, pe teren nu raman materiale care sa degradeze sau sa polueze zona. Resturile de materiale rezultate in urma executarii lucrarilor de constructii vor fi transportate in locuri speciale de depozitare, respectiv colectare si/sau valorificare, in conformitate cu legislatia cu privire la gestionarea, depozitarea si transportul deseurilor (H.G. 856/2002, H.G. 1061/2008, respectiv H.G. 349/2005). Dupa executarea lucrarilor, eventualele pavaje si zone verzi afectate vor fi aduse la starea initiala. Zonele afectate de lucrari se vor elibera de toate resturile rezultate la constructie si se va reface stratul in zonele in care acesta a fost afectat. Suprafetele afectate de sapaturi se vor reface astfel incat acestea sa se incadreze in relieful inconjurator, sa nu prezinte obstacole la scurgerea apelor si sa nu constituie locuri propice stagnarii acestora. Surplusul de pamant este nesemnificativ, acesta urmand a fi tasat in santurile de provenienta. Eliminarea deseurilor de orice tip, inclusiv a deseurilor de cabluri, de moloz si a celorlalte reziduri cad in sarcina beneficiarului si a executantului. Acestia vor implemanta masuri cu privire la transportul sau ridicarea deseurilor in scopul valorificarii la si/sau de catre firmele abilitate si autorizate in acest sens. Colectarea, depozitarea, transportul si valorificarea tuturor deseurilor care se genereaza in timpul lucrarilor trebuie sa fie facuta respectand intru totul prevederile normativelor si legislatiei de protectie a mediului. Valorificarea deseurilor se va face prin intermediul societatilor abilitate in acest sens cu care societatile beneficiare si/sau participante la lucrari au semnate contracte in scopul valorificarii deseurilor, dar si cu alte societati cu care nu exista contract. In unele situatii este posibila efectuarea transportului de deseuri in vederea eliminarii acestora in locuri special amenajate, conform aprobarilor Primariei in raza careia se executa lucrarile respective. Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate:

Deșeurile generate pe amplasament în perioada executării lucrărilor sunt: - deșeuri menajere generate de personalul de șantier; - deșeuri tehnologice rezultate din săpături. Pentru toate deșeurile menajere generate se va realiza sortarea la locul de producere și depozitarea temporară în saci menajeri la locul de lucru din santier. La finalul zilei se vor






transporta sacii menajeri la sediul constructorului . Deșeurile rezultate în urma activităților de construcție-montaj, (codificate conform HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, anexa 2), sunt următoarele: Din punct de vedere statistic, cca 3% din materialele utilizate devin moloz în faza de construcție.

Denumirea deșeului

Starea fizică (Solid – S, Lichid – L, Semisolid –

SS)

Codul deșeului Sursa Cantități Management

Pământ și pietre, altele decât cele

specificate la 17 05 03

S 17 05 04

Lucrări de excavare pentru

demolare și execuție

Cantitățile vor depinde de tipul și

adâncimea de fundare

Eliminare în depozit

deșeuri inerte

Deșeuri metalice (fier

și oțel) S 17 04 05

Lucrări de construire și de demolare

(de la armături)

Nu se pot estima la

această fază

Valorificare prin unități specializate

Cabluri, altele decat

cele specificate la

17 04 10

S 17 04 11 Lucrări de

construire și montaj

Nu se pot estima la

această fază


Materiale plastice S 17 02 03

Lucrări de construire și

montaj

Nu se pot estima la

această fază


Beton S 17 01 01

Lucrări de construire (fundații,

structură de rezistență și resturi din

de demolare

Nu se pot estima la

această fază

Depozit de deșeuri

inerte sau valorificare

conform ghidurilor în

materie Amestecuri de beton,

altele decât cele


S 17 01 07

Lucrări de construcție și amenajări și

lucrări de demolare

Nu se pot estima la

această fază


deșeuri inerte

Lemn S 17 02 01 Lucrări de construire (cofrare)

Nu se pot estima la

această fază


Ambalaje de S 15 01 01 Ambalaje de Nu se pot Valorificare






hârtie și carton

la produsele utilizate la finisaje și

construcție ( saci de

ciment, etc.)

estima la această fază

prin unități specializate

Deșeuri municipale amestecate

S 20 03 01

Activitățile personalului

angajat în perioada

implementării proiectului

Cca 0,1 - 0,15

mc/zi

Eliminare prin

depozitare în depozit de

deșeuri

Deșeuri de hârtie și carton

S 20 01 01

Activitățile personalului ce va deservi organizarea de șantier

Nu se pot estima la

această fază


Deșeurile menajere se vor colecta în saci menajeri si vor fi transportate zilnic la sediul constuctorului unde vor fi depozitate in containere acoperite și periodic vor fi predate la firme autorizate. In acest sens este obligatorie incheierea de contracte cu firmele specializate si autorizate. Pentru depozitarea deșeurilor de orice natură se vor amenaja spații de depozitare, deșeurile vor fi depozitate selectiv, temporar, urmând ca acestea să fie valorificate pe categorii la unități specializate, sau depozitate definitiv la depozitele de deșeuri special amenajate și autorizate. Deșeurile generate vor fi în cantități mici și nu prezintă un pericol pentru mediu sau pentru sănătatea oamenilor. Ele pot constitui sursa de degradare a peisajului printr-o gospodărire neadecvată. Pentru prevenirea poluării mediului pe perioada exploatării, în zona de activitate a obiectivului analizat se impun următoarele măsuri: - identificarea surselor de poluare.

Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate:

Toate rezidurile de materiale, deşeurile şi altele asemenea, rezultate în timpul execuţiei lucrărilor se vor colecta şi se vor evacua continuu şi integral prin grija beneficiarului si executantului.

Dat fiind volumul redus al lucrărilor cuprinse în documentaţie, nu este necesară elaborarea unei documentaţii speciale de organizare de şantier in ceea ce priveste prevenirea poluarii mediului. De organizarea faptică a şantierului şi a activităţilor care se desfăşoară în cadrul acestuia este responsabil şeful de şantier, respectiv şefii de echipă. Responsabil cu organizarea, respectarea si asigurarea prevederilor de protectie a mediului pe toata perioada executarii lucrarilor si de catre toti lucratorii societatii participanti la lucrare este seful de lucrare si beneficiarul lucrarii.

Planul de gestionare a deşeurilor:

Obiectivele si masurile care sunt urmarite si respectate in aceeiasi masura pe toata perioada executarii lucrarilor trebuiesc sa se exemplifice prin organizarea si dezvoltarea unor lucrari si






santiere ecologice cu scopul optimizarii problemelor legate de protectia mediului. Aceste obiective si masuri sunt:

- reducerea la sursa si trierea deseurilor în vederea valorificarii materialelor acestea putand constitui operatiuni benefice atât pentru gestiunea deseurilor cât si pentru productivitatea globala a lucrarii sau a santierului: mai putine deseuri, o mai buna formare profesionala si informare a personalului santierului, o mai mare securitate si sanatate a muncii, diminuarea costurilor;

- cunoasterea cantitatilor si tipurilor de deseuri, a costurilor reale care le sunt asociate, aceasta permitand societatii definirea de noi surse de economii si productivitate;

- planificarea înca din fazele initiale ale organizarii lucrarilor si santierelor, aceasta ca si pregatirea santierului fiind o cerinta esentiala, în ciuda dificultatii de a estima cantitatile si tipurile de deseuri generate. Aceasta dificultate va fi depasita în mod progresiv in timpul efectuarii lucrarii prin acumularea de experienta si în toate cazurile, trierea si gestiunea deseurilor fiind o necesitate reglementara;

- dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii;

- dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini şi comportamente de exprimare a opiniilor faţă de semeni în relaţia lor cu mediul natural înconjurător;

- dezvoltarea comportamentelor favorabile ocrotirii şi menţinerii mediului natural.

i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse:

Nu este cazul;

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei:

Nu este cazul;

(B)Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii:

În perioada de implementare a proiectului se vor utiliza, din cadrul resurselor naturale, nisip și diverse sorturi de pietriș, balast precum şi apă. LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE TELECOMUNICATII PROIECTATA VA FI DE 44.116 m (38.836 m + 5.280 m rezerve):

- 38.576 m RETEA AERIANA PE STALPI - 260 m RETEA SUBTERANA (520 ml MONOTUB HDPE Ø40 mm si 260

ml FOLIE AVERTIZOARE) SUPRAFATA TOTALA DE TEREN AFECTATA DE LUCRARI VA FI 20.504 mp.






DUPA EXECUTIE TERENUL SE VA READUCE LA STAREA INITIALA. VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

VII.1.Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ):

