:

CURS INITIERE IN MASAJ SI REFLEXOTERAPIEFORMATOR : MARIN ELENA

Scoala Postliceala Sanitara Dr. LucaBrailaCURS DE MASAJSI REFLEXOTERAPIEFormator: Marin ElenaORGANIZAREA IGIENICO-SANITARAUn cabinet de masaj trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, astfel:

-sa aiba o suprafata de min.12mp

-sa fie prevazut cu aerisire

-sa aiba chiuveta cu apa atit calda cit si rece

-peretii sa fie tapetati cu material lavabil

-podeaua sa fie din mozaic sau linoleum

-temperatura camerei sa fie de aprox. 22 grade C.-sa aiba mese speciale pentru masaj cu dimensiuni de aprox. 195-200cm. Lungime, 75-80 cm. latime, sa aiba o inaltime de pina la 1 m, sa fie prevazute cu rezematoare pentru cap.

De asemeni intr-un cabinet de masaj trebuie sa existe un dulapior care sa contina:

-solutie de bromocet1%0

-cloramina 2%

-apa oxigenata 3%

-creme si uleiuri pentru masaj

-lenjerie moale si curata

-prosoape mari si mici

-bentite sau casti pentru izolarea parului

-dischete din bumbac pentru stergerea demachiantului la masajul facial.

Toate aceste produse trebuie sa fie in termenul de garantie si traduse in romaneste.

NOTIUNI DE EDUCATIE PROFESIONALAUn maseur trebuie sa aiba un aspect fizic placut, imbracaminte curata si lejera, incaltaminte comoda care sa nu faca zgomot, pieptanatura ingrijita, starea psihica de buna dispozitie, pielea miinilor in special sa fie neteda si sanatoasa iar unghiile taiate scurt si fara bijuterii.

Masajul reprezinta o serie de manipulari manuale aplicate sistematic la suprafata corpului in sens terapeutic profilactic si curativ. Primul gest terapeutic al omului a fost punerea miinii pe locul dureros sau chiar frecarea instinctiva. Masajul manual este forma cea mai veche de prelucrare a partilor moi, astfel mina este cel mai valoros si cel mai eficientaparat de masaj. Partile moi ale corpului care se prelucreaza prin masaj sint:-tegumentul

-stratul subtegumentar( tesut conjuctiv)

-muschii si tendoanele

Efectele masajuluiActiunea masajului asupra corpului omenesc, indiferent de manevra folosita, este in primul rind mecanica, directa asupra pielii si indirecta asupra tesuturilor din profunzime sau la distanta de locul masat, cind se vorbeste de masajul reflexogen.Locale: - sedativa, asupra durerilor de tip nevralgic, muscular sau articular

- hiperemianta locala, cu imbunatatirea circulatiei locale prin deschiderea capilarelor de rezerva din piele, care se produce prin inrosirea si incalzirea tegumentului.

- prin netezirea pielii, se actioneaza asupra terminatiilor nervoase senzitive, obtinindu-se astfel efecte calmante - elminarea lichidelor interstitiale de stazaGenerale: - stimularea aparatului locomotor, circulator si respirator

- cresterea metabolismului bazal

- efecte favorabile asupra starii generale cu indepartarea oboselii musculare si imbunatatirea somnuluiMecanismul principal este reflex.:

-prin efectul excitant asupra terminatiilor nervoase din piele, muschi, ligamente si tendoane.

Asupra pielii masajul are efect de:

- catifelare prin hidratarea cu creme specifice- de descuamare a celulelor epiteliale moarte de la suprafata pielii- influenteaza favorabil functiile sale secretorii, prin deschiderea canalelor sudoripare- activare a circulatiei sangvine periferice prin deschiderea capilarelor de rezerva ale pielii

Asupra muschilor masajul are efect de:

- decontracturare profunda a fibrelor musculare

- tonicitate mai mare a muschilor slabiti

- eliberare a acidului lactic stocat in muschi datorita efortului prelungit.

Asupra singelui si a limfei masajul are efect de:

- marire a fluiditatii prin miscari in sensul circulatiei venoase

- accelerarea circulatiei prin deschiderea capilarelor de rezerva

- drenaj limfatic cu o resorbtie mai rapida a lichidelor interstitiale si a edemelor- eliminare de toxine.

Asupra sistemului nervos:

Trebuie stiut ca pielea are aceeasi origine embrionara ca si sistemul nervos. Aceasta solidaritate explica unele modificari la nivelul pielii (anestezii, parestezii, hiperestezii) aparute cu ocazia unor suferinte ale sistemului nervos.Masajul excita terminatiile nervoase din piele, din muschi, tendoane si articulatii. Astfel manevrele energice au efecte stimulatoare, iar cele blinde au efecte calmante.

Manevrele foarte energice, executate pe anumite zone ale pielii, sunt transmise centrilor nervosi superiori, de unde sunt retransmise pe cale reflexa unor organe (masajul reflexogen). .TEHNICA PROCEDEELOR DE MASAJ -Manevrele de masaj au capatat denumiri sugestive dupa felul miscarii sau dupa influenta lor asupra tesuturilor.

Principalele manevre de masaj sint:

1. Netezire

2. Frictiune

3. Framintatul sau stoarcerea tesuturilor (petrisajul)

4. Baterea sau lovirile usoare si ritmice aplicate pe regiunile carnoase (tapotare sau tapotament)

5 . Vibratiile

1. Netezirea.Primele procedee de masaj constau din alunecari usoare si ritmice aplicate pe suprafata corpului.Manevra mai este cunoscuta si sub denumirea de efleuraje, termen preluat din limba franceza, care inseamna atingere usoara, alunecare pe suprafata pielii. Netezirea se poate face cu o mina pe suprafete mici si cu ambele miini pe suprafete foarte mari. Manevrele se fac simultan si alternativ. Pe suprafetele mici si rotunjite, netezirea se face cu policele

degetelor, iar pe suprafete mari, plane, se executa cu palma intreaga. In ceea ce priveste presiunea manevrei, pentru a actiona numai asupra pielii folosim numai alunecari usoare si superficiale.Pentru a influenta tesuturile subcutanate, alunecarile se fac mai apasat, iar pentru tesuturile mai profunde folosim manevre mai puternice, executate cu marginea cubitala a pumnilor inchisi sau cu radacina miinilor. Urmeaza o netezire sacadata, ceea ce inseamna ca in timp ce se executa alunecarea, presiunea se intrerupe ritmic si la distante egale (pe principiul masinii de cusut ). Netezirea apasata poate fi insotita de vibratii, care intaresc foarte mult actiunea relaxatoare a netezirii. Apasarea in manevrele de netezire se adapteaza la natura si consistenta tesuturilor si mai ales la necesitati.Alunecarile pe membre se indreapta de la extremitati spre radacina lor (in sensul circulatiei venoase), pe trunchi netezirea urmeaza sensul circular de intoarcere a singelui spre

inima, iar pe ceafa manevrele se indreapta de la cap spre umeri si omoplati. Ca intindere alunecarile se aplica de preferinta segmentar, adica pe portiuni anatomice bine delimitate. Alunecarile se executa in linie dreapta, in lungul membrelor, al grupelor de muschi sau al vaselor de singe, insa ele pot fi executate si in cerc, serpuit sau in zig-zag, acolo unde configuratia anatomica determina sensul, forma si intinderea manevrelor.

Cel mai important efect al netezirii este imbunatatirea circulatiei sangvine in capilarele si venele superficiale si accelerarea circulatiei limfei in spatiile intercelulare.

Alunecarile actioneaza asupra terminatiilor receptoare ale nervilor periferici, determina modificari ale reactiilor vaso-motoare si nervoase care regleaza circulatia in tot organismul. Alunecarile lungi si usoare, executate lent si ritmic pot sa scada iritabilitatea nervoasa, sa scada intensitatea durerilor si contractura musculara pe regiunea masata. Pe aceste efecte calmante se bazeaza actiunea si indicatiile netezirii ca manevra pregatitoare pentru masaj. Obtinem astfel o adaptare mai buna a organismului, masajul fiind mai bine tolerat si mai eficient. Odata cu reducerea sensibilitatii se produce si o scadere a incordarii psihice pe care o simtim uneori la inceputul sedintelor de masaj, la persoanele emotive.2. FrictiunileSint procedeele cele mai vechi si des folosite in toate formele de masaj. Ele se adreseaza in special tesuturilor mai profunde de sub piele. Acest procedeu consta in apasarea pielii si a tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde precum si deplasarea in sens circular sau liniar atit cit permite elasticitatea pielii. Aceasta mobilizare a tesuturilor nu trebuie sa depaseasca limita normala, iar presiunea sa nu lezeze tesuturile fine. Frictiunile se executa pe portiuni mici, cu fata palmara a degetelor si cu policele lor. Pe portiuni foarte mici se executa cu policele celor trei degete mijlocii iar pe portiuni mai mari se aplica palma intreaga cu degetele intinse, iar pe portiuni mai sensibile frictionam cu partea carnoasa a palmei de la baza degetului mare unde sint muschii tenari sau de la baza degetului mic unde sint muschii hipotenari. Pe portiunile mai carnoase si mai putin sensibile putem frictiona cu nodozitatile pumnului inchis. Pe regiunile sarace in tesuturi moi si mai putin suple, ca in jurul articulatiilor, in lungul ligamentelor si tendoanelor, in spatiile interosoase, se executa frictiuni liniare sau circulare. Dupa intensitatea presiunii, frictiunile pot fi superficiale, medii si profunde. Efectele frictiunii pot fi explicate prin actiunea mecanica dar se produc efecte mai mult pe cale reflexa. In mod mecanic mobilizam tesuturile moi, marindu-le supletea si elasticitatea.Pe cale reflexa insa, obtinem o imbunatatire a circulatiei locale , stimularea schimburilor nutritive,incalzirea si inrosirea pielii, (hiperemie) prin deshiderea capilarelor de rezerva.

Frictiunea este des recomandata in tratamentul sechelelor postoperatorii, traumatice dupa contuzii, entorse, intinderi, rupturi de muschi, tendoane sau ligamente, pentru stimularea proceselor de vindecare, prin regenerarea tesuturilor lezate si prin activarea nutritiei locale. Prin manevrele puternice de frictiune, dezagregam formatiile fibroase si grasoase din tesuturi, dislocam infiltratele si desprindem si indepartam produsele postinflamatorii si reziduale seroase sau hemoragice, desfacem aderentele cicatriceale si favorizam dezvoltarea unor tesuturi noi si sanatoase. In sport frictiunea este indicata ca manevra stimulativa sau calmanta inainte sau dupa terminarea probelor.Frictiunea este foarte apreciata pentru efectele sale multiple si poate constitui uneori singura manevra folosita.

3. Framintatul (petrisajul)

Acest procedeu consta in prinderea sub forma de cuta a tesuturilor profunde, implicit a masei musculare, ridicarea lor atit cit permite elasticitatea proprie si stoarcerea prin comprimare intre degete si palma sau prin presiune pe plan profund. Tehnica acestei manevre variaza dupa regiunea masata. Pe regiunile intinse si plane cum e spatele, se efectueaza un framintat care consta in ridicarea si prinderea intre degete a cutei groase si comprimarea ei cu partea carnoasa a radacinii palmei. Miscarea se repeta o data, de doua ori in acelasi loc dupa care miinile se deplaseaza din aproape in aproape in lungul si in latul regiunii ce trebuie masata. Pe marile mase carnoase cum ar fi cele de pe coapse, framintatul se executa apucind o cuta groasa de muschi in lungul fibrelor musculare pe care o stringem ca intr-un cleste, o ridicam cit permite elasticitatea proprie, din aproape in aproape fara sa desprindem palmele de pe piele.

