+ All Categories
Home > Documents > mapa grad 1

mapa grad 1

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: clement-ioan
View: 80 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
Description:
Utile grad
94
INSPECŢIA FINALĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII GRADULUI DIDACTIC I Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş Şcoala Generală cu Clasele I-VIII BINE AŢI VENIT !
Transcript
Page 1: mapa grad 1

INSPECŢIA FINALĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII GRADULUI DIDACTIC I

PROPUNĂTOARE: INSTITUTOR. MIHAELA COLDEA

Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş Şcoala Generală cu Clasele I-VIII

BINE AŢI VENIT !

Page 2: mapa grad 1

OPIS

PROGRAMUL ZILEI ……………………………………………PAG. 2

PROIECT DE LECŢIE ÎN LUMEA COPIILOR………...….... PAG. 3

PROIECT DE LECŢIE MATEMATICĂ ………………………PAG.

PROIECT DE LECŢIE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ…….... PAG.

SINTEZA LUCRĂRII DE GRAD ……………………………… PAG.

CURRICULUM VITAE................................................................. PAG.

2

Page 3: mapa grad 1

PROGRAMUL ZILEI

ORA 8.00 – 8.50 ÎN LUMEA COPIILOR

8.50 – 9.00 PAUZĂ

9.00 – 9.50 MATEMATICĂ

9.50 – 10.10 PAUZA MARE

10.10 – 11.00 EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

11.00 – 11.30 PAUZĂ

11.30 – 12.00 DISCUŢII - ANALIZA LECŢIILOR

12.00 – 13.00 SUSŢINEREA LUCRĂRII METODICO - ŞTIINŢIFICE

3

Page 4: mapa grad 1

PROIECT DIDACTIC

Data: 4 . XII. 2009Clasa: aIV-a AŞcoala Generală cu Clasele I-VIII SeleuşÎnvăţător propunător: Mihaela ColdeaDisciplina: În lumea copiilorUnitatea de învăţare: Minunata lume DisneySubiectul: „Răţuşca cea urâtă”de Hans Christian AndersenTipul lecţiei: consolidare

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

a) CognitiveO1- să citească textul pe roluri cursiv şi expresiv;O2- să explice cuvintele şi expresiile şi să formuleze enunţuri cu acestea;O3- să formuleze întrebări şi răspunsuri la întrebări referitoare la text;O4- să identifice personajele textului;O5- să argumenteze titlul dat de autor poveştii;O6- să urmărească cu interes şi să participe activ cu informaţii la filmul despre autor;O7-să coloreze mandala dată;

b)Psiho-motorii

O8- să stea corect în bancă;O9- să se deplaseze la tablă sau la calculator pentru a rezolva sarcini;

b) Afective O10- să participe cu interes la activităţile propuse;O11-să coopereze cu colegii la activităţile în echipă.

STRATEGIA DIDACTICĂ

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, Exerciţiul de spargere a gheţii, citirea pe roluri, metoda Pălăriilor gânditoare.Mijloace de învăţământ: planşă cu aspecte ilustrative ale textului, CD, calculator, video-proiector, caietul aplicativ.Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă.

RESURSE-spaţiale: sala de clasă-temporale: 45 min.-umane: 16elevi, propunătorul-bibliografice: ¤ Carmen Iordăchescu- „Să dezlegăm tainele textelor literare”, Editura CARMINIS, Piteşti, 2004;¤ Marcela Peneş- Manual de limba şi literatura română, Editura ANA, Bucureşti, 2004;

4

Page 5: mapa grad 1

¤ Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române,Editura CORINT, Bucureşti, 2005.

5

Page 6: mapa grad 1

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Elementele activităţii

Ob.Op.

Conţinut instructiv-educativ

Metode Mijloace Moduri de organizare

Evaluare

1.Moment organizatoric2.Captarea atenţiei

4.Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor

-Elevii pregătesc obiectele necesare lecţiei

1. Exerciţiu de spargere a gheţii „Fă asta! Fă aşa!”Conducătorul jocului stă în faţa elevilor şi execută o serie de mişcări şi exerciţii uşoare însoţite de cuvinte: Fă asta! sau Fă aşa!. Dintre mişcările şi exerciţiile arătate, jucătorii trebuie să execute numai pe acelea care au fost însoţite de cuvintele Fă aşa! Cel care execută şi exerciţiul Fă asta! este penalizat cu un punct.

Pe bănci în faţa fiecărui elev se află un balon cu un mesaj în interior.

- Li se propune să spargă baloanele .În unul din ele este o surpriză, un mesaj în care se indică titlul lecţiei noi, printr-o poezie. Autorul Răţuşca cea urâtă ne va spunePrin câte a trecut şi câte-a pătimit,Până ce şi-a privit în ape lineChipul frumos de lebădă uimit. Răţuşca cea urâtăDintr-un ou eu am ieşit Şi că-s răţuşcă am crezut,Căci în curte am crescutŞi toţi mă priveau urât.

Îmi ziceau că nu-s frumoasăŞi de-aceea am fugitCât mai departe de casă,Lângă lac, în stufăriş.

Am trecut de iarna grea,Am ieşit să-not pe apăŞi-am văzut în faţa mea O pasăre minunată.

exerciţiul

jocul didactic

ExplicaţiaConversaţia

Baloane

Planşa cu

Activitate frontală

aprecieri verbale

Autoevaluare

Aprecieri verbale

Page 7: mapa grad 1

5.Actvităţi de învăţare

a) identificarea cuvintelor şi a expresiilor noi

d)argumentarea

O1

O2O3O4

Era o lebădă frumoasă,Cu pene albe , lucitoare,Spre ea eu m-am simţit atrasă,Dar eram încă temătoare.

În apa lacului cea lină,Uimită chipul mi-am privitŞi-am înţeles că nu-s răţuşcăCi lebădă. Eu vă invitPe voi băiaţi, pe voi fetiţe,

Povestea mea să o citiţi!Se expun principalele obiective ale lecţiei.Timp de lucru 5 minute.- Se anunţă titlul lecţiei .-Se citeşte textul pe roluri.Elevii citesc textul şi identifică cuvintele şi expresiile necunoscute care sunt subliniate.2. Citirea pe roluri Citiţi textul poveştii „Răţuşca cea urâtă” pe roluri respectând intonaţia fiecărui personaj şi acţiunile corespunzătoare.Personaje: ♣ Povestitorul

♣ Mama raţă ♣ puii ♣ Raţa bătrână ♣ Raţa respectată ♣ pisica ♣ Găina ♣ Nevasta ţăranului

♣ Răţuşca- Lebăda ♣ Copiii

Timp de lucru: 10 minute.După ce s-au făcut aprecierile şi recomandările corespunzătoare se încep explicaţiile în vederea rezolvării exerciţiului 3, în care se utilizează metoda Pălăriilor gânditoare.Se repartizează rolurile pălăriilor după care se explică de către fiecare elev în ce constă rolul pălăriei care i-a fost repartizată.Timp de lucru: 10 minute.Timp de susţinere şi evaluare: 10 minute.

Citirea pe roluri

ExplicaţiaMetoda Pălăriilor gâditoare

Explicaţia

Răţuşca ce urâtă, pe video-proiector

Caietul aplicativ al opţionaluluiEcusoane cu personajele poveştii

Caietul aplicativEcusoane cu palăriile gânditoare

Activitate frontală

Activitate pe echipe

Aprecieri verbale

Aprecieri verbale

Se apreciază calităţile actoriceşti ale fiecărui elev în interpretarea rolului primit.

Autoevaluare

7

Page 8: mapa grad 1

titlului6.Asigurarea retenţiei şi a transferului

7.Feed-back

8.Evaluare şi aprecieri finale

O5

O6

O7

Timp de completat în caietele colegilor din celelalte echipe : 5 minute.-Se argumentează de ce autorul a dat textului titlul „Răţuşca cea urâtă”-Un elev va prezenta la monitor aspecte din viaţa şi din opera lui Hans Christian Andersen -Elevii recunosc personajele la care se face referire şi sunt îndemnaţi să citească poveşti scrise de acelaşi autor.-Elevii fac aprecieri cu privire la modul cum au răspuns şi cum s-au implicat pe parcursul lecţiei , în fiecare etapă.-Elevii vor colora prin intermediul tehnicii mandala, o fişă- exerciţiul 7.

Exerciţiul

Calculator, video-proiector

Caietul aplicativ

Aprecieri şi recomandări verbale.

8

Page 9: mapa grad 1

9

Page 10: mapa grad 1

Era vară, iar câmpul strălucea de frumuseţea lanurilor aurii, a păşunilor verzi şi a cerului azuriu. În apropierea pădurii era o fermă, iar acolo doamna raţă îşi clocea ouăle. I se cam urâse: boboceii nu se zoreau să iasă şi nimeni nu trecea să o viziteze. Prietenele mai degrabă se scăldau în albia râului, decât să stea la taclale cu dânsa. (cu glas supărat) – Ce mai prietene am! Să nu-ţi fie niciodată aproape când ai nevoie de ele.Şi s-ar fi văicărit mai departe, dar auzi trosnind o coajă de ou.(cu glas resemnat) – Se pare că, în sfârşit, or să iasă din ou!(imitând un pui) – Piu, piu, piu ! Spuseră cu toţii, scoţând capul afară.(imitând o raţă) – Mac, mac, mac! Le răspunse mama raţă, îndemnându-i să alerge prin iarbă.(cu surprindere în glas) – Măiculiţă, ce mare-i lumea asta! Exclamă unul dintre boboci, fericit nevoie maare că are mai mult loc decât în ou.(explicativ) – Fiule, asta e doar ograda fermei, lumea e mult mai mare, se întinde până dincolo de pădurea ce se vede în zare. Mama raţă tăcu, rămase o clipă uimita privindu-şi puii şi exclamă .(cu un suspin) – Bun, deci sunteţi cu toţii aici!Atunci , doamna raţă se ridică şi descoperi un ou mai mare, ascuns printre paiele din cuib.( cu disperare) – Asta-mi mai trebuia! A mai rămas un ou! Şi cât de mare şi de ciudat este! Nu se poate! În sfârşit, hai să isprăvesc cu clocitul! În acea clipă , trecu pe acolo o raţă bătrână care, după ce privit îndelung oul, rosti:(cu siguranţă în glas) – E ou de curcă, nu încape îndoială! Ştiu fiindcă am clocit odată unul. Câte necazuri mi-a făcut! Oricât mă străduiam, cu niciun chip puiul nu voia să intre în apă. Te sfătuiesc să laşi oul în pace şi să te duci să înoţi cu boboceii tăi.(pe un ton resemnat) – De atâta vreme stau ghemuită, că mi-e egal, răspunse raţa. Aşteptarea fu lungă. Dar cum toate au un sfârşit pe lumea asta, în cele din urmă puiul sparse coaja oului.

(imitând un pui) – Piu, piu, piu! Doamna raţă îl privi cu uimire.

