Memoriu prezentare Halmagel - apmar-old.anpm.roapmar-old.anpm.ro/files/APM Arad/reglementari/Memorii...

MEMORIU DE PREZENTARE

ÎN VEDEREA OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU

AMENAJARE HIDROENERGETICĂ HALMAGEL JUDETUL ARAD

Beneficiar : S.C. SC HĂLMĂGEL ENERGY SRL S.R.L. Oradea

JUDEŢUL BIHOR

2012

DOCUMETATIE TEHNICA PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ HALMAGEL

2

FOAIE DE SEMNĂTURI

PROIECTANT

S.C. HYDRO POWER PROJECT SRL

Colectiv elaborare:

ing. Gabriel Boţoc

ing. Daniel Creţ

ing. Samuiel Roman

ing. Iacob Florea

Acest document este proprietatea firmei S.C. HYDRO POWER PROJECT S.R.L. și nu poate fi folosit, transmis sau reprodus, total sau parțial fără autorizarea expresă și scrisă; utilizarea sa trebuie să fie conformă celei pentru care a fost elaborată. Documentul este valabil numai cu semnăturile și ștampilele în original.


3

B O R D E R O U A. PIESE SCRISE

Cap. 1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea proiectului 1.2. Titular 1.3. Localizare obiectiv 1.4. Rezumatul proiectului 1.5. Justificarea necesității proiectului 1.6. Precizări referitoare la actele de reglementare emise anterior

Cap. 2. DESCRIEREA PROIECTULUI 2.1. Caracterizarea zonei de amplasare

2.2. Captări pe r. Hălmăgel, b.h. Crișuri 2.3. Aducțiunea 2.4. Microhidrocentralele (MHC) 2.5. Îndeplinirea cerinţelor de calitate în construcţii cf. Legii nr. 123/2007 2.6. Instalaţii electrice 2.7. Măsuri de protecţie a muncii şi P.S.I.

Cap. 3. SURSE DE POLUANŢI ŞI MĂSURI DE PROTECȚIA MEDIULUI 3.1. Protecţia calităţii apelor

3.2. Protecţia aerului 3.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 3.4. Protecţia împotriva radiaţiilor 3.5. Protecţia solului şi a subsolului 3.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 3.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public 3.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament 3.9. Gestiunea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

3.10. Prevederi pentru monitorizarea mediului și diminuarea impactului

Cap. 4. ÎNCADRAREA PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ

Cap. 5. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ȘI REFACEREA MEDIULUI 5.1. Organizarea de şantier 5.2. Lucrări de refacerea mediului, impact pozitiv


4

B. PIESE DESENATE

1.1 Plan de încadrare în zonă Scara 1:200000

1.2 Schema functional

1.3 Plan de ansamblu Scara 1:25000

2. Plan se situatie general Scara 1:2000

3.1-4 Plan de situatie detaliu amplasare conducta Scara 1:1000

4. Plan de situație priza PH1 Scara 1:500

3. Plan de situație centrala MHC PH1 Scara 1:500

4. Plan cofraj PH1 Scara 1:50

5. Plan cofraj MHC PH1 Scara 1:50

C. ANEXE

Studiu hidrologic r. Halmagel

Certificat de inregistrare S.C. HĂLMĂGEL ENERGY S.R.L.

Certificat de inregistrare S.C. HYDRO POWER PROJECT S.R.L.

Certificat de atestare Nr. 569 S.C. HYDRO POWER PROJECT S.R.L.

Certificat de urbanism Nr. 92 din 25.06.2010


5

Cap. 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea proiectului: AMENAJARE HIDROENERGETICĂ HĂLMAGEL – JUD. ARAD 1.2. Titular:

- numele companiei: SC HĂLMĂGEL ENERGY SRL - adresa poştală: str. Sovata, nr.62,Bloc C1, Etaj IV, Ap 26 Oradea , jud. Bihor - Reprezentant legal PIER GIORGIO BONADONNA - Persoana înputernicită: MARCEL MUNCELEAN - Tel.0744 913 554

1.3. Localizare obiectiv

Bazinul hidrografic: Crisuri Râul: Halmagel Cod cadastral: III-1.15.1 afluent de stânga al râului Bănești Judeţul: Arad Localitatea: Hălmăgel Sîrbi


6

1.4. Rezumatul proiectului

Investiţia noua propusa urmăreşte crearea unui nou portofoliu de capacităţe energetica care valorifică micropotenţialul râului Halmagel amonte de baraj in constructie. Sectorul propus pentru amenajare este împărţit într-o treapta de putere, din considerente tehnico-economice. Exploatarea în obiectivul nou propus – rolul captări va fi luat de priza tiroleza PH1de unde apa va ajunge prin intermediul aductiuni la MHC H1.

Schema hidroenergetică este de tip derivaţie, de cădere medie, cu funcţionare prin preluarea şi compensarea debitului natural, fără acumulări intermediare, fără retenție, în regim continuu, natural, asigurând:

restituţie integrală a apei fără modificarea calităţii ei din secţiunea de prelevare. Traseul aducţiunii se va încadra în schema cadru de amenajare, ţinând cont de variantele definitive

de amplasare în zonă, aducțiunea va fi amplasată pe marginea drumului. În conformitate cu prevederile pct. 2.4 din STAS 4273/83, lucrările se încadrează în clasa a IV-a de

importanţă, puterea instalată fiind de 0,320 MW, iar categoria de importanţă D, conform NTLH 021/2002. 1.5. Justificarea necesității proiectului În scopul încadrării în prevederile UE de a promova dezvoltarea durabilă prin gestionarea durabilă a resurselor naturale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii (Legea 13/2008 art. 10a), politica UE instituie obligativitatea acţiunilor solidare a statelor membre (Legea 13/2008 art. 177a, al. 1, pct.c) pentru dezvoltarea de noi surse de energie şi energii regenerabile. Statul român a promovat prin Legea 13 – 2007 şi prin HG 1892 / 2004 stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

În România resursele de apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 37 miliarde de m3/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 miliarde de m3/an din cauza fluctuațiilor de debite ale râurilor. Resursele de apă din interiorul țării se caracterizează printr-o mare variabilitate, atât în spațiu cât și în timp. În ceea ce privește potențialul hidroenergetic al țării noastre se apreciază că potențialul teoretic al precipitaților este de circa 230 TWh/an, potențialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potențialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an.

Tabelul de mai jos indică valorile potențialului hidroenergetic de scurgere, potențialul din precipitații % Ep, potențialul teoretic liniar considerat la debitul mediu și potențialul tehnic amenajabil pentru bazinul Someş-Tisa (conform Universitatea Politehnica București, 2006).

Potențial hidroenergetic

Bazin Suprafață km2

De scurgere Teoretic liniar Teoretic amenajabil

TWh/an %Ep TWh/an TWh/an

România 237.500 90.000 39 70.00 36.00 Crisuri 13.085 4.50 43 2,50 0,90

1.6. Precizări referitoare la actele de reglementare emise anterior

- S-a obtinut avizul de gospodarire a apelor emis de Administratia Nationala ‘Apele Române’

Administratia Bazinală Crisuri cu nr C 21 din 04.02.2011


7

Cap. 2. DESCRIEREA PROIECTULUI Amenajarea hidroenergetică este de tip derivaţie pe un sector de cca. 1,870 km, având cădere brută

totală de 88,8 m. Amenajarea hidroenergetică în totalitatea ei poate fi privită ca un element al sistemului electroenergetic zonal, demn de luat în calcul în perspectiva valorificării en-detail a energiei electrice în reţeaua zonală în scopul promovării utilizării surselor regenerabile de energie şi a utilizării certificatelor verzi, generând totodată creşterea rezilienţei la nivelul comunităţii locale prin diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţii sistemelor naturale.

Debitul de apa instalat pentru MHC H1 va fi prelevat din albie raului Halmagel la cota 602,5 mdM prin intermediul prizei tiroleze, unde apa va ajunge prin intermediul aductiuni la centrala nou MHC H1 acesta va fi uzinata de centrala MHC H1, centrala care va debusa intr-un canal de racoer cu albia raului de


8

PH1

Lad=1870m Δh=88,8 m TR I Ø 600 mm hr = 7,26%

Hpriza(talveg)=602,50mdM Hapa=602,90 mdM F=14,20 km2 Qm = 0,351 m3/s Qi =0,50 m3/s Qs=0,054 m3/s

MHC H1

1Pelton

Sîrbi

Hcentrala=514,60 mdM Hax turbina=514,10 mdM Δh=88,80 m Qi = 0,50 m3/s P = 0,320 MW E = 1253MWh/an F=44,7%

LEGENDA -Priză tiroleză -Microhidrocentrală

-Aducţiune

-Curs râu

P tot=320 kW E tot=1253 MWh/an

R.E.D. 20kV

L=475m

Pârâul Băneştilor

Hălmăgel (Valea Găinii)

Pârâul Blejoaia

L R.E.D.=2300 m

Hălmăgel (Valea Găinii)

Baraj

L=575m

X(N)= 538921,748 Y(E) = 320767,910

X(N)= 538292,460 Y(E) = 319166,321

SCHEMA FUNCTIONALĂ A AMENAJĂRII HALMAGEL

Schema funcțională a AHE HALMAGEL cu indicarea coordonatelor în sistem STEREO 70


9


10

2.1. Caracterizarea judetului Arad Microhidrocentrala se va construi pe terasa joasă (eventual albia majoră) stabilă ce însoţeşte râul pe

ambele maluri.

Terit. jud. Arad se suprapune pe două mari unit. tectono-structurale: orogenul carpatic și Dep.

Panonică. Orogenul Carpatic, situat în E jud. este alcătuit din șișturi cristaline variate, roci magmatice

(granite, gabbrouri, bazalte, riolite, andezite, piroclastite) și formațiuni sedimentare mezozoice (calcare,

conglomerate, gresii). Fragmentarea tectonică este evidențiată prin numeroase falii și depresiuni tectonice

interne (Hălmagiu) și periferice (Zarand-Gurahonț) în care s-au acumulat depozite tortoniene (pietrișuri,

calcare, tufuri), sarmațiene (marne, argile, tufuri, diatomite, calcare, conglomerate), sarmato-pliocene în

facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) și cuaternare (pitrișuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are

un fundament constituit din șișturi cristaline ce nu au fost regenerate de orogeneza alpină, fragmentat și

scufundat în blocuri la diferite adîncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită mai ales din formațiuni

tortoniene, sarmațiene, sarmato-pliocene în facies panonic și cuaternare, asemănătoare din punct de

vedere litonic cu cele din bazinul Zarandului.


11

Agresivitate chimică În cursul superior predomină rocile magmatice şi metamorfice alpine. Apa râului este lipsită de

agresivitate pentru orice fel de ciment, nu este agresivă chimic pentru aducţiune, care nu sunt supuse decât agresivităţii mecanice a turbidităţilor, în regimuri meteo deosebite. Regim aluvionar

Zona de altitudine de maximă eroziune este situată în 400–1000 mdM, unde turbiditatea maximă depăşeşte 5000 g/m3, iar eroziunea specifică maximă 8-10 t/ha/an. În regiunile înalte turbiditatea medie variază între 100-300 g/m3 iar scurgerea specifică este de circa 1 t/ha/an. Grosimea aluviunilor în formaţiunile sedimentare variază între 0 şi 2 m. Potenţialul seismic al regiunii este cel corespunzător zonei seismice de calcul caracterizată printr-o valoare a perioadei de colţ de Tc= 0,7 și valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR = 100 ani este de ag= 0,08g potrivit normativului P100/1-2006. Topografia zonei

Pentru elaborarea documentaţiei s-au utilizat ridicările topo în coordonate STEREO 70 din noiembrie 2010. Adâncimea de îngheţ în regiune este peste 1,0 m, adaptându-se valorile rezultate din observaţiile locale (STAS: 6054/77).

