E · poveste de tine au venit Domn in urma lui Grigorie-Voda, (3) ; la Serban-Voda, in fine: «De...

ACADEMIA ROMANA

CRONICELE MU\TE\EDE

N. IORGAMEMBRII CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

iNTAIUL MEMORIU,

CRONICELE DIN SECOLUL AL XVII-lea.

ESTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II. Tom. XXI.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESCIINSTITUTIIL DE ARTE GRAFICE CAROL GblilL

FurnIser al C urtll Regale16. STRADA DOMNEI, 18

1899.

CRONICELE MUNTENEDE

N. IORGA.

Membru corespondent al Academie Rumble.

INTAIIIL MEMORIt.

CRONICELE DIN SECOLUL AL XVII-lea.

$edinta de la 26 Martie 1899.

Publicatiunea de isvOre noue din 1ntaiul memorifi cuprins in acestvolum a devenit aprOpe, prin natura lucrurilor analisate, un studiiiasupra cronicelor muntene din secolul al XVII-lea. Continuarea na-turals a ei este deci cercetarea istoriografiei din Tara-Romanesca pansla deschiderea cepocei Fanariotilor).

I. Cronica lul erban-Toda.

Cand, in 1698, Constantin Cantacuzino declara ea nu exists lucrarianteriore earl sa-1 indrumeze §i sa. -1 ajute, el se gandia la scrieri pri-vitOre la inceputul poporului romanesc in Wile de la Dunare. (Anal°,cunoscea, dar ele nu-1 satisfaceati, §i el se plange chiar in «Istoria»sa de lipsurile pe cari le constatase la dinsele.

SA vedem cari erati «Analele» acestea cunoscute Stolnicului, qi sale analisam compunerea, ca §i scopul ce urmarial

Pentru cine strabate putin mai adInc istoria Terii-Romanesci insecolul al XVII-lea, Serban Cantacuzino, fratele lui Constantin, romane

Ana lele A. R.Tom. XXI.Memoriile Sect. Istorice. 1

2 N. IORCIA 804

o figura in adev6r impun6t6re. Energic, dibaciiz, staruitor, un luptd-tor politic de prima ordine, el 16ga cu aceste insuqiri de caracter oiubire pentru ennui* pentru cultura orientald ca §i pentru cea eu-ropOna, cnemtesca), care e in adever remarcabila. Domnia sa a tinutnumai nou6 anl, dar in acest scurt timp a stabilit dou6 lucruri, earl'ail r6mas mo§tenire urma§ilor s6i: in ordinea politica, a stamphatboerii, cari, rivnind fie-care domnia, cea formala sau cea ocultd, de-venise inguvernabili ; i-a spdimantat cu inchisori, morti §i chinuri ; i-aimpacat apoi prin favoruri, §i ast-fel a treat pentru Constantin Bran-covonu o boerime supusd de Curte ; in ordinea culturald, a ince-put iardli seria Domnilor ziditori de monuments, indemnatori la munchliterara §i la viola de cultural.

P6te de la Mateiu Basarab Inca, nu se mai serial"' cronice de Carte. (1)Dar in acest timp, In acest lung timp lasat in intuneric, se petrecuselucruri cari interesail in chipul cel mai puternic i mai direct pe $er-ban-Vodd; in ac6sta epoch far istoriografi cadea inceputul maririlcasei sale in Tera-Romanescd, timpurile de glorie i de persecutiune- aleCantacuzinescilor munteni, cdsatoria cu o fata de Domn, llinca luiRadu *erban, a b6tranului Postelnic Constantin, inriurirea decisivaasupra afacerilor publice a acestui Boer de n6m imp6ratesc, a§a debogat in bani, in moil i in rude; cadea prigonirea i mOrtea tra-gicd a tfacetorului de Domni2. munten, lupta admirabild a fiilor pen-tru reabilitarea memoriei tatalui §i pentru rec4tigarea, §i prin acestareabilitare, a marei situatiuni politico a mortului; in acest timp se des-fd§urase lupta cu Grecii din Tarigrad, cu Ghiculescii §i Omenii lor, curivalii de Ora, Balenii, o introga desvoltare istorica, care duded panala tronul domnesc al lui erban Voevod. Ca iubitor de cultura, descriitori §i de carti, cat ca om politic, ca fef de partid, erbantrebuid sa doresca punerea in scris a acestor lucruri, punerea for inscris cum ii convenia lui i familia sale.

De vechia cronica domnOsca a lui Mateiii-Vodal trebuid legata deciistoria Cantacuzinilor §i influentei for in Ora. Dar $erban nu eramultdmit cu Atka. Nu void numai un fragment istoric. Pribegul deodiniora in Moldova, sihastrul de nevoie la Hangu, cunoscuse, de si-gur, cronica lui Ureche, o cronica completd a Orli vecine, cuprin-cjendu-i «incepatura, adaosul §i scdderea,. (2) Un om de cash al Can-tacuzinilor, al cdrui mime voiii incerca sa -1 determin mai departe, fu

(1) V., in acestil privinO, mai departe.(2) Prefata lui Ilreche; Kogalniceanu, I, p. 131.

§i

305 CRONICELE M3NTENE 3

Insarcinat cu adunarea intr'un corp a tuturor sciintelor scrise asupracu coordonarea §i continuarea lor.

Iata franfurile din cari «Anonimul Cantacuzinese,, numele care s'arpotrivl mai bine compilatorului, iii alcatui un intreg :

a) Nisce scurte Anale, dand §irul Domnilor §i putine lucruri de ell-petenie savir§ite de din§ii, Anale mergend de la «descalecat, pand laRadu-cel-Mare. Scrise §i pastrate in vre-o manastire, p6te in manasti-rea domndsca. a Delului, uncle e ingropat Radu §i un §ir de Domnidin secolul al XVI-lea, aceste anale eraii destul de Incurcate ca sareclame interventiunea compilatorului. Acdsta interven %iune ar explichmulte lipsuri §i gre§eli. Analele eraii acefale ; nu dadeail, ca cele moldo-venesci, eineepatura,. Acesta incepatura o redacts, dupa traditiunea po-porala, arangiatorul, intr'o scurta introducere asupra sosirii lui RaduNegru, cu «Romani, papista§i, Sa§1, de tot feliul de Omeni,. Dupd acdstaintroducere, care nu face de loc onOre celui ce a scris-o, compilatoruladaoge frasa: «De aici se incepe povestea altor Domni, earl au venit preurma Negrului-Voda, (1) §i incepe cu Analele orinduite de dinsul.Acesta fresh' e transi %iunea lui obicinuita §i o intimpinam pretutin-denea. Ast-fel la Michaiil-Vitezul: «De aicea se incepe istoria lui Michela-Voda, fiiul lui Petra§co-Voda, (2); la Radu Leon : «De aicea incepempoveste de tine au venit Domn in urma lui Grigorie-Voda, (3) ; laSerban-Voda, in fine: «De aicea incepe de cate s'aii intimplat in dileleacestui Domn,. (4) Transitiunea acOsta stereotipa are marea impor.tenth' ca inlatura idea, care se infati§eza intaiu, aceea ca. sub Mateiii-Voda sau inainte de dinsul se Meuse acum o compilations §i ca «Ano-nimul Cantacuzinesc> ar fi continuat numai opera de alcatuire, dupaacest model §i in acela§i spirit.

b) 0 vieta de sfint din secolul al XVI-lea, vieta Patriarchului Nifon,scrisa de un contemporan §1 admirator al sfintului, staretul cel maresau protul din Atos, Gavriil, despre care s'ar put() afia Ore-cari lu-cruri §1 din alte isvOre. Gavriil locul la Sfintul Munte in acela§i timpcu eroul seu §i veni in «Tore Muntenesed,, impreund cu soborul sda,la sfintirea manastiril de la Arge§ de catre Ndgoe; el caldtori pe lamanastiri, vddit Cozia, ale careia gradini ii placura mult, §i se intorse

(1) Magazinul istoric, 1, p. 233. Asupra naturii publicatiunii cronicelor muntenein aasta Reyistal yom aye ocasiunea sa vorbim de mai multe on mai tarditi.

(2) P. 277.(3) P. 367.(4) V. p. 20.

Ora,

4 1t. 10/GL 806

apoi la sarcina sa monachala de la Atos, unde wise Inainte de mortealul Negoe opera sa. De sigur ca Gavriil a compus grecesce, Rind insusiprobabil Grec. Expresiuni ca «ighemonul. pentru Domn si altele nulass nicl o indoiala in acesta privinta. Neaperat ca biografia lul Nifon,in care se vorbia ass de mult de Negoe si cu atata lauds, a fost tri-mesa, in rindul intaiu, acestul ocrotitor al manastirilor din Orient.Negoe, care comandase 'Ate lucrarea, in care interesele basarabescisunt ass de dibaciil intretesute cu ale ortodoxiei, cauta, firesce, s'orespandesca. Dar in grecesce, la Inceputul secolulul al XVI-lea, n'arfi inteles-o aprOpe nimeni, din cler si boerime. invetatul moralist, peurma caruia au remas mai multe tractate slavonesci, cetia, cugeta sicompunea in acesta limbs, care era inca exclusiva limbs de culturaa terii. Vieta lui Nifon, apoteosa acestuia si a lui Negoe, fu deci tra-dusa in slavonesce si, reunita cu tractatele scrise de Domnul insusi (1),incept sa circule, de sigur mult apreciata, pe la carturaril timpului.

Cand slavona perdu teren, in secolul al XVII-lea, care incepe cu ac-tele romanesci ale lui Simion Movila (2), cu inscriptiu-nile romanesei de pe mormintul lui Preda Buzescu, al lul Michaill-VoaaVitezul si al mamel sale Teofana (in mirenie Teodora) (3), cand incept'epoca traducerilor, poporala carte din vremea lui Negoe fu si ea 01-macita din slavonesce. In traducerea romans, gasim: Pelopor pentruPelopones, providet, Dracea pentru Durazzo, Solon pentru Salonic,Ioan Preditici (PredteiSi) pentru Joan Prodromul, podvig, Banovtil,earl arata limpede dupa ce text s'a flout versiunea ce avem. Intaiulmanuscript cunoscut, din traducere, e eel de la 1653, conservat odi-niora la Biblioteca Centrals din Bucuresci si cedat, 'Ate si el, Museu-lui de anticitati, desi lucrul nu pote fi cunoscut profanilor. D-1 Hasdeill'a reprodus in «Archiva Istorica,. (4) Un alt ms., din Bistrita, ajuns instapanirea P. S. S. Mitropolitului Moldovel, a fost reprodus mai de curindintr'o editiune bucurescena. (5) Acest ms. e scris la un schit de laugh' Pi-tesci, de egumenul Ioan al schitului, in 1682, fiind Mitropolit Teodosiesi Domn Serban-Voda.

(1) 0 editiune noua a acestor tractate, care nu ne intereseza aici, va fi dat5 in cu(rind de d-1 I. Bogdan.

(2) V. articolul met Documente noue, in aceste Anale, XX, Cuvente den Be-Arbil ale d-lui Hasdeil, I.'I (3) V. Papiu, Tesaur, I, p. 394-6 si Odobescu, in vechia aerie a Analelor, t. X.

(4) I°, p. 133 si urrnatorele.le (6) Viafa $i train' lui Nifon de Gavril Protul, ed. supraveghiatii de 0 Erbiceanu,

Bucuresci 1888, in-8°: text cu cirilice transcriptiune on caractere latine.

Michaiii-Vitezul §i

Zi §i

5

cliONICELE MU} TENg 5

E sigur ca traducerea din slavonesce in romanesce s'a facut in se-colul al XVII-lea, din causa curentului cultural care domnia numalatunci, din causa virstei manuscriptelor cunoscute, din causa limbei,unde gasim turcisme ca : .muzeiveri, muzaverie, §i latinisme, cum e: co-rung, speciale acestui secol, cum se p6te constata prin cetirea croni-celor din el. Idea unui corp romanesc de cronice anterior secoluluipomenit e inlaturata deci si de faptul ca imediat dupa Analele initialevine in romanesce o opera tradusa in acesta limbs numai in acest se-col. Compilatorul nostru a alipit deci la Ana le acesta vista de sfint,forte cautata Inca, pe care un calugar din vremea lui Serban-Voda ocopia pe care Stefan Cantacuzino o 'Astra cu scumpatate in ms.seil, care porta pe fie-care paging pecetea proprietarului.

Versiunea oficiala a cronicei muntene cuprindea, in locul domnii-lor de la Radu-cel-Mare pans la Negoe-Voda, inclusiv, acesta operahagiografica, care Inlocuia prin cuprinsu-1 mai bogat, mai frumos sti-lisat, mai interesant din tote punctele de vedere, povestirea mai sa-raca, mai palida a vechilor Anale de manastire. Dar Analele acesteaindepartate din cronica oficiala a lui Serban-Voda, din corpul rev&dut si adaos de pe timpul lui Brancov6nu, din cronica alcatuita dupdordinele lui Nicolae Mavrocordat, nu s'ail perdut. Ele figureza, in lo-qul vietel qsfIntului) Nifon, in unele manuscripte, copiate probabil decalugari cari cunosceau isvOrele compilatorului cantacuzinesc si le aveadla indemand. Ar fi greil de lamurit motivele precise cari au dat na-scere variantei de care vorbiram.

Am spus Ca versiunea cuprindOnd vista lui Nifon e cea oficiala, demai multe on cea oficiala, in trei corpuri de cronice formate din poruncadomnesca. Ea trebuia sa figureze in cronica tern' de sub Serban, pecare nici un manuscript nu ne-o da ass cum a iesit de sub condeiulcompilatorului cantacuzinesc. Dovada o avem totusi in faptul ca r6s-punsul la cronica acesta, opera lui Constantin Capitanul adeca,' arein acest loc din expunere mai mult un resumat din vista lui Nifon (1),

cronica de opositiune a Capitanului a fost scrisa pe timpul domniei luiSerban, intrebuintand pentru partea veche a istoriei muntene, In primulrind, compilatiunea oficiala. Pe urma, Biblioteca Academiei Romano po-seda un manuscript cu schimbari al cronicei domnesci, scris sub Bran-cov6nu de insusi Mitropolitul Antim (2): acest manuscript (n° 180) cu-

(1) Magazin, I, p. 110-4, 147-68.(2) V. descripiunea acestui manuscript si a celor ce vor mai fi eitate in acest

studiii in catalogul descriptiv' de la sfirsitul memoriului.

501

5i

6 N. IORGA 808

prinde vieta lui Nifon, si nu vechile Ana le pe scurt. In sfireit, tOte numerO-sele manuscripte ale compilatiunil mavrocordatesci, compilatiune com-pusa, cum vom vede, din Anonim, din Grecenu el din cronica lui Radu Po-poscu, in limitele in earl aceste cronice sunt publicate in Magazin, tOteaceste manuscripte Infatieeza cronica terii cu adaosul vietii Patriarchulul.

Manuscriptele cari contin, dimpotriva, vechile Anale sunt putine, sifelul cum aunt redatelaceste Ana le nu e acelaei, ci inKloit. Avem o ver-siune mai pe larg si una mai scull/ Versiunea mai pe larg (a) segasesce in ms. 269 al Bibliotecei Academiei Romane si in manuscrip-tul intitulat «Litopisetul Prii-Rumanesel din descalecatura de uncle ailvenit Rumanii de s'au aeezat in Tera-RumanescaD al Bibl. Episco-piel din Oradea-Mare ; cea-lalta. versiune (b) o da un alt ms.din acesta. Biblioteca episcopala : <<Istoriia Teri-Rumanesci». 0 triplatraducere germand a acestui manuscript e conservata la Bibliotecagimnasiului evangelic din Brasov, in cele doue manuscripte intitulate«Von der ersten Hereinkunfft der Roemer (ambele cotate 139; vechiii27 d) el in caietul < Walachische Historie», alipit la unul din ele.

Ambele versiuni sunt cu totul inedite in textul romanesc (1), si ede sigur folositor 0, le dam aid fata in fata

a)

Iu Radul-Voevoda eel Mare, fe-ciorul Vladului-Voevoda ; au luatDomnie la leat 7002. Acesta au fkcutmknkstire Dialului lkngk Argovigte,foarte frumoask, tot de piatrk cio-plitk, cu multk cheltuialk; 5i audomnit ani 15, gi au merit; gi s'auingropat in mknkstir ea Dealului, careieste fkculk de dknsul.

N Mihnea-Voevod eel RkU, fecio-rul Armasul din Mkneeti.Au venit Doran la leat 7017, si audomnit ani 1 si luni 9. Acest[a] atkiat multi boiari, iar neste boeri cile zicea Pkrvulesti au sckpat si aufugit prest[e] Dunkre si s'au dus laTarigrad si au cerut la impkrktie

b)

Radul-V5d[k] eel Mare. Acesta anfkcut mknkstire din Deal, si au Om-nit ani 15.

Mihnea-Vrid[k] eel Rku, CHk DraeiArmasul din Mknestk ; acesta (2) antk[iat] mu[1]zimea de boiari, iar nia-mul Crairmei cu cea le-a au zis Pkr-vulestii, au sckpa[t] de au fugitpeste Dunkre, de s'au dus la T[a]-r[i]grad, ia[r] Mihnea-Tdd au dam-nit ani 2 fkrk lun[i] 3.

1) In traducerea gormand una (b) s'ait tiparit in introducerea bibliografica lacartea, atat de cinstit5 si seriosa, a lei Engel.

(2) Ms. are dupe <meta,: tulesta.

Denote!

romkne

309 CRONICELE 1TNTENE

de le-a an dat,Domnu pre lb Vlkdutk-Voevod, feCiorul Vladului-Vodk.

au venit in %ark impreunk cuPkrvule§ti fi cu mulfkme de Turci,iar Mihne-Voevoda n'au cutezat a-1a§tepta, ce au fugit preste munti intara unguriasck, la cetate Sibiiului.Atunce Dumitru a lui Iac§iciu §i cuDanciul, feciorul lui Vlad-Vodkphlu, au venit cu carte de la craiu§i an mersu la beserick pkpista§ilor§i (in) s'au intkmpinat cuMihai (sic)-Vodk, suindu-se pe trepte, pentruci el sit lkpkdask de pravoslavnickcredintk §i sk fkcusk pkpista§, §i a-colo in strkmtoare au dat cu han-geriul §i 1-au injunghiat; fi fade fipkrk in zioa de astkzi capul Mihneizugrkvit in zidi, unde 1-au injun-ghiet ; iar Dumitru a lui Iacficiu aualerg at tare, de s'au suit inteun...(sic) (1) fi au strigat tare, zkcknd :Tot omul se ftie ce au injunghietpre Mihne-Vodk cu poronca lui Mk-tief un pufcaf de-i Mihnei-Vodk au pus pufea pre crkcane fi1-au lovit intre sprknceni, fi fkcumoarte pentru moarte; iar pe Dan-ciul, feciorul lui Tkpithq-Vodk, 1-auucis cetktenii. Iar cknd au fost la unan din Domniia lui Vlkdutk-Vodk, ve-nit-au Mircea-Vodk, feciorul Mihnii-Vod Dracea, din tara u[n]gureasck,cu multi U[n]guri; de au fkcut cuVlkdutk-Vodk mare rkzboi la tkrgulGherghitii; arktatu-s'au Pkrvule§ticu mare vitejkie, §i an biruit peMirce-Vodk, §i multi U[n]guri auperit, iar Mirce-Vodk au fugit peDunkre §i s'au dus la (dus la) Tani-grad; §i an mai domnit Vlkdutk-Vodk Inch un an cu pace. Dar fiind

(1) Cete§te; turn.

7

Vlkdutk-VOd[k]; pre &sesta 1-auadus Pkrvule§tii D[o]mnk, iar Mih-[nea]-VOd[k] au fugit in t[a]ra un-gureasck la Sibii; atuncia Dumi-t[r]u Tac§iciu cu Danci[u]l CHI. Te-pelu§k-VOd[k] an venit cu carte dela crai §i s'au instknbinat (sic) cuMihnia-VCd pre trepte, mergknd labiseareca papistacilCr. C6 el inckse lepkdase de pravCs1Cniciia ore-§tin[k] §i Sit fkcuse papista§, ci a-015 1-au tkiat lkngk zid; apoi ce-tktenii 'luck s'au strknsu de (de) auucis pre amk[n]doi acOlO; iar Vlk-duta-VCd[k] a dUmniitk un an cupace; apoi Mircea-VOd[k] cke Mih-nia-Vtid[k] Dracia au venit dint[a]ra ungkreasck cu mu[l]ti Un-guri, de an fkcutk cu Vlkdutk-VCd[k]mare rkzbOi la tkrgul din Gherk-ghitk ; arktatu-s'au Pkrvulestii cumare vitejie, q'au biruitu pre Mircia-VCd[k], §i multi Unguri au perit, iarMircea-VM[k] a fugit preste Du-nkre, de s'au dus la Trkgradk; §i aud[o]mnit Vlkduta-Vod[k] ani 2. Deci,fiind Pkrvule§tii zavidit la Vlkduta-Vdd[k] de Care-carii pizma§ ci el, as-cultknd minciunele 175r, cerca vrea-me sk-i dOblindeasck, iar, nevrkndD[u]mn[e]zku, ei rock au prinsu deveaste §i an fugit presto Dunkre,rkdicknd D[o]mnk pre Neaele Bk-skrab-Wievrid, §i strknserk cktevaseaamk de Caste, luu[n]d intr'ajutorpre Mahamet-beiu, ce-i zice Mihai-Oglu; viind cu toad. Castea lui laBucurecti, fkcut-au cu Vlkduta-VC-d[k] rkzbOiu mare ; iar necte boiariai lui 1-au iclianit de i-au thiath

Tk-

Craiul; iar

8 N. IORGA. 810

Phrvule$i zavistuiti la Vlkdutk-Vodkde 5ri care pizmat;, 0 el, ascultkndminciunele 15-r, cerca vreame ca sk-idobkndeasch.

[Restul, cu schimbliri, de stil, ca inversiunea mai scurtad i au domnitani 2... I5 Neagoe Bksarabk-Voevod.Acest[a] la hrisoavile lui SkIo Basarabk-Voevod. i au ckzut inScaun Fevruari 8, leat 7020.

Dupe aceia tare s'au chit Bask-rabk-Vodk pentru moarte lui Vla-dutk.

[Urmeza ,ca in cea-lalta versiune,dar se preciseza ea Adunarea dinTirgovi0e s'a tinut In sfk[n]ta mi-tropolie». Se fac drugkciuni slujbedumnezkegti.» Intre cladirile Dom-nului se pomenese cele de elaSfkntagura». Lucrurile acestea:suntscrise din viata lui, au dat-o sit.fie stktktoare la sfknta mitropoliein Tkrg ovegtb. P omenind manastireade Arge§, se adaoge : dcu mare chel-tuialkx.]

In zilele acestui Domnu SultanSelim, inpkratul turcescu, al nb-aoledin nemul lui Osman, au luat curkzboi Ierusalimul de la Eghipteani,gi la Ghenari 25 leat 7025 au luatEghipetul, gi au supus toatk inpk-rktii Eghipetului supt ascultare lui.

[Inceputul Domniel lui Teodosie east-fel redactat :] 15 Theodosie-Vo. e-vod, feciorul lui Neagoe Basarabk-Voevod. Aceste la hrisoavele lui skisckle to Basarabk-Voevod, feciorullui Basarabk-Vod[k}. Pre acesta 1-auridicat u[n]chiu -situ Preda Vel-Ban,ca sk fie Domn in locul ththne-situ,pentru ck, find el tknkr de vkrstk,socote ck-i va purta de grijk gi vatkne Domniia, iar unii din boeri s'auviclenit qi au rkdicat alt Domnu,

capul. Bkskrab-V5d[k] au cezut inScaun Feb. 8, ilTk ,3K:

Dupre aceaia, Bkskrab-V5d[h] tares'au chit de m5a[r]tea lui Vlkduth-V5d[h], ce an chiemat- pateiar[hi] ciVlkdici, episcup[i], egumeni, preq,cklugkrii, diiac5ni, ci i-au strknsutin In cetate deb. TkrgoveO[e], de anfkcut sf[k]nt miru cu multe rugk-ciun[i] ci slujbe, D[u]mnezk[u] etie,la santa mitrup5lie, care iaste fk-cutk de dinsul; dup' aceaia Bks[h]rab-V5d[k] au inceputk a face m[i]1[os]-tenie mare, pre la multi 5min[i] ;fkcut-au ci besearg[i] ci mknkstir[i]multe, si aicia in t[a]rp si printr'altetkri; alte multe bkntkti (sic) anfkcut in lume, car[e] stint scrise maipre largu la Ti carte ce s'au %cutde t5ate hiitii (sic) lui ci s'au datsk fie stht5are la sf[kn]ta mitrupb-lie;mai pre urmk au fkcut o sf[kn]thmknkstire la Curtia de Argiq, f6rktefrumb-as' ci imb-ddibitft, 0 din lk.un-tru 0 din nafark; ci tot au dUmnitcu bunk pace plink an murit ;1-au ingropat la mknkstire la Argi§;au domnit ai 8, luni 8.

(Dupa ms. din Oradea.)

isckle:

fli

ci

c1

ai

si

311 CRONICELE MUNTENK 9

anume N Radul-Voevod Cklugkrul,din partea Buzkului, au venit cuo§ti asupra lui Theodosk.. Voevod...

(Pupa ms. din Oradea.)

Am tiparit, pentru a arath mai bine lucrul, prin litere italice ama-nuntele nou6 ce se gases° in versiunea a. Cat privesce stilul, el e maipretudindenea altul in acesta versiune mai pe larg. Sunt totu§i propo-sitiuni!perfect asemenea. Idea eh avem a face cu done traduceri deo-sebite ale aceluia0 original slavon trebue inlaturata, de0. e cea din-taiii care se infatiOza.

Care din cele clou'e forme a Analelor e cea mai veche? Manuscriptulunic care da forma b e mai vechiti, find 'Inca din secolul al XVII-lea,deck ambele manuscripte cars cuprind forma a, cad' acestea aunt abiadin secolul urination Aceste manuscripte formeza apoi, in ceea ce pri-vesce totalul naratiunii, un tip deosebit al cronicei muntene, tip alch-tuit dupa 20 Maiil 1733, data Oa la care merge expunerea eveni-mentelor : dimpotriva, cel-lalt manuscript din Oradea-Mare cuprindeo povestire continua pand la 1689 numai, plus o notita sporadica din1696. Dar acesta nu e suficient pentru a stabill prioritatea une ver-siuni asupra celei-lalte.

De obiceiii acesta e mai important o cronica nu se pre-scurtoza, ci se amplifica. Nu s'ar intelege din ce motiv s'ar fi eliminadin cronica mai intinsh unele elemente ale povestirii, cars aunt de-parte de a fi lipsite de interes. E dimpotriva .perfect inteligibil adaosulla textul primitiv de notice luate din examinarea chrisovelor dom-nesci sail din alte insemnari monastice. Folosirea acestor "insemngri enandoielnich §i, cum vom vedo mai departe, nu din Constantin Ca-pitanul, care are §i el aprope tote adaosurile, adeca mediat, au pututfi culese informatiunile nou6. Dar Constantin a avut probabil inainteasa textul slavon insu§i al insemnarilon In sfir§it, parerea ca notitelear fi fort intro duse in «Anonimv de continuatorul corpului brancovenescde cronice pand la 1733 trebue inlaturata: in secolul al XVIII-lea, Cons-tantin Capitanul era cunoscut in Tera-Romanesca qi carturarii eriinu mai sciail slavonesce; continuatorul ar fi luat scirile nou6 dinCapitan, in forma in care se gasesc la acesta, dad. el le-ar fi Tricor-porat la cAnonim).

c) Pe vremea Mircescilor, dar de un adversar al familiei, de un ca-lugar probabil, care se infiorb. de enedumnecj.eirilev lui Mircea Ciobanul

§i

.

insa §i

10 N. TORGA 312

§i nu uita nice una din darile puse pe tera de acesta semintie dom-no ca, s'a redactat o cronica a lug Mircea-Voda urmasilor seg. Ana leanalege, nu mai scurte, existail i pentru epoca ce se intinde de laNegoe pand la Mircea Ciobanul §i, in proportiuni potrivite cu impor-

.tanta acestor Domni, pentru eel dog succesorl ai lul Michnea II. Corn-pilatorul le-a tradus pe tote din slavonesce i a facut ast-fel o puntede povestire de la biografia desvoltata a lug Negoe pang la cea, numai putin intinsa, a biografie de care vorbim acum.

d) 0 domnie importanta isl gasesce a or istoricil. Dintre calugarilpe can ii protegia. Negoe, i s'a aflat un biograf, Gavriil Protul.Vitezn1 gasit cantareti printre Greci Pa lamed, dascalul de laOstrog, Stavrinos Vistierul amindoi membri al poporulul din Orientcare Weigh mai cu nerabdare cjiva liberarii de sub nelegiuitulselbaticul jug al Turcului. Michaill-Voda insa era dintr'o familie pri-vilegiata din fire: ar fi fost neadmisibil ca fratele lul Cercel sa nu segandesca a. transmite urmasilor, i'ntr'o povestire oficiala, faptele sa-virsite de dinsul. Se scie ca Logofetul Tudose redacts un asemeneachar, pe care Domnul aproba, Andreiti Taranowski it traduse in po-lonesce §i Silesianul Walter it prefacii in latinesce, amestecandu-1 cusciinte proprii si incurcandu-1 in destul, prin stil ca prin felul deprelucrare. (2)'

Cronica Jul Walter, Res gestae Michaelis, e deco cronica domnescaa lug Michaiti-Vocla. Se credea §i acesta e o dovada de extraordi-nara usurinta cu care barbati seriosi pun in circulatiune la nog parer!menite sa o lume intrega,se credea ca povestirea intercalatein Anonimul Cantacuzinesc e tot cronica Jul Teodosie.

Insa acesta din urma merge pind la 1597, pe tend cea-lalta cuprindetote domnia lug Michaiii. Nu numai atata ; dar nu exista intre cele douelucrari alta asemenare decat a subiectulut Pentru moment, fiind-cavom reven1 aiurea (3J asupra biografiel din «Anonim , ajunge sa spu-nem cele ce urmeza:

Cronica din «Anonim nu 'Dote fi a lug Teodosie, fiind-ca-1 face samerga intr'o solie, in care era vorba sa merge, dar n' a mers. (4Ea

(1) De cronicele grecesci relative la Michaiu-Vitezul, precum si de cele-lalte isvoreale istoriei acestui Domn, me voiu ocupa in prefata la vol. XII din colectiuneaHurmuzaki.

(2) De cronica lui Walter me voiu ocupa tot in prefata anuntata in nota precedents.(3) V. nota 2.(4) Cf. Anonimul, p. 298 si notitele asupra acestei ambasade date de mine in me-

moriul Docu n nte, citat 9i mai sus, p. 482,

§i

lui

§i-a

§i

Ii

§i

inple

Michela;

Michela-

313 CRONICELF MONTENE 11

nu e o cronica de Curte, fiind-ca Michaiu dispare une -ori in dosul boerilorsei, fiind-ca rescOla lut contra Turcilor e aratata ca o rescOla a terit,in care Domnul nu intervine de loc. (1-) Ea e pOte numai o cronica aBuzescilor, des]. intr'un rind autorul e aspru pentru boer ii lasati deMichaiti in Moldova, boeri intro earl era si Preda Buz escut2) : in adever,Buzescii se gasesc tot-deauna in linia intaia in povestire, mai des po-meniti decat Banul Mihalcea, iar la omorul Turcilor in Bucuresci sespune, cu o atentiune semnificativa, ca Stroe Buzescu a fost ranit lamana stanga . (3) Autorul era un boer, dar nu un boer mare, intiin alDomnului, fiind-ca, minunat informat pentru faptele de rasboiu, publice,el se insela fOrte des asupra negocierilor secrete si planurilor lui Michaiu,cunoscendu-i insa soliile trimese. E un spirit esact, dar simplu, careare, intro transitiunile cele mai dose: .Se intrista forte . A cunoscut pOtelimba latina, cad scrie Sigmon (4), nu Jigmon , scriptura, imputd-ciune, Rudolful, egnceriul (cancelariul), Andreias, nu Andreicq. In sfir-

ceea ce e de extraordinara insemnatate, acesta e primal cronicarcare a scris in ronicinesce. Anonimul cantacuzinesc i-a crutat formaarchaica, si acesta forma ne trimete hi epoca lut Michaiu Vitezul. Cines'ar indol despre acesta, studieze en atentiune vocabularul si mat alessintaxa acestei cronice in paralel cu vocabularul si sintaxa instructiuni-lor si expunerilor romaneset de la Alichaiu-Vitezul. Cu oreu ar semenamai bine limba in done documents literare.

d) POO tot acest boer prieten al Buzescilor a scris rindurile dincompilatiune consacrate domniei lut Simion. In adever, se pune aiet cafamilia se viclenise de catre Michaiu-Voda , dar marele rol jucat deBuzesci in expulsarea Moldovenilor si Polonilor lut Movila e expuscu caldura si interes.

e) Helladius-A) mentioneza o editiune muntena, anteriora lut erbanCantacuzino, a operel lut Stavrinos, care cuprindea, ca tote editiunile ul-teriore, alaturt cu poema Vistierulut, opera lut Mateiu al Mirelor, asa incat se pare ca cele done scrieri greceset circulau reunite in manuscripte.Dupa acesta problematica tiparitura sail dupa un ins. compilatorul

(1) se strinse toll boiarii, marl mici, din tota Vera, se vatuira cum vorface sä isbavesca Dumnedeu Vera din mainile paganilor. Si, deca vedura ca intealtchip nu se vor puts isbavi, deacii et cjisera, numai cu barbatia a redice abicasupra vrajma§ilor. Death socoti Michaiu-Voda. . . (Anonirnul, p 27 )

(2) P. 298: Cu cata bucurie mersera, cu atata ru,ine fugira, i napu th a to a(3) P. 278.(4) Dar in manuscripte em Jigmon, in tote cred.(5) Status praesens Ecclesiae graecae, p. 11; ap. Legrand, Bibliothcgue gi ecque

vulgaire, t. II, p. LXXXIII

Si gi

sit,

si

12 N. IORGA 314

traduse, intr'un timp cand clasele nostre culte sciail bine grecesce, peMateiu, it traduse prescurtandu-1. La acesta traducere fura adaose no-tite, 'Ate, dupa insemnari sense, de provenienta nesigura si altele dupatraditiune, precum si, pe alocurea, cate-va explicatiuni. Cat privescepe cele din urma, Anonimul adaoge la numele conspiratorului Barcanmentiunea ca acest boer era din nemul Bucsanescilor, iar la domnialui Antonie el lega pe unul din boerii de can vorbesce, si carY it erailcunoscuti personal, de acest Bucsanesc, spuind ca Staico Paharniculera fiul lul Barcan de la Bucsani . (1 Cronica lul Mateiti conduse ast-fel pe compilator pina la domnia a doua a lui Gavrilas Movild. (2)

f) Destul de pe scurt e redactata perioda de la 1618 pand la domnialtu Leon Tomsa, injghebata si ea dupd traditiune si ceva notice scrise.Domnia a doua a lul Radu Michnea e aratata numai prin durata ci ;in domnia lui Alexandru Coconul se vorbesce despre rescela calara-silor si ridicarea pretendentului Paisie. Despre Alexandra Iliac. in adoua domnie, iardsi nimic decat durata carmuirii. De o reproducereintocmai a unei cronice anterior° nu I-Ate fi vorba aici, din causa scur-timit povestirii si din faptul ca, vorbindu-se despre o navalire de ra-tan, se spunp ca local remas pustiii din pricina for se vede pandastacji . (3)

g) Domnia lul Leon-Vocla e descrisa cu totul tendentios in Anonim.Aici ea e numai prefata de prigonire a domniei lui Mateiti Basarab.De la inceput ni se vorbesce de originea lui Mateiu, de situa(iunea sa defermier de dam sub Leon ; apoi autorul trece la serta grea a acestorstringeton de imposite, la fuga for peste munti, la intercerea pribe-gilor armati si la ciocnirile for cu emena domniel. Cum se si cuvineintro cronica oficiala, precum e cea reprodusa aici, Mateid nu cere dom-nia, ci o prilnesce (ceea ce nu e adeverat); Abaza ofera tronul muntenmeritosultu boer.

h) Cronica Jul Mateiti-Voda ocupa intrega acesta despartire. E fOrtepe larg fata cu expunerea de pand aici. Ca la istoria lui Michaiu-Vitezul,intilnim pretutindenea date precise, ceea ce insemna o redactiune inparalel cu evenimentele. Ceea ce nu se intilnesce nice odata in restulcompilatiunii (4y, aici avem discus sure: se reproduc done cuvintan pc)can Mateiu le-ar fi tinut ostasilor sei in lupta de la Finta. Miraculosul

(1) Cf. IV, p. 306; V, p. 5.(2) Cf. memorial ante-penultim, primele pagine(3) P, 311.(4) Afara de al lui Alexandru Iliays (p. 308) care e luat din Britropolitul Mateiu

315 CRONICELE MUNTENE 13

intervine in faverea eroului, ca in on -ce opera de glorificare. Vorbindde pleia de la Pinta, scriitorul panegirist se exprima ast-fel: *i pi-eaturile era gm-se si virtose ca o piatra ; unde -i lovia ticalosh [deMoldoveni], indata cadea de pre cal jos. (1,

Ultimele evenimente din vieta Domnului, in lupta cu destrabalareavictorieselor sale trupe, sunt povestite cu indignale : Seimenii si 'A-mu' dorobantesc sunt nisce turbat" , nisce pores far' de nisi o ru-sine , si cronica ne infatiseza cu durere pe Domn stand tree vile obidit ,

cu Curtea sa, inaintea portilor, inchise de revoltat", ale capitalei lui. (2)Manuscriptul care cuprindea vieta liu. Mateiu so terming cu isvodul

cartii Jul Teofan, Patriarchul Ierusalimului , un dee" et patriarchal intr'ocerta de calugar" la Sfintul Mormint (1634). Se spune la sfirsit cadecretul e trades de un Simion, al doilea Logofet. S'ar puts ca totacest Simion sa fi scris si cronica, precum se 'Ate ca un copist sa fiadaos bucata acesta la opera biografului liu. Mateiu. Or"-cum ar fi, corn-pilatorul, luand vieta lui Mateiil, a luat cu dinsa si acest apendice, carenu prea avea mare rost, se intelege.1(3y

i) Cronica oficiala a lui Mateiil fusese continuata de particular'. Unnecunoscut scrisese, de sigur, vieta lui Constantin Basarab, succesorullui Mateiu si cumnatul lui Constantin Cantacuzino. *i acesta domniee forte pe larg descrisa, cu destule date precise, nume de boer" siamanunte. Cronicarul tine cu Domnul in conflictul ce are acesta cusoldatii set, dar acesta nu-1 impedica de a ni-1 represinta, ceea ce n'arfi facut un cronicar oficial, in urmatorul chip : numai ce se uita en°chi" ca un dobitoc, si la unit si la altil . Pete in original Inca existauexclamatiun1 naive ca acesta : 0 ce de mart si multe reutat" au facutdiavolul nemului romanesc Inca din inceputul lumii, de la mosul nostruAdam ! Aid. se afla si frasa, atribuita, fara drept, lui Grecenu, frasapatriotica care sulfa ast-fel : De acs si acest nem romanesc, pana aufost dragostea in mijlocul Ion, Dumned.eu ail fost cu dinsh, ca nu i-au&Coat alte limb" straine, si all facut multe vitejit si an trait in pacebung.

Se pole ca domnia lu" Constantin Basarab, atat de apropiata rudaa Postelnicului Cantacuzino, sa fi fost notata di cu di in casa ace tuia.

(1) P. 325.(2) P. 327-30.(3) P. 330-4. Parerea ca avem a face cu o bops de copist se intare ce prin aceea

ca, d. ex., ms. Istorin Teri-Rumanesa, de la Oradea-Mare, dupa ce repeta, in litei. ecolorate, scirea despre mOrtea lui Mateiu-Voda, trece de-adreptul la do nnia luiConstantin.

14 N. IORGA 316

Rolul Postelnicului e trecut insa sub tacere, 'Ate fiind-ca n'a jucatun rol Cantacuzino. De la Radu Michnea incepe perioda de lupta side glorie a Cantacuzinilor, si credem ca, pang la Grigorie Ghica, corn-pilatorul reproduce, dar, de sigur, dandu-le o forma none, nisce noticeau chiar o cronica a famine'.Radu Michnea, caricatural el insusi prin visuri atat de nepotrivite

cu insusirile lui reale, e presentat in caricature. Cel dintaiti Domndin Tarigrad care s'a atins de Cantacuzinesel e infatisat ca un Grec

camatariu pe al cam' tata l'ar fi chemat Tani Surdul , si numele dinbotez al lui Radu insusi ar fi fost Franti . Nota dusmanOsa, satiricadomnesce de la un capet al povestirii la cel-lalt. In schimb, pove-stitorul pomenesce pe eel dos fii mai mars ai Postelnicului, Draghicisi *erban, si insista asupra rolulul ce au jucat. El dd, deli are putinedate, data precisa a fugel la Brasov a lui Constantin : 16 26) August,Marti, dimilleta.

Scurta domnie a hut Gheorghe Ghica, indiferente din pullet de vederecantacuzinesc, e povestitd forte palid. Dar Postelnicul apare in plinalumina cu prilejul mazilirii acestui Domn. Constantin, bunul crestinsi vrednic de slujba , intervine cand Turcil voesc sa ueida pe Domnulmazil si sal dea tera lui Mustafa-Pala de Silistria. El impaed lucrurilesi e insarcinat Cu desemnarea noulin Domn. Avem inaintea ochilornostri rugarea his Constantin, devenit arbitrul situatiunii, de catre tot'Domnil greci tarigradem . Postelnicul se identified cu interesele terh

sale adoptive: el alese pe Grigore, fiul lui Gheorghe Ghica, pe GI I-yorapo, fiind-ca era nascut si crescut In tera si o cunoscea..(-2-)

Scriitorul, care e un om cu culturd bisericesca, vorbesce numal in comparatiuni biblice, zugravesce apoi marele act de nerecunoseinta al liiiGrigore-Vodd in stilul unul hagiograf,- care zugravesce mortea unn" sfintsi pedepsa care cade asupra vinovatilor de sacrilegiu. Pe cand Domnulse afla departe in expeditiune, incunjurat de tree dintre fin Postelnicului:Draghici, i5erban si Constantin, Domna (Maria Sturdza) si done vaserele, unul romanesc, altul grecesc : Stroe Leurdonul si DumitrascuVel-Vistier Teirigreidenul (un Cantaezt:ino ; preteritiunea e caracteris-tica), piresc pe betran ca face intrigi en Turcil dunarem si oprescestringerea birului. Intors, Grigore so porta en Constantin Postelniculca Pilot ea Christos. Dus la Snagov spre diva de 20 (30) Decembre 1663,Constantin e sugrumat in sera acestei chile, <in trapezaria manastirh . (3-)

(1) P. 346.(2) P. 358 9. Cf. scrisorile din Magazin, I, p. 394 8.(3) P. 361 §i urm.

kr)


La vestea omoruhli, a caderit acestut stalp mare, epitetul a fostaplicat cu un secol inainte, de GrecI, lui Michail Saitanoglu, bunul luiConstantin (4") tera se misca, plang cu dinsa tote terile cart l'ausciut si earl nu rail sciut.. Domnul, pries de cainta list Iuda, se spo-veclesce indata Mitropolitulut Stefan. Constantin Paharnicul, fiul huRadu Varzarul si unul din sfatuitorii crimes, until din eel ameste-cati la sangele lui Costandin Postelnicul , e ucis ca un cane in noulrasboiu ce se deschide in Ungaria ; tot nemul sus ar trebui sä se distruga, si cei ce ar fi parte barbatesca sa se scopesca . Alt]. vinovatt,Preda Bucsanu si Ivasco Cepariul, nu mat revin nici et de la expe-ditiunea din Neuhausel, si scriitorul exclama : Domne, judecat cu matcafocului! Un copil in fasa al Domnului se imbolnavesce in curind.Stiria ca unul de trei-cjeci de am, si tot zbiera si tipa ca cait, pana-st

deate duhul. Grigore insusi isi perde mintea si sfatul , fuge, trecein tera nemtesca, de lade acolo §i facut papistas . Aict se man-

tue eel dintaiii manuscript cantacuzinesc, redactat in forma ln1 initiala dupa fuga lui Ghica (1664) (2, dar inaintea intOrcerit lut apropiatein domnie.

De aid, de sigur, compilatorul povestesce singer, din amintire si dupaisvdre orale. In be sal dea o forma bisericesca povestirit altuia, elscrie insusi intr'o forma bisericesca, identica cu forma in care ni sepresinta in compilatiune lucrarea predecesorulut seu. Intaiu, el semmIzapovestea unor boiari re' ce ail fost in dilele lui Mateiu-Voda : anumeGhinea Vistiariul ce dis Tucala, si Radul Armasul ce i-au cisVerzariul (3) Acosta e o glosa la cele spuse mat:sus despre Constantin, full lui Radu. Cruclimea si instinctele lacome ale tatalut cunt ex-puse pentru a lamurI purtarea fiului. Se vorbesce de a vutia rea deMaroon castigate de Radu Domnulut seu, si de groza ce inspira. Caun drat numal ce tusia si arunca cu buzduganul in sus, si tine 1 audiase ascundea de glasul lui. Se trimete de cate-va on la istoria luiMateiii-Voda , care nu e scrisa dew. de autor, dar cuprinsa in cule-0 ere

Cate-va anateme formeza transitiunea, apol incepe povestea de tine

(1) V. Anal. Ac. ROM" Ser. a 2a, Sect. ist, XVIII p. 18.(2) V. mai sus, in acest volum, p. 213.(3) P. 365-7. E de observat ca. ms-le Anonimului din corpul brancovene c pre-

lucrat si continuat pana la 1733 pun acest paragraf la locul seu, in domn'a luiMateiu. Traducetorul german al Anonimului (ms. 139 al Bibl. gimnasiultu evangelicdin Brasov) observa si el (p. 239): Dieses gel-16ft biss Bieber in da Leben deMathe Vodens gesezet zu werden.

i -au

0'55

.

16 N. /ofttlik 818

au venit Domn in urma lui Grigorie-Voda . Radu Leon e fOrte mal-tratat: i se imputa ca a domnit cu dracl de Greci lesinati , ea apradat tera fdra a-si amino de patimele Ghinii Tucala si ale Radu-lui Verzariul , ca a pus sa se otravesca Draghici Cantacuzino, care-1procurase innoirea domniei.

Din contra, Antonie-Voda, omul Cantacuzinescilor, e acoperit delaude; se insemna judecatile lui drepte ; satisfactiunea acordata fiilorsi jupanesei reposatuldi Constandin Postelnicul si pedepsa liu Stroe,calugarit Silvestru, cu WO. preferinta ce avea pentru numele de Mo-hammed. Lupta cu Balenii, condusl de Vistierul Hrizea si betranulVornic Gherghe, e descrisa en patima: ei, format' in ceta spurcata ,

ar fi incercat mOrtea triadei, care conduced afacerile : Banal Mares,Logofetul Radu Cretulescu si Serban Cantacuzino.

Urmeza istoria persecutiunilor suferite de partida cantacuzinesca subGrigore-Voda, intors cu aceleasI simteminte fata de casa Postelnicului:o istorie de inchisori, chinuri, pribegiri, de prigoniri ca ale lui Maxi-mian si Diocletian . Se citoza Marele Vasilie , si Serban, fugar, easemuit cu personagii biblice. Partea acesta se dovedesce ca e scrisdde compilator, deci sub Serban-Voda, prin aceea ca Ilinca, mama vii-toruldi Domn, e numita Domna Elena , ear fiiI el coconi , titlu re-servat fiilor de Domn sau fratilor

Duca, venit prin sprijinul Cantacuzinescilor, incerca o politica debascula, razimandu-se cand pe unul, cand pe altul din cele done par-tide, cete , cum se ()leek' in limbagiul timpului, incercand pe la sfir-sit sa le impace, facend, cu prilegiul expeditiunii a doua de la Cehrin, ocaimacamie mixta, in care Serban stated alaturea cu Stroe, cu Hrizea,cu Gherghe. (2) Un asemenea Domn egoist era, firesce, neplacut Canta-cuzinilor, si cronica for nu uita lacomia WI Duca, aratand, in ace14timp, prin minuni, protectiunea diving a familiei Postelnicului.

Domnia luI Serban e redactata din bucati, probabil de aceeasi per-sOna. Una din aceste bucati merge pang la mOrtea Alexandrei, RicaDomnului, maritata cu Gligorascu, nepotul de at al betranului Gher-ghe Balenu, a carui mOrte e aratatil ca o pedepsa dumnedeesca.Casato-ria insasI e puss intr'o lumina favorabila numai pentru Domn, care,aducendull aminte de povetele Evangheliei, ertase pe dusmanii see

(1) V. p. 10 11.(2) Asa ne spun si Anonimul si Constantin Capitanul (Magazin, V, p. 17; II,

p. 14), dar e de observat ca Anonimul Incurca cele done expediOuni la Cehrin (1677si 1678).

luT. ,(41)

319 CRON ICEL E M TINT ENE 17

si at nemulut sett. Consideratiunile banale, fOrte pe larg intinse, can indupa scirea mortis ingroparh, semena cu un sfirsit.

Apot, sub *erban Inca, s'a adaos un nou capitol, despre negocie-rile Domnuhu cu Nemth, capitol slab legat en cele precedente. 0 altacontinuatiune, dar nu o continuatiune oficiala, fu redactata sub Branco

manuscriptul intrebuintat de Laurian Balcescu n'o cuprinde,fiind-ca e manuscriptul oficial mayrocordatese. Ea a fost insa cunoscunt lut Engel, care a intrebuintat traducerea, de catre Pilstich, acorpului neoficial brancovenesc.

Acest corp neoficial e compus din Anonim si din Grecenu, cai corpul oficial. Dar, pe cand in acesta, opera lut Grecenu e legata

slab numat cu domnia lui $erban-Voda, a carui Inert° e pomenita abiain trecat, in putine cuvinte, trimetendu-se pentru faptele lui la eroni-carul anterior: caci razbee i turburni intro aceste doa imperatit

intimplat, care la viata acestut *erban-Voda pare-mi se ca scrisevor fi , pe cand nemul Domnului mort si sorta lui se tree sub tacere,continuatorul se ocupa pe larg de ultimele acte ale domniet marelutCantacuzin, consacra rindurt imbelsugate families remase pe urmaDupa acesta, _eontinuatorul necunoscut data nu e insult compilato-rul cronicei povestesce alt-fel decat Grecenu, cu mat multe si matplastice amdnunte, alegerea si intronarea lut Constantin-Voda, fata decare, fart a atinge marginile lingusirit de Curte, e insufletit de tolemai bune dispositium. 0 legatura artificiala, nu tocmat clibace, ne conduce, in sfirsit, de la acesta continuare la capitolul 6 din Grecenu,asa cum it cunoscem in forma sa definitiva.

Manuscriptele earl dau numat continuatiunea neoficiala Rim a olegit de opera hu Grecenu, din care cuprind numai la urma, fart"nici o transitiune, capitolele 5 9 (acest din urma capitol e Intreruptla p. 144 din editiunea Magazinului, la cuvintele: Preda ProrocenuMateiu Balacenul, veru-seu ), iar in locul capitolelor 36 7 din Gre-cenu o povestire proprie, aceste manuscripte sunt: manuscriptul ro-manesc din secolul al XVII-lea pastrat la Oradea-Mare si tole donemanuscripte mai complete de traducere germana al treilea e un simplucaiet, care se opresce in intaia jumatate a secolulut al XVII-lea) dinBrasov.

Manuscriptul copiat de Mitropolitul Antim infatisezd cronica intr'unchip mai complet. Aici se face legatura cu Grecenu in felul amintitmai sus, $i cronica oficiala a domniet lut Brancovenu e transcrisape urma in intregime, fara adaosuri, dar i fart prescurtan, pana la

Analele A. R. Tom. XXLMemoriile Seel. I torice.

vOnu: §i

s'ail

lui.

qi

tsi

18 N. lolIGA 820

capitolul 41 din redactiunea detinitiva. Acest capitol e taiat brusc lacuvintele: Enicer Aga cu Culchehaib. §i cu Zagargi-ba§a , aflatore pep. 339 din editiunea Magazinulta.

Acesta continuare n'a fost tiparita nici odata; de aceea e de nevoie9'o analisam aici, reproducend textual prtrtile mai insemnate.

Dup' aceast[a], temitndu -sit $erban-Vodk ca nu carea cumva in zilele luisit cazit t[a]ra la vre-o nevoe sau la vre-5 robie, au de cktrk Turci, au decittrk Neamti, ce se lupta cu dknsii cu multe mestesugur[i] in tot fealiul, si fkcusfat mare cu to boiarii lui, alegknd 4 boiari mari, anum[e] I5rdake Cantacu-zino,IV[e]1- Spat[ar], Irate cu erban-Vod[k], si pre Costandin Bitlitceanul, V[e]1-Ag[e], ginerele lui, si pre nepotu -situ Serban Cantacuzin, CHk Drkghicibiv Vel-Spat[ar] Mitgureanul, si pre *erban V[el]- Comis, CHk Pitrvulu Vist[ier] it Ani-noasa; pre acesti 4 boiari i-au trimis soli la inpitratul crestinescu Leocpolitditde la cetatea cea mare ce se chiamk Beciul, cu ckrti si cu darur[i] scumpe,fkcknd *erban-Vod[k] innaintea feate lui mare rug[k]ciune ca se tinzk p5rkncalui asupra tuturor gheneralesilor, Ckt sitnt capete asupra tuturor putearni-cilor osti ale inpkrktiei sale, cote sitnt trimise asupra pkgknilor Turci, ca,ditnd D[u]mn[e]zku for izbitndi, se pkzeasck si aceastk T[a]re-Rumkneasck,ca sit scoatk din gura lupilor turci, si a leilor tittar[i], precum au sc5s siMoisi prorocul pre Izrail[i]teanii din robiia Egipetului, inset cu puteared[um]n[e]zkiasck,' atuncea si t[a]ra aceasta se fie inchinatk sup[t]it ascul-taria inpkrktiei sale, cum au fost si mai dennainte vreame. Deci, purcegkndacesti 4 boiari, fiind in citlittori[e], ear, in urma lor, s'au rkzkbOlit $erban-Vo l[k]; plinindu -sit 2 sitptitmitni, la MO Oc. zil[e] 29, B[e]n. 7197, luni demi-neata, la 2 ceasur[i] din zi, pritstkvitu -s'a erban-Vod[k], dkndu-s[i] fericitulsuflet in mina lui Dumnezku. R*1-mwe erw namorr. Deci, intkmplkndu-sit lapristkvirea lui pitrintel[e] mitrdpolitul Theodosiia si frate-situ CostandinCantacuzinO, biv V[el]- Stolnic, si tot (sic) boiarii lui, numai de ckt mearserkla Sf[it]nta Mitr5poliia, si porkncirh de stritnserit toti citpitanii de la t5ateceatele si-1 (sic) multime de boiari, mari si mici, si din slujigiri, carii sittitmplase atuncea venit dupre in t[a]re, si toti negutktorii....

Urmeza povestirea alegerii si intronarii lui BraneovOnu, povestireforte bogata si interesanta, care nu se 'Ate asemena 3U descriereaoficiala, mult mai putin intinsa, din Grecenu, si intrece chiar expu-nerea, mai viOie, mai naturala, care deschide Memoriile lui Radu Po-pescu.

(1) Reproducein textul dat de ms-ul din Oradea-Mare.(2) Asupra acestor cronice, asupra atributiunii Istoriei Terii-Romanesci de la anul

1689 incoce, continuata de un Anonim (Magazin, V) lui Popescu, vedi mai departe.Natura subiectului me silesce a atinge ast-fel lucruri, cari nu vor fi lamurite decatin alte parti ale acestui memoriu.

Ci-

p}


Adunati, cum s'a veclut, la Mitropolie, frunta§ii terii se intilnescaid cu un Capugl-Bap si cu Ott agalb. turd , precum §i cu Patriar-chul bizantin Dionisie. Ei merg cu toth la acel ag[k] turcu de-i spu-serk de moartea lui Serban-Vod[k] si intrebark de sfat, sk-i inveatkcum ilOr face . Turcul poruncesce, 1n calitatea lu' de repres ntant im-provisat al Suzeranului, ca fkrk zkbavk sk-§ rkdice D[o]mnu t[a]rp,sk nu carea cumva sk s[e] prinzk vre-o smintealk, Cket t[a]ra iaster)colitk de vrkjmmil Impkrktiei . Primind acest respuns, eI n'avurkcum face intr'alt chip §i, sfatuindu-se, aleg pre un boiar arum e] ju-pan Costandin Brkncoveanul, Vel-Log[ofkt]..., ckci-1 §tiia tot Ck iasteintelept §i sit trage din 6drasliia d[o]mneasek . Alegendu-1, i se inchinard, §i tot ca c'un glas ziserk: Intr'un teas bun sk ne fie Mkriia TaD[o]mnu pknk la adknci bktrkneate . Adus la Mitropolie, Teodosie-1introduce, luandu-1 de 'nand, in altar, prin poarta mare inphrkteasek .Constantin-Vocla II, Basarab ca §i eel dintaiu, din predecesorul ca-ruia isi coboria nemul, Incunjura altarul, sdruta masa sfinta, Evan-ghelia §i crucea, ingenuchiand apoi inaintea pristolulut, di au cetitm[o]l[i]tvie de domnii asupra capului Patriarchul, incoronatorul Lupe-ratilor creOinT, care mantul bine-cuvintandu-1 cu o bine-cuvintare cenu-0 aduse rodele.

Apoi, noul Domn se a§eza in Scaun si i se canta MHOra Arra. Bo-erii de-i sdrutara maim. in curte, uncle e§1 apoi, preotil it primiry cu cantdri. In biserica domnescd, intrand, el saruta icOnelelua iard0 locul, de actun inainte cuvenit lut, pe jiltul Voevocjilor.

Urmeza cuvintdrile tinute de Constantin- Vocla §i catre el, cuvintartearl lipsese in Grecenu §i pe can Memoriile hit Popescu to dau alt-fel. (1) Reludm reproducerea integrala.

Atuncea Costandin - VCclk au strigat ektrk tot boiarii cu glas de bunkcinste, zickndu-le: <lath am ascultat de rughciunea dumneavoa trh, de mii-am lksat toatk odihna si toate mosiile meale, si mai mult fkrk vo'a meam'at rk(dk)dicat Domn. Acum dark sp cade si dumkneavoastrk sp Vk datcredinta cea adevkratk, cum ck vk vet afla in toatk vremea lkngk noi cuslujbk dereaptk si credincioask si vet face toate porkncile D[o]mniei fkrk

indoialk, precum si noi ne fkgkduim sk avkt dumneavoastrk si toatkt[a]ra de la noi dereptate. Asijderea si boiarii inck rkspunserk cum, de vreamece au dkruit D[u]mn[e]zku pre Mkriia Ta cu domniia dupre pohta no trk,skntem bucur4 foarte sk ne dem credinta nkclktitk.

(1) P. 95.

venird§i-§1

iara§i

nice -o

...

*

20 N. TONGA 322

Boeril jurara unul dupd altul pe Evanghelia puss in mijlocul bi-sericei, credinid fi dreptate, dknd la mkna Domnu-sku *i 5 scrisoarea for incredintatk, precum iaste mai sus scris . Apoi W.Vs lumea mersela Curte, unde se saruta din noil maim Voevodului, cu cuvintele: «intr'unteas bun Sk ne fie D[o]mnu §i Sk ne stkpkneti cu bunk pace in toatkviata Mkrii Tale . Dupa acesta ceremonie, Brancovenu poruncl logo-fetilor domnesci a scrie < ckrti pre numele lui la toate turgurile §i latoatk t[a]ra, dkndu-le veaste de prestkvirea lui *erban-Vad §i de D[o]m-[n]iia n6a6 a lui Castandin-Voevad .

Cronicarul povestesce acum cu pietate ingroparea acelui care i-afost pOte un stapan iubit, a lui *erban-Voda; ingropare, in privintacgreia Grecenu, omul lui Brancovenu, arunca in trecat cate-va Cu-vinte, pe cand Radu Popescu se bucura cu acest prilej do caderea vraj-mwilui nomului seil. (1-)

(Rkdicat-au cinstitul trup s, scrie el, <§i-1 duserk cu mare cinste.» Aid'la Cotroceni, venira Patriarchii Dionisie Si Partenie §i Mitropolitultern Teodosie, .cu multime de gumen[i] §i de protiti, de-i fkcurk po-grebaniia cum Sk cade, §i, tot b1[ago]s[lo]vindu-1, deaderk-1 grdpiei, inbiserica, dupre jetul cel d[o]mnescu, fiind mare jale §i plkngere deDaamna lui, §i de (2) coconii lui, i de fratii lui, i de toate Iudeniilelui, zickndk tot : Du[mnezku] sk-1 iarkte ; ,Si fkcurk pamiete ,(3)-mare,cu bani la skraci Si bucate mulkte> .