Manevrele profunde si blinde contribuie la indepartarea lichidelor in exces din zona respectiva. Framintatul corect aplicat contribuie la indepartarea cheagurilor de singe, la asuplizarea aderentelor formate intre tesutul sanatos si cicatriceal.

In regiunea abdominala, framintatul se executa in cuta sau in val, care consta dintr-o miscare de ridicare si stoarcerea tesuturilor.Aceasta manevra seamana cu miscarea pe care o fac gospodinele cind spala rufe.

Daca netezirea este considerata ca fiind specifica masajului pielii iar frictiunea specifica masajului tesuturilor subcutanate, framintatul este socotit procedeul cel mai bun pentru masajul tesuturilor mai profunde si al muschilor.

Ridicarea si stringerea tesuturilor carnoase sint actiuni mecanice care stimuleaza vitalitatea celulelor si favorizeaza circulatia profunda. Stoarcerea muschilor dezvolta mecanic elasticitatea si stimuleaza fiziologic contractibilitatea lor. Prin presiuni si stoarceri se comprima vasele profunde de singe si limfa imbunatatindu-se astfel circulatia, schimburile nutritive si sporind eliminarile toxice. Efectele fiziologice sint mai importante deoarece stimuleaza pe cale nervoasa functia muschilor, activeaza circulatia si troficitatea in toata regiunea masata. Excitarea nervilor motori provoaca contractii musculare,fibrilare care se propaga in unda la muschiul intreg. Framintatul este foarte util in tratamentul starilor de atonie, atrofie produse de imobilizare prelungita, de traumatisme sau alte afectiuni specifice muschilor. Framintatul este des utilizat si in masajul sportivilor stimulind refacerea functiilor locomotoare. 4. Baterea ( lovirile usoare si ritmice)

Aceste manevre sint cele mai intense si excitante procedee. Ele deriva din biciuirile cu manunchiuri de crengute, folosite in masajul empiric, aplicate in legatura cu baile de abur. Procedeele manuale sint preferate pentru ca se pot adapta si doza mai bine si mai usor decit cele mecanice. Cea mai cunoscuta metoda de batere este tocatul, care se executa cu degetele de la ambele miini, cu marginea lor cubitala. Pentru a se efectua corect aceasta manevra, miinile sint tinute in usoara extensie, cu palmele fata in fata, destul de apropiate, degetele usor flexate si departate intre ele, cad pe piele de la o distanta mica, intr-un ritm viu, astfel lovindu-se intre ele si atingind pielea, produc un sunet asemanator lovirii cu un manunchi de nuiele. Intensitatea lovirilor rezulta din greutatea degetelor si a miinilor mai mult decit din contractia activa a muschilor. Miinile cad moi, miscindu-se doar din articulatia pumnului. Daca manevra se executa din coate sau umeri, lovirile devin prea puternice, chiar dureroase, iar miscarile se fac greoi si devin obositoare. Pe regiunile foarte sensibile, cum este abdomenul, folosim o forma speciala de tocat tangential, alunecind mai mult pe suprafata regiunii, fara a patrunde in profunzime. Aceasta manevra necesita o mare mobilitate si suplete a miinilor executantului. O alta forma de batere este percutatul sau ciocanitul, executat cu virful degetelor usor indoite, care cad perpendicular pe regiunea masata.Ea se executa cu ambele miini, simultan. Putem modifica putin tehnica acestei manevre, executind-o mai rar si adaugind dupa lovire o alunecare scurta si usoara, sub forma de periat sau riciit. Percutatul obisnuit se aplica mai mult pe spate, doar in regiunea toracica, iar cel cu alunecare este destinat peretelui abdominal .Caracteristica dominanta este ritmul rapid si supletea executarii cu fata palmara a degetelor.Aceasta forma de batere este indicata pe regiunile intinse si putin sensibile, cum sint spatele, coapsele si gambele, pe partea lor posterioara. Intensitatea lovirii depinde de greutatea miinii si de inaltimea de la care cade ea. Lovirile sint scurte si dese iar daca le executam cu palmele si degetele strinse caus (sa formeze o adincitura) batatoritul devine mai putin

aspru producind un sunet surd din cauza pernei de aer cuprinsa intre miini si regiunea masata. Acest tip de batatorit se numeste tapotament. Se mai poate executa batatoritul cu pumnul care este o manevra puternica, indicata mai rar si numai pentru regiunile putin sensibile si foarte musculoase. Uneori se practica un batatorit cu marginea cubitala a pumnului la care poate participa si cu o mica portiune din antebrat, in special pentru regiunea fesiera. Aceasta manevra poate fi aplicata direct pe piele, dar si peste imbracaminte, in masajul de incalzire.Este de retinut faptul ca actiunea indelungata, ritmica si uniforma a acestei manevre,influenteaza ramurile periferice ale nervilor senzitivi, in sensul reducerii sensibilitatii.

Prin excitarea firisoarelor nervoase-motorii, se produce o crestere a tonusului muscular. Lovirile usoare si ritmice aplicate asupra muschilor,le stimuleaza proprietatile fiziologice si le sporeste functionalitatea. Executate in ritm mai rapid, cu intensitate mai mare si pe o durata mai lunga, baterea produce un aflux de singe crescut in regiunea masata, ce se inroseste vizibil.Astfel, prin activarea circulatiei sint stimulate functiile nutritive locale.

5. VibratiileAceste manevre constau din miscari oscilatorii ritmice si din presiuni intermitente executate frecvent cu ajutorul miinilor sau a unor aparate mecanice numite vibratoare.Vibratiile manuale se executa cu virful degetelor, cu toata palma, cu radacina miinii sau cu pumnul inchis. Miscarile vibratorii sint asemanatoare cu un tremurat continuu, ele rezultind din contractiile rapide ale muschilor degetelor, antebratului sau bratului. Din aceasta cauza vibratiile manuale sint greu de executat si obositoare. Ele nu pot fi perfect ritmice, nu se pot realiza oscilatii sau presiuni uniforme si mai ales nu pot fi executate timp indelungat din cauza contracturii ce apare in muschii bratului sau antebratului care lucreaza. Desi se executa greu, vibratiile manuale continua sa fie indicate in mod curent, mina fiind un instrument ideal, deoarece este moale, calda si se modeleaza perfect dupa forma regiunii pe care o masam. Vibratiile se combina in masajul comun cu manevrele de alunecare, cu frictiunile sau chiar cu framintatul. Manevrele fine, uniforme si prelungite sint intotdeauna linistitoare. Aceste manevre reduc sensibilitatea nervilor din piele si a tesuturilor superficiale, producind senzatia de caldura si relaxare. Vibratiile sint indicate in general in tratamentul afectiunilor dureroase sau congestive si in cele insotite de contractii musculare si incordari psihice.

TEHNICI AJUTATOARE DE MASAJO serie de alte manevre ajutatoare sau secundare se intercaleaza printre cele principale sau se adauga dupa ele. Ele au rolul de a intregi actiunea manevrelor de baza si de a imbogati tehnica masajului. Unele procedee secundare deriva direct din cele principale pe care deseori le si insotesc, iar altele au caracteristici proprii si se aplica independent ca manevre de sine statatoare. Cele mai importante sint:

1.Cernutul si rulatul

2.Presiunile

3.Tractiunile si tensiunile

4.Scuturatul

5.Procedee diverse

1 - .Cernutul si rulatulSe aplica indeosebi pe membrele inferioare si superioare, dupa procedeele mai puternice de framintare si batere a tesuturilor. In formele de masaj linistitor, ele pot fi executate si dupa netezire si frictiune.

Cernutul , se executa cu ambele miini aplicate de o parte si de alta a segmentului, astfel cu degetele usor flexate, se prinde de jos in sus masa carnoasa si se misca in sens lateral prin presiuni alternative, asemanatoare cernutului cu o sita. Manevra se executa in ritm viu, deplasind miinile din aproape in aproape de-a lungul segmentului pe care il masam. Bine executat, cernutul exercita actiune relaxatoare asupra muschilor, mareste supletea tesuturilor si activeaza functiile locale, circulatorii si trofice. Pentru ca manevra sa reuseasca, se recomanda celui masat sa-si micsoreze pe cit posibil incordarea musculara si nervoasa.Rulatul , se executa asemanator cu cernutul, dar cu degetele intinse si unite si cu palmele apasind pe tesuturi mai tare decit in manevra precedenta.Masa de tesuturi moi se prinde intre palme sub diverse unghiuri si se ruleaza intr-un ritm viu in toate sensurile. Prin rulat reusim sa actionam egal asupra tuturor tesuturilor moi de jur imprejurul segmentelor. Efectele rulatului sint asemanatoare cu cele ale cernutului, aceste manevre putind fi combinate intre ele. Cernutul si rulatul pot fi facute si in cadrul automasajului membrelor inferioare.

2 - Presiunile

Aceste procedee se folosesc cu eficacitate in cadrul masajului general, unde intaresc actiunea procedeelor obisnuite de netezire, frictiune si framintare. La procedeele independente isi modifica tehnica dupa intinderea si sensibilitatea regiunilor pe care se aplica. Cele mai folosite sint presiunile aplicate pe spate, de o parte si de alta a coloanei, pe muschii paravertebrali. Aceasta manevra se aplica indeosebi la tinerii si adultii sanatosi si robusti. Pentru executarea ei, aplicam palmele cu degetele intinse de o parte si de alta a coloanei si facem presiuni, in special in regiunea toracica. In regiunea lombara putem face usoare presopuncturi pe muschii paravertebrali, dar daca produce disconfort renuntam sa le mai facem in aceasta regiune.Palmele se deplaseaza din aproape in aproape, presiunile sint relativ ferme, dar fara exagerare. De exemplu pe muschiul Marele Deltoid, apasarile se pot face cu radacina miinii, prin miscari rotative. Aceste miscari trebuie executate cu precautie, fara miscari bruste de intensitate; astfel ele produc o senzatie de destindere placuta. In cazul in care o manevra provoaca disconfort, ea nu se mai repeta.

3- Tractiunile si tensiunile

Sint procedee care actioneaza asupra articulatiilor si a tesuturilor periarticulare. Ele fac parte din cele mai vechi procedee de masaj si se executa de obicei la sfirsitul masajului articular. Pentru a executa aceasta manevra, se apuca de deasupra si de sub articulatie si se trage de segmentul terminal in sensul axei lungi a segmentului masat. Prin actiunea de tractiune se urmareste realizarea unei intinderi in limitele fiziologice a elementelor articulare si periarticulare. Manevrele se executa dupa un masaj bun al articulatiei vizate, care favorizeaza mobilitatea articulara si relaxarea muschilor periarticulari. Tractiunea membrelor in intregime, se face la sfirsitul sedintei de masaj. Coloana vertebrala cervicala, se indinte prin ridicarea capului, aplicind miinile pe timple sau pe frunte si ceafa. Aceasta se face in special la copii mici. Intinderea trunchiului se face prin apucarea peste bratele indoite, ridicarea si scuturarea energica a intregului corp. Aceasta manevra se executa numai atunci cind tehnicianul dispune de o forta musculara corespunzatoare efortului necesar acestei manevre. Elongatiile terapeutice ale coloanei vertebrale se fac in zilele noastre cu ajutorul unei mese speciale de elongatie, care realizeaza intinderea in lungime a corpului, din pozitia culcat pe spate, pe un plan orizontal sau oblic. Corect facute, aceste manevre lasa dupa sine, o senzatie de caldura locala, de suplete a muschilor si de usurinta functionala. Daca aceasta manevra provoaca durere, contractii musculare sau alte reactii neplacute, vom renunta la ele.4- ScuturarileSint manevre inrudite cu tractiunile, ele constau din miscari oscilatorii mai ample, executate ritmic, cu segmente de membre sau cu membrele in intregime. Tehnica acestei manevre variaza in raport cu regiunea asupra careia se aplica. Scuturatul spatiilor interosoase de la miini si picioare este o manevra folosita in masajul segmentar si se executa cu scopul de a inlocui framintatul, care la acest nivel nu se poate aplica. Scuturarea miinii sau a piciorului se face prinzind cu miinile primul si ultimul deget al miinii sau al piciorului masat. Aceasta manevra se executa vioi in toate sensurile.