Deoarece construcţiile sunt proiectate la adâncimi reduse în cadrul unor roci sedimentare, alterate pe adâncimi variabile şi supraumectate, pentru preliminarea condiţiilor de fundare se recomandă a se adopta valorile minime pentru toate categoriile de rocă. Date hidrologice de bază

Râul Hălmăgel are suprafaţa bazinului hidrografic de 70 km2 şi o lungime de 19 km. Prezintă un

profil longitudinal de echilibru relativ, altitudinea medie a bazinului hidrografic fiind de 728 mdMN,

panta medie fiind de 5.5%, iar coeficientul de sinuozitate de 1.24, conform Cadastrului Apelor.

Conform studiului hidrologic elaborat de INHGA București, datele hidrologice sunt următoarele

Nr. Crt.

Râul Sectiunea F

[ kmp]

Qmax1%

[m3/s]

Qmax5%

[m3/s]

Qmed multian

[m3/s]

Qs

[m3/s]

1 r. Hălmăgel 3,5 km amonte confluenta Blejoaia

13,4 69 37 0,351

0,054


12

2.2. Priza de captare

Priza Tiroleza compusa din:

- Pragul deversor cu profil practic are rol de a bara cursul de apă și de a dirija debitul afluent către captare.

- Captarea, parte integrată în deversorul pragului, aflată la o cota inferioară coronamentului pragului, prevăzută la partea superioară cu un grătar metalic înclinat cu rol de retenție a particulelor mai mari de 12,5 cm.

- Canalul prespălare continuă canalul colector, având înălţimea , este prevăzut cu o stavilă acţionată automat de către senzorii de colmatare ai pragului, care în caz de colmatare acţionează stavila; aceasta se deschide, spălându-se astfel aluviunile depuse în spatele pragului.

- Canalul racord, asigură trecerea în regim hidraulic controlat al apei captate în deznisipator. - Bazinul deznisipator, construcție hidrotehnică asimilată cu un rezervor de apă, din beton armat

având rol de a controla decantarea particulelor fine și evitarea pătrunderii acestora în camera de încarcare. - Camera de încarcare, situată in continuarea bazinului deznisipator, separată de acesta printr-un

gratar metalic înclinat (vertical) pentru retenția plutitorilor din deznisipator. Camera de încarcare asigură volumul de apă necesar de transmis prin intermediul aducțiunii către microhidrocentrală. Camera de încărcare este echipată cu stavile acționate automat și senzori de nivel pentru comanda regimului de funcționare a hidroagregatelor.

Pragul deversor este prevăzut în aval cu bazin disipator de energie format din rizberma de anrocamente, încastrat în mal cu ziduri din beton armat și în lungul rizbermei cu prism din anrocamente. Înălțimea consolidărilor a fost dimensionată pentru tranzitarea debitului de asigurare de 5% , conform încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanţă

Construcția hidrotehnică, chiar dacă este realizată din beton armat (singurul material disponibil

pentru realizarea respectivului tip de construcții prin asigurarea impermeabilizării), în timpul execuției lucrărilor se va da o importanță majoră modului de punere în operă conform caietului de sarcini înaintat constructorului în corcordanță cu criteriile de protecție a mediului. La finalizarea lucrărilor, amenajarea va fi în totalitate acoperită cu strat vegetal, integrarea în peisajistică și asigurarea migrației


13

faunei acvatice, realizarea de zone de interes ecologic, inclusiv de zone umede și renaturarea malurilor albiilor în vederea asigurării conservarii diversității biologice și a menținerii coerenței rețelei ecologice de arii naturale.

Asigurarea, în aval de construcțiile hidrotehnice de retenție, a debitelor minime necesare în albie

în vederea menținerii unei stări favorabile de conservare a speciilor acvatice de floră și faună, precum și pentru satisfacerea cerințelor de apă ale altor folosințe se va realiza prin scara de pești.

Scara de peşti se află lipită de zidul de inchidrere de pe malul stang. Secţiunea este proiectată pentru a asigura tranzitarea debitului de servitute Qs=0,054 m3/s şi migraţia peştilor din aval spre amonte.

Priza PH1 este de tip tirolez și se află pe râul Halmagel la cota talveg 602,50 mdMN. Suprafața

bazinului hidrografic al râului Halmagel la această cotă este de 14 km2, debitul mediu multianual de 0,351

m3/s și debitul de servitute 0,054 m3/s conform studiului hidrologic elaborat de INGHA București.

Amplasament Priza tiroleză PH1

Coordonate stereo 70: X(N)= 538921,748; Y(E)= 320767,910

Priza de apă s-a dimensionat pentru tranzitarea unui debit instalat de 0,50 m3/s, ținându-se cont de curbele de durată a debitelor medii zilnice.


14

2.3. Aducțiunea

Aducţiunea este reprezentată de o conductă din PAFSIN – GRP în dispoziţie îngropată faţă de teren. La schimbarea de direcţie în plan orizontal şi schimbarea pantei în plan vertical s-au prevăzut masive de ancoraj din beton armat C12/15. Conducta aducţiunii a fost dimensionată din punct de vedere hidraulic (capacitatea de tranzitare a debitelor cerute de buna funcţionare a microhidroagregatelor centralei cu luarea în considerare a pierderilor de sarcină locale şi liniare), şi din punct de vedere al rezistenţei se va fololosi SN 5000 N/m2 iar la subtrversari de drum SN 10000 N/m2 pentru a putea prelua diferenţele de presiune interioară şi exterioară la grupele de încărcări de calcul fundamentale şi speciale, la acest ultim calcul ţinându-se cont de modul de aşezare al conductei (mediu elastic) ce determină anumite tipuri de solicitări care pot apărea în pereţii conductei în situaţia tasărilor inegale. Verificarea aducţiunii din punct de vedere hidraulic, al rezistenţei şi al traseului au constituit date de bază în vederea unei optimizări tehnico-economice.

Lucrarea nu necesită tehnologii speciale de execuţie, presupunând parcurgerea următoarelor etape: identificarea amplasamentului, degajarea terenului şi trasarea axului conductei. Tehnologiile pentru execuţia aducţiunii sunt aplicate în mod obişnuit pe şantierele de construcţii hidrotehnice.

Conducta de aducţiune Φ =600 mm, cu o lungime de cca. 1,870 km, este formată din tuburi, coturi şi reducţii cu inele de rigidizare, va face legătura între Priza PH1 (camera de încărcare) și centrale MHC H1, materialul folosit va fi din Pafsin, amplasarea acesteia se va face în ampriza drumului forestier sau albia majoră după caz.

Conductele din PAFSIN – GRP au fost alese datorită faptului ca pierderile de sarcină liniare scad faţă de pierderile de sarcina de pe o conducta din oţel, datorită coeficientului de rugozitate mai mic pe conducta din Pafsin.

Dimensiuni constructive ale aducțiunii: Diametru nominal = 600 mm, Presiune nominală: PN= 6 bar÷10 bar Rigiditate: SN= 5000N/m2÷10000 N/m2

Tronsoanele de conductă se vor monta cu ajutorul lansatorului de conducte, de pe drum, după ce zona

a fost pregătită pentru intervenţie, respectiv: îndepărtarea temporară a vegetaţiei locale, până la finalizarea lucrărilor.

Drum forestier

Râul Halmagel


15

2.4. Microhidrocentralele (MHC)

Amplasamentul centralelor se situează pe sectorul r. Halmagel amonte de baraj in constructie, pe teren reprezentând albia majoră, situat extravilan.

Terenul denivelat cu 1,50 – 2,50 m faţă de albia minoră este constituit din material aluvionar mediu-grosier, stabil, permeabil şi afuiabil, fapt ce impune măsuri de asigurare-etanşeizare la excavaţii şi betonare.

Deoarece amplasamentul centralei se situează în condiţii mai puţin favorabile (aluviuni recente constituite din elemente puţin rezistente, alterate, friabile, colmatate cu materiale fine, cu posibile lentile de nisipuri mâloase, argile sau marne la diferite adâncimi, cu roca de bază la adâncimi greu de precizat etc.) se impune ca pe acest amplasament să fie executat minim un foraj geotehnic care să ofere date detaliate asupra litologiei stivei aluvionare şi a caracteristicilor hidrogeologice ale acestui material.

Construcţia se va proteja contra inundaţiilor pentru debitul de calcul de 5%, iar partea electrică trebuie să fie asigurată pentru debitul de verificare de 1%.

Amenajările propuse urmează să se realizeze pe terenul aflat în patrimoniul public şi administrat de A.N. Apele Române. Lucrările se desfăşoară în albia râului Halmagel şi pe maluri, în judeţul Arad, în teritoriul administrativ al comunei Halmajel - extravilan.

Centrala MHC H1:

Centrala MHC H1 este situată pe malul drept al râului Halmagel, între drum şi apă, având cota

514,6 mdMN. Aceasta va prelua debitul de la camera de încărcare a prizei PH1 având o cădere brută de

88,8 m.

Caracteristici MHC H1:

debit instalat: 0,50 m3/s

număr turbine: 1 buc

puterea instalată: 320 kW

Tip agregat: Pelton

Poziția centralei în Coordonate stereo 70:

Punctul X(N) Y

MHC H1 538292,460 319166,321

Debuşare 538284.813 319171.344


16

După viitură

Dupa executia lucrarilor

Amplasament microhidrocentrală MHC H1

Dimensiuni:

Turbina Pelton – are o durată efectivă de viaţă de 35 de ani, în esenţă această turbină este o roată hidraulică lovită tangenţial de unu sau mai multe jeturi de apă. Jeturile acţionează asupra cupelor, care au forma unor linguri şi care sunt fixate la distanţe egale pe periferia rotorului.

Viteza de rotaţie a rotorului este determinată de viteza şi debitul jeturilor, care sunt controlate prin

intermediul unei vane aciculare situată în interiorul injectorului. Turbina lucrează eficient atunci cand viteza periferică a motorului este jumătate din viteza jetului.

Echipamentul principal cuprinde: • turbina - prevazută cu vană de închidere, la intrarea şi ieşirea apei din turbină (distribuitor,

confuzor, aspirator), care includ vanele necesare opririi accesului apei către turbină, pentru a se putea efectua oprirea centralei pentru revizii tehnice, sunt fabricate din oţel. Aspiratorul metalic al turbinei debuşează în bazinul de liniştire situat în aval de centrală care face legatură hidraulică cu bieful aval, prin canalul de debuşare.

• generatorul • aparatajul de comandă, control şi semnalizare

Înălţimea Lungimea Lăţimea

U.M. hu [m] L [m] l [m]

Sala maşinilor 6,30 9,00 7,65

Canal de racord cu albia 1,50 5 2,80


17

Instalaţiile auxiliare sunt formate din cablurile electrice dispuse în canale accesibile şi izolate, instalaţiile de răcire ale generatoarelor, instalaţia de ulei sub presiune pentru comanda agregatelor, instalaţia de evacuare a infiltraţiilor, instalaţia de prevenire şi stingerea incendiilor etc.