Tot deosebite sunt scirilo continuatorului cantacuzinesc asupra me-surilor luate de Voda pentru a capeta neaperata, dar nesigura, inta-rire a imperatului . Soli filed expediati la POrtd, la Pap-Seraschieraflator «la Oblocitk, unde-i zic Cartalk ), la Han. Cu acest prilej, adaogeel, 5 mare minune i mare milk fkcu D[u]mn[e]zku cu di[n]sul . Dupadoue septemani, douse veti bune venird: Parvu Logofetul Cantacuzino,intors de la POrta, aduse aceea ca i s'au tocmit D[o]mniia numai in8 ceasuri , iar un caga mare), sosit cu Postelnicul-Mare, DumitravuCaramanlaul (de la Seraschier), §i primit in bubuitul tunurilor, adusecaftanul. k4)

Dupa ce insemna ca fkcutu-se-au intru tot mare bucurie de Domnutknkr §i da anul suirii pe tron §i virsta lui Brancovenu : «iar vrastalui au vast de ani 34 , cronicarul devotat al Cantacuzinilor trece

(1) Grecenu, p. 133; Popescu, p. 99.(2) Fi de e repetat.(3) Paminte, in ms.(4) Cf. povestirea, mai precisa, din Grecenu, p. 131-5 §i Popescu, p. 97-9.


la expediarea lui Preda Spatarul, vkr cu Costandin Voevod , pentrua da noue instructiuni ultimilor soh trimesi la Viena de Domnul mort.Vine, dupa acesta scurta pomenire, pan giricul final al oevodulm

[*erban-Vod[k] au d[o]mnit ani 10, iar vrksta lui chnd au murit au fostde ani 55, iar, tend au fost el Domn, au pktimit mai vrktos pentru t[a]rk,Ch vrkjma0i nu-1 lksa, ce-1 nkckjiia in tot fealiul ca sk-1 surpe din D[o]m-nie, Sk potk hrkni (sic) Cara mai vrktos Grecii t[a]rigrkdeanii; iar Dum-n[e]zku tot nu 1-au lksat, nici da mijlocul, ce pre Turcii ii biruia cu bani,iar pre Greci ii biruia cu alte metevgur[i] ; pre to vrkjlnasi lui i aus[u]pus : pre unii cu mortea, pre altii cu inchisoarea, cut nu mai puteasckpa nici unul; §i de frica lui Sk ascundea to in toate gauril[e], Ck-i dedease D[u]mn[e]zku minte si chibzuial[k] mare, §i chipul 1pi era groaznicu,cknd sktkrease (sic) §i pkgknii §i alte tklrk, in zilelelui (1) nimea n'au cu-tezat Sk calkce t[a]ra, vine la moartea lui. Iar Domna Mariia si cu fiiu- skuGhiorghie §i cu 4 cocoane au rkmas in urma lui erban-Vodk cu jale §icu multe lac[r]kmi vkrsate. Iar Costantin Vodk inch nu i-au lksat k fifeatkta obidit pre cum au fostk mai nainte alte D[o]mne rkma e skrace deD[o]mni lore, ce 1-au dat mare cinste, §i nu o lksat pre D[o]mna Sk o bun -tuiasek cineva, ce 5 lksat in casa ei se odihneasck in casa ei, cu coconii, §iSkl tie satele §i mosiile §i tot ce va avea cu bunk pace ; a0jderea §i slugile ei, cute au avutk, le-au fkeutk ekrti D[om]n[u]lk ca Sk slujasck aiceiCase,pknk ce vor fi....

Aim se opresce opera continuatorului cantacuzinesc . c le din urmacuvinte ale lui sunt lauda Domnului seu. Aceste cuvinte el le-a scrisde sigur, inaintea anului 1689, cand bunele relatium dintre D6mnalui Serban si ruda sa de pe tronul munten incetase, facend loc uneidusmaniI adinci, care nu se stinse nici odata cu desavirsire. Numaia doua di dupa proclamarea lui Constantin-Voda se putea vorbi a, acum vorbesce cronicarul de purtarea lui Brancovenu fata de famliaaceluia caruia ii urma in Scaun. Mai tardm, partisanh lui Constantinisi adusera aminte ca Demna Maria era Seibca de foliu, de la INi-copoe, fata Ghetit negutatoriul de abale (2), uitand cu totul ca INicopolitanul si negustorul fusese clucerul Gheta si jucase un rolsemnat in politica patriei sale de adoptiund.,(3) Iar prietenh DOmnei,

(1) qi in zilele lui e repetat de doue off.(2) Grecenu, p. 136 Domnul a veclut aceste rinduri defaimatore le-a ap °bat.

in be de Ghena, cetesce Ghefa.(3) Anonimul, p. 7, 11 ; Const. Capitanul, p. 368, 373.

Serban:'s

si

in-

si

22 N. IORGA 324

cars erau §i prietenii lui Balacenu, se grabira sa afirme cu on -ceprilej ca mortea lui *erban-Voda nu fusese curata §i ca tronul luirevenia de drept tinerului Principe Gheorghe, Beizadeaua Iordache.,(1)Dar aceste simteminte nu cuprinsera inimile membrilor familiei dom-nesm decat dupd 1688.

Cum vom vede, Grecenu incepe opera sa de la mortea lui erban-Voda, §i cine voia sa lege, ca autorul corpului de cronice de carevorbim, cronica acesta a Cantacuzinilor cu cronicarul Brancovenului,trebuia sa fixeze legaturi 0 sa faca supresiuni, neaperate Si uncle §ialtele. MAa cum s'a procedat pentru a face ast-fel o opera mai corn-pieta decat corpul de cronice oficial format din porunca lui Constantin-Voda ( Anonimul., a§a cum e publicat in Magazin, §i Grecenu).

Manuscriptul Mitropolitului Antim incepe un noil capitol, intitulat :De aicea inceapem de poveastia celor 4 boiari carii au mersu la Beciu,

trimi§ de Serban-Vod[k], se face jalbk §i plkngere la impkratul nem-tesck pentru skraca de tam, Ck, impresurknduo din toate [pkrtile] pk-gknii de Turci §i Tktarki, ckt nu mai putea se -i sature de nie[i] unele ,

cu cuvintele: i, mergknd ace§ti boiari soli la impkratul nemtescu,anume Iordache Cantacuzino, Vel-Spkt[ar], frate lui Serban-Vod[k],§i ginere-sku Costandin Bklkceanul, Vel-Agk, §i nepotu SkU *erbanCantacuzino, biv Vel-Ckp[i]t[an], si $erban Comisul Vlkdescul, pre cariii-au trimis la mega Oct. 31 (?) 4-kfr 7197, §i solii ace§tia mkrgknd insolie, pill.% au ajunsu in Ardeal... Continua, cu putine schimbari destil, capitolul 2 din Grecenu; dar, cand ajungem la mortea lui er-ban-Voda, intilnim un adaos : precum iaste scris mai sus, uncle Skscrie de moartea lui.. Capitolele 3, 4 0 o parte din capitolul 5 al cro-nicei oficiale brancovenesci sunt prescurtate, pentru a nu repeta lu-cruri spuse inainte cu destule amanunte. De la capitolul 6 incolo,avem, cum am mai spus, cronica lui Grecenu.

In fine, un alt manuscript, ms. 196 al Academies Romane, dupd cereproduce in tote textul manuscriptulul copiat de Mitropolit, pang lasfir§itul cronicei lui Serban-Voda, continua acesta cronica printr'unGrecenu prescurtat §i deosebit pe alocurea, oprindu-se la retragerealui Heissler, cu cuvintele : Au dat dosul fugind prin Tkrgovi§te, de n'aumai deseklecat.>

Acest sfir§it chiar e deosebit de textul lui Grecenu §i, pe cand

(1) Acusarile in operele lui Dimitrie Cantemir si ale lui Radu Popescu. Cf. si DelChiaro (omul lui Stefan Cantacuzino totusl) : avvelenato da' suoi, come diconomold ,

325 CRONICELR MIINTENE 23

acesta da numal, vorbind de intrevedorea de la Draganesm, cate-varindun earl nu spun mare lucru, manuscriptul nostru descrie precumurmeza intrevederea :

ArktAnd acel ghenerales mare dragoste tetra Costandin-Vod, rugndu-1cu toatk credinta ca sit -1 inveatk ce va face; si au spus adevkrul, Ch aceastkvenire a lui cu °stile 0 au fkcut pe minciunele Bklkceanului, Ck el s'au lku-dat cum, dupe ce va veni aicea in tare, Sit va inchina la dinsul toatk boe-rimea, toatk Cara; iar n'au fost asa. Deci Costandin-Vod inch i-au spustot adevkrul, cum ck Tktari vor SI% vie in tark la dknOi §i, fkcmndu-i marecinste, 1-au ospktat; si s'au intorsu iar la Bucuresti, cu mare frick....

Se pike filch. Ore numele compilatorului, scriitorului in parte al acestuicorp de cronice ? E adeverat ca omul nu trebue sa li fost o inteligentaalesa, nisi un strapic carturar, dar §i omen" ca el nu erau prea nu-mer41 pe acele timpuri. 0 cercetare atenta intro logofeth can incun-juraii pe $erban-Nods caci Anonimul n'a fost, de sigur, un boor mare,precum n'a fost un carturar de§tept nu va fi inutild. Actele publicei private pastrate in archivele Cantacuzinilor §i incorporate in Ge-

nealogia for pretiOsa no permit acesta cercetare.Vom intilni mai jos numele lui Constantin, fiul lui Stoica Ludes-

cul, omonimul lui Constantin Capitanul, cronicarul, dupa acesta insu§".Acest Constantin, pe care Anonimul it numesce insa Constantin Slu-gerul, fu acela care aduse neaVmptata veste a domniei muntenescia lui Duca. Banuit de boerh vrajma0 Cantacuzinilor ca vine cu stirsfalse, cu minciuni , el fu arestat de ace" can. poste putin oraq sal'caute scaparea poste granita, pus in butuci, luat, cand sigurantanouei domnii fu dobandita, in fuga catre Ardelul ocrotitor, §i liberatabia la Curtea-de-Arge§.

Ludescu tatal a fost un personagiu cunoscut, §i Constantin Capi-tanul it pomenesce §i pe el, vorbind de acest incident tragi-comic. Elera pe langa Cantacuzin" un om do incredere, parta§ al bucuriilor,ca §i al restriOilor famine'. intro partisani" Cantacuzinilor trime§i laocna in diva de 15 (25) Iulie 1672, cand se aresta familia, avem, pe langasocrul lui Mateiu Aga, pe langa socrul lui erban Logofetul, qi preStoica Logofetul Ludescul, care au fost slugd batrand la casa rapo-satului Costandin Postelniculv.m.y

Acestui Stoica insa i se dadea §i sarcina de a redacta documentelesolemne ale famine', acele can aveau nevoie do o forma literara ma'

(1) Anonimul, p. 8 9. ,Staico logofetul Ludescul , in Const. Capitanul, p. 368 9.

24 N. IORGA 326

alosti, mat ornat6. Sub un act do impartire din 1668, cuprins in Genea-logie , iscale ce ,Si Stoica : beitreina sluga Dumnelor Stoica Ludesculogofet . Cu aceea0 calificatiune de batranul sluga Dumnelor StoicaLudescu , logofetul i§t insemnd numele sub invetatura stapdnei saleDOmnet Elena, redactata la plecarea in hagealicul de la Ierusalim,invetatura care nu e un document ca on -care altul, ci o adeverata

bucatd literard., un lucru me§te§ugit.,(2) Cand Cantacuzinesch hotarirdalcdtuirea unei cronice a Orli din punctul for de vedere, la cine seputeau gandi ell mat lesne decat la acest harnic, modest §i ore-cumpriceput la scris logofet al easel ? Impresiunea ce se desface din ce-tirea ultitnei part] din cronica anonima, parte care e redactata de corn-pilator, e toeing aceea ca cetim opera unei devotate slug]. beIrdne ,

ca logofetul Stoica.i in sfir§it, cum se pote explica alt-fel mentiunea in Anortim a

lut Stoica xn propriile cuvinte cu care el ins4i iii infdti§ezd nu-mele ? (2r)

II. Cronica lull Brancovenu.

inainte de a yeni la cronicele partidultn opus: a Bdlenilora particle]. anti-cantacuzinesci fara capetenie pe urma §i, in fine, alut. Nicolae Mavrocordat, sa studiem continuatiunea Anonimulut deRadu Grecenu.

Dintr'o veche familie boeresca, frath Grecent jucara un mare rolpolitic §i cultural in a doua jumatate a secolulut al XVII-lea: tradu-cetort de cart]. sfinte, in colaboratiune cu deosebite alte persOne, ecle-siastic.e (intre ele duhovnicullut Branco-ye-nu: Mitrofan (nu Gherman)Nisis C4) ) §i laice (Pravoslavnica meirturisire a lull Petru Movila afost tradusa din grecesce de Radu §i de Constantin Cantacuzino), ellocupara sub *erban-Vodd, dar mat ales sub Brancovenu, locurt defrunte in Curtea Domuulut. *erban, ajuns Mare-Logofet, It'd in casa-torie pe a §eptea Rica a lut Constantin-Vocla. *tefan Cantacuzino, suc-

(1) Genealogia, p. 127.(2) Ibid , p. 379. Documentul are data de 1 Septembre 1682.Un alt redactor de

Ural de familie, care alcatuesce una singura, mat putin importanta, e Stefan Ieromo-nachul (ibid, p. 363).

(3) Nu cred necesar sa discut atributiunea cronicei la diferitt facuta intrecat de Balcescu (Istoria tut Michaia Magazin, I, p. 393, nota).

(4) Del Chiaro, prefata. Mitropolitul Mitrofin era Episcop titular de Nisa inainteaale °erii sale archipastoresci (Magazin, IV, p, 51).

ci

intaiu,

caplet),Si


cesorul Brancovenului, era casdtorit cu Pduna Grecenu, fiica unuiadintre frati. (.1)

Inca de sub erban, Radu ar fi primit o sarcina istorica. Domnul,nemultdmit de chipul cum se infatisaii in Anonim, inceputurile terhsi vrend, in on -ce cas, sd dea o basd sigurd unui viitor istoric al te-rfi, l'a insdrcinat, asigurd d-1 St. Grecenu, biograful strdbunului sell,cu alcatuirea unor liste comparative de date culese din cronice, do-cumente si inscriptiuni. Un manuscript cuprindend aceste liste s'apdstrat si a fost descris de d-1 Grecenu in biografia citata El cuprindematerial pentru istoria Terii-Romanesci pand tarditi in secolul alXVII-lea. Am spus aiurea ca pe basa acestor liste comparative s'ascris in secolul al XVIII-lea o cronologie critica, superiOrd, pentrutimpurile vechi, ca informatiune, cronicelor anteriore.

Sd lasam insa la o parte acesta cronologie tabelara, de care va fivorba Si mai departs si care nu -i apartine in realitate, si sä ne ocu-pam de cronica oficiald a domniei Brancovenului, scrisd de Radu, dinordinal Domnului acesta o $i spune in prefata tiparitd, ca o conti-nuare a letopisetului anterior, pe care-1 citeza si in acea prefatd, dan-du-i numele de cleatopisetul terii .

Cronica anonimd, fares ultimele inadiri neoficiale, mergea pand la in-tercerea in Ardel a Generalului imperial Veterani. Scim din socotelileBrasovului ca Imperialii erail in Tera-Romanescd in luna August 1688.La 6 Septembre, avangarda lui Veterani incepea a sosl la Brasov.La 21 Septembre Generalul era la Bran si la 28 intra in Brasov.,(2)-

Romanea de facut legatura cu domnia lui Brancovenu. Grecenupovestesce deci trimeterea ambasadei la Viena (12 Octobre) si morteaDomnului (29 Octobre st. vechii1). Apol incepe a tracts subiectul ce-ifusese incredintat de stapanul sett.

Biograful oficial al lui Constantin-Vodd a descris in lucrarea luiaprOpe tOta domnia acesta lungs si prosperd. Cel mai complet dinmanuscriptele ce poseddm, manuscriptul autograf de la Biblioteca Aca-demiei Romano, merge pand la Pascele anului 1713 (5 (16) Aprilie), cand

(1) Dupa. Del Chiaro, p. 43. Dupa Genealogia Cantacuzinilor (p. 561), ar fi fostsores lor.

Biografia fratilor Greceni, care se pote forma forte amanuntit, ar cuprinde preamult loc si, pana la publicarea materialului inedit ce poseda d-1 St. Grecenu, arfi incompleta. V. semnaturile for in plansa de la memoriul precedent. Cf ibid ,p. 243.

(2) V. memoriul precedent, p. 235.

26 N. IORGA 328

Domnul so intOrse din Tirgoviste la Scaunul WI din Bucuresci. ft) Cumse cie, Pascele urmatOre trebuia sa le petreca Domnul in teribile im-prejurari.

Povestirea e bine orinduita, de un carturar dibaciil, in capitole,dintre can fie-care are un cuprins bine definit. In manuscriptul pecurat, din care s'au pastrat in compilatiunea lui Nicolae Mavrocordatnumai 48 de capitole, singurele tiparite, capitolele au numere deordine gi tole mar multe dintre ele si un resumat al continutului. Eo cronica scrisa cu ingrijire, cu respect pentru adever si cu un Ore-care simt al former; Brancovenu nemerise bine alegendu-si istoriculdomniei.

Iar, data astepta complimente, Brancovenu nu s'a inselat nici inacesta privinta, dar Grecenu a avut bunul sims de a nu presara perind in cronica aprecierile elogiose, in dose midi, ci a descarcat, intr'oprefata inedita, pe care Nicolae Mavrocordat a amputat-o fara cru-tare, tOta povara recunoscinter sale pentru binefacerile stapanului.Nu posedam in romanesce acesta opera encomiastica : suntem siliti ao analisa in traducerea germana pastrata, in done exemplare, la Bra-sov, in Biblioteca gimnasiului evangelic de acolo. (.194

Prefata, iscalita de prea smeritul rob al Mariei Tale Radu Logo-fetul din Greceni , e redactata in Minna anului 1698, cand cronicaruloficial infatisa Domnului istoria color deco ani dintai ai stapaniriilui, fagaduind a continua si mar departe sarcina de registrator alvietii de Curte./3)' Ea incepe cu abstractiunile familiare unui carturardin acea vreme : banalitati de scold despre dp Tip, despre bogatie sibunatate. Apoi arata cum simteminte de gratitudine provocate deacesta din urma insusire a Voevodului adus sa scrie cronica. Vafi vorba in ea numai de faptele lui Constantin-Voda insusi, lasandu-sela o parte meritele inaltatei lui familia, care despre tata se cobOradin Basarabi, iar dupa mama din imparatesca -vita a raposatului

(I) Am creclut indiscret a cere d -]ui St. Grecenu perinisiunea de a vede manus-criptul, tot a5a de complet, mi se spune, pe care-I poseda d-sa; d-I Grecenu preparade multa vreme o editiune critica a cronicei rude' sale, Logofetul Radu.

(2) V. descriptiunea manuscriptelor in lista de la sfirsit. Manuscriptul Academiesn'are nici el prefata desvoltata.

(3) In welcher Historie, nachdem ich das zehende Jahr dero Regierung erreichet,etc. Noch weiter zu continuiren Dero lobenswiirdige Thaten und hocherleuchtete Po-litike und gutte Wercke, die da bis an das Ende Dn.° und ho hes Alterfolgen werden,

Pad

Lobon

329 CRONICE[ E MUNTENE 27

intru fericire Joan Cantacuzenul , merits cart au fost povestite dealtil, straini Si Greci. (1)

Marginindu-se deci numai la istoria patronului seu, Grecenu observade la inceput, ca politica Marie]. Salo se potrivesce deplin cu inveta-tura lui Democrit, care spune in respunsurile sale cä Domnii §i po-vatuitoril de sera trebue sa fie tot-deauna cu grija, §i anume fortecumpliti fata de du§manit terit, tar fata de suptii bland].Si a§a. tine Maria Sa fgra grija TOra-Romanesca. Nu ingrozesci supu§iica alti Doninl (2), ci cu iubirea iti ca§tigi inimile lor. Mai departsspune pomenitul Democrit ca acela do care toti se tern, acela tre-bue O. se tema §i dinsul de toti; la can vorbe se invoesce §i Aris-totel.» k-3) Dupd acesta, nedibacie curiOsa, autorul aduce inainte motivul pentru care Demostene recomanda Principilor virtutea pentruca, daca vor fi maziliti, ei sa pastreze totu§i un nume bun intro omens,cum aflam dovadd despre acesta Si in istoria Imperatilor cre§tini (61-).

Constantin §i Iustinian, pe urmele carora s'a indemnat §i Domnul amerge.

Grecenu pomenesce apol, devenind mai precis, ajutOrele date deConstantin-Voda manastirilor din Ora straine, traducerea de cart!«din grecesce in romanesce tiparirea lor, darea la lum'na de fru-mOse cart]. grecesci, cart nu mai fusese imprimate , infiintarea pe so-

(1) gin welcher ich vorbey gegangen bin die Meriten und Verdienste Dero hohenFamilie, welche in Ansehung des Vaters herkommt von denen Bassarabbaischen,wie such die miitterliche Linie, welche aus Kayserlichen Stamm herriihret deshochseeligen Johann Kantacusenul ; derer grosse Thate und Politien von andernalien historicis sind beschrieben, nicht nur von Fremden, sondern auch von denenso glaubwiirdig in Griechenland geschrieben haben.

(2) Evidenta alusiune la strasnicul Voda Serban. V. mai sus, p. 393 si Del Chiaro:La di lui maestosa statura e terribil tuono di voce . . . Quella smi urata statura e

que' grand' occhi, cite mettevano spavento, uniti a quell'orribil tuono di voce.(3) Ich versichre dass die Politic Ihro Durchlaucht mit der Unterwei ung Demo

cati (sic) recht iibereinstimme, der da in seinen Antworten meldet die Herren undLandpfleger sollen zu alien Zeiten sorgfaltig seyn : nemlich gecren die Feinde desLandes sehr eifrig, gegen seine Unterthanen sanftmcithig und liebreich . Und mitdiesem Idioma halten sie das wallachische Reiche ohne Sorge. Du jagest nicht Furchtein ihren Unterthanen, wie andere Fiirsten, sondern pflegest durch Liebe die Gemiither der Burger dir zu verbinden. Weiter saget gemeldeter Democritu : WelchenAlle fiirchten, der muss sich auch vor Allen fiirchten. Welchen Worten auch Aritoteles beystimmet

(4) g Denn, wofern sie von ihrer Macht abgesezet wiirden sie demnacl ein uttes Lob unter den Leuten behalten mochten wie wir auch in der torte derchristlichen Kayser hievon Zeugniss finden.

$i

$isi

H.

iubitom...

28 N. IORGA 330

cotela lui de multe stole, slavonesci (serbesci) §i grecesci , binefaceripe can le continua. Invetatul boer gasesce mijloc sa mentioneze inpoclonul seu literar, pe langd scriitoril pomeniti, pe Psalmist, pe Gri-gore Teologul, pe Ioan Gura-de-Aur, pe Platon. Totul se mantue cuuran pentru Domn §i ai lui.

Cat privesce spiritul istorisini ce urmoza, e spiritul pe care l'a voitDomnul, care controla, cum vom ved6, in chipul eel mai scrupulos, lu-crarea istoriografului §i, la nevoie, ii dadea de mai multe on s'o refaca.Asa fiind, un studid asupra simpatiilor, antipatiilor, vederilor politicesi sperantelor lui Grecenu, ne da felul cum void. Curtea sa se considereimprejurarile. E un Monitor Oficial , forte putin ipocrit, din care re-sar limpede ideile §i simtemintele Jul Brancovenu.

S'a afirmat ca Brancovenu a fost unul dintre eel cari inlaturard prinotrava pe Serban-Vodd. Motivul crimei ar fi fost politica prea sintercrWina, prea imprudent nemtesca pe care o faced. Domnul. Dacd arfi adever in acOsta banuiala, ar trebul sa gasim desaprobarea acesteipolitir e in cronica oficiala, care e, cum am dis, de o sinceritate de multeon crudd. Dimpotrivd, pomenind de pasul eel mai indrasnet al luiSerban in legaturile-1 cu Curtea din Viena, de trimeterea ambasadei solemne din Octobre 1688, Grecenu, deci l3rancovenu insu§i, socOte camesura era luata pentru binele terii, (1)

Cronica oficiala nu condamnd deci legaturile cu Nemtii, cari, in ca-litatea for de cre§tini, i se par preferabih paganilor lacomi de laConstantinopole. Dar legaturile acestea le aproba numai intru cat elenu aduc ocupatiuni, erndri, aprovisiondri, intru cat nu chemd in Orape Ta.tari, can sa prade ceea ce a remas pe urma oOirilor crestine .

Lucrul se vede lamurit din descrierea expeditiunii lui Heissler.Tot]. cei ce aduc pe Imperial): in Wei sunt zugravip in colorile cele

mai negre. In rindul intaiu, acela asupra caruia se vede ca Branco-venu arunch t6ta respunderea : Constantin Balacenu, ginerele lui Ser-ban-Voda §i unul din sal din Octobre. Grecenu spune cum vestea dedomnie noudi a bucurat pe toti solii, afard din Constandin Aga Ba-lacenul , care avea planurile sale (anume tutela tinerului lordache, fiullui erban §i cumnatul see), care la mare mahnire ail venit §i in za-vistie vrajma§ul adeverului Diavolul adus, §i cu tot feliul devrdjmasie asupra feria §i a domniei s'au intors . El face ca o parte

(1) V., asupra legaturilor anteriore ale luI erban cu Curtea imperiala, memoriulpenultim, p. 231 si urm. si Apendicele la memoriul precedent.

Pais


din soli sa fie opriti de eel. marl la Viena; consciinta gre§elir saleII aduce O. nu cuteze a revenl langa Domnul seq. Ungurul LadislasCsaky, care intovara§esce pe cel-lalt sol liberat din Viena, e un omviclen §i in§eldtor §i mare mincinos . Socra, aliata politica §i pov6-tuitOrea lul Baldcenu, veduva hit Serban, e zugravita ca o SerbOic,i,de feliu de la Nicopole, fata Ghetii negutitoriul de abale , cand scimca, on -care i-a fost originea, socrul lui Serban, Gheta, a fost boer deal teril §i §i-a petrecut vieta in luptele de par de ale boerimii mun-tene. Heissler e un om trufa§ §i lacom , care se unesce cu vindatorirterii , ascultd de promisiunile viclene ale Agar Mac 6nu, se coboradin Campulung la Bucuresci pentru a sprijinl intentiunile politico aleacestuia. In descrierea §ederil Imperialilor in capitals, e vorba dofumurile marl ce acel mueri [Thimnei lrll Serban] urla prin cap , devinturile bdlacinesci , de planurile de a prinde pe Constantin §i a

salt° de la Nemti domnia pentru Iordache.Cu tot atat de putina reservd oficiald, cu tot atat de limpede des-

tainuire a pasiunilor, e scrisa §i expeditiunea din ArdOl. Lupta de la Zer-nesci e o biruinta minunata §i grabnicd , un triumf al causer colordrepte; Heissler, prins, cdruia Domnul ii dä mana,, rkpunde trufa§,ca un bolnav de megalopsichie ; Balacenu e ucis fard a lua parte lalupta, ceea ce se pared Curti): a fi un sfir§it prea onorabil pentru undu§man : Nu sta in rdsboid, ci mar de o margine . Fugend e ajunsde Turd, earl red Kati tdiat §i l'au fdramat . Capul mortulur e tri-mes la Bucuresci in vederea tuturor , insists Grecenu, care mentio-neza proverbul: Cine sapa gropa altuia cade singur intr'insa . Si cro-nicarul domnesc face urmatorul epitaf neertator invinsului: Crededin avere, §i in cal, §i in arme, §i in vitejii, §i in fantasir nebunescr,§i nu scia ca nu este Dumneded inaintea celor co nu se tem de dinsul.

Cu cata placere descrie cronicarul intronarea solemnd §i inutild alur Erneric Tokoly, candidatul turc la corona Ardelulur, intronare pecare a vedut-o, pe atat de aspru e cu noul Craiu §i soldath set,cand ace§tia prada la intors. Grecenu expune pe larg pradaciunilepaganilor Crutr , plangerile Domnului, ordinele date de acesta sluji-

torilor pe Cruti a-r maceldri , tentativele zadarnice do impacare pecan le face mai tardiu Tokoly ( dar cu co obraz ! ).

Mal departe, letopisetul domnesc nu ascunde competitiunile pentrutron, vorbesce de intrigile pentru Scaun ale lur Staico Paharnicul, care,in staruintele sale, nu se uita ca nu so dau acestea flier celur ce va,nicr celui ce alergd, ci cur va Dumnedeu . Ura dintre Cantemir, Dorn-nul Moldover, §i Constantin-Voda transpare din cronicd, unde se arata

30 N. IORGA 332

sprijinul dat de eel dintaiu vrajmasilor lui Brancovenu si lupta dela Porta, in urma careia Cantemir remane rusinat . MOrtea domne-sculul adversar al lui Constantin e aratata ca o scurtare do vietanecuviesa . Originea lui Cantemir e spusa fa' incunjur, ca o defai-mare : IMAM hergheleghl, apoi lefeciu, apoi si cells la stOgul spa-tares° aicea in tOrd au fost . Un resunet din vechia dusmanie a Can-tacuzinescilor se intimpina aim in caracterisarea lui Dumitrasco Can-tacuzino, fostul Domn moldoven, Dumitrasco Teirigreidenui din Ano-nim,: om reu si Cara frica lul Dumnecleil . Dimpotriva, Grecenu arenumal laude pentru ocrotitul in curind, ginerele Braneovenului :coconul Io Costandin Duca-Voevod . Mai departe, caderea definitiva

a lul Tokoly, toemal ca a luceferului,, e salutata cu multamire.

In al doi-spre-decelea an din domnia lui Brancovenu (Oct. 1699Oct. 1700), se intimpla iarasi una din multele tentative neisbutite dea lua domnia bogatulul Voevod. in acesta conspiratiune erail ameste-cati: un boer de ter* ruda cu Domnul, Dumitrasco Corbenu, frateleBanulul Vintila, sotia acestuia Tudosca, un Turc ce se gasia in Tera-Romanesca, sotia lui Iordache Ruset, fiul lul Antonie-Voda (o fata a luiGrigore Ghica), mai multi boeri marl, ca: dol $tirbei, Radu Popescu, croni-carul, atunci Clucer, Grigore B Menu, .5erb an Herescu Alateia Corbenu,Vlaicu Armasul si, in fine, influente pers6ne grecescl din Constanti-nopole. Planul fu descoperit de Turc si, cand veni ordin de la Portasd se trimeta tanguitorii, Constantin-Voda ii trimese fard fried pe toti,dupa luase mesurile. Inaintea acestel deputatium numerose, vraj-mash lul Brancovenu isi perdurd cumpetul. Boeril fura trimesi inapoi,si Domnul, judecandu-i, inchise cat-va timp pe unii dintre ei : Dumi-trasco, Grigore Balenu si Radu Popescu. Un aga, trimes in ancheta,gasi tOta dreptatea Domnulul.

E interesant felul cum a trecut acest fapt in cronica oficiala. Inteoprima versiune, Grecenu povestia lucrurile fara ineunjur : incepondprintr'un mit cu inteles, el dadea tote numele : Dumitrasco, nea-stamperata lul sotie: spurcaciunea de jup[a]nesa a lul Dumitrasco,Tudosca , Domnita, fata lul Grigorie-Voda», etc.§Afacerea era expusape larg, cu tote peripetiile (-2)consecintele sale.

I nsa Domnul, care ertase chemase si in boerii pe unii dintre vi-

(1) Del Monte (v. acest memoriu, capitolul consacrat cronicei sale, nota 1) arata(Magazin, V, p. 59) pe Mistureii din Heresci ca al treilea dupa Domn ca bogatie... deIigani (sub ierban).

(2) Ms. citat al Academies.

ce-si

0i,

si


novati, void ca lucrul sa fie ingropat apr6pe cu totul, ca nuine macarsa nu fie pomenite. Grecenu refdeit capitolul: in noua versiune, el vor-besce numai, inlocuind mitul cu spusele filosofilor , de unit Grecivrajmasi pamintului acestuia trece forte grabitcdupa ordin, asupraneplacutului incident. (1)

Tot in dupla versiune, intr'o dupla versiune tot asa de intere-santa pentru combinatiunile i reticentele Domnului, ne e pastrata cro-nica lui Grecenu, pentru anil 15 pand la 19 din domnia lui Brancovenu(1703 1708). (.2-)

inainte de a ajunge insa la acesta versiune indoita, avem do la 1701'Ana la 1703 declaratiuni interesante relative la Moldova. Antioh, feciorullui Cantemir , succesorul ccoconului, Duca, e inPgrit cu o pasiune de...gazeta. Razimat pe autoritatea lui Solomon, Grecenu afirma ca Antioh-Vodd sugea sangele saracilon, ; boeril de temeiu pribegesc. Unitcu omens importanti din Constantinopole, Domnul Moldovei face intrigicontra lui Brancovenu, multumita caruia e mazilit. Duca revine, darun Duca noti, cu veleitati de libertate, un Duca, care nu mai e gine-rele lui Brancovenu. Grecenu it maltrateza in consecintd : el ne trans-mite intaiii cunoscinta ,ccelor faro de socotela lucruri chivernisirice se faced de Constantin Duca-Vodd ; ne destainuesce apol nemul-tumirea cu acesta purtare, pe care o simte Constantin-Voda Vedeacum s'ar dice de omul Mariei Sale facendu-se lucruri necuviOse . Nea_perat ca Domnul munten primesce ca pribegi pe aceiasi boeri mol-doveni, pe cars ii condemnase ca ministri ai lui Antioh. Urmeza, intrecei doi vecini, cuvinte parintesci de invetatura de o parte, cloyedinone de telpiziia sau, mai bine sa dic, blestemdtiia cea grecesca , dealta. Se scie ca in curind Duca fu inlocuit prin Michaiii Racovita.

Caletoria fortata a lui Constantin-Vodd la Adrianopole, in 1703,fu unul din momentele cele mai pericul6se din domnia lui. in descriereaacestor evenimente apare iarasi deosebirea celor done versiuni.

Intr'una, dumanii, de la Porter provoca chemarea lui Brancovenu.Urmeza amanuntitul itinerariii al Domnului. Grecenu trece la mazilia

exilul lui Duca, la intrigile lui Ienicer-Aga contra lui Voda, la ca-

(1) Ca acesta versiune a remas, se vede din mss. germane de traducere din Brasoy, cap. L.

(2) Amintesc ca cronica e tiparit5. in Magazin, II, numai 'Ana la Octobre 7208(1699). Restul e studiat duper ms. Academiei.

si

si

-

si

si

32 N. IORGA 334

satoria Ancutei, fata Domnului, la mazilia lui Racovita si relatiunile cunoul Domn moldoven, in fine la nunta lui Constantin, fiul eel mai mareal lui Brancovenu. Cununia, ni se spune, e facuta de prea cinstititul,invetatul si blagor.odnicul boiariti Costandin Cantacuzino Stolnicul,mosul coconului Mariei Sale pomenitului, de vreme ce coconh dum-nealui ail fost botezat pe toti coconii Warn Sale . De aceea cere DomnulStolnicului ca Dumnealui insus cu cinstea batrineatelor dumnealuisa savirsesca sfinta si legiuita cununie . Vin apoi caletorii ale Dom-nului, ordine turcesci, o visita a Patriarchului de Ierusalim, Chrisant, etc.

A doua versiune e mai pe larg pentru caletoria la Adrianopole. Ease refera la imprejurarile numirii lui Brancovenu, .precum la ince-putul leatopisetului se vede . In ea se arata autorii intrigilor, earladuc drumul silit.

Cu prilejul casatoriei uneia din fetele Domnului cu Scarlatache, fiulExaporitului, Grecenu vorbise de Alexandru Mavrocordat, cu laude,ca de un om mare langa imperatie fiind, sciut si invetat f6rte 11) Maitarcjiti, la expunerea intrigilor tesute de Antioh contra tronului luiBrancovenu, cronicarul amesteca pe Exaporit Scarlatache murise (2)'intro ticalosii> cari aduc pagubd terii. Data acesta, Domnul autorisape istoriograful sea sa nu crute epitetele. Caimacamul a chemat peConstantin la Porta, prin staruintele lui Alexandru. Acesta e calificatast-fel : (spurcatul si vrajmasul acela Alexandru Mavrocordat, Marele-Dragoman al Imperatiei turcesci, carele pOte fi ca si vOche pizma sireutate asupra Domnului in inima lui hraniia . Gandul sea era sd scOtape Brancovenu si sa pue pre fii-seil Domn aicea in tera . Domnia nouda lui Racovita, nunta Ancutei, sunt expuse cu deosebiri de forma. 0competitiune la tron e povestita repede. In sfirsit, in ultimele evenimentedin acesta periOda, Grecenu scade mult din complimentele ce face luiConstantin Stolnicul. In general, expunerea in acesta a doua versiunee mult mai intinsa si mai amanun(ita.,(3)

Pand la campania de la Prut (1711), aflam in cronica, pastrata iarasiintr'o singura versiune,interesante mentiuni elogiose ale lui ConstantinCantacuzino : ast-fel, in anul 1709, la 26 Octobre, el cunund pe Balasa,

(1) P. 343.(2) V. ibid., p. 353.(3) Tot4i, in mss. de traducere germana din Brasov, prima versiune e admisa

(cap. LVIII §i urm.). Sa-§i fi schimbat gandul Brancovenu? Sa fi facut inlocuireacopistul vre-unui boer cu alte pareri, care ar fi cunoscut insa brulionele Greco-nului? De obiceiii §i a§a e §i natural forma definitiva e cea din urma in ins.


fata a sesea a Domnului, cu Manolache Cuparul. Grecenu it numesce:«cinstitul siprea inteleptulboiariu Costandin Cantacuzino, biv Vel S tolnic .

In 1710, Februarie, yStefan, al doilea fiu al lui Brancovenu, e cununatde prea cinstitul si prea inteleptul batrin boiar Costandin Cantacuzino,biv Vel-Stolnic .

De mult insa, o impacare se facuse cu Balacenil, cu unit dintre dinsiimacar. Dar Beizadea Iordache tragea Inca nadej de de domnie cum sescie, el nu o Ora's' nici ()data. In acest an 1710, tinerul Principe se insura,luand pe Casandra, fata fostului conspirator, Beizadea Iordache Ruset, acareia mama era fata lui Grigore Ghica. Era o casatorie intre dusmamai lui Brancovenu : descendenta Ghiculescilor, Domnii strain' si Greciilui Radu cronicarul, a lui erban si a Rusetescilor se incuscrira ast-fel. Totusi casatoria e pomenita cu cinste de Grecenu, care arata sisolia trimesa de Domn in Ardel, la nunta.

In Moldova, dusmanil lul Brancovenu se succedau pe tron. Antiohvenise dupa Michaiu Racovita Michaiu Racovita dupa Antioh. Grecenuurmeza a se plange de intrigile Cuparescilor cu Michaiu-Voda. Acesta,scos ca hair, e inlocuit cu Nicolae Mavrocordat, fiul Exaporitulm.Cronica ()Maid muntena arata pe Nicolae-Voda venind cu multimede Grecl Tarigradeni, iproci, iproci . In mai putin de un an, tinerulGrec ar fi facut nu putine tiranh i napastuiri spre saracii boeri pa-minteani de acolo i alta saracime;... tiran nemilostiv clic ca era . Cusuccesorul seu, Dimitrie Cantemir, cronica va fi mai aspra.

E curios cum Intr'o cronica oficiala, precum era a lui Grecenu, s'auputut strecura atatea judecati severe asupra Turcilor. intr'un altletopiset nu gasim condemnari mai dese mai categorice ale reuluiguvern turcesc. Se vorbesce continuti de multul pes al terii , de< poruncile grele , de demnitarii Sultanului, can sunt: unit omen' forte

lacomi i varvari , altul om rea vrajmas crestinilor, trufas,blestemat, iproci . Intr'un loc, Sultanul insu §i e aratat in color' nu tocmaifavorabile. Intilnim curent frase ca acestea : Lacomia cea paganescala rugamintile Doinnilor si ale supusilor nu s'au uitat, ce mai mult Incaiutindu-se.... . Dar asupra tiraniei lacomiei paganesca tine pete cliccuvint ? Lacomia paganesca mod si satiu n'are, nici uitandu-se vie()data la neputinta ticalosilor supusilor . 0 nem varvar, nemilostivasi spurcata leage i ]acomie paganesca! Cand pomenesce desertareaCamenitei de Turd, Grecenu califica lucrul de lucru nici odata audit,nici gandit ; cand povPstesce infrangerea cea mare de la Zenta, Sean -tea', el d3clara ca printr'insa Turch $i -au luat plata do la Dumnecleu:Iata a lui Dumnecjeu plata aeve . Iar, cat despre simtemintele Dom-

Analele A. R.Tom. XXI. illemoriile Sect. Istoricp. 8

Nici

rei

$i,

si

si

si

si 5i

5i

34 N. IORGA 336

nului la vestea luptei, iata ce cetim : «Deci Domnul, find la Tintareni,precum s'a clis mai sus, la Septembre 8 chile, in dioa Nascerii Nasce-torii de Dumnecleil si pururea feciorei Marie', cand esia de utrenie,dimineta, au venit acesta veste de izbanda crestinilor, cu Stoian vd-taful de caldrasi, carele se intimplase la Belgrad si, intelegend deacesta veste veselitore de isbanda crestinilor si de stingerea pdganilor,au dat slava lui Dumnedeii si Maicai Sfintiei Sale .

Dar in 1711, Constantin trebul sa ied positiune fata de Turcii, pe cari iiurd, si crestinii, pentru can i i 1 astra tote simpatiile. Un Imperat cres-tin, pravoslavnic acesta, se lupta cu Sultanul, acel Tar Petru , caruiaprognosticurile ii fagaduiau domnia in Constantinopole. fl') Se scie caBrancovenu astepta evenimentele, prieten al aminduror pdrtilor sigata sa so inchine celei mai tari. Se scie iarasi ca trecerea la Mus-cat a rudei sale Toma Cantacuzino Spdtarul, seful ostirii muntene, com-promise pe Domn in ochil Turcilor, earl' de acum inainte it numeraraintre haini. E interesant sa vedem cum infatisezd cronica oficiald acestasituatiune indoelnica si plind de primejdii.

Grecenu condamnd purtarea lui Mazeppa, apostatul, hiclenul), sie dusmanul hotarit al lui Carol XII. Incependu -se, prin staruintele fu-garului regal de la Varnita, rdsboiul intre Turd si «Imperatul mos-chicesc , conform ordinelor primite, Brancovenu pleca din Bucu-resci la 6 Maiu si, iardei din ordin, se opresce la Gherghita. Lipsa depasune si hrand it face a se stramuta in gura Urlatilor, la Albesci >,unde multele cereri ale Turcilor fac pe Grecenu sa exclame : Cum-plita si nesatiOsa lilcomie a Turcilor ! Vreme cumplitd !

Dupa istoriograful seii, Domnul are un singur gand: sa tie tera in-trega si fard primejdie de catre amindoae partile, adecd si de catreTurci si de catre 'Unseal' Cei dintai, sigurl ca vor fi MAO, cerintervenirea lui Constantin pe langd Tar : sa mijlocescd ca un crestincatre crestini . Desi era convins ca, ajunsi la Prut, Rusii nu mai pot fiintorsi inapoi, Brancovenu primesce bucuros. Dar mediatiunea o faced«Inca si mai virtos ca pre Moscah sa-i imbuneze, ca adecd sa nu vieen vre-o banuiald asupra terii, si mai ales ca un Domn crestin si pra-voslavnic. Porunca stdpanesed , ca si cuviOsa cinste si obligatiiaceaia ce se cadea catre Tar, fac pe Domn a expedia «cu dragoste si curivnd crestinesca si fierbinte la imperatul crestin pe betramul boorGheorghe Castriotul, biv Vel-Comis, om cuvios, invetat si intru tote

(1) V., despre unul din aceste prognosticuri, tradus in grecesce pentru Branco-venu, in 1698, Analele, XX, p. 221.

.

887 CRONICII E MUNTEN8

iscusit, carele si mai denainte era Tarului cunoscut >. Venia pentru in-noirea pacii, iar intru ascunsu pentru chivernisela pamintului .

Castriotul gasi pe Tar la Iasi, dar fu primit reit Un tradator im-prudent stricase socotelile tradatorului cu prudenta. Toma, asemeneacu Iuda, un «organ si vas priimitoriii de zavistie», uitand ca. Domnulit crescuse, Il introdusese in tote tainele sale, muncit de ambitie ca«eosforiul... , carele ail socotit sa-s pue scaunul peste norurile

unindu-se cu marghioli, ale caror nume le da cronica, fugl lacu «cati-va slujitori si cu slugi de' ale lui>. Mergend in Mol-

dova, el afla pe un alt dusman al lui Brancovenu, pe «vestitul telpiz,Domnul tern' Moldovei, Dumitrasco-Voda Cantemir, cu care si maiInnainte vreme intelegere avusese, de vreme ce mintea aminduror laacest fel de lucruri blestematesci si necuviOse bine se potriviia >. Du-cendu-se la tabara, Toma spuse «Mariii Sale Tarului>, «minciuni» con-tra Domnului seu. Ast-fel, dubitoriul de Christos Tear» era acum pre-gdtit si nu primi spusele crestinesci si intelepte ale Castriotului, earl'erail «pentru folosul mai mult a Mariii Sale Tearului>. Inainte de a soda lupta de la Stanilesci, Brancovenu capeta ordin sa so intOrca inScaun, unde se gasia, la Tirgoviste, la 28 Iunie (9 Julie). Pe candToma pleca, impreuna cu Generalul Ronne, la atacul Brailei, Domnulpastra atitudinea sa nehotarita, de asteptare : «nici de cum ell fireanu s'aii alunecat», scrie Grecenu, sa calce in urmele lui Dimitrie Can-temir, nebunul. El n'a cautat, continua cronicarul, nici la «sfa-turile si indemnarile cele fara de socotela a unora si altora den boeri,carel necontenit Il supera si pe afara multe indemnandu-1 ca decare Turd sa hainesca si Moscalilor, precum si Dumitrasco Cantimir,sa se alcatuiasca, nici scrisorile cele en lauda ale Moscalilor, care dinmulta Indemnarea vrajmasilor fall de nici o socotela ii trimetea, nicidiselor, scriselor si laudelor lui Ren ghenerariul nici universa-lului, ce Vlasie Stegariul la Mitropolitul Antim pe tainri adusese, cuporunca de zaharele si alto lucruri necadute si necuviinciose". Introispititorii la tradare, Grecenu desemneza, mai ales, in termini plini deimputare, pe Antim, care se amestech ast-fel in «cele politicesci>, conu-1 priviaii.

Cronicarul trece la descrierea luptel de la Prut. incunjurati, lipsiti deprovisiuni, Rusii ar fi cerut mediatiunea pe care o refusase Inainte. Elda a intelege ea pacea a fost incheiata prin mijlocirea lui GheorgheCastriotul si pretinde ca Turcii ar fi amintit Rusilor refusul for dintruInceput, care ar fi determinat lupta. Apol, Grecenu urmaresce pe ha-inl: pc) Toma, pe care Domnul, ertator ciudata ertare! it lasa sa

35

Rust,

real si

cliceau,

<

co-Gelato,

36 N. IORGA 338

treca in Ardel, si Cantemir, a caruia vieta ulteriOra e representata in-tr'o lumina caricaturala.

De aim, cronicarul inO.ra cele urmate dupe rasboiu; denuntarile fa-cute la Porta ca Domnul era gata sa hainesca de catre Turd §i sase alcatuiasca Moscalilor §i cum ca au gatit pentru treba for si multizaharea , cererile prin cari Turch ispitirei credinta banuitulul, impa-carea plangerilor facute de Brai leni, numirea a doua a lul Nicolae-Voda, cesornicul daruit de el lui Constantin, care respunse printr'opareche de calimari de argint . Negocierile ruso-turce, cu tote inci-dentele lor, furtuna cea ticalOsa a craiului §fetescu , adeca ducerealui Carol XII de la Varnita la Demotica, sorta WI Stanislav Le§censkimantue, ca evenimente politico, cronica.

Cum se vede, ea e un isvor de capetenie, nu numai pentru istoriainteriOra a tern §i pentru istoria de Curte: birurl, cererl turcescl, de-plasari domnesci, serbari, primiri de ospeti, ci §i pentru politica se-creta, pentru cunOscerea simtemintelor intime ale Domnulul, felululcum considers el pe supu§ii, vecinii §i stapanii sal.

Dar in acest bogat repertorill de informatiuni felurite intilnim numaioficialitate gOla, numai repetarea instructiunilor altuia. Nici o ideeproprie, nici un simtemint personal, nici o apreciare independents.Totu§i Grecenu era un om cult, care scia grecesce §i ceva latinesce,care intrebuinteza neologisme, ca : oratie, audientie, monar§i, guber-nat (guvernator), incorunat, prezentie ( adeca chipul ), afard de osums de cuvinte grecesci §i de cite -va citatiuni din acesta limba ;el pomenesce Scripturile, fabule, filosofi ; 0 un om care scie sacompue. Caracterul Qters al cronicel sale e datorit deci caracterululpe care trebuia sa-1 alba, faptulut ca era, cum am clis, un Moni-tor Oficial . Din punctul de vedere al interesulul, cronicaril do opo-sitiune it sunt superiori, §i acolo avem iara§i persona cu fisionomieproprie.

III. Cronica Balenilor.

Printre dumanii statornici ai Cantacuzinilor trebue p41 in rindulintaiu BaleniT, cari nu i -au ertat nici °data cu totul. Cei-lalti du§manisunt dumani momentanl sail personal!: numai intro Baleni §i Can-tacuzini ura a fost dintre urile acelea de familie, cari tree in sangelegeneratiunilor urmatore si nu se pot stinge prin nici o tentative deimpacare.

339 CRONICELt MUNTENE 37

Trecutul familiel Cantacuzino e bine cunoscut (1); trecutul Balenilormai putin, atat din punctul de vedere genealogic, cat §i din cel poli-tic. Pentru cercetarea de fats, ajung rindurile urmatere, caripretentiunea sa fixeze definitiv istoria unei familii, eel mai grew lucruce se pole intreprinde in istoria nostra.

Pare stabilit ca Udrea Banul, marele General al lui Michaid Vitezul,era un Balen: un document de familie din 1692 11 citeza ca stramo,§i el fu unul din ctitorii manastirii balene a Nucetului, careia-i dadamoil ce se constata apoi apartinend familiei. Udrea eel omorit in1601 n'avea copii, clay .mai existail Baleni, earl reclamara §i dobandiramoOenirea mortului. (2) Cel mai important dintre din§ii era Iva§co,Vornic in 1632, pe care Leon-Voda it puse, impreuna cu MitropolitulGrigore, in fruntea deputatiunii de impacare trimesa la Mateiti Aga inArdel, deputatiune ce se interse prin Brasov la 16 Iulie ale acestui an. (3)cIvavo Vornicul Balen.u»_.lua parte in ace14 an la lupta de la Plum-buita (6-7 Novembre) (4) Documente interne ne arata in aceea§i epoca,la 1641, doi frati Baleni : Badea Postelnicul i un al doilea Udrea Banul,care-0 fact, la 21 August 1652, un testament. Acest Udrea, in 1652Mare-Arma§, e deosebit de .Udrea Slugerul'> ucis de mercenarii re-,voltati contra lui Constantin-Voda la 27 Februarie 1655, care, acesta,era un Doicescu. (5)

Cat despre Iva§co, mort dupa 1641, el nu se mai intilnesce. Fiulsell Gherghe incepu insa in curind sa jece un rol de frunte in fra-

(1) Pentru moment, atrag atentiunea asupra a done fapte none, privitore la stra-mutarea Cantacuzinilor in Principate sail la primele for relatiuni cu Domnil nostri:

intre copiile de documente turcesci ce se transmit Academiel Romane prin Mi-nisteriul Afacerilor Straine se afla un ordin al Sultanulul catre Petru-Voda dinMuntenia. Din acest ordin, datat din 16 Zilcade 973, se constata ca soul ofensat aluneia din surorile Domnului nu e, cum se credea pand acum (v. Analele, XVIII,p. 4), un frate al vestitului Saitan-Oglu, ci insusi acest restaurator al maririi Can-tacuzinilor. Documentul va fi reprodus in prefata vol. XI din colectiunea Hurmu-zaki.

Fiul lui Saitanoglu, Andronic, e Vistierul Andronic al lui Michaiu Vitezul. Asa incat Andronic, 0.01 lui Constantin Postelnicul, e cel dintaia din acesta familie cares'a asezat dincoce de Dunare. V. aceeasi prefata Si tabla alfabetica a volumului po-menit.

(2) Hasdeti, Magnum Etymologicum, art. Bcilenu, din care am rules fapte, faraa adopts ingeniosa, dar silita for interpretare.

(3) V. memoriul penultim, p. 179-81.(4) Anonimul, p. 317 ; Cf. Memoriul citat, p. 180 (unde trebue cetit 7 nu 5, caul

atunci a &Out Dumineca).(5) Cf. Memoriul citat, p. 197.

Wail

38 N. 1011GA 340

mintarile de partide, can se intind de la gonirea lui Constantin Ba-sarab pand la suirea pe tron a ltit erban-Voda. In timpul domnieiltti Michnea III, Gherghe, fost Spatar (1641) si atunci Vornic, comandatrupele muntene, date in ajutor lui Constantin Basarab, care nava-lesce in Moldova. El fu pries si dus de TatarI, cari ajutaii pe Gheor-ghe-Voda Ghica, in Crimea. Constantin Capitanul, cronica muntenade care ne ocupam acuma, asigura ca acesta robie a lui Gherghe atinut doi ani.

Tot ca Vornic apare Gherghe atunci cand incepe a fi un impor-tant factor politic in Vera -Romanesca, cand devine un sef de partid,sub Antonie-Voda din Popesci (Prahova). (2) Ajutorele sole sunt gine-rele seu Hrizea Vistierul din Popescil Ilfovului, Staico Paharnicul Buc-sanul si Radu Stirbeiti. Isvoranul. Anonimul denunta ca. la Gherghese tinead sfaturile pentru omorul lui Serban Cantacuzino, lui Mares silui Radu Cretulescu, seffi partiduldf opus. Balenu era furios ca Mina.de Craiova, pe care o poftia, fusese data lui Mares. Complotul finddescoperit, tabgra cantacuzina capeta de la Domn trimiterea pentruun timp la tera a lui Menu si tovarasilor set Intors la Curte, Gher-ghe trect, cu ai sel, la Adrianopole, si aduse mazilia lui Antonio, inlocul caruia fu numit teribila lovitura pentru Cantacuzinesci!omoritorul lui Constantin Postelnicul, Grigore Ghica.

Banul Gherghe era la acesta data hoer betran , dar de o ambi-tiune pe care virsta n'o potolise. Fiul sal Ivasco, Aga sub Antonio,fusese inlocuit in acesta functiune, dupa staruintele vrajmasilor sei

si facut Comis. Ivasco, cu cumnatul sett Hrizea si Stirbeiu, iesirdintru intimpinarea noului Domn adusera la Adrianopole.

Domnia Grigore fu, in realitate, domnia Balenilor, si Cantacu-zinii trecura in situatiunea de oposanti, de qobiditi., cum se dicea atunci.Cand vestea numirii lui Ghica sosi. la Bucuresd lui Gherghe, pecare Antonie, resgandindu-se la plecarea spre imperatie , Meuse,de Mesa, unul dintre Caimacann, betranul, multamit in sfirsit, chemala Curte, cum avea ordin, pe Cantacuzini si pe Cretulescu. Boerii furysculati din somn de omul domniei. La Curte, era Banul Gherghe sislujitorT luminari aprinse . Boiari fratilor , incept]. Gherghe,sanatate de la Maria Sa Grigorie-Voda, ca miluit Dumneded si

(1) Anonimul p. 353 ; Const. Capitanul, p. 323.(2) 0 versiune a cronicel Teril-Romfinescl, phstrata la Cluj, 11 numesce (f° 118

V °): Antonie Vornicul, CIA Neagului Post. ot Negocti ot sud Prah.. Cf Anonimul,p. 372; Const. Capitanul, p 355.

0)

lui

it

multi,

sid

rail

341 CRON10ELE MUNTENE 39

Imperatiea cu Domniea . Iordache Cantacuzino fugind, Mateiu, fratelevol sá-1 urmeze, si ipoeritul Caimacam it mustra cu blandete:

.Mateiu, oda faci copildresce de nu self! Totusi el dada drumulboerilor pe can ii inchisese si cari nu fura aruncati din nou in tern-nita decat la sosirea altor poruncI.

In amindoue expeditiunile lui Grigore cea de la Camenita si ceade la Hotin - caimacamia fu incredintata lui Gherghe, lui Hrizeasi lui Stroe, ex-Silivestru calugdrul. Cu intaiul prilej, ispravnicii deScaun se purtard cu asprime fata de adversarii for invinsi. Acestiafura chinuiti, spanzuratl de maul, batuti la talpi; cand Domnul seintOrse s,i desaproba acestd selbatdcie, Gherghe ii ceril sy omOre peCantacuzinesci, pentru ca vremea resplatii ii sa nu mai sosesca pen-tru dinsii.

Dar *erban nu putii fi cdpetat din Moldova, si in curind un ordinformal de la POrta sill pe Domn sa deschida portile temnitei si fra-tilor Logofetulut. Cand, prin stdruintele lui *erban, tronul munton fudat lui Duca, Domnul moldovenesc, Balenii fugira la Sibiiu. Emigrard:Banul Gherghe, Stroe, Ivasco, acum Logofet, Hrizea, facut iarasi Vis-tiernic, Negoe Banul Secuianu, Ilie Armasul, Parvu Farcasanu, Hri-soscul Vataful.

Dar, cum am spus, Duca void sa domnesca mult si in pace, sa -sistringy in liniste veniturile. Fugarii fura ispititi sa se intOrca, si Can-tacuzinii trebuira asigure. Stroe se risca, dar fu supus la chinurt,el si Radu Dudescu, pe atunci ginerele lui Gherghe. Hrizea, un ompriceput la Vistierie, sosl pe urma, si Duca gasi in el un pretios co-laborator, de care nu se mai desparti Venira in sfirsit si cei doiBalm. Cantacuzinil trebuira intdiu sa imparta puterea: caimacamiidin anul al doilea (1675) Meal: Stroe, Radu Cretulescu, Valcu Vistie-rul ; cm din al treilea (1676): Gherghe, Hrizea si Staico ; cei din alpatrulea (1677) : Gherghe, Vdlcu, Hrizea si Iordache Cuparul -(4)-;cei din al cincilea, in fine (1678), dupa Anonim: Ghergho, Stroe, er-ban, Hrizea, Lascarache Cuparul, iar dupa Constantin Capitanul: k$erban, Hrizea, Iordache Ruset si Staico. Mai mult, cei ce dadusera tronul

Duca full prigonitt in dou6 rinduri de dinsul: intdia Ora, totefratii trebuiau sa fie arestati, dar cei prinsr fury liberate indatd; a

(1) Plastica expunere in Const. Capitanul, p. 365 6.(2) V. memoriul penultim, p. 214 6.

(3) Memoriul penultim, p. 220.

(1

(2-)

sd-t.

lut.

40 N. IORGA 342

doua Ora, in ajunul cadent, Domnul ar fi pus gaud sa omOre pe *er-ban si se hotarise, in on-ce cas, pue iarasi la poprela.

Gherghe murl inainte de suirea pe tron a lui erban. Ivasco Staicofugira peste munti la vestea schimbArii de Domn. Hrizea, numit unuldintre caimacami de noul stapan, se increclit i remase; Armasul Drosu,devenit Serdar, chinuitorul de odiniOra al fratilor cantacuzinesct, co-mise si el aceeasi imprudenta. *erban era un om manios si crud, care

lasa resbunarea. Drosu fu ucis in ascuns. Valcu, fostul Caimacamin done rindun, alt adversar politic, fu inchis si ucis la Snagov, deuncle amintirea unui omor trebuia sa faca pe fiul lui Constantin Pos-telnicul a indeparta scenele de sange. In fine Hrizea, acusat de malversatiuni, fu pus la chinuri, despoiat de avere, inderetnicindu-se aresista maltratarilor Si veninului, omorit cu mOrte grOznica . Ai sef,urmariti, fugira erna, pe gheta", pesto Dunare, de uncle venird sa seadapostosca in Moldova, la Duca. Fiul si fata lui Drosu perird demOrte siinica. Dintre capeteniile partidel contrare remasese fiul luiHrizea, Radu din Popesci, viitorul cronicar, Gligorascu Menu, fiullui Ivasco, care, acesta, murise in refugiul sett din Moldova.

