MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010 MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU CONTINUAREA PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI I. Denumirea Proiectului: “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”. II. Titular - Numele solicitantului: SC. DATAR TRANS S.R.L - Adresa solicitantului: Craiova. str Independentei, nr.3, jud. Dolj - Numele persoanei de contact: Anghelescu Daniel - Telefon/fax/e-mail: 0251/435134 III. Descrierea proiectului - un rezumat al proiectului; Din punct de vedere administrativ perimetrul destinat realizarii Proiectului “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” este amplasat in raza de administrare a Primariei Comunei Breasta, judetul Dolj. Iazul Piscicol este situat in bazinul hidrografic al raului Jiu, cod cadastru VII – 1. Perimetrul propus pentru amenajarea iazului piscicol este situat in albia majora a râului Jiu, pe malul drept al acestuia, pe raza comunei Breasta, jud. Dolj, la cca. 10 km nord-nord vest de municipiul Craiova.
Transcript
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010
MEMORIU DE PREZENTARE
PENTRU CONTINUAREA PROCEDURII DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
I. Denumirea Proiectului:
“AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI
DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”.
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin alterată în dispariţie vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’ şi 24014’ 05’’longitudine estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’ latitudine nordică, cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m, dispusă între 50 şi 405 m altitudine. Din suprafaţa totală de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha (23 %) şi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică de excepţie. Calitatea şi importanţa Sitului:
Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare
pentru conservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a
acestuia. Astfel, deşi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6 % din
9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate
naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2
(91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4,
respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ţării (Etajul deluros de
cvercete – gorunete, cerete, gârniţete, amestecuri dintre acestea – şi şleauri de
deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – şi cu cer, gârniţă, gorun ,
amestecuri ale acestora; Câmpie forestieră Silvostepă); 56 (26 %) din cele 212
tipuri de staţiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50
formaţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidenţiate în
ţară. Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de
migraţie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr
impresionat de păsări. Impreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost
identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în
România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi comunitare.
Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din
care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte
protejate, conferă teritoriului o specificitate remarcabilă, evidenţiată
prin:
- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă
interferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene;
- conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere
arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
(insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ) sau insularizate antropic (stejarul
brumăriu din Pădurea Braniştea Bistreţului etc.);
- adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror
conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale deconservare,
ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă etc.
Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepţie justifică
şi impune:
- utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică
apropiată de natură - conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale
relictare şi a unui rezervor local de gene valoroase;
- gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general şi a
celui forestier, în special;
- menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare şi insolite, cu mare forţă
de seducţie ;
- oficializarea unui parc natural care, prin funcţiile sale multiple, va asigura
baza pentru reconversia forţei de muncă locale şi locuri de muncă întrun
domeniu de mare interes naţional şi internaţional;
- asigurarea unui spaţiu natural de educaţie şi instruire ecologică-
promovarea ecoturismului, sursă de valută nepoluantă, prin perpetuarea
activităţilor tradiţionale locale;
- optimizarea deciziei, protecţia mediului, protecţia vieţii şi sănătăţii şi
creşterea calităţii vieţii.
Vulnerabilitate:
Amplasarea teritoriului în trei judeţe şi în apropierea municipiului Craiova
impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în
baza căruia să poată fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.)
al tuturor localităţilor aferente. P.U.G., odată actualizat, permite elaborarea
planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care derivă planul urbanistic de detaliu
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
(P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclamă armonizarea tuturor intereselor prezente
şi viitoare din acest spaţiu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului
forestier (34 %) şi a pădurii (33 %) nu pot să scadă, la fel ca şi a altor categorii
funciare care focalizează habitate naturale protejate prin legi române şi
comunitare.
In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea şi alte impacturi
antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale
dezvoltării durabile şi ale conservării biodiversităţii în fruntea cărora e însuşi
omul.
Tip de proprietate: Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată - Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul, Cresterea animalelor, Retele de comunicare, Poluarea apei, Inundatii,Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si pietris, Zone urbanizate, habitare umana, Stocuri de material, Conducte, Linii electrice, Linii de cale ferata, Drumuri, drumuri auto, Managementul forestier general, Plantare de pădure, Pescuit sportiv,Vanatoare , Retele de comunicare. - Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul , Managementul forestier general,Plantare de pădure, Cresterea animalelor, Furajare stocuri de animale, Pescuit sportiv, Vanatoare, Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si pietris , Zone urbanizate, habitare umana, Alte zone industriale/comerciale, Structuri agricole, Retele de comunicare, Drumuri, drumuri auto, Linii electrice, Conducte, Poluarea solului, Schimbari provocate de oameni in sistemele hidraulice (zone umede si mediul marin), Modificarea functiilor hidrografice. Specii si habitate intalnite in situl Coridorul Jiului
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
Tipuri de habitate :
1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape
stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae
şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
Chenopodion rubri şi Bidention; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe
nisipuri; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine
joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 9130 - Păduri de fag de
tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.