VII.1.1.Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane: Solutia tehnica adoptata in prezenta lucrare reduce la minimum impactele negative asupra mediului, in conditii de siguranta si eficienta in toate fazele ciclului de viata a lucrarii proiectate: proiectare, executie si exploatare pe toata durata de existenta a instalatiei, respectand cerintele impuse prin SR EN ISO 14.001:2005 (inlocuieste SR EN ISO 14.001:1997) - Sistem de management de mediu si normativele in vigoare, incadrandu-se in sistemul integrat de calitate, securitate si sanatate ocupationala, securitatea informatiei si mediu. Lucrarile au fost proiectate cu respectarea O.U.G. nr. 196/22 decembrie 2005 privind modul de gestionare a deseurilor, O.U.G. nr. 195/22 decembrie 2005, privind protectia mediului, actualizat la 9 iulie 2006 cu modificarile si completarile aduse de Rectificarea nr. 195/22 decembrie 2005, Legea nr. 265/29 iulie 2006. Soluţiile tehnice adoptate şi modalitatea de execuţie a lucrărilor prevăzute prin proiect nu prezintă risc asupra populaţiei şi sănătății umane. Pe perioada de execuţie a lucrărilor se va manifesta un disconfort creat populaţiei, fără risc asupra stării de sănătate a acesteia, disconfort ce se va manifesta temporar, pe termen scurt. Se estimează că pe perioada de execuţie a lucrărilor proiectul va genera un impact direct nereversibil, momentan şi reversibil asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Se are în vedere prin implementarea proiectului impactul social ca urmare a îmbunătăţirii accesului populaţiei la facilităţi de interes public, care se creează datorită realizării lucrărilor, acestea conducând la: • îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor; • îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor. Nu s-au constatat afectări majore ale factorilor de mediu cu impact asupra populaţiei şi a stării de sănătate a acesteia. Magnitudinea impactului este mică şi de complexitate redusă manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect. Prin măsurile constructive adoptate şi prin tehnologia de execuţie aplicată, în conformitate cu legislația în vigoare, se reduce la minim probabilitatea de apariţie a unui impact negativ asupra populației şi sănătăţii umane. Pe perioada de operare impactul va fi unul pozitiv. Datorită măsurilor luate, realizarea lucrărilor nu va avea un impact asupra populaţiei şi nici asupra factorilor de mediu. VII.1.2. Impactul asupra biodiversității (acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate):






Amplasamentul proiectului ce se propune a se realiza nu se suprapune cu situri Natura 2000. Pe perioada de implementare a proiectului, fiind lucrări limitate în timp și intr-o zonă antropizată, nu se prognozează un impact negativ cuantificabil asupra calității biodiversității din acea zonă.

VII.1.3. Impactul asupra conservării habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice:

Având în vedere că proiectul are dimensiuni mici se estimează că lucrările ce se vor desfăşura nu vor modifica habitatele de hrănire, odihnă sau cuibărit a speciilor de păsări din zonă, iar impactul asupra speciilor şi habitatelor este apreciat ca nesemnificativ şi nu va genera impact negativ.

VII.1.4. Impactul asupra terenurilor și solului:

În condiţiile în care se vor respecta traseele şi căile de acces pentru utilaje, tehnologia de execuţie , lucrările prevăzute prin proiect nu vor avea un impact negativ asupra solului. Impactul negativ va fi redus și se va manifesta numai pe perioada de realizare a lucrărilor. Prin respectarea normelor, a tehnologiilor de execuţie şi a materialelor din proiect, atât în timpul execuţiei cât şi după darea în exploatare nu vor fi surse de poluare pentru sol şi subsol.

VII.1.5. Impactul asupra folosinţelor și bunurilor materiale:

Lucrările de execuţie se vor desfăşura cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului înconjurător. Se va urmări: • manipularea cu atenţie a utilajelor; • respectarea tehnologiei de execuţie. Magnitudinea impactului este mică şi de complexitate redusă manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect. Prin lucrările executate nu există riscul de a afecta folosinţele şi bunurile materiale din vecinătate şi nu există risc de extindere a impactului.

VII.1.6. Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei:

Atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de exploatare a lucrărilor aferente proiectului nu se vor evacua în mediu ape cu încărcătură poluantă, astfel nemanifestându-se un impact negativ asupra calităţii apei. Extinderea impactului se va limita în zona în care este amplasat proiectul. Magnitudinea impactului este mică şi de complexitate redusă manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect. În faza de construcţie, în scopul reducerii sau chiar a eliminării riscurilor de poluare a apei se vor lua următoarele măsuri: • se va realiza gestionarea adecvată a deşeurilor în punctul de lucru; • se recomandă colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării/eliminării acestora prin operatori autorizaţi; • utilizarea unor mijloace corespunzătoare din punct de vedere tehnic; • constructorul va aplica proceduri şi măsuri de prevenire a poluărilor accidentale.

VII.1.7. Impactul asupra calităţii aerului şi climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră):






În perioada de execuţie a lucrărilor manipularea utilajelor se va face respectând tehnologia de execuţie. Emisiile poluante ale vehiculelor se limitează preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute de omologarea pentru circulaţie, cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţia tehnică. Astfel potrivit studiilor de dispersie, având la bază calculul teoretic, se poate trage concluzia că, atât în faza de construcţie cât şi în faza de exploatare concentraţiile emisiilor sunt mai mici decât limita admisibilă, deci impactul este nesemnificativ. Nu există riscul de a afecta calitatea aerului şi climei , cu atât mai mult nu există riscul extinderii impactului. Magnitudinea impactului este mică şi de complexitate redusă. Pentru evitarea impactului semnificativ asupra aerului şi climei se vor avea în vedere următoarele măsuri: • activităţile care produc mult praf vor fi limitate în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare a suprafeţelor; • verificarea periodică a utilajelor în ceea ce priveşte nivelul de emisii de CO şi alte gaze de eşapament. • Stationarea utilajelor pe amplasament se va face cu motorul oprit.