In 1688, erban se hotari sa castige pe acest pribeg. El ii oferlmana fetei sale, Domnita Alexandra (Smaragda). Constantin CapitanulFilipescu, ver cu mama lui Gligorascu, merse la curtea lui Apaffysä aduca pe mire. Nunta fu serbata cu pompa mare intre 3 si 19 Fe-bruarie ale acelui an. Dar, in Maid urmator, Alexandra se stingea,vechile dusmanii, impacate prin acesta casatorie, remasera iards1 inpiciOre. Ele durara cata vreme mai traira actoril eveniinentelor tra-gice can pregatird domnia lui erban.

Constantin Filipescu Capitanul, Costandin Capitan Filipescu , a scrisin spiritul dorit de Baleni istoria Terii-Romanesct, de la inceputurileet pana la mortea Domnitei. Cei ce vedeati. In numele lui ConstantinCapitanul , sub care manuscriptele dad opera, numele unui copist(I.),erau indemnati, de sigur, de ignorarea unui personagiu cu acest numepe timpul lui *erban-Voda. Avem astacji (loved' despre existenta Ca-pitanului in secolul al XVII-lea si, legand aceste notice de multele sciripe can le da cronica asupra autorului el, putem stabill o biografiedestul de plina a lui Constantin.

La 5 Decembre 1680, socotelile Brasovului pomenesc pe Constantin

(1) D-1 Ar. Densusianu in manualul sOu, ambele editiuni. ysi Balcescu socotia eaFilipescu este un copist, iar nu adeveratul autor (Magazin, I, p. 83, nota * ).

sa-1§i

§i,

§i

Si

nu-si

X43 CRONICELE MUNTENE 41

Filipescu., venit din Tera-Romanosca., (1) Cinci ani dupd acesta, undocument intern il mentioneza cu titlul de Capitan.,(2) In anul 1686,acela§i «Constantin Filipescu., insarcinat cu o misiune la Dieta din Alba-Iulia, vine la Brasov- cu o suits de 29 de persOne, la 21 Octobre ; chel-tueli pentru intretinerea lui se fac la 22 *i 23 ale lunii. La 24 Novembre,se aduc scrisori din tern pentru «ambasador. (Legal). La 27 Novembre,sosesc trasurile earl trebuiati sa-1 aduch inapoi in Tera-Romanesch ; la28, vine un trimes pentru a-1 conduce ; in sera aceleia§i chile, Constantinrevine, intovar4it de un trimes princiar, care avea cu dinsul alto cincipersOne. La 1 Decembre, Filipescu e petrecut pang la Ruchirojrinin Martie 1687, mai aflam pe un «Constantin. venit de la erban, pdtetot Cbpitanul (darnpOte §i Aga Constantin Brancovenu): el se intorceaiara§i dela Apaffy.1(4) Solia lui Constantin inainte de nunta nu e insem-nata in socoteli cu numele boerului: se spune numai eh la 28 Ianuarie,sera, a venit de la Curte un boor munten, cu alto patru - spre -jecepersOne, impreuna cu comisarul Ferencz Deft, avend un om de suith., (5)Intretinerea solilor se plaitesce pang la 30 Ianuarie. Un «om al Dom-nului muntenesc., iarh§i cu numele de «Constantin, scurt, se mai ga-sesce in Tunic urmator. (6)

Constantin Filipescu a fost nepotul Stolnicului Dumitraco §i al Voiceifiul lui Pang. Filipescu, boor important din acest timp, Mare-Spatar

sub Michnea III (apoi Mare-Paharnic), ginere al lui Constantin Canta-cuzino Postelnicul, pe langa care se gkia in momentul tentativei indrep-tate de Domn contra betranului boor.' (7) Postelnicul era decq bunulde0. Constantin Cdpitanul, inrudit mai de departe numai cu Balenii, vor-besce de dinsul a0. cum vorbesce. Dar gasim pomenita in acesta cronicade opositiune Ltd de Cantacuzini pc) sotia lui Pang, «Marina (Marica, inms. de la Cluj) Filipesca., care starue pe langa fratele of *erban pentruo gratiare : cronicarul pomenesce in acest chip ciudat pe propria luimama. Pang §i Marina ail avut o fata maritata inainte de 1693 cu BarbuBanul Milescu, §i inch un fiu, anume Mateiii, fost al doilea Postelnic (§i

in 1672), care, in timpul lui Duca, fugi in Moldova cu unchiul sou

(1) Memoriul penultim, p. 222.(2) Genealogia Filipescilor alcatuita de d-1 Tuducescu.(3) Memoriul pemultim, loc. cit.(4) P. 231.(5) P. 234.(6) Ibid.(7) Anonimul, p. 349.

sfirsit,

si

sail,

42 N. IORGA 344

Iordache Cantacuzino. f1/4,1') Mateill era Mare-Agh in 1680 (deci sub er-ban) si in 1698 el purta titlul de fost Mare-Stolnic.,(2) .

Felul cum vorbesce de Ore-cari evenimente si nepomenirea numeluilui Constantin in istoria Terif- Romanesci dupa mOrtea lui erban, m'arface sh fixez anul nascerii cronicarului pe la 1630. Data precisa, aanului mortil mgcar, o avem insa: in 1696, la 1 Octobre, veduva cronica-rului, Rada, fiica lui Radu Michalcescu, Vel Comis, scrie la Brasov, da.ndvestea mortil lui Constantin, al carui frumos cal negru it vinde Ju-delui.1.8)

Vorbind de lupta dintre Mateiil-Voda i rivalul sou Radu, fiul luiAlexandru Iliac, Constantin scrie : cBucurescenii cu copiii se suia pegarduri de se uita cum se bate rhsboiul». Amhnunte, cari arata pe mar-torul ocular, pe care nici un edzvoth nu le putea da in acesta forma,se gasesc din belsug, mai ales de la domnia lui Radu Leon (1664-9).Ast-fel, casatoria lui *tam], fiul acestui Domn, cu Catrina, fiica luiDuca-Vodh, si ispravile facute de pelilivanii adusi cu acesta oca-siune. Cu satisfactiune deosebita vorbesce cronicarul despre jocul prelung despre cpelivanul hindiu harap care faced jocuri minunate sinevedute pre locurile nostre: iute om era si virtos», despre salturileacestui gimnastic emerit peste opt bivoli, despre vitejia cu care-silega chica de coda «unui cal domnesc, gras, mare,, despre suirealui dibace pe pari «ca o maimuta», despre salturile lui mortale : isidadea drumul ccu capul in jos si dadea in piciOre», despre mergerea-ipe ctulpanD fara sh se afunde. cIn Moldovah, adaoge cu regret Ch-pitanul, «nu scim ce va fi facut Duca-Voda,. A asistat la bathilesuferite de Pascale Gramaticul in 1669, si arata acesta : ccat me mirca trhia , ca Pain vedut cu ochil» ; intro patimasi, vorbesce si dealtul, ,Kcare i-am uitat numele». Cand sub Antonie-Voda, numit in1669, se incepe procesul ucigasilor lui Constantin Postelnicul si Can-tacuzinil presinta acte, el, discutandue, spune: «jar not am vedut nisce

(1) aysi cu unul din nepoti, anume Mateia Filipescu], biv Ftori-Postelnic» (Nic.Costin, p. 17).

(2) Tote amanuntele culese din inedite romanesci sunt luate din Genealogia ci-tata, care concords admirabil cu cele-laite sciri asupra familiei. Datoresc tot d-luiTuducescu si docurnentul inedit din Apendice asupra Filipescilor. Una din fetelelui Mateia, Pauna, lua pe Ionita Roset. Nicolae Mavrocordat cununa, scutind peIonia de dari (Popescu, in Magazin, IV, p. 129).

(3) Memoriul penultim, p. 246. Reproducem scrisorea in Apendice.Micbailescu inloc de Michalcescu in memoriul penultim e o gresala de tipar, pe care me grabesca o indrepta aici.Fiii Capitanului sunt : Grigorasco (pomenit In 1698), erban Spa-tarul (si in 1703), Radu (in 169d).


ravasele,. Vorbind de plangerile Cantacuzinescilor contra complotuluiformat de partida °push', el nu recunOsce adeverul acelor plangeri sispune dar aceea ce am veclut, scim . La domnia lui Duca avem frasa :dic unit, care si eu am audit . Pe timpul lui Duca-Voda, el vorbesce

de relatiunile sale de prietenie cu Beizadeua Iordache, fiul lui AntonieRuset numirea tatalui seu in domnia Moldovei, spune cronicarul, su-metise ash de mult pe tinerul Principe, cat nu puteam nice noi vorbi cuel; ci mai nainte eram cu el la un conac, fugind cu Caimacamii dinbe in lot, pentru ciuma [1675], cu glume, cu risuri ; iar atunci ash cum

Peel la 1675, Constantin Capitanul ocupa acum o functiune si segasia in suita ispravnicilor de Scaun. In 1676, el intovarasl pe Domn inexpeditiunea contra Polonilor. El descrie acesta expeditiune ca un mar-tor ocular : vorbind de luptele de la Zurawna, uncle se scie ca se incheiapacea Cl), el descrie pe Polonil ascunsi, de ite parea ca sint bagatt incetate ; el ne zugravesce un del mare, pietros, de nu se putea sulnici pedestri . In 1677, Capitanul iea parte iarasi la rasboiul Domnului;in 1678, el merge, in Ostea lul Duca, iarasi la Cehrin. Daca am trocutNistrul pe la Soroca, pe o campie , scrie el.(2)

Se scie ca Duca perdii in acest an Scaunul, care fu dat lue $erban.Patronif Capitanului fugird ; el remase in tera, ca si Hrizea §i Drosu.Dar, boerinas Mina importanta politica, el nu suferl nimic din schimbarea de Domn. El aude bucuria generala la suirea pe tron a lue

erban-Voda. De sigur, croni-arul intovaras1 pe Domn in expeditiuneade la Dohan-tale o zidire de cetate, §i, insemnand lipsa de atentiune abum $erban fata cu Duca, de care fusese poftit la o masa, adaoge caDomnul Moldovei a petrecut singur, cu boerii sei, cu dicaturi, cu tu-nun . In 1683, el merse, cu Domnul, la care Linea ash de putin, laViena. Este la Beciie , scrie el intr'un loc-(3), un turn fOrte iscu it, depietri cioplite si innalt f6rte ; it numesc pre turnul Sfetii Stefan. Preacesta vrea sa-1 strice cu tunurile Turcii [in 1529], ca era cu putinta.Iar Nemtii an trimis de s'au rugat sa nu-1 strice, de vreme ce nice odobanda n'are cam it va strica, data nu 'Ate alta biruinta sa faca.Iar Turcul au dis, de vor pune semnul lue (adica alemul) in virfulturnultu, it va lash. $i au trimes Nemtii de l'au pus indata alemul invirf, de sta si pana acum; si a5a n'au stricat turnul. Intors, el fuinsarcinat cu o misiune in Moldova, in 1685, si acolo vedii grozava

(1) Cf. memoriul penultim, p. 218-9(2) Cf. mai sus, p. 219 si urm.(3) P. 166 7,

auditt.y

$

44 N. IORGA 346

fomete ce bantuid. sera. Om pre om manta : cei ce au vecjut, le-ailspus. Domnul gramadise panea la Curte pentru a o vinde in pro-fitul seu, i Omenii muriau de fOme, (cum am vedut noi cu °chi]:no§tri acOstea ce scriem . Urmeza, in desfawrarea domniei lui *erban,mentiunea trimeterii sale in Athol.

Cronica, din care am cules aceste date, eari dau o biografie luiConstantin Capitanule1), a fost scrisa WO: dintr'o bucata. Trimeterile lacele ce urmeza sunt dese. Redactiunea nu s'a facut inainte de domnialue erban, nice dupd mOrtea acestuia. La domnia lui Grigore Ghicaintaia ora, scriind despre Logofetul *erban, el spune ca Pa§a, cu carese unise acesta, nu l'a uitat, ci =pans §i la domnie l'au ridicat, precumpre urma se va arata . Obiceiul de a se reinnol domnia la Cate treeani e aratat ca desfiinfat, cand se pomenesce de introducerea lui, subRadu Leon. Dar, cand vorbesce de Brancovenu, el it numesce simplunepotul Domnuhu., fard a atinge, cum IT e obiceiul, cele intimplate

mai pe urma cu acest boer. In fine, la expunerea chinurilor lui Iirizea,liberat un moment, el scrie: e Cu ce socotela [Pail slobodit], *erban-Voda va sci i sufletul lui .

Cronica a fost scrisa, in intregime, la 1688, dupd caletoria in Mol-dova, care facii pOte pe autor sa cunosca (letopisetul moldovenesc

in on -ce cas, multele sciri anecdotice relative la istoria acestei te'riin secolul al XVII-lea. Nu e o afirmatiune hasardata aceea ca acestcronicar de opositiune a fost indemnat a scrie de redactiunea tocmaiin acest an, 1688, a letopisetului oficial. In acesta, care a trebuit, ca oopera de propaganda politica, sa fie imediat forte respandit, BaleniTvedeau imprejurarile din trecut intr'o lumina care-1 revolts. 0 ruda

un partisan calduros al lor, Constantin Capitanul, lua condeiul pen-tru a scrie o cronica de protestare. E acea pe care o analisam acuma.

Nu remane nici o indoiala ca acest de-al doilea cronicar munten acunoscut pe cel dintaiu, care i-a servit de bash' pentru timpurile an-teri6re domniei lui Radu Leon, de unde ambele cronice nu puteail ayenici o legatura, conflictul intre cele doue familii pe earl le servesccronicaril isbucnind la acesta data. Dar, spirit cult, critic, mult supe-rior naivului compilator al Anonimului , Constantin Capitanul apre-ciOza basa scrieriI sale, o indrOptd, o completoza. Pe de alta parte,

(1) Constantin Capitanul nu trebue confundat cu alti doi boeri purtand acestnume : fiul lui Stoics. Logofetul Ludescul, care aduse vestea numiril lui Duca-Voc15.(Constantin Capitanul, p. 379; dar Anonimul it dice Constantin Sluger; p. 13). Aldoilea boer omonira scrie o scriscire la Bra§ov in 1699 (acest volum, p. 249).

si

1i

3i,


si acesta e un merit mare pentru dinsul, el schimba cadrul insult, itlargesce ca in cronicele contemporane ale Moldovei, mat sistematicInca deck acelea. Evenimentele din Moldova, din Ardel, din ImperiulOtoman, marile fapte de istorie universala trebuiati, in acest plan in-teligent, sa incunjure si sa explice lucrurile petrecute in Tera-Roma-nescd. Iar de alth, vecini si streint do not, ce au lucrat, dupa cumam gasit scris de alti istorici, nu vom lash sa nu dam in sciinta.

Sa examinam cum se presinta lucrarea lui Filipescu in fie-care dincapitolele, in can se sfarma compilatiunea de basa a Anonimulut .

a) In prima parte, Constantin Capitanul arata pentru cronica teritaceeast nemultamire ca si Constantin Stolnicul. La Mircea se piling°ca al nostril nimic scris, fara numat ce aflam la strain' . LaVladislav,, predecesorul lui Topes, si la tatal seu (Vlad Dracul), el ex-

clama: Dupd acesta se cunOsce ce fel de Omen' au fost Rumanit nostri,care nici un lucru deplin scris. Pentru a completa lipsurile, elintrebuinteza date de traditiune, ca la Alexandru-Voda, carele die safie fost de feliul lui Campulungen ; istorici , pe can nu-t numesce(cronice ungurescl), dintre cars unul din cetatea Fagarasultu (1.); [eto-pisetul moldovenesc, de unde scOte originea Mo 'dove], al caret numedin cairn se trage , precum, spune el ironic, de la dinsh o am luat ;

Ana le serbesci, pentru o suma de date din secolele al XIV-lea si al X V-lea,de la lupta de la Rovine incOce ; in sfirsit, pe Phrantzes, cunoscut dedinsul in manuscript si intrebuintat in grecesce, precum arata cu-vinte netraduse, in scrisorea lut Joan V cdtre Cantacuzino : TetrianXtotlavot, atixpEcts, redate prin: diacrisis, tetrahilimeni. Pretutindenea elcauta explicari, exprima judecati asupra personagiilor, face glumesau amesteca elemente contemporane, destul de naive, in textul Ano-nimului . In locul inceputului ridicul din acesta din urma, Capitanulne da unul mult mat convenabil : Radu Negru, scrie el, is' avea Sca-unul la Fagdras, de la most' si stramosh Romanilor, cart' venise dola Roma in dilele lui Traian, Imperatul Romit . Descalecarh it cautacause, si i se pare a 031 doue: frica Turcilor si vrajba cu Dom-nul Ungurilor si cu al Sasilor de nescat-va prichu . Cand pomenesce

ecerea, in 1444, a Turcilor, din Asia in Europa, el exclama : V&Aminte la Greci! La luarea Constantinopolet, el scrie: Cand ar ceti

(1) Serie un istoric din cetatea Fagara§ul (p. 87). In Biblioteca Museului Ar-dela' din Cluj (Collectio minor Kemeny, XXXI, no 1), se pastreza o copie din1833 a unei Fogaraseher Kronik , ce merge de la 104 la 1707. Mi se pare ca ea cu-prinde notila din Capitan.

nail

n'att

is

46 N. IORG& 348

tine -va pe Gheorghe Franti istoricul , mi se pare ca nu ar fi faralacrami . Pe Stefan-col-Mare it musts pentru nerecunoscinta fata cuRadu-cel-Frumos. Vorbind despre uciderea lui Murad de Milos °bindCapitanul preciseza ea naivitate ca Sultanul a fost taiat cu un cutit decele marl serbesel .

b) S'a vedut ca uncle manuscripte din Anonim , nici odata insa celeoficiale, inlocuesc vieta ha Nifon en o fOrte interesanta cronica, facutade sigur dupa izvede , in vre-o manastire, si intercalate de vre-uncalugar din area manastire. Constantin Capitanul respundea textuluioficial si deci el nu se tine de acesta versiune. Dar el era prea supe-rior Anonimului pentru ca intercalarea unui text asa de dispropor-tionat si cu atatea amanunte straine de subject sa nu-1 jignesca. Ano-nimul tradusese si inadise ; Capitanul a prescurtat si a adaptat. Cade obiceitl, el adaoge apoi notite imprumutate Analelor folosite de cro-nica neoficiala (d. ex, la omorul lui Michnea-Voda) sj chiar aprecieri sifapte straine. Erau , scrie el, Romanil prost1 [pe vremea lui Radu-cel-Mare], atat Vladich, Episcopii, cat si popil si toti cei-lalti. La mormintullui Radu, spune ca era cioplit in piatra, cum se vede . Nifon, plecand,

scutura papucil de praf, ceea ce, evident, nu spune hagiograful tradusde Anonim In trecat, el face urmatorul excurs asupra titluluI Tarilor :Stapanh Mosculul se numesc Imperati, jar mai nainte se numia cnezi,

adeca ducsi, ce se ehema rumanesce Domn, precum vecinii lui, Leash,Sfetii si altlf, cum Nemtii, Frantejii si alte limbs, toti pang acum itflumes° dues Moscovici , jar nu imperator, precum el se numesce.Autorul are sint artistic si, vorbini do manastirea de la Argos, spune:ce sint atatea sute de hon., cat nu se afla done flori sa se asemene

una cu alta si fericesce pe acei ce au inaltat acest monument si anlucrat la dinsul. Alta, se cunOsce ca ail fost si om intelept si dupalucrul manastiril, ca tote cite au facut acolo, slut cu bung rinduiala:tine va merge sa vada, se va mira. Evenimentele din trecut sunt le-gate, ca de obiceiu, cu timpul cronicarului. Povestind minunata des-picare a petrel de pe mormintul lui Radu-Voda, Capitanul adaoge:«cum se vede si pana in dioa de astadi . Iar, la pomenirea icOneladuse de Negoe, icona care porta urmele unui cutit sacrileg, el asi-gura ca se vede sewn si pana astach in icona, ca iaste la Arges, lamanastirea sa . Mari intimplari din istoria lumii stint povestite con-tinuu si, pe Tanga lucruri mai apropiate, aflam mentiunea descoperi-rh Americo' do Cristof Columbul, calugar francesc si a Reformerlui (Later Marton , care se rescula pentru pizma Papii si intemeialegea gLuterilor,. Ca isvore, el citoza pentru acesta parte de istorie

1§i

349 CRONICELE ttINTM 47

straina pe istorici , iar, la cucerirea Egipetului de Turci, al adao(re:Scrie un istoric pre amaruntul tote razbeiele si mestesugurile ce faceix

de razboill si unul si altul.e) Partea care se intinde de la moi. tea lut Negoe 'Ana la Michaiu-

Vitezul are iarast ca basa Anonimul , pe care-1 intregesce ca de obi-mitt. Si in acesta lucrare de completare, se pare ca autorul s'a servitde cea-lalta versiune a Analelor traduse si incorporate de scriitorul can-tacuzinesc. Ast-fel, domnia lut Teodosie e poN estita intr'o forma deose-bag: 0) In lupta de la Tirgoviste, so arata ca a murit si un Datco,care nu e pomenit in Anonim . Pe alte locum, adaosurile sunt numaiconfusiuni si explicari: asa, Despina Deinna ar fi murit si ea la Con-stantinopole : si ea, si feciorii ei , ceea ce scim ca nu e adeverat. Ca-pitanul pune, aiurea, in loc de Negoe Spatarul, Negoe, care l'auporeclit Tatarul! La mertea lui Vlad-Voda, el lamuresce ca Popesciiunde a perit Voevodul e Popescii, din jos de Bucuresc, , cum scim,mosia rudel sale Hrizea. In loc de Vintila-Voda. den oras de la Slatina , cum avem in Anonim , Capitanul da : Vintila, judetul de laSlatina . Viind vorba despre padurile aului , cronicarul ne explicalucrurile ast-fel : de vreme ce intr'acele part! do loc se afla vinaturtmulte si marl . Aprecieri se intimpina multe si aim.: La expunereaistoriei Regina Isabela, pe care o numesco bine: Ezabela (si nuHaleva , ca Anonimul ), el spune : si dentr'acel fiu craesc al ei s'au

obicinuit emeniI de chic tuturor Domnilor ardeleni crai, iar nu untcrai, ci printepi, adeca Dornin, ca Rumanul, ca Moldovenul . Pomeninddupd Anonim , concursul dat de Petrascu-Voda Iqabelei, el declaradin nal ca nu e satisfacut de lipsa de cause din letopisi Insa nuinsemneza letopisitul de ce pricina si cu a cut porunca si cu a cutputere a facut el acesta, de ail pus craiu in Ardel. Ardelenii , spuneCapitanul aiurea, precum sint din fire ficlent . Judecand evenimen-tele moldovenesci, el spusese la omorul lw Stefan Rares, ucis de boortin complicitate cu Domna: ]feu de treba jupanesa moldovenca, sa-si°mere barbatul , iar la Ioan-Voda, pomenind de biruintele acestuiVoevod, el adaoge : se lauds Moldovenii do scriu..., ci not do aceleanu be scim . Pentru Moldova, cronicarul arata ca isvor letopisetul eelmoldovenesc , adeca cronica lui Ureche ; intr'un loc, la istoria Poloniei,la sfirsitul secolultif at XVI-lea, el citeza, facend reserve, un i tortepolon: Un istoric lesesc spune de acesta, ci nu scim fi-va de credintasail nu (Heidenstein?). Datele traditionale apar iarasi : cele expu

1 V. urn sus, p 310. Capitanul vorbesce si de fratele si mama lui Teodo i ,

e

48 N. IORGA 350

aici despre Radu Michnea, care mai pe urma Gi Domn au fost cres-cerea lui la Atos, la Ivir (manastirea cu acela§i nume de la Sf. Munte)

la Venetia sunt luate, de sigur, din traditiunea orala asupra acestuiinvetat Domn. In sfirOt, Capitanul nu uita a pomeni aici schimbareacalendaruhn: Intru aceste vremi, Francii au aflat calindariul cel nou,lasand calindariul cel vechiu, care umbla mai de demult §i umblam

not acum.d) La domnia lui Michaiu-Vitezul, Constantin Capitanul intrebuin_

teza mult biografia cuprinsa in compilatiunea Anonimului §i o repro-duce in parte. Dar acesta ii da numai o parte din informatiuni. El maicunOsce pe Stavrinos, poetul grec al Domnului, ale cdruia Vitejiicirculau in manuscript Inca de pe atunci, alaturi cu poema lui Mateiual Mirelor, §i erail 'Ate reunite cu acesta intr'un fel de corp de cro-nice rimate grecesci relative la istoria nostra, in editiunea lui Mateiucitatd de Helladius. Din Stavrinos, cronicarul iea bucdti intregi verbal,ca *i din Anonim. A§a, pentru a da, la intimplare, cite -va exemplede traducere : comparatiunea lui Michaiil in lupta de la Sibiiu cuVelisarie e luata din Stavrinos §i frasa finala de laud pentru ma-

rele Domn, care an supus domniei lui pre Turd, pre Moldoveni, preUnguri, de-I avea ca pe nesce magari pre toti , cuprinde un impru-mut literal din Stavrinos, care da aceea§i comparatiune naiva in ver-sul seu :

To6pxous, Otiyxpoug xal Tok etze ata paipow.Lupta dela Goroslati, pe care, in§elat de o lacuna ce se afla in biografia

data in .Anonim , o contopesce cu infrangerea lui Michaiu la Mirislau,s'a dat, dupa Capitan, la Tomlin , ceea ce pare neinteligibil la inceput§i capeta o explicatiune numai cand cine-va revine la Stavrinos, pentrucare batalia e data la imlau [2:ottrX6ov]. Cronicarul cunosce §i pe Walter,in forma latind a acestuia sau in originalul romanese : ar fi fost grew catraditiunea sa-i fi dat amanuntul suirii pe tron a lui Michaiu prin spri-jinul unui lane, care i-au fost ruda lui , cum cjic alth ; amanunt caree dat numai de cronica oficiala a Logofetului. Isvore straine ii dauo surna do lamuriri asupra rasboiului din Ungaria, asupra Tatarilor,asupra suirii pe tron a Sultanului Mohammed, pOte asupra lantului datde Imperat Domnului dupa cucerirea Ardelului. Din documents culegecronicarul afirmatiunea cal Michaiu, dupa luarea domniei, se intitulafiul lui Petravu. Din traditiune, in fine, Capitanul aduna mai multelamuriri interesante. Incurcat in privinta suiril pe tron a MI Michaiuel scrie : Niel un istoric de a no5trii sail strain nu adevereza cineeste §i cum au luat domnia, fcird cat den auz unul de la altul

§i

cwt.

si

Taripous,

Q

351 CRONICRLP MUNTENE 49

clovedim. Urmeza istoria nascent Domnu lui din relatiunile unei ve-duve de la Piva-Petrei, atunci orasul Floc], cu un Turc gealep ; crescerii copilului, care ajunge ispravnic in locul Banului de la Craiova,nefiind Bani, ca nu vrea sa pue Domnii Ban, pentru ca de multe onse scorniea galcevuri asupra domniei de acolo ; mentiunea svonului ne-explicabil ca Ispravnicul de Craiova e feciow de Domn consecinteloracestui svon aducerea lui Michaiu la Bucuresci, refugiul in BisericaAlba, presintarea de jui 'Lori pentru a se lepeda de originea domnescace i se atribuia: fugind la POrta, tatal seu, ajuns om mare , ii scaledomnia. Tot din traditiune scie cronicarul despre patrunderea ostilormuntene pana la Varna in 1595: Ajungend o§tile lul Michaiu-Vodapana la Varna, carea este langa Marea Negra, pana in mount', citeorw yi sate erail turcesci, tote le-au ars §i le-au pradat, §i au robitTurci, Turcoice, copii, de i-au adus in fora. Razvan, scrie el aiurea,indreptandu-se dupa acela§i isvor, a fost prins, vrend sa tr Ica depe calul, care-i fusese ucis sub dinsul, pe altul (ceea ce e fals) , elfu intepat de Movila, §i Capitanul adaoge naiv: unit clic pen ecltit,ci, on aka, on intealt chip . De sigur, din capul lui, el adaocre larasboiul cu Ieremia ca trope muntene ar fi trecut separat, pe la Foe-§ani . De -Vote partile , spune el aiurea, amintindu -i de soliile ce in-deplinise in Ardel, muncia [Ungurii] in tot chipul, ca dor s'ar mantulsa nu le fie trait un Ruman, precum le era; carele §i biserica mareau facut in Belgrad, unde §ade Mitropolitul acum.

In general insa, a§a lucrata dupa mat multe isvore cum este, isto-ria lui Michaiii-Vitezul se infati§eza aim mat imperfect decat in con-temporanul pe care l'a reprodus compilatorul anonim ; intr'o luminamat falsa de sigur ; mai naiv chiar. Sigismund Bathory B atarJicmon e Ungurul , sotia sa, Archiducesa (nunta e pusa la o datafalsa), e NemtOica.. Daca cronicarul nemeresce o parte din adever,cand spune ca succesele cretinilor iii Ungaria au indemnat pe

sa se rescOle, el ignoreza sail, mai bine, trece cu vederea,tote schimbarile din Ardel inainte de cucerirea romanesca. El credoca, dupd cucerirea Moldovei, Michaiu a fost gonit de la Hotin do Za-moyski, pe'ncet, pe'ncet , pana a fost dus la Telejin; batut aici, ar fitrecut apoi in Ardel. In acesta provincie, pe care Domnul voia s'otie supt ascultarea Nemtului , Ungurii se revolta, din firea for fiindficleni.. Fugar la Praga, Michaiu ar fi primit sarcind de la Imperatulsa supue pre Unguri, sa fie el craiu, tar nu Ba0ea, nice Bat'ir . Omo-

rul Domnului de talharul Ba§tea e iaraV expus insuficient. In povestirea acestor evenimente pline de combinatium politico §i legaturi

Analele A. R.Tom. XXI. Memoriile Seel. Ietorice. 4

chaiii-Vodd

si

si

Mi-

IORGA 859

fine, era mai prudent pentru un Munten din secolul al XVII-lea satranscrie decat sa prelucreze.

e Constantin Capitanul suprima capitolul relativ la Simion-Vodatrecendu-1 1a eel urmator, intituleza pe acesta : Domnia luiVoda .

f Comparatiunea intro felul cum Constantin Capitanul s,i Anoni-mul intrebuinteza pe Mateiu a fost facuta in Memoriul dintaiu.

g Obsery aici ca, in epoca urmatore, afara de evenimentelo poli-tico, din Anonim , Capitanul vorbesce §i de fundatiunile lui RaduMichnea, spuind, dupa traditiune, sOrta vechii mandstin a lui Michnea-Voda, refacuta de acesta. Cate-va transitiuni §i unele nume sunt da-torite iar4i adaosurilor hit Constantin sail lipsurilor din Anonim,cum ni s'a transmis. Si aici cronicarul impiumula de la Moldovent :ast-fel, lauda lui Radu-Voda, ca Domn in Moldova, solul int la Portapentru a vests luarea Azovului, sol resplatit de Turd cu privilegh devama, pe can Constantin le vede, ca era den itemul aceluia in teraMoldovii, en carii am vorbit i eh, i marturisia ea Inca in chrisovul ,

mortea, in Harlan, a Jul Radu, pe care o dadea i inscriptiunea roma-nesca de la Radu-Voda. (I) Domnia a doua a lui Alexandra Iliad e la-sata ca i in Anonim , en acesta motivare : De care nici o istorienu avem a scrie, de vreme ce nici not n'am gasit.

Inainte de a continua analisa cronicet Capitanultn, un cuvint asupraisvorelor lui relativ la istoria Moldova. Pang la Aron-Voda, cronicarulcitCza necontenit letopisetul , §i el urmeza cronica lui Ureche, pe care amve(Jut cum putuse s'o cunosca. De la Aron pang la inceputul cronicellui Mateill al Mirelor, scirile privitore la Moldova sunt luate din biografiile lui Michaiii-Voda. De acolo pang la 1618, evenimentele din acea ternsent presentate dupa poema lui Mateiu. Inca in acestl. perioda agarcomunicatiunile orale capetate de Constantin de in Moldovent . Uneledin aceste sciri se intilnesc in cronica mut Miron Costin dar acestanu e citata nici odata ; pe urma, e forte probabil ca o cronica plinade aprecieri personale asupra unor Domm earl. puteau reveni in Scaunn'a putut fi pusa in circulatiune inaintea mortis Logofetului Miron (1692 ;in fine. sunt sein moldovenesci la Capitan, cars nu se afla in contempo-ranul sell din Moldova si, in general, forma in care se imbraca lucru-rile e deosebita nu permite a se presupune un imprumut literar.

(1) V. acest volurn din Anale, p. 179.(2) Sau in Adaosurile lui Neculcea.

o0 V.

§i,Rada-

ft,1

(if,

,il

353 CRONICELE WINTER& 5

h) Cu domnia lui Leon si intrarea in scena a Basarabescilor, assde strins legati de familia Cantacuzinilor, la care trecuse drepturilefor de domnie, cronicarul de partid apare. In cuprinsul epocei luiMateid-Voda, Capitanul urmeza in mare parte pe Anonim , n'areInca izvOde de familie, dar tad colOrea e alta. Sa vedem :

La Anonim , Leon-Voda e un tiran lacom, strIngetor de dare farade milt Cu o deosebita placers, omul Cantacuzinescilor numelecelor fugiti de urgia domnesca, ale oposantilor protestatorilor. Pre-ludiul domniel lui Mateiu e tractat pe larg. Din Imprejurarile zugra-vite, Domnul apare o figura de o nobleta, de o puritate, de o desin-teresare neobicinuite. Abaza propune tronul boerului fugar, acestaprimesce numai ceea ce nu cautase. Aga Mateiu se intorsese in ternde durere de inima numai, superat de strainatate , nu pentru ascote cu arma pe rivalil sei. El e nu numai o blanda figura crestinacoborita din vietile sfintilor, ci un tampion al nationalismulul, un is-gonitor de Greci, un archanghel care alunga cu sabia de foc a drop-tatii pe mancatorii terh.

Constantin Capitanul nu putea accepts, ca Anonimul , sfinta figuratransmisa de istoriograful lui Mateid. A vorbl bine de Mateiu era afolosi indirect lui Sorban, Basarab dupa mama, si acesta n'o voia.Dar Mateid lasase, in adever, o memorie poporala, amintirea uneidomnii lungs, bogate, amintirea de biruinte castigate contra Moldove-nilor, amintirea unor nemeritate si crude suferinte de betranete. Insecolul al XVII-lea, nu putea cuteza un istoric sa vorbesca de ICI peMateig. Neputend combate pe Domn, Capitanul atenueza laudele siinsinueza acusarile. Leon e crutat ; martirologiul lui Mateiu inaintede domnie expus pe scurt: nimic despre dare ; declaratiunea fugarilor earuncata in umbra: fug mai virtos boierimea de peste Olt . Luptelepentru tron sunt prescurtate. Omul Balenilor face pe Mateiu sa ceradomnia de la Pasa de Silistria; Aga merge la puternicul demnitar otoman, inainte de mazilia lui Leon, si primesce caftanul de la din ul.Triumful initial al victories contra lui Radu Alexandrovici e expusmai pa scurf,. Abaza apare dupa biruinta ca Indreptatorul actiuniibiruitorului la Porta. Domnia lui Mateiu e, in ad ver, aratata ca odomnie bung, dar Capitanul adaoge : clic unit ca au adaos hara-ciul, ci aceea ajutat mult . Apostolul nationalismulul choma lael apoi pe pribegi Greci mentine in Divan. Administratiunea financiara a lui Mateid e laudata dupa spuse de la 136tranii nostri :ass clicea betranh nostri ca in sese am in vistieriea lui gramada debani strins, pana ce au plata datornle i chel uielile ce be Men e

insirtisi

si

sisi i -au

si si-I(Si.

n'au*

52 N. IORGA 354

pana s au a Ozat domniea: dupa aceea au strins avutie. Se simte usorin acesta lauds dupla insinuare malitiOsa : ca Domnul cumperase tro-nul, indatorand tera ca in o parte din domnia lui n'a fost lipsitde lacomie. Cronicarul lauds zidirile pana la acest Domn putinezidurl au facut Domnil cel mai de nainte , dar el nu le enumera.

Rasboiul intaiii al lui Vasile Lupu cu Mateie. Basarab (1637) e des-cris in acelasi fel de ambele cronice. Si la al doilea, acela in care sedadura luptele de la Ojogeni i Nenisori, Constantin se indrepta intote dupa predecesorul sett El face insa sa urmeze dupa locul im-prumutat din Anonim o povestire, care nu se afla in acesta Si niciin cronicele moldovenesci. Se scie ca inaintea expeditiunii (si nu dupd),Mateiil fusese mazilit (2 Novembre 1639) prin staruintele lui Moham-med -Pala, cis Tabani Buiuc, atunci Caimacam (1). Vasile-Voda, numitin Tera-Romanesca, in locul mazilului, trimise ca ceusul imperatesc,care aducea ordinul de mazilie (asemenea ceus se numia Skimni-Agassi), pe unul din boeril sel, Costea Caragea, pentru a castiga Ora.Mateiti puse de se luara < cartile' Turcului fact' pe Caragea sa fu-gd, prin Silistria, inapoi in Moldova. Acosta scire n'a putut-o ayecronicarul decat din isvore orale. In fine, ultimul rasboiii intro cei doiDomm rivals e luat iara i numai in parte dupd Anonim. Alaturea cunotitele imprumutate de la acesta, Capitanul da scirile bogate culesede el in Moldova. El ne vorbesce do cariera anteriOrd domniei a luiGheorghe Stefan, de relatiunile de iubire ce ar fi existat intro VasileLupu sotia, jupanesa , Logofetului, inadins indepartat prin mi-sium. in strainatate; de Cantacuzinii din Moldova, de pretinsa 13615. a

lui, care a permis lui Gheorghe Stefan sa. pardsesca Curtea.Capitanul se apropie de Miron Costin, precum anecdote, vestita anec-dotil cu toiagul e reprodusa ca in (Adaosurile, lui Neculcea (2), acestao culegere de mici incidente, transmise prin compilatori. La taiareade catre Vasile a conspiratorilor, el adaoge, aratand provenienta sci-rilor sale, Ca unul dintre ucisi ar fi fost barbatul Domnel Dafinii Da-

mm nainte 'Ana a nu o lua Dabija-Voda; povestid boiariinioldoveni . In povestirea ulteriOra, se vede necontenit informatiuneaorals: Hmilnitchi ar fi fost socrul lui Vasile. Retragerea lui Gheor-ghe Stefan inaintea fostului sea stapan, intors cu ajutore cazacesci,e povestita ast-fel: Deci s'ail tras [Stefan Gheorghe] inderet spreFocsam, Vasile-Voda dupa dinsul; Stefan-Voda la Tirgoviste, la Ma-

(1) V. si cronica turcesca din primul Memorize cuprins in acest volum (p. 55)notele(2) Kogainicenu, II, p 187.

¢i

sotiel

bija, cqd

vi

si

si

si


cu cati-va boieri, Vasile-Voda tot dupa dinsu]. Minuneade la Finta e confirmata, inteo forma noun: plOia miraculosa bate'pre Moldoveni tot in obraz, §i pre Cazaci.. Capitanul adaoge ca prin§iiail fost Watt de Matehl, biruitor, de la Fantana Tiganulm papa in Tir-govi§te,. Un «Turc mare , trimes de la Porta in ancheta, asista lalupta §i dreptate lui Mateiil. Sorta ulteriOra a lm Vasile e expusacu amanunte §i, cum «clic unify, Constantin ne da la p. 303, un naivdetaliil relativ la Domna lui Vasile, detaliti care nu se prea 'Atetranscrie.

in sfir§it, ultimil ani din domnia lui Mateiu sunt copiati din Ano-nim , cu f6rte mid deosebiri sail adaosuri (intr'un loc,. Capitanul nu-mesce pe mercenarii revoltati porci obraznici ). Ca isvor pentru da-tele de istorie strain', cronicarul citeza istoriaeri1 ungurescp.

1,) De la Constantin Basarab inainte, Capitanul incepe sa devie dince in ce mai original §i mai interesant. Nu numai ca tonul istorisiriie altul, dar o mare parte din faptele expuse sunt luate din isvOre orale,pe cari Anonimul cantacuzinesc nu le-a avut. SA-1 urmarim de 14 link.-tea lui Mateiil-Voda incOce.

Capitanul numele de boerie §i mo§ia de origine a lui Comitantin-Voda: «Costandin Serdar de la Dobrem..... , find feciorul lu1 Ser-ban -Voda . El pomenesce gandurile de domnie pe earl' le-a avut Ge-neralul lui Mateiti din Moldova, odinibra, Diicul Spatarul, care aler_ga _

pentru acesta, la vestea mortii lui Mateiti, de olae de la Buicesci. (1) pupao parte luatai din Anonim, cronicarul ne da scirea noun a inter-ventiunii lui Constantin-Voda in favOrea celor dot Cantacuzini dinMoldova, condemnati de Gheorghe Stefan: fratele lor, Constantin Pos-telnicul, starue, §i Domnul munten trimite pentru sc6te de lamOrte pe «Badea Conte§ Balacenu., atunci Capitan. Scirea se afla §iin Miron Costin, §i in Adaosurile lui Neculcea, in forme deosebite.Ea lipsesce, de sigur cu intentiune, in Anonim .

De ad inainte, e o prelucrare a Anonimului ( coftirii de acoloe tradus prin ( postave ; ordinea boerilor din enumeratiune e une-orischimbata), ins', in curind, partea originals revine. Lupta lui Constan-tin cu mercenarii r'esculati e povestita alt-fel, mult mai pe larg, B a-talia de la Soplea e istorisita aim. maL pe larg decat on-unde. Hrizea,Domini]. Seimenilor, e tractat mai bine decat in Anonim : i se dice«Hrizea-Voda ; el nu cauta. numal decat tronul, care i se ofere candvine «de la margine ; cronicarul se multamesce sa spue: « Lui Inca

(1) V. acest volum din Anale, p. 205 6.

teiii-Voda,

cid

da

a-s

54 N. IORGA 356

i -au fost voia, cum se vede . El se lupta vitejesce si-1 vedem aler-gand cu calul manios si taind cu palosul in doue pe un tradator,autentic sail ba; lupta sa e o lupta de vitez si infrangerea e atribuitanumai pacatuhn. hotilor slujitori . La navalirea lui Hrizea, intors dinADM, si la spanzurarea acestuia, cu dol-spre-dece din ai lui, CA-pitanui afirma ca Domnul ar fi calcat fata cu dinsii juramintul ce-1Meuse. Cu obiceiul pe care-1 aveau odinibra boerii nostri de a per-petua numele in familie, s'ar puts ca Hrizea, Domnul mercenarilor,sa fie tatal sail macar ruda lui Hrizea din Popesci, partisanul Bale-nilor, si acesta ar explica simpatiile pe cari le are fata cu dinsulcronicarul acestei (1.)

Scoterea din domnie a lui Gheorghe Stefan e povestita iarasi cuamanunte noue si forte folositore. Miron Costin spune pe scurt cum, laTlrgu- Frumos, Domnul mazil a daruit cu un surguchl domnesc si aintors cu slujitoril la Iasi pe fiul succesorului ski Gheorghe-Voda,Gligorasco Aga. La Capitanul, Gligorasco e imbracat domnesce, cuhaine, cu steguri, cu meterhanale, tobe, trambite, slu-jitori, trimes la Iasi ca pe un fecior de Domn si i -au clis : Mergif6tul meu, sanatos, data au vrut Dumnecleil ass !Michnea III, intaiul prigonitor al lui Constantin Postelnicul, nu

e ass de inegrit la Capitanul, care atinge abia tentativa contra acestuiboer, pe cand el reproduce din «Anonim= tot ceea ce privesce peGherghe Menu. Nu se vorbesce de loc de Iani si Frenti, si asupraoriginii lui Michnea nu se afirma nhnic. Dar Constantin spune ca Dom-nul a fost in tinerete giuvanul lui Kennan-Pasa, find frumusel .

La acest cronicar, gasim mai multe amanunte relative la navalirealui Constantin Basarab, si el reproduce vorba de la 6meni ca pri-begul ar fi venit ridice imensa avutie pe care o innecase in he-lesteul de la mosia sa Dobreni. Se pomenesce la el o intaia pribegirede boeri, urmata de o ertare, inainte de planul de revolts. Navalirealui Stefan Gheorghe in Moldova cuprinde si o scire asupra Domnellui, pe care el o trimite la Iasi, ca nu o iubia, ca avea tiitori (lip-sesce in Miron Costin). La neintelegerile lui Michnea cu boeril, carinu voiail sa se rescOle, el descrie pe larg omorul lui Parvu Vladescu,care era mutefariaca al Portei. La intaia hecatombs de oposanti, icisi colo sunt iarasi sciri nou6. La a doua, uncle reproducerea din Ano-nim e verbala, se afia Insa caracteristicul amanunt al aruncaril mor-

(1) Pentru Hrizea, v. memorial penultim, p. 197-9. La sfirsit, in tabelk semna-tura lui. V. $i adaosurile la acel memoriu.

Lamilii.

i§lic,§i fail

sa-¢i

357 CRONICELE MONTENE 55

tilor pe ferostra, cate unul . «$i tabulhanaoa diced, 'Ana i-a ispravit petoti. In general insa, domnia lui Michnea e mai pe scurt aim, caforma, data nu ca fapte, decat in cronica oficiald.

Anonimul nu e forte circumstantiat pentru domnia lui GheorgheGhica, dar in Constantin acesta domnie e cu totul sumar descrisa.

La domnia lui Grigore Ghica, Constantin Capitanul nu parasesceInca pe Anonim . Am vOclut ca in acesta se spuned de Domnul fugarca sade, in Germania ; cuvintul se afla §i in cronica Mena, dar co-rectat, potrivit cu timpul redactarin au §Oclut acolo .

$i in acesta domnie aflam amanunte noue asupra istoriei moldove-nesci : desfrinarile de tinOr resfatat ale lui Stefanita-Voda, glumelefard haz §i crude pe can le faced cu boerii, pe earl ii arunca, in saga,in hele§teul eel mare, care l'am pomenit §i not .

Tot ceea ce privesce pe Cantacuzini, deci cea mai mare parte dinpovestire, e, natural, alt-fel. De la inceput, Serban e calificat ca maificlen find decal alti frati.. Grigore e un judeca tor drept §i milo-stiv, §i ginga§ Intru tote lucrurile lui, §i nemaret . Plecand in expo-ditiunea de la Neuhausel, el se convinge, pe mai multe cal, de necredintaCantacuzinilor : Mares §i Cretulescu cauta sä corupd pe soldati §i§efil for pentru a aduce, prin pirile lor, pe Serban in Scaun ; cloyed*§i tra§i la rOspundere, Cantacuzinescii tagaduesc insa, §i ConstantinCapitanul no presinta pe Mares ca fiind, la cercetare, mai slovosnet §imai indrasnet in rOspunsuri. In WA, dupa informatium de la isprav-nici, bOtranul Constantin se laudd ca el a popit pe Grigore §i tot elit va despopl. Cand Postelnicul se infati§Oza inaintea Domnului, acestanull ascunde nemultumirea §i-1 primesce rece, denuntandu-i ca nil lui,41.61 §i vicleni., earl veniall sub paza vatafului, rivnesc domnia.$ erban, amanunt pe care cronica Cantacuzinilor it trece neap6ratsub tacere, e «taiat la nas do o parte, pentru cacl se numise sä fieDomn , iar fatal ski, betranul Constantin, sugrumat la Snagov, destalpul eel mare din trapezarie. T6te acestea expuse fail un cuvint deapreciare : dar apreciarea acesta reese din felul cum faptelo aunt in-fati§ate; omorul de la Snagov e, pentru Capitanul, pedepsa meritataa unui tradator.

Sfir§itul domniei lui Ghica e altul. Dupa ce mentionezd intentiuneaboerilor de a face Domn pe Durnitra§co Buzoianul de la Capatinesci ,

el trece, in fine, la Radu Leon. Do ad Capitanul nu mai cunOsce peAnonim ; nu-1 mai cunOsce flind-ca nu mai vrea sa-1 cun6sca. Poves-

tirea, independenta in aparentd, e legatd totul do a Anonimului ,

56 N. IORGA 358

cum e legat tot-deauna un respuns de cartea pe care o combate, chiarcand n'o pomenesce.

Radu Leon e $i el un Domn acceptabil: un om luxos stralucitor,un stapan vesel si gata de petreceri, sub care boerimea merge pebeta la vinatori §i se bucura la ospete. Singura grija haraciuluiturbure. stapanirea acestui Domn bun, si cu boiaril i cu tera . Cu odeosebita placere, cronicarul se opresce asupra nuntii lui *tefan, fiullui Radu, i represintatiunilor primitive, earl o intovarasesc.

Cand Draghici, fiul eel mai mare al Postelnicului, merge la Portasa innoiasca domnia lul Radu-Vode, cronicarul adaoge ca trimisul dom-nese a mers i prin Constantinopole, nu pentru a-$i vede casa, cipentru mindretea sa, ca sa se primble prin rfarigrad cu pompa dom-nesca, sa-1 vacua prietenii . Anonimul denunta otravirea vredniculuI,fiu al,lui Constantin Cantacuzino : Capitanul pomenesce si el versiuneaotravirii de catre Grigore Ghica, dar adaoge ca s' a dovedit merteade ciuma a lut. Draghici.

Mazilia lui Radu Leon fu adusa de o mare manifestatiune a boerimii'ndigene, care, cu Mitropolitul Teodosie in frunto, pretindea ca. Dom-nul Grecilor pregatesce un macel in massa. Pentru Capitanul, acesta eun pretext, o calomnie a Cantacuzinilor, cari voiau sä fie tot-deaunael mai marl' , contra stimabilelor persone cari se chemail Sofialiul $iBalasachi. *eful miscaril nu e parintele Mitropolitul , ci VladicaTeodosie . Boeril nemultumiti isbutesc numai promitend domnia unuiPavel Grecul', pe care-1 insala apoi, ridicand in Scaun pe Anto-

nie-Voda.S'a spus ad sub Antonio domnira Cantacuzinii. Deci, pentru Capital],

e o domnie rea. Bunatatea betranesca a lui Antonio, simplicitatea sade boor de tore , economia sa, sunt interpretate ca incapacitate, sla-biciune, acceptare de tutela. Vedem la el pe ticaitul de Domn asade ingustat in venituri, 'cat nice de mancare nu era satul si de bell-tura, ca-i da cat vrea 01; in di de dulce came cu apa si cu sare, inchile de sec linte si fasole cu apa cu sare ; yin ii da imputit, citrimetea cu urcierele in tirg Antonie-Voda si fie -sou Negoe-Voda,cu bane refenea, de cumpera yin de boa; ci da fie-see. mai mult larefenea, caci ii dicea tatal sea ca are Demna i coconi, ti sa dea maimult; asa vietuia Antonie-Voda . Procesul Cantacuzinilor contra uci-gasilor Postelnicului e infatisat ca o napaste. Stroe e inchis 'vinuindca el au fost pricina de l'au omorit ; scrisorile lui ar pute sa fie false;suferintele lui Stroe nu si le explica : den ce pricind not nu scim ;eel ce pirit vor fi sciind de ce si cum,. Vrajba,, lupta dintre tale

§i

si

si


doue partide, e tot asa descrisa : Cantacuzinesch se intarise, scrie cronicarul, cat trecea poste mesura, nebagand in soma pe si intrunimic socotindu-i . Alaiul mare, cu care plea. Mares pentru lua inprimire scaunul de Ban al Craiovei, rivnit de Gherghe, supera. peConstantin Capitanul, care-1 mustra fiind-ca n'a pornit ca alti Barnde mai naintea lui, smeriti, ci cu mare pompa . Guvernul lui Mares .

bataile la Craiova Bucuresci ar fi nemultumit pe boerii can -le sufer.Dar complotul de care s'ab. plans Cantacuzinescil ar fi o nalucire, oinscenare; mesurile luate de Domn, mesun nedrepte, dictate de stapanil lull Dupe. acesta poveste de restriste, cu cata bucurie selbatecadescrie cronicarul de partid suirea pe tron a lui Grigore-Voda, Dom-nul cu mana de fier ; cu ce placers insista asupra glumei sanger6sea Vizirului, care amagesce pe Cantacuzinesci. aresteza : Care esteMares ? Ia-1. Care este Gheorghe ? Ia-1., etc. Si in fine cu cat gust neInfatiseza el pe Gherghe Balenu triumfand cu ipocrisie In noptea debiruinta, cand slujbash servitorii adusera inaintea lui, ametiti deneasteptata lovitura, pe vrajmash invinsi: Bolan, fratilor, sanatate dela Maria Sa Grigorie-Voda, ca miluit Dumnedeu Imperatul cuDomnia!

Pentru Meth', Grigore era un om providential, doritul biciu de focpentru adversariI for politici. La Constantin Capitanpl, e un om bun ,

sub care (dajdiile sunt usore . El admira frum6sai oste de calarasi,dorobanti, rosl, visternicei, spatarel, postelnicei, stolnicel, vornicel, pa-harnicei , purtand sulite varuite prapure de tot felul, cu careDomnul merge la Camenita, unde primesce compliments de la Turci.El se intereseza de familia Domnului, de intorsul DOmnei de la Ve-netia, In haine francescI forte frumose , de b6la lui Voda. Des1 era.strain , Gbica n'a facut ali intristati decat pe Cantacuzinesci, de acaror inchidere batae pre talpe i cu legaturi vorbesce scriitorulcu satisfactiune. El Iii luau ast-fel numai pedepsa cuvenita, fiind-caindatorase (era, ridicandu-I datoria la Nina de la cinci-cleci la o miede pungi. Mazil, fart vina sa, cronicarul it spala de on-ce vine. detradare, el Inca folosesce ten', pe care o apera de pedepsa

Cu multe amanunte, domnia muntend a lui Duca-Voda e povestitatnaf anodin. E Domnul egoist, preocupat de interesul seu domnesc;amlndoue partidele amesteca deci, In judecata lui, lauda cu mustrarea.Pentru Constantin Capitanul, Duca nu e un om lacom ca pentru Ano-nimD, dar el pomenesce (mania , violenta Domnului, i da cloyed' des-pre dinsa. in schimb, chemarea pribegilor din partida Balenilor e

cco-laltoa-so

si

si-i

si

rail si

si

si

hainieL

58 N. IORGA 360

arAtata, cu multamire, ca lephdarea tutelei in care-1 tineau Postelni-cescil

Casatoria lui. Gligora§co Ba lenu cu Domnita Alexandra nu impa-ca e pe adversarh Cantacuzinilor: felul cum considers Curtea acestaalianth, ca o ertare inspirata de preceptele evangelice, ca un act demarinimie domnOsca, trebuih jignesca. Am vedut apol cum acestalegatura de familie tinu Area putin timp pentru a influents politicade partide din Tera-Romanesca. Deci, Constantin Capitanul nu vacruth pe socrul, timp de cate-va lum, al patronului i rude]. sole; aid.unde Cantacuzinit devin mai puternici, unde biruesc mai ,deplin, ladomnia Jul erban, osinda va fi mai severs §i pasiunea, care o in-spira, mat violenta.

Mare §i intunecat nor *i plin de fulgere §i de trasnete , incepeConstantin, au &Nut pe Tera-Romanesca cu erban-Voda, carele cacu nisce trasnete cu reotatea hu au spart §i au desradacinat nenu-merate case de boiart Si de slujitori qi de saraci, §i pre multi au omo-rit cu multe feliuri de casne, §i i-au saracit cu multe feliuri de pe-depse, precum mai jos va arata. El recun6sce ca domnia lui Serbana fost primita cu o bucurie generala, ceea ce, fie clis in trecht, aratapopularitatea Cantacuzinescilor §i nu se potrivesce do fel cu colorilein can zugravise pand acum. Care nu aveh vin, bea aph pentrusanatatea lut Serban-Voda, juch §i chiuia. Domnul ar fi fost inadever bland §i crutator, impaciuitor de spiritie, boierind §i pre ceice iubia , pana ce se int6rse (in Octobre 1680) din expeditiuneade la Nipru. De acum inainte , scrie cronicarul, incep durerile.,

Urmoza lungul §i sangerosul pomelnic al uciderilor §i casnelor po-runcite de acest om extraordinar, care nu numera blandeta fats cudu§manul invins printre virtutile sale. Ni se desfaOrd prigonireafamiliet lui Drosu, mucenicia lui Hrizea, bathile la stalp in pu§carie,actele de lup turbat ale teribilului Domn. De om nici cum nu-I era

ca de o pasere. Crescerea, de altmintrelea fatalh, a dhrilor, dincausa pretentiunilor Turcilor, e aratata prin cifre. Se vorbesce pe largde duptania lut erban contra lui Duca, de pira indreptata contraacestuia in timpul expeditiunil de la Viena: vedem pa Domnul, rernasde judecatei, inchis §i r6scumperandu-se printr'un sinet. Lupta de in-trigl succesorul lui Duca, Cantacuzinul din Moldova, Dumitra§co-Voda, e lamurita iar4i pe larg §i, intr'un loc, la plastica descrierea mortis lut Duca: an inceput a citi pan la a treia carte; numatau caclut pre lavita §i au inceput a se vaeta, dar limba perise §imanile nu putea sa le misce., el nu se sflesce a denunta pe erban,

sa-i

iisi

nu.].

milt,

cu

sih.

.

361 CRONICELE MONTE/a 59

vrAjmasul politic al Domnului Moldovei si amantul odini6rd al Delm-nel, ca otrdvitorul Jul Duca, incarcandu-1 ast-fel cu o crimd, care arfi fost inutild. Acestd istorie de sange, de lacrdmi, de impildn $i mi-serii se mantue in fine cu un epitalam in onOrea casatoriel lui Grigo-rascu cu Alexandra si cu o plangere asupra mortis Dom,nite", careadusese din partea tatAlui ei ramura de maslin in familia dusmanilor.(kr Gligore Postelnic Balenul au remas intristat si in cernold, en totnemul Jul. Sunt cele din urmd rinduri din cronica lui Constantin Ca-pitanul.

Am spus ca acesta cronica e mult superiord Anonimulul Cantacu-zinesc. Si vedesce in autorul el un spirit fOrte distins printre boeriitimpulul. Constantia Filipescu era un cArturar, care scia grecesce si,judecandu-se dupd unele neologisme si citatiuni, dupd intrebuintarea deistoricl poloni si unguri, si latinesce. E un povestitor interesant, na-tural, une-ori spiritual chiar. E un spirit critic, in fine, in stabilirea,cat si in legarea causald a evenimentelor. In apreciarea, une-ori de-favorabild, a trecutului nostru, se uita ca Omeni ca acesta, ca Stolni-cul Cantacnzino, ail trait in Tera-Romanescd in secolul al XVII-lea. (1)

IV. Memoriile lul Radu Popescu.

Gligorascu Bd lenu n'a jucat un rol politic important pe timpul luiConstantin Brancovenu: o singurd data 11 afiam pe o lista de conspi-rator]. si persecutati, in cronica ()Maid a lui Radu Grecenu (1700-1).Catre sfirsit, cronicarul Curtil descrie cdsatoria Smaragde], Rica Dom-nului, cu fiul Jul Grigore, Postelnicul Constantin, botezat de Ilinca, altd.Domnitd, sotia lul erban Grecenu. 0 partidd a Eidlenilor in adeve-ratul inteles al cuvintului nu mai gdsim de la mOrtea lul erban Ina-into, cu bite ca intre aceiasi conspirator' si persecutati gdsim pe dol*tirbei: Constantin, Vel Clucer, si Cernica, Vel Armas, si pe un Po-pescu, Radu, fiul lul Hrizea. Causa trebue cautatd in politica energicAa lul. erban, care distruso si inspaimantd pe adversarii Cantacuzinilor.Dar influenta de sigur si faptul cd. Brancovenu nu era Cantacuzin de-

(1) Asupra corpurilor de cronice din car! face parte Constantin Capitanul, v. capitolele Cronica din Cluj §i Cronica Baleicene'sca. Asupra manuscriptelor $i tra-ducerilor, v. lista analitica de la sfirsitul memoriului. Comparatium de forma cuAnonimul in cunoscutul studio al d-lui Gr. G. Tocilescu asupra felulut tipartril

cronicelor muntene (Rev. p. ist., arch. ¢i N., I).

