Date post: | 20-Jul-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | larisa-tefania-damaschin |
View: | 2,011 times |
Download: | 1 times |
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 1/26
,,Metoda Montessori’’
– O alternativă educaţională –
"Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur."
(Maria Montessori)
1
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 2/26
Date biografice:
Maria Montessori s-a născut la 31 august 1870 la Chiravalle,în provincia Ancona
din nord-estul Italiei,fiind singura fiica a unei familii catolice burgheze. A murit în 1952 în Nordwijk aan Zee, în Olanda. Încă din timpul şcolii Maria a demonstrat un spirit critic şi
independent foarte dezvoltat.În ciuda interdicţiilor impuse de societate,Maria Montessori
decide să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină din Roma, devenind prima femeie medic
din Italia.
Activând în cadrul Clinicii Universitare de Psihiatrie din Roma, a vizitat un numar
mare de stabilimente periorativ numite “azile de idioti” .Acolo a descoperit ceva că i-a
stârnit imediat interesul pedagogi. A fost condusă într-o încăpere, în care se găseau copii cu
deficienţe psihice grave.Mobilierul din acea sală era format numai din paturi, copii nefiind
angrenaţi în nici o a activitate care să le stimuleze evoluţia. În următorii ani a pus bazele
Legii nationale pentru educarea copiilor cu deficiente psihice , o şcoală medel în cadrul
căreia au fost formate şi cadre didactice specializate.Aici a avut şi posibilitatea să dezvolte
materialele concepute de Seguin ( Edouard Segiun- 1812-1880 elevul Mariei
Montessori.Acesta creează o serie de materiale care contribuie la dezvoltarea motrică şi
senzorială a copiilor,concepute în aşa manieră încât să implice autocontrolul.Maria
Montessori a început să lucreze cu acestea şi prin rezultatele obţinute să cantrazică ipoteza
conform căreia copii cu deficienţe psihice nu pot învăţa.), creând noi materiale
didactice.Elevii Mariei Montessori au trecut cu succes examenele de stat,unii obţinând
rezultate mai bune decât copiii consideraţi “normali”.
În anul 1907 s-a născut prima “Casa de copii” (Casa dei bambini).Un prim principiu de
care s-a ţinut cont, încă de la început, a fost ca acestor copii să li se permită mişcarea liberă
şi nestingherită în spaţiul clasei.În scurt timp gradiniţa din San Lorenzo a devenit renumită,
ea atrăgând zilnic foarte multi vizitatori.Cu timpul au apărut mai multe grădiniţe , nu numaiîn Roma, ci şi în alte localităţi.
În 1909 s-a organizat primul curs de formare a pedagogilor şi Maria Montessori a scris
prima carte “Il Mondo” , carte tradusă în 20 de limbi.Devenind o metodă cumoscută în
toată lumea, Maria Montessori a renunţat la activităţile private şi s-a dedicat în totalitate
acestei pedagogii ţinând cursuri în întreaga lume.
2
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 3/26
Datorită activităţii sale Maria Montessori a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace
în 1949, 1950,1951.A continuat să lucreze şi să ţină cursuri în Asia şi în Europa până la
sfârşitul vieţii,până în 1950.
Ce este metoda Montessori?
La începutul anilor 1900, dr. Maria Montessori a elaborat aceasta metodă
educaţională, pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentului copiilor. Având
cunoştinţe solide în materie de pedagogie, antropologie şi psihiatrie, ea a dezvoltat ideea că
fiecare copil se naşte cu un potenţial unic ce trebuie valorificat, copilul nefiind doar un “vas
gol” care aşteaptă să fie umplut. Astfel a luat fiinţa o metodă de auto-educaţie şi dezvoltare
care se bucură de recunoaştere în toată lumea.
,,...copilul este constructorul
spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea
dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul
în care a fost închis sufletul omului.Trebuie
să ajutăm copilul să acţioneze singur, să
voiască singur, să gândească singur; aceastaeste arta celor ce aspiră să slujească spiritul’’
(Maria Montessori - ,,Descoperirea copilului’’)
Modelului pedagogic Montessori pune copilul în centru. Copiii Montessori învaţă
într-un mediu non competitiv şi care-i susţine în permanenţă, concentrându-se pe
individualitatea copilului şi pe nevoile lui specifice. Copiii sunt încurajaţi să muncească
independent, în ritmul lor, educatorul putând să lucreze cu fiecare în parte sau în grupuri
mai mici.Atunci când mediul răspunde tuturor trebuinţelor copiilor, aceştia devin,fără vreo
manipulare din partea adultului,sanatos fizic,împlinit intelectual şi psihologic,foarte bine
educat, emanand bucurie şi bunătate unul faţă de altul. Grupa Montessori e formata din
copii cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani, 3 - 6 ani (Casa dei Bambini), 6 – 9 ani şi 9 – 12 ani.
Copiii învaţă astfel atât de la educatori, dar şi independent, sau unii de la alţii.
Acest sistem atribuie copiilor anumite responsabilităţi şi îi ajută să îşi dezvolte
3
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 4/26
stilul personal de acumulare a cunoştinţelor, timp în care educatorii acţionează ca un ghid
care le încurajează şi le facilitează acţiunile.