Page 11: mapa grad 1

(pe un ton de surprindere) – Ce mare e! Nu semănă deloc cu ceilalţi boboci. Să fie oare pui de curcă? Am să aflu când o să vadă apa.Şi mama raţă îşi duse puii la râu.(cu glas cântat) – În apă, răţuştelor! În apă, răţuştelor! Strigă mama raţă.Cu toţii intrară în albie şi începură să înoate strajnic de bine, chiar şi răţuşca cea mare şi urâtă.( cu bucurie în glas) – Şi bobocul acesta e tot puiul meu! Exclamă mama raţă în cele patru zări. Şi nici nu-i atât de urât pe cum pare. Trebuie numai să-l priveşti cu drag.Mama raţă ieşi din apă şi aşteptă ca şi bobocii şă facă la fel. Odată ajunşi în dreptul său le spuse:(cu ton de avertisment) – Acum ne ducem în ogradă. Vreau să vă prezint vecinilor noştri. Străduiţi-vă să fiţi foarte politicoşi şi nu vă îndepărtaţi de lângă mine.

Pe drum întâlniră o ceată de tineri răţoi, care la vederea raţei şi a bobocilor săi începură să facă haz fără încetare:(cu dispreţ) – Păi dacă eram puţini...! Ia priviţi ce pocitanie! Ce moacă! Strigau ei arătând spre răţuşca cea urâtă. Nemulţumindu-se doar cu atât, unul dintre răţoi se apropie de răţuşca cea urâtă şi o lovi cu ciocul.(cu supărare în glas) – Las-o în pace, găliganie! Na-i pic de ruşine? Îl certă raţa. Vrei să-ţi fac şi eu la fel?Raţa cea mai respectată din ogradă, care urmărea priveliştea cu atenţie, îşi spuse la rândul ei părerea:(pe un ton de laudă) – Adevărul e că ai nişte boboci tare frumoşi, dar cea de acolo, rosti arătând spre răţuşca cea urâtă, nu pare a fi deloc răţuşcă.(cu glas sigur şi prietenos) – Doamnă, adevărat că răţuşca-i mare, dar dacă veţi căuta la ea cu atenţie, veţi observa cât de frumoasă este. Sunt sigură că, atunci când va fi mare, va fi cea mai frumoasă dintre toţi. În acea după-amiază, biata răţuşcă fu nevoită să îndure multe vorbe de dispreţ, împunsături şi ciupituri. Până şi puii de găină îşi băteau joc de ea. Aceasta fu prima sa zi în ogradă. Dar de atunci încolo, lucrurile merseră din ce în ce mai rău. Până şi fraţii ei îi spuneau:(fredonând) – Gâtul mare, pene mici! Pene mici şi gâtul mare!... Toţi cei ce locuiau în ogradă se purtau urât cu ea, chiar şi fata care le aducea de mâncare. Atât de mult suferea biata răţuşcă încât , într-o bună zi, îşi luă zborul şi plecă. Singură şi tristă, răţuşca cea urâtă merse toată după-amiaza; pe înserat, obosită şi flămândă, se lăsă pe iarba care creştea lângă un iaz. În zori o treziră glasurile a două raţe sălbatice. Una o întrebă pe cealaltă:(cu dispreţ) – Ai mai văzut vreodată o raţă aşa urâtă? Raţele izbucniră în râs şi se înălţară în zbor. Şi ar mai fi continuat să râdă , dacă nu s-ar fi întâmplat ca tocmai atunci să tragă cu puşca după ele nişte vânători. Înfricoşată, răţuşca se ascunse printre trestii. Nu peste multă vreme, auzi în spatele său un lătrat şi se întoarse. Un dulău fioros stătea şi se uita ţintă la ea, apoi se întoarse cu dispreţul întipărit pe chip şi plecă.(cu tristeţe) „Sunt atât de urâtă , că nici câinii nu îndrăznesc să mă muşte?” se întrebă răţuşca. Simţindu-se mai rău ca niciodată. Când vănătorii se îndepărtară de iaz, răţuşca îşi văzu de drum. Spre seară, zări o casă printre copaci. Uşa fiind deschisă, intră, se cuibări într-un colţ şi adormi numaidecât. În zorii zilei, acolo o găsiră pisica şi găina ce locuiau în casă împreună cu o femeie.(pe un ton de superioritate) – Ştii să-ţi arcuieşti spinarea şi să torci? Vru să ştie pisica.(timid) – Nu, răspunse răţuşca cea urâtă.

11

Page 12: mapa grad 1

(pe un ton de superioritate) – Ştii să faci ouă? Întrebă găina.(ruşinată) – Nici asta nu ştiu, răspunse răţuşca.(cu aroganţă în glas) – Păi, dacă nu foloseşti la nimic, stăpâna n-o să vrea să locuieşti cu ea, zise găina. Fiindu-i ruşine că este atât de nefolositoare, răţuşca lăsă capul în piept şi părăsi căsuţa. Sosi toamna, iar răţuşca cea urâtă umbla de colo-colo, singură, fără prieteni şi fără adăpost. Mânca ce găsea şi adormea pe unde o prindea noaptea. Aşa trecu vremea, şi iată că sosi şi iarna cu zăpezile şi gerurile ei. Într-o zi, pe când răţuşca cea urâtă înota în baltă, rămase prinsă în gheaţă. Moartă de frică, răţuşca plâgea şi spunea:(pe un ton disperat) - Am să mor! Nimeni nu mă mai poate salva de data asta! Dar avu noroc şi o văzu un ţăran. Îi fu tare milă de biata pasăre, încât o scoase din baltă şi o duse acasă. Văzând-o , nevasta ţăranului exclamă:(cu bucurie în glas) – Ce frumoasă este! O să le spun copiilor că le-ai adus o răţuşcă. Copiii fură fericiţi, însă, neastânpăraţi, ei începură să strige de bucurie şi să alerge după răţuşcă, încercând să se joace cu ea. Aceasta , crezând că vor să-i facă rău, începu să zboare şi, dintr-o bătaie de aripi, dărâmă ulciorul cu lapte. Foc de supărată pe paguba făcută, femeia se luă după ea cu băţul. Noroc că uşa casei era deschisă! Răţuşca îşi desfăcu aripile şi nu se opri din zbor decât în pădure, unde se adăposti printre tufişuri. Nu trecu nicio zi din acea iarnă în care sărăcuţa să nu-şi plângă nefericirea. Sosi şi primăvara. Într-o după-amiază, neştiind ce să facă, răţuşca zbură până la eleşteul dintr-un parc şi rămase uimită văzând atâta frumuseţe în jur:(cu admiraţie) – Ce frumos este totul în acest loc! Sunt şi pomi şi flori şi... Erau acolo şi lebede. Răţuşca cea urâtă fu cu adevărat fascinată la vederea lor. Atât de mult îi plăcură păsările cele frumoase, încât se hotărî să meargă în întâmpinarea lor. Pe când se apropia, îşi spunea:(cu un ton ferm) „ Sunt sigură că mă vor lovi cu ciocurile, dar nu-mi mai pasă! Nimeni n-o să mă oprească să privesc această frumuseţe.” Se afla deja pe la jumătatea eleşteului când, deodată, aplecă ochii şi îşi văzu chipul oglindit în apele cristaline.(pe un ton surprins) – De necrezut! Probabil că am vedenii! În apă , răţuşca vedea trupul cel mândru al unei lebede zvelte şi elegante. Iar lebăda era ... chiar ea!(strigăte de bucurie) – Nu mai sunt o răţuşcă urâtă! Sunt o lebădă! Încetă să se privească şi continuă să înoate. Tot mişcând din picioare, îşi spunea mereu:(cu îndoială în glas) – Nu cumva truda, frigul şi foamea mă fac să văd lucruri care nu sunt? Dar chiar atunci auzi nişte copii strigând:(strigăte de uimire) – Hei, ia uitaţi-vă, uitaţi-vă! Mai e o lebădă şi e cea mai frumoasă dintre toate! La scurtă vreme se apropiară şi celelalte lebede să-i dea bineţe. Atunci, răţuşca cea urâtă înălţă capul şi se simţi nespus de fericită alături de semenele ei.

12

Page 13: mapa grad 1

Fişă de lucru

1. Exerciţiu de spargere a gheţii (Icebreaking):

„Fă asta! Fă aşa!”Conducătorul jocului stă în faţa elevilor şi execută o serie de mişcări şi exerciţii uşoare însoţite de cuvinte: Fă asta! sau Fă aşa!. Dintre mişcările şi exerciţiile arătate, jucătorii trebuie să execute numai pe acelea care au fost însoţite de cuvintele Fă aşa! Cel care execută şi exerciţiul Fă asta! este penalizat cu un punct.

2. Citirea pe roluri Citiţi textul poveştii „Răţuşca cea urâtă” pe roluri respectând intonaţia fiecărui personaj şi acţiunile corespunzătoare.Personaje: ♣ Povestitorul

♣ Mama raţă ♣ puii ♣ Raţa bătrână ♣ Raţa respectată ♣ pisica ♣ Găina ♣ Nevasta ţăranului

♣ Răţuşca- Lebăda ♣ Copiii

3. Metoda Pălăriilor gânditoare

POVESTITORUL

1. Realizează, în cel mult patru rânduri, o prezentare a poveştii ..................................................................................... ............................................................................................... .....................................................................................................................................................................................................................................................................

13

Page 14: mapa grad 1

MODERATORUL 2. Ce cum credeţi că s-a maturizat bobocul? ....................................................................................................... ............................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................

CREATORUL 1. Imagineazǎ-ţi alte douǎ situaţii posibile în ogradă...................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Creează o poezie scurtă, inspirându-vă din opera ,,Răţuşca cea urâtă”........................................................ ................................................................................................................ .........................................................

GÂNDITORUL1. Încercaţi sǎ justificaţi comportamentul lui animalelor din ogradă. ...........................................................................................................................

..........................................................................................................................................................2. De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?

........................................................................................................................................................................................................................................................................................

CRITICUL

1. Ce nu ţi-a plăcut sau ce fapte dezaprobi ?…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

2. Scoate în relief greşelile făcute de raţă.……………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………..

PSIHOLOGUL

1. Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi personajul principal. Alcǎtuiţi un monolog în care sǎ prezentaţi faptele din punctul vostru de vedere.

2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?

14

Page 15: mapa grad 1

7. Colorează şi decupează mandala următoare respectând regulilei acestei tehnici de lucru.

15

Page 16: mapa grad 1

PROIECT DIDACTIC

DATA: 4 decembrie 2009OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

CLASA: a IV-a A, Şc. cu cls.I-VIII Seleuş - să citească corect, conştient enunţurile exerciţiilor şi problemelor propuse şi să noteze rezolvarea, aşezând corect în pagina caietului ;

PROPUNĂTOR: INST. Mihaela Coldea - să stabilească datele cunoscute şi cele necunoscute dintr-o problemă;

OBIECTUL: Matematică - să cunoască semnificaţia matematică a noţiunilor: diferenţă, sumă, produs, de … mai mare/multe, cu … mai puţin;

SUBIECTUL: Înmulţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1000 - exerciţii şi probleme

- să rezolve problemele propuse, argumentând fiecare algoritm; - să efectueze corect calculele şi să se verifice împreună cu colegii;

TIPUL LECŢIEI: consolidare - să transpună rezolvarea problemei în expresie numerică; MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, calculator - să afle termenii necunoscuţi ceruţi de enunţul exerciţiului;

- să ordoneze descrescător rezultatele obţinute la exerciţiile rezolvate independent.STRATEGII DIDACTICE:

metode şi procedee : instructajul, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, conversaţia;

forma de activitate : frontală, individuală, în perechi, pe grupeBIBLIOGRAFIE:

Neacşu, Ioan – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P., Bucureşti, 1998, p.95-102;

Bogdan, Mădălina – Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru ciclul primar, Ed. Coresi, Bucureşti, 1996, p.165-172;

Burz, Emilia şi colab. – Probleme de matematică pentru clasele II-IV, E.D.P., Bucureşti, 1990, p.166-170.

