-
I. t. I.J.
I
1302L ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
:./L/04-
1
SERIA III TOMUL XX MEM. z
ZECE INSCRIPTII DE MORMANTALE MAVROCORDATILOR
DE
N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANS
Sedinta dela 22 Oct. 1937
if tiOT
At ADIAMEI
POPULAIE
D-1 Marcu Beza mi-a incredintat pentru Biblioteca Insti-tutului
de Istorie Universals 1) un Ingrijit caiet, cu o legaturade lux, in
care cineva, prin anii 183o, cum o arata caracterulscrisorii si
intrebuintarea colectiei Hurmuzaki, in care unmembru al familiei
domnesti Mavrocordat sau cineva lucrandpentru dansa, a adunat, din
deosebite izvoare, toate cunoscute,cate date a putut gasi cu
privire la atat de inzestrattil neamal « Exaporitului
Pentru evenimentele istorice nu e nimic nou de cules,ci numai
Inlesnirea de a putea face controlul si verificatia aceea ce se
cunoaste.
Dar la urma se dau inscriptiile de morminte ale
Mavro-cordatilor, pe care le cuprinde, de altfel, si Emile
Legrandin Gene'alogie des Mavrocordato, Paris 1886 si 1900.
Unele din ele nu au fost publicate Inca la noi, cu atatmai putin
traduse si explicate.
Cred ca e de folos deci sa le dau din nou aici, cu
neaparatatraducere romaneasca a textului grec si cu note
explicative,si ca o intregire la materialele publicate in colectia
Hurmu-zaki, XIV.
1. Iata intaiu aceea a lui Scarlati cel vechiu, de unde
pleaca,dupa femei, semintia. Ea se afla sau poate se mai afla
Inca
1) S'a daruit Bibliotecii Academiei Romfine.
x A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Stria III. Tom. XX. Mem.
z.
...
.................
A--
6 '
/
1
-
, ,
I(T.A
-
2 N. IORGA 2
p aria acum nu s'a facut o culegere generala de astfel
deinscriptii moderne, in Constantinopolul insusi si in satelevecine
, la Haschioiu:
"Ov avvian ncieog cibea xvsaajugvov eE22cioog e71xog095 xAiog
&meow iv xai dryri'EvOciaE roktflog gxst ExagAcizov, Cey2a6v,
pgyav,Pvzi (1,upno),81 abeaviovg OaAci,uovg.
axA', 'AvOscrtyietciivog 0' bri 6gxa, iggea g'.
«Aici mormantul cuprinde acum pe Scarlati, cel vestit, celmare,
omul Inzestrat cu pricepere, glorie a Greciei, a caruifaima era
nemasurata si mare virtutea, iar sufletul locuiestecamarile
ceresti.
1630, 9 ale lunii lui Antherion peste zece, ziva, VineriForma de
un clasicism cautat, cu intrebuintarea cuvintelor
rare,si data dupa calendarul atic, Anthesterion pentru lunaMart,
ar dovedi, fiindca pe vremea mortii lui Scarlati (defapt «Rosu»,
prin italieneste) nefiind Inca acest curent arhaicsi purist, ca
avem a face cu inscriptia puss de AlexandruMavrocordat Exaporitul
sau de Nicolae, fiul, on de Con-stantin, nepotul lui.
Ea a fost culeasa, cum spune autorul lucrarii, din Supple-ment
des manuscrits grecs de la Bibliothivue Nationale de Paris,no.
87.
El observa ca Roxandra, fata lui Scarlati, a luat, la Te-cuciu,
pe Radu Coconu11). In expunerea cronologica seaseaza la 2 Mai 1684
moartea In inchisoare* a Ruxandrei 2),la nasterea fiului al
patrulea, Joan.