60 N. IORGA 362

cat dupl. mama, ca el se guise pe tron in contra vointei vkluvei JulSorban, calcand drepturile Cantacuzinului legitim, Beizadea Iordache.Domnul care a cadut doborit de Cantacuzini n'a fost nici °data cutotul robit lor i intereselor lor, asimilat pe deplin cu familia din careSO coboria mama sa. (I)

Balenii r6masi, rudele si clienth lor, se puteaii impach cu Constantin-Voda ; el nu putead erta insa trecutul. Ambitiunea politica disparuse;cu Gherghe Banul se stinsese speranta Balenilor de a vede pe tronpe unul dintre dinii. insa cu Cantacuzinii nu se puteail impaca deodata : prea mult sange prea multa ura invechita despartia pe celedone familh. Si, in on-ce gas, nu puteati erta aceia a caror rand eramai prospeta, aceia carora nu li se intinsese, ca Balenilor adeverati,mana do impacare: familia lui Hrizea. Acesta avti un Radu Logo-fkul, om invetat, forte inteligent si ager. () El ridica condeiul pe care-1lasase Constantin Capitanul, pentru a continua cronica de opositiuneprintr'o cronica independents.

Sa vedem intaiu ce se 'Ate culege, din operele sale §i din ale al-tora, despre vista lui Radu Hrizel din Popesci.

E sigur ca Radu, ca §i contemporanul sett Constantin Cantacuzino,a invetat unde-va poste hotare: el scia latinesce, era insarcinat cumisiuni earl necesitau cunOscerea acestel limbi. Pe timpul domniei JulSorban, Radu a pribegit, fara indoiala, cand cu inchiderea, chinuireasi omorul tatalui seu. Suirea pe tron a Jul Brancovenu II dada curajO. se intorca, si noul Domn pretul indata agerimea si cunoscinteletin6rului Logofet. POte sa fi inceput ca scriitor lesesc latinesc >, casecrotar pentru limbile polona gi latina. intaia scire sigura despredinsul o avem in 1689. Brancovenu trimite, inainte de caletoria sala Cerneti, unde scim ca se afla la 2 August, la Generalul Heissler inBrasov pe Radu Postelnicul Golescu. Acesta gasi pe General, atitatde Aga Balacenu, furios intractabil ca un urs impuscat . Daca semai adaoge ca Golescu nu era in stare a se intelege cu Generalul decatprin interpret, vedem usor ca acesta dintaiu solie n'a putut aduce unresultat. Al doilea sol al 'di Voda fu Radul Logofetul, fiul Chrizii Vis-tiarul din. Popesci, find invetat si in limba latinesca . El insusi ne-adescris acesta ambasada, in Memoriile sale. (V) Aducea jupanului Hais-

(1) Se scie ca Papa Brancovenu Linea pe Stanca, fata lui Constantin Postelnicul.(2) Tin alt Popescu e Caimacam pe timpul child Heissler ocupa Vera. V. mai de-

parte, capitolul Cronica Balacenesca.(3) Magazin, V, p 106 §i urm. Dovedim mai departe, ea alte argumente deckt

acele invocate de d-1 Sbiera, in Mifccirt culturale, ca acesta cronica ii apartine.

si

si

DO:


ler, bani. §1 un dar de o mie de boi, dar comandantul imperial nuera multamit §i acusa pe Munteni ca §i-au calcat parola . Radu res-punse Ca i-ar fi voia sa auda de la Dumnehn care legaturi au calcat , afara pOte de indatoririle Mate in secret, fara autorisare, de BA-lacenu. Banff, urma el, nu se pot da toi de-odata. Apoi, tera n'arecetatl, §i paganii sunt puternici. N'au decal sa gonesca Nemtil pe Turei,«ca not am spus ca arme n'avem a sta Impotriva Turcilor .

acestea , mantue Popescu, scris lui Constantin-Voda Radu Logofet, insciintandu-1 de tote . Dupa alt isvor, Socotelile Bra§ovulm,scim ca in Matu se afla in acest oral un Postelnic munten ski vedemsosit la 29 dimineta «tin boor cu scrisori domnesci catre Heissler §io suits de §opte ; solul, de sigur Radu Logofoful, se OA la Bra§ovInca la 3 Iulie, child se cumperd cal pentru et (1) La Bra§ov Inca primiRadu ordinul de a comunich lui Heissler indreptarea Turcilor spreOrsova, undo Muntenil trebuiati sa vie sa-t. sprijine. Trimisul i§i Maldatoria, §i Heissler pleca imediat la Orsova. (2)

Radu nu se duse §i el cu Generalul. Numat din audit° povestesce§i el (cjic cei ce ail fost acolo ) lupta de la Cerneja §i amanuntele el.Probabil ca asista Insa, dupa intrarea Nemtilor in tern, la intrevede-rea de la Draganesct intro Domn Heissler, cam scie talcul vorbe-lor ce ail fost . El nu merse cu Brancovenu in expeditiunea din Ar-del (1691), pe care o cunOsce destul de putin.

Cat-va timp nu cunoscem nimic asupra lui. Cand expune procesulpribeguluI Staico §i alor set, el observa : ce au martitrisit, et vor§i ceI ce vor fi audit,. Ceea ce e in adever curios eta Radu atinge

ceea ce nu face Grecenu complicitatea cu Staico a lui Dumitra§coPaharnicul Corbenu, un om al Ghiculescilor, adaogend ca acest Dumitra§co era vrednic de morte dupa politicescile pravile Si ca l'ascapat numal promisiunea data de Domn fratelui murind al lui Dumi-tra§co, Vintila Banul, care Linea pe o Cantacuzino, ors a mamei luiVon.. Dar vom vede ch. Radu fu amestecat intr'un alt complot, ultrior, condus de acela§1 Dumitracu §i tot de familia lui Grigore Ghica.

Popescu vedu cu ochii set cruda i ironica pompa , pe care Brancovertu o faces rivalulm seu invins: gadea cu un ciomag mare inmaul , in chip de Postelnic-Mare ; ca a§a se audia precum Staicovrea sa fie Domn in Tara-Romanesca; dropt aceea §i Con tantin-VodaIi faced cinste ca aceea, de-1 trimisese pre gadea in Toe de Po t lnic-

(1) Acest volum din Anale, p. 237.(2) Memoriile citate, p. 109 si urm.

si

Si

se],

62 N. IORGA 364

Mare, cu toiag de beldie, i pe Armasul eel Mare inainte. VorbeleDomnului sunt vorbe audite: N'as fi gandit, Stoico, sa ved una caac6sta Armas, iea pe Dumnelor, de-i du in puscarie, undetit; ca not avem alts treba: sa bem astadi.

Radu states bine atunci pe laugh' Voda. Facut Clucer, el fu insar-cinat Cu supravegherea reparatiunilor ce se indeplinira la Cladova, inprimavara anului 1695. Colegul ski de dregatorie era un alt Radu, Stol-nicul, fiul lul Tudor Grecenu .5.trarul. Cu acest prilej, cronicarul veepfaim6sa pesters de la Cerneti, cu emuscele veninate , mitutelelemusce periculOse, ale caror ispravi anuale le descrie pe larg. El atri-bue, ca un om invetat ce este, Cladova lui Clavdie Imperatul , po-menesce in Memoriile sale de Turnul Severinului, care l'a facut SeverImperatul, unde sunt piciOrele podulul lul Traian Imperatul, ce auMout presto Dunare Child Domnul, care ingrijih la inceput insusi delucrul cetatil, capeta ordin sa mOrga la paza bohazurilor , gurilor ,

adeca a plaiurilor Carpatilor, bantuite de hoti ungurl, eel doi bo-eri primira sarcina de ispravnici. El mantuira cetatea, care mai fu-sese dress intr'un rind de Brancovenu, si trimisera la Belgrad pes-medul, ata.tea mil de cantare . Se mai lauds Radu ca a urmarit pehotil din partea loculul; alte trebl porunci co era, le faces, sprefolosul terii . Dar intrigile Banulul Cornea Brailoiti, care intelegeh cao autoritate strains sa nu se amestece in cuprinsul Baniei, facura peBrancovenu sä theme la el po col dol vrednici comisarl, trecOnd atri-butiunile for asupra lul Cornea. Vom vede ca acesta inlocuire atinsedureros pe Radu indemna 0.11 resbune, ridiculisand pe Ban inMemoriile sale.

In tOmna aceluiasi an, Radu intovarasi pe Domnul seu, chemat saiasa intru intimpinarea Sultanului. El ne arata pe bietul potentatcrestin de la Dunare urmand, dupa putinta, sfaturile prietenilor si re-gulele umilit6re ale etichetei de Curte turcesci. Evident ca a voclutinsusi pe Domn cum descalech ingenuchih la intrarea Sultanuluiin tort, cum se plech cu capul la pamint , child traces sfinta persOna.a Imporatului, cum trimetea pentru masa stapanului pOme, pesmeticu apa de trandafir i cu moscos facutl, struguri..

Increderea de care se bucura cronicarul nostru la Constantin-Vodanu scacluse. Cand Domnul, intors de la Dunare, pune la inchisOre peConstantin tirbeiii. Clucerul, care se infruptase string8nd haraciul inOltenia, cand lucrul se desbath in Divan, Radu Cluciarul, feciorul Hri-zei Vistierul din Popescl , fu acela care, ridicandu-se in piciOre de

... si-ail ga.-

si

si

si si

$i -1

si

si


unde edea. la Divan , ceti hartiile doveditore ce Inchisera gura in-solentului dilapidator.

Dar Radu Popescu, a§a sciutor de latinesce cum era, nu era con-secinte, nici recunoscetor. Cava se intimpla in curind, care ne destai-nuesce acesta lipsa morala la cronicarul nostru. 0 singura versiunea lui Radu Grecenu, aceea care nu fu admisa in cronica oficiala, ne-atransmis lucrul. Dumitrapo Corbenu incepu iara.§1 sä tese contra luiBrancovenu intrigi, cari fura repede descoperite. Intre eel mai graycomprom41, intre aces pe cari ertatorul Domn trebul totu§1 sa.-1 tiela inchis6re un timp, inainte de priml iar4i. In Divan, aflam §ipe Radu Clucer, fiul lui Hriza Vistierul . Dar cu acesta ertare in-torcere in boerie, trecerea lui Radu Hrizea nu veni §i ea Inapoi:sub Brancovenu, ca §i sub Stefan Cantacuzino, el fu sistematic la-sat la o parte, §i ambitiosul boer nu putil insemna multi vreme niciun act de participare a sa la afacerile publice. Abia la sfir§it, in t6mnalui 1714, Radu primi sarcina, potrivita cu cunoscintele sale de limbsstraine, de a conduce ca mehmendar pe Carol XII in ArdOl. La acestadata, fostul Clucer era Radul Dvornicul Popescu .

In intaia domnie a lui Nicolae Mavrocordat, in care vecla un spiritdistins, un om cult §i un Domn providential pentru interesele sale,el ie§1 din nob. la ivela §i, apreciat'de invetatul Domn, sul repede trep-tele cele mai inalte ale influentei §i boeriei. Cand Hanul trecil prinsera spre Timi§6ra, Popescu §i Sorban Grecenu, seal:jut ca Mare-Pitar,fura numiti concicari; pentru teribilul musafir : ei It luara in primirela Foc§ani §i-1 condusera 'Ana la Cerneti ; Radu fu acela care denuntaDomnului pradaciunile facute de Nogai. (2)

Dar acesta noud influenta indispuse pe o parte dintre boeril muntens, partisani devotati al Germanilor, cu can Imperiul Otoman segasia in rasboia. Intre ace§ti. boeri erau §i rude de aprOpe ale fiuluilui Hrizea : viclenii , pomenitt de cronicar in cronica oficiala, invidio§iipe cari-i ofusca cinstea cu care concicarul fu primit de Domn laintorcere, sunt Radu Golescu Spatar, Serdarul Barbu Grecenu §i er-ban Bujorenu, alaturi de Logof6tul Grigore Balenu, ginerele de odi-ni6ra al lui Serban-Voda. Ace§tia pregatise, in intelegere cu Nemtii,o lovitura contra Domnului Turcilor, pe care voiau sa-1 deanilor in propria lui capitala. Mavrocordat trebuia isolat de prietenillui sinceri, §i printre aceOia era considerat Radu Popescu. Ei sfatuira

Li (1) Cronica oficiala a lui Radu Popescu, Magazin, IV, p. 34.(2) Ibid., p. 51 2.

f4)

a-s6i

dusma-

64 N. MEGA 366

pe Domn a face Ban de Craiova pe acest barbat capabil. (Si a§a intaina au mars de au Jis ca, fiind om mai sprinters, mai levant, vaputs face acesta treba §i, de nu va face el treba acesta: sa isgonescacatanele de peste Olt, altul nu va puts. Radu primi cu bucurie acestainaintare, de§i mai tardiu el isi explica acceptarea intr'un chip maionorabil pentru patrunderea lui politics, spuind ca a facut a§a ca sanu iasa din cuvintul Domnullui seu . El i porni. la scaunul Baniei,cu cati-va Turci §i Tatar' i cata-va slujitorime de Ora,. Pe cand else ocupa aid cu impaciuirea boerimii desbinate de simpatiile poli-tice divergente,conspiratiunea talharilor , spurcatilor, sail nebunilor,

tine -va are in cronica lui Popescu numai greutateaNicolae-Voda apuca, prins, intre catane, drumul Bra§ovului. (1)

Afland de acesta nea§teptata lovitura, Radu dada imediat de scireTurcilor §i Tatarilor de pe cel-lalt mal dunaren. Pe de alibi parte, elanunta osta§ilor de tera nenorocirea Domnului. Ace§tia nu trebuiail,de sigur, sa fie pu§I in acesta confidenta, caci, Romanil rei hind Sipururea_vrajma§i boerilor , ei expediard pe locotenentul unui Domncare nu mai domnia, la Tirgovi§te, unde fu oprit la arest de Nemti.Pivoda, care prinsese pe Mavrocordat, II dadh drumul, §i Radu voidO. piece la Rimnic. Dar liberatorul sell it lua mai departe cu dinsul,la Sibiiu, unde i se dadura carti de odihna: unde ar vrea sa §646., ni-menea sa nu-1 bantuiasca . Do la Sibiiil, in fine, el trecii la Brawvunde era fiiu-seu §i altii al cash lui , la un be on (nebunii boiarii

terei . (2)Aici cumintele se impaca cu riebunii. In cronica sa oficiala, firesce

ca n'o spune Banul, dar o scim de aiurea. Avem doue petitiuni ale boe-rilor din Ardel catre Eugeniu de Savoia, datate din 14 §i 23 Septem-bre 1717. In rindul intaiil al iscaliturilor gasim pe a lui Radu Po-pescu Banul . (3)

Aceste petitium fura redactate inteun moment cand deslipirea Terii-Romanesci de Imperiul Otoman pares sigura. In August, PrincipeleEugeniu luase Belgradul. Fie-care se gandia sa profite de imprejuraripentru asigura mai:bine viitorul. Radu Popescu nu semena catuide putin cu un eroil, cu un martir al credintelor sale, nici macar cuun om de caracter. El uita ca langa dinsul era prins Nicolae Mavro-cordat, care nu-1 uitase in dilele lui tale buns ; trech cu vederea ca

(1) Ibid, p. 66 ei urm.(9) P 61 ei urm.(3) Petitiunile in Hurmuzaki, Doc, VI, la aceste date.

alegeriireu§ih.


in Tera-Romanesca domnia Ienache, fratele lui Nicolae ; uita rivali-tatile cu boerii pribegi, $i se adresa Nemtilor pentru a cere de ladinsii binele seu si al Orli sale. Iar, fiind-ca scia latinesce, Moil pro-babil el singur petitiunile.

In ele se cerea liberarea crestinilor din TOra-RomanOsca de Catrearmele imperiale. Deputatii boerimii in exil cereau trimiterea untilcorp de armata in valea Dunarii, numirea ca Domn a lui BeizadeaIordache, Principele Gheorghe Cantacuzino, prinderea periculosultuIenache-Voda, < administratorul , pretendentul , cum i se mai clicea din-colo de munti, din ter& In anul urmator, o noua deputatiune yen]. laViena, deputatiune compusa din preotul Joan Abrami, Radu Golescu qiIlie tirbeiu, pentru a cere sa se tie sepia de interesele boerilorprovinciel la incheiarea pacii ce se negocia. Se cerea arum alipirea la

numirea ca Domn a Principelui Gheorghe, pastrarea privi-legiilor tern' consultarea ei la on -ce schimbare. In cas cand T era-RomanOsca n'ar pute fi smulsa Turcilor, boeril cereau adapost pen-tru ei i Domnul din sperantele lor ; in provincie, Turcii s'ar obligaa numl Domni de Ora, a nu cere mai mult decat vechiul tribut,fara cadaosul. impus lui Brancovenu, a nu corespunde cu tera decatprin capuchihaele, a nu pdgubl pe cel compromisi in ultimele eveni-mente.

Data acOsta, petitiunile cari recomendati delegatiunea nu le mai po-sedam. Pote Banul Popescul le iscalise pe acestea. Ceea ce e sigur,e ca numele lui nu se intimpina pe lista lunga a acelor can declararaca voesc sa remae sub protectiunea Imperatului, in Aral, dupd in-cheiarea tractatului de la Belgrad (21 Julie 1718). (2.)

Ienache era Inca Domn in Bucuresci, cand Radu Popescu redevenlccuminte . Dar in curind Nicolae-Voda recapeta tronul Inchise ochiTca un om... cuminte ce era si el, asupra multelor lucruri discutabileearl se petrecuse in turburatul trecut. Radu Banul deveni Mare-Vornic

un stalp al tronului ocupd acOsta inalta dreg5.torie timp de cinciani. In al cincilea (1722), el iii aduse aminte de bkranetele sale sidemisiona, calugarindu-se la Radu-Voda. Fiind Vornic-Mare eu, RaduPopescu, in cinstea Mariei Sale, si viind la vreme de bkraneta §i deslabaciune, socotind ca si ale lumei sunt tote desarte, singur din bunavoie am cerut voie de la Maria Sa si am mers de m'am calugdrit lamanastire la Radu-Voda; Si ail pus Maria Sa Vornic-Mare pre Iordache

(1) Hurmuzaki, vol. citat, la acesta data, sau Mag a in, VI, p 179 si urm.(2) Loc. cit.

Analele A. R. Tom. XXI. Memorizle Seel. Istorice. 6

si

si

si

si

si

si

(1)

66 N. IORGA 368

Cretulescul.. (1) El mal vedd Inca evenimentele cari se petrecura intore. pane. la 1728 pi e probabil ca a murit prin acest an. Intre-buintase anii din urma scriind o noun opera literara.

Radu Popescu al lui Hrizea Vistierul e una din cele mai importantefigurl culturale de la sfirpitul secolulul al XVII-lea pi Inceputul celuiurmator. Se scia de mult Ca el a fost cronicarul oficial al lul Nicolae-Voda pi ca a scris biografia acestui Domn, legand-o, intr'un chip par-ticular pi pang acum neexplicat, de cronica oficiala a lui Radu Gra-cenu. Ceea ce nu s'a dovedit Inca indestul e ca. tot Banul Radu,Rafail monachul dela Radu-Voda, a scris, inainte de a se calugari,atunci cand era un boer de mana a doua in Divanul ultimilor Domnide here., o altd cronica. Cronica acesta e ape. numita Cronica Anoninade la 1688 Innainte, cronica tiparita in Magazinul istoric, t V. Sa neocupam intaid de acesta.

De la cetirea celor dintai pagine identificarea Anonimulul cu RaduPopescu se impune. Cronica acesta nu e alt ceva decat Memoriile luiRadu. Pentru a ne incredinta sistematic, se. vedem cum tracteza Ano-nimul persona lui Radu, persOnele familiile cu cari a avut lega-turi determinate fiul Vistierului Hrizea. 0 analisa a cronicei din acestpunct de vedere urmeza.

(Mune vrednice de audit istorii sunt de faptele ce s'ad intimplatin cjilele domniei lui Constantin-Voda Brancovenu, care me void ne-vol a le scrie cat vom pute. Apa incepe cronica, scrisa in timpurideosebite pi inceputa de sigur Intr'un timp cand Constan in-Vocla eraInca pe tron. Urmeza, f6rte pe larg, dar fara haina oficiala, deci Cutotul in alt stil decat la Grecenu, istoria alegeril lul Brancovenu.Se vede limpede aicg ca autorul e un partisan al Domnulul. El citezacuvintele prin cari Constatin refusa tronul ce i se oferia : Dar cevrea et' cu domnia? De vreme ce ca un Domn sunt la casa mea, nu-mitrebuesce se. fiu , aratkintrega afacere ca o constringere a Brancovenu-lui: boeril II spun cu rugaminte O. nu lase tera la alti Omeni, saurei, sad nebuni , it ieali de mani ,si -1 imping, preeum scrie in limbalul naiva pi energice. cronicarul.

Acel care intelege apa alegerea lui Constantin-Voda e un dupmanal (Cantacuzinilor . El reproduce cu placere obiectiunile ce se aduccontra nevirstnicului nil al lui Serban, incapabil la anil sei sa chi-vernisesca domnia cum se cade in timpuri de primejdie. Cu un fel

(1) Cronica oficiala, p. 128.

tti

si

si

as

369 CRONICELE NUNTENE 67

de satisfactiune putin piosd, autorul cronicei ne zugravesce pe temu-tul stdpan din ajun, parasit de tots in palatul $ erban-Vodd, scrieel, zacea e ca un om din cei pro ti, numai cu muerea lui §1 cu fratelelui); era pedopsa lui Dumnedeil, §i aceea0 pedepsd a impedicat dom-nia lui Tordache, pentru ctirdniile tdtane-sea ce facuse boierilor §i sd-racilor teril..

Aspru pentru familia mai de aprope a lui Serban, ucigcoul lui Hri-zea, «Anonimul nu crutd nisi pe cei-lalti Cantacuzini sail rude de alelor. El vorbesce ironic de tristeta care cuprinse pe eel dol Cantacu-zini trime§i la Viena la vestea domniei lui Brancovenu, de t.reten-tiunea lor «ca nu s'au chant sa lipsescd domnia de la mana Cantacu-zinilor . Mackiu nu e tractat mai bine decat in cronica oficiald, dinalte motive. Cand se ajunge la cererile facute de soli la Viena, cereripe cari be scie le enumerd, ceea ce nu puteh face decat un °in dincancelaria domnescd, precum era Radu Logofetul, cand ajunge la acestecereri, el le desaproba §i se bucurd de respingerea lor, fiind-ca tre-

profite numai Cantacuzinilor, Domni peste ambele Principate,posesori de pdminturi intinse dincolo de munti. Oprirea lui Baldconuin Ardel, intrigile lui cu Nemtii sunt judecate cu asprime, §i condem-narea < mintil» Agai Constantin se resfrange asupra intregei familii, incare descopere criminall, pe ins41 total lui Constantin, Badea Vor-nicul; cca BAlacenil tot-deauna iii intindea mintea dupd nisce parerinebune, adecd dupd vitejil . El face haz de planul nebun de a scaphprin Nemtl de Turc, Icarele, Turcul, de la Resdrit sculandu-se, ail venitpe 'ncet incet, i au biruit Domnii, Craii, imperatil marl §i puternice,cat §i Apusul jumatate it cuprinsese, ,si cat se ldtia, atata se intdriain avutie i in 6meni): Ora n'are cetatl; e ulor a o luh, greu a re-mane inteinsa. cCd cel ce se gandesce rdscumpere patria luidin. robia tiranOsca, intaiu trebue sa caute folosul cel de ob§te; de-acilsa caute ale rdsboiului Si ale biruintii; §i atuncea este fapta cea din svir-§it incorunatd.> Brancovenu, (Maria Sa , face un oportunism pru-dent, zabovind implinirea datoriei fata de cre§tinatate i nelegandu-secu trufa§ul Heissler. Acesta e cu total maltratat, pentru nasul cel mareal mindriei lui., i expunerea sub forma de dialog a unei solii faraimportanta pe care cronica oficiald o trece sub tacere, solia luiRadu Popescu la Brasov, nu se p6te explich la alt cine-va decat laacesta.

Dupa o in§irare nu tocmai intinsd a evenimentelor militare ce ur-mad, cronicarul trece la expeditiunea din Ardel, pe care o aprobti.$i acesta expeditiune e expusd in proportiuni earl' nu se potrivesc do

s65.:

*i

sd.buiail

si

68 N. IORGA 870

loc cu proportiunile date soliei lui Radu. Ireverentios fata cu Domnul,citand r6spunsul ce i-1 da Heissler prins, scriitorul e crud cu Bala-cenu. Aga Constantin Ba lacenu, ginerele lui erban-Voda." , cade laZernesci- capul se trimete in Ora, iar trupul i -au remas acolo, batjo-cura 6menilor . Fiul lui. Hrizea nu erta pang la sfir§it pe acel carerepresinta mai bine politica lui erban Cantacuzino si se intemeiamai mult pe faptele savNite de acesta.

Cu aceem inegalitate batatore la ochi, cu aceea§i lipsa de proportiunii perspectiva, de orinduiala §i de plan, care face din acesta cronica

nisce memorii, redactate dupd amintire numaY, strabate Anonimulimportantele intimplari ce urmeza. Vorbind in trecet de casatoriaStance]. lui Constantin-Voda cu Ilia§, scriitorul face pe acest cocon sase scobore din Rare§, idee falsa, care se mai intilnesce numai in ge-nealogia facuta de Radu Popescu, in cronica sa oficiala, lui NicolaeMavrocordat.

Dintr'o expunere slabs, ingusta, re'sare apoi iara§i un episod tractatforte interesant §i deplin : istoria lui Staico, care trebuia sä se fi in-tiparit bine in mintea complicelui de mai tarditi al 'di Dumitra§coCorbenu. Afaceri moldovenescl, evenimente de rasboiti continua po-vestirea. Tonul cronicarului se apropie de un ton de Curte, atat e deplin de simpatie pentru Voda, de plin de interes pentru evenimentelede familie, casatoria, visita la Bucuresci a Mariei Duca, petrecutein acest timp, cand favOrea lui Radu Popescu era deplina.

Cand ajunge la dregerea Or§ovei, ispravnicia lui Radu Clucerul de-vine un mare eveniment politic, descris cu un lux extraordinar deamanunte ; se vorbesce i de localitati: pe§tera muscelor, infati§areazidurilor, felul cum erau lucrate, podul lui Traian. Am veclut ca privi-gherea asupra lucrarilor trect, fara voia ispravnicilor, asupra BanuluiCornea. El bine, acesta e ridiculisat cu o pasiune deosebita in restulnaratitinh. Cronicarul ne spune ca, la vederea eunucului negru careanunta trecerea prin raid a Sultanului, Dumnealui Banul Cornea, demare politie ce avea cu tot felul de nemuri, de limbi, mai virtos fiindpolitic cu Turch, nimic alta n'au mai cautat, macar un selam-malichimde la Musaip sa aucja, ci au incalecat. pre cal §i au luat crangul incap ; Dumnecjeu scie cate rascuri l'or fi lovit presto °chi; au ie§it cu pu-tintel suflet; cele-lalte ce ail avut, ail lasat tot la otac . Musaipul se mirado fuga acesta nemotivata §i apoi, ea om practic, i0 iea singur un cal,doi; a;i: Banului fi vre-o punga de la otac. (Acest fel de isprava , man-tue cronicarul, ail facut Banul Cornea Domnului terii; care sa nudea Dunineljeti sä faca vre-un boiariil altul vre-odata ca acest lucru!

371 CRONICELI1 11113NTENg 69

Judecata lui Constantin tirbeiu, cam lung la unghh, din felul stirbescilor , e iarasi un tabloil separat, un bloc de interes i i monotoniaapOsa a cronicei pentru lucrurile nevedute de cronicar. insa aici acsarea e cetita de Radu, si am vecjut in ce forma pompOsa descrie cronica actul simplu si obicinuit al lecture' dovedilor.

Vin apoT numaT afaceri moldovene, forte pe larg expose. Urmezadeosebite evenimente, din tern si din afara, multe sciri de Cur e Luptde la Zenta e povestita cu bucurie, ca si la Grecenu: bucuriace au avut atuncea Imperatul si tote nomurile crestinesci, eu la a lescrie. Moly si aT seT suet reu tractati, si so insista asupra primirilputin onorabile ce all intimpinat in tera boerii lui. Dar autorul continuaa fi dusman Nemtilor : ca sant NemtiT un nem reu si tiran, Dumne-(jai judece dupd faptele lor; care resplatire socotesc ca sau noTsail dupa not altil o vor vede asupra Nemtilor, de la Dumnecjeu .

Se vorbesce apoT, cu predilectiunea pentru intimplarile din strainatatepe care Radu Popescu o are mai mult decat Constantin Capitanulchiar, de alegerea lui August II in Polonia, dupa sciri de la eelce all fost in Tara Lesasca la coronatia Craiului acestuia , de luxulhainelor lui, in ale caror petre stumps lovind sOrele se parea ca altwire resare (cjic unii, care nu este cuvint de crecjut, cum ca pretulaces haine era de 1.000 de pungi de barn ). Tot in acest gen do digresiuni iubite lui Popescu intra si excursul despre despre svonurile ce tot veniau de la negustori ca au facut [Moscul Imperatul]mil de mil' de vase, cars all cate atatea sume de ostasi si de cats atateatunurT, si all pornit, si au facut aceia si cea-lalta, si de acum numai antsa se pornesca pre mare la Tarigrad , despre resunetul pe care-1 aflauaceste sciri fantastice in cei ce se fac a fi viteji si umbla dupa acestevesti , despre caracterul pornitului si capriciosului Tar : ca Imperatule cam nebun, lipsit do minte, si cele ce nu se cade a face, acelea faco,cum ii vine in gaud, bine reu, aceea face, omora cu vina si faraAsa spun ca atat este de lute cat, daca i se nalucesce pre tine va, eumina lui it omOra, de care iutime tote s'au ingrozit si cu mare nvoie ii slujesc, fiind nebun . Cronicarul asa de putin anonim e intilde apoT asupra path de la Carlowitz, negociate de invetatul, Jute-leptul §i practicul Exaporit impreuna cu un coleg turc, prost si neinvetat , asa ca tag ritorica lui Alexandru Dragomanul nu puteaastupa mojicia Turcului .

La caletoria la Adrianopole a Jul Constantin-Voda, cronicarul aducelucrul asa in cat vina cade pe vechiul dusman Cornea. Evenimentedin istoria Spaniel si Rusiei no due pana la campania do la Prut si

De-ach

sd-I

Russ:

vial...

70 N. IORGA 372

expeditiunea dorita de crestinil subjugati, pe care Rusii o intreprindcu acea nadejde ca sa ieh si Tarigradul de la Turci, intreband: departe

este Tarigradul . Ura contra Cantacuzinilor, contra for numai, aparedin nou aici si se deosebesce pang la sfirsitul cronicei. Pe cand Dom-nul nu vrea sa merga nici spre o parte nici spre alta, ca sa nui se intimple vre-o gresala, macar ca multi it indemna sa merga laMoscali , Toma Cantacuzino, 5'eiteinescul, scrie injurios cronicarul, corn-promite tot dintr'a lui nebuna mindrie, ce pururea avea pareri dedomnie sau de svatul unchilor lui . Cand se incheie pacea de la Sta.-nilesci, tradatorul boer, care asedia Braila, a remas inghetat Si caun mort multa vreme . Cronicarul atribue caderea lui Brancovenuintrigilor acelorasi Seitanesci, carii din feliul for era neodihniti ne-multamitori tuturor Domnilor, precum vedut mai pre urma scris,ca tuturor Domnilor aratat cu viclesugi cu reutate . MichaiuRacovita e numai organul lor. In lumina cea mai rea pentru Canta-cuzim e expusa caderea tragica a ticalosului Constantin-Voda : ca oadunare de criminali e expusa reunirea, pentru a core tronul vacant,a Seitanescilor cei marl cei mice .

De aids, trece Anonimul la domnia lui Stefan Cantacuzino, pe caren'o duce la capet. Acest fiti al Stolnicului Constantin e un pradalnicfara pareche, un flecar (nestatornic in cuvinte si in fapte , un ciniccare hrapesce tot glumind si ridenth, un instrument al tatalui seu ,sio unelta a sotiei sale ; el continua legaturile de tradare de odiniOra,pentru ca printr'un rasboiu intro crestini Si Turci sa remae ai seein vec stapanitori teril 'bistro pamintului nostru . Cantacuzinii

sunt aces cars fac sa se verse sangele lui Brancovenu si al nemului sea,acesta fapta e infierata Si ca un mare act de nerecunoscinta din

partea acelora cars petrecuse sub protectiunea domnesca, in tots ame-nintata stapanire a lui Constantin-Voda. De multe on , scrie cronicarul,

not am audit pe Constantin-Voda dicend, Ca: eu tata n'am pomenit,de vreme ce am remas mic de tata fara cat pre dumnelui tata Co-standin l'am cunoscut parinte in locul tatane-mien, si altele ca acesteadice a acel fericit om. Ca o pedepsa dumnedeesca apare nebuniaDomnei Paunei, nebunie pe care n'o confirms alte isvore: }Minna arfi fost apucata de Sf. Maria-Mare, in diva cand sangele Brancovenilor

Tatal Domnului ucis in 1714, Papa Postelnicul, fu macelarit de Seimeni in1656, ear bunul, Preda Vornicul, executat din ordinul lui Michnea-Voda cel Reti, incasele doinnesci in Tirgoviste, nefiind vinovat nimic (cf. An. Acad. Born., SeriaI, X2, p 291).

s'airs'afi

II),

,(4)

ei

1i

gi

1i

1i

373 CRONICELE MIINTENE 71

se versa la Constantinopole, de nevoie, indracire, lovitura, cat s'atispaimantat toti . c Anonimul incheie aici.

Considerand deci cronica anonima din punct de vedere numai alspiritului, intreb tine dintre boerii timpuhn ura pe Cantacuzirn §i petoti cei ce se uniati cu din§ii (Stirbeh), fiind in acela§" timp simpaticfata. cu Brancovenu, fara a scrie pentru dinsul? Cine putea sa urma-resca cu atata atentiune §i sd cunosca a§a de bine faptele unui boerde mana a doua, ca Radu Popescu? Cine avea interes sa.-1 laude actiu-nile onorabile §i sa troca sub tacere pe cele-lalte, ca participarea laconspiratiunea lui Dumitra§co ? Cine altul decat insu§" Radu Popescu?

Dar done alts dovedi mantue procesul.Forma cronicel anonime arata in rindul intaiii un cunoscetor se-

rios al limbei latine, un mare introducetor de neologisme luate dinacesta limba. Numerul acestor neologisme de origine latina e incompa-rabil mai mare decat la Constantin Capitanul sau la Radu Grecenu.Intilnim fOrte des cuvinte ca : incorunat , fertelitil , practic , ge-neralisim, adeca mai mare preste toti Generalii , rebeli§h. , regemente ,presidii , neuniciune , musici , intristaciune", imputaciune , gra-

tie . Dar autorul scie bine Qi turcesce : precum citeza : laus in finecadit , el citeza §i frase ca: Medetu, medetu, ghiaur bezebat val, val!ghiaurii ne -au calcat . El reproduce cuvintele de Diisizi ghiaur , cucari Vizirul apostrofeza pe Brancovenu ; pomenesce porecla de Rupe-Potcdve, Nalcaren , data de Turc" Regeltn August pentru ca rupeapotceve nemtesci (cat() cu opt cuie . El spune ca Azacul (Azov) ea§ezat pre apa Donultn, care apa curd spre Crimul tataresc , ceeace pare luat dintr'o geografie turcesca. El citeza intr'un loc ne posvolim, al Polonilor §i in altul 6a4K0 al Ru ilor ; citatiurn din Aristo-fan §i invetati se gasesc la el.

Trecend acum la cronica care pdrta numele lui Radu Popescu,aflam acelea§i neologisme latine sau altele analoge: corona , icoro-nat , ministru , rebel'', merite , lazaret , confirmath , privileghh. , printip" , gubernator , protectie , pont , tractat , terimo-nil . Forma continuand a fi a unui om invetat, avem §i citatiurn dingrecesce, gasim iarw (e de notat ca nu le aflam la alt" cronicar")o frasa turcesca: §ehdanud handagastanla, care, talcuindu-se, se diceiticuitoriul in count' ; pluralul de la Saitan-Oglu e bine facut : S aita-nici-Ogulari . Se pomenesc in fine doue opere de geografie turcesca:dablele gheograficesci ale lui Nasirtusi §i tablele gheograficesci alelui Uluc-beiti gheograful .

72 N. IORGA 374

Dar ceea ce constitue ultima i hotaritOrea dovada, `cronica ano-pima si cronica semnata de Radu Popescu tracteza de la 9 (19) Oc-tobre 1699 pans la 15 (26) Septembre 1714 aceeasi periods, de celemai multe on in aceleasi cuvinte, dar cu schimbari de forma causatede o schimbare totals de spirit.

Sa urmarim cele dou6 cronice in acest timp, pentru a constataasemenarile ; vom explica apoi deosebirile, ce bat la ochi indata.

Es-timp , spune Brancovenu in Anonim , numai a primblarilorgrija vom aye, din Obilesci in Bucuresci, etc. vom trece vara, si dotOmna la vii vom merge. Iar la Popescu, in resumat, se cetesce : Sialts grip, nu avea, numai sa se primble pe la sate, pe la vinaturi, pela vii pe vr@mea culesului.,

Am vecjut ca dupd acesta vine in Anonim o serie de amanunterelative la afaceri exteriOre si la istoria familiei brancovenesci. Totecunt suprimate in Popescu, care pune in Joe transitiunea : Ceti -va ani&ra trecend cu acea odihna $i ne duce ast-fel la caletoria lui Con-stantin-Voda la Adrianopole.

Aicl asemenarile de forma reapar : bola Domnului, sederea timp deo luna (precis) la Adrianopole fare a se impreuna, cu cine-va , cre-scerea haraciului cu 240 de pungi peste cele 280 de demult ; tote celedin Anonim se afla in aceeasi ordine, une -ori cu aceleasi cuvinte laPopescu. Dar acesta adaoge ca Vera nu putea plati tributul merit, incasne in vaete si in lacrami pentru greul care le venise , ca. Dom-nul s'a facut de atunci mai WI, mai cumplit ; imprumutari ail puspe boieri, pe manastiri, biruri marl pre saraca tera, cat n'avea puteresa le implinesca, ci se vaita blestema >. Acordarea noului hatiserife tot ass expusa.

0 serie IntrOga de lucruri relative la Wile vecine se suprimaimpreuna cu o apreciare asupra lui Brancovenu, care e stramutateinumai, cum se va yea', mai departe. Se ajunge ast-fel la campaniadin 1711, uncle tonul e iarasi cu totul altul. in Memorii, Brancovenuiesia cu totul curat din intrigile cu Rusii vina tota cadea asupra luiToma Spatarul Seitanescul si unchilor sei, cari aduceati intentionat

nenorocirea asupra Domnului lor. in cronica °Mara, Popescu resumasau reproduce intaiti o parte din cele spuse dincolo; apoi introducedestainuin i aprecieri eu totul noue, menite a compromite pe prede-cesorul si, cat-va timp, rivalul lui Nicolae Mavrocordat, a zugravi cape un tradator pe unul din ultimii Domni de Ora, a caror inlaturarein profitul Grecului din Constantinopole trebuia legitimate. Domnul arfi fost inteles cu. Toma Spatarul; el aye-a dou6 socoteh voia

si si

si

iarasi,

si

i salt


creeze merite fats cu Ru§ii §i, pe do alts parte, indemna pe Turci sapornesca asupra Tarulul. Brancovenu intrase in relatium cu Petru-cel-Mare inainte de campania de la Prut : Au inceput a se ajunge cuMuscalif in vorba, tot-deauna trimetend 6meni cu scrisori, indemnan-du-I ca sa vie cu WI asupra Turcilor, ca sa iea aceste ten: Tara-Romanesca §i tara Moldovii, ca sa fie supt stapanirea lor, §i §'au cerut §i chrisove, facendu-se §i pe dinsul si pe feciorii MI cnezi de Mos-covia, si le-ail dat. El a fost chiar, afirma cronicarul, aici §i numaiaid, principala causa a expeditiunii rusesci; el, Constantin-Voda, §i nuDomnul vecin al Moldovel: Prin multe rugacium *i indemnan cefaces Constantin-Voda s'aii pornit Tarul cu o§ti de au venit asupraTurcilor. Pentru a-1 ademeni, Brancovenu-i ofere ajutOre de tot fe-lul : provisiuni, bath' §i Omani. Dar jocul seu duplu, indoita sa tradareinteresata, fu descoperit indata de amindoue partile pe can void säle in§ele. Pentru all resbuna de necredinta lui, trime§h Tarului laPorta dupd incheiarea pacil de la Prut facura cunoscute Turciloruneltirile Domnuldf munten, care chema pe Tar de cats -va am mainainte cu carti. §i cu 6menI ce trimetea la din§ii tot-deauna .

Venia pe urma prologul de pirl carI pregatira caderea lui Constan-tin-Voda. i aid intregi pasagii sunt reproduse verbal, o suma deaprecieri asupra Cantacuzinilor sunt pur §i simplu transpuse ast-felfrasa: Mai bine train ei decat Constantin-Voda, ca el avea grijile dom-nieI, iar el avea plimbarile §i desfatarile §i ca§tigurile §i tot binele ,

in cronica, respunde frasei : g Domnul tot-deauna are grijile imperatim§i ale ter% iar' el numai acesta grip.' avea: sa manance si sa bea, O.se primble din Toe in Toe si sa se veselesca , din Memorh). in§irareafaptelor, calificativelo, t6te sunt acelea§i, in cronica de Curte §i inMemoriile cari o precedase. Totu§i avem §i cate-va deosebiri, cade obiceiii, caracteristice. Intr'un loc, Cantacuzinii sunt numiti in cronica aitanicl-ogularI, adeca Cantacuzini feciorii dracului . Partici-parea la complot a fratilor Racovita, Michaiu-Voda §i Dumitravo, etrecuta sub Were in opera oficiala. Tot ass se lass la o parte numeleboerilor can ceruse de la Imbrohor pe Domnul nou, *tef an Cantacuzino, fiul Stolnicului: *tirbeiu Banul, Sorban Bujorenu, MitropolitulAntim, Episcopul de Rimnic. In fine, gasim aici apreciarea generalaasupra domniei lui Brancovenu, apreciare luata dintr'un Toe prece-dent al Memoriilor, dar cu modifican interesante. De uncle, intaiu, su-pusul Jul Constantin-Voda, supusul ertat de la morte de dinsul, seri eseast-fel: Acest Domn in tote au avut noroc: bogat, frumos la ch.p, lastat, vorba lui frumosa, cu minte mare, rude multe, fii, fete din destul,

74 N. IORGA 376

gineri, nurori a§i§derea, cinste mare, §i in boiaria lui §i in domniace au domnit; nici o lipsa nu va fi avut, §i acest Domn ar fi pututsa died cuvintele lui Solomon ca, on-ce i -au poftit inima lui, nu i-aii.lipsit ; acestea §i ca acestea vedend innaintea ochilor lui, numai se ye-selia , in noua opera, scrisa din alt indemn, cu o alts orientare po-litica §i pentru alte scopuri, Popescu declara ca Doinnul mazil fusesefericit , iar nu laudat : Sanatos, intreg, casa intrega, flu §i fete multi,

avutii prea multe, case, palaturi, sate, vii, hele§tee, domnie indelun-gata §i altele ca acestea, care nu i-au lipsit nimica de care ochii luiau poftit , insa nu uita de asta data omul lui Mavrocordat sa. vorb6sca§i de multe rele fapte ce au facut in domnia lui , de lacomia neme-surata a lui Constantin, de stricarea vechilor obiceiuri, de prefacereaarbitrary in podani, pe mo§iile lui *IL ale Cantacuzinilor a slujitorilorliberi, cari odini6ra ridicail singuri haraciul, de crescerea haraciului,de au remas un blestem, de blestema Aradi de acest greil §i von sa

blesteme in vets §i de altele nenumerate , pentru cari recunosckorulboer cruta memoria binefackorului ski.

Am spus el Memoriile cuprindeail §i domnia lui *tef an Cantacuzinopana la uciderea Brancovenilor. Intre acest fragment §i intre parteacorespundetOre din domnia lui *tefan-Voda cuprinsa in cronica ceamare, raportul e acela§1 ca §i intro partile comparate 'Ana acuma alecelor done lucrari. Se expune mai pe larg in opera mai tar lie strin-gerea banilor lui Brancovenu. Apoi, tonul fats cu Cantacuzinii e multmai acerb; li se aduc acusatium mai numer6se, mai precise §i, uneledintre ele, mai nedrepte. In Memorii, vorbind de participarea Canta-cuzinilor la vinovatia mortis silnice a families Jul Brancovenu §i a fos-tului Domn insu§i, Popescu inregistra un svon, pe care adaogea ca-1afla admisibil: dic unit tarsi sant vrednici de credut . In cronica, on -ceindoiala dispare, §i siguranta da stilului un caracter defaimator Si in-jurios. Spurcatul Stefan -Voda pune tot la cale §i intarita lacomiaTurcilor §i setea for de sange. Cel ce-1 mana pe acest drum de crimee tata-seu Stolnicul: hotul acel betran, tata-seu, Constantin Stolnicul,sciind tote tainele nepota-ski Costantin-Voda, pentru ca le spuneatote, avendu-1, nu ca pre un unchiu, ci ca pre un tata ; el da personal inmyna Imbrohorului corespondenta nepotului seu cu cre§tinii, titlurilenobiliare capkate de la Nemti Si Ru§i. eAcel red betran e in frunteafamiliel sale, care cere capul binefackorului ei. La urma de tot, ata-cul de furie al DOmnei Pauna e stramutat cu ingrijire din Memorilin cronica anti-cantacuzinesca, §i anti-brancovenesca numai in al doilearind, a lui Nicolae-Voda.


Ca acelasi autor a scris `cronica anonima si cronica iscalita deRadu Popescu ni se pare dupa aceste cloyes ]. afara de on -ce in-doiala. i iarasi e evident ca autorul aminduror operelor de istorio-grafie e Radul Banul. De unde vine insa deosebirea de ton ? Am in-dicat-o, in frock, de mai multe on pana aid..

Memoriile erail, cum s'a spus din capul locului, o continuatiune alui Constantin Capitanul. Continuatiunea fusese scrisa intr'un spiritpotrivit cu imprejurarile noue: mai mult de familie decat de partid,mai mult resentimente decat opositiune politica in vederea until stopde resturnare sail schimbare. Legatura era dar aid o legatura mai slabsdecat intre partea veche a cronicel oficiale si cea noun adaosa de RaduGrecenu sub Constantin-Voda. Autorul uita mai dese-ori ca continua:ast-fel, el amintesce, Med a trimite la cele spuse innainte, zidirea Dohan-ghecetulu]. de *erban-Voda si, aiurea, expune pe scurt, ca un lucrunoir pentru cetitor, stramutarea lui Radu Michnea din 'era -Romanescain Moldova, in profitul lui Alexandru Coconul. insa, caracterisand ne-credinta Cantacuzinilor, el spune ca el n'au fost mullamitori nice unu]Domn, precum s'ail veclut mai pre urma scris, ca tuturor Domnilors'ail aratat cu viclesug si cu reutate

Acesta e o trimitere la Constantin Capitanul, care singur descria da-raverele Cantacuzinilor cu Domnii anteriori lui. *erban-Voda. La in-ceput chiar, avem iarasi o trimetere in urma: vorbind de m6rtea aces-tiui din urma Domn, Popescu adaoge : .precum s'au is mai sus . DarCapitanul n'a scris decat pand la mOrtea Alexandre]. Cantacuzino.Acesta s'ar pare o dificultate.

Ea dispare tend cunciscem Cronica Balacenosca , a careia basa,singura bash', cum vom vede, pentru timpurile ma]. vechi. (pana la1688), e Capitanul. In acesta ni s'a pastrat- insa o continuatiune, cu-princiend, intre altele, si mortea lu]. erban. Greutatea racordari]cronicel lui Radu Popescu la a celui -lalt cronicar al Balenilor e cornplet inlaturata ast-f el.

V. Cronica lui Nicolae Mavrocordat.

Cu totul altor indemnuri decat satisfacerea unei vechi uri de familiesi dorinta de a resplatl sangele versat al tatalui seu a facut pe RaduPopescu a relua condeiul pentru a-si reface cronica, in alt spirit, inalte proportiuni, si a o continua. Am spus cuvintul de cronica oficiala,si asa a si fost considerate, chiar de eel mai putin] atenti cercetaton,cronica lui Radu

76 N. IORGA 378

Dar o cronica oficiala exists pana in primavara lui 1713, cronicalui Grecenu. De ce supresiunea acestel cronice incepend de la 9 (19)Octobre 1699 §i refacerea el pentru tots partea care merges pana la 1713?

Cine cunOsce partea inedita a lui GrecOnu, care e tocmai partea in-locuita (Balcescu intrebuintand un manuscript al cronicei oficiale ma-vrocordatesci), intelege supresiunea acestei parti.

In Novembre 1692, Constantin-Voda casatori pe Rica sa Stanca cuRadu, fiiul lui Ilia§-Voda. Nunta se Moil la Bucuresci, cu un lux po-trivit cu traditiunile easel Brancovenului. Intro Ospeti se afla §i Alexan-dru Mavrocordat, Mare le-Dragoman, care revenia de la Belgrad spreAdrianopole. Exaporitul era ruda cu mirele, sotia lui, Sultana, fiindvara cu coconu] Radu. El fu considerat ca 0.01 lui Radu i primit cuo cinste deosebita. Inainte de a pleca, se stabilise cu Brancovenu ca-satoria Ilincai, sora mai mica a miresei, cu Scarlatache, fiul Drago-manului: logodna se facu in fiin1a puternicului meghistan .11)

Daca Grecenu nu pomenesce aceste lucruri, in schimb el nu crutalaudele lui Mavrocordat cand ajunge la nunta Ilincai, care se serbaabia in Februarie 1698. El numesce pe Mare le-Dragoman: om marelanga Imp 6ratie, sciut §i invotat forte . (2)

Acosta legatura de inrudire, presenta lui Scarlatache in Tera-Roma-nOsca, undo socrul seu it Meuse Paharnic, sfaturile preotulti Nicolaede la Sinope, care, venit cu Scarlatache, remase cu densul §i ca§tigain curind o mare influent a la Curte, incuscrirea provenita din cunu-narea Ruxandrei, sora lui Scarlatache, de catre Domn, prin mijloculcapuchehaelei Michaiu Cantacuzino, tote aceste lucruri legau pe Dom-nul munten de puternicul Grec.

Dar buna Intelegere nu tinil multa vreme intro eel doi cuscri. La28 Iutie st. v. 1699, Scarlatache murl dupa o lungs bOla, in virsta dovre-o doue-deci §i doi de aril, §i fu ingropat in Tirgovi§te. (2) La 9 Oc-tobre urmator, muria §i Popa Nicolae, agentul lui Mavrocordat pe langaConstantin-Voda: (a) In fine, rolul mare jucat in acela§1 an 1699 de Dra-goman la incheiarea pacii de la Carlowitz facit sa cresca mindriaambitiosului Grec §i-1 indemna sa doresca un tron pentru fiul seu, alMoldovei §i al Teril-Romanesci.

(I) Cf. Grecenu, p. 198 9; Popescu, Magazin, V, p. 116 7; Daponte, in Erbi-cenu, Cron. Grect p. 45.

(2) P. 343. Cf. Constantin Capitanul, p. 161 2.

(3) Grecenu, p. 353. Ilinca deveni apol sopa lu1 erban Grecenu.(4) Acela§i, p. 354.

sail...

379 CRONMELE MONTENE 77

Legaturile disparuse, i rivalitatea intre cele doue familh incepeaCand Brancovenu fu chemat la Adrianopole, in acea caletorie plina deprimejdie, care-1 imbolnavi, el vei h. in acesta pretentiune a Portia olovitura a ruder amicului seu de odiniOra, care, se son. la Con-stantinopole, nu-i era tocmai prieten . (1') Cand Grecenu redacta acestaparte din cronica domniei, el vorbl fara aprecieri (2) de intilnirea luiBrancovenu cu Exaporitul la Arnaut-Chioi (28 Maiu st. v. 1703), devisita tinerului. Dragoman, Nicolae, fiul lui Alexandru. Constantin-Voda, plin de nil contra acelui caret turburase linistea primej-duise tronul i vieta, nu fu multamit de caracterul incolor al naratiu-

Dupa instructiunile lui, cronicarul oficial schimba acesta parte, siin versiunea noua el scrie asa despre Exaporit : spurcatul si vraj-masul acela Alexandru Mavrocordat, Marele-Dragoman al imperatimturcesci, carele pOte fi ca si veche pizma i reutate asupra Domnu-lui in inima lui hraniia, avend prietesug cu spurcatul acela Vizir Azem ;el denunta intentiunea betranului Grec de a scOte pe. Constantin,voind ca in loc sa pue pre fii-ski Domn aicea in Ora . (3) Am vedutmar sus ca, de aci inainte, cronica brancovenesca n'are o vorba bunapentru Mavrocordati si ca domnia intaia a lui Nicolae in Moldova ezugravita in colori cu totul neacceptabile de acesta.

Daca voia sa alba o cronica oficiala, Nicolae-Voda, venind in Tera-Romanesca, nu putea s'o primesca pe acesta, asa cum era. Primaparte, respectuOsa pentru ai sei, putea sa remae. Dar, de la 1699incoce, ea nu putea fi nici indreptata. Cand nu se ataca familiaGrecenu vorbia, lovind in mar multe parr, de telpiziia saw-maxbine sa die, blestematiia cea grecesca . Cu plangerea pentru m6rtealui Nicolae din Sinope, omul lui Alexandru Exaporitul, cu acestomagiu adus puterh cuscrului de odiniOra, Radu Grecenu se puteaterming in cronica domniei noue, Aici si facia. Nicolae-Voda sfirsitnaratiunil brancovenesci.

Cum se infatiseza ca forma acesta a doua opera a invetatului logoret de odiniora am Vedut mar inainte, cand am comparat o sub ace traport cu Memoriile aceluiasi scriitor. Yn cursul aceleeasi comparatium,am studiat si lumina speciala in care, dupa dorinta Domnultul seu,presinta Marele-Vornic Radu domnia lui Brancovenu, partea din ace to

(1) V. raportele francese venetiene din colectiunea Hurmuzaki (Supl. 11, V ).(2) Dar la ineeput Alexandru Mavrocordat era visat, cand se vorbia de du mania

de la P6rta, earl provoca drumul plin de grija al Dornnului.(3) V. mai sus, p. 334.

:

§i

§i-i

nil.

lui,

si §i

'

78 N. IOBGA 380

domnie pe care, din inalt ordin , trebuise s'o prefacd. 0 parte dindomnia lui Stefan -Voda, fiul Stolnicului, acea care se and si in Me-morii, a fost analisata cu acelasi prilej.

SA continuam acesta cercetare pand la sfirsitul cronicei oficiale.Analistul domnesc mantue aici incidental nebuniei DOmnel Pauna,

pe care-1 povestise, in parte, si in Memorii. Zidirea in chilie a pro-priei matusi a 1:Minna', spanzurarea a done femei, invinuite tote caar fi provocat prin farmece intunecarea mintii Faunal, sunt fapte carise potriviail fOrte bine cu scopul pe care-1 urmaria Radu: infatisareaCantacuzinilor ca o familie de criminali rafinati. (1)'

Urmeza mentiunea trecerii lui Carol XII spre Demotica, mentiunecare permite cronicarului, mehmendar cu acesta ocasiune, sa vorbescade propria sa persona. Expeditiunea din Morea e atinsa numai pescurt (2), §i povestirea trace la caderea Pasei din Bender, sprijinul lui

tefan-Voda, si la catastrofa apropiata a Domnului insusi. Cu acestprilej, el nu se sfiesce sa afirme ca, la vederea nenorocirii ce se abb..-tuse asupra nemului sou, betranul Stolnic si-ar fi facut merite fats deTurci din nelegiuirile trecutului sea. Constantin ar fi marturisit otra-virea rudelor sale haine fata cu Imperatul: *erban Iordache, doifrati ai sei. Intors la POrta, trimesul Sultanului ar fi respandit acestaspovedanie de criminal, i l'ar fi audit intre altii Ianache Dragoma-nul, fratele Mariei Sale lui Nicolae-Voda, carele, ajungend mai preurma si Domn, in urma fratelui Marie]. Sale, Nicolae-Voda, aici intext au marturisit catre toti boiarii . Svonul, ivit dupa mortea vigu-rosulin *erban-Voda, svon care numia ca ucigasi ai lui Voda pe Stol-nic pe Constantin Brancovenu, ar fi intarit, adaoge cronicarul, in-tr'un chip definitiv prin acesta revelatiune, smulsa de frica mortiiunuia dintre vinovati. 0 descriere, cu total nefavorabila Domnuluicaglut, a temperamentului acestuia mantue capitolul, eel din urma alunei domnii pamintene.

Constantin-Voda a caclut, deci, dupd spusa lui Radu Popescu, peurma pirilor cantacuzinesci, deli scim, din alt isvor, ca Sultanul da-duse voie boerilor, la schimbarea acestui Domn, sa-si alegd unul de

(1) E de notat faptul ca nice un alt isvor nu intaresce acesta reutaciosa anecdota.Pe Pauna o vedem mai tarcliu ratacind in Europa cu copiii sei staruind la Im-peratul in favorea lor. Cf. Hurmuzaki, Doc., VI; Iorga, Acte qi fr., I, tabla; Maga-zin, II, p. 89 91 si Del Chiaro, p. 202 $i urm.

(2) Acosta expeditiune e descrisa de un Roman intr'o opera speciala. V. mai de-parte, capitolul Cronica expedijiunii din Morea.

§i

§i

si


Ora saic un strain (1); ruda criminala care ocupd tronul dupa ne-norocirea Brancovenului, cade la rindul seu, ca motiv mai adinc, prinpedepsa dumnedeesca, tar ca motiv visibil, prin disparitiunea protec-torului sett turc. In acest timp, Domnul Moldovei Nicolae-Voda, fncare i cronica oficial6 a lul Grecenu ne arata un duman al lui Constantin-Voda, vecinul seu, acest tiner Mavrocordat, om ambitios §iodrasla a unui istet §i versatil diplomat fanariot, nu gandesce catwde putin la Scaunul mai bogat al Terii- Romanesci. Coboritor, prinmama sa, 3,1 lui Alexandru-Voda eel numit Bun Mare din OraMoldovii (2) (ceea ce e adeverat, dar prin Lapu§nenu numai, Si nuprin Petru Rare§, cum afirma istoriograful Curtii), el se resemneza custapanirea mai saraca a Moldovei, la care avea drept. Cand Turd'inlatura pe rind pe hainil Constantin §i Stefan, ei se gandesc neaperat, fara ca nimeni sa-I traga de maneca, la credinciosul Voevod alMoldovei. Radu Popescu credo orbesce cuvintele firmanului de stramutare: De vreme ce ne slujesci cu dreptate §i to pui tare pentruraia, iata ca to -am miluit cu domnia Terii-Romanesci . (3) Nicolae-Vodaa fost numit, asigura el, pe care-1 gasim intro aces co saluta pe noulstapanitor la Milcov ( Radul san Hrizei Vistieriul, Vel-Vornic la Targove0e ) (4) din bung voia Imperatului, fora nice o rugaminte saumijlocire despre partea Mariei Sale, fiind credincios Imperatiei .

Se scie ea, din multele domnii ale celut dintaiu Mavrocordat, aceeacare, prin forta imprejurarilor, a trebuit sa fie mai violentti, mai ne.populara, a fost domnia acesta muntena, domnie nelin4tita §i peri-culesa pe timp de rasboil Pentiu a-§i asigura tronul, tinerul Fanariota trebuit ascunda firea omenesca pentru a apare stra§nic; pentrua impedica intercerea Cantacuzinilor, el a trebuit sa lucreze la Constantinopole contra acestora, pregatindu-le mertea, precum, fail in-

(1) V_ acest volum de Anale, p. 300.(2) Vita pre luminatulut nem al pre inciltatului si milostivulut Domn Io Ni

colae Alexandru Voevod, prea bunul stapdnitor Terii- Romdnescz, care se trage dinAlexandru-Vodci cel numit Bun si Mare din tera Moldovii; in cronica lui Pope cu,p. 39. Asupra unel alte opere genealogice, acesta cu explicatiurn, v, in continuareaacestor studii (memoriul II , capitolul Genealogia lua Nicolae-Voda de NicolaeRoset.