16

Page 17: mapa grad 1

Nr.crt.

Momentele lecţiei Conţinutul instructiv – educativ al lecţieiStrategii didactice

Metode şiprocedee

Forma deActivitate

1. Momentulorganizatoric

(1 min)

Se solicită elevilor să-şi pregătească cele necesare orei, elevii din marginea rândurilor sunt rugaţi să ia plicurile cu fişele de lucru şi fişa autocorectoare; acestea se vor aşeza la mijlocul băncii până la momentul utilizării lor.

instructajul frontală

2. Verificarea temei(5 min)

Se cere elevilor să deschidă caietele, apoi sunt numiţi câţiva elevi să citească modul în care au rezolvat exerciţiile din tema pentru acasă; ceilalţi copii verifică şi marchează cu verde dacă au rezolvat corect.

exerciţiul frontală

3. Captarea atenţiei(5 min)

Se solicită elevii să rezolve următoarea problemă:

Trenul electric merge de la est spre vest. Accelerând mersul, trenul face 60 km pe oră. În aceeaşi direcţie, de la est spre vest, suflă vântul, dar cu viteza 50 km pe oră. În ce direcţie va fi dus fumul trenului? Dacă răspund corect (în nicio direcţie, deoarece trenul electric nu scoate fum), elevii vor fi lăudaţi pentru perspicacitatea lor, iar în caz contrar, li se spune că au încă şanse să-şi dovedească isteţimea prin rezolvarea corectă a unor exerciţii.

problematizarea individuală

frontală

4. Anunţarea temei(1 min)

Copiii sunt anunţaţi că în lecţia de astăzi vor continua să rezolve exerciţii şi probleme unde apare înmulţirea numerelor mai mici decât 1 000.

explicaţia frontală

5. Consolidarea cunoştinţelor

(33 min)

Se cere elevilor să deschidă caietele şi se notează data şi titlul lecţiei. Se propune spre rezolvare prima problemă. Se citeşte enunţul de pe monitoare, se discută problema, stabilind datele cunoscute şi cele care trebuie aflate; se scriu aceste date pe caiete, fiind solicitaţi elevi de la fiecare grupă. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi se rezolvă la tablă, se verifică rezultatele şi se notează rezolvarea în caiete.

exerciţiulexplicaţiaproblematizarea

frontală

individuală

1) Moş Nicolae mai are în depozitul lui câteva lucruri rămase de anul trecut şi vrea să le inventarieze. Pe baza datelor din tabel, aflaţi : a) Cu cât este mai mare numărul stilourilor decât cel al jucăriilor? b) Câte produse are în total?

Jucării Cărţi Stilouri

146de 12 ori mai multe decât

jucăriicu 1496 mai puţine decât cărţi

146 x 12 = 1752 (cărţi)

Page 18: mapa grad 1

1752 - 1496 = 256 (stilouri)256 - 146 = 100 (cu 110 mai multe stilouri)146 + 1752 + 256 = 2154 (produse)R: cu 110; 2154 produse

Se procedează analog şi în cazul celei de-a doua probleme.

exerciţiulexplicaţiaproblematizarea

frontalăindividualăîn perechi

2) Fănel se joacă cu trenuleţul electric. Acesta poate transporta maxim 1110 bile în cele 5 vagoane pe care le are. Copilul încarcă în fiecare vagon câte 13 cuburi, iar în fiecare cub sunt 17 bile. Va porni trenuleţul astfel încărcat? Rezolvaţi problema în două moduri. Faceţi şi exerciţiul problemei în fiecare caz.

Metoda I:13 x 5 = 65 (cuburi în total)65 x 17 = 1105 (bile în tren)(13 x 5) x 17 = 1105 R: trenuleţul va porni

Metoda a II-a:13 x 17 = 221 (cuburi într-un vagon)221 x 5 = 1105 (bile în tren)(13 x 17) x 5 = 1105

18

Page 19: mapa grad 1

În continuare, elevii sunt solicitaţi să închidă caietele şi să scoată fişa primită (anexe). Pe ea vor găsi nişte indicii care trebuie urmate. Exerciţiile se rezolvă independent, apoi se corectează în grupă, folosind fişa autocorectoare. Se notează la tablă rezultatele finale şi fiecare grupă va primi un fragment dintr-un mesaj. Fragmentele vor fi citite în ordinea descrescătoare a rezultatelor notate de fiecare grupă în parte.

exerciţiulexplicaţiaproblematizareamunca independentă

Individualăpe grupe

6. Evaluarea activităţii(4 min)

Se fac aprecieri globale, evidenţiind elevii care au participat activ şi încurajând pe ceilalţi.Se spune elevilor că efortul lor depus în această lecţie va fi recompensat cu audierea unei poveşti.

Se aleg elevi din fiecare grupă pentru a da citire mesajului de final.

conversaţia frontală

7. Tema pentru acasă(1 min)

De lipit fişele pe caiet.explicaţia Frontală

Page 20: mapa grad 1

ANEXA 1:

1) Moş Nicolae mai are în depozitul lui câteva lucruri rămase de anul trecut şi vrea să le inventarieze. Pe baza datelor din tabel, aflaţi : a) Cu cât este mai mare numărul stilourilor decât cel al jucăriilor? b) Câte produse are în total?

jucării cărţi Stilouri

146de 12 ori mai multe

decât jucăriicu 1496 mai puţine decât

cărţi

20

Page 21: mapa grad 1

ANEXA 2:

21

2) Fănel se joacă cu trenuleţul electric. Acesta poate transporta maxim 1110 bile în cele 5 vagoane pe care le are. Copilul încarcă în fiecare vagon câte 13 cuburi, iar în fiecare cub sunt 17 bile. Va porni trenuleţul astfel încărcat? Rezolvaţi problema în două moduri. Faceţi şi exerciţiul problemei în fiecare caz.

Page 22: mapa grad 1

Anexa 3:

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 Grupa 5

Indiciul 1 Aflaţi produsul

numerelor 99 şi 87.

Indiciul 1 Scăzătorul este egal cu

produsul numerelor 176 şi 37.

Indiciul 1 Aflaţi numărul de 48 mai

mare decât 64.

Indiciul 1 Un termen al adunării este egal

cu produsul dintre 63 şi 94.

Indiciul 1 Aflaţi numărul de 353 ori mai

mare decât 25.

Indiciul 2

Aflaţi suma numerelor de

la primul indiciu.

Indiciul 2

Diferenţa este egală cu

produsul numerelor 276 şi 9.

Indiciul 2

Aflaţi diferenţa numerelor

2035 şi 712.

Indiciul 2

Suma este egală cu produsul

dintre 768 şi 8.

Indiciul 2

Aflaţi suma numerelor 1715 şi

97.

Indiciul 3

Din produsul obţinut, scădeţi suma de mai sus

Indiciul 3

Aflaţi descăzutul

Indiciul 3

Din produsul obţinut, scădeţi

diferenţa.

Indiciul 3

Aflaţi celălalt termen.

Indiciul 3

La produsul obţinut, adăugaţi

suma de mai sus.

22

Page 23: mapa grad 1

Data: 4 decembrie 2009

Şcoala cu clasele I-VIII SeleuşInstitutor : Coldea Mihaela Clasa: a IV-a AAria curriculară: TehnologiiDisciplina: Educaţie tehnologicăSubiectul: Ghetuţa lui Moş NicolaeTipul lecţiei:Formare de priceperi şi deprinderi

Scopul lecţiei: utilizarea materialelor şi tehnicilor de lucru învăţate pentru obţinerea ghetuţei; dezvoltarea deprinderilor individuale de lucru, creativităţii, imaginaţiei, gustului estetic;

Obiective operaţionale:O1: să urmărească cu atenţie Legenda lui Moş Nicolae;O2: să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea ghetuţei pe baza modelelor

şi a explicaţiilor învăţătoarei; O3: să utilizeze atent şi corect foarfecele în vederea tăierii pet-urilor;

O4: să aplice corect tehnica lipirii hârtiei pe pet în realizarea ghetuţei pe baza explicaţiilor primite;

O5: să orneze nuieluşa prin asamblarea şi lipirea materialelor primite: forme diverse din carton, vată, fulgi de polistiren, aracet, fundă;

O6: să aprecieze calitatea lucrărilor executate pe baza criteriilor stabilite anterior, exprimată prin calificative pe fiecare lucrare;

Strategii didactice:1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observarea,

brainstorming, munca independentă;2. Mijloace de învăţământ: panglică ornament, diferite forme din carton colorat,

vată, lipici, hârtie colorată, fulgi de polistiren, fundă, prezentarea legendei lui Moş Nicolae ppt, calculator, video-proiector;

3. Moduri de organizare: frontal, individual.

23

Page 24: mapa grad 1

Bibliografie: Faliboga Violeta, Ghercu Virginia, ,,Abilităţi practice – clasele I-IV. Ghid

metodic”, 2001, Editura Axa, Botoşani www.didactic.ro

24

Page 25: mapa grad 1

Secvenţele lecţiei

Ob.op.

Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare

Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizare

1.Moment organizatoric

Se pregătesc materialele necesare desfăşurării în bune condiţii a orei de abilităţi practice.

Conversaţia frontal Capacitatea de concentrare a atenţiei

2. Captarea atenţiei

Legenda lui Moş Nicolae (Anexa 1) povestirea Video-proiector, calculator

frontal Capacitatea de receptare a poveştii

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Astăzi vom realiza un Ghetuţă pentru Moş Nicolae cu materiale reciclabile, pet-uri. Ghetuţa o veţi realiza tăind după demonstraţie cele două pet-uri, pe care veţi lipi hartie pentru cadouri apoi veţi orna nuieluşa ataşată ghetuţei, cum veţi dori voi.

Explicaţiaconversaţia

frontal Capacitatea de înţelegere a obiectivelor lecţiei

4. Prezentarea şi intuirea modelului

Prezint Ghetuţa model. Ce materiale vom folosi pentru realizarea ghetuţei? ( hârtie pentru cadouri, pet-uri, aracet, vată, fundă ornament, fulgi de polistiren, modele din carton colorat)

Observareaconversaţia

Papucelul model- hârtie cadouri- pet-uri- fulgi de polistiren- vată- fundă ornament

frontal Capacitatea de a intui materialele de lucru

5. Explicarea tehnicii de lucru

Se stabilesc etapele de lucru:1. Se ia câte un pet care cu mare atenţie

se taie cu foarfecele pe linia marcată

DemonstraţiaExplicaţia

Papucei aflaţi în diferite

frontal Capacitatea de receptarea a etapelor de lucru

25

Page 26: mapa grad 1

cu carioca.2. Se lipesc cu bandă adezivă cele două

pet-uri taiate ca în model, astfel încât să formeze o cizmuliţă, ghetuţă.

3. Se lipeşte pe ghetuţa astfel obţinută cele două bucăţi de hârtie pentru cadouri.

4. Se aplică apoi aracet pe partea superioară a ghetuţei, cu pensula, şi se lipeşte vata

5. Se întinde cu pensula aracet pe nuieluşă şi apoi se prind fulgii de polistiren pe care îi aveţi în coşuleţ împreună cu ornamentele din carton colorat şi funda ornamentală

Vreau să fiţi cât mai originali, cât mai creativi, să ne surprindeţi prin noutatea şi frumuseţea ghetuţei voastre!