2. Se cunostea inscriptia de pe mormantul lui
AlexandruExaporitul:
CO rag avvOixag leis xai 6ta22dag '00o,uavoi)g xalFeettavoi)g
xai Mdazovg xai 1192covoi)g xai 'Everolig'Ev066E ;seitat,
'Alaav6eog Maveoxoead-cog, 6 Mayag
') Se citeaza Fotinb, §i Daponte, ed. Sathas, Bibliotheca medii
aevi, III, 16.Cf. Irish' Alexandru Gh. Mavrocordat, in Archiva
societatii ftiintifice literare din Iasi,VII, p. 488 §i urm. 589 si
urm. De altfel stirea o cuprinde haslet genealogia ofi-ciala pe
care o da Radu Popescu in fruntea cronicei sale.
2) Izvorul e Relazioni da Costantinopoli. Alexandru insusi era
intemnitat. La168o se naste Nicolae-Voda, dupA Scarlati, nascut la
1677.
peycibbviiv
.
*.
fi
6'
-
3 ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 3
Aoyo0irng zfig IllEycang 'ExxAnalag xai ' Anoda4rcovTIN
xearateig Bawl 61a; Zeal, '000itiaviov.
23 zlExEiti3eiov 1709.
Cel ce a facut tratatele de pace si a impacat pe Otomanisi pe
Germani si pe Muscali si pe Poloni si pe Venetieni,zace aici,
Alexandru Mavrocordat, Marele Logofat al Bisericiicelei Mari, si
cel de taina al puternicii Imparatii a Otomanilor.
23 Decembre 1709 ».
3. Nu era cunoscuta inscriptia, aflatoare candva la Mitro-polia
din Bucuresti, a Doamnei Pulheria Tzuchi, Ciuchi,nume de fapt
armenesc sau caucasian, sotia a doua a luiNicolae-Voda:
To,afiog Honl.x6eirig, rfic ayevicov and 107g,4citivag Ntxaciov,
xecivrogog atineofl2dxcov,Aaynedv daq31,a oxoVong xVog ;76'
deeraiat,Kgv :TrAEtoratc C122acc dyAatacc zaetzcov,Nfiv 8e
&vainly xoaduog grt f1lov, ijOsa -cijabs"Eeywv xal Prix beiy,aa
gmetvdrazov.'AAA' e 131arcp, navaikE, xai, tine<
no-cuovOgieard0Ev (pecniest, al3v :zoom ;log diva.
18/29 Hatay 1716.
Mormantul Pulheriei celei din nobill vita,Al Doamnei lui
Nicolae, Domn al Ungrovlahilor,Avand stralucita faim'a pietatii si
virtutilor,Acum raposata: lumea-i are viata, iar prin moravuriDe
fapte si traiu a ei dovada prea-vaditaDar, ca in viata,
prea-fericita, si in moarteDin cer sa-ti pazeasca fiinta, si
copiii.
18/29 Maiu 1716 *.
Data, care se infatiseaza, probabil numai in copie cu
acestcaracter de stil dublu, se afla si in cronica lui Radu
Popescu.In Documentele grecesti ce am publicat in Colectia
Hurmuzaki,
a
th
Is
in'
«
-
4 N. IORGA 4
sunt scrisori de ale Doamnei si una a socrului, Toma
Tzuki,care-si inseamna aceasta calitate. Acolo si un
ConstantinTzuki si un al treilea din familie 1).
In paraclisul Mitropoliei, ispravit la 1723, se vede por-tretul
ei. L-am reprodus in lucrarea mea recenta, PortreteleDoamnelor.. E
mama lui Constantin si lui Iancu, viitori Domni.
Obsery ca, deoarece la Radu Popescu (p. 43) se spune caPulheria
a fost asezata in biserica metropolitans, (c in randcu alti Domni
si Doamne ce sant acolo ingropati », ar trebuisa se faca macar acum
sapaturi in locul din dreapta, reservatctitorilor.
Tin sa adaug, dupa una din scrisorile publicate de mine,ca
Doamna Pulheria nu numai ca s'a obisnuit cu Cara, ci aajuns si
prietena cu domnitile lui Voda Brancoveanu, acaror maica, Doamna
Marica, juca un mare rol permanentin politica ;aril 2).