18

Caracteristici constructive şi funcţionale ale microhidrocentralei:

Clădirea centralei: Clădirea microhidrocentralei este o construcţie supraterană din beton armat, având o structură de rezistenţă în diafragme, închideri laterale placate cu lemn pentru izolare şi integrare în mediul natural, şi închidere la nivel superior cu planşeu terasă prevăzut cu luminator natural. Microhidrocentrala cuprinde din punct de vedere constructiv următoarele părţi:

- sala maşinilor – turbinele şi generatoarele; - postul de transformare – pentru injectarea energiei produse în R.E.D.; - încăperi anexe; - sala de comandă – cuprinde aparatura de comandă, control şi semnalizare; - infrastructura – susţine echipamentul principal şi turbinele; - bazin de liniştire; - canal debuşare.

Echipamentele şi instalaţiile auxiliare cuprind: - vane; - regulatoare de viteză; - regulatoare de presiune și de temperatura; - instalaţia de ulei sub presiune, etc.

La toate acestea se mai adaugă şi staţia de transformare care este în clădirea centralei sau aproape de aceasta într-o anvelopă prefabricată din beton. Instalaţiile auxiliare cuprind:

- cablurile electrice dispuse în canale accesibile şi izolate; - instalaţiile de răcire ale generatoarelor; - instalaţia de ulei sub presiune pentru comanda agregatelor; - instalaţia de evacuare a infiltraţiilor;


19

2.5. Îndeplinirea cerinţelor de calitate în construcţii cf. Legii nr. 123/2007

Cerinţa A – Rezistenţă şi stabilitate – s-au efectuat calcule de rezistenţă şi stabilitate, conform STAS 10107/0-90-calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat; STAS 10108/0,1-78 calculul elementelor din oţel; P100-2006-cod de proiectare antiseismică; etc. Cerinţa B – Securitatea la incendiu – În proiect au fost respectate prevederile din OG 60/1997 (aprobată şi modificată prin Legea 212/1997) şi OG 114/2000 (aprobată prin Legea 26/2001) privind apărarea împotriva incendiilor, din HGR 448/2002 şi din normativul P-118/1999 privind siguranţa la foc a construcţiilor. Clădirea centralei şi Staţia de filtre au categoria de pericol de incendiu “D” şi gradul de rezistenţă la foc al construcţiilor este estimat la III. Cerinţa C: a. Igiena şi sănătatea oamenilor – La elaborarea soluţiilor s-au respectat STAS 6472 privind microclimatul, NP 008 privind puritatea aerului – toate încăperile au fost prevăzute cu ferestre cu ochiuri mobile ce permit aerisirea spaţiilor, STAS 6221 şi STAS 6646 privind iluminarea naturală şi artificială - toate încăperile au fost prevăzute cu suprafeţe vitrate către exterior şi dotate cu corpuri de iluminat dimensionate conform normelor. b. Refacerea şi protecţia mediului – La întocmirea SF şi în proiectul tehnic se ţine cont de prevederile şi reglementările impuse de: OUG 195 / 2005 aprobată prin Legea 265 / 2006 privind protecţia mediului, Legea 107/1996 a apelor cu modificările şi completările aduse de Legea 310/2004, HG 188/2002 privind norme de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, Ord. 27 / 2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu, Ordinul nr. 135/76/84/1284 din 10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, OG 243/2000 privind protecţia atmosferei, Ord. 68 / 2007 privind prevenirea şi repararea prejudiciului de mediu aprobat prion Legea 19 / 2008 privind repararea prejudiciilor de mediu, Ord. MAPPM 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei, Ord. MAPPM 756/1997 privind Reglementarea evaluării poluării mediului şi Legea 46 / 2008 Codul silvic. Construcţiile prevăzute în proiect nu generează noxe sau poluanţi în mediul înconjurător. Deşeurile menajere şi cele de construcţie se vor colecta în europubele în spaţii special amenajate, iar beneficiarul va încheia contract cu o firmă specializată pentru ridicarea acestora. Cerinţa D – Siguranţă în exploatare – în proiect s-au respectat cerinţele din normativul NO 068/2002 privind siguranţa în exploatare, STAS 6131 privind dimensionarea parapeţilor şi balustradelor; parapeţii ferestrelor şi balustradele au o înălţime de 90 de cm, fiind realizate din montanţi verticali cu panouri din plasă; Conform STAS 2965 privind dimensionarea scărilor şi treptelor, treptele şi contratreptele sunt dimensionate conform normelor. Interiorul s-a prevăzut cu pardoseli antiderapante la interior, iar la exterior pardoseli antiderapante şi antigelive. Ca măsură antiefracţie, s-a prevăzut împrejmuirea incintei cu un gard neescaladabil cu o înălţime de 2,00 m, incinta este păzită de un angajat permanent, uşile de acces în clădiri vor fi prevăzute cu sisteme de autoînchidere; toate uşile (atât cele exterioare, cât şi cele interioare) nu sunt prevăzute cu praguri, pentru a asigura o suprafaţă de călcare fără denivelări. Cerinţa E – protecţie împotriva zgomotului - Nivelul de zgomot dat de fişa tehnică furnizată de producătorii centralelor hidroelectrice prevăzute cu câte 1 turbină tip Pelton ce funcţionează în paralel în condiţii de debite mari, se situează în domeniul 80-100 dB. Pentru diminuarea impactului generat în mediul ambiental de funcţionarea simultană a turbinelor, fiecare construcţie va fi proiectată ţinându-se cont de prevederile indicativului P 122-89 ce conţine instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri tehnico-administrative. Cerinţa F – economia de energie şi izolarea termică - Practic obiectivul maximizării energiei se reduce la maximizarea parametrilor de proces care intră în formarea energiei, parametri ce sunt optimizaţi în cadrul proiectului tehnic. Obiectivele hidroenergetice vor fi exploatate în regim de telegestiune, printr-un sistem expert, capabil să asigure monitorizarea parametrilor pe fiecare obiectiv şi pe ansamblul sistemului, achiziţii de date privind parametrii externi (temperatură, precipitaţii, hidraulicităţi), cât şi la parametrii tehnici ai echipamentelor, analiza continuă a datelor de intrare şi optimizare în timp real a parametrilor de sistem, comandă automată a funcţionării agregatelor dintr-un dispecerat situat în localitatea Halmajel, asigurarea securităţii instalaţiilor prin monitorizarea senzorilor de antiefracţie amplasaţi la fiecare obiectiv.


20

2.6. Instalaţii electrice

Categoria de importanţă a clădirii microhidrocentralei este C – importanţă normală. Gradul de rezistenţă la foc este III.

Alegerea echipamentelor electrice necesare echipării hidrocentralei se face în funcţie de puterea maximă la cupla turbinei şi de turaţia acesteia. Generatoarele sincrone se cuplează direct cu turbinele şi debitează energia electrică produsă în Sistemul Electroenergetic Naţional, într-o LEA 20kV existentă.

Instalaţia electrică de automatizare asigură comanda, măsura, protecţia şi semnalizarea hidroagregatului.

Comanda hidroagregatului se poate face manual sau automat funcţie de nivelul apei în amonte. A. Staţia ridicătoare 0,4 / 20 kV – Instalaţii şi echipamente În exteriorul clădiri, pe o platformă betonată – special amenajată pentru instalaţiile electrice, se vor

monta transformatoarele de putere şi grupul de celule. Echiparea părţii de medie tensiune Se va monta câte un grup de celule de medie tensiune, în anvelopă metalică, compus din: - 2 celule de transformator, 24kV 630A 16kA, echipate cu separator, întrerupător, transformator de

curent 75/5 A şi cuţite de legare la pământ; - 2 celule de linie 24kV, 630A, echipate cu separator de sarcină cu motoraş de acţionare în curent

continuu, pentru posibilitatea de acţionare prin telecomandă, 3 bucăţi transformatoare de curent 75/5 A, cuţite de legare la pământ, sistem de protecţie cu releu numeric;

- o celulă de măsură a energiei electrice echipată cu separator, siguranţe, 3 transformatoare de

curent 150/5A şi 3 trafo de tensiune kV31,0/

31,0/

310 .

Celula de transformator va fi prevăzută cu protecţie maximală, homopolară, cu caracteristica independentă şi dependentă.

Protecţia la supratemperatură a transformatorului se va realiza cu relee la supratemperatură, cu declanşare la separatorul din circuitul de transformator şi la abonat.

Se va prevedea semnalizare pentru scurtcircuitele monofazate cu prag de 40 A şi pentru cele polifazate cu prag de 300 A pentru cablurile distribuitoare.

Protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas se va realiza prin execuţia unei instalaţii de legare la pământ, a cărei rezistenţă de dispersie să fie inferioară valorii de 1 Ohm.

Montarea transformatoarelor 2x2500kVA 20/0,4kV În staţia de transformare se vor monta 2 transformatoare de putere trifazate uscate 2500 kVA 20/0,4

kV, Dyn 5, Usc. = 6 % cu borne ambrosabile (TP1 şi TP2). Legătura trafo – celule trafo se va realiza cu cabluri interne cu izolaţie în XLPE 20 kV 3x1x150/25

mm2Al conform PE 107/95 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor electrice de cabluri. Legătura între bornele joasă tensiune ale fiecărui transformator de putere şi tabloul de distribuţie

aferent din clădirea centralei se va realiza în câmp de coloane 3X6FY240+3FY240mm. Pe fiecare câmp de coloane înainte de trecerea în camera joasă tensiune se va monta un întrerupător

automat debrosabil 0,4kV, 4000A. Coloanele vor trece în clădirea centralei prin câte o fereastră de trecere izolantă.

Pentru transformatoarele de putere se va realiza protecţie la supratemperatură.

Prin proiectul de instalaţii electrice pentru obiectivul amintit mai sus s-au prevăzut următoarele categorii de instalaţii electrice: - instalaţia de alimentare cu energie electrică a consumatorilor proprii; - instalaţia electrică de iluminat; - instalaţia electrică de alimentare prize; - instalaţie electrică de forţă; - instalaţia electrică de protecţie împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă, prin legarea la nulul de protecţie şi instalaţia de priză de pământ; - instalaţia de protecţie a construcţiei împotriva trăsnetului (paratrăsnet).


21

a) Instalaţia de alimentare cu energie electrică a consumatorilor proprii

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se face de la LEA 20 kV existentă în zonă, prin post de transformare propriu, conform prevederilor avizului tehnic de racordare care va fi emis de Electrica S.A. Măsurarea consumului de energie electrică se realizează printr-un bloc de măsură şi protecţie trifazic – BMPT amplasat pe peretele exterior al clădirii centralei. Puterea electrică instalată pe TEG este de 24 kW, la care corespunde un curent electric de 65A.

S-a prevăzut un tablou general de distribuţie – TEG, metalic, alimentat cu conductor 5 FY 25mm2 din BMPT. La intrarea în acest tablou s-a prevăzut un disjunctor magneto-termic tripolar, In = 80A, Un = 400V. Din acest tablou se alimentează următoarele tablouri electrice: TEPR – tablou electric pod rulant – tablou de utilaj; TEGHC – tablou electric grup hidraulic centrală – tablou de utilaj; TEPC – tablou electric priză captare, TEACGT – tablou electric automatizare şi comandă generator-turbină precum şi circuitele de iluminat şi prize ale centralei.

Dimensionarea circuitelor şi a coloanelor de alimentare s-a făcut conform normativului I7/2002. Toate circuitele vor fi protejate cu disjunctoare magneto-termice, cu protecţie la curenţi de scurtcircuit şi la suprasarcină, dimensionate corespunzător.