Elevii repetă etapele de lucru.Cine termină îşi aşază ghetuţa la uscat şi îi scrie Moşului Nicolae ce calităţi şi-ar dori să primească. Nu uitaţi să argumentaţi dorinţa! Anexa 2

brainstorming

etape de lucru

Capacitatea de a enumera etapele de lucru

6. Realizarea propriu-zisă a lucrării

Elevii realizează ghetuţe sub atenta supraveghere a cadrului didactic. Se verifică corectitudinea mişcărilor şi tehnicilor,sesizând şi înlăturând la timp greşelile,oferind explicaţii suplimentare acolo unde este cazul.

ExerciţiulMunca independentă

Individual Capacitatea de a lucra îngrijit,respectând etapele de lucru

26

Page 27: mapa grad 1

7. Analiza lucrării

Elevii evaluează şi se autoevaluează conform cu criteriile de evaluare:- finalizarea lucrării- corectitudinea execuţiei- aspectul estetic- originalitatea lucrării- ordinea şi disciplina în timpul lucrului.

conversaţia Ghetuţele realizate de ei

frontal Capacitatea de a evalua corect lucrările

Evaluarea activităţii

Voi face aprecieri asupra lucrărilor şi voi oferi dulciuri din partea moşului şi diplome pentru cei mai merituoşi. Anexa 3

conversaţia ghetuţe şi bomboane

frontal Acord calificative şi diplome

27

Page 28: mapa grad 1

POVESTEA SFÂNTULUI NICOLAE de ADINA UNGUR Au fost odată ca niciodată un om si o femeie care aveau trei fete, una mai cuminte şi mai frumoasă ca cealaltă. Dar într-o zi, omul rămase văduv de soţie şi mare mai fu supărarea lui. Seara, când rămase singur cu fetele, ofta adânc şi tot vorbi, el cu el, de unul singur. - Draga mea soţioară, ne-ai lăsat şi-am rămas singur cu fetiţele noastre. Oare ce-o să ne facem noi? Ce-o să mă fac eu singur cu ele? Cum să le spun fetiţelor necazul nostru? Of, of, of! se supără el şi apoi le înveli pe cele trei fetiţe, care adormiseră lângă foc, după care, se culcă şi el, amărât. A doua zi de dimineaţă, omul nostru se trezi şi, supărat, pregati masa în linişte, apoi merse în curte şi dădu de mâncare animalelor. Le lăsă pe fetiţe dormind şi plecă de cu zor, la lucru. Dar cu gândul, tot la copilaşii lui şi la cum s-or gospodări ei fără o mână de femeie în casă, dar mai ales, cum ar trăi ele, fără dragostea mamei. Dar uite că fetiţele, trezindu-se şi negăsindu-şi mama, începură să deretice prin casă, aşa mititele cum erau, pentru că voiau să-şi bucure părintele. Şi învăţară ele iute cum să se gospodărească în lipsa tatălui lor, aşteptându-l în fiecare seară, cu mult drag. Mare mai fu şi bucuria omului când văzu ce fete are, harnice şi cuminţi.- Dragele mele fetiţe, mamica voastra care e sus în cer o stea, vă priveşte în fiecare noapte şi vă veghează şi mare-i e bucuria când vă vede atât de cuminţi şi harnice. - Da, tăticule, dar nouă ne e dor de ea şi aşteptăm în fiecare seară să ne spună poveşti, îi răspunse fetiţa cea mică. - Ştiu, fetele tatii! Ştiu. Şi în noaptea aceea era un cer senin şi străveziu, iar stelele se iveau sus, strălucind pe boltă. - Vedeţi steluţa aceea de lângă frumoasa lună nouă? Acolo e mămica voastră care vă vegheaza somnul... Şi tot povestindu-le astfel, fetiţele adormiră visând-o pe mămica, cea care le alina dorul în fiecare noapte.

28

Page 29: mapa grad 1

Şi tot aşa trecură zi după zi şi omului nostru îi slăbiră puterile şi de ce lucra înainte până în faptul serii, acum abia dacă mai putea lucra până în miezul zilei. Şi mai dete şi-o sărăcie peste acele locuri, de nu mai aveau oamenii ce mânca. Apoi omul îşi vându animalele din ogradă pe-o nimica toată şi mai trăiră un timp cu socoteală, din ceea ce vândură. În cele timpuri, sosi o babă prin satul acestor oameni. Bătrâna era singură-singurică pe lumea aceasta şi tare-i mai plăceau copiii. Ei, dar vezi că... baba era plină de nestemate şi de bănuţi de aur, căci ea slujise o viaţă la curtea unui împărat şi acesta, văzând-o bătrână şi neputincioasă, îi dăduse drumul să umble prin lume şi o răsplătise cu vârf şi îndesat pentru toată viaţa petrecută în slujba, la curtea sa. Şi cum ştia împăratul că bătrâna iubeşte copiii, îi dete acele bogăţii şi-i spuse să umble prin lume, să-şi caute copii de suflet prin satele nevoiaşe, poate s-ar găsi nişte oameni sărmani care să-şi vândă copilaşii, ca să-şi poată duce traiul. Şi aşa făcu bătrâna până ce ajunse în satul omului nostru. Bătu ea ce bătu pe la porţile gospodarilor, dar nu găsi pe nimeni care să-şi vândă copiii căci, de bine- de rău, mai aveau oamenii câte ceva să pună pe masă. Şi iacătă că ajunse la un vecin de-al omului nostru, pe care îl întrebă de n-are copii să-i vândă. - Ei, mătuşă, eu n-am ce-ţi da, căci n-am copii şi nici nevastă. Şi atâta cât să pot trăi, mai muncesc şi eu. Dar tocmai bine-ai nimerit, că uită-te şi dumneata peste drum, la casa aceea. Acolo stă un om necăjit şi sărman care a rămas văduv cu trei copii. Ia du-te de-ncearcă-ţi norocul, că poate ti-i pricopsi c-o mândreţe de fetiţă. Căci după câte ştiu, omul e bolnav, şi-a vândut animalele şi nu cred că mai are cu ce să-şi ducă zilele, căci săracia asta ne-a facut pe toti nevoiaşi. - Mulţumesc, omule, să-ţi deie Dumnezeu sănătate! Şi iute ajunse baba la uşa omului şi bătu de se auzi în toată ograda. - Mergi, femeie, strigă omul bolnav din pat, du-te sănătoasă, că n-am ce-ţi da!- Ehei, omule, chiar tu ai ce să-mi dai. Dară deschide uşa, să-ţi arăt eu ce bănuţi de aur şi nestemate ţi-oi da, dacă facem împreună târgul. Şi-apoi vei trăi fericit şi-ţi vei lua leacuri să te vindeci şi multe cele. - Du-te de-i deschide, îi spuse omul fetei sale mai mici şi pofteşte-o, să vedem ce vrea să ne spună. Şi intrând baba, se uită cu atâta drag la minunile de fete, de-i scânteiară ochii, nu alta. Apoi se apropie de bărbat şi-i spuse să-şi trimită fetele de-acolo, căci numai aşa îi va spune ce târg avea pentru el. Omul îşi trimise fetele şi ascultă pe babă. - Uite, eu ţi-oi da tot ce-am agonisit într-o viaţă, slujind la un împărat, dacă mi-i da tu mie una din aceste mândreţe de fete, că tare dragi mi-s copiii, şi-om trăi bine în lumea mare, nu te-ngriji tu de asta. Apoi şi tu cu fetele care-ţi rămân, veţi duce o viaţă linistită dacă te-oi ajuta cu banuţii ăştia. Dar omul se supară tare şi mai că-i venea a plânge. - Nu pot, nu pot, femeie, căci numai atâta bucurie mai am eu pe lumea asta. Şi dacă ni-i să trăim săraci, apoi aşa să fie, numai că tare mi-e frică să nu mă sting şi eu ca mamica lor şi să ramână ele singure pe lume, în săracia asta. - Ei, omule, făcu baba, d-apoi bine ţi-a fi când îi şti că fetele tale se usucă de foame,

29

Page 30: mapa grad 1

singure pe lume? - Nu pot, femeie, nu pot, se supără bărbatul. -Tăticule, se auzi atunci vocea fetiţei mezine, pentru că ascultase toate cele spuse de bătrână, lasă-mă pe mine să merg cu ea în lume, căci vreau să te ştiu sănătos, iar pe surioarele mele să nu le ştiu flămânde. Şi-apoi, nici mie nu mi-a fi greu, doar că dorul îmi va da uneori târcoale. Dar vreau să te ştiu sănătos, tăticule. Omul plânse şi oftă căci dragă îi era fata, dar mai cu rugăminte, mai cu lacrimi, se învoi. - Bine, femeie, numai să mi-o laşi până mâine dimineaţă, să mă mai bucur puţin de ea. Bătrâna se învoi şi plecă povăţuind-o pe fată să-şi pregătească haine groase pentru drum, că afară era frig şi zăpadă. Toată seara statură împreună, tatăl şi fetele lângă foc şi povestiră ce povestiră, apoi se rugară la Dumnezeu să iasă bine din aceasta încurcătură. Dar vezi, că numai o minune ar fi putut să-i scape de această învoială. Însă ei se rugară cu atâta credinţă în suflet şi pentru că ştiau de puterea mare a lui Dumnezeu, mai nădăjduiau într-o minune. Apoi adormiră cu sufletele împăcate. Căci, uitasem să vă spun, dar în acea seară era chiar ziua de 5 decembrie, iar Sfântul Nicolae văzând atâta credinţă, iubire, hărnicie şi bunătate, se înduplecă şi înfăptui o minune. Sfântul Nicolae veni să vadă acei copii minunaţi dormind lângă foc. Coborî pe horn şi-i privi cu mare drag, îi binecuvântă, iar când dădu să plece, văzându-le cizmuliţele curăţate lângă horn, le lăsă acolo daruri multe şi frumoase dar şi o pungă plină cu arginţi şi plecă iute să nu-i trezească.A doua zi dimineaţa, fetiţele se deşteptară şi, când îşi văzură cizmuliţele, începură să salte de bucurie. - Tăticule, tăticule, ia uite ce minune! Şi privind el cu luare-aminte spre daruri, înţelese că minunea era un dar ales. - Astăzi e ziua Sfântului Nicolae şi el ne-a adus aceste daruri, pentru că s-a înduioşat de noi. Dragele mele fetiţe, haideţi să cinstim această zi, căci e un prilej de mare bucurie pentru noi. Dar nu apucă bine să termine de zis ca hop, în uşă şi bătrâna. - Dar ce se întâmplă aici? - Uite, Sfântul Nicolae ne-a trimis aceste daruri, aşa că nu mai suntem nevoiţi să ne vindem fetiţa. Bătrâna plânse o dată cu o lacrimă care umplu o covată, îndurerată că nu mai are copil. Iar când o văzu fetiţa, se înduplecă de dânsa şi pe loc îi veni gândul cel bun. - Lasă mătuşă, nu fi tristă! De ce să pleci în lume, când poţi să stai aici cu noi şi să ne spui poveşti în fiecare seară? - Eu aş putea să vă ajut cu ce-am agonisit până acum, dar îmi îngăduiţi să stau cu voi, aici în căsuţa voastră? - Da, mătuşică, dar ştii să ne spui o poveste? - Cum să nu, fetiţele mele! Iaca, a fost odată un împărat. Şi acest împărat avea o slujnică. Ea munci pentru el până la adânci bătrâneţe...