4. Pe langa fiii lui Nicolae si ai Pulheriei infatisati
inparaclisul Mitropoliei a mai fost unul, Toma, a carui
ins-criptie, probabil tot dela Mitropolie, e aceasta, dar
origineanu se arata, cum nici a precedentei, caci la data
alcatuiriicaietului nu mai era, sau nu mai era visibila, inscriptia
:
AE;c6c nreaaxAcig *metro ,uov nagKsiduat 8s sae' apt, tifirse
(7.) nauTtArcirn :Ocopag ex2iionv rfig relEvrfigKeivog flearog
,uoc, dpOtrov avv aoi (3' k'zco.
27 'Iovviov 1716.
«Patrusprezece zile mi-a fost viata toata,Ci zac langa tine, o
prea-iubita maica;Toma m'au chemat in ziva mortii mele
chiar:Scurta-mi fu viat'aceia, ci vesnic'o am langa tine.
27 Iunie 1716 ».
1) II, pp. 927, 1123 4 ; III, pp. 98 9. Scrisorile fiicii, I,
pp. 426, 495 -6,583, 777 80, 782, 785 6, 927.
2) Iorga, Doc. grecegi, II, pp. 785 6, no. DCCLXXV.
Auiect.
Pg.
-
ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR
Deci aceasta duioasa inscriptie destainueste ca, murindPulheria
la nasterea acestui fiu botezat in extremis cu numelede Toma,
acesta a trait patrusprezece zile numai. Cum datelenu se potrivesc
intre ele, una trebue sa fie gresit reprodusa.
5. 0 fiica a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul e in-gropata
undeva la Constantinopol sau in vecinatate, langatats, supt o
piatra cu aceasta inscriptie :
`0 ro,a13og cnitog neir xarEtze xai ydvog'Ee 'A..7-w4j?jrcov
4yettcov, Aliearbes,
Nvv 8e tip ix oaf avv aoi wo7rrst 19013,016am,,`E2ivriv, Tip any
813asA Pvyariea,Maveoxoeocinp, pAoxeta-cov.'499°15v Si &On
%plank, cam) ncivraw,Zcoiiv ,uaxaewacirnv.
1722, Maertov 6.
oMormantu-acesta cuprindea mai intaiu numaiPe tine, Cel de Tail*
doamne Alexandre,Acum langa tine pe cea din tine, ce moart'o
cuprinde,Elena, fiica to cea binecredincioasa,Mavrocordata, de nume
bun, de Hristos iubitoare.La amandoi va deie, Hristos, viata
tuturora,Viata nembatranita si cea mai fericita.
1722, Manic 6.
Alcatuitorul caietului pune in frunte Eig `E2ivnv 'Iw. e
Pcoa-airov, zo yavog Moveoxoeacirip.
Deci sotul i-ar fi acel Ienachi Roset, pe care-1 intalnimin Radu
Popescu si in Documentele grecesti ale mele 1) deatatea on langa
Nicolae Mavrocordat. Se adauga si aceastalamurire genealogica: «
Elena, cea de-a doua fats a lui Ale-xandru », cea d'intaiu,
Ruxandra, care a luat, dupa Crono-graful lui Daponte, p. 50, citat
si aici, pe Matei Ghica, fiullui Grigorascu, la Adrianopol, in
1693, « casatorita cu IoanRoset, a nascut pe Mihail Roset (din care
casa Mitropolitului
1) I, p. 612; II, pp. 976, 1077, io88. Caci acesta pare a fi tot
Joan dela pp. 794,999-5000, 1168.
5 5
8
etim2.611,
Spjeco mai
I 3,
Z1, '
ry
.
-
6 N. IORGA 6
Gherman) si pe Marioara, care s'a casatorit cu ConstantinSutu
Drako, in anul 1714, si a murit la 1777. Acesta e ince-patorul
neamului Sutestilor ».
6. Avem acum inscriptia de mormant a Mariei, Marioara,sotia lui
Ienachi Scarlat, Mare le Camaras, moarta la 1725,dupa insemnarea
lui Radu Popescu (p. 142):
&eases xecivroeog peeks, gevog lIovAxseing re,Aa,uneorcitri
Maeia, launeorci-ccov roxlcov,'Icocivvov ExaeAchov Oci,uae
dextrausiov.'Ervia xai osxcirn y' class Toros j9iov,`Edits Intel
avv ?moire, mail, Og 131ofoa:If81,uat yetvaugvn ivvea rip&
zcifpcp.