Recompensele extrinseci sunt evitate,
de aceea Maria Motessori a privitrecompensele extrinseci, cum ar fi steluţele aurite sau notele, ca fiind de natură să
deranjeze şi să intrerupă concentrarea unui copil. Perioadele susţinute de intensă
concentrare sunt esenţiale în educaţia Montessori. Recompensele în acest sistem ar trebui
să fie doar cele interne şi să provină din multumirea copilului care a reusit să duca la bun
sfârşit o activitate.Un principiu esenţial al educaţiei Montessori este că educatorul trebuie
să fie în permanenţă atent la ce face copilul şi nu invers.Educatorul este, desigur, o parte
foarte importantă a acestui proces. El trebuie să creeze mediul deosebit şi ordonat, în care
copilul să poată să inveţe. Educatorul şi copiii împart tot spaţiul dintre ei. Nu există o arie
destinată educatorului sau o catedră şi tot spaţiul este folosit pentru activităţi. Educatorii
Montessori sunt pregatiţi profesional pentru această metodă şi utilizează materiale
Montessori special create. Aceste materiale nu numai că stimulează simţurile şi
imaginaţia , dar sunt şi auto-corectoare, permiţând copilului să evolueze în ritmul lui şi să
înveţe din propriile lui greşeli.Materialele speciale şi modul în care acestea îi sunt
prezentate invită şi lasă copilului să aleagă numai acele activităţi care îi incită interesul
personal. Sub îndrumarea educatorului, copiii dintr-o clasa Montessori acumuleazăcunoştinţe făcând propriile lor descoperiri. Sunt astfel încurajate concentrarea, motivaţia,
autodisciplina şi dragostea pentru învăţatură. Mediul unei gradinite Montessori unifică
funcţiile sociale, psihologice, fizice şi academice care îi sunt necesare unui copil pentru a
dezvolta o atitudine pozitiva faţă de şcoală: încredere în sine, simţul ordinii, curiozitate şi
concentrare, iniţiativă şi perseverenţă, abilitatea de a lua decizii, şi simţul responsabilităţii
4
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 5/26
faţă de alţi membrii ai clasei, şcolii şi comunităţii. Această fundaţie solidă îi va permite
copilului educat într-un mediu Montessori să beneficieze de ea pe tot parcursul educaţiei
şcolare ,dar şi mai departe în viaţă.
Educaţia Montessori vs Educaţia tradiţională
O comparaţie între cele doua metodele:
Tipul experienţei de învăţare şi
metodele învăţămantului
tradiţional
Tipul experienţei de învăţare şi
metodele învatamantului Montessori
- Educatoarea este centrul atenţiei,
al clasei şi al activităţii.
- Educatoarea este cea care impune
disciplina.
- Predarea se face cu întreaga clasă.
- Grupele se formează cu copii de
aceeaşi vârstă.
- Toate cunoştinţele sunt date de
către educatoare.
- Copilul are un orar fix al
activităţilor.
-În procesul de conceptualizare,copilul este dirijat de educatoare.
- Copilul are un timp de lucru
stabilit de educatoare.
- Educatoarea are un rol
nonintervenţionist în clasa.
- Mediul şi metoda încurajează
autodisciplina.
- Predarea este, în principal, individuală.
- Grupele sunt alcatuite din copii de vârste
diferite (de la 3 la 6 ani).
- Lucrul în grup îi încurajează pe copii să
înveţe singuri şi să se ajute reciproc.
- Copilul îşi alege singur activitatea.
- Copilul descoperă singur conceptele cu
ajutorul materialelor auto-corective.
- Copilul lucrează atât timp cât doreşte la
proiectul pe care îl alege singur.
5
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 6/26
- Ritmul instruirii este fixat de
grupă şi de orar.
- Educatoarea corectează greşelile
prin repetari, pedepse şi
recompense.
- Consolidarea învăţării se face din
exterior.
- Exista foarte puţine materiale
pentru dezvoltarea senzorială.
- Copilul are scaunul/locul sau
propriu: I se cere să stea linistit, să
asculte şi să participe în timpul
lecţiilor cu toată grupa.
- Implicarea părinţilor este redusă
şi voluntară.
- Copilul învata în ritmul său propriu.
- Materialul îl ajută pe copil să-şi
descopere greselile.
- Copilul îşi consolidează învatarea prin
repetiţie şi prin stările pozitive.
- În clasă există materiale care se
adresează tuturor simţurilor şi ajută la o
învăţare totală.
- Copilul poate lucra acolo unde doreşte,
se deplasează prin clasă şi vorbeste cu
cine doreste, fără a perturba activitatea
altora; poate alege să lucreze şi în grup.
- Se organizeaza un program Montessori
de participare a părinţilor la procesul de
educaţie.
Principiile pedagogiei Montessori
Principiul de bază este auto-educarea i aplicarea celor înva ate direct , nemediat.ș ț
Încurajarea copiilor de a lua mereu decizii proprii pe care să le respecte.
• Demnitatea
Demnitatea fiecărui om este de neatins. Stima reciprocă se bazează pe aprecierea
egalită ii oamenilor indiferent de diferen ele individuale, cuno tin e, capacită i sauṭ ṭ ṣ ṭ ṭ
pozi ie socială. Premisa unei rela ii bune este respectul care se reflectă în modul de aṭ ṭ
6
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 7/26
vorbi, de a ac iona, în dispozi ia de aṭ ṭ
discuta i de a arata în elegere pentruṣ ṭ
sentimentele celuilalt.
• Respect i respectul de sineṣ
Fiecare persoană se străduie te saṣ
arate respect celuilalt i propriei persoane.ṣ
Respectul de sine presupune a nu fi for at aṭ
se supune cuiva i a putea sta în spateleṣ
propriei păreri, fără a se lăsa implicat in
conflicte de putere cu al ii.ṭ
Respectul fa ă de celalalt înseamnă a nu se folosi de persoane sau mai tinere, a nuṭ
pedepsi pe al ii pentru a nu accepta propriile viziuni sau păreri. Fiecare se străduie te săṭ ṣ
ac ioneze cu respect, chiar si atunci cand celălalt nu o face.ṭ
• Libertate i responsabilitateṣ
coala dă profesorilor i elevilor libertate în măsura în care aceasta poate fi dusả cuṢ ṣ
responsabilitate. Cine participă la luarea deciziilor trebuie sa poarte i responsabilitateaṣ
7
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 8/26
acestora. Cine accepta regulile i leṣ
respectă poate avea preten ia asupraṭ
acestei libertă i.ṭ
• Rela ii interpersonaleṭ
To i, atât elevii cât i pedagogii se străduiesc să creeze un climat prietenos,ṭ ṣ
respectuos i de întrajutorare. Fiecare încearcả să îl trateze pe celălalt a a cumṣ ṣ
î i dore te sa fie tratat el însu i si sa ajute acolo unde ajutorul este cerut.ṣ ṣ ṣ
• Invă areaṭ
“Ajută-mă să fac singur”, propozi ie rostită de un copil din prima grădini ăṭ ṭ
deschisă de Maria Montessori, ce a devenit mai apoi o teză de bază a pedagogieiMontessori, este un principiu de care inem cont în mod special în coala noastră. Fiecareṭ ṣ
este răspunzător pentru invă area sa. Pedagogii î i asumă rolul de îndrumător i oferăṭ ṣ ṣ
ajutor acolo unde este necesar. Invă area se poate realiza doar prin propria minte, prinṭ
prorpiile mâini i propria inimă.ṣ
• Despre succes
Fiecare individ este răspunzător de bunul mers al colii i al procesului deṣ ṣ
învă ământ. Fiecare copil i fiecare pedagog se străduie te să se comporte în a a fel încâtṭ ș ṣ ṣ
să contribuie în mod constructiv la procesul educativ i să facă în a a fel încât pauzele săṣ ṣ
fie recreative.