VII.1.8. Impactul privind zgomotele şi vibraţiile:

În faza de execuţie se va respecta tehnologia de execuţie şi se vor utiliza utilaje în perfectă stare de funcţionare. Impactul se va manifesta temporar, în perioada de execuţie, în zonele unde lucrările se vor executa în apropierea caselor, fiind temporar şi limitat ca suprafaţă. Lucrările prevăzute prin proiect nu vor genera la nivel local şi/sau regional, impact negativ cumulat privind zgomotele şi vibraţiile, impactul fiind apreciat ca fiind nesemnificativ şi se va limita în zona în care este amplasat proiectul. Magnitudinea impactului este mică şi de complexitate redusă manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect. Se vor lua măsuri pentru evitarea, reducerea sau ameliorarea impactului semnificativ asupra mediului: • interzicerea lucrărilor de construcţie pe timpul nopţii; • utilizarea în exploatare de echipamente cu nivel scăzut de zgomot şi vibraţii.

VII.1.9. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual:

Pe perioada de execuţie a lucrărilor, prin decopertări de soluri, se va manifesta un impact negativ mediu, direct şi temporar asupra peisajului şi mediului vizual. După finalizarea lucrărilor, impactul generat va fi unul pozitiv. Ca extindere impactul se limitează la zona în care este amplasat proiectul. Magnitudinea impactului este medie şi de complexitate redusă manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect, din intravilanul si extravilanul UAT Berbești. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual se va manifesta pe perioada de execuţie a lucrărilor.

VII.1.10. Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente:

Nu este cazul;






Situaţia existentă a utilităţilor:

In cazul in care cablul de fibra optica se intersecteaza in subteran cu diferite retele de apa, gaz, termoficare sau telecomunicatii se vor respecta normativele in vigoare. Lucrările proiectate nu necesită construcția de noi utilități.

Concluziile evaluării impactului asupra mediului: Proiectul este în concordanță cu prevederile legislației Uniunii Europene, respectiv Directiva nr. 85/337/EC amendată prin Directiva 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului, precum și cu Directiva cadru privind deșeurile nr. 75/442/EC amendată cu directiva nr. 91/156/EC, transpusă prin OUG nr. 78/2000 aprobată și modificată prin Legea nr. 426/2002.

Efectele trebuie analizate atât pentru perioada de execuție când acestea sunt negative, cât și pentru perioada de funcționare, când efectele sunt favorabile mediului.

Probabilitatea impactului investiției asupra mediului este scăzută, se manifestă numai în perioada realizării lucrărilor de construcție. Impactul va fi nesemnificativ, temporar și reversibil, astfel încât mediul va reveni la starea inițială după finalizarea lucrărilor de construcție, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de noua construcție.

Nu vor exista emisii în apă sau în sol, iar emisiile în aer vor fi nesemnificative, se vor manifesta numai pe amplasamentul proiectului.

La poluarea aerului participă într-o mică măsură activitățile desfășurate în cadrul fronturilor de lucru (decopertarea/recopertarea suprafețelor, lucrări de excavare/umplere, realizarea terasamentelor, punerea în operă a betoanelor), trafic pe amplasamentul lucrării şi traficul pe drumurile de acces la amplasament.

Impactul asupra aerului este temporar şi reversibil şi se manifestă numai în amplasamentul proiectului, fără afectarea calității aerului. La finalizarea lucrărilor de construcție, mediul va reveni la starea inițială, nu va exista impact rezidual asupra aerului.

Există posibilitatea poluării fonice în zonă în perioada execuției proiectului. Pentru reducerea riscului de poluare fonică a vehiculelor ce ajută la realizarea investiției și la transportul materialelor, acestea vor respecta nivelul de putere acustică impus de HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirii.

VII.2.Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate):

Nu este cazul;

VII.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului:

Magnitudinea impactului este mică şi de complexitate redusă manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect.

VII.4. Probabilitatea impactului:

Soluţiile tehnice adoptate şi modalitatea de execuţie a lucrărilor prevăzute prin proiect nu prezintă risc asupra populaţiei şi sănătății umane.






Pe perioada de execuţie a lucrărilor se va manifesta un disconfort creat populaţiei, fără risc asupra stării de sănătate a acesteia, disconfort ce se va manifesta temporar, pe termen scurt.

VII.5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului:

Se estimează că pe perioada de execuţie a lucrărilor proiectul va genera un impact direct nereversibil, momentan şi reversibil asupra populaţiei şi sănătăţii umane.