((Fiica iubit'a lui Nicolae Domnul Pulheriei,Prea-stralucita
Maria, din prea-straluciti parinti,La nouasprezece ani parasiiu
viat' aceasta,Sapte ani, case luni traind cu al mieu tovaras.Zac
eu, a noua, in acest mormant ».
7-8. Din prima casatorie a lui Nicolae-Voda cu o Can-tacuzina
din Constantinopol, Casandra, dupa fiica lui Ser-ban-Voda, sotia
lui Dimitrie Cantemir, s'a nascut fiul Scar-lat, numit dupa fiul
Exaporitului, ginerele Brancovea-nului , a carui piatra de mormant,
din 1726, poarta oindoita inscriptie, pe care am dat-o numai in
original, inDocumentele grecesti, III, pp. 125-126, no. Lxxxi. 0
reiau,mai complet, pentru a-i adaugi traducerea si
lamuririlenecesare:
Evrai50a Helm Xxae2cirog xoteavi8lig,IYvvibua AccitneOv
etyActiov ysvvvirOecov,Tov Ncxaciov, daxiag 4ygrovKai Maaafliag
xotecivov aoToncirov,Tov Maveoxoeocirov ze xai BvCavTiov,MrireOg
Kaoacivoeag, KavraxovCrivoiv yivovg,To 2a,uneOv gorse rfig sales
tCovxiag.Z4oac & delorcog (xai ita04,uaat nebrcov),ilt.720
&wick, tEreciaa zgOvow play,
. si-a
rijg
-
7 ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 7
'Ex yilg ?calm? :reds ,novas avaviag,Miytorov ci2yog claret rcT)
vragq9arcirceKai ovyysvgacv ixAurcbv vrivOog itgya. [Time.]
prireonatrov Tvevdfiov.
#Aici zace Scarlat, fiul de Domn,Odrasla stralucita de nobili
parinti,Al lui Nicolae, Domn al DacieiSi al Moldovei stapan
prea-'ntelept,Mavrocordat, cela ce e din Bizant,Iar mama Casandra,
din neam Cantacuzina,Stralucit fiu al neamului eel bun.Traind prea
bine si ales in invataturi,In vrasta de ani douazeci si patruDe pe
parnant zbura spre lacasuri ceresti,Mare durere tatalui
prea-iubit
jale mare lasand rudelor sale. [1726.]De Iosif, mitropolitul
Tarnovei.
Se adauge Inca una pentru cel de sigur inmormantat totin
Mitropolia Bucurestilor:
TV,uPog ik5e xe'onzEt Aakinedv goalaroea 1v6ov,Exae2drov 4tOcov,
cpalotgov ix vreoydvaw,Aayoreag newrordxov jiCzig naittTararov
gevog,Aayneorcirayv cosine gxyovov si,ysvga,Artxagov Waxing, prig
Mo2aat3trig re &mimic,Ev dgavrog big xnaogovngTgreazov, dj9die,
aboard', r' grog days fitthaag'Ex yang g.rtrzi term' sic
aiOsetav,IToSeov 79vita3axig re tarsus xaraxdebtor km;Hazel
cot2oordea), ovyysvgat re (1)120Gc.
Toii mime.
o Mormantu-acesta 'n el cuprinde stralucitulPe Scarlat divinul,
vestitul din parinti :Mladita prea-iubita intaiu fu luminat,Al
Domnului Vlahiei si al Moldovei toate,Nicolae, de doua on Ingrijind
ca Domn cuminte,
10.11749)
awping,
Bi
-
8 N. IORGA 8
Traind, o vai, atata, ani douazeci si patru,De pe pamant
zburat-a 'n lacasul cel ceresc,Lasand durere-amara din inima in
sufletParintelui cu multa iubire, rudei dragi.
Tot de acesta ».
Pentru acest Scarlat si pentru invatatura lui la dascalulSerafim
am dat numeroase scrisori, de la dansul insusi inDocumentele
grecesti citate 1).