Nu există surse posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi terestre, a monumentelor naturii, a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale. Măsuri propuse pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii: folosirea utilajelor competitive (în conformitate cu directivele europene în vigoare ratificate de ţara noastră) şi bine întreţinute, evitarea evenimentelor ce pot produce poluări accidentale. 7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: - identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.; În activitatea prestată în cadrul acestei investiţii nu există emisii de poluanţi care să pună în pericol calitatea habitatului uman. Locuinţele din comuna Breasta, se află la cca. 1km faţă de perimetrul iazului piscicol şi nu sunt influenţate de activitatea desfăşurată în zona a iazului piscicol. - lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
Măsurile ce se impun, sunt cele existente, intervenția investiției fiind favorabilă habitatului uman. 8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
- tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;
Deşeurile rezultate din procesul tehnologic de amenajare a iazului piscicol
vor fi evacuate prin procedurile obișnuite, la platforma special amenajată
(deșeuri menajere).
- modul de gospodarire a deseurilor.
Deşeurile menajere provenite de la personalul angajat vor fi colectate şi
depozitate pe termen scurt în europubele şi evacuate la depozitul de
deşeuri menajere şi stradale al localităţii.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
- substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;
Nu se folosesc şi nu se utilizează substanţe si preparate chimice periculoase în
arealul amenajării.
- modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice
periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si
a sanatatii populatiei.
Nu este cazul.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in
mediu.
Nu este cazul
VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN
PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DESEURILOR ETC.)
Nu este cazul
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:
- descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;
Organizarea de şantier va avea loc în incinta terenului inchiriat de catre SC
DATAR TRANS SRL conform contractului nr. 3171/31.10.2011.
Se vor respecta măsurile de protecţia muncii prevăzute în legislaţia actuală şi
anume: Legea 319/2006.
- localizarea organizarii de santier;
Perimetrul propus pentru amenajarea iazului piscicol este situat in albia
majora a râului Jiu, pe malul drept al acestuia, pe raza comunei Breasta, jud.
Dolj, la cca. 10 km nord-nord vest de municipiul Craiova.
- descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de
santier;
Ca urmare a celor descrise anterior referitoare la organizarea de şantier
impactul asupra mediului va fi nesemnificativ,utilajele folosite fiind dotate cu
instalaţii de purificarea gazelor arse conform normelor europene.
- surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia
poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier;
Singurele surse de poluanţi care pot afecta mediul în timpul organizării de
şantier sunt utilajele şi mijloacele de transport echipate cu motoare diesel de
ultimă generaţie, care nu vor produce un impact major şi de lungă durată
asupra mediului înconjurător din zonă pe perioada executării lucrărilor.
- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in
mediu.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
Datorită impactului nesemnificativ poluant pentru apă, aer și sol nu s-au făcut
dotări pentru controlul emisiilor. Pentru măsurători se va apela la societăți
specializate.
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII,
IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE:
- lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea
investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii;
- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de
poluari accidentale;
În caz de poluări accidentale se va interveni cu personalul propriu sau se va
apela la firmele de specializate pentru astfel de intervenţii.
- aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei;
După terminarea lucrarilor de amenajare se va proceda la evacuarea utilajelor
într-o altă locaţie și ecologizarea zonei.
- modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii
ulterioare a terenului.
După construirea iazului piscicol nu va fi nevoie de refacerea stării iniţiale a
terenului, acesta având ca utilizare ulterioară iaz piscicol – teren sub apă.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
ANEXA I la Memoriu
II. Informatii solicitate conform ghidului metodologic privind evaluarea
adecvata:
a) Descrierea proiectului si Amplasarea acestuia in raport cu aria naturala protejata de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor Stereo 1970 ale PP. Din punct de vedere administrativ perimetrul destinat realizarii Proiectului “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” este amplasat in raza de administrare a Primariei Comunei Breasta, judetul Dolj.