30

Page 31: mapa grad 1

Şi aşa îşi depană bătrânica firul vieţii, până ajunse la seara Sfântului Nicolae, noaptea care îi adusese atâta bucurie în suflet. Şi de atunci trăiră împreună, fericiţi, sărbătorind cu drag şi cinstind, în fiecare an, ziua Sfântului Nicolae căruia, pentru că era bătrân, au început să-i spună "Moş".

31

Page 32: mapa grad 1

Anexa 2

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

________________________________________

__________________________

32

Page 33: mapa grad 1

SCOALA CU CLASELE I-VIII Seleuş MISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

DIPLOMĂ

Se acorda elevului(ei)............................................, din clasa a IV-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Seleuş, jud. Mureş, pentru lucrarea deosebită realizată la educaţie tehnologică.

33

Page 34: mapa grad 1

Data: Inst. Mihaela Coldea 4 decembrie 2009 AN ŞCOLAR 2009-20010

34

Page 35: mapa grad 1

35

Page 36: mapa grad 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRIIUNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Infiintata prin Hotararea de Guvern numarul 474 din anul 1991.

Universitate acreditata de Ministerul Educat

iei Cercetarii si Tineretului.

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂPENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFICPROF. UNIV. DR. ION BUZAŞI

INST. COLDEA ELENA TEODORA MIHAELA

2009MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

36

Page 37: mapa grad 1

UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIADEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂPENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

ÎN LUMEA COPIILOR

- UN NOU OPŢIONAL BAZAT PE METODELE INTERACTIVE CENTRATE

PE ELEVI-

COORDONATOR ŞTIINŢIFICPROF. UNIV. DR. ION BUZAŞI

INST. COLDEA ELENA TEODORA MIHAELA Şcoala Generală cu Clasele I-VIII Seleuş

37

Page 38: mapa grad 1

2009

CUPRINS

Partea I : Fundamente ştiinţifice Introducere p. 4 Capitolul 1:Necesitatea modernizării învăţământului în ciclul primar p. 7 Capitolul 2: Fundamentarea teoretică a temei 2.1. Repere teoretice cu valorizare în practica învăţământului primar p. 10 2.2. Metodele şi tehnicile interactive de grup- clasificare p. 12

2.3. Metodele şi tehnicile activ-participative p. 14 2.3.1. Metode Brainstorming p. 14

2.3.2. Metoda Explozia stelară p. 16 2.3.3. Metoda Pălăriilor gânditoare p. 18 2.3.4. Metoda Patru colţuri p. 22 2.3.5. Studiul de caz p. 24 2.3.6. Tehnica 6/3/5 p. 26 2.3.7. Philips 6/6 p. 28

2.3.8. Sinectica p. 29 2.3.9. Metoda Frisco p. 31 2.3.10. Metoda Delphi p. 33 2.3.11. Tehnica acvariului p. 34 2.3.12. Tehnica Lotus (Floarea de nufăr) p. 36 2.3.13. Jocul de rol p. 38

Capitolul 3: Opţionalul propriu-zis 3.1. Mini-programa opţional p.44 3.1.1. Argument p. 45

3.1.2. Obiective cadru p. 463.1.3. Obiective de referinţă şi exemple activităţi de învăţare p. 473.1.4. Conţinuturi p. 523.1.5. Standarde curriculare de performanţă p. 533.1.6. Modalităţi de evaluare p. 54

3.1.7. Bibliografia p. 553.1.8. Planificarea calendaristică p. 56

3.1.9. Proiectarea unităţilor de învăţare p. 55

38

Page 39: mapa grad 1

Partea a II-a EXPERIMENTUL PSIHOPEDAGOGIC

Capitolul 4: Obiectivul şi metodologia cercetării p. 66 4.1. Tema şi problemele de cercetare p. 66

4.2. Obiectivul şi ipoteza cercetării p. 66 4.3. Prezentarea lotului experimental p. 67 4.4. Metodele şi instrumentele de investigare p. 68

Capitolul 5: Rezultatele cercetării p. 73 5.1. Etapa constatativă p. 73 5.1.1. Evaluarea iniţială p. 73 5.2. Etapa experimentală p. 85

5.3. Etapa finală p. 108 5.3.1. Evaluarea finală p. 108 5.4. Interpretarea rezultatelor cercetării p. 120 5.5. Concluzii p. 123 Bibliografie p. 124

Partea a III-a: Anexe Anexa 1: U.Î. 1: "Regele Leu”- exemplu din caietul aplicativ p. 125 Anexa 2: U.Î. 2: „Pălăria Omului de Zăpadă” ” - exemplu din caietul aplicativ p. 130 Anexa 3: U.Î. 3: „Nu mai plânge, bunico! ” - exemplu din caietul aplicativ p. 136

39

Page 40: mapa grad 1

Motto:

”Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp gândurile lor sunt robite şi tulburate de vreo patimă.Întretineţi-i deci într-o stare de spirit placută, dacă vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atâtde imposibil să imprimi un caracter frumos şi armoniosîntr-un suflet care tremură, pe cât este de greu să tragi liniifrumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă.”

(John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)

40

Page 41: mapa grad 1

PARTEA I.FUNDAMENTE ŞTIINŢIFICE

INTRODUCERE

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe.

CAPITOLUL 1.

NECESITATEA MODERNIZǍRII ÎNVǍŢǍMÂNTULUI ÎN CICLUL PRIMAR

,, Cea mai bună cale pentru a schimba ordinea lucrurilor în lume este de a începe cu reformarea şcolilor, pentru că şcolile sunt atelierele în care se face lumina. Lumina şi întunericul sunt principala cauză a ordinii şi confuziei din lume.’’

Jan Amos Komensky

Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe

promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei

şi creativităţii. “Activ” este elevul care “depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care

întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a

noilor cunoştinţe. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului

interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia.” (Ioan Cerghit, 1997, p.73)

CAPITOLUL 2FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

2.1. Repere teoretice cu valorizare în practica învăţământului primar

,,Oamenii ar fi mult mai creativi daca li s-ar explica în ce constă de fapt creativitatea”

(A. Haven)

Procesul de învăţământ este un ansamblu de activităţi organizate şi dirijate care se desfăşoară

41

Page 42: mapa grad 1

etapizat, în cadrul unor instituţii specializate, sub îndrumarea unor persoane pregatite în acest scop, în

vedera îndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative. În cadrul procesului de învăţământ se

desfaşoară mai multe tipuri de activităţi primordiale fiind cele de predare-învăţare-evaluare.

Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele utilizate.

Marii pedagogi au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin diferenţe esenţiale în

pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente se poate realiza mai uşor sau mai

greu, în funcţie de metodele utilizate. .

Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziţia învăţătoarei, de a căror cunoştinţe şi

utilizare depinde eficienţa muncii educative. Învăţătoarea, cunoscând varietatea metodelor,

particularităţile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să acţioneze

pentru a-şi valorifica pe deplin personalitatea, devenind ea însuşi un creator în materie articulare a

strategiilor, metodelor şi procedeelor didactice.

2.2. Metodele şi tehnicile interactive de grup- clasificare:

Metodele şi tehnicile interactive de grup se clasifică, dupa funcţia principală didactică în :

a) Metode de predare –învăţare interactivă în grup :

-metoda predării / învăţării reciproce(Reciprocal teaching –Palinscar)

-metoda “mozaicului”( Jigsaw)

-citirea cuprinzătoare

-metoda “Cascadei” (Cascade)

-metoda învăţării pe grupe mici (“STAD-Student Teams Achievement Division”)

-metoda “turnirului între echipe”(“TGT-Teams/Games/ Tournaments”)

-metoda schimbării perechii (“Share-Pair Circles”)

-metoda “Piramidei”

-învăţarea dramatizată

b)Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare :

-harta cognitivă / conceptuală

-matricile

-”Lanţurile cognitive”

-”Scheletul de peşte”

-diagrama cauzelor şi a efectului

-”pânza de păianjen”

42

Page 43: mapa grad 1

-”Tehnica florii de nufar”

-”Cartonaşe luminoase”

c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii :

-”Brainstorming”

-”Explozia stelară”

-”Metoda pălăriilor gânditoare”

-”Caruselul”

-”Multi-voting”

-”Masa rotundă”

-interviul de grup

-studiul de caz

-”Incidentul critic”

-”Phillips 6/6”

-”Tehnica 6/3/5”

-”Controversa creativă”

-”Tehnica acvariului”

-”Tehnica focus-grup”

-”Patru colţuri”

-”Metoda Frisco”

-Sinectica

-”Buzz-groups”

-”Metoda Delphi”

d) Metode de cercetare în grup :

-tema / proiectul de cercetare in grup

-experimentul pe echipe

-portofoliul de grup.

2.3. Metode si tehnici activ- participative

Am descris metodele de la punctul c.

43

Page 44: mapa grad 1

Capitolul 3OPŢIONALUL PROPRIU-ZIS

3.1. MINIPROGRAMA – OPŢIONAL

„ÎN LUMEA COPIILOR”

1 TIPUL OPŢIONALULUI : La nivelul disciplinei

2 ARIA CURRICULARĂ : Limbă şi comunicare

3 CLASA : a IV - a

4 DURATA : 1 an şcolar

5 NR. DE ORE : 1 ora/săpt. ; 35 ore/an

6 SEMESTRUL : I şi II

7 UNITATEA ŞCOLARA : Şcoala Generală cu cls. I-VIII Seleuş

8 INSTITUTOR : Mihaela Coldea

44

Page 45: mapa grad 1

„O poftă nebună mă stăpâneşte şi, până azi, n-am putut şi nici n-am vrut să-i rezist. Vrei să ştii felul răului de care sufăr ? Nu pot să mă mai satur de cărţi ! Cărţile…ne desfătează până în măduva oaselor. Grăiesc cu noi, ne dau sfaturi.

…orice carte creează dorinţa unei alteia. « (Petrarca) »

Pasiunea pentru lectură este un mare câştig pentru învăţător şi mai ales pentru elevii care îndrăgesc cartea. Ei citesc pentru a se instrui fără eforturi prea mari, adesea delectându-se. Când pasiunea aceasta se împleteşte armonios, organic cu pasiunea pentru studiu, când elevul înţelege literatura având puterea de a raporta impresiile, trăirile autorului la propria lui experienţă de viaţă, lectura devine necesară ca « apa pe care o bem ». Raportul dintre lectura extraşcolară şi materia prevazută de programa şcolară este unul de consolidare şi clarificare reciprocă a unor probleme. Am observat că elevii preferă foarte mult exerciţiile în care sunt solicitaţi să-şi exprime părerea despre situaţiile problematice în care se află personajele, manifestă entuziasm în susţinerea argumentelor pro/contra acţiunii acestora, căutând « dovezi » care să-i ajute în susţinerea opiniei personale. Pornind de la exerciţiile dezvoltate pe baza textului suport, elevii şi-au extins « căutările » citind cu un interes crescut.