VII.6. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului:

Având în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se desfăşoară în faza de execuţie sunt surse libere, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente activităţilor industriale, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare – epurare – evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale. În perioada de construcţie se vor respecta prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului, referitor la obligaţia utilizatorilor de surse mobile şi de a asigura încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă. Se recomandă următoarele măsuri: - interzicerea lucrărilor de construcţie pe timpul nopţii; - utilizarea în exploatare de echipamente cu nivel scăzut de zgomot şi vibraţii. - activităţile care produc mult praf vor fi limitate în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare a suprafeţelor; - verificarea periodică a utilajelor în ceea ce priveşte nivelul de emisii de CO şi alte gaze de eşapament. În perioada de execuţie pentru realizarea diferitelor categorii de lucrări (săpături) se folosesc o serie de utilaje. Acestea reprezintă o sursa de zgomot în perioada de execuţie. O altă sursă de zgomot o reprezintă mijloacele de transport care transportă materialele necesare realizării lucrării. În perioada de execuţie sursele potenţiale de poluare a solului, subsolului şi apelor freatice ar putea fi: - Neîntreţinerea corespunzătoare şi defecţiuni tehnice ale utilajelor; - Deşeurile rezultate atât din procesul tehnologic cât şi cele menajere pot fi depozitate necorespunzător şi pot polua solul. În perioada de execuţie a lucrărilor, riscul potenţial de poluare a solului este dat de pierderi accidentale de carburanţi şi lubrifianţi de la vehiculele folosite. Ţinând cont de cele prezentate se poate estima că impactul asupra solului şi subsolului datorat lucrărilor de execuţie este minim. În cazul unei operări în condiţii normale nu vor exista surse de poluare a solului, subsolului şi pânzei freatice. - Impunerea constructorului de a realiza şantierul corespunzător din punct de vedere al facilităţilor şi al protecţiei factorilor de mediu; - Evitarea poluării solului cu carburanţi în urma operaţiunilor de staţionare, aprovizionare sau alimentare cu carburanţi a utilajelor datorită funcţionării necorespunzătoare a acestora. În perioada de execuţie a lucrărilor se vor avea în vedere următoarele măsuri de protecţie a locuitorilor din apropierea/vecinătatea frontului de lucru: - în zonele de lucru amplasate în vecinătatea zonelor locuite , activităţile specifice organizării de şantier se vor desfăşura numai în perioada de zi;






- executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot şi vibraţii; - optimizarea traseelor utilajelor de construcţie astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie; - realizarea lucrărilor pe tronsoane, pe bază de grafic de lucrări, pentru scurtarea perioadei de execuţie, pentru diminuarea duratei de manifestare a efectelor negative asupra populaţiei; - utilizarea mijloacelor tehnologice şi utilajelor silenţioase; - asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare; - refacerea zonelor afectate de activitatea şantierului. Constructorul va respecta condițiile impuse prin avizele, acordurile, impuse prin Certificatul de Urbanism.

VII.7: Natura transfrontalieră a impactului:

Nu este cazul;

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă:

Nu este cazul. Pe perioada de funcționare nu sunt necesare activități de monitorizare a mediului.

IX.Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri / programe / strategii / documente de planificare:

IX.(A). Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele):

Nu este cazul;

IX.(B). Se va menţiona planul / programul / strategia / documentul de programare / planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat:

Program FTTH.

X. Lucrări necesare organizării de şantier:


http://sintact.gnm.ro/12021051.htm










X.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier:

Dat fiind volumul redus al lucrărilor cuprinse în documentaţie, nu este necesară elaborarea unei documentaţii speciale de organizare de şantier in ceea ce priveste prevenirea poluarii mediului. De organizarea faptică a şantierului şi a activităţilor care se desfăşoară în cadrul acestuia este responsabil şeful de şantier, respectiv şefii de echipă. Responsabil cu organizarea, respectarea si asigurarea prevederilor de protectie a mediului pe toata perioada executarii lucrarilor si de catre toti lucratorii societatii participanti la lucrare este seful de lucrare si beneficiarul lucrarii.

Pentru traseele de FO care se executa, in vederea organizarii executiei lucrarilor se propun urmatoarele: - imprejmuirea locului unde se va executa sapatura sau locurile de subtraversare; - marcarea santierului in conformitate cu legislatia in vigoare; - marcarea construcţiilor cu panou conform Legea 10/1995 republicata in 2015; - excedentul de pamant (daca este cazul) va fi transportat in locul indicat de primarie; - nu este nevoie de racordarea la utilitati; - nu este nevoie de racordare la energie electrica; - pe tot parcursul executiei se vor respecta normele PSI si NTS; - se va folosi accesul auto existent – aprovizionarea cu materiale se va face respectând orele de linişte; - molozul se va încărca direct în mijlocul de transport şi va fi transportat la locul indicat prin autorizaţia de construire/spargere(sapatura); - nu se vor depozita materiale pe spaţiile comune sau publice; Pentru a se utiliza cât mai judicios utilajele, forţa de muncă şi ocuparea terenurilor afectate este recomandabil ca executantul să elaboreze un grafic de execuţie detaliat, cu prevederea etapelor de realizare pe faze de execuţie a lucrărilor.