Circuitele electrice interioare se vor proteja în canal de cablu din PVC, montat aparent, pe perete, în clădirea centralei iar pentru circuitele exterioare se vor utiliza cabluri adecvate montate unde este necesar în tub de protecţie.

Reţeaua distribuitorului şi cea de incintă sunt legate la pământ. Pentru acest obiectiv schema electrică a reţelei de distribuţie este de tip TN-S, în care conductorul de protecţie distribuit este utilizat pentru întreaga instalaţie, de la firida de branşament (BMPT) până la ultimul punct de consum. b) Instalaţia electrică de iluminat

Instalaţia electrică de iluminat interior se va executa conform indicaţiilor din “Caietul de sarcini”. Se folosesc corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente cu grad de protecţie IP65, pentru clădirea centralei . Corpurile de iluminat interior se vor alege de către beneficiar, acestea fiind cu tuburi fluorescente de joasă presiune având o putere de 58W/corp şi 36W/corp iluminat şi gradul de protecţie IP65.

Instalaţia electrică de iluminat exterior a clădirii centralei este compusă din trei corpuri de iluminat dotate lămpi cu vapori de sodiu – 150W, două dintre ele fiind dispuse pe muchiile faţadei principale ale clădirii centralei iar cea de-a treia lampă fiind orientată spre canalul de debuşare al centralei. Circuitele electrice de iluminat interior şi exterior s-au prevăzut cu conductoare de cupru tip FY 1,5mm2, protejate în canal de cablu PVC, amplasat aparent. Comanda iluminatului se realizează prin intermediul unor întrerupătoare, montate pe tencuială. Întrerupătoarele se vor instala lângă tocul uşii, la înălţimea de 1,5m de la pardoseala finită.

Iluminatul de siguranţă s-a prevăzut conform normativului I7/2002 de gradul 4, cu luminoblocuri. Pentru iluminatul de siguranţă s-au ales corpuri de iluminat tip GR-8, cu inscripţia “IEŞIRE”, echipate cu lampă fluorescentă de 8W cu sursă proprie (acumulatori), şi amplasate deasupra uşilor de acces. Corpul de iluminat intră în funcţiune la dispariţia tensiunii alternative, când se închide circuitul de curent continuu la care este legată lampa fluorescentă de 8W cu alimentare de la acumulator. Când tensiunea de alimentare există corpul pentru iluminatul de siguranţă semnalizează prezenţa acesteia printr-un led de culoare verde, pe poziţia aprins. Traseele de alimentare ale lămpilor pentru iluminatul electric de siguranţă vor fi separate de restul instalaţiei electrice. Conductoarele FY1,5mm2 vor fi protejate în canal de cablu PVC. c) Instalaţia electrică de alimentare prize

S-au prevăzut prize electrice cu contact de protecţie 16A/250V şi respectiv prize trifazate cu contact de protecţie montate pe tencuială. Circuitele de alimentare au fost prevăzute cu conductoare de cupru FY 2,5mm2, respectiv 2,5mm2 pentru prizele trifazate, protejate în canal de cablu PVC montat pe tencuială, sau canal de cablu PVC 60x60mm. d) Instalaţia electrică de protecţie împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă, prin legarea la nulul de protective şi instalaţia de priză de pământ


22

Aceasta se realizează prin legarea la nulul de protecţie a tuturor părţilor metalice ale instalaţiei, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar ar putea intra sub tensiune din cauza unui defect de izolaţie. Tuburile metalice de protecţie, carcasele metalice ale corpurilor de iluminat şi contactele de protecţie ale prizelor, se leagă la instalaţia de protecţie comună a clădirii conform prevederilor SR 12604/4,5.

Instalaţiile electrice se execută astfel încât protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă să fie asigurată prin măsuri, mijloace sau sisteme de protecţie, respectându-se condiţiile din SR 2612, SR 8275, SR 12604 şi SR 12604/4,5, din “ Normele republicane pentru protecţia muncii” (NRPM), din normativul PE 119, precum şi din precizările din normativul I7/2002. Circuitul de protecţie se va conecta la bara de nul de protecţie din tabloul electric, care este legată la priza de pământ.

Centura de împământare se va realiza din platbandă de oţel zincat. Îmbinările se vor proteja contra coroziunii.

Întrucât, conform studiului geotehnic în zonă solul este de tipul pietriş cu nisip şi conform valorilor normate are o rezistivitate ridicată, se impune utilizarea de bentonită atât la îngroparea electrozilor verticali cât şi la cei orizontali cu scopul ameliorării conductivităţii solului. Pentru faza PT se impune realizarea de măsurători la faţa locului pentru stabilirea exactă a valorii rezistivităţii solului.

Instalaţia exterioară de legare la pământ se va realiza astfel: - la 0,3 - 0,45m de noua clădire, la o adâncime de 0,6m se va realiza un contur din platbandă din OlZn - 40x4mm; - la 2m de noua clădire, la o adâncime de 0,8m se va realiza un caroiaj format din electrozi verticali amplasaţi din 6m în 6m din ţeavă de OlZn Ø3” de 3m lungime (îngropaţi), uniţi între ei cu electrozi orizontali realizaţi din platbandă OlZn 40x4mm. Acest contur va fi îngropat în bentonită.

Instalaţia exterioară va fi racordată la toate conductele metalice, învelişurile metalice ale cablurilor, armăturile metalice ale construcţiilor din beton armat şi alte construcţii metalice. La executarea instalaţiei de legare la pământ vor fi aplicate prevederile fişelor tehnologice FS-4-82 reavizată în 1995 şi ale Îndreptarului de proiectare şi execuţie a instalaţiei de legare la pământ 1 RE - Ip-30/2004.

În interiorul clădirii centralei este realizată centura interioară de legare la pământ la care sunt racordate următoarele elemente: - părţile metalice ale celulelor m.t.; - cuva transformatorului de forţă m.t./j.t.; - nulul transformatorului de putere de m.t./j.t.; - învelişurile metalice ale cablurilor; - părţile metalice ale tabloului j.t.; - alte elemente conductoare care nu fac parte din circuitele de lucru (îngradiri de protecţie, uşi de acces, suporţi de fixare etc.).

Conductoarele de protecţie principale din interiorul clădirii centralei se vor lega la priza exterioară prin cel putin două legături separate. Pentru micşorarea tensiunii de atingere şi de pas în exterior, în jurul clădirii postului se va realiza un trotuar de asfalt cu o lăţime de cel puţin 1m. e) Instalaţia electrică de paratrăsnet

Se impune prevederea realizării unei instalaţii electrice de protecţie a clădirii împotriva trăsnetului, având un nivel de protecţie calculat în conformitate cu prevederile Normativului I20-2000 privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. În urma calculului prezentat mai jos în breviarul de calcul a rezultat nivelul de protecţie normal (IV), instalaţia de paratrăsnet realizându-se respectând normativul mai sus amintit. Pentru acest nivel de protecţie raza sferei fictive de calcul este de R=60m şi curentul de trăznet asociat I=14,7kA.

S-a prevăzut un conductor de captare montat pe perimetrul acoperişului la care se conectează şi scheletul metalic al luminatorului, respectiv 5 coborâri din platbandă Ol-Zn 30x3,5mm, legate la priza de pământ prin intermediul unor cutii cu eclise de separaţie, montate pe pereţii construcţiei la 2 m înălţime faţă de nivelul solului. Platbanda va fi fixată de acoperiş şi de pereţii clădirii cu piese de fixare (suporţi din Ol-Al), montate la o distanţă între piese de 1 - 1,5m pe traseele orizontale şi 1,5 - 2m pe traseele verticale. Înălţimea suporţilor poate fi aleasă în funcţie de condiţiile de montare, neexistând o distanţă minimă impusă a conductorului de captare faţă de acoperiş.

Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să aibă o valoare sub 1Ω, realizându-se conform specificaţiilor din breviarul de calcul şi respectând SR 12604/4,5.


23

2.7. Măsuri de protecţie a muncii şi P.S.I.

Echipa de execuție a investiției va fi constituită din: - 1 inginer - diriginte de şantier - 1 topograf - 2 betonişti - 2 fierari - 2 dulgheri - 2 şoferi pentru utilaje şi transport - 8 muncitori necalificaţi.

Având în vedere prescripţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de construcţii hidrotehnice şi ţinând cont de condiţiile meteorologice defavorabile din lunile de iarnă, lucrările vor fi sistate şi puse în conservare pe perioada lunilor: decembrie, ianuarie şi februarie.

Instalaţia se va executa în conformitate cu prevederile Normativului I7/2002 şi SR12604/3,4. În cazul

izbucnirii unui incendiu la instalaţia electrică aceasta se va deconecta, luându-se măsuri de localizare şi stingere a acestuia. Pentru combaterea incendiilor la instalaţiile electrice se vor folosi stingătoarele portabile cu CO2, sau praf şi CO2, fiind interzisă folosirea apei.

Dotările P.S.I de primă intervenţie şi substanţele chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la AHE Halmagel, sunt stabilite în conformitate cu normativul PE 009/93 “Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice”. Stingerea incendiilor se va realiza cu ajutorul dotărilor PSI de primă intervenţie. Conform PE–009–93, s-au prevăzut următoarele dotări:

Stingător portativ cu spumă chimică 1 bucată Stingător portativ cu CO2 2 bucăți Stingător portativ cu praf şi CO2 2 bucăți Ladă cu nisip de 0,5 m3 2 bucăți Panou incendiu exterior 1 bucată

Amplasarea dotărilor trebuie să se facă în locuri uşor accesibile intervenţiei. Se va avea în vedere posibilitatea amplasării şi utilizării în comun a mijloacelor iniţiale de stingere.

Stingătoarele manuale, lăzile de nisip, vor fi menţinute în stare de utilizare de către personalul de exploatare. După fiecare întrebuinţare, mijloacele iniţiale vor fi curăţate şi reaşezate la locurile lor.

În afara dotărilor de primă intervenţie au fost prevăzute şi materiale de rezervă. Este obligatorie instruirea personalului privind modul de folosire a fiecărui material, de condiţiile în care acestea trebuie păstrate şi recondiţionate după utilizare.

În depozitul clădirii se vor găsi în permanenţă mijloace şi piese de rezervă pentru înlocuire, respectiv remedierea defecţiunilor.

Încercările şi controalele periodice stabilite pentru fiecare instalaţie, utilaje sau materiale din dotare sunt cele indicate în nomenclator anexa 3 din PE 009/93. Ele au drept scop asigurarea întreţinerii şi a bunei funcţionări a tuturor instalaţiilor şi utilajelor de stingere a incendiilor. Nomenclatorul stabileşte pentru fiecare instalaţie volumul de verificări şi probe cu caracter obligatoriu. Verificările şi probele profilactice trebuie să fie efectuate în condiţii de securitate deplină pentru personal şi de siguranţă în exploatare.

Pe timp de iarnă când este ger, stingătoarele de incendiu ale căror încărcături nu corespund condiţiilor de îngheţ, vor fi înlocuite cu încărcătură de iarnă, sau stingătoarele vor fi păstrate în cea mai apropiată încăpere încălzită.

Se vor afişa indicatoare de informare referitoare la amplasarea şi destinaţia fiecărui stingător. Măsuri de protecţie a muncii ce trebuiesc respectate la punerea în funcţiune şi în timpul exploatării.