• Conflictul
Violen a nu este o solu ie. Ne străduim să aplanăm conflicte într-un mod cât maiṭ ṭ
corect fără a apela la violen ă. Cine critică, trebuie sa fie con tient de ce dore te săṭ ṣ ṣ
imbunătă ească cu critica sa. Atunci aceasta devine constructivă i de folos. Acel ce criticăṭ ṣ
trebuie să o facă în a a fel încât să nu rănească pe al ii.ṣ ṭ
• Serviciul ỉn folosul comunită ii ṭ
Fiecare preia sarcini pentru comunitate. In timpul unei zile petrecute la coală suntṣ
de îndeplinit sarcini mai mari sau mai mici, care fac ca timpul petrecut aici de către fiecare
dintre noi sa fie unul plăcut. Este corect ca fiecare să participe la aceste ac iuni.ṭ
8
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 9/26
• Colaborare
coala are nevoie de încrederea i colaborarea părin ilor, a pedagogilor i aṢ ṣ ṭ ṣ
elevilor. Discu ii deschise i o colaborare strânsă în cadrul colii este indispensabilă pentruṭ ṣ ṣ
a crea condi ii optime pentru învă are.ṭ ṭ
• Mediul pregatit / spa ii ṭ
Ne creem mediul în a a fel încât să ne sim im bine în el. In fiecare clasă se cautăṣ ṭ
solu ii pentru a stimula învă area. Fiecare dintre noi contribuie la păstrarea i îngrijireaṭ ṭ ṣ
mediului intern i extern în care se desfă oară activitatea.ṣ ṣ
Concepte Libertatea pentru învă are auto-dirijatăṭ
Metoda Montessori respectă libertatea individuală a copilului de a alege propriileactivită i, libertate care ine atât de copil cât i de mediu (de exemplu unele materiale,ṭ ṭ ṣ
chiar i lucrarea lui, o poate alege numai dacă este disponibilă).ṣ
Planul de dezvoltare
Procesul de dezvoltare naturală a copiilor se produce pe mai multe planuri distincte,
fiecare având propriile sale condi ii i perioade de vârstă.ṭ ṣ
- planul I (0-6 ani) presupune formarea personalită ii i învă ării prin intermediulṭ ṣ ṭ
sim urilor fizice;ṭ- planul al II-lea (6-12 ani) presupune învă area prin ra ionamente abstracte cuṭ ṭ
ajutorul imagina iei i al rela iilor cu ceilal i;ṭ ṣ ṭ ṭ
- planul al III-lea (12-18 ani) reprezintă perioada adolescen ei cu schimbărileṭ
semnificative biologice i de pubertate;ṣ
- planul al IV-lea (de la 18 ani ỉn sus) reprezintă planul în care se finalizează toate
procesele de maturizare.
Gruparea pe mai multe vârste
Copii sunt grupa i în cadrul grupelor pe mai multe vârste, ocazie cu care înva ăṭ ṭ
unii de la al ii, titul într-un mod spontan.ṭ
Pregatirea mediului
Materialele de învă are pentru copii trebuie sa fie organizate în func ie de subiecte,ṭ ṭ
gradul de dificultate i complexitate; trebuie a ezate pe rafturi deschiseṣ ṣ
9
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 10/2
pentru a putea fi utilizate, dar i într-un mod cât mai atractiv i estetic pentru ai atrage peṣ ṣ
copii.
Observarea i predareaṣ
Profesorul este cel care îi urmăre te pe copii, ace tia fiind implica i într-o activitateṣ ṣ ṭ
la alegere. Profesorul va nota, iar toate observa iile vor indica dacă copilul este pregatitṭ
pentru trecerea de la o etapă, provocare pentru el.
Aten iaṭ
Specifică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0 i 6 ani, la această vârstă ei suntṣ
foarte aten i i incorporează experien ele din mediul lor, înva ă fără efort, într-un modṭ ṣ ṭ ṭ
spontan.
Răspândirea operei Mariei Montessori în diferite ţări
Îndată după apariţia primei ediţii a operei fundamentale Il metodo della pedagogia
scientific applicator all’educazione infantile nelle Case dei Bambini (1909) , această
lucrare a fost tradusă în foarte multe limbi. Până la apariţia celei de-a doua lucrări
fundamentale L’autoeducazione nelle scoule elementari, adică până în 1916, ea fusese
tradusă şi publicată în limbile : engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, catalană,
poloneză, română, olandeză, japoneză şi chineză. Au urmat apoi traduceri şi în alte limbi.
L’autoeducazione nelle scoule elementari a fost şi ea tradusă în mai multe limbi, printre
10
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 11/2
care şi în limba română. Tot astfel şi celelalte lucrări, pe măsură ce au apărut în limba
italiană sau în alte limbi în ediţii prime (engleza, franceza, romana etc.).
Şcolile montessoriene s-au înmulţit încă din 1907, mai întâi la Roma, apoi în restul
Italiei şi peste hotare, până în cele mai îndepărtate ţări din Europa, America, Asia, Africa,
Australia. În deceniul al patrulea, când mişcarea pedagogică montessoriană a ajuns la
apogeul său, înainte de a regresa în timpul celui de-al doilea război mondial, cărţile ei au
mai fost traduse şi în alte limbi în afară de cele amintite mai sus, ca de pildă, în limba
portugheză, maghiară, cehă şi în unele dintre numeroasele (peste 60) limbi din India, iar
şcolile s-au extins până în Islanda, Tibet, Congo, Nigeria, Uganda şi Kenia.