X.2. Localizarea organizării de şantier:

Localizarea organizarii de santier va fi pe amplasamentul proiectului, in imediata apropiere a frontului de lucru, mutandu-se odata cu acesta.

X.3.Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier:

Nu este cazul, proiectul propus nu prevede organizare de santier, organizarea se va face direct in punctul de lucru. X.4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier:

Nu este cazul; X.5. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu:

Nu este cazul;

XI.Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:






XI.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii:

Dupa instalarea monotubului HDPE si refacerea peretilor caminului, santul va fi astupat iar pe zona afectata de acesta se va reface terenul la starea iniţială. Refacerea îmbrăcăminţilor rutiere se face conform “Tehnologiei executării lucrărilor de desfacere şi refacere a îmbrăcăminţilor rutiere”.

XI.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale:

Principala sursa de poluare a solului si a subsolului ar putea reprezenta o avarie (fisura) la unul din rezervoare de combustibili ale utilajelor, ceea ce ar duce la scurgerea accidentala decombustibil. Astfel, manipularea oricăror fluide se va realiza deasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri vor fi preluate in recipienţi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşi de descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth). Se propune ca in zona fronturilor de lucru sa existe o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (min.5 kg) de Petrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a solurilor afectate. Măsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şi utilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului in scopul asigurǎrii unei intervenţii eficiente in caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi). Lucrări prevăzute a se realiza în scopul diminuării impactului și a refacerii amplasamentelor, inclusiv vizând cele legate de o mai bună integrare în peisaj a structurilor au fost prezentate în secțiunile anterioare. La dezafectarea investiției, întregul amplasament se va aduce la forma inițială.

XI.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei:

Nu este cazul;

XI.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/construire în vederea utilizării ulterioare a terenului:

După finalizarea perioadei de exploatare a șantierului urmează etapa de dezafectare, care va fi dată de durata de execuție a lucrărilor, conform planului stabilit. Această etapă presupune dezafectarea construcțiilor temporare, curățarea terenurilor de posibile resturi de materiale de construcție, umplerea excavațiilor cu pământ de calitate similară cu cel din zona învecinată acestora. Lucrările de dezafectare se vor face în condiții de protecție pentru calitatea factorilor de mediu.

XII. Anexe - piese desenate:

XII.1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente):

1. Plan de incadrare in zona; 2. Plan de situatie plansele 1-11;






3. Plan detalii plansele 1-25.

XII.2. Schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare:

Nu este cazul.

XII.3. Schema-flux a gestionării deşeurilor:

Denumirea deșeului

Starea fizică (Solid – S, Lichid – L, Semisolid –

SS)

Codul deșeului Sursa Cantități Management

Pământ și pietre, altele decât cele


S 17 05 04

Lucrări de excavare pentru

demolare și execuție

Cantitățile vor depinde de tipul și

adâncimea de fundare


deșeuri inerte

Deșeuri metalice (fier

și oțel) S 17 04 05

Lucrări de construire și de demolare

(de la armături)

Nu se pot estima la

această fază


Cabluri, altele decat

cele specificate la

17 04 10

S 17 04 11 Lucrări de

construire și montaj

Nu se pot estima la

această fază


Materiale plastice S 17 02 03

Lucrări de construire și

montaj

Nu se pot estima la

această fază


Beton S 17 01 01

Lucrări de construire (fundații,

structură de rezistență și resturi din

de demolare

Nu se pot estima la

această fază

Depozit de deșeuri

inerte sau valorificare

conform ghidurilor în

materie Amestecuri de beton,

altele decât cele


S 17 01 07

Lucrări de construcție și amenajări și

lucrări de demolare

Nu se pot estima la

această fază


deșeuri inerte

Lemn S 17 02 01 Lucrări de Nu se pot Valorificare






construire (cofrare)

estima la această fază

prin unități specializate

Ambalaje de hârtie și carton

S 15 01 01

Ambalaje de la produsele utilizate la finisaje și

construcție ( saci de

ciment, etc.)