5- Procedee diverse de masaj

In aceasta grupa putem incadra toate manevrele noi sau variantele procedeelor mai vechi. Printre acestea se enumera diferitele feluri de pensari,ciupiri ale pielii si tesuturilor si asa numitele ridicari ale muschilor.

Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor, iar ridicarea muschilor se executa mai ales pe regiunea spatelui. Pentru efectuareapensarii, se apuca intre degete o cuta de piele si tesut subcutanat sau chiar de muschi, se stringe usor si se ridica atit cit permite elasticitatea acestor tesuturi, apoi se lasa sa scape brusc cuta apucata.

Ridicarea muschilor este o manevra mai energica si se aplica indeosebi pe regiunea spatelui. Ciupiturile se fac apucind cu virful degetelor tesutul subcutanat, ridicam si desprindem din aproape in aproape.

CONTRAINDICATIILE MASAJULUI

Asa dupa cum stim, pielea este acoperamintul corpului nostru, este un organ vizibil cu o suprafata de aproximativ 1,5m patrati, si o greutate de circa 13 kg la om viu si circa 3 kg la cadavru. Ea este supusa la diverse agresiuni mecanice, fizice, microbiene si de alte naturi.

De aceea, una din principalele contraindicatii este data de diverse afectiuni dermatologice cum ar fi: -infectii si inflamatii ale pielii: -furunculi, psoriazis, macule (pete rosii nereliefate, care dispar la presare digitala), basici, abcese, flegmoane,leziuni hemoragice, cruste, ulceratii, pete vasculare,negi, tumori etc.

In unele situatii, leziunile amintite pot fi doar la un segment, in acest caz, masajul poate fi executat pe segmentele sanatoase, insa este bine totusi sa avem si avizul medicului dermatolog. Ce s-ar intimpla daca am face masaj pe un focar microbian? S-ar imprastia continutul vatamator in tesuturile sanatoase invecinate sau in intregul corp.Alte contraindicatii deosebit de importante sint in situatii de:

- hipertensiune arteriala mare (H.T.A.) - boli psihice grave - stari febrile - muscaturi de animale, stare de ebrietate

- slabire exagerata intr-un timp scurt

- infectii ale oaselor: - osteite, periosteite

- infectii si inflamatii ale articulatiilor

- boli pulmonare:

-tuberculoza, abcese pulmonare, pleurezii

- boli vasculare: -flebite, tromboflebite, fragilitate capilara, varice, hemoragii recente.

- boli acute ale organelor abdominale: -ulcer, peritonita si orice situatii de inflamatii acute.

-boli infecto-contagioase acute .NU AVEM VOIE SA PRODUCEM ECHIMOZE (VINATAI)..

CREME SI EMULSII

Crema este un produs emulsionat care se poate intinde si a carei consistenta poate varia de la lichid la solid. Cremele folosite in general sint emulsii semisolide. Emulsiile sint amestecul a doua lichide, unul fiind dispersat in celalalt si stabilizat cu ajutorul emulgatorilor. Emulgatorii au rolul de a da stabilitate cremelor si de a aduce grasimile intr-o stare de dispersie foarte fina, determinind astfel absorbtia mai usoara in piele. Ca emulgatori se folosesc sarurile acizilor grasi.

Cremele sint preparate din substante grase ca: lanolina, vaselina, grasimile animale sau vegetale, la care se adauga apa, emulgatori si anumite saruri de mercur, bismut si parfum. Prin componenta lor, cremele corecteaza uscaciunea si refac elasticitatea pielii. In sens larg ele au fost numite emoliente si au rolul de a inmuia stratul cornos al pielii, intirziind deshidratarea. Actiunea emolienta se manifesta prin prevenirea pierderilor de apa din piele, favorizind acumularea de apa datorata interventiei unor umectanti. Cremele asigura pielii grasimile ce vor inlocui sebuumul indepartat in urma spalarii, ele fiind indispensabile pentru hranirea pielii. Cremele previn si intirzie formarea ridurilor, pastreaza tineretea pielii, protejeaza impotriva factorilor de mediu cum ar fi soarele, vintul, gerul, ploaia. In alegerea cremelor trebuie sa se tina cont de natura lor si de calitatea pielii. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o crema, sint:

sa fie inofensiva, sa nu produca vatamari sau alergii

sa contina acele substante care au proprietatea de a se impregna in straturile superficiale ale pielii sau chiar in tesuturile mai profunde, obtinindu-se astfel hranirea ei sa contina substante biologic active inlesnind astfel patrunderea lor in piele sa nu rincezeasca cu usurinta sa fie preparate din materii prime de cea mai buna calitate si care sa fie aduse in stare de diviziune fina, astfel incit sa poata patrunde in piele sa fie adecvata naturii tenului sa nu fie parfumata excesiv.Materiile prime; Substantele folosite sint: -a) de origine animala ca de exemplu: lanolina, stearina, ceara de albine, untura de porc, seul de oaie purificat si cetaceu

-b) de origine vegetala cum ar fi: uleiuri vegetale de migdale, de masline, de ricin, de arahide sau unt de cacao

-c) de origine minerala ca de exemplu: vaselina, cerezina, ulei de parafina.

Pentru regenerarea pielii, in componenta cremei mai pot exista: polen, vitamine, laptisor de matca, argila,extract de namol etc.

Pentru ca emulsiile sa fie stabile, se folosesc emulgatori sau agenti de dispersie, care sint substante

capabile sa fie absorbite. Alegerea emulgatorului si cantitatea utilizata se face in functie de substanta care trebuie emulsionata si de scopul urmarit prin preparare. Cremele constituie un mediu prielnic dezvoltarii microorganismelor si de aceea, in compozitia lor se vor adauga substante bactericide si fungicide, cum ar fi: acidul salicilic, acidul boric, acidul benzoic. Pentru a impiedica rincezirea se adauga substante antioxidante ca hidrochinona.

Lanolina este substanta cea mai apropiata ca asemanare cu sebuumul uman, ea fiind de fapt grasimea naturala de pe lina oilor. Lanolina contine colesterol si derivati ai acestuia, are calitati emoliente, hranitoare si este usor absorbita de piele. Ea are capacitatea de a fixa o mare cantitate de apa, pe care o cedeaza pielii. De aceea ea este cea mai folosita in prepararea cremelor hidratante. Ceara de albine se obtine prin topirea in apa calda a fagurilor, dupa ce au fost goliti de miere.Untura de porc se mai numeste axurgia si este folosita din cele mai vechi timpuri.

Cetaceul sau albul de balena se obtine din substantele grase ale balenei, in special din zona pericraniana.Stearina este un amestec de acid stearic, acid palmitic si acid oleic si se foloseste la prepararea cremelor pentru tenurile grase dar si la prepararea fondului de ten.Untul de cacao se obtine prin presarea la cald a semintelor de cacao.Uleiul de migdale dulci se obtine prin presarea simburilor si este foarte utilizat.Uleiul de masline obtinut prin presare de preferinta la rece, utilizat foarte mult pentru cremele de fata, pentru cremele de ras si in masaje.Uleiul din germeni de cereale este folosit deoarece contine foarte multe vitamine.Uleiul de ricin obtinut prin presarea semintelor de ricin.Substantele de origine minerala se folosesc de regula asociate cu ceara sau alte substante grase si astfel se obtin produse cu un punct de topire mai scazut , ca sa se topeasca la temperatura corpului si atunci patrund mai usor in piele. Vaselina si parafina sint amestecuri de hidrocarburi solide, obtinute prin purificarea reziduurilor de la distileriile petroliere.MASAJUL FACIALEste o combinare de miscari si presiuni executate manual asupra unui individ atit sanatos din punct de vedere dermatologic, cit si cu deficiente minore in regiunea fetei, gitului si decolteului. Masajul facial, are rol preventiv de pastrare a elasticitatii pielii, de hidratare, de mentinere a tonusului muscular si de relaxare.

Efectele masajului facial asupra:

-sistemului glandular, determina stimularea glandelor sebosudoripare, ceea ce determina o ungere a pielii si al firelor de par.

- sistemului circulator, stimuleaza circulatia singelui si a limfei, rezultind astfel o imbunatatire a nutritiei celulare.

-sistemului muscular, marindu-se astfel tonusul muschilor fetei.

-sistemului nervos, induce o relaxare deosebit de benefica.

Reguli de aur ale masajului facial

-Mina maseurului nu paraseste fata clientului,

-Masajul facial se face numai pe piele uscata, curata si sanatoasa,

-Toate miscarile se fac cu intensitate de jos in sus, contracarindu-se astfel efectul gravitatiei si al imbatrinirii.

.

DemachiereaEste un proces de curatire, care se face obligatoriu inainte de a se incepe masajul facial. Scopul demachierii este de a inlatura praful si impuritatile, surplusul de sebuum, transpiratia, deseurile cutanate rezidurile fardurilor. Daca clienta este machiata si rujata, se demachiaza mai intii ochii cu demachiante speciale, testate oftalmologic si apoi gura.

Demachiantul se pune prtde o boaba de fasole in causul palmei stingi, iar cu policele degetului mijlociu de la mina dreapta aplicam astfel:.

- de la motul barbiei tup-tup-tup, pina la lobul urechii,

-de la comisura gurii catre partea de sus a urechii,

-de la santul nazo-labial catre unghiul extern al ochiului,

-de-alungul arcadei zigomatice, pornind de la baza sprincenei, pe deasupra ei pina la unghiul extern al ochiului, apoi coborim pe pomete, pe muschii pielosi ai gitului pina la punctul de unire al sinilor, ca un sirag de margele. Procedam la fel si pe partea stinga a fetei.

Demachierea si masajul facial, includ obligatoriu si decolteul.

Tehnica demachieriiEste alcatuita din patru manevre astfel:

1-Miscarea generala simpla

De la motul barbiei, miinile pornesc catre lobii urechilor cu degetele intinse si se intorc la motul barbiei cu degetele indoite. Continuam de la santul nazo-labial catre partea de sus a urechilor cu degetele intinse si ne intoarcem cu degetele indoite. Urcam pe aripile nasului in foarfeca pina la frunte unde ne oprim cu o mina la jumatatea sprincenei, apoi forfecam nasul si cu cealalta mina, circularul ochilor dupa care coborim delicat pe pometi imprastiind salba de margele radial in afara si la fel ne intoarcem.

2-Miscarea generala cu intoarcereEste identica cu prima doar ca, dupa ce am facut foarfeca nasului, numai facem circularul ochilor ci coborim cu degetele orientate in jos, apoi le stringem si facem o miscare cu nodozitatile pe diagonala pometilor, dupa care coborim delicat pe pometi si imprastiem salba de margele si la fel ne intoarcem.