Unele ţări, ca Italia, Olanda, Ungaria, Panama şi Australia, şi-au modificat legile
şcolare, pentru a le adapta acestei metode.
Diferite ţări au înfiinţat şcoli guvernamentale şi municipale care au funcţionat dupămetoda Montessori.
În mai multe ţări s-au constituit asociaţii montessoriene. Una dintre primele a fost
întemeiată în America. În deceniul al patrulea existau asociaţii Montessori naţionale în :
Italia, Anglia, Austria, Germania, Ungaria, Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, România,
Bulgaria, SUA, India, Siam, Columbia, Java şi în Noua Zeelandă.
Numeroase reviste montessoriene au fost publicate în Italia( Revista Montessori),
în Germania ( Montessori-Blatter der AMI ) în Spania ( Montessori), în Franta ( La nouvelleeducation), în Elvetia ( L’ecole Nouvelle) etc.
Unele municipalităţi au clădit şcoli după planuri arhitecturale date de autoare, cum
a fost “Şcoala municipală” din Amsterdam sau „ Montessoriheim-Haus der Kinder ” din
Viena.
Marea majoritate a şcolilor montessoriene erau însă pentru preşcolari. În unele ţări,
ca Italia, Germania, Anglia, Olanda, Peru, Bolivia, Ecuador, Venezuela şi Chile, funcţionau
şcoli după metoda Montessori şi în clasele elementare. În gimnazii şi licee, metoda s-a
aplicat mai întâi în Olanda.
Spre sfârşitul deceniului al cincilea şi în timpul războiului, mişcarea montessoriană
s-a restrâns, în majoritatea ţărilor, în general, din cauza interzicerii activităţii montessoriene
de către guvernele fasciste.
11
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 12/2
Din 1939 până în 1949, mişcarea montessoriană s-a desfăşurat în toată amploarea ei
numai în India, unde activa autoarea însăşi, ajutată de fiul ei, Mario M. Montessori, şi de
elevul ei A.M. Joosten, doi dintre cei mai apropiaţi şi permanenţi colaboratori ai săi. După
eliberarea tuturor ţărilor de sub jugul armatelor hitleriste mişcarea montessoriana a fost
reluata în mai toate ţările. Vechile asociaţii montessoriene şi-au reluat activitatea, iar altele
noi s-au înfiinţat în diferite ţări. În Germania, spre exemplu, după 1945 s-au înfiinţat trei, la
Frankfurt, Koln şi Berlin. În SUA, de asemenea, existau mai multe asociaţii, cercuri etc.
montessoriene, unele afiliate la “ Asociaţia Internaţională Montessori”, cu sediul la
Amsterdam, iar altele independente, ca “ American Montessori Society” cu sediul la New
York, care reeditează lucrările Mariei Montessori şi publică un periodic anual cu mai multe
numere.
Dintre revistele montessoriene mai importante care apar astăzi, menţionăm “ AMI-
Communications”-Amsterdam, “Vita dell’infazia”-Roma,” Around The Child ”-
Calcutta(India).
Şcolile montessoriene pentru preşcolari funcţionează în toate ţările amintite; în
unele, mai ales în India, Olanda şi America, funcţionează şi şcoli elementare. Licee
montessoriene există în Franţa, Germania şi în Olanda(cinci, dintre care mai importante la
Amsterdam, Rotterdam şi Utrecht). Liceul montessorian de la Rotterdam îşi desfăşoară
activitatea într-o clădire construită după arhitectura montessoriană.Congrese, seminarii, simpozioane Montessori, naţionale şi internaţionale, se ţin
aproape în fiecare an, în diferite ţări, fiind organizate fie de asociaţiile naţionale respective,
fie de către Asociaţia Internaţională Montessori, începând cu cel de-al optulea Congres
Internaţional (primul după eliberarea Italiei), de la San Remo, în 1939. Ultimul Simpozion
Internaţional Montessori s-a ţinut în 1972, la Palo Alto, în California.
12
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 13/2
Mişcarea montessoriană în România
Intenţia Mariei Montessori, manifestată în mai multe rânduri, cum reiese din
corespondenţa sa, de a organiza în deceniul al patrulea un curs despre metoda Montessori
în România nu a putut să fie îndeplinită din mai multe motive, dar mai ales din cauza
vremurilor tulburi care au dus la agresiunea imperialismului german. Nici “cursuri
paralele” cu cele ţinute de ea anual în diferite ţări nu au putut fi organizate în ţara noastră,
aşa cum dorea şi cum reiese din aceeaşi corespondenţă. În schimb, principalele sale lucrări,
apărute până în preajma celui de-al doilea război mondial, au fost traduse în limba română;
au apărut diferite scrieri despre opera ei, au fost întemeiate şcoli montessoriene în diferite
oraşe ale ţării noastre; cadre didactice-educatoare, învăţători, profesori secundari şiuniversitari-au luat parte la congresele internaţionale Montessori; a existat şi o Asociaţie
Montessori în România, sub preşedinţia profesorului, filosofului şi psihologului român
Constantin Rădulescu-Motru, precum şi sub preşedinţia de onoare a diplomatului român de
renume mondial Nicolae Titulescu.
Primele traduceri ale lucrărilor sale au fost făcute de institutorul Constantin V.
Butureanu. Mai întâi metoda pedagogiei ştiinţifice aplicată la educaţia copiilor mici a fost
publicată în 1914, iar apoi o alta carte fundamentală a Mariei Montessori,
“ Autoeducaţiunea în şcoalele elementare”, continuarea volumului Metoda pedagogiei
ştiinţifice aplicată în educaţia copiilor în casele de Bambini, apărut în 1922. În acelaşi an,
a publicat lucrarea Pedagogia Medicala. Rezumatul lecţiilor predate la Roma la Şcoala
normală ortofrenică, în 1900, urmat de un carnet pentru studiu individual al copilului.