Li (3) Cuprinsul firmanului dupa cronica lui Axinte Uricarul (Kogalnic4nu, II, p.171). Popescu da alt-fel firmanul: ash stria Ca, cunoscend pre Nicolae Vo la c edincios Imperatiet Liu si au chivernisit bine raiaua Moldovel, l'au daruit cu o nniaMunteniei (p. 42).

(4) Axinte Uricarul, p. 172.

§i

sa -s1

80 N. MEGA 382

doiald, nice ei n'au fost cu totul straini de mOrtea lui Constantin-Voda.

Un panegirist, chemat a povesti acesta domnie, n'aveh deci o sarcinau*Ora, dar Popescu, fiul Hrizei, era un om curagios ui -i fu Inor saacopere cu draperia de our a lingu§irh meOepgite sangele ce pathtreptele tronului.

Sa 1 ascultam pe acest curtesan oriental, care nu mai aveh de multo consciinta plea simtitOre.

Gaud Mavrocordat sosi in Bucuresci, stapanii din ajun plecase catreo peire sigura. De peirea acesta el insa n'ar fi fost vinovat cat deputin. Dimpotriva, numind Caimacami, Domnul cel nou ar fi cautatsa scape macar pe betranul Stolnic, rugandu-1 sa §ada ca un boierbetran, sa nu se duca la Tarigrad, §i-1 va aye Maria Sa in loc deparinte ; dar, increcletor in dibacia sa, fostul regent ar fi refusat sa-§ilase fiul singur in manile dumanilor. 0 alta dintre victime, MichaiiiCantacuzino, care fu chemat mai thrditi numai de Turd, fu numit Cai-macam, ispravnic de Scaun §i confirmat de Domn, cu tOta incercareade a fugl in Ardel; rata vreme Michaiu state la Curte, Mavrocordatca pe un parinte it cinstea . Causa mortii lui tefan-Voda ,Si a pa-

rintelui seu fura documentele de tradare ce se aflard la POrta: carp,confirmatii Si privileghh ; vinovati de inalta tradare, rivnitoril doMahe titlurT cre§tine primira, ca §i Brancovenu, pedepsa ce li s'ailcadut , pedepsa de care singura mortea sa fara de veste scapa pe in-cepetorul legaturilor haine cu strainatatea, erban-Voda. Nu pirile dela Bucuresci, ci vicleugurile ce s'ail audit ca faceau Cantacuzinh cual for , adusera noua catastrofa domnesca. (1) Nicolae-Voda iii dildutote silintele pentru a mantul pe Radu Dudescu macar, ginerele Stol-nicului, care era tiner Si cu cocom midi , lucrand prin fratele seuIenache, oferind a jertfi pang la dou6-deci de pungi pentru a se erthvieta tinerului boer. Vina acestor din urma executiuni e aruncata decronicar numai asupra Marelui-Vizir All-Pa§a, care e calificat de ccum-plit , de om reil §i crud . f2)

(1) Dupd Del Chiaro, vina uciderh lui Stefan-Voda si tatdlul lul ar cade, nu asupranoului Domn, ci asupra boerilor vriijmasi al familia Cantacuzinilor (p. 202).

(2) Sotia lui Dudescu era Maria, fiica Stolnicului. Din acesta casatorie se nascurao fata (Maria, care lea pe C. Notara) si trei Iii (Genealogia, in Bucium, p. 563).Constantin, unul din fill Dudescului, fu insurat la 1722 de epitropul Casel Dudes-cilor, Domnul, cu Maria, fiica lui Antioch-Voda. Constantin era atunci Comis (RaduPopescu, p. 124).


Domnia acesta a lui Nicolae Mavrocordat are o mare importantaprin aceea ca pe vremea ei o schimbare radicala se fact" in grupareaboerilor munteni pe partide. Sub Domnii anterior' lui erban-Voda,o partidd cantacuzinescd luptase contra celor ce doriau sa vadd petron pe un Balenu, Banul Gherghe. Dupd disparitiunea acestui §ef,partida anti-cantacuzinesca nu disparit §i ea: la urma domnie' sale,imprejurarile pusera pe Brancovenu in fruntea acestel partide. Executiunile din 1716 sfarmara cu total partida Cantacuzinilor ; familiaso imprd§tie, i§" perdh influenta de alta data; singurul Cantacuzin cupretentiuni de domnie, Beizadea Gheorghe, fiul lui Serban, nu mma§tepta tronul de la sprijinul i simpatiile boerilor teril, ci de la ar-mele patronilor sel Imperialii. Cat despre anti-cantacuzinesci, partidafor nu mai avea nici o ratiune sa mai persiste, dupd ce caOigaselupta pentru conducerea cdreia se alcatuise.

Dar Imperialii, Invingetori la Zenta, staparn pe Ardel, 1ncep sa ispitescd tot mai mult pe aceia dintre boerh Teri'-Romanesci, can do-nail un guvern mai drept i mai plin de crutare. Din iubitorii decultura europeand, din amatorii de titluri strdine, din poftitorii de schimbare, se forma o partidd cre§tind, hnperialista, nempescii, cum i socjicea atunci. intre ace§ti vicleni , cars a§teptad numal trecerea Nem-tilor peste mums pentru a da pe Nicolae-Vodd in manile lor, Popescupomenesce pe Golescu, pe Serdarul Barbu , un Cornea, pe frateleacestuia, calugarul , pe Grigore Balenu, pe Bengescu, pe erban Bu-jorenu, pe Obedenu; cele-lalte nume se pot culoge sub suplicele re-fugiatilor din Ardel. Pentru a ave acum pe conservators' can tineaula vechiul regim turcesc, lard a-1 intelege 'Ate pe deplin avantagiile,ajunge sa strabatem cu ochii marturiile boeresci din chrisevele linIoan-Vodd Mavrocordat; gasim acolo pe frunta§ul boor care era *erbanNdsturel, pe un Cretulescu, Iordache, pe Grigore Vladescu, dole Greceni : Serban i Constantin, pe Barbu Meri§anu i Pand Negoescu,cumnatul Brancovenului, pe Constantin Vacarescu, pe langa cat' N aGreci de incredere. (1)

Lupta intro cele doue partide Incept" in curind. Vicleni" , can do-Hail domnia lui Gheorghe Cantacuzino, legara intrigi cu du§manuli-1 chemara in tern. Nicolae Mavrocordat fu silit sa se retragd ina-

intea unor Imperiali, can nu sosird nici odata, pand la Giurgiu. Mitropolitul Antim se furi§d de langd Mavrocordat, care cduta sa-1 opresca,§i, adunand pe boeri la Mitropolie, incercd o schimbare, careia-1 lip 1

(1) V. acest volum din Anale, p. 288, ultiina nota.Analele A. R. Tom. XXI.Memoriile Seel. istorice. a

82 N. IORGA 384

pentru ca sa isbutesca numal sprijinul efectiv al catanelor . Cand, infruntea Turcilor, la can se adresase, Domnul infra iarasi in capitalasa, el nu erta tradarea: Antim fu inchis, snit O. parasesca inalta-iclemnitate, trimes inteun lung drum do prisonier, al carui capet nuera OA vada ; Bujorenu fu decapitat la fantana lui Radu-Voda ; unBalacen fu si el ucis in pripa, iar predicatorul Curtil, un Grec dinVenetia, loan Abrami, fu aruncat in inchisOre

0 represiune, a careia violenta se explica prin natura imprejura-rilor, cat i prin temperamentul mindru vindicativ al Domnuluicare o ordonase. Credinciosul prieten al Cantacuzinilor, Del Chiaro,povestesce cu indignare aceste amanunte de sange si de resbunare (1);cat despre Popescu, el se multumesce, model de scriitor pension at, sainsire actele de necredinta ale boerilor, intrerupend apol expunereaatunci cand trebuia sa povestesch pedepsa.

Dar Turcii se bateati prea reti in acesta campanie hotarirea boe-rilor de a se da Imperatulm era prea energica pentru ca mesurileluate de Nicolae-Voda sa-si pOta aduce rodele. Domnul, prins a douaOra, cu mai mestesugite laturi de inselaciune, Imperialii, din partealor, furs mai tuff decat intaia Ora, apuca drumul captivitatii. Radu,Marele-Vornic, impartasi peste putin aceeasi sorta.

Am vedut aiurea Popescu, om nerabdator, nu pregetr saiscalesca peste putin petitiunile supuse ale cviclenilor catre imperatsail Generalii lui. Dar, atunci cand faced cu inima usora acesta schim-bare de orientatiune politica, el se insela, ca tOta lumea, asupra vii-torului. Nemtii remasera la pace cu Oltenia, dar Ioan-Voda, succesorulPrincipeltu prins, 'Astra Scaunul set]. din Bucuresci, ca vasal al Sul -tanului, indata Nicolae-Voda insusi redobandi tronul, lasat liberprin mortea fratelin sett Tote aceste lucruri se petrecuse cand RaduVornjcul capeta insarcinarea de a scrie istoria timpului seu, i poves--Urea prinderii lui Voda, petreceril boerilor in Ardel, domniei luiJoan Mavrocordat se resimt de acesta.

Pentru a face placere patronului seu, ca Brancovenu, NicolaeMavrocordat cerea severitate fata cu dusmanil lui de la cronicaruloficial, el gratified pe boerii austrofili cu cele mai energice califica-tiuni injuriOse: talhari ( talhariul eel mare, Barbul Serdariul ), spur-cati (.acel spurcati de boiari ), nebuni ( multi boieri de al terii ne-buni ), si se roga lui Dumnecleil sa le platesca celor ce au fost pri-

(1) P. 119, 214, 216.(2) Mal sus, p. 367.

§i

§i

ca

§i

§i

385 CRONICELE MIINTENR 83

cina prinderil Domnulu; pe care nu-1 voiau. In Ard61, infatiseza,piritori goniti de Nemti, (ea nisce cani obrasnici , intorcendu-se farade isprava, cca nisce cani cu c6-la intro piciore . Ei, prin uneltirile fordin trecut si tole de atunci, aduc, la pace, perderea Olteniei: au statutde paguba si terii nOstre, eh, fiind Sara de, pests Olt coprinsa, au re-mas in stapanirea Nemtilor si nu putut sc6te ; in acesti ambitiosi,reii vrajmasi patrioti , vede el criminalit cart desghind Banatul de

trupul ciuntit al patriel.A fost o vreme cand se pane. sigur ca Beizadea Iordache va domni

in numele Imperatulul, caruia i se daduse, si siguranta acesta o avuseun moment, in momentul rusinos al poticnirii sale politico, si RaduPopescu. Slugs pocaita a Domnulul grec mai norocos, cronicarul nucruta pe acela caruia era gata sa i se Inchine printre eel dintat.Bania data lul Gheorghe i se pare ridiculd, ass era de putin potrivitacu asteptarile partidulul, cetis6rel.. Au rinduit , scrie el, pre unGheorghe Beizadea ca ss se theme Ban Craiovei, tar nu Domn saugubernator (din cal l'ail facut magar), si au rinduit si patru consilieridin boiaril eel mai de jos, sä fie langa Beizadea Gheorghe. $i, insul-Valor, el amintesce un 6re-care proverb al camilei: Au cercat camilei

puts cerceil la urechi, si i taiat .

E interesant felul cum se infatiseza la Popescu domnia lui Joan-Voda. Vom vede ca din doue cronice neoficiale (1) Acosta domnieapare blanda, nepartinit6re, milostiva, bine intentionata. Ni se spuneaiurea de chemarea inapoi a pribegilor cart nu indrasnise s6 vie subNicolae-Voda DOmna lul Brancovenu, intro altii, de ajutorareapoporatiunii in vreme de fomete, de staruintele patriotice ale Domnulm,care smulse Germanilor la negocierile de pace conditiunl mai bunsde cum era de asteptat.

Dar Nicolae-Voda vecluse cu oche r61 ambitiunea domnosca a luiIenache, fratele mai mic, care, sprijinit de Patriarchul de Alexandria,profitase de captivitatea lul pentru a-1 inlocul. Relatiunile intre cot dotfratl erail atat de role, in cat, la mortea lui loan, s'a putut acreditasvontil (2) ca acesta mOrte fusese provocata de nerabdarea lui Nicolae,care se vedea lipsit de tron fara a fi fost mazilit vre-odata,

Deci Popescu atinge forte pe scurt partea interns a domniei but Joan-Voda, staruind mai mult asupra imprejurarilor rasboinice si diploma-

(1) V. capitolele Cronica de sub Grigore II Ghica A doua cronica a Cantacu-zinilor.

(2) Transmis si de Engel.

s'ail

yi

sa-i

84 loRGA 386

tice in earl erau amestecate scirta terit si persona Principelul. In nu-merosele sale pagine avem mai putine sciri asupra caracterulul luiloan sistemului seu de guvern decat in cele cate-va rinduri ce i seconsacra in cronica redactata pe timpul lul Grigore II Ghica sail ina doua cronica a Cantacuzinilor.

Domnia a doua muntena a lul Nicolae Mavrocordat, mai umand decat intaia, imprejurart exteriore nu mai silian pe Domn pre-face firea, a fost totusi, din punctul de vedere al sarcinelor fiscale,o domnie impovaratOre: un rasboiu storsese 'era anexarea Oltenieila Imperiu ii ingustase hotarele, dar cheltuelile Curti', mecanismul ad-ministrativ, fastul domniet remasese ca inainte. IsvOre earl n'ailnice o legatura intro ele confirms acesta opresiune fiscala, care nu sepote contests.

Trecend la povestirea lui Radu Popescu, suntem stramutatt lute°lume de idila. Se vorbesce de influenta Domnulut la Porte, do sea-derea haraciulut prin staruintele lui, de buna gospodarie a WI Nico-lae, incomparabila Cu. a fratelul sett, adaosul e semnificativ, careera tiner si nepedepsit intru obiceiurile Si orinduelile terip, do si-lintele sale pentru a opri. noua crescere tributulul. Se pomenescnuntt domnesci si de boerl, visite de Patriarch', in termini cari suntla inaltimea acestor marl imprejurari. A pomen1 , scrie el intr'unloc, tole bunatatilo pre deplin oath avea Domnul nu me lass obi-ceiul istoriel, pentru ca sa nu dell b6nuiala de colachie, care ruma-nesce se chiama ciocoinicie. Drept aceea cu tacerea le tree, numaiatata chic ca tOte faptele if era cu dreptate ilia cum nu suferia sase face cui-va strambatate, din fire Hind iubitoriil do dreptate, milo-stiv, lesne iertator i cu frica lul Dumnecleil. Care acestea tOte ye-dendu-le insumi cu ochit, de le void trece cu tacerea, pietrile vorstriga.. (1)

Pe la inceput, Popescu inregistreza cu satisfactiune cate-va mortibine-venite : Barbu Cornea crape si so duce la dracul , Stainville,Generalul austriac din timpul rasboiuhil, more Ode morte grOznicaMat departe, se insemna sfirsitul in exil al rebelului Dimitrie Can-temir, resculat contra stapanului sod Fanariotil erail pe acestLimp absolut fideli Imperatului nostru al Otomanilor . Cate-va cu-vinte dispretuitOre sunt aruncate in trecet lui Michaitt Racovita, caruiaTurcil it scriu ca csi domnia din Moldova este mult pentru obrazul

necum a Terit-Romanescii.

(1) P. 147.

a

lui,

N.

gi

sa-11

si

1i

1i

387 CRoMoBLE InutrrENE 85

Dar, la sfirsit, fermecat de paces, daruita de Domnul seu, ocupatsa ne povestesca mai mult tale ce s'au intimplat prin alte par iy:in Persia, la Tatari, in Apus chiar Popescu parafraseza, de sigur,gazetele patronului, el uita, de hatarul pacificatorului, i proprillesale dusmanii. Fiul lui Hrizea mantue laudand nemul Cantacuzinilor,atunci cand Beizadeaua Constantin iea in casatorie pre fiica reposa-tului Radului Cantacuzino, biv Vel-Spatar, fratele lui *tefan-VodaCantacuzino si fiul reposatului. betranulm Constantin biv Vel-Stolnic,find de nem blagorodnic si mai cinstit intre tote nemurile boierimiiTeril-Romanesci; de care tot nemul acela bucurat, dand. slava luiDumned.eil pentru buna-voire a Domnulm, ce au bine-voit de au flout,cunosc8nd ca toti vor fi trasi si apropiati spre mila Mariei Salespre cinste ; precum au si fost (1) Bra f6rte slugarnic in ertareadusmanilor sei calugarul Rafail de la Radu-Voda, fostul Logbfet si Mare-Vornic Radu, fiul lui Hrizea din Popesci!

Caci ambitiosul Boer de odini6ra intrase in manastire, pentru o pocainla, care nu era inutila, Inca din anul 1722. Din chilia sa de la Radu-Voda el continua sa insemne evenimentele de la Curtea Domnuluiseil. Ajungend la anul 1728, implinind deco am din domnia a douaa lui Mavrocordat, el adaoge: Pane aicea am scris tale ce s'au in-timplat pans in savarsitul a (pee ani dintru a doua clomnie a Marie].Sale Nicolae-Voda, iar do aicea inainte, cu ajutoriul si mila lui Dum-nedeil, voiti scrie incepend de la al un-spre-decelea an inainte . 0promisiune pe care Radii, oprit de mOrte sau do vre-o bola grea,indeplini nici °data.

Indata dupe mOrtea cronicarului seri, Domnul renunta din motivecari nu se pot determine, la continuarea lucrului prin altul ordonatranscrierea in forma definitiva a cronicei, legand-o, cum am vedut,do analele anteriOre ale Terii-Romanesci. Acest corp mavroeordate cde cronice e eel mai respandit, si tote exemplarele pOrta urmatorultitlu explicativ : Istoria Terii-Rumanesti de cand au descaleeat pra-voslavnicil crestini ; intru care coprinde tote istoriile a tuturor Dom-nilor din ceputul terli, de la intaiul Domn, Radul Negrul-Voevod, paneacuma la Domnia de a doua [a] Marii Sale lin Nicolae AlexandrUVoevod, acum de iznOva scrisa din porunca Marii Sale pre lumi-natului si pre inaltatului Domnului nostru to Nicolas Alexandru-

(1) \p. 150. Cf. p. 174. Raducanu Spatarul fusese insurat cu Stanca, Iiica Po telnicului Brezoianu. El ava si un fiu, Cqnstantin Raducanu 'nun in 1715 (Genealo-gia, in Bucium, p. 561 .

sat

pi

n'o

ii

86 N. JORGA 388

Voevod, intru al un-spre-clecilea an dintru a doua Domnie a MarieiSale, de Radul Logofetelul de Divan, sin Michaiti Ieromonachul Lu-pescul, la anil de la zidirea lumii 7238, iar de la Nascerea DomnuluiNostru bus Chri-gtos 1729, luna lui Octomvre 31. (1)

VI. Cronica BAldcen6scii.

Adese -orl, in cursul acestor cercetarI, au fost pomeniti BalaceniI,vom reveni aici numai pe scurt asupra familial, a careia insemnata toin istoria Teril-Romanesci de la jumatatea secolului al XVII-lea Inaintenu e mica.

Voiti lash hotdrit la o parte trecutul, pe care nu ni-1 garantezd de-cat genealogia familial, alcdtuitd probabil forte tarcjiti. Cel dintaiti do-cument relativ la BAlacenI, de sigur la ctee,Fti Balaceni, e inedit. El seafid in colectiunea privata a archivarulul Dr. Czoiowski din Lemberg.Pentru InsemnAtatea acestui document, it reproduc In Intregime:

Eu Candachiia (2) bktrkna de Bklkcean[i], fata Petrei Pkrcklabului, mkr-turisescu cu scrisogria mia cum eu de bunk voia mea strknsu-mi-i-am fe-ciorii miei, anume Miron si Candachit, feciorii fetei miale, Cristinei, siginere-mieu Dumitru Ciochink si fiia-mea Nastasiia, de le-am impkrtit amea direptk ocink si movie ce am avut in satu in BkIkceani. Deqi] treipkrti am dat lor; a patra parte am lksat mie de comkndare; si intr'aceastktocmalk au fost Ion Albotk de Cktkmkresti si SimiUn de acolo si SimiUnde Solonet si Dumitrachi de Dragsin si Peatroviqi] de Uricean[i] si Du-mitrasco de Ipktest[i] si Gligorcea de Comknesti si ICinasco Dobren, cumam scris. De aceastk mkrturisesc.

Ihic 8 Bklkcean[i].A

ri 7124, Iun. 15.

Nu se p6te fixa legatura de inrudire in care states Candachia cu

(1) Asupra manuscriptelor, v. lista de la sfirsit. Dupa titlul cronicei lui Pope-scu in corpul oficial nu s'ar puts hotari clad. el murise sail ba : i se dice chirRafail monachul, care pre nume mirenesc fail chemat Radu Popescu biv Vel-Dvor-nic (Magazin, IV, p. 21). S'ar puts si aceea ca Domnul sa fi ordonat transcrie-rea corpului indata ce cronicarul oficial mantul al clecelea an din domnia sa a doua(cf. exemplul lui Grecenu, care oferl 'WW1 lui Brancovenu cei dintal cl.ece aniai cronicel sale, precedandu-I de o introducere).

(2) ,Candachiia,, Candace, e probabil si numele adeverat al nevestei lui Stefan-Voda (fost Tomsa), pe care testamentul latin al Domnului o numesce Cambacia(Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 238-41).

,Si


Badea Balacenu Contes, care e o figura caracteristica intro boeriinostri din acest secol.

Intre dinsul fiul sea Constantin este un aer der familie, Popescunu se insela dand o caracteristica intregului nem. (1) Ca si cunoscutulAga, Badea se deosebesce printr'un neastamper extraordinar, dintreacele neastamperuri organics can duc pe cine-va la glorie sail la crime,sail si la amindoue.

Ti intilnim Intaiil sub Constantin Basarab, cand avea sarcina deCapitan. Gheorghe Stefan prinsese pe cei doi Cantacuzini din Moldova

voia sd-1 taie. Constantin Postelnicul cerh de la cumnatul sea de petronul munten o interventiune pe langd Domnul vecin. Baldcenu fuinsarcinat sd duca scrisorea de intercesiune ajungend de la Bucu-resci la Iasi intr'o di si intr'o nopte , el iii castigA, cu porecla deU?urelul, §i favarea influentei familii a Cantacuzinilor. (3)

Totusi s'ar pare ca gdsim in curind pe Badea Intre dusmanii fa-miliei. cAnonimul nu ne-o spune, dar aflam din Constantin CApitanul,-cd Badea fu printre cei arestati sub Antonie-Vodd, cand se fact drep-tate pentru omorul lui Constantin Postelnicul. (4)--BAlAcenu era O.platescd chiar cu capul vina pe care nu i-o cunescem bine de aim :$i fail scos , scrie cronicarul Balenilor, sd-i taie capul; apoi l'au

iertat, den ce pricini el vor sci. Ceea ce e mai curios e faptul caBadea Clucer Balacenu e iscalit, ca i Stroe Leurdenul de alt-fel,

in cartea de nevinovdtie pe care, sub Radu Leon Inca, la 1666 (14Aprilie), fill Postelnicului o dobandird de la boerii Orli, in frunte cuMitropolitul Stefan. (5) Dacd nu trebue sd uitam ca lui Badea i secjicea si Uptrelul, avem o explicatiune mai plausibild.

Anume, Radu Popescul, un dusman hotdrit al families, spune inci-dental in Memoriile sale ca ,Badea Vornicul Balacenu in 4ileleAntonie-Vocki ail ucis nisce negutdtori moscoviti, impreund cu cariiera si cdlugdri, mersi pentru mild la Mosc; pre tote omorindu-i, cu osotie a lui ce-1 chema Buta, averea le-o ail luat. De care prindendDomnul veste, ail cercat pre Buta aflat, cu dreptd judecatd

(1) V. mai sus, p. 369.(2) Asupra crimes de care era acusat Badea, v. mai. sus, p. 369 si rindurile ce ur-

meza in acest capitol.(3) Cf. Constantin Capitanul, p. 306; Neculce, Adaosuri, p. 188. Aceste locuri au

fost apropiate unul de altul intaia de d-1 Hasdeil, in articolul Balacenu din Mag-num Etymologicum, articol, in genere, incomplet.

(4) Constantin Capitanul, p. 358.(5) Magazin, I, p. 401.

(2)

lui

Pats

9i si

si

gi,

gi gi

88 N. IORGA 890

intepat in movila den marginea tirgului despre Dudesci, iar preBalacenu iertat. (1) Evident, ambh cronicari vorbesc de acelasifapt, si explicatiunea Popescului e, psichologic, mai acceptabila.

In 1672, pe vremea lua Grigorie Ghica, aflam iarasi pe Badea, caMare-Clucer (27 Julie). (2) In anul urmator, el intovarasi pe Domn inexpeditiunea de la Hotin, dar purtarea lui fu plind de contra-diceri si de perfidii. Intaiu, el se intelese cu cei-lalti boeri munteni casA treed la Polom. Apoi, acest hot reu , dice Constantin Capitanul,denunta. Domnului pe tovarasii sel de tradare, earl scapara numaimultamita noptii. In sfirsit, vedem pe Contos ucigend de dincolode Nistru pe Turci, alaturea cu aceiasi complotisti pe cari-I vodiselui Ghica. (3)

Pote ca Balacenu a stat un timp in, Polonia si se pare ca el nufigura printre boeril lui Duca-Voda (4), succesorul Ghical. Cand Ser-ban Cantacuzino ajunse Domn, el fach pe Badea Caimacamul seu (6)

ridica, se pare, la rangul de Mare-Vornic, cu tote cele ce se pe-trebuse. In acesta calitate scrie Balacenu judetului ora*nilor dinPitesei intr'o afacere de judecata, la 27 Aprilie 1679. (6)

E inutil a reveni asupra carierel lui Constantin Balacenu. Ginereal lui Serban-Voda (7), el ocupa, deli nu i se dadh o boerie mai stra-TucitOre decat Agia, un loc de frunte intre boerii socrului seil. Bu-curandu-se de increderea DOmnei, el se astepta la mOrtea lui Serbansa ajunga conducetorul real al afacerilor, in numele tinerului PrincipeGheorghe, cumnatul sea. Dar Constantin Stolnicul, eel mai influentboer al timpului, impuse candidatura lui Brancovenu Logofetul,acesta fu ales. Balacenu se gasia in ace] moment peste granita, caambasador la Viena, si el nu erecjii nici prudent, nici damn sa se in-torca. Nadejduind de la Imperatul ceea ce nu-i d'aduse «tera oficiala,intrigantul boer, adeverata icOna a tatalui seu, provoca expeditiunea

(1) Magazin, V, p. 103 4.(2) Ibid., p. 356.(3) Constantin Capitanul, p. 376-7.(4) V., d. ex., documentul din Magazin, V, p. 359.(5) Constantin Capitanul, II, p. 19.(6) Arch. ist., I, p. 60 1. Badea Balacenu nu trebue confundat cu Badea Va-

taf de Puscarie, §i cu Badea Comanenu, Mare-Comis), ambit' victime ale lui RaduMichnea (Anonim, p. 349, 351; Const. CApitanul, p. 321 2). 0 persona deosebitapare a fi si Badea Vel-Postelnie , de la 1660 (Magazin, V, p. 352).

(7) Nu e sigur ca fetele lui Serban erau fetele Deanne' Maria; Serban mai fuseseinsurat odata, in boerie, cu fata lut Stroe Leurdenu ( Anonim, p. 363).

aid

l'aiiPad

si

si-I6i

ssi

391 CRON I CELE MIINTENE 89

Germanilor in Muntenia, aduse pe Heissler la Bucuresci si se retrase,impreuna cu acesta, in Ardel, unde isbutise stramuta sacracandidatul el de domnie. In 1690, el iii facu datoria do soldat, lup-tand cu arma pentru isbanda causes Imperialilor, care era causasa. Fu omorit in lupta, Brancovenu, care 1 ura de morte, trimesela Bucuresci capul ruder sale resvratite. Imperialh facuse din comitele'Balacenu un General-Maior de catane.

Domnita Maria si fiul lui Constantin si al ei, loan, remasera un timppaste hotare, in grele imprejurari banesci, cam Maria trebui sa im-prumute de la biserica romanesca din cheiu pentru a tral. (1) CandOltenia fu anexata de Germani, Groful loan Balacenul trecii manta,in suits unchiulul seu Beizadea Gheorghe. El se insura aicl cu Ilinca,fata Postelnicului Brezoianu, si incept', se pare, negocierl cu Domnulmunten de pe acea vreme, Grigore-Voda Ghica, pentru alienarea

muntene ale familiei. In .1734, el scrie soborului bisericei dincheiu pentru vechia datorie. Rasboiul intre Imperial]. si Turci in-

cepend din not', Ioan Balacenu fu prins de Turci i taiat de dinshla mandstirea Cozia, in 1737. Veduva sa se refugie la Sibiiu, unde marl.Cele treT fete ale Grofului fura crescute ]a Viena : dupa 1739, unadin ele, Smaranda, veni la Bucuresci, unde lug pe un Manu, fiulstarosteT Manu. Cele-lalte douo remasera la Carte, undo li se serviao pensiune. Maria se intorse insa si ea inainte de 1787. Singura ceamai mica nu mai reveni. din strainatate. (3)

De la acesta odrasla balacenesca sau de la Sora sa mai mare Ma-ria primi Samuil Klein la 1770 (4) un manuscript de cronica a Torii-Romanesci, care, sub numele de Cronica Balacenescci, a incurcatmulta vreme pe istoricii nostri literari, cat" au fost. Se credea pandacum ca exists un singur manuscript al cronicei : copia luatgi. do Va-silie Vlad in 1780 dupd transcriptiunea cu litere latine a lui Klein

(5) Astacji avem la Academia Romand un al doilea manuscript

(1) V. ultima paging a memoriului penultim. Obsery ca, Ruxanda vorbind (inno h) de <reposatul ei barbat , ultimul numer nu 'Ate fi bine catalogat (pote 1727).

(2) Memoriul §i p. citate. Constantin Brancovenu cumpera de la Joan mo§ia Doicesci, langa Tirgovi§te (Grecenu, partea inedita), Asupra until Mateiu Balacenu(1689), v. Grecenu, p. 144 b.

(3) Genealogia, in Bucium, p. 343 ; cf. ibid., p. 519.(4) Insemnare finala a manuscriptului din Oradea-Mare : NB Hanc 1 i toriam

describendam Samueli Klein concesserat femina quaedam ex illustri ima familiaBalacian, quae anno 1770 Viennae morabatur .

(5) Si asia venind not cu scrisul historii de la annii lui Christo 1629, quare esten anul 1722 (sic), facem gatatul, promitind que, en temp, si mai Wall() oru copthi

si

(2)

insusi.

a-ss 9i

si

S

mo-suitor

90 N. IORGA 392

decat acel pastrat la Oradea-Mare : ms. 537. De altmintrelea, cerce-tatorii de Oa. acum cunoscut nici ms. do la Oradea-Mare de-cat dupa extractele numerOse pe can le da. §i dupa mentiunealui Engel, in introducerea lui bibliografica. (,) De aceea, sail, mai bine§i de aceea, parerile de pans acum asupra cronicei sunt false.

Atat manuscriptul din Oradea, cat §i manuscriptul Academiei Ro-mane incep cu anul 1629, eel dintaiil al domniei Jul AlexandruS'a observat §i de d-1 Sbiera ca acest inceput cuprinde in primelesale rinduri o trimetere in urma (precum s'au scris mai in sus.,care arata ca avem a face cu copil acefale. Manuscriptul complet (cume n1 436 al Bibliotecei Academiei Romano, al treilea ms. al cronicel)trebuia sa incepa unde incepe §i Constantin Capitanul, pe care, cuforte mid deosebiri de forma, it reproduce cronica Balacenilor in in-tregim e.

Am spur mai sus ca. Memoriile lui Radu Popescu eraii o continuarea lui Constantin Capitanul. Balacenii nu dispuneail, ca alte particle,mai numerose, mai puternice, mai bogate, de omens de casa carturarisail de partisani invetati. Pentru a aye §i el cronica lor, el fusesesilil s. alega pand la 1688 cronica lui Constantin Filipescu, care nule convenia in total, ca una ce lovia sistematic in Cantacuzini, rudeleBalacenilor, in erban-Voda, care ridicase mai mult acesta familie §iii daduse scopurile §i orientatiunea el politica.

De la 1688 inainte, lucrul nu era mai u§or: eel ce, din ura pentruBrancovenu §i mentorul lui, Constantin Stolnicul, adoptase violentulpamflet al Capitanului, nu puteail sa-1 continue prin apoteosa bran-covenesca a Grecenului. Pe de alts parte, Popescu din Memorii, cre-dincios Domnului seu, aperator al intereselor acestuia, vrajma§ alchematorilor de Nemti, nu era nice el cu totul acceptabil. cronica ofi-cialci, a Jul Radu Hrizea, cronica mavrocordatesca, aceea era bunspentru Balaceni de la un capet pand la altul; cetind-o, aceti invin§ide odiniora se puteati mangaia urmarind fericirea criminals §i dreptaprabu§ire a invingetorilor. Dar pana la inceputul acestei cronice ofi-ciale, pand la anul 1699, timp de un-spre-dece ani, era greil de alcatuito povestire in sons balacenesc.

Era intaiu o lacuna de umplut, lacuna de la mOrtea Domnitei lui*erban, maritata cu Balenu,aici se opresce Constantin Capitanul,

nua. Si s'au scris aceasta historie mai intei de tote de Samoil Klain in Vienna, anul1770, iara acum in aceasta forma de pre ace de intei, se an scris de Vasilie Vlad,in anul 1780, i[n] Vienna (ultimele rinduri ale manuscriptulul din Oradea).

(1) El reproduce notita titlurile latine adaose de Klein.

nail{ncai

Ilia.

finala i dd

393 CRONICELR MUNTENE 91

pans la alegerea Brancovenului. Legatura independents din menuscripte ca al lui Antim nu convenia: ea era prea favorabila lui. Bran-covenu §i Stolnicului; ea ascundea prea mult vrajma§ia de familie dinultimele chile ale domniei lui Serban-Voda, §i Balacenii doriau ca acestadumanie sa fie cunoscuta, pentru a pune intr'o lumina rea pe banuithuciga§i ai Domnulut 0 legatura fu alcatuita, legatura inedita pan/.acum §i pe care o darn mai jos dupd singura copie ce avem la inde-mand in acest moment, copia cam modernisata a lui. Klein, aratandinsa deosebirile intre acesta copie §i unul din manuscriptele cirilicecari o contin : (1)

Dupe ce au trecut quatva temp de la mortea filiei sale, Sierban-Voda auesit la preumblare la venat, pre la Fantana Rece si, trimitiend pe pecharnici[cu ogarki §i cu copoi; C] prin tufele de prin prejur (2) [si el §kdea dk

(1) Obsery ea ms. din Oradea mai adaoge la Constantin Capitanul cate-va notiterelative la asediul Vienel, notice la cari $i Klein adaoge, din partea sa. Le repro-ducem aid :

Afara de aceasta Sierban-Voda pre ascuns se intielegeva cu Ne ntii prin carti, i

odata au avut pe un Jesuvit pater multa vreme ascuns in cortul seu si, quand maivre Nemtii se dea cetatea, trimise pe Jesuvit de le spuse barbate ce e se apereanque in patru ceasuri, que Turcii gate pravul si vor inceta de batalie pene lei seva aduce pray; si au radeicat Sierb n si o cruce de lemn de steger intru pomenirea sa si a tuturor Romanilor, quarii malt se munceva si se ro ava lui Dieu qua senu is Turcii cetatea de la crestin; si au scris si la pra positus capatuli, IoannesBaptista Mayer, vicarius generalis, pentru rendul acestii cruci; in quare cruce leti-nesci au scris Sfetelna Crucii. Scrisoarea asia este : a Crucis exaltatio est conservatiomundi, crux decor ecclesiae, crux custodia regum, crux confirmatio fidelium cruxgloria angelorum et vulnus demonum. Nos Dei gratia Servanus Cantacuzenus, Vala-chiae Transalpinae princeps eiusdemque perpetuus haeres ac dominus, etc. etc ( icereximus crucem hanc in loco quavis die devotione populi et sacro populi (et saw o)honorato. in perpetuam sui suorumque memoriam tempore obsidionis machometanaea vizirio Cara Mustafa Pasia -Viennensis Inferioris Au triae, mense septembris, dieprima, anno 1683. Viator, memento mori. Adique: Inaltiarea Cruci e to padir a lumii; crucea este frumsetia besericii, crucea stepenirea Imperatilor crucea marireaagerilor (sic) si dracilor rane. Noi Serban Cantacuzin, cu darul lui Dieu princi TiariiRomanesci si acelasi de porrorea moscenitor si domn s a , am radicat acia to crucein loc, quare in toata dia cu evlavia poporului si cu letugii este cinstit, in eternaa sa si a for sei pomenire, pre tempul ci Vienna cetatea Au trii c lii mai din Joel a inconjurata cu hoste machometaniceasca de Viziriul Cara-Mustafa Pa ia, in lunalui Septemvrie in dia d'intei, faxnr, CI3 3C LXXXI I. Calatoriule aduti aminte de morte

Aceasta cruce si astadi se afla in palata archiepiscopului d'in Vienna, i e Tongade 13 picioare matimathicesci. In acestea tempuri, ecca o ci si craiul L ilor .

(2) Crkngurile den prejur; In ms. din Cluj (C), care pentru acesta parte e cronicanostra (v. capitolul Cronica din Cluj).

92 N. JORGA 394

priviia ds la corturi: CJ, au prens vr-o quativa epuri si, aducandu-i lacortul (2) lui, au impartit quatva la boeri (a) [vi; Cy, quati va i-au dat lacochnea domneasca ; intru quarii 14) s'au nemerit o epuroae cu puli inpantece, pre (5) 'carea spentecandu-o, au aflat que era gata se fetes un puliucu 2 capete si cu patru picioare : d'innainte (6) un cap (7) trageva in oparte [vi; CJ, altul in alte parte, si trupurile la mediloc era inbinate, de nuse conosceva inbinatura ; quare, aducandul la Domnul, fiend §i patriarchulDeioniscie Ienaque Logofetul Cariofil, se mirava si, telcuind unii intr'unquip, altii in alt quip, iara Cacavela dascalu au dis que d'in neamul luiSierban-Voda vor sa se radeice 2 capete se stee in potriva unul altuia, siunul va trage in o parte, altul in alta; si va fi mare stricaciune pamentuluiacestuia, de vreme ce acest semn minunat s'au aflat in tara aceasta; si asias'au intemplat, que dupe mortea lui Sierban s'au radeicat acestea doa ca-pete: Constantin-Voda despre Turci Bele[ce]anul, generele lui Sier-ban, despre Nemti si [imponcipti fiindk unul altuia; CJ multe rele aufacut tiarii, pre quum la Domniea lui Constantin Brancoveanul se vaspune. (*)

Dupe aceasta trecand quateva vreme, au venit veste de la Banul Viteilade la Craiova cum que Veterane generariul vine pre la Cerniti cu hostinemtiesci, que se ernedie in Tiara-Romaniasca. Deci Sierban-Voda in dataau trimis pe Constantin Brancoveanul Logofetul si pre alti boeri cu darurisi cu rogacione, se faca bene se treaque in Ardeal. Quare, luand darurilesi primind rogacionia, au trecut in Ardeal.

Dupe aceasta, vedind Sierban que Nemtilor li umble bine, que bat peTurci si le iau cetati §i tiari, au socotit cu ai lui frati se trimitie la Viennala Caesariul sol cu carti despre toata tiara se se inchine Caesariului si setiara hosti in ajutor asupra Turcului, qua se se disleipias[ca] langa Caesa-riul, si, qua se nu priciapa aceasta Turcii, au dis que trimite sol cu carti,que se inpace pe Imperati intra seine, se nu mai faca ateta versare de sange.Si cu acestea adormeva pe Turd; fiend superati de atetia batalii nenoro-cite, si cugetand que li voliasce benele, i-au dat volie se trimitie sol, si autrimis patru boeri : pre Iordaque Spetariul, fratele seu, pre Scerban, pre

(1) Vre-o e suprimat in C(2) tn loc, C are: inainte.(3) Boiarilor chtiva, in a(4) C suprima.: intru quarii.(5) C suprima: pre.(6) C suprima : d'innainte.(7) Unul, in C. Reproducem de aim inainte numal deosebirile esentiale dintre mss.(8) Ms. C mantue ast-fel: =fine va vrea sk citeasck, va vedea Qi faptele ci s'au

fcut si prorociia Cacavelii c s'au izvoditk. intorckndu-se Domnul in Bucuresti dela Fntna-Reace treckndk cktre vreame, lath veaste vine de la Banul Vintilk [Cor-bOnu]....

§i

(1)

si

1i

395 CRONICELE MONTENR 93

Constantin Balaceanul, genirile seu, si pre Sierban (si pre Sierban) Capi-tanul, nepotul seu. Iara acestia, ducandu-se quatra Vienna, Sierban-Voda sebolnavi si muri in Octonavrie in 30, si s'au ingropat la Cotroceni, domninddiece ani. Dic unii que Constantin Stolnicul, fratele seu, 1-au otravit, pre-quum si el mai pre urma an marturisit aceasta, prequum mai inainte omspune.

[Additio haec Samuelis Klein:] Si lucruri bone anque multe an facut acestSierban Voda, que la Vienna se novoieva se inpedece pe Turci sau se in-tardie pene va veni ajutor Nemtilor, que se nu is cetatea, que doara o arfi luat inainte de venirea Lesilor. Facut au si thipografie romaneasca, greciasca si arabeasca in Bucuresci, pre quarea Constantin-Voda Brancovea-nul o au inzestrat cu multe averi; intru quarea se thiparesc carti pentrucrestinii celi de sub imperatia turceasca, unde nu le este slobod a aveathipografie, si cartile se se dee de pomeana. Intors-au pre romanie prindascalei invatiati toata Bibleia, de pre eleinie, que mai inainte nu era preromanie intoarse, si alte lucruri bune, si manasteiria Cotrocenii au facut....

Legatura ast-fel deplin stability intro sfirsitul lui Constantin Capitanul si inceputul cronicelor brancovenesci ale lui Grecenu si Pope-scu, compilatorul, intrand in domnia lui Constantin-Vodd, se &da lao interesanta operatiune de prescurtare si une-ori amestecai e a sci-rilor din cei doi scriitori pe cari ii avea inainte. Povestirea CroniceiBalacenesci pentru alegerea, intronarea si confirmarea Brancovenu-lui, povestire publicatd in Sincai (t. III, p. 233) in extenso, e impru-mutata ast-fel 'Ate din ambele cronice anteriore, si omul Balacenilornu WO.' sa adaogd la sfirsit : (Iarna tota cu bucurie o au petrecut,dobandind in rani eeea ce de multi ani mai inainte o vinet,tand tuturor dragoste, bland* i mil[o]stivire, si in boerie si in dom-nie . in aceeasi vreme, el presintd alegerea ca opera lui ConstantinStolnicul. (1)

Trecend acum la campania Germanilor in Muntenia la 1690, intiknim mai mult o prescurtare a lui Popescu, deli unele amanuntenumele lui Preda Proorocenul, titlul de Calga dat sefultu tatar para fi luate din Grecenu. Sunt insa si sciri nouo, sciri balacenesci, candab. o colore proprie compilaiunil. Ast-fel, se afirma aici cu mindriepartea luata de Mace-nu la invadarea teritoriului terii de ostile im-perials si se face o mustrare lui Brancovenu din nehotarirea lui inacestd privintd. Aga Constantin Baldcenul, fiind langd. Hai ler, pu

(1) Constantin Stolnicul Cantacuzenul cu o mink de boeari s'au strut totIla Mitropolie (Sincai, p. 233). Unde nu se observa alt-fel, citatiun. e din cro-nica sunt luate dupd Sincai, unele indreptandu-se dupa ms.

ara-

21

94 N. IORGA 396

rurea it indemna sa se pogore cu o§tile [din Bra§ov] sa ied Ora; iard.Constantin-Vodd nu void, ci tot se imponci§a. Compilatorul singurne spune- ca Nemtii, cerend ernatec, au pretins de la Domn czahsereaca de 700 de pungi §i destainuesce, ceea ce nu fac Grecenu §i Po-pescu, ca Domnul fu silit a scOte, el eel dintaiii, un bir pe dobitoce,ce numit vacirit, sa dea de tot dobitocul un ort . Vorbind deispravnicil de Scaun in Bucuresci, pe vremea ocupatiunii lui Heissler,el adaoge, pe langa numele, cunoscut de aiurea, al lui Cristea Vistie-rul Popescu, pe al lui Luca Vistierul ,Si pomenesce Heissler nu mul-tdmia pe Baldcenude excesele comise de soldatil strain: (pre egu-meni §i pre unil boiari ii legase de gaturi cu funii, pentru faind, pen-tru came pentru altele,. Familiile Domnului §i boerilor fura tri-mise, precisOza compilatorul, la mandstirea Bradulul. Ajungend la in-trevederea de la Draganesci, el spune : ce au vorbit nu putem sci .

In fine, ultim atac impotriva Brancovenului, compilatorul nu uitd. sane spue ca, Intors la Bucuresci, Vodd fu asediat de pldngerile celornenorociti de Mari. Dora [el] tote le rabda, pentru ca el i -au fostadus, ca sa-§I capete iard.§1 domnia Si binele.

La Cronica Baldcenesca trebue sa ne adresam iar4i pentru a aflaepilogul de arestari ,Si condemndri la mOrte, care urma invasiunp.a.Aid ni se povestesce cu luare aminte cum Cristea Scordac (1), Vel-Postelnicul lui Serban-Vodd, a platit cu capul corta ce avuse Ore-candcu Constantin Logorotul Brancovenu, mai pentru nimica ; ni se vor-besce de uciderea lui Stefan Cioranul, acusat (ea s'ar fi inteles asu-pra lui cu Aga Constantin BdlacOnul , de arestarile cdpitanului Oprea§i boerului Vlaicu.

Expeditiunea turcesca pentru Tokoly (1690) e expusd in cea maimare parte dupa Memoriile lui Popescu, dar unele amanunte, ca tri-meterea la Bucuresci a capului Agal Mb:corm, par a fi luate din Gre-cenu (tot a§a, intentiunea lui Tokoly de a schimbh pe Heissler pri-sonier cu sotia sa inchisd la Germam). Omul de partid se recunOscetotu§i in cuvintele injuriose pe cari le intrebuintOzd vorbind de re-tragerea noului Rego ungur inaintea Principelm de Baden : nepu-tendu-I sta Techeli in cOntra, au inceput a fugi cu caftanul in vine .Inedita e §i judecata finald asupra eampaniei, judecata care lovesceiara§i in persona Domnului vrajma§:

(1) indreptat dupd ms Sincai (p. 238) are: Scordei Constantin Capitanul pome-nesce de Postelnicul Cristea Scordec in calitate de capuchehae la Constantinopole,sub Serban (II, p. 32). Era un pauper mercator grmcus (Magazin, V, p. 47).

Pats

si


Ci multa paguba au adus tiarii cu acestea trebi ale Nemtilor, a qua-rora Constantin -Voda au fost indemnator de au intrat si au batut peNemti (sic) (A), si, quand s'au pogorit in tiara, nu s-au alcatuit cu ele, citot de Turci s'au lipit, cerand ajutor facand isbanda asupra inimicilorPortii; cu quarea mare credentie sie-au capetat la Imperatul turcesc sila celi mai mari a Portii, si acestea i-au indelungat Domnia ; si, vedindque-1 au toti in credentie, cresceva, se mareva, se latieva si se bucurava indarurile ce ei aduceva norocul. Iara, dupe ce au trecut si s'au asediatacestea fortuni ce fusese in tiara, Dieu iara au dat batalie tiarii, trimi-tiand lacuste Iara, aducandu-se nisce mosci de la Sfetagora facan-du-se osfestanie in tota tiara, s'au indurat Dieu si le-au radecat, de nus'au mai vediut

S'ar pute ca acest ultim amanunt al lacustelor sd fie luat din Gre-cenu. (2)

Cronicarul BAlacenilor trece, in 1692, la nunta Domnitei Stanca cuBeizadea Radul, fiul lui Iliac. Povestirea e absolut deosebita de ceadin Popescu, ca si de cea din Grecenu. Cronicarul pare a mai satis-face o re'sbunare, card, dupa ce vorbesce de inibogatirea saraculuiginere de socrul atat de bogat, adaoge ca tinerul Principe s'a co-rupt in curind, facendu-se betiv cfOrte reu, $i crud, si tiran, atatacat insusi cu manele sale pe multi OmenI i-au omorit ; pentru careaDumnecjeii scurtat vieta, mantuit multi de nevoi .

Dusmania lui Cantemir cu Brancovenu se presinta in compilatiunea nostra ca o prescurtare a singurel povestiri a Popescului. Darcompilatorul dd data pgecisd a mortil Domnulul Moldovei (insa gre-sit : 23 Martie 1673, in loc de 17 st. v.). (3)

Cronica trece apoi la schimbarea lui Constantin Duca, pus de so-crul seu Brancovenit in locul lasat liber de acesta mOrte. Autorul eiafld prilej sa ne vorbesca de purtarea trufasa a Domnei lui Duca,Maria, care, dand in foc un pretentios i ofuscant islic de jupane a ,

provoca nemultumirile boerilor moldoveni prin urmare, cddereasotuluI el (1696).

De aid', compilatorul se interne la anul 1695, pentru a no povestlpana la 1699 istoria campaniilor rdsboiultu turco-german. Ac6sta parte,impreuna cu mentiunea evenimentelor interne contemporane, e o pre

(1) Cetesce : Turci.(2) P. 196 7.

(3) Cf. N. Costiu, p. 39 ; Neculce, p. 246; Vita Constantin Cantemyrii, la sfirsitIn ms. de la Oradea-Mare, data lipsesce : Dupe acestea nu au trecut mult tempsi au murit Canthimir . Cf. si incai, III, p. 258.

gi

si,

gi

gi Wag

gi,

96 N. IORGA 898

scurtare a lui Grecenu, amestecat fOrte rar cu Popescu din MemoriT.E de observat i faptul ca Grecenu e urmat numai papa Ta anul1699, unde cronica lui e intrerupta in corpul mavrocordatesc.

Reproducem tota acesta despartire, inedita papa acum, atragendatentiunea in note asupra locurilor, unde asem6narea e o asem6-nare de forma :

Mai inainte de madileia lui Constantein Duca, Constantein Brancoveanul-Voda s'au dus la Cerneti si Chanul Semigerei au trecut pe in tiara, mergandla hoste asupra Nemtilor, inpreuna cu Calga Sulta ; si, mergand eli pe laGiu, le-au venit veste que Muscani merg asupra Cremului si '1 bate ; siCalga de la Giu s'au intors inderept cu hostea sa, iara Chanul s'au dusunde i-au fost porunca.

In aceia vare, Sultan Mustafa, mergand asupra Nemtilor, cu SemigereiChanul, afland la Logiu pre Vethirani generariul, cu putintcle hosti, osebitede hostile cele mari ale Nemtilor, dand batalie tare, abia, si cu mare perirea Turcilor, au biruit Turcii pe Vetirani, quare au si perit in ace batalie.Imperatul turcesc, vedind ace farema de biruintie cu perirea multora aisei si audind que vin hostile cele mari a Nemtilor, nu le-au asceptat ; ci,venind pre la Cerneti, i-au esit Domnul in ainte de l'au petrecut pane laNicopol; acolo, imbracandu-1 Imperatul cu caftan, s'au intors cu bucurie laBucuresci in Scaonul seu.

In al doilea ann [1696], iara au mers Sultan Mustafa asupra Nemtilor, siau mers si Tatari cu Sultan Pasia (sic) Gerei si cu Ialagas, si trecand Im-peratul Dunerea, s'au intelnit cu Nemtii in un camp ; inse, norocul slugin-du-i, au facut din care meteris (4), adeque propugnaculum, si au scapat elrusinat. Que asia de tare au dat Nemtii (27 batalie, quat un generariu auintrat in tabera turciasca si mare perire an facut Turcilor, quat s'au fostsperiat si Imperatul que va peri, inse, pequm am dis, au scapat si deaci s'au dus la Tialegrad.

In acest an. [1696], Muscanii, mergand la Azof, citatea, si Turcii cu Tatariice era acolo neputand se le stei in potriva, au luat cetatea. (4)

In al treilea ann [1697], iara au mars Sultan Mustafa, Imperatul turcescla hoste asupra Nemtilor, si, trecand pre la Belgradul turcesc Dunerea, s'audus la Thisa, la locul ce se zice Senta, si au facut pod se treaca Turcii. Deci,trecand Viziriul cu tote hostile, numai Imperatul remanend d'incoace (5),ecca si Eugenie Princiul cu hostile nemtiesci an inconjurat tote hostile tur-

(1) Meterez de care (Grecenu, p. 327).(2) De tare au dat Nemtii e repetat de (loud oil.(3) Cf. Popescu, p. 152.(4) N'au putut nici Turcii ce aflat acolo, nici Tatarii stea impotriva,

ei cu sabia l'au luat (Grecenu, p. 328).(5) Cf. Grecenu, p. 338: Numai Vizirul cu pedestrimea all remas.,

s'au sa-1

ai

899 CRONICELE MUNTRNE 97

cesci. Si, vedind Imperatul que Nemtii au venit, si temendo-se que Turciilui n'or da batalie, ci de frica or fugii, an poruncit de le-au stricat podul,qua se nu poate fugii, ce se stee se se bate. (1) Iara Nemtii, cu tunuri sicu pusci dand vitejesce batalie, i-au omorit pe toti. Imperatul, vedind minune qua aceasta, au fugit la Belgradul turcesc, si au pus alt Vizir, altIniceriu si alti basi, in loc celor morti (si) multi.

Constantin-Voda, avand poronca se fie la Cerneti, se padiatca plaiurile,priveva la acestea si rideva, uncle dupa ris vine si plans ; (2) que ei veniveste de la Tialegrad que au murit filia sua Maria. Dupe aceia s'au intorsde la Cerniti la Bucuresci. Si Imperatul cu Viziriul s'au dus la Odr[i]u, deau trimis Viziriul lui Voda caftan, pentru que e Vizir nouu.

Deci, dupe quatva temp, avand Constantin-Voda fata de versta, anomeIlena, o au logodit cu Scarlat, filiul premaritului Alixandru, Marele-Drago-man al Imperatii turcesci, si, venind Scarlat in tiara, au facut Voda fortefurmosa nunta.

Quand au fost cursul anilor scs, 7206, ,arni, 1698, iara au facut Turciigatare do hoste asupra Nemtilor, Mid Vizir Usiim Basia, si au mers laBelgradul turcesc, si prin Tiara-Romaneasca au trecut Seleim Gerei Chanulcu trii feciori a lui, cu Totari, de s'au dus la Belgrad. (3) Ci in acest annnici o batalie n'au facut, umbland intra dinsii vorbe de pace. (4)

Iara in celalalt ann au gatat Imperatul pe Efedeii si pe pre-meritul Alexan-dru, Marele-Dragoman, de i-au trimis que se faca pace cu Nemtii. Si, adunando-se, si despre partea Nemtilor si despre a Turcilor, la Carlovici, aufacut pace in 25 de anni...

Constantein-Voda nu se bucurava de pace, pentru que, quand aveva Turciibatalie, nu cogitava de madileie, ci tot cugetul li era de hoste. Deci aufacut pace qua se-si afle un rind bun la Imperatie. (Crescerea tributului). Ig)

In acest temp au murit si Stanca, mama lui Constantein-Voda, si o au ingropat la manasthirea de la Brancoveni. Scarlat Pecharnicul, generele luiVoda, anque au murit la Tergovesci.....

Urmeza, dupa" o lacuna ce merge pang la 1703, cronica oficiald a luiPopescu, cu forte mid §i rarl deosebiri de forma. 0-) Reproducerea

(1) i-at't pus tunurile asupra podului, de-1 bates; una ca sa strice podul a numai treed Ienicerii sa fuga (Popescu, p. 168).

(2) Cf. Grecenu, p. 340-1: (land slava lui Dumnezeu si bucurandu se [penti ugatirea manastirei Horezul],.

(3) Cf. Grecenu, p. 344.(4) inteacest an... lovire intre dinssii n'au avut (Grecenu, p. 348).(6) Adaos Balacenesc.(6) Cf. incai, III, p. 292.(7) Cuvinte sunt lasate sail adaose, mersul fraset schimbat. Intr'un loe (Pope cu,

p 27), se lasa la o parte calificativul de cfeciorh dracului. dat Cantacuenilor.Analele A. R.Tom. XXI. Memoriile Sect. Ietorice.

krir

98 N. IORGA 400

adequata *i integrals se intinde pans la caderea Brancovenului, indescrierea careia compilatorul balacenesc amesteca o sums de lucrurlnoue. In locul povestirii de pe p. 27 8 din editiunea Magazinului,avem in ms. urmatorul text desvoltat, pe care Sincai (p. 371-2) itcuprinde numai in parte :

Si a doa di, Joui, venind si Ibrochorul in Bucuresci cu ,L,-1, 12.000, dehosti, de grab au facut Domn pe Stefan Cantacuzen, iara Vineri demaneatiaau venit boerii la Constantein-Voda Brancoveanul si-si luara ertacione sidia bona. Deci el au inceput a imputare Cantacuzinilor nemultiemirea siviclenia si pentru ce nu le-au fost mila de sangele seu si el deduse versareTurcilor; dicand si aceasta lui Stefan-Voda: De ti-au fost de Domnie, pen-tru ce nu mi-au spus mie ? Si eu ti-o asi fi dat cu pace; numai vietii melese fii partenit; sau, de ti-am facut vre-o strembatate, se-m fi spus, si de nuti'asi fi facut dreptate, apoi se me fii peret. Pentru ce nu ti'ai adus amenteqvat bene v'am facut eu voa Cantacuzenilor ? Boerii mari v'am dat si v'amcinsthit qua pe neste frati; iara voi, quarii ati mancat panea mea, ati maritviclesiug asupra mea. Si, intorquando-se quatra toti boerii, au dis : Fitisanetosi toti boerii tiarii, slugitori si toti hominii, fii sanetoase tiara, quemai mult eu pe voi nu ye voiu vedea, que iata am cadiut in manile ure-tilor de Dieu Agareni! Ertati toti, ertati, qua Dieu se ye erte! Si de mineanque fiti ertati! Aduceti-ve aminte in rogacionile vostre que sangele §iniamul vostru si stepanul vostru eu am fost! Qua acestea si mai multedicand, nu-si puteva oprire lacremile...

In cele ce urmez6, Cronica Balacenesd. se tine de povestirea oficialaa lul Radu Popescu, modificand pe alocurea forma i prescurtand. Ede observat ca avem Tulsa §i adaosuri interesante. Ast-fel, compilatoruladaoge la vinovatia lul Constantin Stolnicul in caderea lul Branco-venu, una mai veche i mai mare: cand §i pe fratele WI Serban-Voda, carele li scOsese vieta de la Grigorie Ghica-Voda, Inca Vailomorit .

Cand ajunge la masacrul familiei Domnului mazil §i al betranuluiConstantin-Voda insu§i, compilatorul balacenesc devine mai desvoltatdecat Popescu, care tines sa nu faca prea interesanta figura marti-rului Domn, chiar cu riscul de a inegri mai putin pe prigonitorii lul.El pomenesce de oferta vietel in schimbul turciril, racuta de ofiteriiSultanulm Beizadelelor §i da cuvintul, autentic in liniile lui generale,cred, pe care rivna pentru lege it insufla Domnului: (1)

(1) in parte numai, la ineai, III, p. 374.

401 CRONECELE MONTENE 99

Fi hi mei. filii mei! Iata tote avutiile si orice alta am perdut. Se nu neperdem ancai sufletele! Stati tare, barbatesce, dragii mei, Si nu begati samade morte; priviti la Christos Mantuitorul nostru, quate au rebdat pentrunot si cu ce morte de ocara au murit! Credeti tare in acesta si nu ye mis-cati, nici ve clathiti din credentia pravoslavnica pentru viatie si pentrulume aceasta! Aduceti-ve amente de S. Pavel, ce dice: que nici sabie, niciinbuldiala, nici morte, nici alta on ce uu-1 va despartii de Christos, que nusent vrednice muncile si nevoile ceste de aici spre merirea ceia ce o va daChristos. Acum dara, o dulcii mei filii, cu sangele nostru se spalem peccatelenostre! Si, acestea dicand, poruncii Imperatul de le talie capetele....

SOrta corpurilor celor executati e iarasi un amanunt noti in CronicaBalacenilor.