Pentru reuşita deplină a acestor activităţi, voi avea o atitudine încurajatoare faţă de elevi. Prin aprecieri pozitive voi stimula spontaneitatea şi iniţiativa elevilor, creând o curiozitate neobosită, o prospeţime a imaginaţiei şi acele stări pozitive necesare pentru antrenarea acestora în rezolvarea sarcinilor propuse. Căci aceasta este misiunea noastră , a dascălilor:

„SĂ ÎNVEŢI PENTRU TINE,DAR SĂ ŞTII PENTRU TOŢI”NICOLAE IORGA

45

Page 46: mapa grad 1

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului unei opere literare

2. Dezvoltarea capacităţii de interpretare a unui rol

3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară

4. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative

5. Dezvoltarea motivaţiei şi a interesului pentru lectură

6. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării.

46

Page 47: mapa grad 1

Unitatea de învăţare nr. 1

1. Regele Leu – viaţa merge înainte2. Vulpea şi câinele de vânătoare3. Bambi4. Crăiasa Zăpezilor5. Răţuşca cea urâtă

Unitatea de învăţare nr. 2

6. Pălăria omului de zăpadă7. Şoricica îngâmfată8. Ploaia de stele9. Prinţul fericit

Unitatea de învăţare nr. 3

10. Heidi, fetiţa munţilor11. Numai plânge, bunico12. Dumbrava minunată

47

Page 48: mapa grad 1

Obiective cadru Standarde 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului unei opere literare

S1: Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din textul literar;S2: Să selecteze din text propoziţii/fragmente în funcţie de anumite cerinţe;

2.Dezvoltarea capacităţii de interpretare a unui rol

S3: Participare, în manieră proprie, la comunicarea dialogată;S4: Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere gramatical şi lexical;S5: Povestirea unui text fără sprijinul învăţătorului;

3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară S6: identificarea secvenţelor narative, descriptive şi dialogate dintr-un text audiat sau citit;S7: Să povestească oral texte narative citite pe baza planului de idei sau pe marginea unor imagini

4. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative S8: Realizarea unor dialoguri improvizate pe teme legate de textul literar;S9: Să schimbe cursul sau deznodământul povestirii;S10: Să elaboreze scurte compoziţii în versuri sau proză;

5. Dezvoltarea motivaţiei şi a interesului pentru lectură

S11: Să citească cu plăcere textele recomandate;S11: Să îşi exprime impresiile declanşate de citirea lecturilor;

6. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării

S12 Să realizeze activităţi pe grupe, respectând sarcinile fiecărui membru;S13 Să argumenteze rezolvările exerciţiilor şi să discute cu colegii fără a critica părerile altora;

48

Page 49: mapa grad 1

PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ PROBĂ DE EVALUARE SCRISĂ CONCURSURI DE TIPUL “Ce s-ar fi întâmplat dacă….” şi “Cel mai bun

povestitor” ANALIZA PORTOFOLIILOR

SE VOR EXPRIMA ORAL MAI BINE VOR AVEA O ATITUDINE POZITIVĂ FAŢĂ DE CARTE VOR ÎNŢELEGE MESAJUL LOR EDUCATIV ÎŞI VOR DEZVOLTA DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ

VOI ADAPTA ŞI VOI ALEGE AUTORI PENTRU VÂRSTA LOR ÎN SPECIAL TEXTE EDUCATIVE

VOI EVALUA MUNCA ELEVULUI PE BAZA OBSERVAŢIILOR CURENTE ASUPRA COMPORTAMENTULUI SĂU- IMPLICARE, RESPONSABILITATE

VOI CREA UN CADRU FAVORABIL EXPRIMĂRII LIBERE A TUTUROR ELEVILOR, STTIMULĂRII PARTICIPĂRII ÎN ECHIPĂ

VOI FI UN BUN ANIMATOR ŞI VOI STABILI LEGĂTURI AFECTIVE CU TOŢI ELEVII

¤ ACTIVITĂŢI FRONTALE, PE ECHIPE, PE GRUPE, INDIVIDUALE

49

Page 50: mapa grad 1

Georgeta Munteanu / E. Bolag – Literatura pentru copii. Manual pentru

liceele pedagogice , E.D.P. , Bucureşti 1970

Gh. Alexandru / Eugenia Şincan – Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi, Editura Gheorghe – Cârţu Alexandru, Craiova, 1993

Gh. Alexandru / Eugenia Şincan – Şcoala şi familia, Editura Gheorghe – Cârţu Alexandru, Craiova, 1993 *** - Culegere de texte literare pentru elevii claselor I – IV, Editura Universal Pan, 2008

Tehnologia didacticǎ în proiectarea activitǎţii anuale, semestriale şi a

tipurilor de lecţie în învǎţǎmântul preuniversitar, Editura” Gheorghe Alexandru” Craiova 2005

Metodica predǎrii limbii şi literaturii române în şcoala primarǎ, gimnaziu şi liceu, Editura Didactica Nova Craiova 2005

50

Page 51: mapa grad 1

Nica Elena, Bǎiaşu Dora, Vlǎsceanu Carmen-Literaturǎ pentru copii-clasa a III-a ‚ Editura Carminis Piteşti

www.didactic.ro

51

Page 52: mapa grad 1

PARTEA a II-aEXPERIMENTUL PSIHOPEDAGOGIC

CAPITOLUL 4.OBIECTIVUL ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1 Tema şi problemele de cercetare

Lucrarea are titlul “În lumea copiilor - un nou opţional bazat pe metodele interactive centrate

pe elev" aplicată la clasa a IV-a.

Am considerat utilǎ întreprinderea unei cercetǎri în acest sens, care îşi propune sǎ scoatǎ în

evidenţǎ aspecte ale utilizǎrii diferitelor metode şi procedee care contribuie la dezvoltarea

creativitǎţii în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare, a elevilor din clasa a IV-a, a folosirii

acestor metode în cadrul lecţiilor la clasa a IV-a, sǎ arǎt importanţa folosirii acestor metode pentru

creşterea performanţelor şcolare.

Scopul principal al cercetării a fost, promovarea ideii că prin studiul acestui opţional, se

dezvoltă gândirea şi operaţiile ei, creativitatea, imaginaţia, tăria de caracter, dar şi sentimentele şi

atitudinile pozitive, spiritul de competiţie intelectuală, toate acestea numai prin alegerea corectă a

metodelor

Este necesară formarea şi dezvoltarea la şcolarii mici a însuşirilor gândirii critice,

înarmarea lor cu mijloace şi procedee de a-şi autoevalua critic activitatea, faptele şi acţiunile de a-

şi vedea greşelile şi de a le analiza critic spre a le elimina sau pentru a preîntâmpina strecurarea lor

în activitatea ulterioară.

Accentul nu cade în primul rând pe conţinutul învăţării, ci pe modalitatea în care elevii

învaţă. Elevii învaţă să gândească mai bine dacă li se oferă posibilitatea să-şi exerseze gândirea,

dacă li se creează ocazii numeroase pentru a cerceta, experimenta, investiga împreună

conştientizând procesul gândirii efectuate.

4.2 Obiectivul şi ipoteza cercetării

Obiectivul general Ipoteza generalăDezvoltarea gândirii creatoare a elevilor prin utilizarea metodelor activ-participative, care conduc la eficientizarea procesului instructiv- educativ, şi implicit la maximalizarea performanţelor şcolare în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare.

Dacă se utilizează metodele interactive centrate pe elev în scopul învăţării prin cooperare elevul va aborda noul opţional mai uşor, şi cu plăcere, iar rezultatele sale vor fi mai bune.

52

Page 53: mapa grad 1

În baza obiectivului general enunţat anterior, experimentul psihopedagogic, a vizat înţelegerea modului în care alegând şi utilizând metode interactive centrate pe elev, adecvate, se dezvoltă cooperarea în cadrul grupului, gândirea creatoare, sentimentele pozitive a elevilor, ei participând la lecţii cu mai multă placere, iar rezultatele lor cresc considerabil.

Ipoteza experimentului a fost sugerată de problematica teoretică a succesului- insuccesului şcolar precum şi de observaţii în legătură cu metodele folosite pentru dezvoltarea creativităţii în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare, clasa a IV-a.

4.3. Prezentarea lotului experimental şi a lotului de control

Lotul de subiecţi a fost format din 29 de elevi înscrişi în clasa a IV a la Şcoala cu Clasele I-VIII Seleuş, din comuna Daneş, judeţul Mureş – şcoală unde îmi desfăşor activitatea.

Majoritatea dintre subiecţi s-au născut şi au crescut în condiţii specifice mediului rural, frecventând grădiniţa. Ei reprezintă două clase a IV-a cu care se poate realiza o bună desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Elevii provin din familii biparentale, nu foarte numeroase, excepţie făcând o fetiţă care provine dintr-o familie cu 7 copii.

Cercetarea a fost aplicată pe un lot de 14 de elevi din clasa experimentală la care am predat eu, folosind pentru analiza şi compararea datelor obţinute, o clasă paralelă, clasa de control cu 15 elevi, cercetarea fiind realizată în strânsă legătură cu doamna învăţătoare de la clasa paralelă. .

Clasa a IV-a A, a devenit lot experimental ( predare cu metode interactive centrate pe elev a opţionalului „În lumea copiilor”), iar cealaltă clasă, a IV-a B lot de control ( predare obişnuită, tradiţională prin alte metode sau procedee didactice a opţionalului Literatură pentru copii ) ambele discipline opţionale făcând parte di aria curriculară Limbă şi comunicare.

Elevii celor două clase au vârsta cuprinsă între 10 şi 11 ani, în clasa a IV-a A sunt 14 copii, iar în clasa a IV-a B sunt 15 copii.

1. Situaţia efectivului de eleviNr. crt

Indicatori Clasa a IV-a A Clasa a IV-aB

1. Nr.total de elevi 14 15

2Nr. fete

7 5

3Nr. băieţi

7 10

4.4. Metodele şi instrumentele de investigare

- observaţia- conversaţia- convorbirea cu elevii- datele personale ale elevilor- analiza produselor activităţii- analiza documentelor şcolare

- anchete pe bază de chestionar, metoda testelor şi a experimentului psihopedagogic.

53

Page 54: mapa grad 1

Metode şi instrumente de analiză a datelorÎn vederea realizării şi prezentării rezultatelor cercetării, s-au folosit o serie de intrumente,

prezentate mai jos:

1. Matricea desfăşurare a activităţiiUnitatea de învăţare.......................Capacitatea.....................................

Subcapaci-tăţi

Metode şi tehnici

Probă orală

Probă scrisă

Probă practică

Obsv. comportamentelor de învăţare Probă scrisă la sfârşit de unitate de învăţare

Muncă inde-pen-dentă

Muncă în echipă

Jocde rol

Auto-evalu-are

2. Probe de evaluare

Obiectivele evaluării.......................Conţinutul itemilor..........................Descriptori de performanţă după modelul S.N.E.E.

Foarte bine Bine Suficient 100% răspunsuri corecte 75 - 95 % răspunsuri corecte 50-75 % răspunsuri corecte

Subcapacitatea evaluată........................Tipul probei.........................................Material didactic...................................Conţinutul probei.................................Timp de lucru.......................................Acordarea calificativelor......................Rezultatele obţinute..............................Observaţii..............................................Măsuri pentru corectarea greşelilor........