Un alt propagandist zelos al operei Mariei Montessori a fost Izabela Sadoveanu,
profesoară de pedagogie, directoare de şcoală normală şi inspectoare şcolară, luptătoare
pentru drepturile femeii, pentru modernizarea şcolii. Aceasta a publicat studiile Metoda
Montessori şi Materialul didactic Montessori, în 1915, în Vol. III al Buletinului Muzeului
Pedagogic şi separat, cu 14 ilustraţii, în 1916, cu aceleaşi titluri, la “Atelierul de arte
grafice” C. Stetea, Bucureşti. Ea a aplicat metoda Montessori în grădiniţe de copii, în
clasele elementare, în Şcoala de adăpost pentru copiii de ceferişti din cartierul Steaua, în
“Casa Copilului” din cartierul Grand din Bucureşti; a înfiinţat o şcoală Montessori pentru
13
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 14/2
puericultură (Bucuresti, 1925), a experimentat metoda în grădiniţe de copii de pe lângă
“Oficiul Naţional de Educaţie Fizică” etc.; a ţinut cursuri de specializare pentru educatoare
etc. şi a contribuit mult la difuzarea ideilor şi a metodei Montessori la noi.
Un adept entuziast al acestei metode a fost şi Apostol Culea, pedagog, învăţător şi
activist fecund în domeniul răspândirii culturii în mase.
În 1919 a apărut un studiu al educatoarei Julia C. Lascaraki, în care este prezentată
metoda Montessori în comparaţie cu metoda Froebel.
Cu privire la aplicarea metodei Montessori au mai scris Gh.Hopu, Ion Blăgăilă şi
Daniil Popescu s.a.
Între 1930 şi 1940, în ţara noastră, ca şi în alte ţări, a existat o adevărată “mişcare
montessoriană”. Mulţi reprezentanţi ai învăţământului preşcolar, elementar, liceal şi
universitar au luat parte, aşa cum s-a mai arătat, la cursurile internaţionale ale MarieiMontessori, la congresele internaţionale organizate de Asociaţia Internaţională Montessori,
la diferitele iniţiative montessoriene pe plan internaţional în favoarea copilului, a apărării
drepturilor lui şi la campania montessoriană pentru pace. Elevii direcţi ai Mariei
Montessori, unii absolvenţi ai unor şcoli normale Montessori din Italia, Elveţia, Germania,
Austria, Anglia etc., precum şi adepţi ai săi sau membri ai corpului didactic din
învăţământul preşcolar şi elementar, profesori de filosofie şi pedagogie din învăţământul
mediu sau universitar, care au aderat la curentele noi în pedagogia contemporană, au scrisstudii şi articole, au ţinut conferinţe şi cursuri despre metoda Montessori, iar unii chiar au
aplicat metoda sa, înfiinţând şcoli Montessori în diferite oraşe ale ţării.
În 1931 , Maria Montessori a numit un delegat al său personal spre a coordona
activitatea montessoriană în ţara noastră . Cu prilejul primului Congres al educatoarelor din
România (Bucureşti, 1933) şi după acest congres s-au publicat diferite lucrări în care se
prezenta metoda Montessori în comparaţie cu metodele mai vechi sau mai noi, studii şi
articole, mai ales în revista “Copilul ” a Asociaţiei educatoarelor din România (apărută între
1933-1944), în “Şcoala şi familia de mâine” apărută între 1928 şi 1939 a lui Marin
Biciulescu, unul dintre promotorii pasionaţi ai curentelor noi în pedagogie, în “Revista de
filosofie”, în “Revista generală a învăţământului” etc.
Prima şcoală Montessori cu titlul experimental, sub îndrumarea Mariei
Montessori şi sub conducerea lui I. R Pogoneanu şi I. S. Firu, a luat fiinţă pe lângă
14
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 15/2
Seminarul pedagogic universitar Titu Maiorescu din Bucureşti, având ca educatoare pe
Elena Rusceac, absolventă a cursurilor Mariei Montessori de la Roma 1931. Metoda a fost
experimentată cu copii între 2 ani şi jumătate şi 6 ani. Şcoala a funcţionat un singur an
şcolar (1934-1935), având mobilier şi material didactic complet, după normele metodei
Montessori. Unele greutăţi financiare au împiedicat experimentarea şi cu copii de vârstă
şcolară.
Odată cu persecuţiile exercitate de regimul fascist împotriva Mariei Montessori,
activitatea montessoriană a fost interzisă în Italia, Germania şi în alte ţări fasciste. În
România mişcarea montessoriană a slăbit îndeosebi în timpul celui de-al doilea război
mondial. După eliberare, unele şcoli montessoriene de la noi şi-au reluat activitatea.
Remarcam activitatea deosebită a Şcolii Montessori a “Apărării patriotice”, care pregătea
educatoare şi activiste în domeniul asistenţei sociale.Din iniţiativa UNESCO, în 1970, centenarul naşterii Mariei Montessori s-a
sărbătorit în toate ţările. În ţara noastră s-a organizat un simpozion Montessori la Bucureşti
(3 decembrie 1970), la care au ţinut cuvântări şi au făcut comunicări prof. George
Văideanu, prof. Al. Fara, Bruno Atturia, prof. N. Dima, prof. Stanciu Stoian, prof. Stefan
Barsanescu, prof. Ion Vlad, prof. Maria Taiban, prof. Florica Niculescu, prof. Elena
Moldovan, prof. Victoria Petrescu, prof. Lenormanda Benari. Cu acest prilej, au apărut
diferite articole despre Maria Montessori şi despre opera sa, în diferite reviste, dintre carele remarcam pe cele din revista “Colocvii despre şcoală şi familie”, din “Revista de
pedagogie” şi din revistele Centrului de informare şi documentare în ştiinţele sociale şi
politice.
Toate cele de mai sus şi-au adus o contribuţie la cunoaşterea în ţara noastră a operei
teoretice şi practice a Mariei Montessori, care şi-a dedicat întreaga viaţa problemelor legate
de o cât mai corespunzătoare educare a copiilor şi tineretului, în vederea formării lor ca
personalităţi depline, active şi creatoare.