3-Forfecarea

Miinile lucreaza alternativ, pornind de la lobul urechii stingi catre lobul urechii drepte dute-vino forfecind astfel barbia.Urmeaza foarfeca gurii, foarfeca nasului, circularul ochilor, coborim si imprastiem imaginara salba de margelesi la fel ne intoarcem.

4-Miscarea de dute-vino Este identica cu precedenta miscare doar ca incepem cu efleurajul barbiei, dupa care foarfeca barbiei, a gurii, a nasului, circularul ochilor, coborim si imprastiem salba de margele Dupa ce am executat tehnica demachierii, stergem fata cu doua dischete de bumbac aproape in acelasi sens cum am aplicat demachiantul, delicat. Daca tenul a fost imbicsit, se face completarea demachierii cu apa plata sau infuzie de plante, dupa care se sterge din nou fata cu alte doua dischete curate. Dupa demachiere se sterge fata cu lotiune tonica pe care o alegem in functie de

tipul tenului si care are rolul de a desavirsi curatirea , de a reface ph-ul natural al pielii si de a tonifia muschii fetei.

Demachierea se face maxim cinci minute, pentru ca altfel ar intra in piele rezidurile pe care noi vrem sa le indepartam.

Masajul facialTehnica consta in prelucrarea pe rind a segmentelor fetei cu manevrele lor aferente, astfel:Incepem cu un efleuraje, pornind de la timpla dreapta, pe frunte, pe pomete, pe decolteu si revenim

la timpla dreapta, timp in care aplicam o parte de crema hidratanta specifica tipului de ten. Continuam sa facem toate manevrele aferente segmentelor fetei astfel:

. 1-Masajul fruntii:Toate miscarile se incep de la timpla dreapta catre timpla stinga, fiecare manevra executindu-se de 3-5 ori. Masajul fruntii are 5 manevre:

a)-efleuraje , cu policele ultimelor 3 degete de la ambele miini (mijlociu, inelar si mic) efleuram fruntea dute-vino, iar cind sintem in preajma sinusurilor, cind si cind facem presopunctura cu degetele mijlocii in sens vectorial spre noi si intrebam daca e bine ca apasare.

b)-cerculete , cu policele degetelor mijlocii ale ambelor miini, apasam usor vibratoriu, dute-vino, iar cind sintem in dreptul sinusurilor facem cind si cind presopunctura.

c)-V-uri intrepatrunse , procedam la fel ca la miscarea precedenta, doar ca executam cu policele degetelor mijlocii, mici V-uri intrepatrunse, forfecind astfel pielea fruntii. Cind sintem in dreptul sinusurilor facem cind si cind presopunctura.

d)-zig-zaguri in foarfeca , primele doua degete (aratator si mijlociu), ale minii stingi, le aplicam pe frunte in dreptul timplei drepte in forma literei V, iar cu policele degetului mijlociu de la mina dreapta, executam zig-zag-uri incadrate de foarfeca, inaintam prin alunecare catre timpla stinga, iar de acolo ridicam mina dreapta, unim degetele de la mina stinga si revenim prin mingiiere.

e)-cerculete in foarfeca , procedam la fel ca la manevra precedenta, doar ca in loc de zig-zag-uri facem cerculete cu usoara presiune.

La primele trei manevre , ma duc si ma intorc la fel , cind si cind fac presopunctura la sinusuri, la ultimele doua manevre ma duc in foarfeca si ma intorc prin mingiiere si nu mai fac presopunctura la sinusuri.2-Masajul sprincenelor:

a)- foarfeca spincenelor, cu primele doua degete ale ambelor miini (aratator si mijlociu), pornim de la baza sprincenelor forfecindu-le delicat si iesim putin brusc, dupa 2-3 astfel de forfecari revenim delicat pe sub ochi, cind si cind facem presopunctura la sinusuri.

b)-ciupituri, miinile lucreaza in acelasi timp, pornind de la baza sprincenelor,pe care le ciupim din aproape in aproape cu primele doua sau chiar trei degete, dupa care revenim delicat pe sub ochi, cind si cind facem presopunctura la sinusuri.

c)-framintatul prin rulare , ne intoarcem cu trunchiul catre sprinceana stinga ,unde cu primele doua degete de la ambele miini (degetul mare si aratator), apucam o cuta subtire pe care o rulam catre capatul sprincenei, iar cu mina dreapta (cea care este acum pe fata), revenim pe sub ochi. La fel procedam si cu sprinceana dreapta.

Nu avem voie sa ciupim pleoapa superioara. Pe suprafata globilor oculari nu avem voie sa facem nici o manevra.

. 3-Masajul ochilor:

Atit la sprincene, cit si in jurul ochilor, datorita faptului ca zona este foarte sensibila, masajul se executa delicat si fara presiune.

a)-miscarea circulara , pornim de la baza sprincenelor cu ambele miini liniar pe deasupra sprincenelor catre unghiul extern al ochilor si revenim delicat pe sub ochi, cind si cind presopunctura la sinusuri.

b)-cerculete , pornim cu ambele miini de la baza sprincenelor liniar apasat pe deasupra lor,catre coada ochilor, iar de acolo facem usoare percutii pe sub ochi, cind si cind presopunctura.

c)-cerculete cu sustinere , se aplica degetul mijlociu de la mina stinga in pozitia sinusului de la ochiul drept si palma sprijinita pe frunte, cu celalalt deget mijlociu de la mina dreapta se face aceeasi miscare ca la manevra precedenta doar ca , in momentul cind ajungem in dreptul sinusului se ridica celalalt deget, se trece mai departe si in urma se pune degetul la loc. La fel se procedeaza si la ochiul celalalt. La aceasta manevra nu se mai face presopunctura la sinusuri.

d)-spirala (opturile) , miinile lucreaza in acelasi timp, executind cu policele degetelor mijlocii, mici opturi la coada ochilor, acolo unde se formeaza ridurile de expresie numitelaba gistei.

e)-pianotatul , se executa mici percutii de jur imprejurul ochilor cu primele falange ale degetelor. Aceasta manevra se face pentru calmarea zonei lucrate.

4-Masajul nasului: a)-foarfeca simpla , se face urcind pe peretii nazali cu primele doua degete ( aratator si mijlociu) pina la baza sprincenelor, dupa care facem circularul ochilor.

b)-foarfeca compusa , forfecam de 2-3 ori nasul, dupa care facem circularul ochilor si apoi coborim delicat pe pometi si apucam mandibula cu ambele miini astfel incit sa putem face cu degetele mari urmatoarele manevre pe peretii nasului astfel:

c)-cerculete , facem mici si delicate cerculete punind policele degetelor mari pe peretii nasului si vibram usor fara sa lipim narile.

d)-zig-zaguri , procedam ca la miscarea precedenta doar ca facem mici zig-zag-uri.

e)-netezire liniara , deget dupa deget netezim liniar in sus nasul.

f)-ciupiturile , se ciupesc usor si ritmic virful si aripile nasului.

5-Masajul pometilorToate manevrele se fac de jos in sus, cu intensitate astfel:

a)-efleuraje , miinile lucreaza simultan pe fiecare pomete in parte, efleurindu-l de 2-3 ori dupa care trecerea la celalalt pomete se face in pas de efleuraje pe frunte, pe sub barbie , din nou pe frunte si apoi pe decolteu, pina cind efleuram de 3-4 ori fiecare pomete in parte.

b)-ciupituri in unghi ascutit, in acelasi timp, miinile ciupesc pometii cu primele 2 degete pornind de la nas catre urechi si apoi cobor catre comisura gurii in forma literei V, unghiul ascutit formindu-se la ureche. Continuam sa ciupim pornind iar de la nas catre urechi , dupa care coborim ciupind din aproape in aproape pe muschii pielosi ai gitului pina la punctul de unire al sanilor si la fel ne intoarcem (ciupind). Alternam, odata coborim catre comisura gurii, o data pe decolteu.

c)-frictiunea cu falangele, miinile lucreaza simultan cu primele 2 degete flexate (aratator si mijlociu), si framintam pometii in sens circular spre nas.

d)-arpegiul, mingiiem catre lateral pometii, cu degetele intinse.

e)-riciitul, cu primele 3 degete de la ambele miini(aratator, mijlociu, inelar) riciim pometii de jos in sus, pornind cu inelarul, apoi cu mijlociul si cu intensitate mai mare cu aratatorul.

f)-pianotatul , se fac percutii usoare si delicate cu degetele drepte pe pometi, in sens circular spre nas. Aceasta manevra se face pentru calmarea zonei lucrate.6-Masajul gurii:

este alcatuit din 6 miscari, astfel: a)-circular , cu policele degetelor mijlocii, facem o usoara presopunctura la comisura gurii, dupa care pornim cu degetul drept pe deasupra buzei superioare si revenim pe dedesuptul buzei inferioare de unde am plecat, invers procedam la fel si cu degetul celalalt.

b)-cerculete ,procedam la fel ca la manevra precedenta , doar ca facem usoare cerculete cu vibratii.

c)-zig-zag-uri, idem cu manevrele precedente, doar ca facem usoare zig-zag-uri.

d)-circular,lucram muschiul orbicular cu policele degetelor mari pornim de la santul nazo-labial catre comisura gurii, fara sa tragem in jos, sa simtim putin relieful dintilor, iar dedesubtul buzei inferioare ridicam catre comisura gurii, miscare facuta alternativ.

e)-forfecarea, cu primele doua degete de la ambele miini, forfecam alternativ gura. f)-vibratia ,procedam la fel ca la miscarea precedenta, doar ca forfecarea se face vibratoriu.

Terminam masajul acestui segment, ciupind simultan si alternativ motul barbiei si santul nazo-labial.

7-Masajul zonei geniene, Zona geniana se intinde de la baza foselor nazale, trece pe linga comisura gurii, pina spre mandibula.( este un rid de expresie).Datorita faptului ca in aceasta zona sint primii muschi ai fetei care se lasa, manevrele se fac cu intensitate de jos in sus si revenire prin mingiiere.

a)-spirala sau opturile, este singura miscare care se porneste de sus in jos, adica coborim de la baza foselor nazale catre mandibula realizind o jumatate de opt, apoi urcam cu intensitate completind acel opt (ca cifra).Cind si cind facem presopunctura la baza foselor nazale si sub mandibula unde se termina zona geniana.

b)-cerculete, se fac mici cerculete, punind degetele mijlocii si ridicam din aproape in aproape, de jos in sus cu revenire prin mingiiere si cind si cind facem presopunctura in cele doua locuri pereche, ca la manevra precedenta.

c)-ciupiturile, procedam la fel , doar ca ciupim din aproape in aproape cu intensitate, de jos in sus, cu revenire prin mingiiere. De asemeni presopunctura in aceleasi locuri.

d)-zig-zag-uri, idem cu precedenta.

e)-framintatul sau rulatul, idem cu miscarile precedente.

f)-pianotatul, cu degetele intinse, facem delicate percutii dute-vino. Aceasta manevra se face pentru calmarea zonei lucrate.

8-Masajul barbiei,

a)-efleuraje, se porneste de la lobul urechii drepte, efleurind barbia, dute-vino, de mai mult de 3-5 ori atunci cind este barbie dubla.

b)-rima, pornim de la lobul urechii drepte, cu degetele unite de la mina dreapta, mergind usor si delicat, simulind mersul rimei ,cu revenire prin mingiiere; miscare facuta o data cu mina dreapta si o data cu mina stinga pornind de la urechea stinga.

c)-forfecarea, cu degetele aratator si mijlociu de la ambele miini forfecam barbia dute-vino de la o ureche la cealalta.

d)-vibratia, se face ca la miscarea precedenta , doar ca forfecarea este vibratorie.