Iazul Piscicol este situat in bazinul hidrografic al raului Jiu, cod cadastru VII – 1. Perimetrul propus pentru amenajarea iazului piscicol este situat in albia majora a râului Jiu, pe malul drept al acestuia, pe raza comunei Breasta, jud. Dolj, la cca. 10 km nord-nord vest de municipiul Craiova.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
Terenul in suprafaţa totala de 1,5 ha se afla in proprietate privata a Primăriei comunei Breasta, inchiriat societăţii S.C. DATAR TRANS S.R.L. conform contractului de inchiriere nr. 3171/31.10.2011. Accesul in zona perimetrului se face din DJ 606 Craiova-Breasta-Predesti, la stânga, pe un drum care se desprinde la cca. 200 m dupa podul rutier de peste râul Jiu, drum ce coboară in zona de terasa a Jiului, pana la balastiera (1 km).
Realizarea investitiei „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” se va face cu ajutorul draglinei si a unui excavator cu cupa intoarsa. Exploatarea masei de nisip si pietriş se face in fasii direcţionale longitudinale de 10-15 m latime, intr-o singura treapta de 2,5 m.
Transportul materialului se va efectua cu ajutorul autobasculantelor. Materialul din balastiera in terasa malului drept a râului Jiu, este dispus
de la suprafaţa terenului pe o adâncime medie de 6,8 m, variaţia granulometrica pe inaltime care a determinat incadrarea zăcământului in clasa a doua de complexitate.
Nu vor fi exploatate rezervele sub cota de fund a viitorului iaz piscicol (69,50 mdMN) si nici cele din afara perimetrului avizat, delimitat prin coordonate STEREO 1970.
Perimetrul propus pentru exploatare in vederea realizării iazului piscicol care face obiectul prezentului memoriu va fi evidenţiat in teren prin borne din beton si va avea următoarele caracteristici: - suprafaţa totala amenajata de 15000mp, cu forma poligonala;
- lungime medie: 140 m
- latime maxima: 135 m
- latime medie: 108 m
- cota luciu apa: 73,5 mdMN
- cota fund lac propus: 69,50 mdMN
- adâncime medie deasupra nivelului hidrostatic: 2,5 m
- adâncime medie sub nivel hidrostatic: 4,3 m
- volumul total propus pentru exploatare in vederea amenajării iazului
piscicol 65.000 mc, din care se va exploata pe o perioada de 2 ani cu un volum
de 35.000 mc/2011 si 30.000 mc/2012.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a iazului piscicol nu sunt
necesare utilităţi de alimentare cu apa si de evacuare a apelor. Alimentarea cu apa a lacului se va face din pânza freatica, gradientul hidraulic al acesteia permiţând o buna primenire a apei in iaz.
Activitatea de extracţie nisipuri si pietrişuri din zona amenajării lacului,
nu va afecta calitatea factorilor de mediu. Exploatarea balastului se va face având ca scop valorificarea acestuia in
vederea realizării la finalul extracţiei a unui iaz piscicol. Prin finalizarea acestei investiţii se are in vedere atat obţinerea de
resurse financiare in urma realizării iazului piscicol, cat si integrarea unor terenuri neproductive in circuitul economic si cel natural specific zonei.
ELEMENTE DE COORDONARE SI DE CORELARE
Localizarea Proiectului „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” , pe baza coordonatelor Stereo 1970 se va desfasura in interiorul Sitului de Importanta Comunitara RO SCI0045 Coridorul Jiului.
Numele si codul ariei natural protejate de interes comunitar: RO SCI0045 Coridorul Jiului b) Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului. - RO SCI0045 Coridorul Jiului Suprafata sitului este de ) 71.394 ha. Caracteristicile Sitului Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
europeană puţin alterată în dispariţie vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’ şi 24014’ 05’’longitudine estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’ latitudine nordică, cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m, dispusă între 50 şi 405 m altitudine. Din suprafaţa totală de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha (23 %) şi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică de excepţie. Calitatea şi importanţa Sitului: Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a acestuia. Astfel, deşi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6 % din suprafaţa naţională, totuşi concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ţării (Etajul deluros de cvercete – gorunete, cerete, gârniţete, amestecuri dintre acestea – şi şleauri de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – şi cu cer, gârniţă, gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestieră Silvostepă); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50 formaţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidenţiate în ţară. Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr impresionat de păsări. Impreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi comunitare.
Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferă teritoriului o specificitate remarcabilă, evidenţiată prin:
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă interferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ) sau insularizate antropic (stejarul brumăriu din Pădurea Braniştea Bistreţului etc.); - adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale deconservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă etc. Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepţie justifică şi impune: - utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică apropiată de natură - conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale relictare şi a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general şi a celui forestier, în special; - menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare şi insolite, cu mare forţă de seducţie ; - oficializarea unui parc natural care, prin funcţiile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia forţei de muncă locale şi locuri de muncă întrun domeniu de mare interes naţional şi internaţional; - asigurarea unui spaţiu natural de educaţie şi instruire ecologică- promovarea ecoturismului, sursă de valută nepoluantă, prin perpetuarea activităţilor tradiţionale locale; - optimizarea deciziei, protecţia mediului, protecţia vieţii şi sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii. Vulnerabilitate: Amplasarea teritoriului în trei judeţe şi în apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în baza căruia să poată fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localităţilor aferente. P.U.G., odată actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care derivă planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclamă armonizarea tuturor intereselor prezente şi viitoare din acest spaţiu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului forestier (34 %) şi a pădurii (33 %) nu pot să scadă, la fel ca şi a altor categorii funciare care focalizează habitate naturale protejate prin legi române şi comunitare.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea şi alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale dezvoltării durabile şi ale conservării biodiversităţii în fruntea cărora e însuşi omul. Tip de proprietate: Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată - Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul, Cresterea animalelor, Retele de comunicare, Poluarea apei, Inundatii,Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si pietris, Zone urbanizate, habitare umana, Stocuri de material, Conducte, Linii electrice, Linii de cale ferata, Drumuri, drumuri auto, Managementul forestier general, Plantare de pădure, Pescuit sportiv,Vanatoare , Retele de comunicare. - Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul , Managementul forestier general,Plantare de pădure, Cresterea animalelor, Furajare stocuri de animale, Pescuit sportiv, Vanatoare, Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si pietris , Zone urbanizate, habitare umana, Alte zone industriale/comerciale, Structuri agricole, Retele de comunicare, Drumuri, drumuri auto, Linii electrice, Conducte, Poluarea solului, Schimbari provocate de oameni in sistemele hidraulice (zone umede si mediul marin), Modificarea functiilor hidrografice. Specii si habitate intalnite in situl Coridorul Jiului Tipuri de habitate : 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 9130 - Păduri de fag de
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Specii de mamifere : - Lutra lutra (Vidră, Lutră); - Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) ; Specii de amfibieni şi reptile: - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă). Specii de peşti: - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); Aspius aspius (Avat);Cobitis taenia (Zvârlugă); Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu); Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);Misgurnus fossilis (Ţipar); Pelecus cultratus (Sabiţă); Rhodeus sericeus amarus (Boare); Sabanejewia aurata (Dunariţă); Zingel streber (Fusar); Zingel zingel (Pietrar). Specii de nevertebrate: - Carabus hungaricus (Carab); Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă); Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului). c) Justificarea daca PP propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei natural protejate de interes comunitar. Proiecrtul „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” nu are legatura directa cu managementul conservarii Sitului de Importanta Comunitara RO SCI0045 Coridorul Jiului. Exploatarea balastului se va face având ca scop valorificarea acestuia in vederea realizării la finalul extracţiei a unui iaz piscicol.
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
Prin finalizarea acestei investiţii se are in vedere atat obţinerea de resurse financiare in urma realizării iazului piscicol, cat si integrarea unor terenuri neproductive in circuitul economic si cel natural specific zonei. d) Estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitar. Proiecrtul mai sus mentionat nu afectează suprafeţe mari ocupate de vegetaţie. Efectele negative ale proiectului se datorează următoarelor aspecte: • funcţionării utilajelor; • prezenţei oamenilor în zonă;
MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu
MEMORIU DE PREZENTARE "AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA
RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOU"
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece
aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul
sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata
împerecherii.
Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa
propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o
zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un
anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un
disconfort mare speciilor de mamifere, amfibieni, reptile si peşti din zona implementării
proiectului supus analizei. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi
afectate dacă se defrişează vegetaţia, situaţie care nu se regăseşte în cazul
amplasamentului analizat..
Referitor la speciile de mamifere, amfibieni, reptile si peşti care constituie obiectivele
protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 - ROSCI Coridorul Jiului si a habitatelor
acestuia, datorită faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact
nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatelor sunt similare cu ale zonei studiate, se
poate estima că, pot folosi pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere aceste zone.