Mediul pregatit , pedagogul si materialele Montessori
15
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 16/2
Pentru a-și putea desfasura activitatea didactică zilnică, pedagogul Montessori iș
elevii săi au nevoie de un mediu foarte bine organizat i structurat care să le permită săș
ac ioneze independent. În acest mediu se pot organiza activită i multiple i variate, iar ț ț ș
posibilitatea de mi care este foarte mare.ș
Pentru a întruni condi iile unui mediu educativ, acesta îndepline te urmatoareleț ș
criterii:
Manevrabilitatea – mobilierul colar trebuie să fie pe masura copilului i săș ș
raspundă la nevoile acestuia de a lucra ra ional. Măsu ele, de diferite forme să nu seț ț
clatine i să fie foarte u oare încat să poată fi transportate de 2 copii de 4 ani;ș ș
scaunele mici, u oare i adaptate la propor iile corpuluiș ș ț copilului astfel încat să
poată da posibilitatea copilului de a
alege pozi ia comodă, putându-seț
astfel adapta, în loc să stea nemi cat;ș
acesta fiind un semn extern de
libertate i totodată de educa ie.ș ț
Structurarea pe arii curriculare –
în pedagogia Montessori există 5 arii
curriculare, materialele didactice
fiind grupate în 5 zone distincte:• Deprinderi de via ăț
practică – stabile te bazaș
pentru toate celelalte lucruri de realizat în clasă. Această arie curriculară a
fost concepută pentru a-i înva a pe copii deprinderile de via ă zilnică.ț ț
Înva area pe exemple concrete din via a reală a unor activită i favorizeazăț ț ț
dezvoltarea independen ei, a încrederii în sine, a deprinderii de a pastraț
ordinea la locul de muncă i de odihnă, coordonarea i concentrarea. Înș ș
cadrul acestei arii curriculare exista 4 grupe distincte de exerci ii:ț
1. îngrijirea personală
2. îngrijirea mediului înconjurator
3. dezvoltarea rela iilor socialeț
4. jocul tăcerii – coordonarea i armonia mi cării corporale.ș ș
16
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 17/2
Deprinderile zilnice de via ă practică urmaresc formarea unui individ independentț
i autonom. Sunt activită i care, prin mi cări repetitive, duc la o rafinare a coordonării, laș ț ș
autodisciplină, precum i la o capacitate crescută de concentrare.ș
• Dezvoltare
senzorială – această
zonă a
curriculumului
Montessori con ineț
materiale specifice
care sa-i ajute ce
copii în rafinarea
experien elor deț
observare,ascultarea
sunetelor, de atingere, de rafinarea gustului i a mirosului. Cu ajutorulș
exerci iilor senzoriale copilul poate să distingă, să ordoneze, să clasifice siț
să descrie impresii senzoriale legate de lungime, înal ime, temperatură,ț
greutate, culoare, miros.
Exerci iile senzoriale i de manipulare sunt nu numai un ajutor pentru dezvoltareaț ș
i maturizarea organelor de sim , dar i un punct de pornire pentru cre terea poten ialuluiș ț ș ș ț intelectual al copilului. Aceste exerci ii reprezintă provocări semnificative care îiț
fascinează pe copii. Ace tia înva ă mai u or matematica – senzo-matematica, structuraș ț ș
limbii – senzo-gramatica, notiunile de tiin ă.ș ț
Exerci iile senzoriale dau sens percep iilor i dezvoltă gândirea copiilor (analiza,ț ț ș
sinteza, clasificarea, generalizarea). Sprijinirea copiilor pentru a compara i calasificaș
reprezintă puncte importante în stimularea senzorială i intelectuală. Mintea trebuie săș
judece, să compare, să clasifice i să tragă concluzii.ș
Experien a cu materialele senzoriale reprezintă pentru copii primul pas înț
în elegerea conceptelor abstracte învatate.ț
• Matematica – a fost privită de Maria Moontessori ca fiind un proces mental
natural care începe de la un nivel concret i progresează catre un nivelș
abstract, fiecare copil având spirit matematic înnăscut.
17
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 18/2
• Limbă și comunicare – este o abordare integrată care combină fonetica iș
no iunile de vocabular cu no iunile de gramatică i de studiere a textuluiț ț ș
literar. În domeniul lingvistic, există o mare varietate de material de lectură,
de pregatire, de analiză fonetică, de întelegere a sensurilor cuvintelor,
material pentru dezvoltarea capacită ilor de receptare a mesajului oral iț ș
scris. Dezvoltarea limbajului este o preocupare a întregii pedagogii
Montessori. În cadrul acestei metode, scrisul precede lectura textului, fază
sensiblă pentru scris, aparând la varsta de 4 – 5 ani.
• Educa iaț cosmică –
include notiuni de
istorie, geografie,
botanică, zoologie,
chimie, fizică,
astronomie, geologie,
antropologie,
muzică, artă plastică,
educa ie civică,ț
sport. Se bazează pe
studierea a douăcomponente – evolu ia naturii i evolu ia omului i a culturii.ț ș ț ș
Prin educa ia cosmică, Maria Montessori dorea să transmită copiilor o viziuneț
clară asupra întregului univers, ca o unitate dinamică în care totul se afla în
interdependen ă. Acest tot unitar este prezentat prin două dimensiuni:ț
- dimensiunea verticală – formarea universului, a pamantului, apari iaț
vie ii, a oamenilor;ț
- dimensiunea orizontală – rela iile din cadrul universului.ț
Esteticul – mediul este atragator, armonios, materialele didactice să invite la
activitate. Materialele sunt aranjate atragator i aerisit pe rafturi, pentru a permiteș
observarea fiecaruia în parte.
Păstrarea ordinei și cura enieiț – fiecare obiect are un loc stabil unde poate fi găsit
în permanentă, în bună stare de func ionare.ț
18
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 19/2
Materialele didactice Montessori sunt aranjate pe arii curriculare în ordinea
didactică a folosirii lor, fiind expuse în mod îmbietor pe rafturi joase i deschise, astfelș
încat copiii să aibă acces la ele, fără a fi nevoie de ajutorul unui adult.