Spre final facem un efleuraje o singura data la fel cum am inceput masajul, adica pornim de la timpla dreapta , pe frunte, pe pomete, pe decolteu si revenim la timpla dreapta. Continuam cu un tapotament astfel: mina dreapta se pune pe frunte si mina stinga sub barbie, timp in care prt de 5-8 secunde apas, dupa care dau drumul brusc si din scurt (ca o zvicnire); apoi aplicam miinile pe pometi cu degetele orientate spre nas si apasam delicat 5-8 secunde, dupa care de asemeni dau drumul brusc si din scurt; continuam si facem tapotamentul ochilor, aplicind palmele in caus peste ochi cu degetele orientate in jos, unde trebuie sa simtim doar conturul osos al ochilor si eventual putin virful genelor, la fel prt de 5-8 secunde, dupa care dau drumul brusc si din scurt Nu avem voie sa apasam pe globii oculari.

. Finalizam masajul facial, facind presopunctura in urmatoarele locuri:

- sub mandibula (unde se termina zona geniana)

- la comisura gurii

- la baza foselor nazale

- in zona sinusurilor

- pe linia mediana a fruntii, cu primele doua degete de la ambele miini intercalate, apasam in patru puncte consecutiv

- la jumatatea sprincenelor

- la timple

- in spatele lobilor urechilor

Toate apasarile se fac prt de 5-8 secunde, dupa care ii spunem:sa-i fie de bine, si ii mai spunem sa nu se ridice macar 10-15 minute din acea pozitie.

Demachierea dureaza maxim 5 minute.

Masajul facial dureaza 15-20 minute.

MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOAREAdaptate mai mult pentru miscari ample si de abilitate decit de forta si rezistenta, membrele superioare sint mai subtiri si mai scurte decit cele inferioare, iar volumul muschilor si al tesuturilor moi de care dispun, este mai redus. Pentru executarea masajului membrelor superioare, alegem pozitia cea mai comoda pentru ambele parti. In masajul pe segmente al membrelor superioare, se prelucreaza mai intii degetele, apoi mina, antebratul, bratul si umarul.

-Masajul degetelor, se executa sprijinind palma celui masat pe palma noastra, de preferinta pe stinga, pentru a lucra cu mina dreapta. Incepem prin a masa fiecare deget in parte prin neteziri usoare de la radacina spre capat, dupa care frictionam mai mult pe partea palmara a lor. Continuam si masam policele fiecarui deget in parte cu degetul nostru mare, avind grija sa sustinem degetul masat. Apoi facem manevra surubul smulsastfel: apucam fiecare deget in parte de la radacina cu primele doua degete ale noastre (aratatorul si mijlociul) flexate, sustinind radacina degetului lucrat, frictionam delicat pe lungimea sa, dupa care iesim cu o rotatie de 180 grade, iar spre virful degetului, tragem blind dar ferm in axa de lungime a sa. Finalizam masajul degetelor cu usoare tractiuni ale fiecarui deget in parte si apoi scuturarea lor.

- Masajul miinii, se incepe cu netezire usoara, liniar pe partea dorsala si circular pe fata palmara,unde apoi facem frictiuni mai apasat si putem sa rotim pumnul inchis cu nodozitatile sale. Pe partea dorsala facem frictiuni liniare in spatiile interosoase metacarpiene, in lungul tendoanelor. La persoanele robuste, frictiunea palmara se poate executa si cu radacina miinii. Se framinta apoi cu virful degetelor muschii tenari si hipotenari ai palmei, dupa care aplicam o ploicica de degetepe partea palmara, lovind usor cu virful degetelor perpendicular in mai multe sensuri. Facem dupa aceea o presopunctura la radacina degetelor mare si aratator si spre final executam o tractiune a minii apucind antebratul de deasupra incheieturii pumnului cu o mina si cu cealalta mina (ca si cum dam noroc) intindem delicat articulatia pumnului. La final facem scuturatul in mai multe sensuri. Masajul degetelor si al palmei poate fi executat si impreuna si separat.

- Masajul antebratului, se executa usor daca adoptam o pozitie corecta si confortabila, astfel: cotul va fi sprijinit la o inaltime potrivita fie pe masa, pe genunchii executantului sau apucindu-l de centura (centura executantului). Incepem cu neteziri lungi si lente, cu ambele miini pornind de laincheietura pumnului pina spre cot si urcind putin deasupralui. Continuam cu netezire sacadata, din aproape in aproape pe principiul masinii de cusut, dupa care aplicam palmele circular pe antebrat si facem framintatul in bratara,(intind pielea atit cit permite elasticitatea proprie, in limitele fiziologice, apoi continui prin alunecare si invers procedam la fel), dute-vino. Frictiunea se executa cu degetele si palmele prin miscari liniare in lungul tendoanelor. Urmeaza ciupituri, apucam cu virful degetelor putin tesut subcutanat si smulgem delicat din aproape in aproape, dute-vino. Continuam cu framintatul in cuta groasa, care se preteaza doar pe masa carnoasa si apucam cuta groasa pe care o stoarcem prin comprimare, mereu din alte locuri fara sa dam drumul cutei. Manevrele de batere si tocat se aplica mai greu pe antebrat, insa daca este mai voluminos (antebratul) putem face un tocat cu marginea cubitala a degetelor indoite, in lungul tendoanelor si al grupelor de muschi, dupa care putem executa un lipait cu degetele sau chiar cu palma cazind usor doar pe partea carnoasa. Cernutul si rulatul executate in ritm viu, se fac urcind si coborind doar pe masa carnoasa. Finalizam cu netezire liniara, care se face lent, linistitor.

- Masajul bratului, se executa corect in pozitia stind cu mina in sold (persoana care este lucrata); se incepe cu netezire liniara cu ambele miini alunecind in sus de la cot spre umar. Dupa alunecari lungi si lente se trece la alunecari sacadate pe toata lungimea sau pe portiuni mai mici, corespunzatoare muschilor Biceps, Triceps brahial si Deltoid, evitindu-se partea interna a bratului, mai ales axila . Continuam cu framintatul in brataraatit cit permite elasticitatea proprie, dute-vino.Frictiunile se executa cu degetele si palmele, cu marginea cubitala a miinilor, adaptindu-se continuu la relieful segmentului. Pentru brat, framintatul in cuta groasa este una din manevrele cele mai utile, pentru ca prelucreaza temeinic grupele musculare. Aceasta manevra o facem apucind in lungul segmentului, cuta groasa de tesuturi moi si muschi , pe care o stoarcem prin comprimare, din aproape in aproape, fara sa-i dam drumul.

Urmeaza sa facem o ploicica de ciupituri, smulgind delicat cu virful degetelor, tesuturi moi si putin din masa musculara, aleatoriu, din aproape in aproape.

Continuam sa facem frictiunea cu falangele astfel: flexam primele doua degete (aratator si mijlociu) de la ambele miini,cu care urcam circular spre umar, unde imbracam cu un evantai de degete (mingiiem cu degetele departate), muschiul Deltoid si revenim la cot prin usoara alunecare, dupa care continuam pe alte doua traiectorii, pina cind cuprindem circumferinta bratului, mai putin partea interna a sa.

Daca masa musculara a bratului respectiv este voluminoasa, putem executa si o frictiune in pieptene, cu o mina sustinem bratul si cu cealalta avind degetele indoite, mai putin degetul mare, aducem(apasam) cu nodozitatile si impingem cu radacina miinii, din aproape in aproape.In continuare facem tocatul cu marginea cubitala a degetelor usor flexate si departate, manevra executata in lungul segmentului. Aceasta manevra, produce un zgomot specific, identic cu biciuirile cu crengute de nuiele, folosite in masajul empiric.

Facem apoi un tapotament in lungul bratului si putin pe Deltoid, cu causul palmelor, cu care lovim aleatoriu.Daca masa musculara a bratului este mica si nu ne incadram cu causul palmelor sa facem tapotamentul, atunci vom face un lipait executat doar cu degetele.

Putem face si un periaj in lungul bratului si liniar si circular.Spre final facem cernutul si apoi rulatul , manevre de mare efect, caci produc o aerisirea muschilor, eliminindu-se astfel mai usor produsii de uzura rezultati din activitatea muschilor si in special al acidului lactic.

Finalizam masajul acestui segment la fel cum am inceput, adica cu neteziri liniare, usoare, linistitoare si vibratorii.

-Masajul umarului, consta in alunecari ascendente scurte si dese, aplicate pe partea anterioara, laterala si posterioara a segmentului, pornind de la umar spre ceafa, in fata spre torace si in spate spre omoplati.

Urmeaza frictiuni si framintari ale muschilor Marele Deltoid si al liniei umarului unde incepe muschiul Marele Trapez, efectuate cu degetele si palma intreaga.

Se continua cu un tocat efectuat cu marginea cubitala a degetelor drepte si unite, mai mult pe umerii robusti si in special pe linia umarului, nu lovim pe os, iar trecerea la celalalt umar se face sarind peste coloana.

Continuam cu un lipait sau chiar tapotament pe care le efectuam cu prudenta, fara sa lovim coloana.Facem un masaj circular la prima vertebra cervicala care apare ca o proeminenta la flexia capului inainte.

Netezirea de la final se face lent si linistitor, la fel cum am inceput, dupa care frictionam pielea capului pentru stimularea bulbului pilos si nu numai, apoi frictionam energic urechile si finalizam cu usoare tractiuni, blinde dar ferme ale lobilor urechilor in jos.

Masajul umarului se executa dintr-o pozitie favorabila, clientul stind fie pe scaun de partea fara speteaza, fie in picioare, daca este mai marunt decit executantul.

Desi aplicat pe segmente, masajul membrelor superioare poate fi incheiat printr-un scuturat in mai multe sensuri, si cu o usoara tractiune in axa sa lunga.

Masajul membrelor superioare, reprezinta un mijloc util de tratament si recuperare neuromotorie, dar si o metoda eficace de control a starii lor functionale.TEHNICA DE COMBATERE A MIGRENEI Migrena este determinata de contractarea lobilor temporali, insotite de senzatii de greata, ameteli, durerea capului, stare generala proasta. O metoda de imbunatatire a acestei stari poate fi reflexoterapia cu schema de lucru specific acestei suferinte, insa inainte de a incepe sedinta vom proceda la deblocarea stazelor energetice si imbunatatirea circulatiei sangvine ale creierului . Aceasta se face masind progresiv linia umarului, apoi vom fixa palmele de-o parte si de alta a gitului cu degetele spre fata, degetele mari raminind pe muschi in spate. In aceasta pozitie vom executa cu degetele mari miscari circulare de jur imprejurul primei vertebre cervicale, dupa care executam miscari de alunecare de la aceasta vertebra in jos spre omoplati, in arc de cerc de sapte ori. Reluam aceeasi miscare dar de jos in sus tot de sapte ori. Continuam si facem citeva apasari cu virful degetelor la jumatatea liniei umarului, dupa care masam din nou linia umarului. Apoi direct pe cap vom face o serie de manevre cu actiune reflexa, astfel: cu primele trei degete de la ambele miini( aratator, mijlociu si inelar) vom masa fruntea pornind din centrul ei circular catre timple, miscare pe care o vom face blind,dar ferm, de trei ori. Cu degetele mijlocii de la ambele miini facem presopunctura la baza sprincenelor si continuam sa apasam din aproape in aproape in forma literei V, pina la zona de implantare a parului, de trei ori. Continuam si facem apasari cu primele doua degete de la ambele miini pe timple, pret de sapte secunde fiecare apasare,de trei ori. Coborim din aproape in aproape pe conturul osos al fetei cu apasari in cerc cu o oarecare fermitate, insistind pe punctele unde sesizam mici aglomerari, unde ar putea fi staze energetice sau limfatice.