3. Evidenţierea greşelilor constatate în urma corectării probelor administrate

Tipuri de greşeliElevi - frecvenţa erorii

4. Tabel de rezultate şcolare obţinute în urma corectării probelorNr.crt Numele

elevuluiCalificative şcolare Numele

elevuluiCalificative şcolare

Clasa experimentală Clasa martor

54

Page 55: mapa grad 1

5. Frecvenţa calificativelorCalificative şcolare Frecvenţa Nivelul de realizare a

obiectivelorNr. %

Foarte bine Bine Suficient Insuficient

6. reprezentări grafice şi evidenţierea progresului şcolar

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

FB B S I

nivelul clasei

Series1

Fig.4.1 Fişă de progres şcolar Fig.4.2 Diagramă aerolară

Fig 4.3 Histogramă comparativă a lotului expeimental şi cel de control

7. Semnificaţii privind nivelul de realizare a obiectivelor operaţionale, prin raportare la datele de specialitate

CAPITOLUL 5

REZULTATELE CERCETĂRII

5.1 ETAPA CONSTATATIVĂ

33%

43%

19%

5%

FB

B

S

I

0

1

2

3

4

5

6

7

8

FB B S I

lotul de control, evaluare f inala 1

lotul experiment ,evaluare f inala1

55

Page 56: mapa grad 1

Experimentul psihopedagogic are două functii majore: cea constitutivă (cunoaşterea, consemnarea situaţiei existente la un moment dat) şi cea formativ – ameliorativă (introducerea în grupul studiat a unor factori de progres în vederea ameliorării situaţiei constatate). Cele două funcţii (gnosologică şi praxiologică) se presupun reciproc, pentru că produsul cunoaşterii este rezultatul unei acţiuni care, la rândul ei, se desfăşoară conform cu rezultatele cunoaşterii.

În etapa constatativă am urmărit cunoaşterea ştiinţifică a elevilor din clasa a IV-a. Cunoscând situaţia la învăţătură din anii anteriori, nivelul socio- cultural al familiei din care provine fiecare elev, se poate organiza activitatea didactică, introducând tehnicile şi metodele care conduc la eficientizarea procesului instructiv- educativ; dezvoltarea intensă unor algoritmi specifici activităţii intelectuale.

La clasa a IV-a A se constată că din cei 14 elevi, doar 4 elevi posedă cunoştinţe de lecturi suplimentare, însuşite foarte bine, 3 elevi au obţinut bine, ceea ce le oferă garanţia unor progrese, 4 elevi au un cuantum de cunoştinţe ce le va permite să abordeze etapa următoare, iar 3 elevi nu au reuşit să treacă pragul minim acceptabil. De aceea este necesar un program de amelioarare, respectiv de dezvoltare.La clasa a IV-a B, se constată că din cei 15 elevi, 4 au obţinut calificativ FB, fiind consideraţi elevi foarte buni, 4 elevi au obţinut calificativ B, fiind consideraţi buni, 5 elevi au obţinut calificativul S, iar 2 elevi nu au reuşit să treacă pragul minim acceptabil.Totuşi, clasa a IV-a B, are un nivel puţin mai ridicat decât clasa a IV- a A, clasa experimentală.

Frecvenţa calificativelorCalificative şcolare Frecvenţa Nivelul de realizare a

obiectivelor %a IV-a A a IV-a B a IV-a A a IV-a B

Foarte bine 4 4 29% 27%Bine 3 4 21% 27%Suficient 4 5 29% 33%Insuficient 3 2 21% 13%

Tabel 5.3 Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării iniţiale Evaluare iniţială clasa experiment P.1 Evaluare iniţială clasa de control P.1

Fig 5.3 Diagramă areolară redând rezultatele lotului de elevi din cele două clase, experiment – de control la începutul evaluării, prima probă

56

Page 57: mapa grad 1

Fig.5.4 Histogramă, comparativă între cele două loturi la evaluare iniţială, proba1

Rezultatele evaluării iniţiale ale primei probe, evidenţiază nivelul slab al cunoaşterii şi utilizării unor concepte specifice matematii. Din lotul experimental, 29% au obţinut calificativul foarte bine, ceea ce presupune capacitate- competenţă formată( capacitatea de a opera cu ceea ce au învăţat, autonomie în învăţare.); 21% calificativul bine ce presupune capacitate – competenţă care necesită antrenament pentru consolidare, 29% calificativul suficient , ce presupune capacitate- competenţă în curs de formare( capacităţi ce permit elevului să abordeze etapa următoare cu şansa de a reuşi), şi 21% calificativul insuficient ceea ce presupune capacitate- competenţă nerealizată (sancţionează insuccesul şi sunt necesare măsuri recuperatorii).

5 .2 ETAPA EXPERIMENTALĂPREZENTAREA PROGRAMULUI

În etapa experimentală s-a verificat eficienţa folosirii fişelor de muncă independentă, personalizate, a folosirii metodelor interactive, a evaluării formative folosită în scopul prevenirii şi combaterii dificultăţilor de învăţare, a evaluării sumative. O evaluare calitativă, însoţeşte permanent munca didactică şi constituie factor generator de progres şcolar.

5.3 ETAPA FINALĂ

În etapa finală s-au conturat răspunsuri la ipoteza formulată iniţial, pe fondul acelor cunoştinţe de pedagogie considerate drept informaţie optimă pentru construirea demersului cercetării. Rezultatele cercetării vin să certifice faptul că, dacă se utilizează metodele interactive centrate pe elev, constituite în scopul învăţării prin cooperare elevul va aborda acest opţional precum şi întreaga arie curriculară de Limbă şi comunicare mai uşor, şi cu plăcere, iar rezultatele sale vor fi mai bune. Comentariul asupra rezultatelor cercetării va prezenta contribuţia personală în demersul didactic, preocupare faţă de propria formare profesională, pe linia modernizării învăţământului.

5.3.1 EVALUARE FINALĂ (SUMATIVĂ)

Proba de evaluare finală, a fost aplicată atât pe lotul experimental, format din cei 14 elevi ai clasei a IV-a A, (clasă experimentală), cât şi pe lotul de control, format din cei 15 elevi ai clasei a IV-a B, (clasă de control), de la Şcoala cu clasele I-VIII, Seleuş, jud. Mureş.

Evaluarea finală, a constat din aplicarea unei probe de evaluare, care conţine noţiuni însuşite în cele trei unităţi de învăţare: 1. Minunata lume Disney 2. Povestiri cu tâlc 3. Poveşti de familie . Această probă de evaluare a fost dată pentru a compara rezultatele obţinute de cele două loturi, în cele două etape ( iniţială şi finală) în scopul confirmării sau infirmării ipotezei şi obiectivului enunţat la începutul acestui experiment psihopedagogic.

57

Page 58: mapa grad 1

Calificative şcolare Frecvenţa Nivelul de realizare a obiectivelor %

a IV-aA a IV-aB a IV-Aa a IV-aBFoarte bine 7 3 50% 20%Bine 3 6 21% 40%Suficient 4 4 29% 27%Insuficient - 2 - 13% Tabel 5.41 Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării finale

Rezultatele evaluării finale ale probei de evaluare finală, evidenţiază nivelul puţin crescut al cunoaşterii şi utilizării unor concepte specifice matematicii. Din lotul experimental, 50% au obţinut calificativul foarte bine, ceea ce presupune, la jumătate de elevi capacitate- competenţă formată ( capacitatea de a opera cu ceea ce au învăţat, autonomie în învăţare.), 21% calificativil bine ce presupune capacitate – competenţă care necesită antrenament pentru consolidare, 29% calificativul suficient , ce presupune capacitate- competenţă în curs de formare ( capacităţi ce permit elevului să abordeze etapa următoare cu şansa de a reuşi) .

Din lotul de control, 20% au obţinut calificativul foarte bine, ceea ce presupune capacitate- competenţă formată( capacitatea de a opera cu ceea ce au învăţat, autonomie în învăţare.); 40% calificativil bine, ce presupune capacitate – competenţă care necesită antrenament pentru consolidare, 27% calificativul suficient, ce presupune capacitate- competenţă în curs de formare( capacităţi ce permit elevului să abordeze etapa următoare cu şansa de a reuşi),şi 13% calificativul insuficient ceea ce presupune capacitate- competenţă nerealizată (sancţionează insuccesul şi sunt necesare măsuri recuperatorii) .

5.4 INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

1.4.1 Rezultatele clasei experimentale, în urma probelor iniţiale şi finale pentru următoarele unităţi de învăţare:

1. Minunata lume Disney2. Povestiri cu tâlc3. Poveşti de familie

Fig 5.16 Diagramă areolară redând rezultatele clasei experimentale (clasa a IV-a A) la începutul cercetării

58

Page 59: mapa grad 1

Fig 5.17 Diagramă areolară redând rezultatele clasei experimentale (clasa a IV-a A) la sfârşitul cercetării

Fig 5.18 Fişă de progres şcolar a lotului experimental, cls a IV-a A, la începutul şi sfârşitul cercetării, la proba1

Calificative şcolareNivelul de realizare a obiectivelor

Evaluare iniţială Evaluare finalăFoarte bine 29% 37%Bine 21% 27%Suficient 29% 36%Insuficient 21

Tabel 5.46 Prezentarea sintetică a evaluării sumative, comparativ cu evaluarea iniţială

43

43

7

344 4

5

23

6

4

2

012345678

FB B S I

lotul experiment,evaluare initiala 1

lotul experiment,evaluare finala 1

lotul martor, evaluareinitiala 1

lotul martor, evaluarefinala 1

Fig. 5.22 Histogramă comparativă între cele 2 loturi, la începutul şi sfârşitul cercetării

59

Page 60: mapa grad 1

În urma analizei, prelucrării matematico – statistice şi interpretării rezultatelor

testelor aplicate, se constată că performanţele elevilor clasei experimentale, unde s-a lucrat cu

metode activ-participative sunt superioare celor ale elevilor clasei de control, care iniţial aveau

acelaşi nivel de pregătire.

S-a observat că, elevii clasei experimentale au abordat disciplina mai uşor şi cu mai multă

plăcere, ei dovedind o gândire creatoare (gândire rapidă, flexibilă).

Analizând comparativ rezultatele evaluării iniţiale cu rezultatele evaluării finale, aplicate la

începutul şi sfârşitul cercetării se constată o creştere a rezultatelor şcolare în cadrul orelor de din

aria curriculară Limbă şi comunicare. Se poate afirma că ipoteza conform căreia" Dacă se

utilizează metodele activ-participative în scopul învăţării prin cooperare elevul va aborda noul

opţional mai uşor, şi cu plăcere, iar rezultatele sale vor fi mai bune." a fost confirmată pe deplin.

5.4.2. Concluzii

Luând în considerare rezultatele obţinute în urma aplicării testelor de evaluare

la ambele clase se vede diferenţa clară în asimilarea cunoştinţelor dar mai ales a

detaliilor de conţinut precum şi uşurinţa de care dau dovadă elevii din clasa

experimentală în rezolvarea sarcinilor care implică creativitatea şi gândirea critică.

Pentru a veni în sprijinul celor care vor considera acest Opţional util la clasă

am realizat atât un caiet aplicativ cât şi un caiet de evaluare.

Caietul aplicativ conţine textele ce se vor studia în cadrul fiecărei unităţi de învăţare,

precum şi exerciţiile aplicativ utile în asimilarea detaliilor conţinutului precum şi a

caracterizării personajelor.

Caietul de evaluare conţine toate probele de evaluare atât iniţială, formative cât şi

testul de evaluare finală. Toate aceste probe vor fi aplicate la ambele clase pentru a

se putea compara rezultatele obţinute.