Domnia lui Stefan Cantacuzino e si ea luata din naratiunea mavro-cordatOsca. Se suprima insa mentiunile relative la persOna lui Popescusi se lash' la o parte si cuvintele in earl omul lui Nicolae-Voda spuneaca mortea singura a scapat pe Serban-Voda de pedepsa. Sfirsitulacestei domnii e fOrte prescurtat.

Pentru timpul lui Nicolae Mavrocordat, deli ordonanta e de muiteon alta, cronica e a lui Popescu, intr'o forma prescurtata. Avem to-tusi cate-va supresiuni si adaosuri caracteristice. Cronicarul, care ell-minase cu ingrijire, in primii trei ani al lui Brancovenu, on -ce califi-

cativ defavorabil dat lui Constantin Balacenu, «inimicul lui Voda , taiehotarit din veninosa prosa a Curte'nului lui Nicolae-Voda aprecierileinjuriose la adresa partidei germane, careia-i apartineail GheorgheCantacuzino Ioan Balacenu. Nuinele boerilor ce chema pe «Nemt12.,

anecdota insultatOre pentru Gheorghe a Baniei nu se mai aflaUnele laude ale familiei Si personei Doinnului sunt redu§e, si se scotsi bite episodele ce privesc mai mult persona lui Popescu.

Ast-fel, cetim in cronica acesta austrofild ca boeril Cornea si Ben-gescu, cari chema «catanele., eraii «cu buna inima quatra Casa Austriiisi se bucurava de biruintia Imperatului crestinesc si doreva qua sesupue Dieu de tot sub piciore pe inimicul numelui crestinesc , pe candin Popescu statea: «diavolul ce nu va binele crestinilor odihna forau intrat in inima Barbului Serdariii. Cornea si intr'a Bengescului

indemnat de s'au viclenit de care Domn si de catre tera siunit cu catanile ce era in Ardeb. Cand vine la prinderea lui Mavro-cordat, compilatorul inlatura tote calificativele daruite de Popescuboerilor Obedenu, Golescu, Balenu, earl pregatise lovitura; el nu ad-mite in naratiunea sa nici mentiunea binefacerilor domnesci catre«vicleni> : nici un cuvint despre refacerea cu banil lui Nicolae-Voda a

i-ail s'att

sislot.

gisi

i00 N. I011GA 402

caselor arse ale Golescului, $i firesce ca nu mai gasim aid drasticajudecata a Curtenului: Dracului fum de tamae cat de mult, elremane, in firea lui, tot drat; asa i Golescu . Plangerile pentru ne-aucjitul fapt al prinderil unui Domn hainit de boerii sei, blestemul teriiimpotriva pricinuitorilor de jafuri sunt trecute cu vederea. Solia inu-WA a partidei crestine catre Generalul Stainville nu e povestita inCronica Balacenesca cu bucuria resbunatOre din Popescu.

La Ioan-Voda, compilatorul pomenesce, pe langa intarcerea ginere-lui, lui Brancovenu (Nicolae Ruset) §i pe a Domnei veduve, ceeace lipsesce la Popescu. (g) Cand ajunge la cererea ca Domn a luiBeizadea Gheorghe din partea prietenilor sei politici, el indulcescerespunsul imperial asa cum 11 dedea cronica mavrocordatesca: saaiba nadejde, ca cu vrenze aceia va fib. La incheiarea OAT, corn-pilatorul cruta imputari austrofililor, pe earl. Popescu aruncatad vine. Dispar, la transcriere, fumurile) boerilor earl nu se ra-liaza de la inceput la domnia noun a lui Nicolae-Voda. In fine, cumam spus, organisarea Baniel oltene e aratata aid in termini seriosi.

Cronica acesta de familie se opresce la 1724, cu sfintirea solemna aVacarescilor, in anul al cincilea al domniei lui Mavrocordat. Acestaarata Ca alcatuirea ei a trebuit sa se Lea pe atunci, in on -ce casInaintea anului 1729, cand, din ordinul Domnului, se puse in circula-tiune corpul de cronice muntene, care cuprindea un text mai intins allui Popescu. Totusi, loan BA Mann, pentru care s'a format compila-latitinea, tral Inca mai multi ani dupd acesta.

VII. Cronica de la Cluj.

Ori-ce boer roman , scrie Del Chiaro, «are In casa lui un manus-cript cu vietile Domnilor, dar adeverul e schimbat in ash fel, ca fie-ceBoer tine la el o cronica, in care faptele Domnilor sunt zugravite inbine sail in reil, dupa cum un Domn sail altul a fost prielnic sailvrajmas nemului acelui boer. Copiii nemurilor boeresci se deprind domid a privi lucrurile expuse ast-fel ca un adever incontestabil., (3)

(1) Cronicar autor al unei genealogil narative a lui Nicolae-Voda, genea-logie de care vom vorbl inteun memorize despre Cronicele muntene din secolul alXVIII-lea. Cf. §i mai sus, in acest volum, p. 266.

(2) Cel putin in editiunea Magazinului (cf. p. 94).(3) Si maravigliera forse (non senza grandissima ragione) chiunque legge questo

picciol catalogo de'libri stampati nella Valachia, non vedendovi la storia de' principidi quella provincia, the tanto agevolmente sarebbesi potuta mandar in lute, medi-

(I),

instil,

pion -ce

si

403 bRONICLLE MtINTENE i6i

E putin probabil sa se descopere tipuri noue de cronice muntene, sicele cunoscute 'Ana acum apartin numai familiilor man, al caror rolfusese destul de insemnat pentru ca o schimbare a analelor teria dinpunctul de vedere al interesului for sa fie posibila. Exista totusi untip, acel pe care-1 descriem aici, care a fost alcatuit, de s'gur, din or-dinul unui Boer cu activitatea politica mai stersa, mai subordonata.

Numesc acest tip de cronice Cronica de la Cluj, In lipsa unui numemai potrivit nici odata nu s'ar pute fixa cares familii i-a apartinut,dupa orasul uncle se pastreza in Museul Ardelen singurul exem-plar ce cunosc.

Tata din ce se compune acesta cronica :a) Din Constantin Capitanul, transcris pana la domnia lui. Con-

stantin I Basarab Carnul sau Serban. Si titlul compilatiunh e titlulcronicei B alenilor : Istoriile Terel-Rum anesti ;

b) De la Constantin I inainte, de uncle fncepe, tot mai energica, deosebirea de nuantd intro povestirea cantacuzinesca si povestirea vrajmasa Cantacuzinilor, de la acest punct de despdrtire, compilatoruladopta naratiunea lui Stoica Ludescul ( Anonimul ). Ici si colo, intim-pinam si adaosuri originale. Ast-fel, despre Michnea III, ni se spuneaid ca a fost Grec laccitup (nu cameitar si o nota marginala Intregesce ca Sultana, [n]evasta lui Kenan-[P]asa, care [a]vea casile[ei] lkngk Eschi-[S]araiu , l'ar fi sprijinit. Am vedut ca se precisezamai bine decat aiurea originea lin. Antonie-Voda. (1) La suirea acestuiDomn pe tron, se spune, dupa mentionarea sortei. lui. Radu Leon mazil,cal Nicolae Sofialaul a fost spanzurat la Vel-Ocna , iar Balasache adobandit ertare si s'ati dus la casa lui . () Unele part!. sunt pros-curtate, ca inceputul domniei a doua a lui. Grigore Ghica, iar la Ser-ban-Voda se trece sub tacere episodul reintegrarh Mitropolitulm. Teo-dosie. Mai departe, expeditiunea de la Camenita e resumata, si se stra-muta din Capitanul istoria lui Dumitrasco Cantacuzino din Moldova.

ante it comodo della stamperia. Ma '6 da saper i che, avendo o ni nobile pre o dise it manuscritto con le vite de' principi oltrepas ati, ma in t 1 modo alterata la v -rita (la qual dee essere la sola base sovra cui ha da poggiar una fedele, sincera epura storia), die ogni nobile valacco tiene pre o di se custodito quel manu critto,in cui 6 descritta la vita de' principi, tanto in ben, quanto in male, econdo che quelprincipe e stato, o favorevole, oppur nemico di quella fami lia Itipartt grept: pro-vincial lisano auzi alcuni una somma dilig nza, accio i loro piccoli fig iuoli ienoinbevuti di tale istorie, siche pill tenacemente re tino for impre se nella memoria,laonde poi col tempo passano per una incontestabile tradizione (p. 4o 6).

(1) V. p. 340, nota 2.(2) Cf. Constantin Capitanul, p. 355 6.

102 N. IORGA 404

c) Din legatura balacenescd, publicata mai sus, p. 393 5, si din cronicaalcdtuita de compilatorul Balacenilor pentru peril:Si:la ce duce la cronicaoficiald a Popescului. Dar se omite cuvintul lui Brancovenu la por-nirea lui din Bllcuresci si se adaoge la caderea acestui Domn frasa :«Domnit-au ani 25 pol . In fine, compilatorul, un Bucurescen si uncontemporan al evenimentelor, inddesce urmdtorul panegric al lin. Con-stantin-Vodd, care formezd partea originald mai intinsd a cronicei:

In Domniia lui fkcut-au si 5 mkn[k]stire piste Olt, ci se chiiamk Orezii,foarte frumoas[k] si bogat[k]; mai fkcut-au si la Brkncoveani mknkstire :fiind mick, o au surpat si 6 an fkcut cu toate Imprejur cu ce i s'au ckzut.Mai fkcut- au si acii in Bucuresti o mkn[k]stire ce-i zice Stki Ghe5rghie, mi-nunat[k] si frumoas[k], precum Sk veade : fiind mick si veache besearick, 5au stricat-o si 5 an fkcut mknkstire mare; fkcut-au si han inprejur, inskla acest han au ajutat si boerimea si mkn[k]stirile, pentru sk aibk poman[k]la Sfkntul Mormknt. Fkcut-au si pe Stki Dan aici in Bucuresti, mknkstiresi cu han inprejur ; fkcut-au si pe Stki Sava, mknkstire si case de scoal[k].Iar aice in Bucuresti fkcut-au si Doamna 5 besearick aice in Bucuresti, de-izice Besearica dentr'o zi. Mai fkcut-au Doamna si piste Olt doaO mknkstiride cklugkrite: una si chiam[k] Mamul, iar alta Surpatele; fkcut-au si tkrgulTkrgovistii iar, dup[k] cum au fost, Scaunu domnesck, fiindk pustiu; si multebesearici, care au fost surpate, an dres, si casile domnesti de iznoavk, numaiDivnita find veache; si alto lucruri multe an deschis in zilele Mkrii Salle],precum se veade. Fkcut-au si rkndul de cas[e] despre Doamna, de aice denBucuresti. tnsurat -au pe doi coconi, pe Costandink si pe Stefan. Mkritat-ausi 7 cocoane, anume Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Bklasa, Zmaranda....

Discursul lui Brancovenu catre Eli sel e iarasi scos din povestireabalacenescd, si de aici Inainte avem, feirci nici o schimbare, cronicaoficiald a lui Popescu pans la sfintirea m'andstirii Vdcdrescilor.

VIII. Cronica din ms. 439 al Academiel Romano.

Dupd notele male, luate in grabd, acestd cronica e alcatuitd din :a Anonimul; prefata.b) Constantin Cdpitanul, Inca de la domnia lui Radu Negru.Cronica e intitulatd: «Istoriia Terel-Rumgnesti de cand au descdlecat

[Romanis] ..(1)-

(1) $i in ms. 173 de la aceeasi Bibliotecrt (ms. care merge pana la numirea luiPetru Cercel), dupa prefata Anonimului si domnia lui Radu Negru avem cronicabalena.


N'am cercetat cu de-amgnuntul forma acestei cronice, care, in ceeace privesce compunerea, e aprOpe inversul cronicet de la Cluj. Dacdcercetarea ce voiu face va da la luming. par* inedite sau deosebirimarcante, le voiu semnala in continuarea acestor studii.

IX. Cronica de sub Grigore II Ghica.

Alcatu;rea untui corp oficial de cronice muntenesci de catrO Nicolae-Voda se legs de redactarea in Moldova, din ordinul domnesc, a cro-nicei domniet lui, de Axintie Uricarul. Axintie inadia, cum si spunein primele rinduri ale lucrarit sale, opera sa de a lui Nicolae Costin (1),asa in cat o cronica oficiala moldovenesca de la Ureche palm la AxintieUricarul exists sub Nicolae-Vodg, in a doua domnie, §i el insust seingrijise, cum am veclut, s'o completeze.

Cat-va timp dupa acesta, intilnim in Scaunul princiar din Iasi unalt Fanariot urzitor de letopisete: Nicolae Mavrocordat cetia, cum omarturisesce singur unde-va, istoria Orli in Anale : Grigore Ghica,venit in Moldova fara a cunOsce de loc limba terh, o inveta Tangla sese luni (2) ca ruda vecinul seu, el prinse gustul cronice-lor. Din ordinul seu, un Anonim (Amiras ?) resuma istoria Principa-tului de unde o lasase Miron Costin, acelast Anonim fu insarcinatsa scrie o istorie forte amanuntitg., imbogatita cu extrase din cronicemuntene Si cu documente oficiale, a stapaniril patronului sett in fine,acest corp de cronice, corpul ghiculesc i-am put() dice, fu dat spretraducere in grecesce Slugerului Alexandru Amiras Smirniotul,acesta indeplinl insarcinarea. (3)

Se scie ca Grigore-Voda" fu stramutat la 1733 din Moldova in Tera-Romanesca. Aici, venind dupg. Mavrocordat, el sprijinl ca acestape logofetii carturan din indemnul lui, de sigur, unul dintreacestia injgeba un nob'. corp de istorie oficiala.

De acest corp, pastrat in doue manuscripte, unul la Oradea-Mare,iar cel-lalt singurul complet la Academia Roma.na, m6 voiu ocupain acest capitol.

(1) Kogalnicenu, II, p. 121.(2) Kogalnicenu, III, p. 159.(3) Cf. Kogalnicenu, I, p. XXV, nota 2; III, p. 97 urm.; Sbicra, p. 183 5. in

intentiunea mea, un studiu asupra acelora dintre cronicele moldovene can n'au foststudiate mai adanc pana acum ar trebul sa urmeze acestor cercetari. Pentru in-trebuintarea mentionata a cronicelor muntene in istoriografia moldovene cä, vmai jos, capitolul 4Istoria Terii-Romanesci in cronicele moldovene din ecolul alXVII-lea .

$i,

§i,

ei

3i

si

1ii¢i

gj

104 N. IORGA 406

Titlul compilatiunil, deosebit de al celor-lalte corpuri, e «LetopisetulPrii-Rumanesti din descalecatul de unde au venit Rumanil: de s'auasezat in Tara-RumanOsca . Ea incepe, schimband adese-ori forma,cu Anonimul , caruia-i aduce si alto schimbari, ca, d. ex., stramuta-rea cligresiunii privitore la Ghinea Tucala si Radu Verzarul de ladomnia intaia a lui Grigore I Ghica la a lui Mateiu-Voda, unde, cro-nologic, se potrivesce mai bine, si eliminarea unor amanunte relativela familia lui erban-Voda. Reproducerea Anonimului merge pans lasfirsitul acestei cronice. Dar, aici, se inlatural povestirea finals a nuntiiDomnitei Alexandra in loc, vine urmatOrea transitiune la domnialui Brancovenu:

i domnie foarte bine, si tara inch se bucura, Oh aye pace odihnk, qiin Domniia lui arkth multk milk la tarp. Si au fkcut 0 sfkntk mknkstire,forte mare yi frumoask, din sus de Bucure0i, la sat la Cotroceni, §i altemulte bunktkti §i milostenii pe la sfkntul Ierusalim, §i la Sinai, §i la Sfhnta-Gora. Alijderea §i Ddamna lui, Manila, 'inch au fkcut o mknkstire in Bucu-re§ti, dinainte mknkstirii Skrindariului, ci sk chiamk biserica Doamnii.

Iar, cknd an fost la leat 7197, Octomvre 29, au rhpusat Skrban-Vodk;s'au strknsu toti boeri tkrii §i slujitorii i toatk Curte, de s'au sfktuit, §ialeserk din mijlocul for pre Costantin Brkncoveanul Vel-Log. §i-1 rkdicarksk le fie Domnu

Povestirea evenimentelor ultericire e pe scurt facuta, dar ea aremarele merit de a fi absolut originala. Compilatorul, care nu apera,In expunerea unui trecut, acum indepartat, nici un partid politic, vafi cunoscut cronica mavrocordatesca macar, dar el a luat o sums desciri nou6 din isvOre scrise ce nu ni s'au pastrat sau, mai curindi, in ori-ce cas, mai mult, din amintirea sa bogata.

A reproduce aid. tot textul, ar fi a ocupa prea mult spatiu, ,si s'arintrece limitele unui memoril Me voiu multaml a analisa cronicadand in intregime numai locurile mai none.

Cronicarul atinge pe scurt ingroparea lui erban-Vocld, lupteleturco-germane i, ajungend la intrarea Privipeldi de Baden in tera,un Printip mare , ne vorbesce si de cartile de fratie Si prietesug,

ce trimetea lui Voda, care respundea, silit de imprejurari, prin multedaruri scumpe . El expune trecerea pradatOre catre Rua.'" a regi-mentelor imperiale in privinta simtemintelor boerimil, aflam la elurmatorea interesanta marturisire:

Deci o samk de boeri indemna pe Costan[din]-Vodk sk sk lepede de Turci,iar 5 samk de boeri n'au vrut, ci au zis Ck, de sit vor inchina Nemtilor,

si,

si

i

....

si,

407 CRONICELE MoNTENE 105

Turcii §i Tktarii vor robi Cara §i vor rkmkne, §i nici un folos nu vor avede Nemti

Rugat a pleca, Heissler refusa ; Thlmnul e silit a chema pe Tatari.Cronica ne povestesce retragerea Curtii la munti (jupanesele se add-postesc la mandstire la Brad). (1) Intilnindu-se apoi Voda cu Sulta-nul tatar, acesta cunosch ca nu iaste Costantin Voda hair, ce iasteslugh dreapta Inperatului , ass ca promite sä crute tera. Vorbind, infine, de trecerea DOrnnei lui $erban in Ardel, el adaoge ca §i-a luat§i bogatiile, ce se aflau in mdnastirea Bistrita.

Pentru expeditiunea din Ardel (1690), cronica are o lamurire par-ticulard : cAcolo iar, cand fu primavara, incepurd Nemth a se gatlca sd vie iar in Ora, mai mult dintru indemnare Balacenulm . Candinvasiunea ArdOlului se decide, Ungurli ar fi vrut sd taie calea dointors ndvalitorilor. Cronicarul numerd 40.000 de Turci, 30.000 de TA-tari §i 9.000 de Imperiali. El vorbesco §i de perderile Turcilor la in-Varna-Mr% pre plaiuri, pre la trecdtori..

Dupd ce pomenesce de noul drum al lui Brancovenu la Cornett(1693), scriitorul urmez A ast-fel:

i domniia foarte bine si cu pace, si in Domniia lui multe mknkstiri sibiserici au fkcut, si au innoit; si s'au apucat de au dires casile domnestidin Tkrgoviste; si au fkcut in Ora§ in Bucuresti o mknkstire foarte maresi frumoask: hramul ei Sfkntul marile mucinic Gheorghie; 2: alte mknkstiriiar in Bucuresti: hramul ei Sfkntul Sava; 3: 5 mknkstire piste Olt, ci skcheamk Hurez; 4: 5 mknkstire ce Sit cheamk Polovraciul; 5: o mknkstire sicasile domnesti de la Brkncoveni; 6: 5 mknkstire la Rkmnicul Skrat; si altebiserici multe; si au fkcut si in tkrgu in Focsani 2 cismele cu aph pre bunk,cu multk cheltuialk: una la Munteni si una la Moldova; si alte multe bu-nktkti si milostenii au fkeut, aice in tank, si la Ierusalim, si la Sinai, §i laSfetagora. Domniia foarte bine; si au fkcut avutiia multk

La data de 13 Septembre 1698 (a), cronicarul ne spune cu interesca. s'au Mout silipsis, adecd perire soarelui forte mare, ca la un cos§i jumatate . Vin apoi: mentiunea luariT Camenitei §i a rasboiului dola Prat (se afirma elegatura lui Voda cu Rush, pentru osti §i zahe-rea ; se explica lipsa de provisiuni prin navdlirea lacustelor in Mol-dova §i prin refusul lui Brancovenu ; Cantemir ne e infati§at, in luptd,in genuchi inaintea Tarului).

(1) V. mai sus, p. 396.(2) Care n'a *hit insa Mercuri, cum asiguri scriitorul.

106 N. IORCA 408

Iar Co tandin-Vodk domniia foarte bine, si cu pace, si-s porni fire ca skstrkngk avutie multk, si au scos in tare multe biruri, si dkjdi grele, sivkckrit, ckte 2 orti de vitk, si de tot numele omului iar ckte 2 orti, si aducerachiu si vinur. stricate den venitul casii lui si impkrta pe la neguttorisi pe la Lark cu preti mare, si punk de plkte in silk ; si au fkcut avutiemultk, si au cumpkrat mos e cu sate si cu Rumkni in tara ungureasck, latkrgul Skmbetii, si au dus multk avuti acolo; asisdere si la Brasov ; si aufkcut ca it in cetate Brasovului, si au pus si acolo avutie multk, avkndgknd ca sk margk si el in Cara ungureasck

In 1714, asigura cronicarul, Domnul trimese pe ginerele seu Mano-lache (1) §i pe Domnita Balap la Constantinopole pentru a aduce mi-re a celui de al treilea flu al seu. Atunci isbutesc pirile de la boeriilui . LTn trimes turc, prieten al lui Voda, sosesce, facendu-se a mergela Hotin, it prinde fara veste da in sema boerilor §i odobaOlor .

Cronicarul vorbesce si de caznele suferite de mazil la Bostangl-Bap§i spune ca. cpara de Tura numai averile de la Venetie, la Sfan-tul Marco. M'§i din Ungaria. El trece apoi la supliciul lui Ienachecarescu, care qr fi fost cumnat. lui Voda, §i al familiei. Brancove-nului.

Iar Stefan -Voda, noel Domn continua el,

Incepu a face bunktkti si milk tkrii, Ck intki au ertat vkckritul cu legk-turk mare, cu blestem si cu gro[z]nick afurisknie de multi arherei, ca sknu mai fie, si au pus toate catastifurile de le-au arsu in mijlocul Curtiidomnesti, de le-au vkzut toti, si au ertat birul preotilor, sk nu mai fie.domniia foarte bine si cu pace....

Dupa ce se ocupa pe scurt de expeditiunea din Morea, cronicarulexplica prin intrigile lui Mavrocordat caderea lui Stefan :

DPci, fiindu Nicolae-Vod[k] Domnu in Moldova si frate-seu Ioan terzi-man la Vizirul, au gksit vreme de au pkrkt pre Stefan-Vod[k] si i-au stri-cat Domniia

*tefan, dus la Porta, cu Demna si dos cocom, e inchis la Saraiti..

(1) Lambrino. V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 266 si ceva mai la vale,in acest memoriu. Mentiun a se afla si in Memoriile lui Popescu (p. 176 7),dar cronicarul o suprima, impreuna cu cea mai mare parte din amanuntele rela-tive la caderea lui Brancovenu, in lucrarea sa oficiala.

(2) V. mai departe, capitolul Cronica expedifiuniz din Morea.

si-1

VA-


Succesorul seu, Mavrocordat, spre asigura lini§tea, da Mare lutVizir o mie de pungi pentru uciderea maziluhu §i a Stolnicultu Constantin. Dupd sugrumarea acestora, li ze taie capetele, can sunt dusela Adrianopole, cde le-ail 1Tel:int Imperatul, ca acolO era Imperatiia .

DOmna §i fiii el fug (pre mare, la Venetiia.. Turcii reclama §i pe Michain Cantacuzino §i Dudesm,v, cari sunt trime§t la mOrte farA opu-nere. «Iar pre alti boeri pus la oprela §i i-au pradat fOrte reu .Balacenul (Mateiii.?) (1) spuindu-i ca yin Imperialii, iar el, ca o

tiara selbateca ce era asupra boerilor de tera, numai iletat poruncide-1 puse pe gunoiii la 'Arta din sus, §i i-au taiai capul , scire care sepotrivesce cu cea data de Del Chiaro. (2) Nimem numat cuteza a-1vorbi despre rasboiu dupa acesta experienta.

Apoi cronicarul ne descrie fuga Domnului la Giurgiu, de spaimaNemtilor. Intors cu Green: lui., el taie pe Brezoianu hi:drum, lafantana Radului-Voda. (perfect ca in Del Chiaro). (3) Antim e ocaritin tot chipul, cum all fost mai foil , i se iea carja fara de nice o ju-

decata bisericesca,, e pirit ca viclen la Porta §i ca cumbla sa aducaNemtil in tera.. Deal Vizirul, dupa pira lui, trimise un ceu§ impe-ratesc §i-1 lua, clicend ca va sa-1 faca siurghiun, §i, ducendu-1, cjic cal'ar fi innecat in apa. In fine, cronicarul denunta da§dile grele ,

pomenesce fuga familial Dudescilor, arata ca Domnul §i-a adus TAtari spre paza §i, expunend prindereaI de catre Pivoda, se plange,ca Si toti contemporanii sei, de reutatea catanelor .

Tara bejenesce, §i atunci Patriarchul de Alexandria aduce numirealui Ioan-Voda, cu care vine §i DOmna lui Costandin-Voda, impreundcu gineril sei, in Bucuresci . Turcil sositi cu [noul Voevod prada ;acesta trimete la POrta pentru aduce stegul pe Pana. Vel-Ban,fratele Domnci lui Costandin Voda . (4) Domnia acestui al doilea Ma-vrocordat e fard noroc: cronicarul ti§ira vacant, lomat() §i ciuma.Apoi adaoge :

(1) V. mai sus, p. 391, nota 2.(2) P. 216.(3) P. 214.(4) in documentele lux Ioan-Voda, intilnim pe Pana Negoescul, Vet -Ban. to scurta

cronical muntend cuprinsa in opera lui Del Chiaro (v. capitolul cCionica lux DelChiaro ), Antonie-Voda e numit avo paterno della vivente principes a Maria, re-litta vedova del principe Constantino Brancovani . Seim ins& din alte i yore (cronicele muntene) ca Antonie Ewa., ca fill max mare, pe Negu-Voda. Ace to era demtatal Jul Pana Negoescul Fill al surorii acestuia, Domna Maria (Marica).

i-an

a-$t

108 N. IORGA 410

Domniia foarte bine si cu pace, si incepu a face milk si dreptkti tkrii,si venirk eines la locul lor, de sk apucark de hrana lor, si toti oamenii dalaudk lui Dumnezeu de Domnu bun ce le-au dat si de pacea ce avea ....

Venind iarasi Nicolae-Von, scriitorul, un anti-mavrocordatist declarat,pomenesce de la inceput dajdi grele , dar adaoge : ( Si puse zapcii.tot boeri de tOra., rndniindu -se totusi asupra boerilor romanY, in ge-nere. Pribegesc: Manolache Lambrinb, Vel-Ban, ginerele lui Costan-din-Voda si Necula Ruset, Vel-Logoret [alt ginere al Brancovenului]si Ion Dediulescul, Vel-Vistiery si alth. Iar Nicolae Voda domniia ..forte bine, si cu pace, si dreptati bune faces, $i judecati: drepte, siera ... forte strasnic asupra boerilor. Cronicarul vorbesce de facereaVacarescilor si mantue paragraful aratand Ca Voda a murit dupa obola de doue saptamani, de o buba dupd cap .

Deci boerii, duple moartea lui Nicolae-Vod[k] fkcurk sfat, si cu voia tu-turor aleserk sk le fie Domnu Ici Costandin Voevod, feciorul lui Nicolae-Vod[k], i numai de ckt fkcurk Mire Impkrktieei, si-1 cerurk ca sk le fieDomnu; si veni ferman ca sk fie Domnu ....

Constantin-Voda incepe domnia sa (1731), fagaduindu-se ca va fibun cu tam si cu boerii , dar Michaill Racovita, sprijinit de Casap-Basa, ii strica domnia, aducendu-i stramutarea in Moldova.

In Muntenia veni acum Michaili-Voda, incarcat de datorie mare :Dajdi grele $i imprumuturi pre boeri si pre manastiri .

Intors, dupa multe sfortari, in 1731, Constantin Mavrocordat «in-cept a face mild terii si dreptatl ; si domniia foarte bine, find buncu si cu boerii .

In fine, cronica se terming cu noua domnie a lui Grigore Ghica,probabil inspiratorul et AU venit Domn din Moldova, si ail intratin Scaun in Bucuresti, Maiil 20 A., A. 7141.

X. A doua cronica a Cantacuzinilor.

Exists o cronica a Terii- Romanesci, cronica pe care am numit-o, inintaiul memoriil din aceste Anale, Cronologia critics ; cronica pe careo intilnim in urmatOrele forme deosebite :

a Separat, in originalul romanesc, ca «Istoriia Teri-Rumanesti , cu-princjend scurta istorie critics a teril de la Radu-Negru pans la 1774(sfirsitul domniei lui Alexandru Ipsilanti) (ms. 468 al Bibl. Ac. Rom.);

b inteo compilatiune, alcatuita din:

tera


a) 0 prescurtare din cronica lui Constantin Stolnicul, din istoria la-find a lui Martin Schmeitzel (tiparita in 1738), din Geografia lui Bu thing,dintr'o cronologie germane. a Ardelului; acesta parte introductiva lamuresce asupra anticita(;ilor, geografiei, etnografiei subiectului (cartease chema Istorie a Terii- Romanesci, politica §i geografica, din tim-purile cele mai vechi pane. la anul 1774 );

R) 0 scurta cercetare asupra originilor Banatului §i Principatului(dupe. cAnonim , Smentzel §i Bizantini);

y) 0 descriere a Teril-Romanesci in secolul al XVIa-lea, opera destatistics forte complete.: partea politica ;

S) Cronologia critics;E) Continuarea statistical (partea geografica);C) Un apendice de obiceiuri juridice §i tractatul din 1774Acesta compilatiune e :1°) tip Arita. de fratii Tunusll in traducere grecesca (laropta, T71 B) a.

xEac . . . v5Y rpwrov cptXoTip.cp Sardwii 7f.-8o0ELact TWY vronciuo xat cpcXoi coakaSiXT(o), la Viena (Vendoti, 1806; in-12);

2°) pastrata in intregime intr'un ms. men(ionat de Cipariu, ca apartinend bibliotecei sale (1)1

3) pastrata, in parte, de la capitolul 29 inainte (Tunush, p. 91), ocotit ca 26, intr'un ms. din Bibl. episcopald romana de la OradeaMare. Avem aid §ese-spre-clece capitole din §ese-cleci §i patru. Orinduirea e cu totul alga decat cea din traducerea grecesca editatd deTunusll. Punem fata in fatal titlurile capitolelor in romanesce §i grecesce, cu numerul de ordine pe caro1 au in manuscriptul de la Oradea

in tiparitura de la Viena.

Cap. 26. Inceaperea strickciu-nii reformi.

Cap. 27. Banii ce se da haracila Maria inpkrkteasck, cum ii daDomnii §i ce-au inaltat, §i ct erapin la leat 1769.

Cap. 28. Toatk suma ce se dala Pkrktie pe un an, afar[k] dela leat 1769, cheltuiala Doamnii§i din alte mknckturi turce§ti.

(1) Archivu, p. 631-2.

Ka?. x0 . XaXstali.oc P for Jg

KET. To zapa.TCt. oxot) 3L6 To A7

Cl.pVCC ELg To [Eqpt, xat. E060V =qv ..)1

GEV Etc TO 1769 &TOc.

Kep. X6'. [s'au luat ca tau ul-timele rinduri din cap. precedent :] "MI aotv.pa kw) ooOri

etc TM pacaem et.g va XpOYOV %TO TW)

Vic AUOEVTEac 4oSto %7L. ) WY o80.)Y

Toup.m.

Si

.

110

Cap. 29. Veniturile Doamnii.

N IORGA 412

Cap. 30. Pentru Brkilk §i Giur-giul §i Turnul.

Cap. 31. Pentru Odai[a] Vizi-rului.

Cap. 32. Cum ockrmuia Domnide la reformk incoace.

Cap. 33. Boeriile Tkrii-Rumk-ne§ti §i fie§te-care ce purtare degrijk are shpt ockrmuiala boeriisale.

Cap. 34. Veniturile boiarilorcum era pease la reformk.

Cap. 35. Veniturile boerilor dela reformk in coace pens la leat1769.

Cap. 36. Pentru scutealnici boia-rilor, ce stint §i pentru ce pri-ein[k] send..

Cap. 37. Intia inchinkciune aTkrii -Rumkne§ti la Poarta tur-ceasck, de Mircea-Vodk, leat 1383.

Cap. 38. Leat 1460: al doileainchinkciune, la acest vkleat.

Cap. 39. Nizamul ce an datcu mumbasiri inpkrkte§ti pentruscoaterea Turcilor din tars: leat.. . . (sic).

Cap. 44 (sic). ChronologhiiaDomnilor.

Cap. 50 sic). Bucure§ti, a patraScaon Domnescu, pane la leat, etc.

KE p. rop1ti9ov xxiToorvoq.

KE'p. p.i'. Rept TOO BeCp xiaXstai.

Hun exopEpvooactv of ciu06v-Tat tiara vriv PefOppziv.

K. 6'. H pi Stp-zomov.

Xr. Hip/ Tim/ EL606111.1..LTOW TOW

apZ0VT(.0 1.16y.pL pi,popp.ac.

liscp IIipi TOW Uateptvcov siaooti-

p.imv 'row apx6vtiov.

Kacp. X. Rept TCOV OXODTSXVEX(OV Stric

no[g.v catf.av Eitva.v.

K. Xs'. 11pcivrq -cpocntioysig TYIS

BXn.ziag els Tip aup.aviv.tv IlOycav 6soMiptCci 13,6& c iv kit 1383.

AsfyrEpa. zpoax6vlats. 'EvEt. 1460.

Kip. X0'. To viCapt intoo iSo071

Bxarlixok piroop.naoiptSec icepi T71q E-!WOE04 T6jV TOIVXCOV 67th Toy T07r0V.

XpovoXoTict TWO AUO6VTOMO.

Ke?. vs'. . . 4. Boonopiort iv %ma&IXT513q1. Tizaptos Op6vos wig cthOev-

TEEct, X. T. X. (1).

c) Ca parte integrantd din cronica lui Sincai, care a intrebuintatprobabil ms. de la Oradea-Mare ( Anonymus valachicus , la el);

(1) Potrivirea de forma e, ni se pare, pretutindenea perfecta ; dar, in cronologie,ms. de la Oradea resuma, si forma completa romanesca trebue s'o cautam ill msAcademies.

Keg. Xx'. Ilspc E 6043/11.1.(iT(010 Trig Ott

'IpirpatjX7,,

Keg.

Keg.

XT'.

Ksp. p.6'.

v IS

[14'.

c

Keg. X0'.

1,1

413 CRONICFLB MUNTENE 111

d) Ca extracte dintr'o traducere italiana facuta de Raicevich (Breviario cronologico); In istoria lui Engel;

e) Ca parte integranta din Genealogia Cantacuzinilor , tiparita inBuciumul Roman pe 1863; lucrare alcatuita :

a) Din note de erudi(iune date de cunoscutul invetat grec, boerulSaul, de care vorbesce si Sulzer, cnezulm Michaiu (nascut la 1723,emigrat in Rusia, definitiv, la 1775), care cnez a alcatuit sau a pussa se alcatuiasca acesta opera de glorificare a familias sale;

b) Din studiile asupra nemului cantacuzinesc, lasate de ConstantinStolnicul nepotului sell Radu ;

c) Din hartii de familia;d Din acesta cronica, folosita pana pe la jumetatea secolului XVI,

alaturea cu analele terh. ( Anonimul )

Ce e cronica acesta pastrata pe cai si in forme atat de deosebite?Obsery intaiu ca atat statistica terh cat §i cronica sunt de prove-

nienta cantacuzinesca. Se adopta ideile Stolniculm Constantin asupravechei istorii a Romanilor, in introducere. 117a1 departe, cand se in-semna hotarele muntene, adaogendu-se, intr'o colony speciala, numeleproprietarilor paminturilor de margine, tots boerii sunt numit], sim-plu : Banul Cretulescu , Vornicul Magurenu , Dumitrache Roset ,

pe cand Michaiti Cantacuzino e calificat tot-deauna de Dumnelm Michaiii Cantacuzino (T09 lipxovros 111Lxxiik lin.vccocouCrivou), Dumnealui bivVel-Vistier Michail Cantacuzino , iar vorbindu-se de Parvu, fratelemai mare al lui Michahl si un personagiti mult mai insemnat, listacuprinde : 1Dumneahu Vel-Logofet Parvu si frate al luz, MichailCantacuzino . (1) La o fixare de sarcine, incredintata, spune statistica,Spatarului Michalache si Vistierulm Miehaiu Cantacuzino, enumeratiu-nea acestor sarcine e din cele mai minutiose si ma]. complete. (g4

Trecend la Cronologia critica , acesta, reproducend in pre curtarepe Anonim , adaoge Inca lucrun relative la Cantacuzim. Domnia luiMateril Basarab, forte resumata, se mantue cu acesta frasa : Yn dileleacestuia s'a insurat eel dintaiu Cantacuzin, Postelnicul Constantin, sia luat pe nepOta disultu Domn, pe fata lu]. *erban Basarab, si a avutsese fil, adeca: Draghic]. Spatarul, *erban-Voda si Constantin Stolni-cul, tatal lui *tefan-Voda, Michaiu Spatarul, Mateiu Aga si IordacheSpatarul. In titlul domniei lui Constantin-Voda, cronica explica : fiual lui *erban Basarab si frate al Domne] Elena], sotia lui. Con tan'(1) P. 169 70.(2) P. 203.

112 rr. 101WA 414

tin Cantacuzino . Vorbind de staruintele Postelnicului pentru domnialui Grigore Ghica, ea continua : Ci acesta [planul de a face din teraun pasalic] n'o sciau ton, si nu e scris la cronograful munten. Dars'a sciut din lucrurile ce le-a scris Grigore-Voda catre Postelnicul Con-stantin, ca sa stea sa impedice acesta, ca un iubitor de Ora, aratand canu numai. Ora n'ar vrea sä primesca acesta ar urma multe \Ter-sari de sange, dar i eel trei Regi. (sic) n'ar primi»; (1) ceea ce e oalusiune la o scrisore din Septembre 1660 a lui Grigore, scrisore pas-strata in archivele Cantacuzinilor. (2) Mai incolo, explicand causelefugei lui Sorban Cantacuzino la suirea pe tron a lui Grigore-Voda adoua Ora, cronicarul pomenesce de caletoriile de studii ale lui Con-stantin Stolnicul in aceste cuvinte : Iar Serban Cantacuzino, aflandca frate-seu Constantin Cantacuzino, find caletor in Europa, a facutpretutindeni judecata cu Grigore-Voda pentru mOrtea nedropta a ta-talui seu, s'a temut sa vie in Tera-Romanesca.» (2) La sfirsit chiar,simteminte filo-rusesci, simtemintele familiei pe acest timp, transpiredin felul de expunere (se afirma ea Bucurescenii, chemand pe Rustin 1769, aratau si aceea ca doresc libertatea»). Rolul fratilor Parvu

Michaiti Cantacuzino e aratat pe larg, si tad lucrarea se mantuein 1775, pomenind retragerea lui Michaiii in Rusia lichidarea ave-rii lui. insa inainte de Repnin veni de la Petersburg Generalul Mi-chaiu Cantacuzino la Bucuresci, cerend voie de la Curtea rusescaca sa vinda averea-i din Muntenia, si, vinciend-o disuluI Domn Ale-xandru Ipsilanti, a plecat in Rusia, cu tad casa lui.

Deci Raicevich avea dreptate spuind ca traduce in Breviarid cro-nologico, care e Cronologia nOstra critica, un manuscript cantdcuzi-nese . Manuscript cantacuzinesc e insa nu numai cronologia, ci si in-trega lucrare din care face parte. (4)

Nu numai provenienta acestor dou6 041 ale publicatiunif Tunus-liilor e aceea§i, dar timpul cand ail fost redactate nu e nici el deosebit.in introducere, se pomenesce o carte aparuta la 1788 (Erdbeschrei-bung) a lui Bilsching. Datele statistice se opresc insa la 1769, dellse tracteza si despre administraiunea rusesca din vremea ocupariidespre primele mesuri ale lui Alexandru Ipsilanti, de la care se pu-

(1) P. 280 1.(2) Mag azin, I, p. 395 -6.(3) P. 283.(4) Ca lucrarile acestea sunt datorite aceluiasi autor arata faptul ca aceleasi

sciri se afla in statistica propriu ciisa sail in partea el istorica si in cronologia cri-tica. Ast-fel: cererea de copii ca tribut sub Mircea, reformele fanariote, etc.

si

si

0i

si

si


blica un chrisov din Decembre 1775. (1) Seim, pe de alta parte, ca ul-timul eveniment pomenit de cronologie e trecerea prin tors a ambasadorului rus Repnin (1773). Si pentru acesta cronologie deci §ipentru opera de statistics trebue sa admitem ca autor sau inspiratorpe cine-va care, scriind dupd 1788, nu mai cunoscea afacerile muntenede la 1775, §i le cunoscea de la 1769 inainte mai putin precis ama-nuntit decat inainte de acesta data.

Conclusiunea acestor constatari vino de la sine. Intrega lucrare afost scrisa de Miehaiu Cantacuzino sail de un logofet al lut, dupatrecerea in Rusia a acestui boer ; scrisa, evident, in romanesce A §iprobabil dupa un indemn oficial rusesc, in primit ani ai noului rasboiucu Turcii inceput la 1787. Cred eh opera mai intinsa, care e Genoa-logia Cantacuzinilor, opera care reproduce in parte pe acesta, avendacelea0 grepli ca Si dinsa, a fost redactata putin dupa cea dintaiu.

Cat privesce sOrta literara a acesteia, mi-o explic ast-fel. in Mun-tenia, dar nu pentru Tunuslii, se fad' o traducere grecesca. Acostatraducere, gasind-o Tunusliii gata facuta, o dadura la tipar. De ladin§ii vin numai urmatorele cloud note comentative: P. 140: H µ ta?plats To6too xxi Tor) irop.6voo V.ITCapc?Eou etvoct TCO OvtL aptcycotipa, chef-d'oeuvre,

capo d'opera ? ??. §i p. 242: 06iTapEav EVVOEL Tip) Tpavack3mycav, atott of

auyipacpers BXixoL ixXxlieivouat 7C0XX&XL6 TpavatX6avEctv &vtL Vic Ouraptac .Altii au desfacut cronica de statistics, §i e sigur ca circula o versiuneromanesca mergend numai pana dupd prinderea lui Grigore-Ghica,dar inainte de 1774. Versiunea acesta o cuprinde ms. de la Oradea,§i la dinsa face alusiune Dionisie Eclesiarchul, continuatorul aceotetcronice, cand dice: Gasit-am in cele vechi [cronografuri ale teritacesteia] scriind pentru Domnii terii, caril au fost dupa vremi unuldupa altul, de la descalecarea celui dintaiu Domn Radu Voevod, cei -au dis Negru-Voda, pana la Domnul Alexandru Scarlat [cetesce :Grigore Alexandru] Ghica Voevod, la leat 7276, care s'au luat doMuscall din Scaunul Bucurescilor, F$i povestesce mai mult de rasboielece au avut intr'acele vremi. Tara do atunci incOce n'am putut gasi inscris cum s'ail urmat Tara, de se va fi indemnat cine-va a i torl

(1) Cap. 46-8.(2) Pentru prioritatea forme] romanesci vorbesc nu numai chipul cam opera a

trebuit sit fie alcatuita, ci observatiunl de amanunte. Ast-fel, aratand unde vaproprietaril unor mosil, publicatiunea Tunusliilor da forme ca A a 0,X0 ,xovte:evOsop, 'App.orcrciattkop, 'A 1.1.TcsAeavXop (p. 261). tntr'o nota (v. mai jos, in text),editorii observa la cuvintul r a-Ungur esc a faptul ca a t-fel numesc i or'ci romania ArdAlul.

Anatole A. R. Tom. XXI. Memoriile Seel. Istorice.

si

8i

fiAl

114 N. IORGA 416

in scris de atuncea incOce, nu au iesit acele cronografuri la vi-leag, sa fie sciute de obste, ci pete va fi cate vre-unul tinut pe lacet mai man. (1)

Inainte de a analisa cronica, cate-va cuvinte asupra autorului el,intr'un sens mai mult sail mai putin literal:

Din familia Cantacuzinilor, cele done ramure earl jucara un rol maimare Oita la 1716 decadura si se stinsera dupd acesta data. Serbanava numai un fitt, i acesta nu trai mult, in exilul sett ardelen, injumatatea sa de exil din Valachia Austriaca.. Constantin Stolniculavit pe *tefan-Voda si pe Raducanu. Cel dintaiu lass doi fir, Con-stantin si Radu, cari-i compromisers numele in vieta for aventuresadin strainatate. Raducanu, unchiul acestor Principi, se ralia la regi-mul nott al functionarilor constantinopolitani.

Dimpotriva, ramura lui Draghici, fiul cel mai mare al Postelnicu-lui Constantin, prospers. Sub Brancovenu, unul dintre fill lui, $erban,fu, un timp, arbitrul situatiunii. (2) Numele lui Parvu, fratele lui er-ban, nu e necunoscut. (3) In fine, un al treilea frate, Banul Mateiti (4),ava trel fit: pe Raducanu, pe Parvu pe Michaiii, de earl ne vomocupa aict.

Raducanu Clucerul fu ca fratii sei un filo-rus convins entusiast.Betran acum, la inceperea rasboiului din 1768, el organisa, cu voiaimperatesei Ecaterina, un regiment de husari, in fruntea carora selupta la Silistria in 1771. El murl in 1773, lasand un fiu Ioan, atuncivoluntar in corpul grenadirilor. Acest Ioan juts un rol important inistoria Terii-Romanesci e autorul unor memorii inedite, sense inrusesce. (5)

Parvu se intimpina ca biv Vel-Stolnic in 1746..(&) Era Spatar in1769, cand Rusil patrunsese pand la Focsani. Acesta apropiere a os-tilor pravloslavnice umplit de bucurie pe eel mai multi dintre boerii

(1) Papiu, II, p. 161.(2) V., in genere, cronicele muntene de pe acest Limp si Genealogia Cantacuzi-

nilor, care -i atribue un mare rol de conciliator intre familia lui Brancovenu si aluI Constantin Stolnicul.

(3) Parvu murl in 1689, vara. Grecenu-1 numesce «om iscusit), 'nu putin vrednicsi intelept in pamintul acesta (p. 153 4). Genealogia (p. 139) ni-1 arata dat lainvetatura limber si la carte turcesca . Fata lui, Fauna, lua pe Barba Grecenu,fratele Spatarului Serban Grecenu, ce era ginere Brancovenului (ibid.).(4) Mateiii fu eel dintaia Ban al Olteniei, dupd recastigarea terii (Tunusli, p. 293).(5) N. Balcescu, Spcitarul loan Cantacuzino, in Magazin, I, p. 187 si urm.i6) Magazin, II, p. 236. In alt document, anterior numal cu cite -va luni, el e

trecut ca Vel-Armas, dar e probabil o confusiune cu loan Cantacuzino. Cf. ibid.,p. 283, 287.

si

si si

si

417 CRONICtLE MUNTENE 115

munteni. Vacarescu, care nu credea, despre partea lui, in nobleta §idesinteresarea intentiunilor navalitorilor, scrie in a sa Istorie a im-peratilor otomani , care e pentru acesta periOda nisce memorit: Tottcre§tinil ce n'a chibzuit cele dupa urma §i care nu era adapatt desciinta politicescilor otcarmuiri, socotia ca Rosia are sa (se) aridice dinlime, salt col putin din Europa, tOta stapanirea turcesca: unit pentrurivna legit, altit pentru pohta slaver, §i alth pentru iubirea hrapirh,se facura osta§t ru§i.

Dintre ace§tr lesne cregetort §1 ambitio§i entusia§ti fu Parvu Can-tacuzino. El ajuta ocuparea Bucurescilor de o mana de soldatt nere-gulatt ai Imperatesel. In zadar it vorbi Vacarescu, cu care era in re-latiuni bune, de primejdia §i a patriet §i a Dumnehu, ; Dumnehu, cegandia ca p6te sa se faca Domn teril de catre Muscali , convoca oadunare do boo', cu Mitropolitul Grigore in frunte, §i decise a coretrupe de aperare Feldmare§alului. Rana la retragerea Ru§ilor, el fua-tot-puternicul Ispravnic al tent, §i tote se faceau dupa voia ltu.

Deputatil ale§i pentru a merge la Rumianzow fura : Nicolae Bran-covenu, Vacarescu §i fratele mat mic al dictatoruhu, Michaiu.

Acesta se intimpina la 1746 ca Vel-Medelnicer. (2) Opt-spre-deceani mai tarditi, it vedem, la 1764, Mare-Vistier. 3) Acosta func(iune oocupa pand in luna lui Septembre a minim 1769, cand fu inlocuit ptinVacarescu, colegul sett de misiune in acest- an 1770.44)

Povestirea lui Vacarescu e din cele mat hazlit §i rescumpera pedanteria turcesca a invetatelor §i incurcatelor capitole can o preceda.Poetului, care nu credea in Evanghelia ortodoxa pe care o predicauGeneralii Ecaterinei, it era de-a scaparea cu delecratiunea. inteo sera,profitand de somnul Brancovenulm, Michaiu, care punea sperantemarl in demersul la Ru.§1, intreba pe Vacarescu pe tine l'ar reco-menda el ca Domn data l'ar consulta Feldmare§alul, socotind p6teCa void respunde : Pe Dumnelui Spatarul, fratele dumitale. Res-punsul Vacarescului fu crud. Eu gi i-am respun , pove tesce el, canu gasese altul mai cu care decat pe mine. Dialocrul urma a t fel:Acest respuns 11 pot face toff. boierh! Si ce indoiala al Dum-

neta? Daca ar fi sciut frate -meu a§a, mai bine ar fi fugit la Turci !Mai lesne s'ar fi facut de-ocamdata Domn acolea, tact in Europa

Imperatii Domn asoiut nu fac Acestea stau in mana lut Dumnedeu.

(1) Papiu, II, p. 279 80.(2) Magazin, II, p. 286.(3) Ibid., p. 180.(4) Vacarescu, p. 279.

(1y

IAA 11. ioiw.t 418

Intilnirea cu Nazarie Carazin, cuceritorul Bucurescilor, dddit lullVdcArescu mijlocul sa dispard faro primejdie. El convinse pe eroiculpersonagiu ca, dacd e vorba, cum dice el, ca solia sa mergd pand la'farina, trebue autorisatiunea largo a boerilor pribegi. Pe acestia,fiind-ca scia unde sunt, se oferl caute. El o porni in pripd spreBrasov, de unde ... nu se mai intorse. (1)

Noua deputatiune trimesd. la Petersburg fu alcatuitd din Mitropolit,Brancovenu, Pantazi Campinenu si Vistierul Michaiu. In a doua solie,din 1772, acesta se intimpina iardsi. De la Petersburg Michaifi, acumGeneral si Ban, ven1 la Bucuresci numai pentru desface averea si

lua hartiile si cartile. In tars nu se mai intOrse esentialul pentruacest ilustru si invetat boer muntOn era sa traiasca sub stapanireaRusilor dacd. nu ell la dinsul, atunci macar el la dinsii!

Venim acum la cuprinsu] cronicel, pe care am numit-o a doua cro-nica a Cantacuzinilor, pentru a o deosebl do Anonim .

Dupd cuprins ea se desface in trei : a) partea de la inceput panala domnia a doua a lull Mircea Ciobanul; cea care merge do aid'pand la mOrtea lull Serban Cantacuzino ; c) ultima parte, care ducepand la anul 1775.

Partea Irani e o lucrare critics, de tale mai multe on ipercriticd,si mall tot-deanna destul de naive. Ca basd, regasim Anonimul', aceaveche chronologhie si letopisit», din care compard, dup5 cat se pare,une-ori versiunt deosebite, necunoscute noun. (2) Pentru indreptareasi intregirea vechit cronice cantacuzine, autorul intrebuinteza un cle-topiset unguresc , citat prea putin si pentru lucrurl prea generale,pentru a puts stabill o identificare (3), §i analele serbesci, (4) pe laugh'Bizantini. Dar principalul ski mijloc de control e acea lucrare tabe-lard, cuprindend sciri luate din pisanill si chrisove, pe care d-1 St. Gre-

(1) Ibid., p. 279 80. Cf. Arch. rom., ed. a 2-a, I, p. 210 si urm.(2) in traducerea grecesce. sta chiar la inceput r rcaXac« xpoyoXoyEa %at ).Caro 7ciaac*

(dar cf. originalul romanesc, citat in text). Mai departe, traducerea (pentru mo-ment nIt pot intrebuinta originalul) pure in opositiune letopisetul tcronologia,(p. 245). Xpov6Tpapoc e identic cu Xturorctog (p. 257 8 ; ass se si constata din original,unde sta letopiseti pretutindbnea aprope) si deosebit de xpoyoXoria, care, acesta, eAnonimul , ass cum it cunoscem. Dace aiurea (p. 261) e pomenita o icTopi.A

deosebita de xpovioupoc, care aid e tAtonimulp; ms. original are: cacl dkn isto-riile zice ck au ste.tut trei Domnii Hronograful numal nu lice care Mircea*(ms. Academiei).

(3) D. ex., la p. 241.(4) P. 241s, 244.

b)

ce

sa-i

a-sia-si

si


cenu o atribuise odiniora fara motiv strabunulm seu, Logofetul Radu.(1)TOth eruditiunea documentara epigrafica a criticulm e luata dinacesta opera pregatitOre pentru o istorie critica a Terii-Romanesci.

Pang. child Museul nostru de Anticitat] care poseda unicul manu-script cunoscut al cronologiei tabelare, nu va fi deschis cercetatorilor,natura si importanta acestor tabele nu se va putt cunOsce in chipsatisfacetor. Nu cred insa ca me departez de adever exprimand ph-rerea ca lucrarea de care vorbim a fost facuta de Constantin Cantacuzino Stolnicul sau de tine -va pentru dinsul, pe vremea child in-vetatul boer avea de gand sh continue dincolo de timpurilo origini-lor cercetarile sale entice relative la trecutul Principatului munten.(2)Precum Genealogia e lucrata si dupa materialele adunate de Stolnic,ash note si manuscripte de a ale lui, asthcji perdute, au ajutat sar-cina scriitorului Crono logiei critice.

Despre partea a doua e putin de spus. Se resuma «Anonimul ,pastrandu-1 greselile adhogend cate va confusium proprii. Adaosurile, pe lauga cele relative la Cantacuzini si pe can le-am enumeratmai sus, sunt imprumutate Cronologiei tabelare ; dar aceste din urmaadaosuri sunt f6rte putine.

A treia parte e mai originala.tntaiu, ea merge alatmi de cronicele ana-lisate pang aici. Apoi, de la 1733 inainte, ea formeza singura cronicamuntena Ong. la rasboiul ruso-turc din 1768, descris, cum se scie, inspecial, de Dumitrache Clucerul (3) si povestit, in parte, si de cronicariiDionisie Eclesiarchul $i Vachrescu.

Se mentioneza la $erban-Voda, ceea ce lipsesce in A nonim : scolagrecesca ce a intemeiat, introducerea porumbulm, crearea unei fabric°de postav la Afumati, cladirea Cotrocenilor, felul onorabil cu care seplata tributul, pe care Turcii veniau ei de-1 luau. Domnia lui Bran-covenu e povestita fOrte scurt incurcat : introducerea vacaritului

(1) Cf. si primal memoriu din aceste Anale. Cum se vede din pi efata lut Grecenu (mai sus, p. 330-2), nice un cuvint din ea nu sustine atribuirea alte argumente nu se pot invoca. Cf. St. Grecenu, in Rev. Romcina, I.

(2) Din cronica lui Constantin Stolnicul am ga it acum in urma un alt e emplarcornplet, la Bibl Ac. Rom., unde formeza n° 411. TiLlul, aim autentic si deplin, e:Istoriia Terii-Rum[kinesti, intru care sk coprinde numel ei eel d intei tine anfostu lkcuitori atunefif .i apoi cine au mai dk cklicat gi apoi cine o au stkpknitpink si in vremile de acu cum s'au trasu si stk. Voin publica la stir itul ace tutmemoriu tots partea inedita.

(3) Descoperit Si publicat de d-1 V. A. UrechiA, in acest Anale, t. X Ob v ca expunerea din Genealogie, avend aceeast coloare, e mult mat pe larg p ntru ace t tt np

cu total deosebita ca forma. 0 voiu stadia deosebit in continuarta ace for tud'i

si

ri

1i

$i

is

ei

118 N. IORGA 420

e puss dupa caletoria Domnului la Adrianopole ; .(1) isvorul nu sepOte fixa, scirile date aid aflandu-se on -unde. La Stefan Cantacuzinose dail lamuriri asupra fugei Domnel Fauna.

Fats de Nicolae Mavrocordat, cronicarul e aspru : 11 rnustra pentrureutatea -i cu boerii, pentru favorisarea Turcilor de la hotare, cari,multamita lui, incalca pamintul tern (din contra, Popescu atribueDomnului, in a doua earmuire a lui, reluarea de la Turci a pamin-turilor incalcate). Domnia lui Ioan-Voda, e, in schimb, aratata cafOrte buns , O. se dail probe de caracterul patriotic §i filantrop al

Voevodului. tutors, Nicolae Mavrocordat e, data acesta, drept mi-lostiv , dupa care calificatiune se da o lista de : vacarit, pogonarit, etc.

Cat privesce domniile urmatore, tractate fOrte pe scurt, din ele sedesface un pronuntat simtemint de aversiune pentru Racovitesci: pen-tru Michaiu, care introduce obiceiuri de coruptiune la Porta §i distrugeinfluenta boerilor in alegerea Domnilor ; pentru Constantin Racovita,unelta bas-capuchehaei Manolache, partinitor pentru Greci §i lacomde barn ca §i tatal seia, crescatorul de §ferturi earl* nu mai erail§ferturi ; pentru Stefan, care mo§tenesce de la fratele sea suzeranita-tea lui Stavrachi i cade odata cu acest suzeran, dupa ce ucide boeri,lucru extrem de gray, starnesce rascOle i le potolesce taind capete.Fatade Constantin Mavrocordat *i de reformele acestuia, descrise pe largin statistics, el are simteminte de simpatie, cari nu slabesc decatatunci cand Domnul, convins ca nu pOte face cine-va politica ideali-sts, in circumstantele in cari trebuia sa lucreze, se convertesce la.regimul extorsiunilor §i favoritilor. (8) Ghiculescii sunt destul debine tractati : Grigore II, ca §i Scarlat, laudat in deosebi, in ambeledomnii; acesta ca Alexandru, fiul ski §i Grigore Alexandru Ghica.Si spiritul activ, organisator al lui Ipsilanti e apreciat cu dreptate.

Daca ne intrebam acum de unde sunt luate aceste notice, trebuesa admitem continuarea in casa Cantacuzinilor de notice istorice, cari,prelucrate, ail dat a treia parte a earth lui Michaiu Banul.

XI. Cronica ambelor Prineipate.

S'a dat o importanta nejustificataf.4) unei cronice a Terii-Roma-nesci §i Moldovei, pastrata in Biblioteca Museului de Anticitati. Din

(1) Cf. mai sus, p. 396.(2) V. Popescu, p. 107-8.(3) E de observat lucrul ca Mateiii, tatal lui Michaiu, fusese ocrotitul Jul Con-

stantin-Voda.(4) V. in intaiul memoriii din acest volum observatiuni in'acesta privin0 (p. 83).

f2j

si

si ei

si

ai

421 CRONICELE isiUNTEME 119

acesta compilatiune avena un ms. complet si la Biblioteca Academ'el Romane, pe langa un al doilea, care ne da insa, dupa titlul de Litopisetulterilor Moldova i Tara-Munteniasca, de cand discalicat , numai cro-nice moldovene pans la mazilia dintaiti a lui Michaiu Racovita.

Manuscriptul complet al Academiei porta titlul: Leatopisetul Th.rxi-Rumknesti i a Moldove[i], de viiata a prea-luminatilor Domni ceau stkpknit intru acesto 2 tkr[i] si ce s'au lucrat in zilele lor, i apkrtilor streine, care se mergiesescu cu aceste tkri ; pre largu aduiiateden multe letopisete si cu bunk indreptare alcktuit, precum se veade.