Nu se pot estima la

această fază


Deșeuri municipale amestecate

S 20 03 01

Activitățile personalului

angajat în perioada

implementării proiectului

Cca 0,1 - 0,15

mc/zi

Eliminare prin

depozitare în depozit de

deșeuri

Deșeuri de hârtie și carton

S 20 01 01

Activitățile personalului ce va deservi organizarea de șantier

Nu se pot estima la

această fază


Deșeuri cod 17 05 04 → umplutură șanțuri → depozit deșeuri inerte; Deșeuri cod 17 04 05 → depozit deșeuri constructor → depozit deșeuri autorizat/reciclare; Deșeuri cod 17 04 11 → depozit deșeuri constructor → depozit deșeuri autorizat/reciclare; Deșeuri cod 17 02 03 → depozit deșeuri constructor → depozit deșeuri autorizat/reciclare; Deșeuri cod 17 01 01 → depozit deșeuri temporar - autorizat primarie → umplutură fundație platforme beton GA → depozit deșeuri inerte; Deșeuri cod 17 01 07 → depozit deșeuri – autorizat primarie → umplutură fundație platforme beton GA → depozit deșeuri inerte; Deșeuri cod 17 02 01 → depozit deșeuri constructor → refolosire în șantier → depozit deșeuri autorizat/reciclare/valorificare; Deșeuri cod 15 01 01 → depozit deșeuri constructor → refolosire în șantier → depozit deșeuri autorizat/reciclare/; Deșeuri cod 20 03 01 → depozit deșeuri constructor → depozit deșeuri autorizat; Deșeuri cod 20 01 01 → depozit deșeuri constructor → depozit deșeuri autorizat/reciclare; În incita depozitului constructorului va fi amenajat un loc special marcat in care vor fi colectate deșeurile în mod selectiv. Deșeurile colectate vor fi predate la intervale scurte de timp firmelor autorizate. Executantul lucrării este obligat să încheie contracte cu firmele autorizate. Deșeurile refolosibile și sortate în cadrul șantierului, vor fi predate la depozitul de materiale. Se va numi un responsabil cu gestionarea deșeurilor care va putea furniza informații în acest sens în cazul eventualelor controale.

XII.4. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului:

Nu este cazul.

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:








XIII.a). Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970:

Denumirea obiectivului: CONSTRUIRE RETEA DE TELECOMUNICATII SI REGLEMENTARE CONDITII DE COEXISTENTA IN UAT BERBESTI

Amplasarea obiectivului:

Orasul Berbesti si localitatile apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in intravilan pe strazile si drumurile locale din localitati si extravilan, de-a lungul drumurilor judetene: DJ605A, DJ676E, DJ605C. Amplasamentul proiectului ce se propune a se realiza nu se suprapune cu situri Natura 2000. Coordonatele geografice Stereo 1970 ale amplasamentului proiectului ce se propune a se realiza sunt urmatoarele: Se regasesc in Anexa 1 atasata la aceasta documentatie.

Descrierea succintă a proiectului:

Prezentul proiect are ca scop dezvoltarea unei retele de telecomunicatii prin fibra optica, pe raza orasului Berbesti si a localitatilor apartinatoare Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, in vederea oferiri unor servicii de televiziune si voce/date (internet) cetatenilor din localitatiile mai sus amintite. Pentru realizarea investitiei se vor utiliza cabluri de fibra optica de tip ADSS – G6572A, cu 12, 24, 48 sau 96 de fibre, cutii de jonctionare a fibrelor óptice (OSC), si cutii de distributie (ODB). Reteaua de telecomunicatii proiectata se va amplasa aerian folosind infrastructura existenta (stalpii de joasa) aflati in proprietatea Distributie Energie Oltenia, pe stalpi de lemn aflati in proprietatea Telekom, pe stalpi de compozit nou plantati sau subteran prin monotub HDPE Ø40 mm, in zonele unde se impun restrictii de montare pe stalpi, conform aliniatului 2.1.7. din SR831/2002. Astfel este interzisă montarea retelelor de telecomunicatii, pe următoarele categorii de stâlpi LEA: a) speciali, de susţinere ai posturilor de transformare aeriene (PTA); b) pe care se află montat aparataj electric de comutaţie şi de protecţie (întreruptoare, separatoare, descărcătoare, etc); c) cu derivaţii de î.t. (de la 1 kV până la 20 kV); d) pe care se încrucişează linii de energie electrică de j.t. sau î.t. Reteaua de telecomunicatii proiectata va acoperii strazile din intravilanul localitatilor Berbesti, Rosioara, Valea Mare, Damteni, Dealu Alunis si Targu Gangulesti, precum si legaturile dintre localitatii.