Toate lucrările şi manevrele în instalaţiile electrice se vor executa de către personal calificat în conformitate cu normativele: - PE 118/92 “Regulament general de manevre în instalaţiile electrice”; - PE 119/90 “Norme de protecţie a muncii pentru activităţi în instalaţii electrice”; - PE 115/85 “Regulament de exploatare a instalaţiilor auxiliare din staţii”;


24

- PE 116/94 “Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice”. Orice intervenţie la echipamentele electrice se va face numai după scurtcircuitarea şi punerea la

pământ a circuitelor electrice la care se execută lucrări de reparaţie. După verificarea lipsei tensiunii se vor aplica plăci avertizoare conform NTS. La darea în exploatare a instalaţiilor se vor efectua probele şi încercările prevăzute pentru echipamentele electrice PE 116/94 şi NTE 002/03/00.

Toate lucrările ce se vor executa pe şantier trebuie să fie executate cu personal calificat şi pregătit în acest scop, cu instructajul de protecţie a muncii la zi.

Personalul care execută lucrările de montaj trebuie dotat cu scule în perfectă stare de funcţionare, precum şi cu căşti şi materiale de protecţie adecvate procesului tehnologic pe care îl execută.

Principalele măsuri de protecţie a muncii la lucrările de montaj sunt: - scurtcircuitarea şi legarea la pământ a barelor conductoare în timpul montajului şi al lucrărilor de revizie şi reparaţie pentru a se evita electrocutarea personalului; - protecţia privind încărcarea, descărcarea şi manipularea echipamentelor şi a materialelor în vecinătatea tensiunii. - protecţia la utilizarea uneltelor acţionate electric; - protecţia pentru lucrările de sudură; - protecţia pentru lucrările la înălţime etc.

LISTA cu echipamentul individual de protecţie pe durata executării lucrărilor în

instalaţiile electrice care nu prezintă risc fizic (zgomot) şi risc chimic (conform cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie,

aprobat prin Ordinul 58/10.05.1991 al M.M.P.S. - Departamentul Protecţia Muncii)

Nr. Crt.

Echipament

În timpul execuţiei

Pe perioada exploatării

Pentru risc mecanic: - Cască de protecţie - Centură de siguranţă - Încălţăminte de protecţie - Vizieră de protecţie a feţei - Mănuşi de protecţie (palmare) - Vestă avertizoare reflectorizantă - Cizme impermeabile la apă

Da Da Da Da Da Da Da

Da Da Da Da Da Da Da

Pentru risc electric: - Mănuşi electroizolante - Cizme electroizolante - Manşon pentru siguranţe MPR - Salopete de protecţie din fibre naturale

Da Da Da Da

Da Da Da Da

Pentru risc termic: - Pelerină impermeabilă cu glugă - Costum de protecţie termoizolant - Încălţăminte de protecţie termoizolantă - Căciulă cu apărători pentru urechi - Mănuşi de protecţie termoizolante

Da Da Da Da Da

Da Da Da Da Da


25

Cap. 3. SURSE DE POLUANŢI ŞI MĂSURI DE PROTECȚIA MEDIULUI

3.1. Protecţia calităţii apelor

Pentru microhidrocentrală proiectată (MHC) şi aducţiune se vor respecta prevederile Ord. 195 / 2005 aprobată prin Legea 265 / 2006, modificată prin OUG nr. 164 / 2008 şi Ordinul nr 13135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

Proiectul propus nu afectează regimul natural de curgere al râului Halmagel, iar alterarea regimului sedimentar pe sectorul investiţiei este neglijabil, deoarece o amenajare hidroenergetică de mică putere nu reprezintă o hidrocentrală la scară mică.

Lucrările proiectate nu vor avea influenţă negativă asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterană. Calitatea apei va fi monitorizată atât pe perioada execuţiei lucrărilor cât şi în faza de exploatare a investiţiei, pentru a se asigura menţinerea în clasa de calitate. Creşterea nivelului apei în secţiunile de captare în regim static şi în regim de viitură, faţă de regimul de curgere natural, nu afectează lucrările din amplasamentele existente şi nu provoacă inundaţii în afara albiei majore.

Dimpotrivă, măsurile structurale ce se vor adopta vor aduce servicii locale mediului natural: - în zona captării se va realiza stabilizarea taluzelor şi a malurilor erodate; - în lungul aducţiunii există zone pe malul albiei minore cu arbuşti şi vegetaţie abundentă care prin

măsuri de corecţie locală a traseului albiei şi prin îndepărtarea acestora, zonele se vor igieniza şi ecologiza.

În proiectarea amenajării s-a prevăzut asigurarea debitului salubru pe întreg cursul natural al apelor, debitele prelevate prin captări intrând într-un circuit închis din care se restituie fără modificarea caracteristicilor de calitate, în cursul râului, pentru reutilizare ulterioară în aval. Prin asigurarea curgerii naturale şi menţinerea debitului salubru, în paralel cu circuitul hidraulic, viaţa acvatică şi resursele vegetative nu vor fi afectate.

Aducţiunea, în soluţia constructivă proiectată, nu necesită apărare de mal care să obtureze valea; pe cea mai mare parte a traseului aducţiunea este îngropată pe marginea drumului forestier , ocupând un procent nesemnificativ din secţiunea de curgere, astfel încât nivelele din regim amenajat se pot considera egale cu nivelele din regim natural.

Vitezele de curgere în regim amenajat nu se modifică faţă de regimul natural, la aceeaşi valoare a debitului, deci prezenţa uvrajelor MHC în albia majoră nu introduce modificări în regimul de curgere care să afecteze stabilitatea patului albiei şi a versanţilor.

La montaj, executantul va evita orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei, aerului, solului cu deşeuri, produse petroliere, depăşiri ale nivelului de zgomot admis.

Pe timpul lucrărilor de montaj şi probe din cadrul obiectivelor specificate la începutul subcapitolului, executantul va asigura curăţenia la locul de muncă, deşeurile rezultante fiind depozitate în containere speciale.

S-au efectuat calcule privind afuierea generală şi locală care nu depăşeşte 0,97m. După finalizarea lucrărilor, executantul trebuie să asigure curăţenia la locul de montaj, să îndepărteze

containerele cu deşeuri şi să refacă cadrul natural iniţial.

3.2. Protecţia aerului Energia hidraulică nu se bazează pe procese de combustie, generând emisii 0 de gaze cu efect de seră

în atmosferă, spre deosebire de utilizarea cărbunilor, a petrolului ori a gazului natural. Pe perioada funcţionării se vor utiliza scule şi unelte de mână (lopeţi, târnacoape, hârleţe, căngi,

securi, motoferăstraie, ţapină, perii de sârmă, etc). Pentru protecţia aerului din zonă nu sunt necesare măsuri speciale în perioada de exploatare. Utilajele şi sculele ce funcţionează cu curent electric vor fi alimentate de la un grup generator, iar cele

care funcţionează cu aer comprimat, de la un motocompresor. Ambele echipamente (generator şi motocompresor) se încadrează în limitele de noxe emise, respectiv de zgomot.


26

Atât în faza de construcţie cât şi în faza de exploatare nu se vor folosi substanţe toxice şi periculoase. Utilajele, echipamentele şi sculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricăror incidente ce ar putea duce la rănirea muncitorilor sau producerea unor accidente ecologice.

3.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sursele de producere a zgomotului în zona de lucru pe timpul executării lucrărilor sunt circulaţia auto

şi a utilajelor de şantier la punctele de lucru. Impactul asupra mediului în faza de execuție este prezentat în Capitolul 5.

În scopul limitării zgomotului din vibraţii prin “acţiunea la sursă”, echipamentul Cynk (turbina propriu-zisă, generator, cuplaje, etc.) este prevăzut cu amortizor de vibraţii (material cauciucat) la contactul fundaţie turbină – radier – teren conform instrucţiunilor tehnice P 121-89 pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibraţii la clădiri industriale şi normativului C125/2005 privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri.

Personalul de exploatare pentru centrală are în componenţă 1 persoană/tură, şi efectuează numai operaţia de verificare zilnică, a încadrării în parametrii nominali a aparatelor de măsură, control şi automatizare din interiorul fiecărei centrale. Persoana desemnată are o durată limitată de staţionare pentru fiecare centrală şi va avea în dotare căşti antifon de protecţie la zgomot.

3.4. Protecţia împotriva radiaţiilor Nu se pune problema poluării cu radiaţii precum nici a măsurilor de limitare a acestora, atât în timpul

execuţiei cât şi după terminarea lucrărilor, deoarece nu apar surse de radiaţii faţă de cele naturale existente – fondul natural al zonei.

3.5. Protecţia solului şi a subsolului

Betonul se va pune în operă fiind transportat direct cu betoniera de la cea mai apropiată staţie de

betoane, utilizându-se drumul comunal. Materialele rezultate din excavările pentru realizarea captării şi a centralei, vor constitui materiale de

umplutură pentru gropile de eroziune din albiile minoră şi majoră ale cursurilor de apă ce vor fi amenajate, a unei părţi din traseul aducţiunii şi în spatele apărărilor de mal.

Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit temporar pentru uscarea şi încărcarea în autobasculante a pământului excavat.

Lucrările de amenajare vor consta din consolidări de versanţi şi de mal şi vor fi realizate din beton şi materiale locale, contribuind la stabilizarea malurilor şi la protecţia cursului de apă, la îngustarea secţiunii de curgere, ce poate asigura condiţii favorabile dezvoltării de habitate naturale, protejând împotriva inundaţiilor şi scăzând depozitul aluvionar, adică generând impact de mediu pozitiv.

Nu se operează cu substanţe toxice şi periculoase care să afecteze solul şi subsolul. Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorilor de mediu, sol şi subsol va fi

neglijabil şi nu va conduce la modificări în structura solului şi subsolului. Aducţiunile vor fi perfect integrate în peisaj şi pozate îngropat, fiind ancorate cu blocuri de beton

pentru a se asigura siguranţă în exploatare. Temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor

şi amplasarea acestora, respectiv eroziune superficială. Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor de investiţie, s-ar putea deversa pe sol substanţe cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante (batiste, cârpe, bariere) şi depozitate în locuri speciale pentru a fi tratate ca deşeuri cu conţinut periculos.

Nu se operează cu substanţe toxice şi periculoase care să afecteze solul şi subsolul. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului vor cuprinde:

• umplerea şanţurilor în care au fost pozate conductele se va face cu pământul rezultat din săpătură, în straturi subţiri, cu udarea şi compactarea cu maiul de mână a fiecărui strat, sau cu compactoare vibro-mecanice.

După finalizarea lucrărilor suprafaţa terenului se va aduce la starea iniţială.


27

• Se va urmări exploatarea corectă a reţelelor de aducţiune şi funcţionarea la parametrii proiectaţi astfel încât să nu apară suprasolicitări datorate presiunilor hidrostatice ce ar putea duce la fisuri.

• Se vor lua măsuri de reconstrucţie ecologică a unor perimetre afectate anterior ce au suferit denudaţii prin executarea de fundări, sau expuneri la acţiuni torenţiale.

• La nivelul lizierelor nou apărute se vor transloca arbori de dimensiuni reduse din imediata proximitate pentru a se asigura o fixare naturală a stratelor.

Vegetaţia specifică de pe maluri, îndepărtată în fazele de execuţie ale proiectului de investiţie, va fi replantată la finalizarea lucrărilor.