Cronica merge pang la retragerea Domnului Moldova' Moise Mo-vila in Polonia. Nu e o cronica a aminduror Principatelor in Intel°.sul mai serios al cuvintului, ci ni se da pe rind, cand povestireacronicarilor moldoveni, cand aceea a Anonimului , pentru Tera-Ro-manesca. Numai forma e schimbata une-ori, teed ce constitue sin-gura originalitate a lucrarh, pentru alcatuirea careia i-a trebuit no-cunoscutului compilator din secolul al XVIII-lea numai harnicie sipersistenta de copist

XII. Cronica expeditiunil in Morea.

Kogalnicenu a tipArit in Archiva sa Roma nescei o monografie istorick mai mult w jurnal al campaniei Turcilor in Morea impotrivaVenetienilor. (1) Cate-va cuvinte asupra natures lucrarii si asupra au-torului ei, care se 'Ate determine fare greutate.

Constantin Stolnicul Cantacuzino, de care am vorbit atat de adese-ori pand aids, avii, pa langa fata sa Maria, care deveni sotia lui RaduDudescu,,(2)--si o alta, Ilinca. La inceputul secolului al XVIII-lea, candmarile dusmanii neertatOre ale trecutului incepuse a se uita, Stolni-cul marita acesta mai mica fiica a sa cu fiul Vornicului Stroe, fiu elinsusi al unui teribil vrajmas de odiniOrd, al acelui Stroe Leurdenullautorul moral al peirii betranului Postelnic Constantin. (S). llinca Can-tacuzino lug tine ar fi credut sub erban-Vodti la putinta uneiasemenea casatorii? pe State Leurdenu. Ni s'a pastrat f6ia de ze-stre a miresei, care, scrisa sub dictarea Stolnicului, incepe : Din no-ianul bunatatii, milii si proniii lui Dumneleu sosindu si zioa calatoriei

(1) II, p. 5 $i urm.(2) V. mai sus, p. 382, nota 2.(3) Stroe II fu $i el Mare-Vornic, sub Brancovenu. N'am la indemana mijlocele

de stabill cariera.

s'au

a-1

120 N. IORGA 422

fie]. meale Ilincal Ca[n]tacuzenn, [in] numele §i slava acklui veaeinicDumnezeu, aids zeastrele semnamu, v6leat de la Spaseniia Lumi].1701, mecguA Ienuar 27 All §i se mantue: ySi mai nainte §i ma]. preurma de toate acestea, harul Domnului Dumnezeu ca sa Be cu dinsarugam §i a nOstra parintilor ei blagosloveniia ii damn: CostandinCantacuzino, biv Vel-Stolnic .(1)

Sub *tefan-Voda, cumnatul seu, State Lenrdenu, ridicat la rangulde Mare-Paharnic, priml misiunea de incredere de a merge in slujbaMariei Sale §i a Porte]. la Tarigrad (4 de unde, dupd o scurta §e-dere, el intovara§1 o§tirile imp eratesci in Morea.

In editiunea lui Kogalnicenu §i in ms. 264 al Academiei Romane,care a servit, cred, pentru acesta editiune, titlul cronicei inspirate deState Paharnicul e: Istoriia WMi ce s'au facut asupra Amoreil [inKogalnicenu: Moreii] la anul 7223 . Acest titlu, fie al autorului, fie alunui copist, e prea ingust. Yn realitate, opusculul e istoria intregeimisiuni a Leurdenultu §i cuprinde §i petrecerea trimesului domnescin Constantinopole: ea so opresce la data de 12 Novembre st. v., larechemarea patronulul.

Partea de la inceput e cea mai importanta pentru istoria nOstra :se povestesce pe larg osinda famine]. lui BrancerVenu, ca un lucruvedut de autor, se pomenesce averea acestui Damn depusa in strai-natate: la Sfete Marco, la toca Venetiei . (31 Se mentionoza trecerealui Carol XII prin Muntenia, adaogendu-se la sfir§it: precum istorialui va fi aratand .(4)

A doua parte, Jurnalul campanim, are in bchimb, un interes de is-tonic] universala mai mare. E un isvor de capetenie pentru rasboiulveneto-turd din 1715 §i o excelenta 5i amanuntita descriere a Moreii§i a drumului care dudes din capitala Imperiului otoman in penin-sula. 0 traducere intr'o limba apusend a acestui isvor n'ar fi de loc

Ca forma, povestirea e une-ors interesanta, cate odata forte naiva,ca in locul undo ni se asigura ca la Seres aerul e greu pentru bar-bat], iar pentru neveste bun, ca stint prea frunn5se 45) Din nenoro-cire, limba e grOznica: in nici un alt monument literar romanesc decat

(1) Documentul 128 XLV al Academic' Romane Pentru casatorie, v. Genea-logia Cantacuzinilor, p. 563.

(2) Istoriia p. 6.(3) P. 6 $i urm.(4) P. 21.(5) P. 32.

et

inutila.

o,stirii,

si


in Istoria otomand a lui Vacarescu nu se gasesc atatea turcisme. Aimse adaog, pentru a desavirsi babilonia, citatium grecesci cuvinteitaliene usitate In Orient: crepublica , bailo , soldati , prevedor(proveditore), cstraordinarii , printip , armada , baniu , .consilium ,precum si constat cu satisfactiune originea acestul interesant neolo-gism peruca . (1';

Din cele ce am spus pand aim so vede ca avem a face cu cine-vacare, deli Roman de origine el compara un rid din cale cu Ar-gesul, petrecea de mult la Constantinopole, anume Inca din timpul Sultanulul Mehemed (IV ; -1- 1691) ne povestesce o intimplare,o caftanire de sef de bres1a intimplata pe acel timp (2), traind incercurile diplomatice ale capitalei turcesci. Mai explicit, avem a face

cu un functionar inferior, cu un dragoman pete, al capu-chehaielicu-lui, modern : legatiunii, Torii-Romanesci la Perla. El intovarasi nea-perat pe State, un Ambasador extraordinar , dar remase in vechilesale functiuni i dupa plecarea Dumisale Vel-Paharniculm .

Dar II putem sci numele. In cursul povestirii so pomenesc totieel ce intovArgsird pe Leurdenul. Sunt putini : Iorga Buicliul, unArmen; <un fecior , servitor al diruia Hume nu se da, si ConstantinVataful,. (3) Acesta din urma e singurul Boer de aceea se vorbe-see de boieril romanesci (4), singurul carturar evidentul autoral lucraril. Si aici deci un Mime nail do introdus in istoria literaturel romanesci.

XIII. Istoria rerii-lionianesei do FotinO i isvorele ei narative.

Istoria lui Fotinb, odiniera unul din principalele isvere ale aceloradintre istoricil nostri, cart nesciind nemtesce, nu putoau recurge laEngel, incomparabil mai bogat, mai critic, mai sigur e o operacritics, basata, mai ales pentru timpurile vechi, pe comparatiuneajudecata isverelor. Isverele acestea erau destul de multe introaltele it vedem intrebuintand cronice turcesci, de undo a luat crescerea tributulul cu 9.000 de galbenl in prima domnio muntena a luiPetrul Schiopul (5) exilul lui Michnea If la Tripoli, pasalicul ce a 10-

(1) P. 69.(2) P. 15.(3) Cf. p. 69, 74 5, 106.(4) P. 74. Cronicarul a asistat, evident, la expeditiune. V., d. ex, p. 76. Am co-

nacit*.(5) Cronica Writ vorbia de aspri si dedea o cifra proveuind dintr'o confu iune.

V. prefata la vol. XI din colectiunea Hurmuzaki.

§i

§i

§i

§i

si

122 N. IORGA 424

bandit Michnea, dupa turcire, la Alep ; dar capitolul acesta nu pote fiinteles decat ca o ochire asupra isverelor nationals intrebuintate deistoricul grec pentru all forma propria-i naratiune,

De la inceput, Fotinb, care-§i citeza isverele, pOmenesce deosebitecronice ale Orli Occippat Tom-Asti xpovoXoyEaL) (1), §i el le lamuresce, canddiscuta, cu pricepere, cestiunea data Radu Paisie e sail nu identic cuPetru de la Arge§, cestiune, care, resolvita de dinsul in sens afir-mativ, a mai Incurcat totul multa vreme pe istoricil no§tri. (2) Vechiacronica muntena (7roacabv tormov xpovotOv), cronica muntena mai veche(Repov f3Xxxotin xpombv raXa.t6repov) e Anonimul , iar cronologia criticsdin care lea fara scrupul, se ins emna la el prin o cronica mai nouaa Terh-Romanesci (gv vethrepov zpombv BXaxEn4). (3)

Anonimul lui Fotinb cuprindea insa locuri can lipsesc in acestacronica, a§a cum a publicat-o Balcescu, $i 'Ate §i in manuscriptele ceavem astadi. Cand descrie lupta pentru tron dintre Mateiii-Voda §iRadu Alexandrovici, el in§ira o suing de amanunte, cari suplinesc olipsa a Anonimulin cum e cunoscut. Se arata la istoricul grec corn-punerea armatei moldovene : calarii sub Hatman, sub fugarii MihuSpatarul i Hrizea Vornicul, Seimenii §i slujitorii, sub .eff moldoveniSi boeril roman: Dimitrie Vistierul Dudescu, Nicolae Vornicul, PapaLogofetul, Aga Vasilache, Stolnicul Catargiu. Se descrill fasele luptel,care ar fi tinut opt cesuri. Moldovenii fug pana la $tefanesci, Dom-nul for se retrage la Afumati. Mateiti erta pe Muntenil prin§i. Doimarzaci §i unii Moldoveni cad, iar dintre al Domnului de tera suntrani Ivaco Vornicul, Predeocu Paharnicul §i Menu. De ambele

mortis ar fi fost 5.000 de omens. (4)Constantin Capitanul a fost Si el utilisat de Fotino. Dovada o avem

la fabula originil lui Michaiii Vitezul, fabula care e tradusa in intro-gime §i intercalata. 5) Dar naratiunea pentru acesta domnie e maimult a Anonimului,, acolo unde nu se intrebuinteza isverdi straine,ca Istvanffy pete. (6)

Afara de aceste cronice, istoricul grec, care n'a avut, se pare, inainteaochilor Cronologia tabelara, scete scirl din notele relative la mama-

(1) II, p. 24, nota; passim, pe margine.(2) V., in acesta privinta, Hurmuzaki, XI, p. 854, nota 3.3) P. 95 6.(4) P. 162 Si urm. Aceeasi versiune e cea tiparita, pentru partea anterioia din

luptele lul Mateiu contra lui Leon-Voda, in Cipariu, Archiva, pp. 17-19. Cipariu nuda nici o indicaOune asupra seu.

(5) P. 113, nota.(6) Pomenite odata, ca negotiator: Ylopxy oiby (p. 182).

rils

parti,

.


stirile i bisericile din tern, note pe can probabil §i le a luat singur,pentru acest stop. (1)

Unde inceteza Anonimul , el se adreseza, la legatura neoficiala cucronica lui Grecenu de uncle iea dinth de leu m. Turcilor §i Tata i-lor ) §i. la Cronologia critics : recomendarea lui Gheorghe Beizadeade tatal seil murind e, dupa .cat se pare, un adaos al istoricului dela sine. (2)

Iar de la Brancovenu inainte, afara de documente, se folosesc 1m-preuna Grecenu §i Popescu ca autor de memorh i cronicar oficial,alaturi cu Cronica balacenesca (?), Cronica do sub Grigore Ghica iCronologia critics , apol de la o vreme, numai acesta, remasa sin-

gurul isvor. In fine, de la 1775, cronica e personala a hu Fotinb.

XIV. Cronica ha Del Chiaro.

Del Chiaro e plin de la un capet pang. la altul de informatium is-torice propriil dise. Dar nu de acestea a0 de putin §i de rar in-trebuintate, voim sä vorbim, ci de o adeverata cronica, de un leto-piset italienesc , care incepe la p. 119 §i ne duce pand la sfir§itulprima domnii a lui Nicolae-Voda §i la plecarea autorulm din tera.

Del Chiaro a ocupat o sarcina la Curte sub Brancovenu i StefanCantacuzino, memoriei carora a remas devotat, §i dupa caderea acestordoi Domni. Colerea povestiril sale e dem o colOre favorabila ultimilorDomni de tera, pe cari-1 apera §i-i compatimesce. Partea din urma,cea mai importanta, servesce pentru a completa §i controls povesti-rea, une-ori prea resumata Si tot-deauna partials, a cronicaruhu ma-vrocordatesc.

SA' examinam mai amanuntit acesta cronica, a careia importanta n'afost in de ajuns apreciata de istorich no§tri.

Avem intaiti o parte care nu folosesce decat ca sa ne orate igno-ranta autorulul. De§1 cunOsce cronicele de familie ale boerilor munteni §i, do sigur, cronica oficiala, de§1 vorbesce, ca isvor, de Ore-canmanuscripte romanesci, alcuni manoscritli valachi , Del Chiaro n'areo idee cat de putin precisa asupra istoriei Terh-Romane ci puma laAntonie-Voda. El mentioneza cu lauds pe Michaiu-Vitezul, dar sarede la acesta la Mateiu -Voda, vestit in istoria Romanilor , careia stala indoiala data sa-I acorde doue-cjeci. de am de domnie sau ... do

(1) Se vorbesce de bisericile facute de Mateiu si Va ile Voda la impac rea for(p. 180), se da o lista mai completa a zidirilor lui Mateiu (p. 196).

(2) P. 262.

124 N. IORGA 426

done on pe atata. Printr'o pricepere speciald a letopisetelor, cartura-rul italian ajunge sd ne vorbesca de rescola lui Mateiil, sprijinit deSerbs §i Bulgari, de infrangerea lui numai multumitd TAtarilor, deprinderea, de omorul sail rescumierarea lui lardsi un lucru ingai-mat si de ingroparea rdsboinicului Voevod la Arnota, zidita de ...Negru-Vodd, in loc ass de prapastios ca nu pot trece nici care nicical ; Mateiu ar fi strdmutat apoi capitala de la Tirgoviste la Bucuresci.

Despre urmasii lul Mateiil, Del Chiaro nu ne povestesce nimic, ne-gasind nici un lucru insemnat cu privire la dinsii. Dar se incurcdintr'o disertatiune ended asupra lui Gratiani, al chrui loc intro Dom-nil celor doue Principate nu isbutesce a-1 determine.

Intilnim totusi in acesta parte inutild $i cate-va notile noue, darsupuse controlului. Del Chiaro ne asigurd ea Mateiil a indltat mand-stirile Plumbuita, Brebul langd Camping, Strehaia i Hotdrenil langd.Olt, inchinata Sfintului Munte. 4)" Sub el s'ar fi ridicat i tributul,care ajungea la 300 de pungi, adecd 150.000 de galbeni turcesci

(reali), ceea ce se potrivesce cu adaosul de 125.000 de TpOcnot, pm-Ilo-na de topografia cantacuzinescd la aceeasi domnie a lui Mateiil. (.2)

A doua parte se intinde de la Antonie-Vodd (mai bine, si vom yea"de ce, de la intaia domnie a lui Grigore Ghica) pand la suirea pe trona Brancovenulth. Nici sub *erban-Vodd, Del Chiaro nu se gdsia intors la intrebuintareal manuscriptelor sale, se pare ca nu eratocrnai atent sirguitor. In acestd parte, Fara indoiald forte utild,cronologia lipsesce sau e cu desdvirsire gresita, amanunte precise nuse gasesc, avem nume proprh putine si nici o ordine nu domnescein naratiune ; dar, in schimb, Del Chiaro ne pdstrezd o suma deanecdote, fOrte interesante caracteristice, aucjite de la contempora-nil domniilor trecute, contemporani intro can trdi, mai tarcliu, la Cur-tile lui Brancovenu si lui Stefan -Voda.

Naratiunea incepe cu Antonio -Vodd, bunul DOmnei Marica a Bran-covenului. In spirit ortodox cantacuzinesc, acest Domn bun, dar in-significant, care era facetoral de droptate pentru familia Postelnicului,o descris ca un om blajin, iubitor de liniste, pentru el si pentru su-push sei . Dupa Del Chiaro, Voevodul cu vietd simpla (con sommasimplicitci ar fi murit in Scaun, pe cand scim ca mazilul termi-nat cjilele in Constantinopole.

Scriitorul italian erode ca domnia intaiil a lui Grigore Ghica, pe

(1) Cf. Fotino, II, p. 195.(2) P. 162 din ciatopicz.

§i,

§i

§i

§i-a


la anul 1660», vine dupd a lui Antonie, pe cand se scie ca a prece-dat-o. Inspirandu-se de dusmanil a caror origine n'o cunoseea bine,el infatisoza stapanirea acestui Grec, < dinteo natiune tot-deauna fa-talA Terii-Romanesci», ca avend drept stop unit resbunarea (de ce ?)impotriva Cantacuzinilor. Se amintesce mortea Postelnicului Constan-tin, laudat pentru mana'stirea Margineni, cu hramul Sfintilor Archan-gheli, pe care o cladesce, pentru .frumOsa biblioteca» ce aduna acolo.Se dati apoi numele fiilor zugrumatului, mentionandu-se si sfirsitulviolent al lui Constantin Stolnicul si Michaiii Spatarul. Del Chiarovorbesce de expeditiunea a doua de la Neuhausel, insistand asuprarolului putin stralucit pe care-1 avii cu acest prilej Domnul dusmanal Cantacuzinilor ; si Cantacuzinul tradator, vincletorul de ruda Du-mitrasco, e atins in aceste rinduri.

Avem apoi domnia lui Radu, ccjis si Stridiagiul, adeca precupetulde stridii, si el Grec; din Epir, clic altib, domnie stramutata si eadin gresela inaintea acelei a lui Antonie. Acest Domn cu simteminteputin favorabile Cantacuzinilor e aratat, si aid ca si in Anonim ,ca un puitor de dajdii, care cade in urma plangerilor boierimil.

La a doua stapanire a lui Gligorasco-Voda se vorbesce pe larg deprigonirea familiei Postelnicului : arestatii din resbunare indura, timpde o septemand, cate o suta de lovituri la talpi, si ni se povestescoactul de nobil devotament al tinorului Constantin Stolnicul, care pri-mesce el loviturile ce se destinad fratelui ski mai mic. Afirmandu-segresit ca erban ar fi fugit in Creta, viitorul Domn ne e descris caun personagiti cchipos si de statura neobicinuita, cum au fost tot-deauna eel din semintia sa).

La Duca ni se descrie copilaria frumosului Grec din Albania, pe-trecerea calfei Gheorghe la un abagiu din Bucuresci, intrarea -i laCurte in rindurile copiilor de cash'. Ca Domn, acesta e invinuit denepotism in alegerea demnitarilor sel. El apare ridicol la sfirsit, candDomna Anastasia intretine relatiuni cu Logoretul erban Si -i favo-riseza fuga poste Dunare, acea fuga la capetul careia it astepta ocorona.

Pentru a ave hnpresiunea Curtil si personei lui Voda erban,trebue sa se adreseze cine-va la rindurile ce-i consacra Italianul. Elne apare aid in OM vrednicia si complexitatea figuril lui energicesi inteligente. cOm cu suflet vast , aspru, nemilostiv, dar drept; ne-ascultand lid rugaciunile mamel sale si hotarit a-si implini misiuneapand la capet: acea de a pregatl dupa dinsul pand $i domnia timidaa unui «finer de opt-spre-clece ani . 0 Oste do 35-40.000 de Serbi si

126 N. IORGA 428

Bulgarl 11 incunjura, servitors credinciosi si viteji, earl', in haine dehoti, ieau inapoi in strimtorile Balcanilor banii birului primiti tot-deauna in regula la Bucuresci de capugiii imperatesci, dintre earl'nice unul nu vine bucuros sa visiteze un vasal cu un glas si o eau-tatura ca ale lui. Vedem la Del Chiaro boeri marl, neastamperati odi-ni6ra, dar atat de convertiti de atuncea in cat dau bacsis copiluluido casa pentru a sci tOnele Domnului si deschid usa iatacului prin-ciar facendu-si truce ca intr'o clips de mare primejdie.

Si apol tot la acest cronicar strain gasim mentiunea bunatatil Dom -nului fata cu ospetii dP peste hotare, iubirea lui pentru mesteri silogofeti artistic timpului aducerea de catre dinsul de dascaligreci, cars invata gramatica, retorica si filosofie pe copiii boerilor,cladirile ce le face. E curios numal ca., la sfirsit, curtenul lui Bran-covenu si al lui Stefan-Voda inregistreza svonul ca. Serban ar fimurit, cum se dice, otravit de ai sec .

Del Chiaro respects amintirea Domnilor cars it adapostise si-1 tinusebine in tern strains si ar fi impacat bucuros in povestirea lui anta-gonismele adinci can li despartise in vieta, pe decapitatul ConstantinBrancovenu si pe Stefan Cantacuzino cel zugrumat. Dar ar fi trebuitpentru acesta a ,ascunde si a falsifica prea mult. Scriitorul italian,care fusese silit sa pomenesca versiunea ce circula in tera asupramortis lui Serban, trebue sa atinga, in povestirea domniei lui Bran-covenu, vrajmasia dintre acesta si aderentii familiei mac restrinse alui Serban-Voda. Dupd ce presinta alegerea noului Domn ca o vio-lenta facuta desinteresatului Logofet Constantin, el afirma ca Vodarechema pe sass la Viena, numai fiind-ca fusese trimesi de predece-sorul seu si sustine ceea ce pare o confusiune de timp, un ana-cronism ca el si-ar fi cumperat intarirea de la Turci cu tree sutede pungi, smulse DOmnei Maria, pazita la Cotroceni de cinci-deci doslujitori. Dar, la caderea Brancovenului, respunderea cade, nu asupraeasel' Stolnicului, ci exclusiv asupra unui boer nemunten , pe carenu-1 pomenesce si care a fost identificat de Sincai cu Dumitrasco Racovita, fratele lui Michaiu-Voda (1) si . . . ginerele si complicele luiMichaiu Cantacuzino. La Stefan-VOA el recunOsce extorsiunile, earlnu se puteail contests, dar le expliica prin cererile turcesm, si acesteaprin necesitatile rasboiului cu Venetienii in Morea. Numai la mOrtealui Stefan, Del Chiaro, aruncand vina pe o ruda si un talmaciil ,

(1) III, p. 368.

429 CRONICELE MUNTEN 127

iss permite a vede in aceste intrigi mans rasbunatere a lui Dumnedeti, pentru poirea Casel Brancovenulin.

In fine pentru Nicolae-Vod5. Italianul are cele mai dusmane c. simteminte ; el nu cruta nicairi pe prietenul Turcilor Si prigonitorul Cantacuzinilor. Dupa prinderea Domnului de Imperial' (1716), scriitorulnostru parasi in curind tera.

ma cum e, cronica lui Del Chiaro e pretiesa. Sunt in ea lucruripe call nu le gasim aiurea. La dinsul se afla cea mai blind expunere a neintelegerilor dintre Brancovenu si Curuth lui `Moly, dupacampania ardelen5. din 1690. Causele caderh lul Constantin-Voda suntexpuse forte pe larg, si mai ales acele asupra carora isverele de terntree in scurt: intrigile in genere, legaturile cu strainatatea (avom,in reproducere, pana medalia de our batuta de Domn in Ardelpentru o aniversard, care fu data mortis sale). Mazilirea sus Stefan epovestita aid mai bine decat ors -undo. Acest curten i tet ne da sipiese oficiale : cererea lui Brancovenu la Porta pentru casatoria fiuluisell Radu, firmanul pentru scOterea lin Stefan Cantacuzino. Une-oripotrivirea lui cu uncle cronice muntene Popescu, cronica de subGhica ne-ar face sa admitem un imprumut (nu se 'Ate fixa de lacare la care), sail folosirea acelorasi insemnari do familie.

XV. Cronica latina a tovar5sulin Ins Antide Dunod.

Sunt mai multe insemnari relative la Domnii de la Antonio Vodapan5. la Serban, in al decelea an al stapanirh sus. Insemarile acesteafac parte dintr'o descriere, de cea mai mare importanta, a Terii-Ro-manesci in 1688, descriere facuta de un catolic, autorul se intrebg,intro altele, dac5. Voevodul e favorabil catolicilor §i respunde : .eeel mai mare dusman al nostru (1), de un cleric cult, de un agentimperial care pomenesce de la inceput atarnarea Principatului deUngaria, adaogend ca normele de guvern unguresci se aplicau dincecede mums (2), de o persona, care scrie dupa mortea lui Duca laLemberg (1685) si in al decelea an al domniei sus Serban de cande Domn, mi se pare ca e al ecelea an (4) Ar fi mai mult decattrebue pentru a atribui lucrarea lui Antide Dunod, prelat catolic, in

(1) Magazin, V, p. 37. Opera a lost tiparita, cum se scie intant de cane Engel,in introducerea sa bibliograficd.

(2) Ibid., p. 35.(3) Ibid., p. 42.

§i,

§i

128 N. IOTIGA 430

arcinat de Leopold I cu o misiune la $erban in 1687 si cu o a douain 1688. Dar autorul necunoscut, pomenind intr'un lot pe acestaaderat et pater Dunod, trebue sa vedem in el numai un tovardsal lin Antide. /1)

Dominil protesta la Viena contra intrigilor ce Dunod ar fi tesut intOra contra sa, iar Imperatul respunse, asigurand ca preotul e un omintegru si promitend o ancheta (29 lulie 1688). $i tocmai ceea ce dis-tinge cronica, dad. se pote clicem asa, e ura inversunata contralur Voda $erban. Pentru a explica tote aceste lucruri trebue a se ad-mite p6te ca in suita lur Dunod se afla calugarul italian Del Monte,care lega intaiu relatiuni intro Imperials si $erban-Voda, si ca el arfi scris raportul. f2)

Ca si in Constantin Capitanul, Antonie-Voda e aratat ca un omnul: o umbra de Domn , suplinit in guvern de $ erban, de MaresBanul si de Radu Cretulescu. La Grigore Ghica se noteza numai tim-pul domnien doue-deci de lulu,. La Duca, (mare tiran si mare man-cator , se insOmna jafuri. In fine o diatriba violenta e consacrataDomnuldi de pe tron. E tiran, lacom, crud, supus capricillor turcesci.Se enumera : bataia judelm Andrelli de Campulung, care nu voia sarenege catolicismul, uciderea cu sulite de Tatari a Serdarulm Drosu,ingropat in pamint pana la briu, aruncarea in ocna a fiului sou deopt-spre-t ece ani, surgunirea la manastire sr omorul lur Valcu Vornicul( Bunis &OINK ; sa fi avut Antide notice cirilice la dispositiune?),chinuirea lur Hrizea: Caruia in chinuri i-a sarit ochiul si, tiranul au-gind cu urechile sale tanguirile, strigatul si suspinele lui, audi si vor-bele acestea ce le (Jima Hrizea in chinurile sale : DOmne, nebun estisi crud ; de ce me chinuesci in desert? Al primit de la mine trei sute

(1) Intr'un loc (p. 64), autorul vorbesce de sforprile ce a facut sub Grigore Ghicapentru zidirea unc.i biserici catolice in Bucuresci. Din nenorocire, nice in actelepublicate de Fermed2in, lie' in cronica manastiril catolice din Tirgoviste nu gasimnimic asupra acestei tentative si celui ce o intreprinsese. In privinta ultimei cronice (publicata in Arch. ist., I2, p. 46 si urm.), me multumesc a observa ca ea culegetote notitele et despre istoria nostra din Anonim, pe care-1 si citeza (p. 48). Pentrumisiunile lui Antide, caruia-1 atribuisem 4 eu gresit lucrarea, v. mai sus, in acestvolum de Anale, p. 231 $i urm.

(2) V. mai sus, in acest volum. din Anale, p. 231, nota 1. Obsery italianismeledin lucrare (d. ex.: Cingari sive Czingani pe p. 49, 56, 59; megiasci pentru me-giass, calarasci pentru ccilarass (p. 44, 58), armasc pentru armac (p. 48); Capetangrande al Venetienilor si barigel al Romanilor adusi inainte pentru a explicafunctiunea de Armas-Mare (p. 48), mentiunea unei demnitati de la Turin (p.150),quietantia sive riceuta , pe p 63.

sa-1

-

si


de pungi i m'ai lasat sarac. De ce to inversunezi, neomenosule, in po-triva trupului meu? Ce credi? Am slujit, Si numai in anul acesta amplata pentru tera 2.800 de pungi, pe can le-ai luat, dar nu sciu cuile-ai dat . La audul caror cuvinte, Domnul a poruncit grabiasca

mOrtea, si a fost intepat, ba.gandu-i-se tepa de un cot In trup. Se vorbesce de legarea de emeni gm la stalpi, de ratacirea de prinsi cu ca-tuse prin curtile palatului, de extorsiuni, imprumuturi silite, functiunivIndute, pribegiri peste Dunare i munti.

Del Monte scrie aceste lucruri, dar glasul ce audim e glasul invinsilor din Tera-Romanesca, acelasi plans si acelasi blestem ce resunain cronica lui Constantin Capitanul. Cele doue lucran istorice se corn-pleteza i trebue folosite impreund, in fata Anonimului encomiastic

XVI. Istoria Terii-Roincinesci in cronicele enc.

Pentru a termina cu totul acesta cercetare asupra isvorelor narative romanesci ale istoriel' Munteniei In secolul al XVII-lea, remanesa cercetam importanta cronicelor serise in Moldova pentru istoriaterii vecine.

a) Minn Costin.

In intinsa sa lucrare, marele cronicar moldoven vorbe ce adese mide lucruri petrecute peste Milcov. Isverele sale sunt insa sau chro-nograful lesesc (61) sail informatium orale. E sigur ca el n'a folositcronice muntene, dell existenta acestor cronice era necunoscuta ;it vedem, in adever, lasand grija povestirii evenimentelor din Tera-Romanesca colegilor serliterari de acolo. Care , scrie el, vorbindde ispra'vile lui Michnea III, de au facut vre-o vitejie acolo, a crieMun ten ii. (2)

b) Nicolae Costin.

Nicolae Costin a scris opera sa tardiu, de sigur din indemnul luiNicolae Mavrocordat, daca nu pentru insemn area isvedelor sale, pentrucoordonarea i legarea aeestora cu isvede cronice anteriere. Ace toopera 'Ate fi considerata ded ca o cronica oficiala a Moldovei, in en

(1) Citat la istoria lui Michaiu-Vitezul.(2) P. 367.Analele A. R. Tom. XXI Meniorizle Seq. Ietorice. 9

§i

sa,

nu,

130 N. IORGA 432

mavrocordatesc §i, comandata in a doua domnie moldovena a inve-tatulut Grec, ea trebuia sa ajunga pand acolo precum au aratattots sama sa Nicolae-Voda la a doua domnio a sa, de care se va po-men1 la rindul seu , scrie el intr'un loc. MOrtea singura l'a oprit dea merge aka de departe, §i Domnul, puind sa se scrie istoriile Mol-dove], earl le scosese [Costin] cu ostenela lui , a dat sarcind eon-tinuarh, in lipsa unuia mai bun, umilului uricar Axintie. (13

Isvor de capetenie pentru istoria Moldovei de la Istrate Dabija panala a doua domnie a lul Nicolae Mavrocordat, cronica celui de al doileascriitor din nemul Costinilor e in acelasi timp §i de acesta ne in-teresam aid §i un bogat isvor pentru istoria Principatului vecin.Explicatiunea acestm caracter al cronicei lui Nicolae Costin o gasimin imprejurarea ca, de la erban-Voda inainte, pana la taiarea luiBrancovenu, timp de trei-deci i sese de ani, aprope o jumatate devac, evenimentele din Moldova ad fost in mare parte determinate devointa, de pasiunile, de capriciile celor doi Domni bogati i puternici,can ocupara tronul munten. Daca acesta tutela in care Voivoqh Teril-Romanesci tin Moldova, undo pun si scot stapanitorii dupa plat, dataacesta lamuritOre §i caraeteristica egemonie n'a fost observata de is-torich no§tri, ea a fost simtita §i exprimata cu amaraciune §i ru§inede mai toti cronicaril moldoveni ai timpului. Numai cat el nu-§i ex-plicail motivele acestei egemonii; nu intelegeail ca ceea ce dadea Mun-teniei puterea sa politica era mentinerea in acesta tera de vechi fa-milh forte bogate, organisiate pe particle cu purtarea consecuenta, pecand, in turburarile de la inceputul secolului al XVII-lea, marile f a-milh moldovene se ruinase, se impra§tiase, disparuse, lasand o Vera'fara frunta§i, careia i se putea impune on -ce aventurier, care avea.§i el libertatea sa stapanesca in felul ce-I convenia mai bine.

Afars de scurte mentiuni fara folos, istoria muntenesca incepe a fiexpusa in Nicolae Costin la domnia in Bucuresci a lui Duca-Voda,domnie care trebuia firesco sa intereseze pe Moldoveni, Duca find coldintaiiz Domn dupa Vasile Lupu, care sa fi domnit mai mult in am-bele ten (domnia lui Gheorghe Ghica a fost, de o parte *i de alta deMilcov, un fel de provisorat, un scurt interim domnesc).

Domnia lui Duca din Bucuresci e zugravita in colori defavorabile,caw in Moldova mai ales, Albanesul era forte nepopular pentru ex-torsiunile-] fall do margin!; dar nici lupta adversarilor sea, Cantacu-zini], un nem ce le cliceail , nu e descrisa cu simpatie

(1) La finea eronicel lul Axintie (Kogalnicenu, II).

$aitanesch

433 CRONICELE MUNI'ENE 131

De lupta acesta insa se intereseza Costin forte de aprope, §i o mul-'Vine de lucruri none se pot scot° din naratiunea lui. Do la dinsulaflam genesa puterii Cuparescilor, Rosetescilor, amenil lui Duca-Vod5,in acela§i timp servitorii i patronil lui la POrta, exploatatori al untilPrincipat sau al celui-lalt, dupa cum Domnul for era aruncat de scirtape tronul din Iasi sau pe eel din Bucuresci. Cronicarii munteni nuved decat jocul partidelor din tell §i uita cu totul elementul politicgrecesc al favoritilor: betranul Cupar capu-chehae, Lascarache, unMare-Spatar, altul : Iordache, Mare-Postelnic, cumnat al lui Voda; unulmai mic, pentru moment numai Gramatic : Scarlatache. De ace§tia novorbesce cronicarul moldoven.

Costin povestesce conflictul dintre Domn §i Cantacuzini, cu multeamanunte none, inchiderea §i pribegirea lor. El cunesce relatiunilelui erban cu 'Minna Anastasia §i da o descriere nu se pOte mai cir-cumstantiata a fugei Logofetului. (1)

Dar el suprima din expunerea sa evenimentele petrecute in Mun-tenia sub erban-Voda, trimeMnd pentru cun6scerea lor la cronicade opositiune, a lui Constantin Cdpitanul. cDe carele Nerban] destulserif' letopisetele Muntenilor, cat ail fost de tiran (ff) qi lacom de sange,

luand Domnia, §i acela pre multi boeri, marl §i midi, ail °mornMra de villa, cu multe feluri de mortis (8) El puinenesce numai mOr-tea lui *erban, la o data care e esacta numai dupa stilul nou. (4)

De aici inainte, istoria terii vecine e atinsa mai rar de cronicarulmavrocordatesc. Se vorbesce abia de dumania dintre «Constantin-Voda» (Caritemir) al Moldovei §i (Constantin-Voda (Brancovenul) alTerii-Romanesci §i de incidentul sprijinirii lui Staico pribegul de eeldintaiil contra celui din urma. Se mai vorbesce, in trocat, de petireaunei fete a Domnului munten de catre Antioch-Voda, refusat din causalui Staico, din causa originii plebeene a domnescului petitor par-tinirii lui Brancovenu pentru Domnul moldoven mazil Duca II. Sementionoza participarea muntend la expeditiunea de la Camenita, in-trigile vecinilor cu pribegii, sustinerea lui Antioch contra lui Nicolae-Von (5) Luarea Brailel de Toma Spatarul §i RuO: e descrisa original,dupa <<Ivan Capitanul, carele au fost acolo cu Moscalii . (q) Tragedia

(1) Kogginicenu, II, p. 14 -5, 17-8.(2) oBetrant e o greOld, in editiunea lui Kogalnicenu, probabil.(3) P. 18.(4) P. 37.(5) P. 37, 42-4, 49, 71-2.(6) P. 108 urm.

si

qi

fit,

ca,

132 1T. IOWA 484

Case]. lui Basarab-Voda e istorisita mai pe larg, cu date, numaiintr'un adaos muntOn, pe un ms. posterior anulin 1770. (4)

c) Axintie Uricarul.

E, cum am spits, de mai multe ors, continuatorul mavrocordatescal lut Nicolae Costin, care descrie a doua domnie a patronuluipans la stramutarea-1 in Muntenia.

Cronica e forte pe larg, un adeverat cjiar al domnie'. Tonul e maioficial decal la boerul mare §1 distinsul carturar ce fusese Costin.Sa vedem ce evenimente muntene se afia povestite aid §i in ce co-lori, incuviintate de stapanire.

Axintie vorbesce, in cuprinsul cronologic restrins al povestiril sale,de caderea lut Brancovenu §i de a lul *tefan-Voda.

El mentioneza cu amanunto pe cea dintaiu, vorbind §i de chinu-rile suferite de Domnul mazil. Dupa o istorisire mi§cata, el adaoge :Care veste [a mortii lui Constantin], veld-rid la Nicolae-Voda, mult

i -au parut fOrte s'ati intristat. (2) In Moldova, uncle lucrul nuputea sä alba consecinte, Nicolae Mavrocordat permite scriitorulul setturmatOrea judecata asupra Brancovenului: «Acest savir§it ail luatacel vestit Domn Basarab-Voda, carele ail domnit 27 de an' cu multifericire at. facut Vera -Muntenesca sciuta vestita in multe part'ale lumii, §i nu este de mirat, ca bite ale lumii sunt deserte, boga-tine, §i slava ...

Am aratat mai sus ca. Mavrocordat n'a putut fi strain de mazilirealui Stefan Cantacuzino, dar o cronich ofieiala n'o putea spune. YnAxintie, Dumitrachi Iuliano, capu-chehaiaua lui Nicolae-Voda, e chematsubit la Porta pentru a i se da surprinclOtOrea veste a schimbarb.Avem apol transmiterea scirii §i ceretnonialul stramutarii. (3)

d) loan Neculce.

De sigur, cu tote slabaciunile unul dintre cei mai simpatici vechiboeri roman' §i cea mai simpatica figura printre cronicarii inoldoveni.Autor de memorh cadi cronica lui se preface indata in memorii

(1) P. 114 nota 1. Cf. p. 115.(2) P. 163. 0 meOune despre trecerea Tatarilor prin Tera-RonAnesc5. sub (Ba-

sarab-Voda la p. 137.(3) P. 171 2.

rail si

si$i

lui,

sal,

$i


el da dovadd in ele de o obiectivitate pe care am cauta-o in zadarin autorul de memorii munt6n, Radu Popescu.

Cum destainuesce singur in prefata, Vornicul Joan a scris pentrupartea mai veche dupd isvocle, de la unit §i la alth., §1 dupa comuni-catiuni orale. Iar de la Constantin Duca inainte, el reproduce dictareamemorial sale de betran sfatos, pe care povestirea celor vecjute it bucura§i-1 induio§ezd. Nu mi-au mai trehuit istoric strain sa cetesc §i sa

ca au fost scrise in inima mea. _(1)Incepend pe o vreme cand se banuia numai ca Nicolae Costin a

scris o cronica, adecd indata dupd mortea acestui Boer §i inainteatranscrierii din ordin domnesc §i publicaril lucrarii lui, el continuapovestirea sa pand la 1743 §i nu-i dete o forms/ definitiva decat dupa1734. (2)

Neculcea e, de sigur, analistul moldoven, care trebue intrebuintatmai dese -orI pentru istoria muntenesca. Bogdtia sa de amanunte pri-vitOre la cele petrecute paste Milcov nu se p6te compara cu num6rulde sciri date neegal de Nicolae Costin. Si me grabesc a adaoge caaceste amanunte din Neculce sunt cu atat mai pretiOse cu cat el n'acunoscut nici o cronica a Terii-Romanesci.

El incepe intaiu cu Grigore-Vodd §i ne descrie fuga lui la domniaratdcirile-I in Apus, procesul ce are cu Constantin Stolnicul

pentru asasinatul Postelnicului Cantacuzino. In acela§t spirit ca §iDel Monte, §i decl ca §i Constantin Capitanul, el presinta pe Antonio-Vodd ca un om fard prestigid: §i-1 da nafaca lui pre di, de cheltuiald,cate dece potronici..

In cronica a doua cantacuzinesca, ca §i in Constantin Capitanul, sespune ea la caderea lui Antonie ar fi contribuit §i Serban §i Mare§,§i ca top: piri§ii au invocat contra Domnului motivul ca e prea be-tran §i slab . Neculcea cid varianta: ca era prea prost, §i adaoge capartida Cantacuzinilor voia ca Domn pe Draghici, cel mai mare dintrefrati (dupa Capitan, Domnul dorit ar fi fost Gheorghe Vornicul, socrul lui Matehl Cantacuzino). Anecdotist plin de verva, Neculcea nepovestesce aid dramatic o scena de pdcalire a Cantacuzinilor, care nue fara asemanare cu scena zugravita de Constantin Capitanul. El co

(1) Prefata Cronicei.(2) i Nicolai-Voda , scrie el, reproducend Adaosurile compilatorilor anteriorl

lul Nicolae Costin, au fiicut pre Constantin-Voda, carele au fost Domn aim la no!in Moldova, in anii de la zidirea Lumii 7242, carele se trage de pre stramosa sanem din Domnii eel vechf moldovenesci (p. 184).

scrid,

14. tORGA 436

mite gresela de a pune la acesta data mcirtea lui Draghici, care ...ere mort de mult (din 1668). (1)

Urmeza, la Neculce, rolul jucat de Grigore in batelia de la Hotin,$i el ne descrie pe larg lupta intre «Postelnicesci,, cari scosese tronullui Duca, Si Grigore, pe care prietenii sei turd voiail sa-1 mentie.Ghica, om harnic si tare si sumet gata de respuns,, ar fi invinsdata nu l'ar fi oprit mortea. Vic unit , adaoge Neculcea,care niciel nu iubesce pe Postelnicesci, $aitenesci, carora le chic Cantacuzi-nesci se se Be agiuns Cantacuzinescil cu un doftor, si se-1 fieotravit . Dupe menliunea restabilirii lui $erban in dregatoria deMare-Logofet, Neculcea mantue, Maud alusiune la cronicele muntene,de earl sciind, nu le-a intrebuintat totusi: «De aice inainte lasam pentruTara-Muntenesca sa scrie Muntenii ., (2)

Suirea pe tron a lui $erban e povestita cu amanunte noue, rela-tive la legdturile Logofetului cu unele rude ale lui Duca (LupascoSpatarul, fratele DOmnei, de exemplu); Neculcea, mare amator dopacalituri, gasesce mijlocul de a mai povestl una : inselarea lesne-crecletorului Voda de Constantin Stolnicul nepotul soil Branco-venu. Cate-va din actele de crucjime ale noului Domn sunt atinse. (3)

Se trece la certete dintre Sserban i fostul see stapan si rival, in1683. Expunerea dusmaniei dintre Cantacuzinul munten DumitrascoCantacuzino, peste putin Domn in Moldova, e in parte noug. Absolutnoue sunt lush' scirile asupra pregatirilor de rescOla ale lui $erban,asupra legaturilor lui cu strainatatea, asupra planului sea de a fiImperat in Tarigrad , asupra gandurilor ce urmaria Mend Domn

pe fostul sell camarad de arme sub Grigore-Vocla, Cantemir.La Neculce trebue se ne adresam pentru a ave cunoscinta corn-

pieta a neintelegerilor ce isbucnira in curind intro patron si prote-giat. Cantemir, care promisese a distruge pe «Cuparesci,, ii pazesceroe, apol se impaca cu face ministril sel eel mai ascultati, caodiniora Duca. Pe de and parte, solicitat de Regele Sobieski $i de$erban, el nu se inching Lesilor. Fare a vorrbi cu multa dragoste deunelta siretilor lacomilor Rusetesci, Neculcea e totusi un dusmanhotarit al lui $erban, caruia-i atribue omorul lui Gavrilita Vorniculsi al unui cnez, rus, ce i-ar fi fost adversar politic. (;)

(1) P. 193-6.(2) P. 203-6.(3) P. 211.(4) P. 218, 226-7, 232, 236(6) P. 231-6.

i

§i

41)

el si-i

§i

134

tai

ei


De la Neculce numai aflam .alnintirr de copilarie ca Serbanvoia sa faca Domn in Moldova; in locul cerbicosului nerecunoscetor,pe Ilie Dragutescul, pe anti Cuparesch promiteau domnia Terh-Ro-manesci lui Cantemir. (1) Ajungend la mOrtea primului Domn, el oatribue fratilor 1111, Constantin si Michaiu, reproducend un svon calomnios, ne da urmat6rea plastics descriere a mortului: Era unom groznic; nu veghia nimerui voia ; era om mare la stat, cu ocheca de boil.; harnic si darnic; mild faces mare la eel strain' si la slujitori; cheltuia mult, ca sa-sI fach nume, Tara nu sa stringa. Apo'arata frica Turcilor de el si planul ce Meuse la urma de a 1 scOte cuTatarii. (d9.)

Pand la 1691 avem o cronica muntend completa. Ni se spune caIordache, «fecior mare al lui Serban (dar, dupa Del Chiaro, aveanumai opt am), a fost inlaturat de acestuia, can traiau reu cuDOmna ; se descrie originea opositiunil balacenescr, strajuirea la Draganesci, de capitani moldoveni, ale caror nume se si dau, a veduveilui *erban si despoiarea el. Avem apol campania lui Heissler, fugalui Iordache la dinsul, intrevederea do la Draganescr: $i au mancati ail vorovit cinci-sese cOsuri, ce le-ail trebuit , venirea Tatarilor, canprada strasnic, oprindu-se numai de la ridicarea de robe. Yn tot/ acestaparte, Brancovenu,considerat de Moldoveni, earl suferiau de deseleschimbari de Domni provocate de el, ca dusmanul for eel mare, eforte maltratat: Ni se spune ca ar fi taiat nasal urechile locuitorilor cars, fugind, se sustrageatiz de la indatorirea de a hrani pe Nem-ii ; ni se afirma aid ca atunci intaiil s'a introdu

in Tera-Romanesca vacaritul: un tult (1.4 vita si doi on de cal .

Dupa cronicarul moldoven, lupta pentru tronul lui 'Middy s'ar fidat la Campina ! El urmaresce ca de obiceiu pe Moldoveni in evenimentele straine descopere un compatriot in armata Serascherului.Despre Balacenu, el da sciri nou'o asupra resbunaril pe care BrancovOnu o exercita dupd m6rtea rivalului sea. (3)

De aid trecem la incidental cu Staico Paharnicul, descris intr'unchip cu total noir, cu amanunte inedite forte interesante, d. ex. lacatacat un lic la grumazul priboguluI prins adus inaintea Domnuluipe care-1 pirise, silindu -1 a cheltul o mie de pungi. ($) De cariera a

(1) P. 235.(2) Ibid.(3) P. 236-8(4) P. 243.

si

frail'

si

si

si

si

136 N. IORGA 438

politica legs cronicarul descrierea stralucitei nunti a lui ConstantinDuca-Voda cu fiica 1ui Brancovenu, zugravindu-se pe sine§1 pa tillerpostelnic intr'un unghiii al tabloului. (1)

Neculcea continua cu trecerea Sultanului prin Tera-Romanesca §ifrica lui Brancovenu de a-ei vede intrigile cu Nemtii descoperite. (2)El se ocupd apoi cu duemania fratilor CantemirAntioch §i Dumitra-ecu impotriva Muntenilor : eel din urma ar fi cerut tronul roma-nese, §i Constantin-Voda s'ar fi gandit, din partea lui, a improvise caDomn al Moldovel pe un fost negustor, putin simpatic lui Neculcea :Todera§co de la -Gala 'W. t3) Urm6za relatiunile schimbatOre cu Duca

apoi chemarea Domnului munten la Adrianopole. (4)Aim Neculcea da din cele mai folositOre contributiuni la istoria

Terii-Romanesci. Paguba facutti. Moldovei ar fi fost, dupd el, causapericulosei chemari. Vizirul era decis a scOte pe Brancovenu, dar elsecrets atatia bani, Domnul Aurului, cat nici Vizirul avut ce-iface Ba se propuse celui chemat pentru mazilie domnia Moldo-ye], §i numal energicei opositiuni a Stolnicului Constantin If dato-rira moldoveni al timpului refusul. Dar VoCla, care cre-scuse tributul cu o suta cinci-deci de pungi, puth face un Domn nalin tea-a vecina, unde dicta fail sa domnesca.f6)

Se mentioneza pe urma: impacarea cu Antioch, logodne i nuntiin casa Brancovenului. Neculcea, care cunOsce forte bine TOra-Ro-manes* asista §i el la o nunta, care, sa dicem, nu era nunta dom-nosca, ci putem dice craiasca (6)

Dimitrie Cantemir ar fi venit cu ordin a prinde pe vecinul sea, daragerul bOtran pars lovitura. Neculcea it acusa insa ca a fagaduitRu§ilor zaherea §i ajutorul propriei sale pers6ne, in fruntea a 30.000de Omem, fagadueli, pe cari le talcs apoi, facend pe Tar a blestemape Iuda Brancovenul . Ca ei la Grecenu, ni so vorbesce aici desarcina de mediator data de Turd Domnului, de trimeterea lui Cas-triot: Makedon Comisul , ei de zadarnicirea acestor silinte de vraj-maeia lui Toma §i Cantemir : eel dintalli ar fi dorit sa fie Domn, §inotice pretiose ni se dail asupra relatiunilor dintre Brancovenu §i41inch-ii s61 in ultimele timpuri §i asupra actiunii de subminare in-

(1) P. 246 9.

(2) P. 250.(3) P. 267.(4) P. 270 4.(5) P. 276 8.

(6) P. 283, 286 7.

§i

§i

ei

n'att.


treprinsa de acestia. IIl caderea fastuosului Domn, el vede insa simana dumnecleosca pentru (osinda Moldovei», sfaramarea Casei lui

erban-Voda si chemarea, plind de inselaciune, a Muscalilor. Inciden-tul ofertelor de vieta, in schimbul turcirii, se afla mentionatsi Neculce-si reserva ceea ce n'a facut a ne vorbi de nepotulmantuit de mOrte al b6tranului Voevod. (1) Pedepsa lui Stefan -V odae descrisa putin mai departe, si ni se vorbesce si de sOrta fiilorce slujesc 4tunul la Nemti si altul la Mose». (2) Ceea ce se mai aflarelativ la istoria muntena nu merits a fi relevat. (3)

e) Cronica lui 1Iustea.

0 cronica asupra careia cercetarile nu s'ail inchis. E pastrata in-tr'o versiune, publicata, de Kogalnicenu si in alta, tiOrita in Ma-gazin. Deosebirea intre aceste versiuni se observa numai intro dom-nia a treia a lui Duca-Voda si suirea pe tron a lui Michaiu Racovita.(4)

Asupra compunerii cronicei ajunge pentru acest studiil sa spunemceea ce, neaperat, n'a fost observat pana la d-I Sbiera nici de istorici,nici de istorici literari ca partea contund de la inceput e aprOpe numaio prescurtare a lui Neculce, cu forte putine lucruri luate din NicolaeCostin. De la 1678 inainte, versiunea Balcescu continua a se sine doNeculce, pana la ultimele trei domnii descrise, si mai ales pang. laistoria genesei domniei lui Michaiu Racovita. Versiunea Kogalnicenu,dimpotriva, dg. o narafiune nouci. De la 1709 incolo, partea finals incare cele doue texte din Letopisete si Magazin coincid nara-tiunea e iarasi noua. Ea se opresce la intaia domnie a lui GrigoroGhica in Moldova.

In total, cronica, e scrisa inteup spirit anti- grecesc, favorabil maiales lui Michaiil Racovita si cu deosebiro in primele sale done domnii,cand carmuirea sa era o carmuire prin paminteni.,(53

Cat privesce istoria muntaa, domnia lui Grigore-Voda o tractataaid mai pe scurt, dar in acelasi chip ca la cronicarul pomenit

(1) P. 300-1, 303 -4, 305, 317-8, 320, 347-8.(2) P. 350.(3) P. 375, 395, 397,(4) Kogalnieenu a reprodus in Letopisete, III, ed. a 2-a, partea deosebith din

publieatiunea lui B5leeseu.(5) Aflu si la d-I Sbiera titlul forte potrivit de .cronica raeovitesea pentru acesta

lucrare. Asupra tuturor cronicelor moldovenesci de la Miron Costin inainte voiureveni intr'uu studiu anume.

(6) P. 3-9,

§i aiel,

sei,

(2)

138 N. IORGA 440

Numirea 1ui *erban ca Domn se presinta tot asa.11) La impunerealui Cantemir-Vocla de puternicul seu vecin par a fi intrebuintate sialto isvode. M In daraverile lui C. Duca in a doua domnie cu fostulseu socru, cel dintaiil apare ca vinovat de nerecunoscinta, pe cand,dupd Neculce, el ar fi platit Domnului munten mai mult decat II eradatoria. (3j La intaia domnie a lui Michaiil Racovita, Brancovenu ecalificat de <forte om de bun si vestit de bogatx,, si Mustea urmeza :

i era Tera-Muntenesca plind de omeni si de tot belsugul, si traiatiomenii usor, cat nime nu se jeluia de nemica . (4) Bunele relatiuni'cu Racovita sunt in special relevate. La a doua domnie a aceluiasiRacovita, se insists asupra pirilor de hainie ind,reptate de Constan-tin-Voda contra lui, pe un ton de imputare. ) Mai departe, intreprin-derea tradatOre a lui Toma Cantacuzino o condemnata. (6)

La caderea lui Brancovenu, pe care eo scrie cu jale», Mustea de-vine un isvor fOrte important prin aceea ca reproduce spusele luiRacovita: ecare acestea tote singur Michaiii-Voda ne spunea, dach ailvenit cu a treia domnie aice». Cronicarul, pomenind acusarile resbu-natore ale lui Michaiu : provisiuni Busilor, chemarea for la Braila,plan de a fugl peste munti, le declara eadeverate tOte». Fiorosul Vizircare varsa sangele lui Constantin, infierat si de Radu Popescu, e ca-lificat de eom forte cu cumpet). Intelegerea lui Racovita cu ruda saMichaiu Spatarul e spusa amanuntii-, fara incunjur. Totusi, deli dadreptate lui Michaiu, care-0 cata indestularea resbunarii, cronicarulscrie duios istoria nenorocirilor eunui Domn vestit ca acela, imbetra-nit in domnie», mustra pe noul Principe si nu uita a marturisl caBrancovenu a fost petrecut de multime cu lacrami, cca un tata.»: < findin mare bisug tOra for in 27 ani ce a domnit el : plina era acea Ora

- de omeni on hrana si cu agonisita, precum se pomenesce ca au fostsi la not in tera in dilele lui Vasile-Voda». (7) Firesce deci ca in ca-derea si m6rtea lui Stefan el vede resplatirea diving. «Cu ce mesuraau mesurat, si for mosurat.» (3) Vraj mas consecinte al Greci-lor, cronicarul pomenesce mai departe crudimile \savirsite de Nicolae-

(1) P. 19.(2) P. 23.(3) P. 25-6.(4) P. 31-2.(5) P. 39-40.(6) P. 45-6, 48.(7) P. 53-5.(8) P. 56-7.

li s'aii.


Voda in Muntenia si prinderea Domnului de Nemti. (4) La capkulaceleiasi domnii detaliate a lui Michaiu Racovita, se vorbesce cu dus-mania de a doua stapanire muntena a lui Mavrocordat si de pribe-gia necunoscuta alt-fel a boerilor muntem: Nicolae Ruset, AsanCamarasul si altii tree in Moldova, si Nicolae isi resbuna de primi-rea lor, aducend mzilia lui Racovita. (2)

Cat privesce versiunea Balcescu, in partea ei originals, ni se aratasub o forma noua certa lui Antioch-Voda, in prima sa dompie, cuBasarabul munton. (3) Intrigi analOge sunt indicate la cele done dom-nil urmatOre. (4)

XVII. Cronica tradusa de Amiras.

Din ordinul lui Grigore Ghica,care patrona pOte si compilatiunea pre-cedents, in care i se aduc, la sfirsit, laude,un logofet sau un boer ore-care, fOrte posibil insusi Amiras, scrise cronica domniei lui, precedand-o deun resumat al istoriel moldovenesci pang la inceputul acestei domnii

Pang. la doinnia intaia a lui Racovita acesta compilatiune, care in-cepe forte pe scurt pentru a ajunge apoi la un cjiar precis si bogatal stapanirilor lui Racovita a doua Ora si lui Ghica, nu face decatresuma versiunea intaiti a lui Mustea. Michaiu Racovita e expediatin cate-va rinduri, earl: par a fi substanta expunerii aceleiasi versiuniindependente din Mustea. De la mazilirea lui Michaiu-Voda, fara a selass la o parte modelul, elemente nou6 se intimpina tot mai multesi cronica e absolut deosebita catre sfirsit.

S'ar pare ca o ast-fel de compilatiune nu pOte aye insemnatatepentru istoria prii-Romanesci. Totusi ar fi o gresela sa se crOdaacesta. Daca mai gasim aici, ca la Mustea, sub rubrica domniei a treiaa lui Racovita, amanunte despre prima carmuire muntona ale lui Ni-colae Mavrocordat (6), avem ceva mai bun decat atata. Vrend sä aratestralucirea nemului patronului se'u, cronicarul e adus sa vorbesca deGheorghe Ghica si Gligarasco-Voda. Domnia moldovenosca a calmdintaiu e lasata la o parte, trimetendu-se inapoi, la rindul ski , darpentru cele trei domnii muntene ale Ghiculescilor din secolul al XVII-lea

(1) P. 57 8.(2) P. 71-2.(3) P. 91. Cf. p. 77, 78 9.(4) P. 92 5.(5) P. 123 4.

§1

140 N. IORGA 442

se reproduce letopisetul Terei-Muntenesci , intreg Constantin Capita-nul, de la ccderea lui Miehnea III pcind la suirea pe tron a luiDuca, cjece fete intregi din Letopisete . Dar evident ca se lass la oparte domniile intermediare ale lui Radu Leon si Antonie-Voda. (1)

Nu e aid locul sa arat ce se pot° scote pentru istoria muntOna dincronicele lui Canta §i Kogalnicenu. Indicam pasagiile principale innota. (2)

CATALOG DESCRIPTIV AL M-SELOR DE CRONICE MUNTENE INTREBUINTATEIII ACEST STUDIO.

I. Corpul branconnesc neoficial.

1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopului romanesc. Ms. fart num6r. In-12°. Sec. XVII. Nenumerotat. Jocuri de condeiti pe Vu' primei pagine dinlegatura. Pe fol 1: cTroita cea de 5 fi... Acestk carte ia... . Titlul escris cu rosu, grosolan: Ist[o]riia Teri-Rumknesti [del]a descklpknk.. . Hs. si Hs., Anonim, fart vieta lui Nifon legatura branco-venesca neoficiala dou6 capitole din Grecenu. Se mantue cu ara-bescuri rosii galbene. Urmeza: Intrebgri respunsuri de cuprinsreligios §i altul : Patru capete vii Si unul Site Si 100 d'unghi; rkspunde:MErtea umului; it duc patru 5mieni la cei patru; patru vii zsknt 100de u[n]ghi. Fine: Deckt Dumnezku, dar din tine se incepu. Apoi vine:Slov. 10, gI. 8. Incipit: cLui Hs. pre Petru si pre Iacov i pro Ion :

De aid: <La Sti Petrk i Pavelk, slay., glas 5 (?). Explicit: dkruiascknoa mare milk., Se cetesce pe urma : <Molitvel[e] pentru rugx.ciuniaomeniasck cktru Dumnezku cktrk to sf[i]ntii., Explicit: Rugati-vklui Hs. pentru sufletele nostre ; amin.) Continua cti : Ruga lui Si..Grig-orie, al doilea cuvkntkri. Apol: Veni Precesta in muntel[e] Sio-nului Sk-s roakgea, rugkndu-se., Explicit : «Ck au priimit rugkciu-nile Precistei. Pe o ultima foe : larks voi czfinta un vers, ce do aicivoi sit ei, wont cAnta cu civintk, cxi intkritu in credintk.' Apoi jo-curl' de condelli.

2. Bucuresci. Biblioteca Academiel Romano. N° 284. In 8°. Donat de

(1) P. 144 §i urm. Traducetorul acestei cronice, Amiras, e pomenit linteinsa,ca mehmendar a until trimes polon, in a treia domnie a lui Racovita : AlexandruAmiras, Vel-U§er (p. 133). Acesta §i cele-lalte locum sunt reproduse in Sbiera, p. 183-5.