Descrierea succinta a lucrarilor proiectate;

Pentru reteaua aeriana de telecomunicatii se vor utiliza un numar total de 594 stalpi, distribuiti astfel: - 550 stalpi LEA JT aflati in proprietatea Distributie Energie Oltenia S.A, dintre care:







- 9 stalpi de lemn aflati in proprietatea Telekom; - 29 stalpi de metal/lemn aflati in proprietatea Terti; - 6 stalpi noi de compozit. LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE TELECOMUNICATII PROIECTATA VA FI DE 44.116 m (38.836 m + 5.280m rezerve):


FOLIE AVERTIZOARE); PENTRU ASIGURAREA CONTINUITATII CABLURILOR DE FIBRA OPTICA SE VOR AMPLASA PE STALPI CUTII DE JONCTIONARE (OSC-URI), IAR PENTRU DISTRIBUTIA FIBRELOR OPTICE SE VOR AMPLSA PE STALPI CUTII DE DISTRIBUTIE (ODB-URI).

XIII.b). Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar:

Nu este cazul.

XIII.c). Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului:

Nu se regasesc.

XIII.d). Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar:

Nu este cazul.

XIII.e). Se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar:

Nu este cazul.

XIII.f). Alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare:

Nu este cazul.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informaţii, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

Traversari cursuri de apă:

1. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi de lemn existenţi, L = 58,30 m

Lungime traversare: - 58,30 m;






Coordonate Stereo70:

Mal strang St.231 lemn Tlk ancorat X = 387738.060 Y = 410721.833

Mal drept St.232 lemnTlk ancorat X = 387793.544 Y = 410739.829;

Cota talveg: - 312.04 mdMN;

Cota nivel de asigurare 1%: - 315,63 mdMN N.A. Q1% asig.;

Cota cablu proiectat: - 324,27 mdMN;

Cota intrados pod RV1 (Strada Principala): - 319.76 mdMN;

Distanta dintre nivel de asigurare 1% și Cota conducta proiectată: - 8,64 m.

2. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi de beton existenţi, L = 60,42 m



Mal strang St.287 LEA JT SE10 X = 388648.406 Y = 411695.208

Mal drept St.286 LEA JT SE11 X = 388692.444 Y = 411651.52;




Cota intrados pod RV1 (Str. Damteni): - 326,17 mdMN;


3. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi metalici existenţi, L = 69,14 m



Mal strang St.344 metalic Terti X =389544.158 Y = 412024.818

Mal drept St.343 metalic Terti X = 389556.253 Y = 411993.432;









Cota intrados pod RV1 (Strada Drumul Carbunelui): - 333,75 mdMN;


4. SUPRATRAVERSARE P. Târîia cu F.O. proiectată, montată pe stâlpi de lemn existenţi, L = 47,35 m



Mal strang St.492 lemn Terti X = 390771.537 Y = 412066.561

Mal drept St.490 lemn Terti X = 390751.798 Y = 412023.468;


Cota nivel de asigurare 1%: - 342,86mdM mdMN N.A. Q1% asig.;



Cota intrados pod RV1 (Str. Valea Mare): - 343,53 mdMN.

XIV.1. Localizarea proiectului:

UAT Berbești este situat pe cursul inferior al raului Tărâia, dispus pe directia nord-sud. Acesta izvoraste din masivul muntii Căpățânii, are afluenti pe flancul estic al vaii care au debit permanent, prezinta variatii intre 50 l/sec in perioadele cu precipitatii scazute si 100 l/sec in perioadele cu precipitatii abundente. Pârâul Tărâia este afluent de stânga al râului Olteț și izvorăște de sub masivul Munții Căpățânii. Pârâul Codrești, afluent al pârâul Tărâia pe dreapta; Pârâul Valea Mare este afluent al pârâului Tărâia pe stânga, izvorăște de sub culmea interfluviu Tărâia – Cerna; Pârâul Dealu Aluniș izvorăște de sub formațiunile grosiere ale dealului Copăceni și este afluent al pârâului Tărâia pe partea stângă.

XIV.1.1. Bazinul hidrografic:

Raul Olt.

XIV.1.2. Cursul de apă: denumirea şi codul cadastral:

Pârâul Tărâia – cod cadastral: VIII-1.173.3;

Râul Olteț – cod cadastral: VIII-1.173;

Râul Olt – cod cadastral: VIII-1.

XIV.1.3. Corpul de apă (de suprafaţă şi/sau subteran): denumire şi cod:

Corp de apa de suprafață:

- RORW8-1-173_B1 - OLTET - IZV. -AV. CONFL. TARAIA SI AFL.UNGUREL, CORNATEL, TARIIA






Corp de apa subteran:

- ROJI07 - OLTENIA

XIV.2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimica a corpului de apă:

Nu este cazul;

XIV.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz:

Nu este cazul.

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/03.12.2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informaţiilor în conformitate cu punctele III- X

Titular,

ORANGE ROMANIA SA, BUCURESTI

Consultant,

SC Comis Expedition SRL

Data: Martie, 2021

Întocmit, SC Comis Expedition SRL Administrator, Florin Neagu


Date post:	26-Mar-2022
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

MEMORIU DE PREZENTARE - apmvl-old.anpm.ro

Documents