3.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Prin natura lucrărilor propuse, nu va fi afectat ecosistemul terestru (fauna, flora, etc.) şi nici cel

acvatic prin asigurarea debitului salubru. Amplasamentul AHE Halmagel se află situat în afara sitului de importanță comunitară Natura 2000. Localitatea Halmagel este traversată de r. Halmagel, fiind amplasată în aval de amenajarea

hidroenergetica si barajul in constructie, având ca rol principal atenuarea undelor de viitură şi reducerea efectului produs de inundatii. Începând cu acest element, schema de amenajare introduce în aval modificarea parametrilor naturali ai curgerii .

Amonte Baraj Aval Baraj

Baraj in constructie Zona de lucrări urmăreşte traseul drumului forestier, drum care este în permanenţă expus pericolului

de distrugere datorat fenomenelor de inundaţii ce deseori produc calamităţi în această comună. Această zonă este puternic modificată de lucrarile care se execută pe sectorul amonte de baraj, rîul

este regularizat, malurile drumului fiind protejate prin construirea unor ziduri de sprijin. Măsurile de prevenire şi protecţie privind impactul potenţial de mediu generat în faza de execuţie şi

de exploatare a AHE Halmagel, asigură cadrul favorabil pentru gestionarea vulnerabilităţilor cadrului natural din zonă. Din totalul investiţiei, cca 5.000 euro constituie investiţii pentru protejarea mediului.


28

Protecţia habitatelor şi a speciilor din situl Natura 2000 Centrala hidroelectrică ce sa fi amplasată reprezintă construcţii supraterane cu infrastructură din beton

armat monolit, elemente prefabricate pentru planşeu, stâlpi monoliţi şi închideri din zidărie de cărămidă; canalul de fugă este de tip deschis, cu pereţi din beton cu rol de sprijinire şi apărare a platformei centralei, cu posibilitatea de debuşare în albie sau în camera de încărcare a treptei următoare.

Fiind vorba de terenuri, adâncimea fundaţiei clădirilor va fi de 200 cm, aşa încât la expirarea duratei de exploatare, să se permită reutilizarea terenurilor. Toată infrastructura ce se va instala (ex. instalaţii electrice), la scoaterea din uz, va permite demontarea şi transportul în afara amplasamentului pentru refolosirea sau eliminarea în conformitate cu reglementările în vigoare.

Deoarece investiţia nu afectează habitatele naturale prezente în areal din amonte, se poate considera

că speciile nu vor fi periclitate în dezvoltare în nici o fază a proiectului. Lipsa planurilor de management pe întreg arealul cuprins în situl Natura 2000 ce constituie

responsabilitatea administratorului, nu poate reprezenta la acest moment o măsură de împiedicare a dezvoltării activităţii în zonă.

Impactul asupra biodiversităţii în faza de execuţie a lucrărilor

Potenţialul impact al investiţiei asupra biodiversităţii zonei este redus, acesta manifestându-se local şi pe o perioadă scurtă (pe perioada de execuţie ce nu depăşeste 8 luni ).

Majoritatea speciilor sunt cantonate la habitate, altele decât cele ce urmează a fi impactate direct de proiect. Vegetaţia specifică de pe maluri, îndepărtată în fazele de execuţie ale proiectului de investiţie, va fi replantată la finalizarea lucrărilor, aceasta fiind déjà deranjată de lucrarile de regularizare a albiei.

Măsurile de reconstrucţie/reabilitare ecologică ce sunt prevăzute pentru diminuarea impactului apărut în perioada de execuţie, urmează a oferi nişe ecologice suplimentare, utilizabile direct/indirect de către aceste specii, prin diversificarea habitatelor creându-se premisele creşterii unor indici de biodiversitate.

În perioada de funcţionare, nu este prevăzut a apărea nici un fel de impact cu potenţial negativ asupra faunei; desemnarea unor zone de protecţie tehnologică/industrială de-a lungul obiectivelor ce urmează a fi realizate pe cursul de apă va contribui în bună măsură la întărirea protecţiei habitatelor şi implicit a speciilor.

La speciile de mamifere, impactul va fi nesemnificativ, faţă de care proiectul propus nu va fi în măsura să creeze obstacole sau bariere insurmontabile. Pentru reducerea impactului asupra speciilor de mamifere care folosesc apele şi malul acestora ca trasee de zbor, zone de vânătoare, se va evita desfăşurarea lucrărilor în timpul nopţii, precum şi iluminatul excesiv al obiectivului hidroenergetic, în cazul nerespectării cu stricteţe de către executant al acestor măsuri, se va putea instala în zonă un efect de barieră.

Pentru speciile de păsări însoţitoare, impactul proiectului va fi foarte limitat. Pentru speciile de nevertebrate, impactul rămâne nesemnificativ.


29

3.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

3.7.1. Protecţia la zgomot spre exterior generat de echipamentele hidromecanice

Nivelul de zgomot dat de fişa tehnică furnizată de producătorii centralelor, se situează în domeniul 30-80 dB valoarea maxima se regaseste la 1 m distant de generator, avand in vedere pereti cladiri care sunt din diafragme de beton acestia vor reduce nivelul de zgomot.

În mod obişnuit, funcţionarea la capacitatea instalată a amenajării se înregistrează pe o perioadă anuală maximă de 3 luni, regim în care vor fi utile protecţiile fonoabsorbante prezentate.

3.7.2. Protecţia la curentări accidentale LINII ELECTRICE SUBTERANE - LES

Cablurile de medie tensiune sunt prevăzute cu izolaţie XLPE, 12/20kV – conform SR EN 60502–2:2006, şi se vor folosi accesorii cu performanţe îmbunatăţite. Cablurile vor fi pozate în canale conform PE 107/95 si SR EN 60502–2:2006 “Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV); Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). LINII ELECTRICE AERIENE - LEA

Se folosesc stâlpi pentru susţinerea liniei electrice aeriene conform: o SR 2970:2005 – ‘’Stâlpi prefabricaţi din beton armat şi beton comprimat pentru linii electrice aeriene‘’ o SR EN 12843:2005 – ‘’Produse prefabricate din beton. Stâlpi’’

La amplasarea capacităţilor energetice (PT +LES/LEA) se vor respecta art. 19, (1), (2), (3) – zonele de protecţie şi zonele de siguranţă conform Legii nr. 318/8.07.2003.

Zonele sunt determinate conform Deciziei ANRE nr. 61/1999 – M.O. 15/18.01.2000. Orice altă construcţie viitoare trebuie să respecte distanţele faţă de capacităţile existente. În conformitate cu Decizia ANRE nr. 61/1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă

ale capacităţilor 101/85: la amplasarea postului de transformare se va respecta distanţa de 10 m faţă de clădirile energetice, la amplasamentul postului de transformare nou se va ţine seama de distanţele normate din normativul PE 101/85 construcţii civile (inclusiv faţă de clădirile din proprietăţile alăturate). În condiţiile realizării distanţelor normate nu se impun condiţii suplimentare asupra instalaţiilor electrice sau asupra construcţiilor învecinate (pct. 2.1.11. din PE 101/85).

Prin soluţiile tehnice adoptate şi prin materialele de construcţie utilizate se realizează lucrări ce se încadrează în ansamblul natural al zonei, nu pun în pericol siguranţa sau sănătatea populaţiei şi nu afectează planurile de urbanistică ale localităţii.

3.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament Execuţia săpăturilor şi a pereelor, a terasamentelor şi amenajarea platformelor pentru echipamentele

hidroenergetice, generează deşeuri din material vegetativ care se folosesc pentru stabilizarea unor zone învecinate ale cursurilor de râu, surplusul fiind predat la procesatorii autorizaţi de deşeuri din zonă.

Construirea de capacităţi energetice de mică putere constituie o măsură de salubrizare aval de captări, hidroagregatele fiind prevăzute cu mecanisme de curăţare a grătarelor ce înlătură poluatori antropici plutitori sau elemente naturale provenite din degradări vegetale, care pot scădea mult capacitatea hidraulică a sectorului cursului de apă.

Investiţia constituie un impact de mediu pozitiv secundar, generat de exploatarea centralelor.


30

Evidenţa gestiunii deşeurilor

Denumire deşeu Cantitate prevăzută

a fi generată

(t/an)

Stare fizică (L, S, SS)

Cod deşeu

Grad periculozitat

e

Managementul deşeurilor

Valorificată Eliminată Rămasă în stoc

Construcţie Pământ decopertat Max

1.000 S 170504 Max 1.000

Ambalaje de hârtie şi carton 0,2 S 150101 0,2 Ambalaje din materiale plastice 0,4 S 150102 0,4 Beton

0,7 S 170101 0,7 lemn

1,4 S 170201 1,4 sticlă

0,01 S 170202 0,01 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 170901, 170902 şi 170903

1,4 S 170904 1,4

Exploatare deşeuri municipale amestecate 0,4 S 200301 0,4 deşeuri de ulei uzat

1 L 130206*

periculos 1

Dezafectare construcţii, refacerea mediului amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 170901, 170902 şi 170903

8 S 170904 8

Beton 3,5 S 170101 3,5

Lemn 1,4 S 170201 1,4

Notă: aprecierile cantitative au caracter estimativ în faza de investiţie

3.9. Gestiunea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Nici o lucrare prevăzută nu se desfasoara în situl Natura 2000, situate în amonte. Sunt adoptate măsuri specific de prevenire a poluării accidentale cu substanţe chimice ce pot ajunge în

ecosistemul acvatic, în urma utilizării în condiţii de incendiu a mijloacelor de intervenţie ori în urma căderilor accidentale ale mijloacelor de transport. În acest sens sunt prevăzute în stocul de intervenţie din magazia fiecărei clădiri, batiste absorbante, bariere mobile şi rumeguş pentru izolarea, neutralizarea şi îndepărtarea promptă a efectelor.

În cazul în care se produce o poluare accidentală de mici proporţii – datorită faptului că pe amplasament nu există depozitări de substanţe chimice, aceasta se va reţine în circuitul AHE Halmagel şi va fi redusă prin diluţie în soluţia apoasă.


31

În timpul execuţiei lucrărilor şi pe perioada de exploatare, personalul ce va deservi AHE Halmagel va fi instruit şi antrenat pentru prevenirea poluărilor accidentale.

3.10. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Se vor prevedea debitmetre pe principiul diferenţial omologate ce vor fi instalate la centrală.

Cap. 4. ÎNCADRAREA PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ Investiţia se încadrează în politica promovată de Uniunea Europeană şi Guvernul României privind valorificarea potenţialului microhidroenergetic al cursurilor mici de apă prin amenajări de centrale hidroelectrice de mică putere (CHEMP) şi microhidrocentrale (MHC) – parte componentă a programelor privind sursele regenerabile. În conformitate cu Noua Politica Energetică a Uniunii Europene (UE) elaborată în anul 2007, energia este un element esenţial al dezvoltarii la nivelul Uniunii şi pentru satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în conformitate cu Legea energiei electrice nr. 13/2007 și H.G. nr. 1069/2007 privind strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020. Dar, în aceeaşi masură, este o provocare în ceea ce priveste sectorul energetic asupra schimbărilor climatice, a creşterii dependenţei de importul de resurse energetice, precum si a creşterii preţului energiei. Pentru depăsirea acestor provocări, Comisia Europeană (CE) consideră absolut necesar ca UE să promoveze o politica enegetică comună, bazată pe securitate energetică, dezvoltare durabilă şi competitivitate.