(2) P. 188, 253, 265, 267.

i

0i ci

1i

443 CRONICELE MUNIENE 141

familia Blebea din Brasov. Sec. XVIII. Acefal : incepe la domnia luiVoda cu cuvintele: . ..lu Mateiu-Vod . Compus din : Anonim+

legatura brancovenesca neoficiala pana la sfirsitul panegiricului luierban -1- Grecenu, cap. 5 9. Explicit : i cu dxnsul impreunx. era

Preda Proroeeanul si Matein BadAcceanul, vmru-smu (Magazin, II,p. 145).

3. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 298. In-8°. Sec. XVIII.Istorie Tkrii Romknesti de tend au descklicat pravoslavnicii crestini.

Compus din: Anonim legatura brancovenesca neoficiala + Grecenuprescurtat, pana la intOrcerea lui Heissler In Ardel. Terminat cu otabla i un epitalam, plus o mica cronica a Moldovel care va fl tipa-rita in Catalogul msselor Academiei aiurea. Cf. mai sus p. 324 5.

4. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. No 940. In-8°. Ca si noprecedent. Copie din sec. XVIII. La fine are mai mult cuvintele :au rkmas . La urma, insemnari de cronica moldovenesca.

5. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 180. Sec. XVII. Pe VIIIlegaturh : Aceastk psaltire este a lui Gligore sin prot : Vasile, si tine n'a(sic) fora-o, se lie afurisit de d[o]mnul Gligore (sic . Pe fol. 1, In scri-sore moderns : Cronica lui Greceanu Apartinuse, dupa semnatura,lui Nic. Istrati din Rotopanesd lui Koga]niconu. Are : Pinaxk,adeck insemnare do ceale ce Sk aflk intru acestk leatopiset de pravoslav-nicii Domni ai Tkrki-Rumknesti. rosh marginale. Numele Mitro-politilor si al lui Brancovenu scrise tot cu rosu. Cuprinde compilatiu-nea de sub n-le 2 si.3, continuata pana la p. 339 din Grecenu. V. mai sus,in memoriti, p. 307 si urm. Scris de mana mitropolitului Antim, care a Ca-ligrafiat catastiful averii Mitropoliei pastrat in aceeasi bibl. sub n° 671.

6. Bucuresci. Biblioteca Academies Romane. N° 196. Sec. XVIII. 133.p. in-8°. Frontispiciul de flora rosin. Titlu : Istorie Tkrxi-Romxnest[i] decAnkd au descklecatu pravoslavnicii crostini. Ca si n-1 3. Tabla tardie,la sfirsit. Insemnari de cumperatura de la Ienache KogalnicenuManea Matasarul (1719). Reproducem pe cea dintaiu : *i pi urmk, viindu la Tarigrad, s'au vkndut cu voe noastrk aid dumnisale EnakiCog kl]niceanu, biv Vel-Vktav zaproh. sic , ckl'era cu mahklis sic!Mkrii Sale Ioan Costandin Mihai Cohan Rac[o]vit[k] Voevod, cknduera cursul anilor de la Hristos 1761, Av. 12. Enaki Kog., biv z'a-produ Vktah.

7. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiu 27 d). In-8°. Nepaginat. Historie von der ersten Hereinkunfft der Roemer anddem von ihnen nachmal auffgerichteten wallachischen Reiche, welch°anno 1727, den 5-ten Septembris, aus einem anonymen manuscripto

Mateiil-

+

$i

si kii

Tit]uri

si

142 N. KYRG A 444

vallachico von uns in die teutsche Sprache iibersezet angefangenworden i Traducerea n-lui 1. Continua cu Grecenu (v. inai departe).

8. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic, intercalat in n-1 7. 12foi in-8°. Walachische Historie von der Hereinkunf ft oder Niederlassung,als sich erhoben die rechtschaffene Christen, gleich Anfangs als dieWalachen sich von den Romern scheideten . Pe margin° : «Historiavalachica scripta a. a. 1727, d. 5 Se(m)ptembris, absoluta eodem anno,Decembris 18. Traducere, cu variante de forma, a nitu 1. Multe notice:Ast-fel, la Radu-Negru : Auch hap er einige Handel gehabt mit denBiirgern in Tergovischt, welche seinen Bruder hochlich beleidiget ;an welchen er sich zu rachen die Oster-Feyertag alle Burger diefrolig und lustig zusamen waren und umb niemanden sich gefirten,die jung aber mit Tanzen sich erlustigten. Merge pang la luptade la Grumazi, a lull Radu de la Afumati cu Mehemed-beg. Apoi, dupao lacuna, un fragment din istoria lull Michaiu-Vitezul.

9. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiti 27 d).242 de foi in-8°, dintre can una alba. Pe Vul legaturii, insemnare a cu-prinsului do fost bibliotecar, din 28 Octobre 1861: se afirma ca Indrep-tarile din ms. sunt de Filstich. Dupd prefata lui Grecenu si o notaasupra luerarilor lui, Historie von der ersten Hereinkunfft der Ro-mer und dem von ihnen nachmals aufgerichteten walachischen Rei-che, welche anno 1727, den 5 Septembers auss eines Anonymi manu-scripto walachico zur Nachricht in die teutsche Sprache iibersezetangefangen worden. Pe margine : Historie von der Wallachey, wieselbige von rOmischen Christen zue erst bewohnet worden. 0 in-semnare moderna, stersa, o atribue lui Grecenu. De aceeasi 'nandcu. scriitorul parth Intaill din n-1 precedent. Notite, unele ca si inacela. V, p. 23 : Diese Roschi waren ausser dem Kriege Burger undthathen keine Soldaten-Arbeit: wenn aber Gefahr verhanden war,musten sie aufsitzen, wie bey uns vormahls die Zeckelen. 2. DieseMegsias wohneten auf ihren GUtern und dienthen ihren Fiirsten mitihren Beuteln.

II. Cronica lui Grec6nu.

1. Bucuresci. Biblioteca Academiel Romane. N° 548. In-8°. Ms. din sec.XVII ; probabil autograf, cuprinclOnd si bruli6nele cronicarului.

2. Bucuresci. Biblioteca AcademieI Romane. N° 465. Sec. XVII. 26 defoi in-8°. Incipit: folosul casei si a capului Skil [intOrcerea solilor dela Viena; Magazin, II, p. 135]. Explicit: la Daia de s'ail inpreunat,

445 CR NICELR MONTENE 143

fkcknd multk vorav[k] amkndoi [1693; caletoria la Giurgiu; Magazi1. c., p. 206]. La fol. 141 e semnat jos, cu ro§u, Asan Ckmkra§ I men-tionat §i mai sus in acest volum, pe p. 256 Si 441.

3. Bra§ov. Biblioteca Gimnasiuhn evangelic. N 139 (vechiu 27 d). In-8°.Dupa Anonim (v. p. 443, no 7), la pagina 345, vine prefata lul Grecenu (cf.mai sus, p. 328 §i urm.). La fine, o insemnare despre lucrarile LocrofetuluiRadu ( wie auch mehrere Tractat verfertiget hat ). Cu o numerotatiunespecials incepe : Anfang des Lebens und der Historie des Durch-lauchtigsten, alletichristlichen Herrn von dem. wallachischen Land, Jo-han Costandins Brankovan Basarab Vaivode, seit Gott ihn mit demFfirstenthum gekronet oder beehret. Pe alocurea, notice. Ast-fel, lacap LIV, se adaoge cu privire la Michaiu-Voda : Dieser ist naeh-gehends in der Moldau Ffirst worden; itzo aber lebt er in der ,Ma-zilie; welchem der heut regierende Glyrori sic) Vode im Regimentsuccediret ist; der Michael hat regieret von 1716 bis 1727 (p. 269 70).La c. LXX, se afld o notd. despre capu-chehaiele. La fine (p. 363) :Hierinen haben wir mit der Hiilfe Gottes auch die Geschichte des

19ten Jahres von der Regierung des Constandins Brankovanul Bassa-rab Vajvod absolviert, den i8 -ten October. E o traducere completda versiunii oficiale, pand la acest an. La sfir§it : a Illustratio arti-culorum quorumdam historicorum rem ac historiam Valachorum con-cernentium.. Incipit: Desideratam a Serenissimo Moldaviae principeXIV articulorum historiam valachicam concernentium illustrationemex variis auctoribus fide dignissimis sequenti ratione sistere conabor.Cuprinde studil despre istoria noastrd medievala, despre posesiunileardelene ale Domnilor, despre propaganda catolica, participarea lasinodul din Florenta, etc. Sunt utilisate numai isvore ardelene ; b) Cro-nica bisericil din Scheid (altd versiune decal cea publicata : SterieStinghe, Istoriia besericei Jicheilor Brapvulua, Brasov, tip. Ciurcu,1899, in-8°). Incipit: Anno mundi 6900, anno Christi 1392, sind die Bul-garen hier an diesen Ort, id est bey Cronstadt kommen. Zu dieserZeit als das Pfaffenthum alhero in diese heilige Kirche ist eingefiihretworden, wie es eigentlich zugegangen ist. Vom Pope Petru dem Alten.Explicit: Nekul Rekney und ein Enkeln des Pope Stanss, welchenman hieher verwiesen hatte, anno a d. 7140.

4. Bra§ov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiu 27 d). Pre-

(1) 0 alta traducere gerinana in Biblioteca Archivelor bra§ovene. Un alt text ro-manesc, deosebit, intr'un ms. al d-lui prof. Andreiu Barsan din Brapv, cuno cutulfolklorist poet. Acest ms. confine notite analistice din secolul al XVIII lea.visi

144 N. IORGA 446

fata cronicei cu variante. Apoi urine"za aceea§i nota despre lucrarilelui GrecOnu.

5. Bra!ov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. No 140. Anfang des Le-bens (ea la no 3). Dui:a prefata cea scurta (tiparita in Magazin ,

cronica. La p. 181, mentiunea despre Racovita, reprodusa mai sus. Lap. 218, alta despre acela§i Domn, pomenindu-se domnia lui pand la1727 in Muntenia. Explicit ea la n° 3.

III. Constantin Capitanul singer.

1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 173. In-8°. Sec. XIX.Istoriia T6rii-Rumkne0i, de ckndu au descklicatu pravoslavnicii cre§tini.

Dupa prefata Anonimului i domnia lei Radu Negru din acesta cro-nica, urnAza cronica lui Constantin pant" la Petra Cercel.

2. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 95. Cuprinde: 1. Io-hannis Filstich, reetoris gymnasii coronensis, Moldaviae historia > (pangla p. 9); <2. Historia Valachiae, Europae principatus, auctore Io-hanne Filstich, rectore gymnasii coronensis... 1727 ; 3. Dissertatiohistorico-genealogica de Dragoschio Vajvoda Marmarosiensi, Molda-viae fundatore, ad clarissimum Christianum Engel scripsit Innocen-tius Simonchicze, S. P. Gym. Regii Szigeth-Marmarosiensis directorlocalis, 1805 ; 4. Doug pagine de note pentru Istoria Romanilor ; 5.Historia regum valachorum Imperii Rudolphi Nigri principis : Annoinde ab Adamo 6798 princeps Rudolphus Niger... (de la p. 63) : etraducerea latinci a Ccipitanuldi. Se terming (p. 129 ; i numerotatiunespecials, de 68 p.) la 1568: <Post haec reversus Constantinopolim cumexercitu et funere patris sui, sepelivit eum in metschet ab ipso ae-dificato, hactenus nuncupato Sullemann. Imperavit Sulleman annos47.-(1) ; 6. Ad celsissimum atque piissimum principem Nicolaum Mau -'rocordatum de Skarlati, dominum clementissimum. (publicat in Le-grand, Genealogie des Mauroeordato ; alt ms. la Pesta ; cf. N. Den-su§ianu, in aceste Anale, ser. a 2-a, II, p. 199; vom dovedl ea auto-rul lucrarii e Bergler) (p. 141 §i urm.) ; 7. Notite analistice pe anil1780 802 (p. 253 4); 8. Extrase din Fellmer qi A. Tr. Laurian.

IV. Corpul inavrocorthitese.

1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 100. 187 p. in-4°scrise, douO albe la sfir§it. Titlul de la p. 387-8. Compus din Anonim,

(1) P. 186 din editiunea lui Baleescu (Magazin, I).


cuprinciend viola lui Nifon Grecenu (Oa. la sfir§itul editiunif dinMagazin) + cronica oficial6 a lui Radu Popescu.

2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 121. In-4°. Sec. XVIII.Ms. al lui Gh. Asachi. Dupa o foie alba, titlul cu frontispiciu in colorl§i armele tOrilor (Nicolae-Voda domnise §i in Moldova, de dou6 on .

Titlu §i cuprins ca la no 1.3. Bucuresci. Biblioteca Academies Romano. N 327. In-8°. Sec. XVIII.

Ms. al lui M. Kogainicenu. Titlu §i cuprins ca la n° 2.

V. Cronica biilatcen6sco.

1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. 95 p. in-8°. cHibt.princilor Tiarii-Romanesci. Alte lamuriff la p. 391-2.

2. Bucuresci. Biblioteca Academies Romano. N° 436, in-8 . IstoriileTkrii-Rumkne0i. Ca §i precedentul n-r, dar incepe cu domnii]eRadu Negru. Copie din 1800; 'insemnare a proprietarului din 1831,.

3. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 537. In-8°. Incepe cucDomniia lui Alexandru Voevod Iliia§ .

4. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. In-8°. Sec. XVIII.Cuprinde: a) Inceperea istorii rumAne0i cu ajutoriul lui Dumnezeu,de la anul D[o]mnului Nostru Isus Hs. 1595. Incipit: Dupe ce Ruinanian scos din tarp pre fiiul lui Pktru, care innaintea lui Alexandru anPost Vodk, pentru multe tirknii ce fkceau, au ales Domn pre MihailBanul de la Craiova, care, indatk cx.t au luoat Domniia, au trimissoli la Jighismundus Batori, Craiul Ardelului, §i la Aaron-Vodk dela Moldova. [Compilatiune a istoriei lui Michaiu Vitezul §i Radu$'erban, cu neologisms ca : arc de triumf, adeck de biruintk , Ahilea ,

.printeps ; facuta in Ardel; fara valore]. Explicit al domniel lui Mi-: Avea in gxnd inch Mihai-Vodk se Sit mai scoale cu rkzboiu

asupra Turcilor, Ck sit foarte temea §i tremura de vitejiia lui toti Turd,fiiind ce mai innainte foarte le dkdusk poste nas §i ii invkta omenie ; civrkjinawl Basta it °mon% (35 de foi); b Cronica baleicenesca (203 defete), cu cirilice. Pe fol. 1 : Scris-amk eu Ghiorghii Costandinovicidink Caranskbi§k, [1]779 miA Mai in 20. Cf. §i N. Densu§ianu 1. c., p. 190

VI. Cronica de la Cluj.

Cluj. Erdely Museum. 143 foi in-8° scrise, 73 albe. Pe fol. 1: Sa-muel L. Icsema, antiquar., m. p. Nos ducimus originem a Diis: Aneas;ab Aenea Romani, a Romanis Valachi. Frontispiciu, cu negru §irow: Istoriile Tkrki-Rumkne§ti: Domniia Radului-Vod[k] Negrulk. Cu-

Analele A. R. Tom. XXI. firemoriile Sec'. Isiorice. 10

+

lui

amid

146 N. IORGA 448

prinde : Constantin Cgpitanul, pand la Constantin I A nonimul + le-gatura balacenesca Radu Popescu: cronica oficiald ; pand la sfinli-rea Vacarescilor. Multe notice: Pe fol. 90 V°: Sk Sk tie de cknd s'aucutremurat pkmkntul, ce Sk numeste de zick Eiam[e]nii: de tend cutre-murul eel mare ; s'au cutremurat in postul Skmpetriului, intr'o Mer-curl dimineata, la trei ceasuri §i jum[k]tate din zi, let de la ZidireLumii 7246, iar de la Mkntuire Lumii 1738, Maiu 31. Acest let l'am gk-sit si eu scris in pisanie sfintii mknkstiri Vklenii-de-Munte, ph apaTelejenului, sud. Saac; care, gkskndu-o, am scris aice, ca Sk Sk (sk) po-menesck ; si am scris la let 1780, Iun. 15. Ursake logf. Pe fol. 125V° jos: Acest litopis : l'am cumpkrat de la dascalul Than engomenul (?)

Sf[e]te Ghiiiorghi cel Nqu, si-am dat ph el t. 2, a. 60, se -m[i] fie miede citit; care m'am iscklit : Ursake logf. Mold[o]vei, 1777, Sept. 20 [cucifre arabe]. La sfirsit, adaose:

Sk Sk §tie Ck la let 1769, Iule 30, s'au ivit ste6a cu coadk despre Rk-skrit, care ate au tinut pknk la luna Oct. Apoi an petit. Si la Noem. 4si la let 1769, au intrat Muscalii in Bucuresti : aid a sezut pknk laIspas; apoi s'au intorsk indkret la Cara tktkrasck, mai avkndk bktklie,

m[kn]tki[n]du-sk toamna, iar an vinit in Bucuresti, Octomvre 26[cifre arabice], let 1770; si au sezut pknk la let 1774, Iulie 20; s'aulegat pace piste Dunkre la Sumele, de fermasul Romantov si de VizirulMusun-Oglu legknd pace, au mai sezut Moscalii in tarp toatk toamna,Noemvre 1; apoi s'au ridicat si s'au dus in Cara lor. Apoi dupd Moscaliau venit Domno in Bucuresti Alexandru Epsilant-Vod, tocmai iarna,Ghenarie 10 1775.. , [tdiat], parte an intrat in Bucuresti (f° 191 V°).

Sk Sk stie de child s'au cutremurat pkmkntul, ce-i zick Uamenii decknd cutremurul eel marea : de la Zidire Lumii let 7246, iar de laMkntuire Lumii let 1738, Maiu 31, Iutr'o Mercuri dim[i]neata, la treiceasuri si jum[k]ta[te] din zi, in postul Skmpetriului, in zilele Dom -nului... (sic .

t Sk Sk §tie de child au vinit lkcustele intki aice in Tara-Rum[k]-neasck, in zilele Domnului Costandin-Vod[k] Mavrocordat, in Domniiaa triia, let de la Zidire Lumii 7253, iar de la Mkntuire Lumii let 1745,lute 20 zkle, 20 [cu cifre arabice].

Sk sit §tie de child au petit soarel[e] pre rku, in zilele Domnu-lui Gligore-Vod[k] Ghica, in Domniia a doa, de la Zidire Lumii let7256, iar de la Mkntuir[e] Lumii let 1742 (sic), lune 14, in postul

intr'o Mercuri [Marti], la nami[azi].Sk Sk §tie de child stetia cu. coadk : tot in lkcuste, let 7257, Oc-

tomvre 20 Ta AI am (sic) au fost ; apoi au petit.

+-I-

lit

-si,

si,

et

SkM-petrului,

ct

440 tRotucinx mu tql'EN it 147

el' Sk Sit §tie de cknd an robit Tktari Moldova, care au vinit pknkin Focks[a]ni, de au robit; multk frick au fost si aice in Tara-Rumk-neasck, de Tktari. Domnk era aice Scarlat Ghica-Vodk, skn Gligore-Vodk, vinit de curknd de la Moldova ; care acolo, rkmkind Cara fkr deD011111k, au robit-o Tktkrki; let 7266, 1758 Sept. 20, au intrat, si aurobit 15 zile tot; iark apoi s'au dus in Cara lor, cu mu[1]tk robie decr estini.

j- Sk Sk tie ek dupe robiia Tktarklor, la let a a: Ka (al doilea ?), inpostul Skm[e]trului, Iulie 20, let 1760, au perit sorile pre foarte rku,ckt Sk intunecase piste toatk lume ; multk frick era ck va Sk pei lumede tot, si era Domnk in Moldova Ion Calimah-Vod[k], iar in Tara-Rumkneasck Scarlat Ghica-Vodk in Domniia d'intkiu. Ursake Logf.

Pe f° 143: Aicea am scris pentru viiata, petrecerea $i bunk luptasfintiei mars mucenite Varvara: Dechemvrie 4. Incipit : In zileleprea-pkgknului ... Explicit: Sk priimeasck logotna .

VII. Cronica alcatuita din Anonim si Constantin Capitanul.

1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano N° 439. In 8 °. IstoriiaTkrki-Rumknesti de cknd au dkscklecat [sters restul]. Se opresce cusfirsitul Capitanului. Copie din 1761.

2. Bucuresci. Biblioteca Academies Romane. N° 173. In 8°. Ms. dinsec. XXI.

VIII. Cronica lui Grigore II Ghica.

1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. Sec. XVIII. 98 defoi in8° numerotate, 12 nenumerotate. Litopisetul Tkrii-Rumknestidin descklecktur[a] de unde an venit Rumkni de au asezat in Tar[a]Rumkneasck . Incipit : 'tnsk d'intkiu izvodi[n]du-sk ... Se terminti ladomnia lui Stefan Cantacuzino : ca Sk nu mai fie, si au pus toate .

E intrerupt.2) Bucuresci. Biblioteca Academiel Romane. N° 269. Cuprinde :a) Leatopiseciul Tkrii-Rummnesti din descklecktoare si de unde au

venit Rumknii de s'au askzat in Tara-Rumkneasck [v. mai sus, p. 405] sib) Paraclisul Sfintei Paraschive (de la fol. 117 V° inainte).

(1) Cf. Iorga, Chilia gi Cetatea-Alba, p. 250. A e adaoge la i yore tii Canta, inKogalnicenu, III, p. 190 (forte pe scurt si Incurcat).

*

(41.

148 4. fondA 450

IX. Cronica ambelor Principate.

1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. No 340. Fost al lui Ce-sar Bolliac. Leatopisetul T[k]rmi-Romknesti i a Moldove[i] [v p. 420-1],scris de Stefan Logofetul at Cretulescul,, 1 Mart 1785. Pe p. 141 sealipesce la numele boerului Dobromir familia Cretulescu.

2. Bucuresci. Biblioteca Academiel Romane, n° 123. Frontispiciii cuun fel de Roman cocotat pe o bisericg. «Litopisetul tkrilar Moldova iTara-Munteniasek, de cknd s'au discklicat, 1805, Iuni 20. Scriso-le-meu, iubitoriul de astinele [un monogram] . Cuprinde numal cronice mol-dovene [v. mai sus, p. 420-1] La fine, literele majuscule : AIIIPCOHIL i :«Scrisu-s-au aceasth carte, ce se numeste leatopisetul Moldavii, de mine,mult pkcktosul $i nevrednicul, in dilele pre-inkltatului Damn, MkriiaSa Alexandru Castandin, Moruz Voevod; s'au scris in sfknta epi-scopie Husii, la anul 1806. Miran.

X. A dona cronica a Cantacuzinilor.

1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. 54 de file in-8° nu-merotate, 2 altele la fine. V. mai sus, p. 410 si urm.

2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 468. In-8°. Din Bi-blioteca lui Michaiii Kogalnicenu (?).(1) «Istoriia Tkrii-Rumknesti . Seterming cu : «s'au dus la Rusia .

XI. Cronica Moreei.

Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 264. 50. de p. in -8 °. Laurmg, deosebite insemngri.

(1) Are o pecete negra, cu initialele MC.

451 CRONICELE MIINTENE

APENDICE DE DOCUMENTE.

I.

14d

Cu mila lui Damneder' R5 Costandin Basarab Voevod §i Domn a totsSara Ungro-Vlahiei, dat-am Domnia Mea aceasta porunca a DomnieiMole (1) lui Ion §i fratilor lui, Staico i Dragomir, feciorii Rada lu", §i luiNeagoe cu fratiI lui, Dragomir i Stanislav i Stan, feciorii lui Ion, ne-potil lul Stan Bleaghitu de la BreaZa, ca sa fie in paceji slobozi derumanie, el §i cu toff feciorii lor, cati Dumnedeu le va da ; Insa cape-tele lor far' de mo§ie, de catre fetele boierului Domniei Mele Mateiubiv Vel-Stolnic, §i de catre *erban Vel-Spatariu, §i de catre fratil luiGrigora§co i Radul, feciorii boeriului Domniei Mele Costandin biv Vel-Capitan, Filipe§ti, stranepotii lul Dumitrasco biv Vel-Stolnic §i a ju-paneseI lui, Voica. Pentru-ca, find Stan Bleaghizul, mo§ul ltu Ion §i afratilor kit §i a 1111 Neagoe cu fratii 14 ruman" de ba§tina. din Breazalui Dumitraco Stolnicul, mo§ul boerilor Domniei Mele Mateiu Stol-nicul i Costandin Capitanul Filipe§ti, el tot 1-au tinut i 1-au stapanitcu pace pans in dilele reposatulul Mateiil Basarab Voevod; iar dupaaceea, cand ail fost atuncea, Dumitraco Stolnicul impreund cu jupa-neasa lui Voica, pentru multa slujba ce le-au slujit Stan Bleaghiz dincopilaria lui, tot cu dreptate, pans la vremea betranetelor lor, au so-cotit intru inima lor, pentru Dumnecjeu §i pentru sufletele parintilor§i ale lor, de 1-ail iertat de rumanie, pre el cu feciorii lui. §i cu ne-potil lui, cati dintru el se vor trage, §i pans vor fi el vii, el Inca totsa le slujasca cu dreptate la cele ce vor fi trebile, §i la bine §i la r6u.Jar dupd mOrtea lor el sa fie in pace de rumanie de catre el qi deeatre fiul lor Pana. Postelnicul §i de catre tot neamul lul, §I, cand i-arfi voia sa iasa din sat din Breaza, sä fie volnic ad iasa cand ar vreadin sat, Si sa se duca unde i-ar fi voia sa. §ada, §i au dat §i zapisullor la mana lui Stan Bleaghiz, intarit cu pecetile §i cu iscaliturile lor.Deci, dupa petrecania lul Dumitraco Stolnicul §i a jupanesei luiVoicat, ail fost in pace de atuncI §i pana acuma, el §i feciorii Id roi

(1) Traducerea inceputului slavon. Fiind vorba de o transcriptiune din 1798, s'aadoptat aid ortografia actuala.

160 f. iORGA 452

nepotii lui. Iar, cand au fost acum in cjilele Domniei Me le, Ion cu fratiilui Staico i Dragomir, feciorii Radului, §i Neagoe cu fratii lui, Dra-gomir i Stanislav i Stan, fecioril lui Ion, nepotii lui Stan Bleaghiz, el,vecjend ca invechit zapisul ce ail la mana lor, au venit cu totiiinaintea Domniei Me le §i cu zapisul, de s'ai1 rugat ca sa li se Info-iasca §i sa li se intaresca zapisul cu cartea Domniei Me le. Intr'aceeaDomnia Mea, vecjend cum ca este zapisul bun §i adev6rat, cu pecetile§i cu iscaliturile 1ui Dumitrwo Stolnicul §i a jupanesei lui Voichii §i afiului dumnealui Pana Postelnicul, §i a nepotilor lor Mateiu i CostandinFilipe§ti, §i a stranepotilor lor, *erban Vtori-Spatar i Radul i Grigo-ra§co, facut cu mare blestem asupra carora din nemul §1 din se-mintia lor se va scuba ca sa-i rumanesca, pe Stan Bleaghizul sail prefedora lui, sail pre nepotii lui, sä fie supt blestem, precum am vi5clutDomnia Mea zapisul, Domnia Mea Inca am dat acesta carte a DomnieiMe le lui Ion cu fratii 1ui Staico i Dragomir, fecioril Radului, §i luiNeagoe cu fratii lui Dragomir, Stanislav i Stan, fecioril lui Ion, ne-potii lui Stan Bleaghiz, ca sa fie in pace i slobogi de rumanie, ei cufeciorii cati Dumnecleil le va da, precum iertat Dumitra§co

§i cu jupanesa lui Voica, §i cu Pand Postelnicul, §i cunepotii lor Mateiu i Costandin, §i cu stranepotii lor erban Vel-Spatari Gligorawo i Radul, ce scriil mai sus; mai mult alt val de rumaniesa n'aiba ; ca sä fie lor pomana in veci neclatit6. i am intarit DomniaMea cartea aceasta cu tot Sfatul credincio§i boeril Divanului Dom-niei Mele, pan Cornea Brailoiul, Vel-Ban, i pan Stroe Leurdeanul,Vel-Vornic, i pan Diicul Rudeanul, Vel-Logofet, i pan Mihaiil Canta-cozino, Vel-Spatar, i pan *erban Grecianul, Vel-Vistier, i Pan Vergo,Vel-Clucer, i pan Dumitra§co Caramanlail, Vel-Postelnic, i pan ScarlatVel-Paharnic, i pan Radul Izvoranul, Vel-Stolnic, i pan Radul Go-lescul, Vel-Comis, i pan Iorga, Vel-Sluger, i pan Constantin Corbea-nul, Vel-Pitar; §i ispravnic Stefan Cantacozino, Vel (sic)-Logof6t; §i s'ailscris cartea aceasta in ora§ul Scaunului Domniei Mele, in Bucure§ti,intr'al decelea an din Domnia Domniei Mele, de *erban Logofetul,mir,a Dechemvre 4, beat 7207.

Io Costandin Voevod. Pecetea

domndsca,Ftefan, Cantamaino, Vel (sic)

Logofet npouT.

(Bibb. Ac. Rom., ms. 260, f° 117-8; copie; comunieata de d-1 Iuliu Tuducescu.)

li

fiu-seil.

si

s'ail

si

Stol-nicul

453 CRONICELS MUNTENE

II

151

Cinstitului, de neam bun si alesului intru destoinicie si noao de binevoitoriu si bun priiaten, dumnealui jupknul Hanks Mantis, Mare(Ju-det al cinstitei cetktii Brasovului skn[k]taate §i mult bine pohtim ciu-mital[e] de la Dumnezeu tremit[k], inipreunk cu toat[e] cinstit[a]familiia dumitale.

Scrisoarea dumital[e], im.vpreunk cu slugil[e] dumital[e] ce ne ai tremis, venitu-ne-au si, intelegknd de bun[e] skn[k]tatia dumital[e], foartene-am buc[u]rat. Pohtind si dumneata a sti de noi, den mila lui Dumnezeu ne afikm skn[k]tos, iar cu destulk inim[k] rea pentru rkposatulsotul nostru, priiatenul dumneavoastrk, Dumnezeu se -i iarte sufletul;care nu avem ce faO[e], fir' ckt multkmim lui Dumne eu inct ne aiscris dumneata pentru un cal negru ce am avut d vknzare, adkvkrat au fost Ck, pen' trkia dumnealui, nu s[k] indura de acel cal, ca demare lucru, fiindu cal bun, frumos, mare cu fkntrkbul (sic), ce-1 Lineapentru dumnealui, inckt, vkzkndu-1 neg[u]tktorii, venea de terra predumnealui ca sk-1 vkndk, si se Ill[k] crez[i] dumneata Ch i-au dat si maibine de lei 100 si nu au vrut dumnealui sk-1 dea. Iar acum, dupk pe-trecaniia dumnealui, noi 1-am fkcut vknzktoriu, si de adkvkrat la altomai jos de lei 100 nu 1-as fi dat, iar pentru preitesugul ce ai avutdumneata cu dumnealui, si cot- tininitale, si de acum innainte se aibidumneata cu fectorii miei, si pentru voia vktafului Ghierghe, it lksasemdumital6)3 lei 80 ; iar dumneat[a] ne scrii ce ne ai tremis numai lei 70 ;ce noao prea ne-au plait eftin, ce cai plkteaste mult, ci, pentru voiadumital[e], am mai lksat lei 76, 33 bani, si ne-au dat lei 76,33 oam[e]-nii dumital[e], ce Sh fie dumitale de bine ; se trkesti dumneata si srtrkiasck si calul, ca sit avem multkmit[k] pre urm[k] si priitesug des-pre fevclorii miff se s[k] innoiasck, ce noi pit dumneata foarte priiatenbun to tinem. Iar pentru vinur[i], ce am zis ce voi se trfrnit si dum-neata im[i] scrii ca se ce, plkcknd, le vei Iua toat[e] dumneatain pretul ce va fi acol[o], de care bine foar[te] multkmim dumital[e];si se stiff dumneata ce voi se ft/mit 10, 12 buti; ci pohtim pre dum-neata, ce vin bun voi trtmit[e], si in vase bune, ci, de vei vrea dum-neata se iai tot, mai bine va fi; iar, de nu v'o trebui dumital[e], for epohtim pre dumneata se le slobozi, se le vrsil[k] und[e] vor gk vomnuiltkmi dumital[e]; fkekndu-ne dumneata acqast[k] slujbk, fe4orii mie[i]inck, den ce le va fi pren putintk, gata vor fi spre slujba dumital[e];numai to pohtescu pentru vinur[i], neluundu-le dumneata, se fill nev5it5riu ca sit dea la 5ameni de isnrttv[k], se s[k] is banii gata iar eu

Ski

trtmit,

s[k]

152 N. IORGA 454

mai bucuroas[k] a§ fi 3k le iai toate dumneata, Ck pentru banii gatale trtmit eu ph acol[o], iar nu le -as trtmit[e]. De acvoasta avum a scriedumital[e], si mila lui Dumnezeu pururea cu dumneata; amin. Oct.1 AO, ANT 7205.

t A dumital[e] de bine voitoaredentru vechiu priiaten[k], Rada Filipeasca.

(Brasov, Stadtarchiv ; documente romane slavone, n° 663.)

Istoriia Tkrii-Rum fkjnesti, intru care se coprinde numele ei eeld'intei si eine au fostu lkcuitori atunqi] 352 apoi tine au mai dksck-Heat si apoi eine o au stkpknit pane vremile de scum, cums'au trasu stk. [Predosloviel

Cu greu si cu strkmtu este nE§tine a da cap §i incepkturk fiesteckruia lucru, mai vkrtos celuia, cknd nio[i] cum ni6[i] de o parteajutor este, niO[i] §tiintk de 1[a] altii sau pomenire mkcar se aflk, cao povark fkckndu -sh, si ca o luminare arhtkndu -sk, ca Sk se poath ajutacel ce nu §tie de eel ce tie §i tale din intunerec Sk iask la lumink.

OK nio[i] unul in lume nu este, carele din sine numai se §tie, nio[i]niO[i] unul nu au aflat nimic pknk cknd n'au fost del[a] altu invktat,niqi] nimic nu sk poate domiri de ni6[i] un lucru, ce numai carileau (au) vkzut sau au auzit au au citit si, de nu ca acelea, asemeneaca acelea, mkcar ckt de putin, si, mkcar de nu acela§ adevkr si de lucruce pohte§te ne§tine, au zis, au au scris, mkcar ckt de putin §i de altele :(nu) numai Sk Sk poath altu de§tepta spre gkndirea acelora si a altoralucruri inch dkstul este, §i carii ca acelea au fkcut si au pomenit, cktde ckt mkcar, nemoarte multumite au auzit §i in bunk pomenireau rkmas ; precum §i Aristotel in cartea a doa a Metafiqicei, cap 10,har §i multumitk Sk avem si Sk dkm filosofilor celor bktrkn[i], carii nunumai ce au pomenit §i au scris de adevkr fiintelor si, mkcar Ck maimulte nu au nemerit, de a grkit de firele for adevkru[1], iarks dkstul Cktot au pomenit §i au zis cevas, ckt pricink mkcar de a cerca §i a iscodiadevkru altii au dat,aducknd §i pildk pa un Timothei muzicasul, adecktece era in zilele lui Filip craiu, tatkl lui Alecsandru celui Mare, foarteiscusit; intr'aceia zice, de n'ar fi fost Timotheiu, n'am avea multk mu-zick, iar, de n'ar fi fost $i Frinis, nio[i] Timotheiu n'ar fi fost, iproe[i].Zice si Diodor Sikeleotul, mai adevkrat istornic, in prodosloviia ckrti luicea de'ntei, Ck cu dreptate este a da tot[i] marl multumite celor ce audat invktkturi §i au soils istoril de ob§te (adeck traiul oamenilor), iproqq.

si

fi infi

niqi]


Ce dark cu greu §i cu camark sic) este a da, zic, ne§tine incepkturk colorce mai despre toate pkrtile sknt [in intuneric], precum §i mie acum mi skintkmplk a veni, vrknd, cum am pomenit, a istori ale tkri ce-i item notastezi Rumkne§ti,cu greu zic Oh foarte imi este, de vreme co nu aflu euplink acum, mkcar ckt am ostenit, ckt am cercat, ckt am intrebat, §i de§tiut[i] §i de bktrini domirit[i] §i Intelepti, §i in tot chipu m'am trud'tpentru sic alto pkrti §i cu cheltuialk am nevoit, ca doar a§ fi aflat vre-oistorie carele §i de Sara aceasta, d'incepktura ei, §i de lkcuitori ei, §'domnitori ei, care, Ckt §i cum s'au purtat, §i de obiceiurile lor, §i delegile ei, §1 de altele multe ce Sk vor fi aflat, care Sk Sk scrie pe amkruntu toate §1 cu deadinsul, precum de alte thri fac §i scriu pe largutoate. Ci dar inck eu plink astezi nio[i] acel scriitor nio[i] acel spuifor nu am aflat. *i aceasta cke[i] n'au istorit nimin[i] de dk sa cudeadknsul cum zi6 (sic), pare-mi-se Ch dintr'aceste pricin[i] vine: IntkiCk mice §i ca 'nlaturi tkri multora au pkrut Ck este, Inch mai vkrtoacum de cknd Usebitk de Ardeal §i de Sara Moldovei este (cum mainainte vom arkta cknd §i pknk child au fost, zic istornie[i] §i gheografi,inpreunk §i child s'au Usebit) ; apoi Ck putini Inch foarte au fost dinpkmknteni ace§tii tkri invktat[i], ck Sk §aZI. ei Sk scrie ale patrii lor§i sk istoreasc[k] intkmplkrile mo§iilor, precum in toath lumea fac oa-meni de ale lor; §i, de nu multi pe la alto thrivare a face ca acelea,iar la not mai nio[i] unul; shvai Ck poate zice cineva§ Ch Sk aflk §iaici leatopiset, ci rkspunsu ii este Ck acela, din ne§tiintk Sk vedecelui ce-i va fi scris §i din negrijuire-i doar, Ch athta este de netocmit,de'ncurcat §1 de scurtu, ckt mai multk turburare §i mirare dk celui cecite§te, deckt a §ti ceva§ adevhr d'intrknsul ; §i, aceastk dark sckderemare §i jale doar in teacest norod al ne§tiintei §i a nevreri sk invetefind, iaste pricink de este astezi, nu numai de rksu altora §i de ocark,ci §i 6rbi, mu(l)ti, surzi skntem de lucrurile §i de faptele celor mai dedemult, ce intr'acest pkmknt s'au intkmplat §i s'au fkcut, care inck denevoe Inch ne era §i ne este a be §ti, pentru ca Sk putem §ti pre ceibun[i] §i vrednie[i] stkpkn[i] §i Oameni mari carei vor fi fost §i faptelelor Sk be pomenim bine §i Sk-i lkudkm, iar pe cei rki §i fkcktori derku sk-i blestemkm §i sk-i ockrkm, aces parte alegkndu-§[i] In lume chiau trkit, ca ski rkmke. Aceasta dar §i ca acestea lkskndu-le, Ck tine abe scrie n'au fost (§i faptele lor Sk be pomenim bine §i Sk-i lkudkmiar pe cei rki §i fkcktori de rhu Sk i ockrkm), nici altii au pm tat grijade n'au §tiut ei sau n'au putut, ca Sk fie pus pe cei ce ar fi §tiut, Mkcar §i strein[i] de ar fi fost (ck ca aceia ni6[i] de aici ni6[i] odatk n' ulipsit Sit scrie §i sk istoreasck pe amhruntu §i ale ace§tii thri), ce at)

154 N. IORGA 456

lksat toate de s'au surpat in prkpastiia uitkrii si intru intunerecu deveO[i] au rkmas.

ins nu ZiCk Ck den om in om n'au rkmas si aici nis,te spuneri sipovesti, mai vkrtos bktrkn[i] cei ce povestesc de cele ce au fost, ci siacelea foarte slab este si primejdie de a le credo, pentru. Ck de multeori, de nu de toate orile, s'au luat seama Ck de un lucru numai doiintr'un chip nu povestesc, ci unul una, altul alta bksnuiasto, undo ni6[i]de l[a] acelea ni6.[i] o adevkratk stiintk nu avem ; ni6,[i] den ckn-tecile carele vestesc de vitejii au de alto fapte al[e] Domnilor siale altor vrednic[i] oameni ce au lucrat, carei dup[k] la lkutari sidup[k] la alti ckntktori auzim, putem sti cevas ales, ck si acelea nunumai ce au lhudat mai mult, au hulesc deckt cele ce este a fi, ci sifoarte Imprestiiat si prea pre scurtu pomenesc lucru si for de nio[i]o tocmealk; mai trudit-am "inch Ck doark din hrisoavele Domnilor cestint pe la boerime $i pe la mk[nksti]ri date si lksate, chte am putut vedeaSk pociu scoate ceva§ de Sk §tiM mkcar dintr'acelea, dack de la altcinevas nu Sk poate afla, cko[i] Ck inteknsele Sk vkd a zice cevas, dkndpricin[i] pentru ce skn[t] date acele hrisoave, adeck au stint pentruck au dkruit Domnii cevas din dkstoinio[i] si bunelor slugi oricine saual[t] cinevas, pentru vredniciia for si pentru vre-O slujbk mare ce vafi (fi) fhcut cineva§ Domnii si tkrii (cum fac impkrat[i] si Domni ceimari §i efteni), sau pentru altk bunk fapth -i dkruindu-1, acolo povestea-i3pune, asa si in cele ce dau la mk[nksti]re hrisoave, cknd fac mknks-tirea, dreptu ce o fac si cine 5 face si din ce s'au miscat a u face, acolo3puind, ca o istorie veste§te lucrurile. De.";[i] §i dentr'acelea ca Sk3C0t[i] CeVa§, cum am zis, inch am nevoit, ce putin fobs si acelea mi-aulat. Pentru Ch risipit lucru grkesc §i foarte pe scurt zic si fkrh cappovestesc si numai de un lucru vorbesc, adeckto au de acela cui i Skilk, au de cel ce i Sit dk, iar, do mx[nksti]r[e] do scrie, acei mk[nks-i]r[i] ce 5 zideste, i Sk inchink si i Sk aforososte zice, iar nimic nu maiItteste, nio[i] la altk vorbk, de alto lucruri, Sk mai intinde, undo darkJutin lucru si putin ajutor si stiintk avem si de l[a] acestea ; si inchnai este si aceasta, Ck cine este acela carele Sk poatk skdea a ckutaoate a tuturur hrisoav[e] Sk vazk ce scriu si cum scriu, ca Sk poatklentehnsele aduna Sk istoreasck lucrurile ce au fost ale tkrii; §i cine)ste Sk poatk face aceia, ca Sk culeagk dintr'acelea mkcar cap §i coadkucrurilor, ckrora pentru athta not aicidu (sic), s'au 'infk§urat si s'aulksfksurat sau vre-un adevkr Sk ne dovedeasck, de nu doark s'ar fispitit cine-vas sau ar vrea St ispiteasck aceia a 5 face, ca Sk afle 5)rea putink prlcina, si §i aceia tuck lleSkrath) Ch. Sh ZiCk Ck de acolr.)

Inc'

457 CR N CELE MONPENF 15o

au aflat a zice cinevav din lucrurile tkrii, iar vi aceia ce ar zice, vickt ar zice, n'ar fi alt soc[o]tesc, fkrk ckt o gkndire o glare de omare grkmadk de minciun[i], precum vedem in cea Alecsandrie ce-izic, tine o va fi fkcut nu vtiu, i intr'alte ckrtulii ce Sk vkd pe la unii

pe la altii aici in tare, vi mai multe in Moldov[a], in care nu Sk co-prindu allele fkr de minciuni vi basne, dupre care unblk norod[ul]acesta rktkcindu-sk, vi cred celea ce niqi] odatk de crezut nu sknt, cbnio[i] au fost acelea vre6-datk, nio[i] pot fi, ckte mkcar acea Alecskn-drie bklmkjavte i asemenea ca aceia alte ckrtulii. Ci acelea aflkri ome-nevti numai ce sknt sau basne de cele ce fkcea vi scorniia poetii ethiisic) in vremea Elenilor pentru orbul norod ce n'avea cunovtiinta unuiavi a adevkratului Dumnezeu, ce fkcea i zkmisliia ca acelea [pe margineadec[k] idololatri], sau ei altele ca acelea i supt acele basne pilduia,cum vi alti multi dasckli zic, i in mitologhia unui Natalis Constan-dos, om invktat, destule de acelea povestevte, tklcuevte zice, Acumdark, den cele ce mai sus zisem, iatk aovea Sk vede Ck ni6[i] o povktuiturk, nio[i] un ajutor, nfo[i] nit [i] o luminare avem del[a] pkmknteninovtri, ca Sk putem vti sau Sk ne domirim mkcar de a lua ale acevtiitkri lucruri i fapte ce inteknsa din bktrkn[i] ai s'au intkmplat vi s'aulucrat, ck6[i] niqi] unul nu s'au aflat, niqi] vtim Sk fie fost, carele cud'adinsul vi pre amkruntu de'nceput Sk fi scris ale ei, iar, de vafi fost tine -va scris i va fi lksat ca vi not cevti dup[k] urmk deacelea ce au fost Sk Stim, iatk nio[i] cum Sk afle, ni6[i] auzu pe cinevavSk ZiCk Ck au fost i apoi s'au pierdut, mkcar fkrk ckt eel letopiset cezicem, carele dkstul pe scurtu, intunecat for de o rknduialk estercum s'au zis mai sus, vi vom vedea mai pe urmk i de'ntrknsul. Cidar, ava lucru find, ce a face eu n'am, for de ckt iatk dupe la istoriistreine, pe la Greci, pe la Levi, pe la Unguri pe la altii voiu unblaa core vi a me indatori, ca ce vor fi ei pomenind vi istorind deaceastk tare, Sk ZiCk eu aici, ckt 1m[i] va fi putinta, foarte Mk voiunevoi, ca ce va fi mai adevkru dup[k] zisele for Sk arkt, mkcar Ck 014am gksit vi la mkna mea pone azi au venit, vezi ce pe scurtu eide dknsa pomenesc, luck cam trecktori atingu istoresc numai, iarnu d'inceput i pe deplin scriu ale ei, vi numai de ckt le trebue o (6)pomeni, zic, apropiindu-se ckte undevav de ale for lucrur[i], ce pelargu istoresc i povestesc ; pentru care inck ckt fac multumite tre-bue Sk be dkM, Ck inck nu de tot uitat din tablele lumi skntem, couarecine de cele ce oare-cknd an fost intr'aceastk tare nu tace, cespune i scrie ; mkcar Ck unii dintr'acei ce scriu de dknsa, ca nivtestrein[i] ce sknt voitori de rku, unii nu adevkru scriu, ce-i mic

vi

vi

:

vi

vi

vi

vi

vivi

vi vi,

vivi vi

vi

vi

vi vi

156 N. IORGA 458

soreazk lucrurile si pe lkcuitori ei rku dkfaimk multe hule gksesc;si pot a avea si dreptate, zic: a face asa, dac[k] alt mai binestiu, ni6[1] pot face si pentru Ck in stepenea ce astkzi Sk afik krrik-cark Ck de oares cknd asa Sk trage), in care tickloask si jalnick este,tine cum li este voia poate i zice si scrie, CO[i] Ck nu este nimen[i],ni6,[i] cu condoiu, niqi] cu palma a-i sta in potrivk si a-i rkspunde.

Lkskm dark fiest[e] ckruia a zice cum va vrea si a rkde cum vapohti, de vreme ce niO[i] le este sfiialk, niqi] Rumkni de rusinile fornio[i] nu gkndesc, Ck toate lumestile supuse sknt mutkrilor si toateckte sknt unblk cu soroc, si cum Ck de obste este orbul noroc si vii-toarile lucruri nevkzute sknt; ci dar, acum acestea treckndu-le, la alenoastre Mk intorcu a le zice.

Nuntele acestii fkri din, vechime cum ii era fi tine o stkpknia.Vedea-sk dar Ck tot scriitori tkrilor si istoricii inteaceasta Sk toc-

mese cum si sara aceasta, coprinsk find cu Ardealu si cu Moldova,ii zicea Dachiia si Ghetiia, mkcar Ck Antonio Bonfinie in istoriia ceface foarte pe largu de lucrurile unguresti, in cartea de'ntei, in decadad'intei, oare ce osebire face intre Dachiia si Ghetiia, zicknd DachiiGhetilor rudk sknt, de vreme ce si unii si altii aceias linbk au sidentr'un loc cknd au esit au esit si au venit intr'aceste pkrti, inkcarCk unii din Scandenaviia zic Sk fie venit Dachii cu Ghetii, ckrora,zice el, le zicem si Goti, iar mai mult[i] zic Sk fie venit del[a] Dais, caresknt in Schitiia Asiatic[kJ, pentru Oh, dupe (1) cum zice Stavron gheo-graf, Oh fiind vecin[i] cu lkcuitori Hircanii si ei ca Hunii si [margins: Skchiam[k] in tar[k] t[k]tkra..schith... Tkta[ri] sknt] ca alts noroade dintr' acoloschitice locur[i] mai bine do a lkcui, ckutkndu-s[i], intr'acesto pkrti aleApusului au venit; ce dar Dachii si Ghetii, zice, nu sknt din Scandinaviia,ci din Asiatica Schitiia si, de vreme ce, de ckt ai Apusului am en[ai Rkskritului mai vechi sknt, cu dreptul dentr'acol6 intr'aceste pkrtiau venit ; mai zice inck cest 'Bonfinie Ck Ghetii sknt ckrora acum lezicem Vlahi, iar Pius Enia Sulviu le zice Flachi, carei, zice, incepeadin Ardeal, si poste Nistru si Nipru si alkturea cu Marea Neagrk seintindea de lkcuia, insk cea parte cktk, intro Nistru, Prutu si pknk inDunkre, Cara Moldovi de cesti mai dincoace oameni Sk chiamk, iarcare mai mult cu Dunkrea in sus merge, Munteneasc[k] acum Sk zice.$i ca aceastea Bonfinie de aceasta istoreste, si mai mult insk innainteaacestor Dachi si Ghetii lkcuitori era, si Bonfinie zice niste neamuri debe zicea Gavreeti si Chestoboti ; ce not mai vechi de aceia nu MU-

(1) bt ms. date.

sinid[i]

459 CRONICELB MUNTENE 157

tom, ck6[i], mai in sus vom umbla curmknd si cercknd de acele ye-chit ir[i], atkta mai la intunerec vom da, si nu al[t] vom afla, for debasne si povesti numai, ce dkstul inch mkcark de am putea unile nu-mai a le nemeri. Din cele ce au fost de 1 a] Dachi si Ghetii incoace,mai sent multi si din Greci istorici, zice Bonfinie, carei zice Ck si peaceli Gheti de 6,4oti ii tinem, din Three lai rodul for trkgkudu Sk. In cechip din Scandiia au Scantiia s'au pornit, de undo nu numai acestneamu zic multi Ck an venit, ci si Bolgari, Skrbii, Bosnegii, Unguri sialto neamur[i] an pogorkt, asijderea nu lipsesc unii, carei acestiia nu-mai, 6sebindu-6 de cele do5, ii zic Muisiia de Jos; care acestea numaide 1[a] un Grecu Tarigrkdean o am auzit, carele Sk Linea mare stiut,iar la altul la ni6[i] unul din Latini nu o am cetit, 111Sk Moisiia deSus Sk zice unii pkrti de tara skrbeasck, insk ceia carei zic gheografiu[n]de Sk impreunk apa Savei cu Dunkrea, adeck de 1[a] Beligrad turcescsi in sus cevas, iar mai mult ckt Sk intinde in jos, pe unde Sk alkturkpe de-aceia parte de Dunkre si cu tara aceasta tot Muisiia, si si Me iia iizice; mai zice -se Muisiia siMachidoniia, cum zicea Filip Cloverie gheograf,care se hotkraste cu Dardanii; mai sent si alte Musii in Asiia, precum eiscriu, ci nou de acelea cuvkntu nu ne este, ni6[i] mkcar de cestelalte Musii,mkcar Ck zisem ce unii si aceastk tark:Muisiia o chiamk ; ci acestea mai cknu este de credintk atkta. Pentru ck rani si foarte putin[i] o zic, ce nu-mai putuse fi lunecat cei ce i-au zis asa, pentru Ck, vkzknd vecinktateatkrii skrbesti, ckreia Musiia ii zicea si deask amestecktura lkcuitoriloruniia si altiia tkri intredknsii, zis -au cestora pentru aceia Musii, sauCkCe Ck vor fi scris Ck o chiamk asa, nu vor fi fost umblat intr'ace topkrti; de6,[i], precum del[a] OW vor fi auzit, numai cercknd cu amkiruntu, adevkru ei au semknat asa, precum mai de toate orile Sk in-tkmplk la acesti scriitori, istorici si gheografi, si vedem Ck nu numaiin nume gresksc si le strkmutk intr'altu fel, ci si felu oamenilor si sii5biceiurilor si alte multe lucruri be povestesc mult intr' alt chip dup[k]cum sent, cum aevea se vede in gheografiiile ce au fkcut multi sipone astkzi fac, ei departe skzknd de cele ce scriu, ce numai pen auzusi prin intrebkri de cei ce umblk privind lumea (care mult gresksc)and si scriu; si adevkrat asa este, Ck am ispitit aceasta si am vkzutCk §i de ceste tkri ce sent spre not si si de a noastrk, nakcar cari smai aproape de acei scriitori, inck destule greskli stint, si in nume s'in locuri, si unele care nu sent zic Ck sent si altele care sent le tat.Zic dark de aceste tkri de povestesc gheografi ; asa dark inc[k] de celeIndii ale Rkskritului si ale Apusului si alte locuri ce sent, intr'acoloce de povesti si de neadevkruri stria si zic; insk niqi] drept aceas a

Io8 N. IORGA. 460

a-i huli de tot nu trebue, atkt de multu 5stenind si trudind a scriemulte si mai de toate pentru folos multora; iar, de gresksc, ca niste5ameni gresksc, si not gresim tot[i] ca dknsii, dentr'un lut zidit[i] findtot[i]; insk, or-ce este de numele acestii Muisii, minciunk au adevkru,Ck o numiia si asa, eu nu mai cercu, ce numai, lkskndu-1 ca de mai pu-tin[i] zis, a Linea trebue cel ce de mai multi si mai numit este; siiar zic ce Dachiia si Ghetiia ii zicea si se numiia stkpknitorii si lkcui-tori acestii Dachii tine au fost intii. Ace le neamuri ce le zicea Dachisi Gheti era 5amen[i] varvar[i] si gros[i], idololatri, iar ostasi mar[i]si taxi la bktaia rkzboaelor, nepohtitori a S6 supune altora, nio[i] in-gkduia a Sb birui de avea crai si oblkduitori lor, si nu era ni-mului supus[i], si multi inck de dknsii st ingroziia si vecinii lor foartesk speriia de dknsii, ckei[i] de putine on se intorcea biruit[i] de unclemergea a Sk bate.

Acestora dark mergkndu-le numele si vestea cum sknt si de tkriiaion, inpkrat[i] roman[i], find pohtitori de lktimea inpkrktii lor, precumtoate inpkrktiile puternice sknt lacome de a supune pe altii si a-s[i]lkti si mkri hotarele inpkrktiilor, si mai vkrtos roman[a] monarhie,atuncea pe acele vremi inflorind, de multe 5ri si in tot chip au trimisse se supue si acei Dachi, precum si pre alte tkri, toate ckte era in-pre'jur lor, au supus....

IV.

D-1 I. Bianu imi comunia o copie a inscriptiunii ce se afla Inca, inbiserica din Comana, pa petra ce acopere intreitul mormint al luiRadu-Voda (-I- 1620), al lu1 Draghici Cantacuzino, fiul eel mai mareal lur Constantin Postelnicul (mort in 1668) (1), si Constantin, fiul aces-tuia. Pare ca acesta pOtra nu e aceea de care am vorbit mai sus, p. 158.

Sus se vod maiusculele A K K K si done acvile bicefale, la dreptasi la stanga unui cimier, care porta in mijloc corbul cu crucea in plisc.La stanga si drepta cercului care cuprinde emblema te'rii, se cetescliterile AL K. I. III. R. B.. P. 3. X. K, initialele cuvintelor slavone, cari

(1) Fu adus trupul lui , scrie Anonimul, de frate-seu *erban Spatariul aiceain teat* puindu-1 in gropa la monastirea de la Comana, (Anonimul, in Magazin,IV, p. 369). e*i Pail adus la Comana, la manAstire, de Pail ingropat. (Const. Ca-pitanul, ibid., I, p. 353). Pentru ingroparea lui *erban Basarab in acesta mana-sure, v. acest volum de Anale, p. 76 (il suo cadavere fn portato da suoi qui nelsuo monastero, nomato Comana ).

altii;

461 CRONICatt 1111Nr 159

echivalez1 cuvod, Domn al

titlul: Cu mila 1ui Dumnecleu, 1w Serban Basarab Voe-Terii-Romanescl. Apoi de desupt:

t FITIGTk NI111 111i1TNNEGT6 TPEI

11,SPhtle 1110116P6 . ft GhTPIAINAR

111hPUIN EkGkPrIRh ROEROA . PI AN

APh11111 RZITHRN311NO REAGHLT 11

Ae Of1Th 1161-MINH 1111 PI AN ROGTCI

NAHN R6114 IORFIT 0110 II Aphrti11P6 KPIPIH RNA[ ANIFOGT6

GhNI11EANI1 I x AernT flIIM Al

OPT% fIF16 fIANKIMA : 1111A0P

M PI)110GfIT KFIPIll 11111 RP611111

1161116 . RN A62611Tc1T6 MTFOGT6 AIN AlliA00T611111 Mil It

TOFITE ENN6A6 (111T6 TPUIFIAN

GfIN 1110111X API PI

HX71 A6AfI XG GHhGHTOPIO T=i

AE RhPGTh r71 nenAwri Ail =A6 WhPGTh r-1 41410 API iii A6

EthPGTh I I.

ERRATA.

La p. 361, nota 1, ultimul rind, cetesce : III, in loc de : I.

In ultima editiune a manualuluI sell. de Istoria Romdnilor (asupra careia veopConvorbirile literare pe Decembre 1899), d-1 Gr. G Tocilescu citeza (p. 113,136 13ibibliografia) done fragmente dintr'o cronica romana inedita . In acele done pa agil,vedem o interesanta tentativa de a impacit spusele cronicelor unguresci cu ale lay&relor nationale. Dad. Stolnicul a scris vre-odata cronica sa 'Ana aim, cam ap artrebul sa-r fie govestirea. Cf. si An. Ac. Rom., ser. II, XIV, partea admin., g. 42 4.

SHAW'

.

RE

160 N. tolIGA

CUPRINSUL.

46

I. Cronica lui Serban-VodaII. Cronica lui Brancovenu . . .

Pag.

303326

III. Cronica Balenilor 338IV. Memorille lui Radu Popescu 361.

V. Cronica lui Nicolae Mavrocordat 377VI. Cronica BalAcengsca 388

VII. Cronica de la Cluj , 402VIII. Croniea din ms. 439 a! Academia Romane 404

IX. Cronica de sub Grigore II Ghica 405X. A doua cronica a Cantacuzinilor 410

XI. Cronica ambelor Principate . 420XII. Cronica expeditiunii in Morea 421

XIII. Istoria Terii-Romanesci de Fotino $i isvorele el narative 423XIV. Cronica lin De) Chiaro 425XV. Cronica latina a tovarAsului lui Antide Dunod 429

XVI. Istoria Terii-Romanescl in cronicele moldovene:a) Miron Costinb) Nicolae Costinc) Axintie Uricaruld) Joan Necu lce , i

e) Cronica lui Mustea

431

434

435t) Cronica tradusa de Amiras 441

Catalog descriptiv al m-selor de cronice muntene intrebuintate in acest studift 442Apendice de documente:

I. Act al lui Constantin-Voda Brancovenu, relativ la familia lui ConstantinCapitanul (4 Decembre 1698) 451

II. Scrisorea veduvel lui Constantin Capitanul, Rada, catre Jude le Bravo-vului (16 Octobre 1696) 453

III Partea inedita din Istoria Feria -Romdnesci de Constantin Stolnicul Can-tacuzino 454

IV. Inscrlptiunea puss, in biserica de la Comana, pe mormintele lui Radu-Voda Sorban, lui Dragbici Cantacuzino si fiului acestuia Constantin . 460

,

.

...

Date post:	31-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

E · poveste de tine au venit Domn in urma lui Grigorie-Voda, (3) ; la Serban-Voda, in fine: «De...

Documents