Materialele Montessori au ca scop atragerea interesului copilului i acumulareaș
cuno tin elor prin utilizarea repetată. Acestea au fost create ca raspuns la nevoileș ț
individuale de dezvoltare ale copilului:
- sunt secven ionate cu aten ie pentru a demonstra copilului fiecare etapă în parte iț ț ș
pentru a-i da posibilitatea să simtă succesul sau eroarea;
- apelează la sim urile copilului, trecerea de la concret la abstract realizându-seț
progresiv;
- facilitează eliminarea dificultă ilor determinate de conceptul traditional “trebuieț
învatat”- furnizează un control al erorilor;
- accentuează realitatea.
Fiecare material dintr-o clasă Montessori izolează o anumită calitate i există doar ș
într-un singur exemplar. În acest fel, conceptul pe care copilul urmează să-l descopere este
izolat de celelalte.
Materialele didactice Montessori sunt autocorective. Cand o piesă nu se potrive teș
sau rămâne nefolosită, copilul percepe cu u urin ă eroarea. Nu este nevoie de interven iaș ț ț adultului pentru a o corecta. Copilul este capabil să rezolve singur problemele, construindu-
i independent, gândirea analitică i satisfac ia care derivă din această realizare adecvată.ș ș ț
Libertatea presupusa de acestă metodă este structurată pe baza anumitor reguli
cadru. Fiecare material pus la dispozi ia copilului va fi utilizat numai pentru activitateaț
destinată. Copilul ia materialul dintr-un loc indicat i-l pune în acela i loc după utilizare.ș ș
Pe masură ce explorarea continuă, materialele se interrela ionează i se construiescț ș
unul în func ie de altul. Utilizarea lor corectă este de natură să promoveze o mai bunăț
întelegere a unui concept.
“Obiectele din jurul copilului trebuie să fie solide i atractive, iar casa copiilor ș
trebuie să fie placută i atractivă sub toate aspectele… Se poate spune că există o rela ieș ț
matematică între frumuse ea mediului înconjurator i activitatea copilului; el poateț ș
19
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 20/2
depune, în activitatea de descoperire, un efort de voin ă mult mai mare daca se află într-unț
a ezământ grandios decât dacă s-ar afla într-unul urât”.ș
Pedagogul Montessori i copilul ș
În cadrul metodei sale, Maria Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru
pedagogul din coala Montessori.ș
În pedagogia Montessori, rolul pedagogului este:- de a “observa” copiii i de “a pregăti mediul” favorabil pentru autoformare, pe bazaș
observa iilor făcute;ț
- de a crea situa ii de învă are i nu de a preda direct, fiind mai mult un ghid decatț ț ș
un lider.
Pedagogul Montessori:
- este parte integrata a mediului pregătit;
- nu are pozi ie centrală în desfasurarea procesului de educa ie;ț ț
- direc ionează activitatea;ț
- stimulează interesul copiilor;
- instruie te nevoile i interesele acestora;ș ș
- nu intervine niciodată atunci cand un copil este concentrat;
20
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 21/2
- intervine numai dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu poate să se
descurce singur, nu tie ce să facă sau îi deranjează pe ceilal i colegi;ș ț
- are competen e dobandite prin studii de spacialitate pentru a preda în acest sistemț
de învătământ;
- are cuno tin e de bază pentru a putea preda, respectând principiile pedagogice,ș ț
disciplinile din ariile curriculare Montessori.
Pedagogul Montessori nu pedepse te niciodată copiii, dar nici nu le oferăș
recompense. Se consideră că singura recompensă de care are nevoie un copil este cea
provenită din mul umirea de sine, din fapul că a realizat un lucru bun i corect, bazandu-seț ș
pe propriile lui puteri.
Copilul nu este corectat atunci cand gre e te. Se consideră că înca nu a ajuns săș ș
stăpânească suficient conceptul învă at, materialul va fi strans i reluat cu alt prilej, după oț ș lec ie individuală sau perioadă de timp. Daca în timp copilul repetă aceea i gre eală,ț ș ș
pedagogul îi oferă oportunită i de învă are, optimizată prin colaborări cu al i colegi maiț ț ț
mari i prin lucrul cu alte materiale care să-l ajute să în eleagă conceptele prezentate.ș ț
Copilul nu este format de pedagog, se formează singur.
Copiii prosperă atunci cand li se oferă libertate într-un mediu propice nevoilor lor.
Dacă după o perioadă de intense concentrate i dupa lucrul cu materialele, copiii dauș
dovadă de vitalitate i mul umire de sine, scopul este realizat.ș țCopiii sunt liberi să- i aleagă singuri activită ile i locul de desfă urare al acestora.ș ș șț
Lec ia dupa metoda Montessori ț
Lec ia este un apel la aten ie. Daca un obiect corespunde dorin elor intime aleț ț ț
copilului i reprezintă ceva care să-l satisfacă, atunci îl antrenează într-o activitateș
prelungită. O alta caracteristică a lec iei este simplitatea, educatorul nu trebuie să se piardaț
în vorbe goale , vorbele pu ine la număr trebuie sa fie simple în cel mai înalt grad i săț ș reprezinte exact adevărul. A treia caracteristică a lec iei este obiectivitatea , ceea ceț
înseamnă că personalitatea educatorului dispare, ramânând în lumina numai obiectul
asupra caruia vreau să se concentreze atentia copilului.
21
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 22/2
Tehnica lecțiilor:
Prima perioada: ini ierea lecț ț iilor
1. Trezirea atenției: educatoareaoferă copilului obiectul cu un
interes viu, cautând să-i atragă
atenția.
2. Izolarea obiectului: aten iaț
copilului trebuie să fie izolată de
tot ce este străin de obiectul lec iei. Educatoarea va avea grijă să pregatească oț
masută de pe care să inlature toate lucrurile inutile i săș pună pe ea numai
materialul pe care vrea sa îl prezinte.
3. Executarea cu exactitate: ajutorul pe care educatoarea trebuie să îl dea copilului
constă în a prezenta copilului materialul pentru a-i arăta cum se folose te, efectuândș
ea însă i, o data sau de două ori exerciș țiul.
4. Impiedicarea utilizării greșite a materialului: în cazul în care materialul este folosit
în asa fel încat nu serve te dezvoltăș rii intelectuale a copilului. Educatoarea este
obligată să oprească exercițiul.