Ne ocupam apoi de urechi, pe care le framintam delicat si in special lobii lor (lob care este in rezonanta cu capul din punct de vedere reflexogen), dupa care ii putem intepa usor cu unghia, apoi vom face citeva tractiuni blinde dar ferme in jos.In final ne vom ocupa de calota craniana astfel: vom cauta doua puncte de intersectare a doua linii imaginare, una care sa uneasca virful urechilor si cealalta care sa treaca prin mijlocul fiecarei pupile catre crestet,unde vom gasi doua mici depresiuni( adincituri) in care vom fixa degetul mare si aratator de la mina dreapta, noi situindu-ne in spatele omului catre stinga si aplicam mina stinga pe frunte. In timp ce clientul inspira (pe nas) noi tinem mina din spate in relaxare dar pe cele doua puncte, iar cind expira ( pe gura) noi vom apasa pe cele doua puncte din spate. Acest exercitiu de respiratie il repetam de doua-trei ori.

Urmatoarea manevra consta in executarea unor percutii pe zona crestetului ( picatura de ploaie), dupa care facem o mingiiere liniara pornita din crestetul capului pina in zona cervicala.Incheiem cupieptanarea aurei, executata cu degetele indoite si departate, trecind fara sa atingem calota de la frunte pina la ceafa.

MASAJUL MEMBRELOR INFERIOAREDatorita faptului ca membrele inferioare indeplinesc functii statice mai grele, ele sint mai lungi iar musculatura este mai voluminoasa. Oasele si articulatiile sint mai mari si mai rezistente, in schimb miscarile lor sint mai putin ample si mai putin coordonate.

Masajul membrelor inferioare se executa incepind cu partea posterioara, rareori se foloseste pozitia culcat pe o latura pentru masarea soldului si a partilor laterale ale coapsei datorita faptului ca, pe acolo trece traiectul nervului sciatic pe care nu avem voie sa-l agresam.

Executat analitic, masajul acestor segmente se incepe cu regiunea fesiera, se continua cu coapsa, gamba pe partea posterioara, apoi cu talpa, gamba, genunchiul si coapsa pe partea anterioara.

1)Masajul regiunii fesiere

Se incepe cu neteziri liniare executate cu ambele miini, alunecind in sus spre regiunea lombara si in lateral spre solduri. Verificam apoi in cadranul lateral superior al fesei daca nu cumva sint noduli de la injectii, caci daca ar fi sa existe trebuie sa fim atenti sa nu facem manevre agresive in acea zona. Continuam si facem frictiuni, apoi un framintat in cuta groasa, oploicica de ciupituri. Dupa aceea facem un tocat cu marginea cubitala a degetelor indoite si departate, apoi un tapotament executat cu causul palmelor, un periaj liniar si circular cu sustinerea masei musculare cu cealalta mina. Continuam si facem petrisajul (stoarcerea tesuturilor prin comprimarea masei musculare) executat astfel: o mina o punem pe banda slipului usor oblic in regiunea lombara,iar cu pumnul de la cealalta mina stoarcem tesuturile profunde ale fesei prin comprimare, antebratul fiind aproape paralel cu coapsa.

Terminam masajul acestei regiuni asa cum am inceput adica cu neteziri liniare usor vibratorii.

2) Masajul coapsei pe partea posterioaraSe incepe cu netezire liniara dinspre zona popliteu (spatele genunchiului) catre fesa, apoi netezire sacadata, un framintat in bratara. De exemplu pentru drenaj limfatic aceste doua manevre se executa mai lent si mai apasat, cu impingere in sus, dupa care facem o ploicica de ciupituri aleatoriu si mereu apucam din alte locuri. Continuam sa facem un framintat in cuta groasa cuprinzind grupele de muschi in lungul lor. Cu aceasta manevra insistam putin si pe zona lateral interna a genunchiului unde facem si un periaj vibratoriu. De-alungul coapsei si pe solduri executam de asemeni un periaj liniar si vibratoriu. Urmeaza un tocat executat cu marginea cubitala a degetelor indoite si departate in lungul grupelor de muschi, apoi facem un tapotament cu causul palmelor, dupa care continuam cu o frictiune in pieptene, care se realizeaza cu pumnul inchis, aduc si apas cu nodozitatile in jos si imping cu taisul palmei in sus din aproape in aproape. Spre final facem cernutul si rulatul, manevre de mare efect care executate energic, maresc supletea muschilor si elasticitatea celorlalte tesuturi.

.

Incheiem masajul acestui segment la fel cum am inceput, adica cu neteziri lente, vibratorii si linistitoare

Se evita baterea sau orice alta manevra agresiva in zona popliteu si in zona inghinala

. 3) Masajul gambei pe partea posterioara Pentru masarea acestui segment pe aceasta parte, gleznele trebuie sa fie sustinute de un prosop sau o pernita pentru a amortiza si proteja aceste articulatii atunci cind facem manevrele agresive.

Incepem cu neteziri liniare care pornesc de la calcii spre popliteu (in sensul circulatiei venoase), apoi facem netezire sacadata lent si relativ mai strins cu impingere in sus pentru a debloca eventualele staze limfatice, in caz de edem al gambei si a imbunatati circulatia. Aceasta netezire sacadata o facem prelucrind pe rind tendonul Achilian, muschiul Solear si muschii Gemeni. Continuam cu framintatul in bratara, dupa care facem ciupituri apucind mereu din alte locuri, apoi un tocat cu marginea cubitala a degetelor indoite, manevra pe care o facem in lungul gambei.

In functie de masa musculara facem un lipait sau tapotament, apoi un cernut pe care il realizam mai bine flexind genunchiul la 90 de grade si sustinind glezna de dedesubtul maleolelor .

In aceasta pozitie musculatura gambei este aproape in totala relaxare si astfel putem realizacu cealalta mina aceasta manevra. Finalizam cu netezire liniara usor vibratorie.

Nu avem voie sa facem masaj, mai ales manevre agresive, daca exista varice voluminoase sau alte probleme cum ar fi o fractura recenta dupa aparat gipsat, existenta unei tije sau alte probleme asemanatoare.

Masajul membrelor inferioare pe partea posterioara se poate face si in intregime daca timpul este mai scurt sau daca masam un copil.

4) Masajul labei piciorului

Se incepe cu netezire liniara si circulara in jurul calciiului si al maleolelor, apoi facem o ploicica de degete lovind cu degetele aleatoriu, timp in care talpa este sustinuta pe partea anterioara. Apoi facem o frictiune in lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase metatarsiene si circular in jurul calciiului,masind si bordurile lui cu radacina miinilor noastre.

In locul framintatului care la acest nivel nu se poate face, se executa o tractiune si o scuturare a spatiilor interosoase. La rindul lor, degetele pot fi masate impreuna sau fiecare in parte prin netezire si frictiuni cu virful degetelor noastre.

Terminam masajul acestei regiuni cu mingiiere, dupa care se intoarce clientul cu fata in sus, acoperim slipul cu un prosop si continuam masajul. 5) Masajul gambei pe partea anterioara

Datorita faptului ca pe aceasta parte gamba prezinta unele particularitati determinate mai ales de lipsa tesuturilor moi pe creasta osoasa a tibiei, pe aceasta parte masajul este putin diferit.

Incepem cu o netezire liniara apoi o netezire sacadata de o parte si de alta a tibiei, apoi liniar masam liniar in jgheabul dintre tibie si peroneu pentru a prelucra astfel muschiul tibial. Continuam si facem frictiuni cu falangele executate cu primele doua degete de la ambele miini usor flexate, urcam de o parte si de alta a tibiei circular cu impingere in sus, iar cind ajungem la genunchi il mingiiem cu degetele rasfirate dupa care ne intoarcem prin alunecare si reluam de 2-3 ori.

Ne pozitionam apoi perpendicular pe gamba, lucrind de o parte si de alta a tibiei si facem ciupituri, framintat in cuta groasa, tocat, lipait, si terminam cu o netezire liniara usor vibratorie. 6) Masajul genunchiului

Se executa cu membrul inferior intins; incepem prin a mingiia circular genunchiul, dupa care facem usoare frictiuni cu virful degetelor la radacina rotulei, prelucrind astfel pielea, tesutul conjuctiv si elementele articulare. Terminam cu mingiiere circulara. Pe genunchi nu se aplica alte manevre. 7) Masajul coapsei pe partea anterioara

Pe partea aceasta masajul se executa la fel ca si pe partea posterioara.

Nu se face nici o manevra agresiva pe latura interna a coapsei si in zona inghinala.Pentru tractiunea membrelor inferioare in intregime, apucam cu amindoua miinile in cerc de deasupra gleznelor si tragem scurt in axa de lungime a lor de 2-3 ori, dar asta numai daca avem o pozitie corecta a spatelui nostru in sensul ca nu ne indoim coloana si numai daca consideram ca putem sa o facem, altfel mai bine nu realizam tractiunea lor.

MASAJUL REGIUNILOR TRUNCHIULUI

Masajul trunchiului consta din prelucrarea celor trei regiuni distincte ale sale: spate, peretele toracic si centura abdominala.

Avind fiecare o conformatie anatomica diferita si alt rol functional, aceste regiuni se maseaza separat.1) Masajul spatelui: Pe spate se aplica toate manevrele principale de masaj si o buna parte din cele ajutatoare.

Aceasta regiune este intinsa, plana si aproape neteda, daca exceptam relieful coloanei vertebrale si al omoplatilor. Pielea care acopera aceasta regiune este mai groasa si mai putin sensibila, musculatura este latita, dispusa in mai multe straturi , iar circulatia singelui divers orientata.

Cel ce urmeaza sa fie masat, va sta culcat pe partea anterioara a corpului, ar fi bine sa stea cu capul intr-o parte si cu membrele superioare pe linga corp.

Masajul se incepe printr-o serie de neteziri ,lungi si lente care pornesc de jos in sus si la 2-3 ridicari spre ceafa imprastiem pe brate si facem un presing in palmele clientului cu nodozitatile pumnilor nostri.

La inceput, aceste neteziri le facem cu ambele palme cu degetele unite si orientate in sus care se indreapta de-o parte si de alta a coloanei spre ceafa, dupa citeva manevre se departeaza degetele facind alunecari mai scurte indreptate in sus si spre lateral peste solduri, flancuri, coaste, omoplati si umeri, dupa care imprastiem pe brate si facem presing in palme.

Alunecarea vibratorie este o forma de netezire mai eficace, dar mai greu de executat, cu toate acestea la finalul masajului acestui segment se recomanda sa incheiem cu o astfel de netezire executata vibratoriu .Frictionarea este o metoda potrivita regiunii spatelui, ea executindu-se de preferinta cu palmele si degetele intinse, pentru a cuprinde dintr-o data o suprafata cit mai mare. Manevra se executa insistent, modelindu-se dupa forma si relieful regiunii, precum si dupa consistenta pielii si a tesuturilor masate.