9. Inscriptia de pe mormantul dela Vacaresti, singurulpastrat si
a carii reproducere o adaug, a fost publicata de mine,in traducere,
in Inscriptii din bisericile Romdniei, I, 77-78.no. 159.
io. In caiet se reproduce si inscriptia acelui Domn poet,fiul
lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Nicolae, Alexandru, zis,dupa
turceste Phiraris, pentruca a parasit Scaunul Moldoveiasezandu-se
la Rusi, unde si-a tiparit versurile din «Bosforulin Boristene »,
asteptand sa revie cu ajutorul gazduitorilor saidespre cari s'a
spus ca voiau sa-1 aseze macar in MoldovaNoua », creata dupa pacea
dela Iasi, in 1792.
In mang.stirea Sfantului Daniil dela Moscova, de undesper, prin
bunavointa, ce s'a mai aratat Academiei noastre,a d-lui Ostrovschi,
se capata o reproducere a placii, se aflamormantul lui, cu aceasta
inscriptie in prosa, puss de fa-milia lui:
Ynd roll 210ov rodeos :carat ro oxiovw,ua toll 6o152ov toll-
0£011 'rag MaveoxoeScirov, dg, "E2.2.viv ,ugv to yivog, i *widow,
âg
ysvoyevog, liye,ucbv xal autos linfieEE daxiag. Kai sic ph, ode
nedoxateovrodeos 131ov &Os rfj a' 'lov2lov roll 1754 irovg,
,usrgi377 (Se iv ele4vnxai aos13iiig sic TOT, ioael xai dyljeco
-1-f 8 00e0VaelOV Toil 1819 grovg.
Supta aceasta piatra zace trupul robului lui DumnezeuAlexandru
Mavrocordat, care, Elin de neam, nascut dinDomni, si insusi Domn a
fost al Daciei. Si in viata aceasta
') I, pp. 45o, 670i, 673-4, 676, 682, 684, 687-8, 752-3. 755;
III, pp. 125-6.
.
Ali-civbeov
-
9 ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 9
vremelnica a venit la i-iu Julie 1754, si s'a mutat in pace sicu
evlavie la cea de veci si fare batranete la 8 Februar dinanul 1819
».
Sä fi trait cateva luni, «Elinul » care cantase cu
nostalgieBosforul pe care nu era sä-lrevada niciodata, ar fi
asistat, foartebatran, la ridicarea de steaguri pentru libertatea «
elenica ».Se sfarsia intr'o vreme cand « elenismul » nu se mai
canta inversuri de arhaica nuanta, comandate la clerici
cunoscatoride literature clasica, ci capatase un sens national care
trebuiasa porneasca indata la lupta. In pregatirile secrete din
Rusiaale unei «Eterii » care se credea sigura de sprijinul
armatelorTarului Alexandru, viitor Imparat al Bizantului, si
acestpribeag, care, uitand tot ce-1 lega de Moldova, unde traiseasa
de putin, se gandia numai la natia a carii sange it avea,isi va fi
avut partea, prin indemnul, dace nu prin averea lui,care va fi
trait cei treizeci de ani dela parasirea puterii incre-dintate de
Turci din vre-o pensie acordata de milostivirearuseasca.
Sa nu uitam, dupe aducerea ramasitilor lui DimitrieCantemir, ca
in Rusia se mai afla doua morminte domnesti :mormantul dela
Cherson, orasul menit, in zilele de primejdiedela Iasi, Dinastiei
romanesti, care a scapat de aceasta gaz-duire ce i-ar fi fost
fatale, al lui Manole Roset Giani, avand,cum se vede prin numele
rosetesc ce i-a placut sa-1 poartesingur, si sange romanesc, si, la
Chiev, al lui ConstantinIpsilanti, Domn, intr'un moment, pe ambele
noastre tari,care era sotul unei Vacaresti.
-r
At ADEItlf1 *
--11POPUIrt
01-1 0A
WS .
rc
-
C. QO.737 PRETUL: LEI S.
(4. .4:, i/,9 Alf
, )7s. ,,