5. Repetarea activitații utile: dacă un copil aduce modificări care dovedesc un efortde inteligen ăț folositoare pentru dezvoltare lui în modalitatea de folosire a
materialului indicată de educatoare, aceasta va lasa copilul să facă incercări iș
experien e proprii farăț a-i întrerupe activitatea și fară a corecta micile erori.
6. Incheierea în ordine a exercițiilor : după încheierea activitații cu un material,
copilul trebuie să-l ducă la locul său, în asa fel încat toate lucrurile să fie puse iar în
ordine desăvâr ităș .
Perioada a doua: lec ia î ț n trei timpi
Primul timp: asocierea percepției senzoriale cu numele
Educatoarea va pronun a întâi substantiveleț și adjectivele necesare, fară să adauge
altceva, cu voce tare i pronun ate răspicat, încât diferitele sunete săș ț fie percepute de copil
distinct si clar.
22
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 23/2
Lec iile de denumire constau îț n provocarea asocierii numelui cu obiectul sau cu
idea abstractă pe care o reprezintă acel nume. Obiectul i numele trebuie să impresionezeș
constiința copilului, de aceea este necesar să nu se pronun e nici un alt cuvânt în afarăț de
numele respective.
Al doilea timp: recunoasterea obiectului care corespunde numelui
Educatoarea trebuie să verifice dacă numele a fost asociat corect cu obiectul în
con tiinș ța copilului. Pentru aceasta se va lasa timpul necesar între lec ie i verificare,ț ș
păstrându-se tăcerea câteva clipe. Apoi se va intreba copilul, încet și pronun âț nd cu mare
claritate numai substantivul sau adjectivul învatat (ex. “Ce este neted?”). Copilul va arăta
obiectul iar educatoarea va sti că asocierea s-a realizat.Repetând de mai multe ori
întrebarea, educatoarea repetă cuvantul, care pâna la urmă va fi memorat.
Daca educatoarea constată ca copilul nu este atent i raspunde gre it farăș ș nici unefort de a se corecta, atunci, în loc să-l îndrepte sau să insiste, va trebui să intrerupă lec iaț
pentru a o reâncepe într-un alt moment, în altă zi.
Timpul al treilea: amintirea cuvântului care corespunde obiectului
Este o verificare rapidă a lec iei, educatoarea întrebâț nd copilul “Cum este
aceasta?” – iar daca copilul este apt să raspundă, el va spune cuvântul care trebuie: “Este
neted”.
Evaluarea
23
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 24/2
Nu există note sau alte forme de
recompensă sau pedeapsă, nici
deschise, nici subtile.
Evaluarea se face prin portofolii, observarea de catre cadrul
didactic i prin fi e deș ș
progres. Proba dacă sistemul
func ionează constă înț
realizările i comportamentul copiilor, satisfac ia, maturitatea, bucuria, dragostea de aș ț
înva a i nivelul ridicat al activita ii.ț ș ț
Feed-back-ul i analiza calitativă a performan elor unui copil sunt furnizate prin:ș ț
- observarea atentă a fiecarui copil în parte pentru a sesiza evolu ia sa înț
diferitele domenii, a fazei sensibile în care tocmai se afla în vedere creării unui
mediu adecvat din care să îsi poata extrage informa ia necesară satisfaceriiț
nevoii de cunoastere.
- completarea fiselor zilnice de progres, sub forma unei liste de competen e,ț
activita i i puncte critice .ț ș
- o sinteză semestrială asupra realizărilor copilului sub forma unei nara iuni.ț
- întilniri semestriale individuale în care se oferă familiei fiecarui copil în parteun feed-back asupra evolu iei copilului i se gasesc solu ii comune pentruț ș ț
îmbunata irea unor punte slabe. La dorin a parin ilor sau recomandareaț ț ț
pedagogilor, la această întilnire poate participa i copilul.ș
- absen a catalogului, a notelor sau a oricarei forme de recompensă materialeț
sunt specifice pedagogiei Montessori.
Rezultatele asteptate ale metodei Montessori Copiii î i formează caracterul, formarea caracterului fiind la fel de importantă ca iș ș
formarea academică :
- învată să aibă grijă de ei în i i, de ambian a din clasă, să aibă grijă unul deș ș ț
celălalt, să fie toleran i i să se accepte reciproc, vorbe te politicos, suntț ș ș
24
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 25/2
respectuo i i gata oricând să acorde ajutor, să desfă oare activita i sociale înș ș ș ț
comunitate;
- înva ă să gatească, să pastreze curat i să cură e spa iul de lucru, construiesc,ț ș ț ț
lucrează în gradină;
- învata mersul gratios.
Copii î i dezvoltă o atitudine pozitivă fa ă de scoală i de învatare i unș ș șț
comportament social acceptabil:
- curiozitatea statornică i concentrare;ș
- ini iativa i perseverenta;ț ș
- încrederea în sine;
- abilitatea de a lua decizii;
- sim ul responsabilită ii fată de al i membrii ai clasei, colii i comunită ii;ș ș șț ț ț
- deprinderii de autocontrol i autodisciplină.ș
Atunci când mediul răspunde tuturor trebuin elor copiilor, ace tia devin, fără vreoț ș
manipulare din partea adultului, sănăto i fizic, împlini i intelectual i ăsihologic, foarteș șț
bine educa i emanând bucurie i bunătate unul fată de altul.ț ș
Această funda ie solidă îi va permite copilului educat într-un mediu Montessori săț
beneficieze de ea pe tot parcursul educa iei colare, pe tot parcursul vie ii.ț ș ț
Metoda Montessori este o metodă universală, iar atunci când este practicată corectare potentialul de a ghida omenirea spre pace, a carei exersare începe cu fiecare individ.
25
5/17/2018 Maria Montessori - O Alternativa Educational A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/maria-montessori-o-alternativa-educational-a 26/2
Bibliografie:
• Maria Montessori, “ Descoperirea copilului”, Editura Didactică iș Pedagogică, Bucure ti, 1977ș
• Site-uri internet
http://www.parinti.com/SistemuldeinvatamantMontessori-articol-210.html
http://www.gradinitamontessori.ro/metoda-montessori/mariamontessori/
http://www.montessorihaus.ro/schule/pedagogia-montessori-conceptia.htm
26