Ne pozitionam perpendicular pe coloana si facem o netezire stil framintat in bratara dute-vino, crescind ritmul pe parcurs, insa mult mai delicat si superficial pe zona lombara.Datorita faptului ca sint persoane care au devieri ale coloanei, continuam prin a urmari delicat cu virful degetelor de la ambele miini, chiar si cu peria linia coloanei de jos in sus, din aproape in aproape pentru a ne edifica asupra traiectoriei reale ale coloanei persoanei respective.

Continuam sa urmarim fiecare vertebra in parte, pornind de la coccis in sus; sus-jos pe creasta osoasa a vertebrei,stinga-dreapta pe spatiul dintre vertebre pe cit posibil , din aproape in aproape, manevra pe care o facem cu deosebita suplete fara sa apasam. Apoi, tot pe coloana facem V-uri intrepatrunse, forfecind delicat pielea care acopera relieful coloanei.

Urmeaza sa facem presopuncturi pe muschii paravertebrali, la o distanta de aproximativ 2 cm de o parte si de alta a coloanei, din aproape in aproape, de jos in sus. Tot pe muschii paravertebrali putem sa facem si vibratii si sa insistam acolo unde se observa contracturi musculare.

Apoi facem citeva frictiuni cu virful degetelor in spatiile intercostale, dupa care citeva ciupituri mai delicat in zona lombara si mai insistent in zona toracica.

Continuam masajul acestei regiuni cu un framintat in cuta groasa, de asemeni delicat in zona lombara si mai insistent in zona toracica.Framintatul prin rulare se executa formind o cuta groasa de piele si tesuturi pe care o cuprindem intre degetele flexate si sprijinite pe piele si degetele mari sau chiar radacina miinilor care preseaza si ruleaza cuta de jos in sus continuu. Aceasta manevra o facem de-o parte si de alta a coloanei pe doua- trei traiectorii cit este de lat spatele.

Urmeaza un periaj liniar si circular executat cu o perie speciala pentru masaj, sau cu degetele rasfirate si incordate.

In general manevrele se fac pornind de jos in sus si de aceea avem grija ca din cind in cind sa imprastiem pe brate si sa facem presing in palme, sa masam circular prima vertebra cervicala privind de jos in sus si sa framintam linia umarului.

Aplicam apoi un tocat , executat cu marginile cubitale ale degetelor indoite si putin departate, manevra pe care o facem strict in zona toracica, ca de altfel toate manevrele agresive si nu in zona lombara unde predomina muschiul Marele Dorsal, deoarece acolo se afla lojele renale care gazduiesc rinichii pe care nu avem voie sa-i agresam.

In cazul unui spate robust, facem si frictiunea in pieptene de-o parte si de alta a coloanei, in zona toracica.

Tapotamentul se aplica cu palmele in forma de caus, doar in zona toracica, de-o parte si de alta a coloanei.

Batatoritul este o forma de batere, care se adapteaza mai mult la sensibilitatea si conformatia spatelui din zona toracica. Formele de batere se pot combina intre ele.

Aducem miinile persoanei masate la spate, astfel incit sa iasa omoplatii in relief, aplicam ambele miini in forma de evantai (cu degetele departate) pe omoplati, asa incit cu degetele mari sa masam la inceput liniar dute-vino la radacina omoplatilor, din ce in ce mai adinc , dupa care urcam cu presopunctura si coborim prin apasare liniara. Ridicam apoi pielea si tesutul conjuctiv de pe fiecare omoplat in parte, atit cit permite elasticitatea proprie si stoarcem prin presare, din aproape in aproape.

Spre finalul masajului acestui segment facem o presopunctura pe ultima vertebra coccigiana spre cap si nu perpendicular pe ea, nu inainte de a spune persoanei masate ce urmeaza sa facem.

Terminam masajul acestei regiuni facind o netezire lunga, linistitoare usor vibratorie, dupa care ne frecam palmele cu viteza pina cind se incalzesc si le aplicam pe coloana si pe spate din aproape in aproape si frictionam putin spatele cu un prosop, apoi il acoperim .

Masajul spatelui este indicat in sporturi si nu numai, mai ales pentru combaterea oboselii musculare care asociat cu exercitii fizice este foarte util pentru tratamentul insuficientei musculare, al deviatiilor coloanei, pentru spondiloze si alte procese patologice de natura traumatica sau reumatica.

ESTE CONTRAINDICAT SA FACEM MASAJUL SPATELUI IN CAZ DE BOLI ALE PLAMINILOR ( ABCESE PULMONARE, PLEUREZII, TUBERCULOZA) , NEGI, TUMORI SAU ALTE PROBLEME DERMATOLOGICE . IN CAZ DE FEBRA MARE DE ASEMENI NU ESTE INDICAT SA FACEM MASAJ

In masajul spatelui nu se aplica nici o manevra agresiva pe coloana si in zona lombara.

2)Masajul peretelui abdominal

Peretele abdominal este o centura constituita din muschi lati si supli, legati intre ei prin puternice formatii fibroase iar circulatia singelui este divers orientata. Pielea care acopera aceasta regiune, este moale, subtire si elastica. La unele persoane, aceasta regiune este foarte sensibila ceea ce impiedica deseori aplicarea manevrelor de masaj. La persoanele predispuse si la cele bine hranite si sedentare, se depun sub piele straturi de grasime, formind cute groase si moi care modifica forma centurii abdominale. In aceste cazuri, musculatura este predispusa la atonie si insuficienta functionala.

Pozitia corpului pentru masarea acestui segment este stind pe spate cu genunchii flexati si sprijinirea pe toata talpa, pentru ca in aceasta pozitie muschii abdominali sint relaxati si pot fi astfel bine lucrati.

Netezirea initiala se orienteaza dupa sensul circuitului venos si limfatic. Astfel alunecarile incep din regiunea supraombilicala cu degetele de la ambele miini orientate in sus care se indreapta spre marginile costale, dupa care miinile se duc in sens lateral spre flancuri si apoi coboara cu virful degetelor de-alungul santurilor iliace spre simfiza pubiana.

Palpam apoi abdomenul delicat, pentru a ne edifica daca nu cumva sint zone dureroase sau daca nu este rigid peretele abdominal, datorate probabil unor procese inflamatorii, caci daca ar fi asa nu avem voie sa facem masaj ci chiar sugeram sa se prezinte la doctor.

Frictiunea constituie una din procedeele de baza in masajul abdominal pentru ca elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate permite miscari ample si usor de executat.

Continuam si facem o manevra ridicind si aducind muschii abdominali dinspre lateral catre ombilic, de mai multe ori prin alternanta, pentru a defini linia taliei si chiar pentru a o subtia. Desigur ca toate manevrele le facem de mai mult sau mai putine ori in functie de nevoile persoanei

Vom aplica apoi o ploicica de ciupituri, apucind aleatoriu cite o cuta de piele si tesut subcutanat pe care o ridicam cit permite elasticitatea proprie si apoi ii dam drumul ( ca si cum am smulge).

Apoi vom face un framintat in cuta groasa apucind cuta groasa intre degete si palme pe care o framintam fara sa-i dam drumul, din aproape in aproape. Desi este un procedeu foarte bun si indicat, framintatul nu poate fi facut intotdeauna, deoarece anumite reflexe locale de aparare ( cum ar fi gidilatul de exemplu) impiedica aplicarea acestei manevre.

Continuam si facem un framintat prin rulare apucind o cuta dinspre exterior pe care o rulam fara sa-i dam drumul pina spre ombilic,si reluam de mai multe ori aceasta manevra de-o parte si de alta a liniei mediane a abdomenului.

Se face apoi o mingiiere, pornind cu virful degetelor de la ombilic in sensul acelor de ceasornic, pina cuprindem toata suprafata abdominala. Acelasi lucru il putem face apoi cu o perie, atit circular cit si liniar spre marginea inferioara a coastelor.

Mergem pe traiectul colonului, din punct de vedere anatomic, cu o miscare vibratorie pentru a ajuta putin peristaltismul intestinal, apoi vom face o usoara presopunctura dedesubtul ombilicului la o distanta de circa doua degete ale clientului si deasupra ombilicului de asemeni la o distanta de doua degete. Sint foarte multe puncte de presopunctura pe corpul uman, iar in aceasta zona acestea ajuta la digestie si la peristaltismul intestinal.

Nu este permis sa aplicam procedee de batere in aceasta zona, nici chiar daca musculatura abdomenului este puternica si rezistenta.Finalizam masajul acestui segment la fel cum am inceput, cu netezire linistitoare, usor vibratorie.

Dupa masaj sint recomandate citeva miscari active de respiratie profunda, care ajuta la tonifierea musculaturii dar este si ca o gimnastica pentru organele din cavitatea abdominala.

Efectele masajului abdominal sint mai putin mecanice si mai mult reflexe.

Masajul peretelui toracic

Peretele toracic se deosebeste de regiunea spatelui prin structura si prin rolul sau esential in respiratie. Pielea care acopera aceasta regiune este cu mult mai fina si mai sensibila, iar tesuturile subcutanate sint mai reduse. La barbati se remarca relieful muschilor pectorali, in timp ce la femei predomina relieful glandelor mamare.

Masajul peretelui toracic se executa cu deosebita abilitate, tehnicianul respectind o serie de contraindicatii si anume in aceasta zona nu se fac decit manevre usoare,executate delicat.

Se recomanda pozitia culcat pe spate, cu capul usor ridicat sau rezemat pe un plan inclinat.

Pentru masajul partilor laterale se ridica bratele si la nevoie se rasuceste putin trunchiul spre partea opusa pe care o masam.

Se incepe cu neteziri usoare si ritmice, pornind de la baza toracelui urcam pe linia mediana peste regiunea sternala apoi in lungul claviculelor pina peste umeri, ocolind la femei glanda mamara.

Alunecarile pot fi la inceput lungi si lente, dupa care marim putin ritmul.

Frictiunile se executa minutios, mai ales pe masa carnoasa a muschilor si in lungul spatiilor intercostale. In regiunea supra si subclaviculara se executa frictiuni cu virful degetelor din aproape in aproape si se imprastie pe brate.

Executam apoi framintatul muschilor pectorali, mai ales pe marginea inferioara acolo unde se afla un ligament de sustinere a bustului, manevra pe care o facem prin rulare pornind dinspre linia mediana catre lateral spre axila, dar nu ajungem la ea.

Framintatul se poate combina cu frictiunea.

Spre incheiere se face o netezire usoara ,asa cum am inceput, linistitoare, usor vibratorie.

La final sint indicate citeva exercitii ample de respiratie, executate activ sau pasiv, cu presiuni usoare la baza toracelui in timpul expiratiei, in timp ce miinile au fost ridicate putin deasupra capului.

Masajul acestei regiuni este recomandat pentru combaterea atrofiilor musculare si a insuficientei functionale ale aparatului respirator, pentru anemici, pentru debilitate fizica, pentru convalescentii dupa boli pleuropulmonare.

La sportivi se pune accent mai mult pe masajul muschilor pectorali

CURS DE REFLEXOTERAPIE

PRIMUM NON NOCERE = Mai intii de toate a nu vatama.Reflexologia

Se mai numeste terapia de zona, al carei scop este prevenirea si tratarea bolilor, reprezinta un sistem de ameliorare si mentinere a sanatatii, de stimulare a energiei vitale, de refacere a organismului.

Dr. Fitzgerald, a descoperit ca talpa piciorului este o reflectare fidela a corpului omenesc, in sensul ca pe talpa piciorului sint distribuite terminatiile unor nervi aflati in directa legatura cu organele vitale din organism.