Cel mai important act legislativ în domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piaţa unică de energie. Obiectivul directivei este creşterea surselor regenerabile de la 14% la 22% din consumul brut de energie electrică până în 2010. Principalele prevederi ale Directivei impun statelor membre o serie de măsuri de încurajare a producţiei de energie electrică din surse regenerabile şi crearea de facilităţi ce valorifică astfel de surse:

• stabilirea unor cote ţintă pentru fiecare ţară privind consumul de energie electrică produsă din regenerabile;

• introducerea unor scheme financiare suport; • simplificarea procedurilor administrative pentru proiecte valorificând surse regenerabile; • acces garantat şi prioritar la reţelele de transport şi de distribuţie; • garantarea originii energiei electrice produse din regenerabile. Comisia Europeană va monitoriza implementarea Directivei astfel încât până la 31 decembrie 2005 să

fie în măsură să tragă concluziile şi, dacă e necesar, să impună cota energiei electrice produsă din surse regenerabile, ca şi un model pentru schemele suport.

În ceea ce priveşte securitatea alimentării cu resurse energetice, UE se așteaptă ca dependența de importul de gaze naturale să crească de la 57% la ora actuală la 84% în anul 2030, iar pentru petrol de la 82% la 93% pentru aceeași perioadă.

În ce priveste dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că în anul 2007 sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de seră. În cazul neluării unor măsuri drastice la nivelul UE, în ritmul actual de evoluţie al consumului de energie şi la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creşte la nivelul UE cu circa 5% şi la nivel global cu circa 55% până în anul 2030. Energia nucleară reprezintă în acest moment în Europa una dintre cele mai mari surse de energie fără emisii de CO2. Centralele nucleare asigură în anul 2007 o treime din producţia de electricitate din Uniunea Europeană, având o contribuţie reală la dezvoltarea durabilă, cu riscuri semnificative și costuri importante pentru securizarea co-produselor pe termen lung.

În ceea ce priveşte competitivitatea, piaţa internă de energie a UE asigură stabilirea unor preţuri corecte şi competitive la energie, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi ajung


32

treptat să fie monopolizate de un număr restrâns de deţinători. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu în cazul în care preţul petrolului va creşte până la 100 USD/baril în anul 2030, importul de energie în UE-27 ar costa circa 170 de miliarde EUR, ceea ce înseamnă o valoare de 350 EUR/an pentru fiecare cetăţean al UE.

Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezintă Noua Politică Energetică a UE urmatoarele obiective:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, în comparaţie cu cele din anul 1990. Creșterea ponderilor resurselor regenerabile de energie în totalul mixului energetic, de la mai puțin de 7% în anul 2006 la 20% în totalul consumului de energie al UE până în 2020;

- creşterea ponderii biocarburilor la cel puțin 10% din totalul consumului energetic al carburanților utilizaţi în transport în anul 2020;

- reducerea consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel mondial, evoluţia şi prognoza de referinţă realizată de Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) evidențiază pentru următoarea decadă o creştere mai rapidă a ponderii surselor regenerabile dar şi a gazelor naturale. La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de acţiune privind eficienţa energetică, aferent Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică al utilizatorii finali şi serviciile energetice, care cuprinde măsuri datorită cărora UE ar putea face progrese vizibile în direcţia îndeplinirii principalului său obiectiv, şi anume reducerea consumului de energie primară cu 20% până în 2020. Implementarea cu succes a acestui plan s-ar materializa la nivelul UE într-o reducere cu circa 13% faţă de prezent (2007). Pentru aceasta sunt necesare eforturi deosebite în schimbarea mentalităţilor şi comportamentelor de cosum susţinute mai ales investiţiilor suplimentare.

Se estimează că aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi acoperite în continuare de cărbune. Concomitent cu creşterea consumului de energie va creşte şi consumul de cărbune. Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) arată o creştere cu aproape 50% a extracţiei de cărbune la nivel mondial în anul 2005 faţă de anul 1980.

Creşterea cererii de energie, combinată cu factori geopolitici, în special situaţia din Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI creşterea preţului ţiteiului, care a indus şi creşteri ale preţurilor gazelor naturale.Un alt factor care a determinat creșterea prețului la produsele petrolire pe plan mondial a fost lipsa capacităților de rafinare, problemă care necesită identificarea unor soluţii pe termen mediu şi lung. La toate acestea s-a adăugat şi tendinţa manifestată de unele state privind suplimentarea stocurilor pentru a face față situaţiilor de criză.

Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicilor energetice ale ţărilor care sunt net importatoare de energie, în sensul creşterii atenţiei acordate resurselor regenerabile de energie şi îmbunătăţirii eficienței energetice. Asigurarea unei cantităţi de energie electrică din surse proprii pentru consumatori dedicaţi, la preţuri controlabile, pentru mari perioade de timp.

Argumente în plus pentru utilitatea proiectului investițional penru AHE Halmagel:

- valorificarea unor cantităţi de energie electrică, din producţie proprie, la preţuri negociabile, tarife reglementate, pe piaţa en-gros, en-detail şi pieţele specializate, în condiţii de rentabilitate;

- asigurarea posibilităţii dezvoltării unor noi obiective situate în aval de cele construite sau pe râului principal.

- asigurarea unui profit convenabil, în termeni strategici, prin operarea proiectului;

- asigurarea posibilităţii rambursării integrale a investiţiei iniţiale cu un profit corespunzător.


33

Cap. 5. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ȘI REFACEREA MEDIULUI 5.1. Organizarea de şantier

Lucrările de execuţie pentru microhidrocentrală constau în amenajarea unor platforme conform prevederilor caietului de sarcini pentru terasamente şi se vor desfăşura numai în limitele incintei deţinute de A.N. Apele Române – albia majoră şi mal.

Se va amplasa în incinta beneficiarului barăcile necesare desfăşurării procesului de execuţie, iar la

accesul în incintă se va amplasa un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc. Conform prevederilor legislative, în faza proiectului tehnic se ţine cont de cerinţele de securitate a muncii, beneficiarul desemnând pe parcursul execuţiei lucrărilor un responsabil cu protecţia muncii. Pe toată durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele: - Legea 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă - HG 300 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile - Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), Legea 360 / 2003, respectiv Legea 263 / 2005 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase - Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – ediţia 1995 - Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălţime - Ordinul MMPS 225/1995 – normativ cadru privind acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie - Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998 - Ord. MLPAT 20/N/11.07.1194 – Normativ C300-1994. - alte acte normative în vigoare în domeniu la data excutării propriu-zise a lucrărilor.

În conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi HGR 925/1995 proiectul va fi supus verificării tehnice pentru exigenţa A – partea de structură şi exigenţa B şi C pentru partea de arhitectură.

Tehnologia de execuţie a lucrărilor

Lucrările prevăzute se vor materializa etapizat, pentru care se va întocmi un grafic detaliat de derulare a execuţiei lucrărilor ce va fi supus avizării de către Inspectoratul de Stat în Construcţii Arad. Graficul de execuţie al lucrărilor prevede suprapunerea anumitor faze de execuţie, în scopul optimizării termenelor de punere în funcţie a investiţiei. Etapele logice de execuţie a lucrărilor vor consta din:

o realizarea platformei betonate aferente centralei;

o constituirea organizării de şantier pentru execuţia camerei de incarcare , a centralei şi a sectorului de aducţiune - durată estimată de existenţă: 6 luni

o execuţia camerei de incarcare – durată estimată de execuţie: 2 luni

După finalizarea camerei de incarcare se continuă cu realizarea aducţiunii, iar când aceasta se apropie de finalizat se începe execuţia centralei, astfel încât centrala şi aducţiunea se vor termina în acelaşi timp. Sensul de execuţie al investiţiei va fi dinspre amonte spre aval.

o execuţia aducţiunii şi realizarea lucrărilor de consolidare a albiei - durată estimată de execuţie: 3 luni la 1 km de aducţiune

o execuţia centralei - durată estimată de execuţie: 5 luni

Impactul de mediu în faza de organizare de şantier Accesul la lucrările propuse se va face pe drumurile existente (comunal şi forestier). Căile de acces

vor fi întreţinute pe toată durata execuţiei. Lucrările proiectate nu sunt amplasate în zone de risc, fiind situate peste limita de inundabilitate,

aducţiunea şi centrala sunt amplasate la marginea drumului. Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorilor de mediu, sol şi subsol va fi neglijabil, fără a conduce la modificări în structura solului şi subsolului.


34

Se vor amplasa în incinta beneficiarului barăcile necesare desfăşurării procesului de execuţie, spaţii de depozitare a materialelor, precum şi spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă se va amplasa un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc. Incinta va fi delimitată prin împrejmuire cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier, readucându-se terenul la starea iniţială.

Organizarea de şantier trebuie să dispună de toate condiţiile materiale necesare execuţiei lucrărilor cu utilajele prevăzute. În zona de execuţie există reţea electrică şi stâlpi ai reţelei de distribuţie. Se va solicita şi obţine un acord pentru racordarea organizării de şantier la un branşament din reţeaua publică de electricitate pentru evitarea folosirii alternative a generatorului de curent.

La cererea beneficiarului, alimentarea se va realiza pe 2 căi (una activă şi una de rezervă). Trecerea de pe sursa activă pe sursa de rezervă se va realiza prin intermediul unui tablou AAR (anclanşare automată a rezervei). Din acest tablou va pleca un singur cablu de cupru CYY 4 x 25 + 16 mmp până la tabloul electric de servicii proprii.

Pentru cazul în care utilajele vor fi oprite şi nu va mai exista o sursă de energie electrică, s-a prevăzut un grup electrogen portabil de interior de 15 KVA (funcţionare pe motorină) care se va amplasa lângă tabloul electric de servicii proprii. Pentru legarea la priza de pământ a fost prevăzută platbanda din OI – Zn 25 x 4 mmp. Se vor lega la pământ: tablourile elctrice ale generatoarelor, tabloul electric de servicii proprii, contactele de protecţie ale prizelor, carcasele matalice ale utilajelor etc.

Utilajele şi sculele ce funcţionează cu curent electric vor fi alimentate de la un grup generator, iar cele care funcţionează cu aer comprimat, de la un motocompresor.

Echipamentele utilizate în şantier se încadrează în limitele de noxe emise, respectiv de zgomot. Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va realiza printr-un sistem de pompare din cursurile apelor din

zonă sau chiar din r. Halmagel. La fiecare punct de lucru se va asigura un WC ecologic vidanjabil cu frecvenţă bisăptămânală.

Cazarea şi masa va fi asigurată de executant la nivel local, într-o pensiune din apropiere.

• emisiile de la circulaţia auto la / de la punctele de lucru Pentru protecţia aerului din zonă nu sunt necesare măsuri speciale deoarece emisiile vor fi

nesemnificative, încadrându-se în fondul antropic actual. Transportul materialelor trebuie să se facă fără a se împrăştia praf în aer, pentru aceasta se recomandă udarea drumurilor de acces în funcţie de condiţiile climatice din perioada executării lucrărilor.

Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat, fiind necesară adoptarea unui program de lucru adecvat cu utilizarea terenurilor învecinate.

Singurele măsuri preventive în vederea reducerii poluării sonore la autovehicule sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice ale autovehiculelor şi prin condiţiile tehnice de limitare a zgomotului prevăzute la omologarea pentru circulaţia autovehiculelor rutiere. Se recomandă ca programul de lucru şi circulaţia autovehiculelor în zonă să se stabilească în aşa fel încât să fie respectate cu stricteţe perioadele de odihnă ale locuitorilor din zonă.

Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona afectată cu construcţiile va fi marcată prin indicatoare rutiere, respectându-se limita maximă de viteză impusă. Sectorul de drum ce se află în execuţie, va fi închis circulaţiei.

• consumuri pentru parcul de utilaje

Combustibilul utilizat pentru utilaje este motorina, care nu va fi depozitată în cadrul punctelor de lucru (şantier local). Alimentarea se va face de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne sau cisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă). Aceste rezervoare vor fi alimentate de la benzinăria auto amplasată la o distanţă de până la 50 km faţă de cel mai îndepărtat punct.

Uleiurile (de motor, hidraulice, etc.) pentru funcţionarea vehiculelor de transport şi a utilajelor nu se vor depozita în incinta şantierelor de lucru, manoperele de întreţinere sau reparaţii urmând a se realiza în incinta unor unităţi specializate din zonă.

Pentru alimentarea utilajelor la punctele de lucru, operaţia se va desfăşura pe o platformă etanşă / betonată, prevăzută cu rigole – a se vedea Planșa 5, pentru asigurarea scurgerii şi colectarea centralizată a apelor pluviale, care poate fi deversată în butoaie şi transportată de pe amplasament pentru neutralizare, în cazul în care se produc scurgeri de produse petroliere (uleiuri sau motorină).


35

Dat fiind faptul că pentru funcţionarea utilajelor este nevoie de o cantitate redusă de uleiuri şi carburanţi, nefiind necesare realizarea de depozite, stocuri sau rezerve suplimentare, nu se impune realizarea planurilor de intervenţie, a planurilor de urgenţă pentru prevenirea riscurilor de accidente.

Atât în faza de construcţie cât şi în faza de exploatare nu se vor folosi substanţe toxice şi periculoase. Utilajele, echipamentele şi sculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricăror incidente ce ar putea duce la rănirea muncitorilor sau producerea unor accidente ecologice.

Execuţia săpăturilor şi a pereelor, a terasamentelor şi amenajarea platformelor cu rigole generează deşeuri din material vegetativ care se folosesc pentru stabilizarea unor zone învecinate ale cursurilor de râu, surplusul fiind predat la procesatorii autorizaţi de deşeuri din zonă.

Conform graficului de execuţie al lucrărilor, stabilit de proiectant şi care va fi avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii Bistrița-Năsăud, precum şi datorită măsurilor de protecţie a angajaţilor în timpul executării lucrărilor, nu se permite executarea activităţilor de edificare a obiectivelor de construcţii aferente amenajărilor hidroeneregtice amintite, după momentul lăsării întunericului.

În vederea diminuării impactului generat în faza de construcţie, au fost prevăzute următoarele măsuri de diminuare a impactului: - limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albie; - realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor de către speciile de faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masiva şi/sau de râu, amplasarea pe structurile construite de buşteni, etc.); - reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori din flora spontană locală pentru crearea unor habitate favorabile unor specii de faună şi pentru stabilizarea malurilor atât în amonte de investiţii cât şi în aval; - realizarea de scări pentru peşti amplasate la nivelul deversorului captant pentru facilitarea deplasării faunei piscicole între segmentele delimitate amonte-aval; - montarea de grătare şi dispozitive autobatante (repelente) în preajma prizelor de admisie pentru a se evita absorbţia peştilor dar şi a altor specii de faună;

Proiectul investiţional, prin respectarea măsurilor de diminuare, nu vor avea impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii locale, nici în etapa de construcţie şi nici în cea de funcţionare.

5.2. Lucrări de refacerea mediului, impact pozitiv

Lucrările propuse nu presupun măsuri speciale de reconstrucţie ecologică. Alegerea constructivă și tipul materialelor folosite pentru realizarea amenajării s-au luat în considerare recomandările relatate prin Art.3. din NTLH – 001 și anume, concepția generală de alcătuire a construcțiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă care respectă criteriile care minimizează afectarea echilibrului ecologic.

a) obiectivul prioritar să fie protejarea mediului și conservarea biodiversității, avându-se în vedere conservarea și protejarea habitatelor și speciilor de interes comunitar;

b) să fie lucrări de tip "elastic", capabile să suporte deformații mari, diferențiate; c) să permită scurgerea liberă, naturală a apelor, în special în timpul viiturilor, precum și a gheții, a

plutitorilor sau a materialelor solide aflate în masa de apă; d) să fie fundate corespunzător în terenul natural, pentru a se evita deteriorările provocate prin

avansarea eroziunilor sub corpul construcției, inclusiv la retragerea apelor; e) să evite creșterea gradului de artificializare a cursului de apa prin canalizări și modificări ale

geometriei albiilor; g) proiectarea amenajărilor hidrotehnice va avea în vedere respectarea limitelor admise pentru

indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici și biologici ai ecosistemelor acvatice, pentru îndeplinirea scopului principal de atingere a obiectivelor de mediu pe toate cursurile de apă amenajate.

Lucrările hidrotehnice realizate pe cursul râului Halmagel, fiind punctuale, nu influențează negativ regimul de scurgere al apelor de suprafață sau subterane. Soluțiile constructive ale lucrărilor proiectate sunt prezentate în prezenta documentație.


36

Aducţiunea va fi perfect integrată în peisaj şi pozată semiîngropat, fiind ancorată cu blocuri de beton

pentru a se asigura siguranţă în exploatare. Vegetaţia specifică de pe maluri, îndepărtată în fazele de execuţie ale proiectului de investiţie, va fi

replantată la finalizarea lucrărilor. Măsurile structurale ce se vor adopta vor aduce servicii locale mediului natural: - în zona captării prin priză tiroleză se va realiza stabilizarea taluzelor şi a malurilor erodate; - în lungul aducţiunii există zone pe malul albiei minore cu arbuşti şi vegetaţie abundentă care prin

măsuri de corecţie locală a traseului albiei şi prin îndepărtarea acestora, zonele se vor igieniza şi ecologiza.

Construcţia şi amplasarea microhidrocentralelor în mediul natural a fost concepută pentru a se integra perfect în peisajul montan al zonei. Existenţa acestor construcţii nu va afecta negativ peisajul zonei. Pentru exemplificare, în imaginea de mai jos este redată o machetă a clădirii microhidrocentralei ce se va amplasa.

După încetarea funcționării AHE Halmagel: - prizele vor fi dezafectate prin demontarea echipamentelor și a aducțiunii, dar păstrând elementele

structurale construite; - construcțiile supraterane realizate (clădirile MHC) vor putea fi ușor demontate, astfel că terenul va

reintra în circuitul său economic. Energia hidraulică se obţine din utilizarea potenţialului de curgere a râului Halmagel, fără periclitarea

ecosistemelor şi acvasistemelor. Un gigawatt obţinut din instalaţii hidroenergetice de mică putere generează o reducere de 480 tone

emisii de dioxid de carbon (Asociaţia Europeană a Instalaţiilor Energetice de Mică Putere, European Small Hydropower Association), sprijinind implementarea măsurilor stabilite prin Directiva 77 / 2001 Parlamentului European privind promovarea energiei produsă din surse regenerabile în sistemul energetic naţional.

Dezvoltarea amenajării hidroenergetice într-o zonă cu valori naturale şi culturale importante pe plan judeţean, dar supusă vulnerabilităţilor naturale, poate constitui elementul ce va ambiţiona comunitatea în creşterea independenţei sale faţă de resursele locale disponibile şi accesibile, contribuind astfel ca element cheie la implementarea unei concepţii moderne de infrastructură critică.

Investiţiile în exploatarea potenţialului natural regenerabil pot susţine dezvoltarea durabilă a turismului rural, precum poate ajuta şi la creşterea substanţială a condiţiilor de trai ale populaţiei din zonă, în paralel cu utilizarea în scop industrial a potenţialului hidroenergetic.


37

CONCLUZII

Prezenta documentaţie s-a întocmit în vederea obţinerii acordului de mediu, cuprinzând caracteristici tehnice proiectate a se construi în cadrul AHE Halmagel.

Dezvoltarea continuă a proceselor de obţinere a energiei hidraulice şi de transformare în electricitate au generat tehnici fezabile economic şi tehnic prietenoase mediului, ca soluţii acceptabile social, prin compromisul cel mai corect pe care îl pot oferi tuturor utilizatorilor resurselor de apă, perfect încadrate în peisajul legislativ european ce vizează ţintele durabilităţii conform strategiei de la Lisabona.

În lupta pentru limitarea încălzirii globale prin efectul de seră şi prin ploile acide ce sunt produse în

urma proceselor de combustie, micile generatoare de energie hidraulică nu constituie factori productivi perturbatori pentru atmosferă sau privind regimul deşeurilor, constituind procesul cel mai curat de generare a electricităţii, în condiţiile în care la 5 MW produşi sunt evitate 16.000 t/an emisii CO2 respectiv 110 t/an emisii SO2.

Soluţiile tehnice şi constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent şi vor respecta toate normativele şi legislaţia în vigoare – Directiva 85 / 377 CEC privind evaluarea de mediu a proiectelor de investiţii, implementată prin Ord. 1213/2006.

Energia este un element esenţial în dezideratul dezvoltării durabile. Utilizarea potenţialului hidroenergetic al râurilor interioare reprezintă modalitatea cea mai prietenoasă pentru mediu de obţinere a energiei (Directoratul European pentru Energie, noiembrie 1994). Scenariile mondiale de creştere susţinută poziţionează energia hidraulică pe primul loc între mecanismele durabile pentru obţinerea electricităţii. Prin promovarea valorificării micropotenţialului hidroenergetic al râurilor interioare, investiţiile private vor contribui în alinierea României la prevederile Directivei europene pentru promovarea energiei din surse regenerabile, a cărei ţintă intermediară de atins până în anul 2010 de către statele membre este de atingere a unei ponderi de 22,1% din consumul total de electricitate până în anul 2010, a consumului de electricitate din surse de energie regenerabilă.

Amenajarea propusă, urmărește politica de dezvoltare durabilă în sectorul energetic la nivelul UE, direcția principală fiind reducerea gazelor cu efect de seră. Astfel, prezenta amenajare contribuie la planul de dezvoltare prin reducerea anuală de GES cu o cantitate de 534,6 tone și 13365 tone pe durata normală de exploatare (25 ani).

Execuţia lucrărilor propuse şi darea lor în exploatare pentru amenajarea hidroenergetică Halmagel, nu au nici o influenţă negativă, din punct de vedere ecologic şi al protecţiei mediului, asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane, al calitǎţii aerului, florei sau faunei din zonă.

Controlul calităţii lucrărilor de construcţii executate se va face de către specialişti din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Arad pe baza unui program elaborat de proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul şi prezentat spre avizare conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.

După expirarea duratei de existenţă a lucrărilor de construcţii hidrotehnice se va pune în aplicare un ansamblu de măsuri şi lucrări de refacere a resurselor naturale, care să asigure noua funcţionalitate în condiţii de siguranţă a acestora şi de protecţie a populaţiei din zonă, de asigurare a migrării faunei acvatice, de ameliorare a calităţii apei, în conformitate cu Ordinul nr. 119/2003 şi Ordonanţa 195/2005 modificată prin OUG nr. 164/2008.

SC HYDRO POWER PROJECT SRL

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

Memoriu prezentare Halmagel - apmar-old.anpm.roapmar-old.anpm.ro/files/APM Arad/reglementari/Memorii...

Documents