Reflexoterapia este o tehnica holistica, care priveste organismul ca pe un intreg. De obicei la aceasta metoda recurg in mare parte bolnavii care nu au obtinut vindecare prin remedii medicamentoase, sau cei care doresc sa-si mentina sanatatea imbunatatind-o folosind cai netoxice.

Reflexul,

Este activitatea fundamentala a sistemului nervos cu ajutorul caruia se regleaza relatiile dintre organe si se stabilesc relatiile dintre organism si mediul inconjurator

Terminatia nervului se numeste punct reflex .

Masarea punctelor reflexe decongestioneaza musculatura si stimuleaza circulatia singelui in organul corespondent punctului reflex. Se produce astfel eliminarea reziduurilor si alimentarea cu substante energetice si de regenerare. Miile de metri de material tubular prin care circula singele in corpul nostru (artere, vene, capilare) se mentin in activitate prin vasoconstrictie si vasodilatatie, functionarea lor depinzind de activitatea musculara. Daca slabeste activitatea musculara, circulatia sangvina si limfatica devine greoaie, articulatiile devin rigide, dureroase exercitind presiuni asupra unor terminatii nervoase. Daca circulatia singelui este deficitara intr-un anumit organ sau segment din corp, functia lui este perturbata,ajungindu-se cu timpul la distrugerea structurilor proprii. Toate acestea conduc cu timpul la anchiloze, dureri, intoxicarea organismului, slabirea imunitatii.

O buna circulatie a singelui, conduce la accelerarea reconstituirii normale a tesuturilor si organelor lezate de boala, in plus atrage reechilibrarea bioenergetica in zona afectata.

Oricare dintre noi stie ca in jurul apelor repezi se formeaza curenti de aer care sint direct proportionali cu cantitatea si viteza de curgere a apei. La fel si cimpul bioenergetic se perturba in zonele cu circulatie deficitara si se refac o data cu redresarea circulatiei. In afara de corpul fizic, omul este alcatuit si din straturi de energie. Masarea zonelor reflexogene se adreseaza din acest punct de vedere, meridianelor energetice si punctelor reflexe ale acestora aflate in legatura cu diferite organe si glande ale caror energie,in situatii de stress sau oboseala sint blocate. Cind aceste energii sint echilibrate, sistemul nervos este relaxat, muschii sint destinsi, se instaleaza o stare generala de bine.

De cele mai multe ori cind terminatia nervului, in speta punctul reflex este sensibil si dureros la palpare, organul corespondent este suferind, chiar atunci cind inca nu apar simptome vizibile. In acest fel se pot descoperi boli in faza primara, nebanuite inca.

Paralel trebuie sa inlaturam si alte cauze ale imbolnavirii: una din multiplele cauze este purtarea de incaltaminte strimta, neortopedica care actioneaza nefast asupra terminatiilor nervoase din talpa. Dar si alte piese de imbracaminte cum ar fi: sutienul, elasticul de jambiere sau de la chiloti, briul, pot produce congestii ale musculaturii si asupra singelui, de data asta direct in preajma organului imbolnavit.

Daca vrem sa obtinem o imbunatatire a starii noastre de sanatate trebuie sa eliminam cauzele pe care le constientizam si care tin de noi.

Irigarea sangvina are importanta vitala pentru toate organele din organism, pentru ca singele este mijlocul de transport atit pentru substantele anabolice care sint constructive, nutritive cum ar fi oxigen, hormoni, anticorpi etc.,cit si pentru substantele catabolice care sint nefolositoare organismului cum ar fi acidul uric in special,grasimi toxice, oxalatul de calciu, diversi precipitati si alti componenti reziduali daunatori organismului.

Pentru ca eliminarea substantelor catabolice sa decurga bine, trebuie sa functioneze bine organele aparatului excretor, de aceea terapeutul face o discutie la inceputul tratamentului, intrebindu-l pe pacient de ce boli sufera, deoarece reflexoterapia are o serie de contraindicatii si anume:in insuficienta renala acuta diagnostic precizat de medic, pentru ca un rinichi in insuficienta de activitate nu poate fi incarcat in plus-in caz de litiaza renala sau biliara-in caz de infarct

-dupa un AVC(accident vascular cerebral) recent-in caz de tromboflebita, varice groase si multe-in cazul hemoragiilor

-atunci cind exista infectii, ciuperci pe talpa pacientului sau la mina terapeutului

-in caz de sarcina

-in prima parte a menstruatiei

-in situatii de boli grave - cancer-in afectiuni cardiace grave

-in stare de ebrietate

-in cazul bolilor contagioase

-in caz de diabet compensat

-in caz de cangrena ale membrelor inferioare

-in caz de febra mare.

Ca si conduita, atunci cind se fac sedintele de reflexoterapie, trebuie sa se respecte citeva reguli si anume:

Spatiul destinat pentru aceste terapii, trebuie sa fie curat, bine aerisit, dotat cu mese speciale pentru masaj, suficient de cald, luminat pe cit posibil de lumina naturala, iar daca sint si corpuri de iluminat sa fie asezate lateral. Este benefic daca exista plante naturale, o muzica placuta, aromatizare cu uleiuri volatile sau betisoare parfumate. Primirea trebuie sa fie calduroasa, este de datoria terapeutului sa impartaseasca o conceptie optimista asupra vietii.

Culorile ne influenteaza cimpul de energie electromagnetica, asadar ele au o mare importanta in modul in care le folosim cind amenajam spatiul destinat terapiilor.

Efectuarea unui tratament reflexologic nu trebuie sa se produca in mod mecanic. In timpul tratamentului, pe linga contactul fizic, se produce si un contact energetic intre terapeut si pacient. Astfel, terapeutul exercita o actiune asupra cimpului electromagnetic exterior al pacientului inca din momentul primirii acestuia. Primirea trebuie sa fie imbietoare, privirea placuta se asociaza cuarmonia vocii si cu calmul gesturilor, in timp ce incheierea intilnirii se face prin cuvinte incurajatoare.

Inainte de a incepe masajul se recomanda o igiena riguroasa a picioarelor, fie cu sare de mare, plante sau pur si simplu se spala bine ca de altfel si terapeutul trebuie sa aibe unghiile taiate scurt, miinile curate, imbracamintea curata si lejera.

Pe durata tratamentului reflexogen, se vor consuma alimente usor digerabile, se va bea minim o jumatate de litru de ceai depurativ sau apa plata, si in general circa doi litri de apa pe zi, pentru revenirea metabolismului la normal.

Nu se consuma alimente inainte cu o ora si inca o ora dupa sedinta de reflexoterapie.E bine sa nu fumeze persoana careia i se face sedinta, inainte sau imediat dupa masaj.

De altfel e bine sa nu consume bauturi alcoolice , pe toata durata sedintelor.

Se evita expunerea in curenti de aer.

Calitatea tratamentului,depinde si de o buna colaborare dintre terapeut si pacient caruia i se explica ce este reflexoterapia, in ce consta, astfel ajutindu-l sa creada in fortele proprii de refacere.In timpul masajului, presiunea apasarii initial este mai mica, crescind gradual pe parcurs.

De obicei, dupa ce pielea devine mai moale se simt mici aglomerari ca niste bobite care sint de fapt microcristale de toxine, care vor fi dislocate prin masaj.

In caz de suferinta, punctele reflexe corespunzatoare organelor din organism devin sensibile si chiar dureroase la palpare

Durerea este direct proportionala cu gravitatea si vechimea bolii. Se poate intimpla ca nici un punct reflex sa nu provoace durere la apasare, desi starea generala este alterata. Aceasta situatie poate proveni de la o depunere mare incit a luat forma unei placi, care va trebui sfarimata si abia atunci pacientul va incepe sa simta durere la apasare.

Se intimpla deseori ca pacientul sa acuze durere pe zonele care sint in rezonanta cu aparatul renal si genital. Fenomenul este explicabil daca aflam ca bolnavul sta mult timp in aceeasi pozitie, fie in sezut fie in picioare. Asa dupa cum pe fundul unei sticle cu vin, ramasa mult timp nemiscata, vor aparea depuneri, la fel si in zona inferioara a corpului, acolo unde se afla organele uro-genitale, pot exista anumite sedimente de acid uric, acid oxalic, deseuri de metabolism ori staze energetice.

Este necesar sa se faca o examinare atenta, deoarece unele puncte reflexe pot fi dureroase si datorita unor afectiuni locale ca de exemplu: bataturi, tumori, traumatisme, malformatii, afectiuni dermatologice.

Cea mai buna informatie in materie de diagnosticare se poate obtine prin palparea punctelor reflexe din talpi, desi palmele reprezinta aceleasi zone reflexogene, diagnosticarea in palme este mai putin precisa, deoarece activitatile zilnice la care sint supuse palmele duce la scaderea sensibilitatii.

. DIAGNOSTICAREA ESTE TREABA EXCLUSIVA A MEDICULUI.Masajul reflexoterapeutic se practica in special cu policele degetelor mari si nodozitatile acestora circa 30 sec. prin rotatie cu fiecare mina, permitind astfel relaxarea lor.

Ca durata, sedintele de reflexoterapie ar trebui sa se faca pina la disparitia sensibilitatii, circa 10-15-20 de sedinte consecutive (zilnic) si apoi pentru intretinere dupa caz, la citeva zile cite o sedinta. In cazuri usoare, dupa 3-4 sedinte incep sa apara ameliorari. Este posibil ca in cazul infectiilor cu bacterii, sa apara febra dupa 2-3 sedinte (dupa caz), datorita mobilizarii de autoaparare a organismului si sa se produca eliminari de puroi prin mucoase sau prin aparatul renal. Se intimpla in caz de sinuzita, bronsita, otita, cistita etc. Nu se vor lua medicamente antifebrile, decit daca temperatura este peste 38 grade Celsius si atunci se consulta medicul.

Nu este indicat sa dislocam mai multe toxine decit poate elimina rinichii si detoxifia ficatul, splina, sistemul limfatic, fortind astfel posibilitatile reale ale organismului. In astfel de situatii, toxinele neeliminate vor circula pe calea singelui prin corp, creind unele simptome ca: cefalee, somnolenta, ameteli.

Reflexoterapeutul trebuie sa cunoasca foarte bine harta talpilor, ordinea si timpul de lucru. Pacientul va sta culcat cu fata in sus, cu picioarele intinse si relaxate (dupa o igiena riguroasa a picioarelor, dar si a miinilor terapeutului), iar reflexoterapeutul se va aseza la picioarele pacientului pe un scaun mai jos decit patul.

Se aplica putin spirt pe talpi, apoi foarte putina vaselina, nu inainte de a examina cu atentie planta piciorului.

Se incepe cu piciorul drept ,( in timp ce piciorul sting va fi invelit cu un prosop), si incepem prin a frictiona energic talpa si bordurile sale, apoi mulgem laba piciorului dinspre calcii spre degete pentru a nu infrina curentul limfatic si pentru a pregati principala cale de eliminare care este traseul aparatului renal.

1). Se va incepe cu traiectul aparatului renal si anume: rinichi ureter vezica uretra pentru a le pregati in vederea eliminarii intense a toxinelor, in special a acidului uric eliberat prin masaj, fara a supraincarca circulatia sangvina. ( 5-7 minute)

2). Se va trece la masarea zonei capului care este considerat centrul care dirijeaza, ceea ce va determina o buna coordonare si adaptare a organismului la tratament (3-5 minute) si anume:

Hipofiza- epifiza- nerv trigemen- creier mic- creier mare- nas- timpla-vertex (crestetul capului)-ceafa.

3). Tractul stomaco-intestinal si anume:

Stomac-pancreas-duoden-i