60

Page 61: mapa grad 1

Recomand acest Opţional în studiul la clasa a IV-a considerându-l un excelent şi

modern material didactic.

Bibliografie

1. Ioan, Cerghit , Metode de învăţământ- Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura

POLIROM , Bucureşti, 2008

2. Crenguţa L.Oprea , Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006

3. Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura ARVES, Bucureşti,2002

4. Conf. Univ. Dr. Marin, Manolescu, Proiectul metoda modernă, alternativă și complementară de evaluare" în Revista, Învățământul preșcolar, nr.1- 2/2005, p.184.

5. Insp. de spec. I.S.M.B, Sector 4 Instit., Melania Ciubotaru, "Metoda proiectelor", în Revista, Învățământul preșcolar nr.1-2/2005, p.189

6. Oprea Crenguţa- Lăcrămioara, ,,Pedagogie. Alternative metodologice interactive”, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003

7. M.E.C. Programe şcolare pentru clasele I- IV ,Bucureşti , 2005.

8. M.E.C. , Învăţarea activă , ghid pentru formatori şi cadre didactice , Bucureşti , 2001

9. Dumitru ,Al. , Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă , Editura de Vest , Timişoara ,2000

10. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura Aramis, Bucureşti, 2002

61

Page 62: mapa grad 1

11. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Polirom, Iaşi, 1996; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Polirom, Iaşi, 2002.

12. www.didactic.ro

Anexa 1.

Regele Mufasa şi regina Sarabi erau tare mândri de puiul lor. Toate animalele făcură o plecăciune când Rafiki, înţeleptul babuin, ridică leuţul nou-născut, urându-i bun venit pe lume. Simba , căci aşa se numea prinţişorul din Ţinuturile Mândre, creştea văzând cu ochii. Era vessel şi jucăuş, neştiind că doi ochi răutăcioşi îl urmăreau din umbră.

- Eu urmam la tron, înainte să se nască ghemul ăsta de blană, zise cu sarcasm Cicatrice, fratele lui Mufasa.

Într-o zi, Simba i se lăudă unchiului său că va conduce întregul regat când va fi mare. Cicatrice zâmbi cu viclenie şi-l întrebă pe Simba dacă auzise de Locul Umbrelor.

- Da, dar este dincolo de graniţele noastre, îşi aminti Simba, iar tatăl său îi interzisese să meargă acolo.

Cicatrice ştia că Locul Umbrelor, un cimitir de elefanţi unde se adăposteau hienele, era o capcană perfectă în care să-l atragă pe nepotul său.

- Acolo se duc doar lei cei mai viteji, îi spuse Cicatrice. Şi, nu uita , ăsta va fi micul nostru secret.

Simba era entuziasmat. “Şi eu sunt curajos!” se gândi el. Împreună cu prietena lui, Nala, reuşiră să scape de sub supravegherea lui Zazu, majordomul regelui, şi porniră către locul interzis.

- Abia aştept să fiu rege! cânta Simba fericit. Ajungând însă la cimitirul elefanţilor, bucuria şi entuziasmul micuţilor lei se pierdură cu totul. Priveliştea era înfiorătoare. Deodată, se treziră faţă în faţă cu hienele. Acestea habar n-aveau de respectul cuvenit unui viitor rege. Voiau doar să-şi potolească foamea.

62

Page 63: mapa grad 1

Simba încercă să fie viteaz ca tatăl său. Rămase nemişcat şi scoase un răget firav. Pe neaşteptate însă, vocea lui Mufasa o acoperi pe cea a fiului său şi iată-l pe măreţul leu salvându-I pe pui din ghearele hienelor. Simba se întoarse acasă, păşind timid pe urmele tatălui său şi ţinându-şi capul plecat. Ştia că făcuse o mare greşeală şi îşi dădea seama acum câtă nevoie are de tatăl său. - O să fii mereu alături de mine, nu-i aşa? îl întrebă el. Mufasa îşi ridică ochii spre cer.- Regii trecutului ne privesc din înaltul cerului, îi spuse Simba. Ei vor fi întotdeauna acolo, pentru a te îndruma… Ca şi mine, de altfel… Între timp, Cicatrice făcea planuri mârşave cu hienele.Hotărât să ajungă rege, încheie un târg cu animalele înfometate. Dacă hienele îl ajutau să îl omoare pe Mufasa şi pe Simba, Cicatrice avea să le lase să facă ce voiau în regatul lui. Din fericire planul lui Cicatrice nu avu succes în întregime. Deşi Mufasa a fost ucis, Simba a scăpat totuşi de hiene, fugind printr-o pădure de mărăcini. Rănit şi foarte oboist, micul pui de leu a fost salvat de Pumba, porcul mistreţ, şi de Timon, jderul. Cei doi prieteni l-au ajutat pe Simba să uite de necazuri şi să se simtă bine în casa lor, jungla.- Hakuna matata! Cântau ei . Asta înseamnă că nu trebuie să îţi faci nicio grijă! Trăieşte clipa! Simba se obişnui în curând să trăiască fără griji, la fel ca ei, lăsând în urmă trecutul. A învăţat să mănânce insecte, să înoate în râu şi să se joace toată ziua. Puiul crescu şi deveni un leu puternic, de toată frumuseţea.Într-o zi, pe când se plimba prin junglă, Simba îl auzi pe Pumbaa strigând după ajutor. Porcul mistreţ fusese atacat de o tânără leoaică flămândă. Simba sări imediat în ajutorul prietenului său. În câteva secunde, leoaica îl aruncă pe spate. - Nala?întrebă uimit.- Simba? exclamă ea. Trăieşti! Asta înseamnă că tu eşti regale! În timp ce se plimbau sub ceru nopţii, lui Simba i se perinda tot trecutul lui. Era foarte bucuros că o revedea pe Nala, dar ea îi trezea şi amintiri dureroase. Simba se simţea vinovat pentru moartea tatălui său, iar Nala îşi dădu seama că ceva îl nelinişteşte. Se opriră să bea apă dintr-un iaz şi se uitară îngânduraţi unul în ochii celuilalt. Dar Simba nu era pregătit să se gândească mai adânc la aceste lucruri, aşa că o trase în joacă în apă pe frumoasa leoaică şi apoi începură să alerge împreună până la poalele dealului. Simba nu voia să se întoarcă la Stânca Regilor. Nala îi povesti cum Cicatrice şi hienele distruseseră totul. - Nu mai avem hrană şi nici apă. Simba, dacă nu faci ceva, o să murim cu toţii!Simba fugi, nemaiputând să suporte. “Nu mă pot întoarce”, se gândi el. Simba auzi ceva ciudat şi , în faţa ochilor, îi apăru bătrânul Rafiki.- Cine eşti? întrebă Simba.Înţeleptul babuin îl conduse până la un lac. - Întrebarea este… cine eşti TU?Când îşi văzu chipul în apă, Simba îşi dădu seama cât de mult semăna cu Mufasa.- El trăieşte în sufletul tău! exclamă Rafiki.Când vântul îşi schimbă direcţia, printre stele apăru chipul lui Mufasa.- Nu uita cine eşti ! îi spuse lui Simba imaginea tatălui său. Tu eşti fiul meu şi adevăratul rege!Înţelegând ce avea de făcut, Simba o luă la goană spre casă, pentru a-şi înfrunta unchiul. - Te provoc la luptă, Cicatrice! zise el. Cei doi se luptară pe viaţă şi pe moarte, în timp ce leoaicele se ocupară de hiene. Folosind un truc pe care îl învăţase de la Nala, Simba îl aruncă pe Cicatrice de pe stâncă. Apoi scoase un răget puternic, semn că redevenise stăpân pe teritoriul său. Nala şi celelalte leoaice se întoarseră pe

63

Page 64: mapa grad 1

pământurile natale. Începând din acel moment, Simba conduse cu dreptate Ţinuturile Mândre, respectând toate vieţuitoarele, care se întoarseră în regat. Şi animalele îl iubeau şi respectau pe Regele Leu. Ele veniră cu drag să-şi prezinte omagiile atunci când se născu fiica stăpânului lor , Kiara. Nala şi Simba priveau acum, la rândul lor, cu mândrie cum Rafiki îi ura bun venit pe lume prinţesei.

Fişă de lucru

1. Exerciţiu de spargere a gheţii (Icebreaking):

2. Citirea pe roluri Citiţi textul poveştii „Regele Leu- viaţa merge înainte” pe roluri respectând intonaţia fiecărui personaj şi acţiunile corespunzătoare.Personaje: ♣ Povestitorul

♣ Cicatrice- unchiul lui Simba ♣ Simba ♣ Mufasa- tatăl lui Simba ♣ Nala- prietena lui Simba ♣ Rafiki- babuinul ♣ Pumbaa- porcul mistreţ ♣ Timon- jderul

5 minute,fiecare elev trebuie să adresesze grupului (clasei) un salut care poate fi verbal sau nonverbal.

64

Page 65: mapa grad 1

3. Metoda Brainstorming Ce reprezintă pentru voi Simba şi Cicatrice. Scrieţi câte o caracteristică a fiecăruia .

4. Colorează floarea de mai jos şi apoi descrie-o în 3 propoziţii .Tu ce culori ai fi avut dacă te-ai fi născut floare? De ce ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Metoda Exploziei Stelare.Clasa se împarte în 5 echipe , fiecare echipă primind o sarcină. Rezolvarea sarcinilor se completează la tablă de învăţătoare şi de elevi pe fişe.

6. Metoda FriscoCum vedeţi viitorul prinţesei Kiara? Optimistul:…………………………………………………………………………………………

SIMBA CICATRICE

Formulează întrebări potrivite pentru Metoda Explozia stelară

Simba

Cine?

Unde?

Ce?

De ce?

Când?

Când?

Când?

65

Page 66: mapa grad 1

Realistul:……………………………………………………………………………………………..

Exuberantul: ………………………………………………………………………………………. Pesimistul:………………………………………………………………………………………….. Scepticul:……………………………………………………………………………………………

7. Citiţi textul:De ziua lui, Simba a primit o bicicletă de la tatăl lui. Încercaţi să vă imaginaţi ce au gândit despre cadoul respectiv, persoanele care urmeazăa. sora lui mai mică ……………………………………………………………………;b. colegul lui de bancă………………………………………………………………….;c. administratorul blocului…………………………………………………………...... .Formulaţi câte un răspuns pentru fiecare personaj

8.Joc de rolImaginează-ţi un dialog de 6 replici, între Kiara şi Simba.Kiara:- ………………………………………………………………………………….. Simba:- ………………………………………………………………………………….Kiara:- …………………………………………………………………………………..Simba:- …………………………………………………………………………………. Kiara:- …………………………………………………………………………………..Simba:- …………………………………………………………………………………

9. Tehnica 6/3/5

Grupele formate din câte 6 membrii primesc următoarea sarcină: “Propuneţi în tabelul de mai jos, 3 alte soluţii pentru recâştigarea tronului de rege al animalelor de către Simba”, având la dispoziţie 5 minute.

1.2.3.

10. Metoda Delphi

Desenează în spaţiul alăturat colegul tău de clasă preferat, coleg alături de care ai dori să lucrezi în echipă. Scrie 3 caracteristici ale lui.

11. Colorează şi decupează mandala următoare respectând regulilei acestei tehnici de lucru.

Când?

Când?

Când?

66

Page 67: mapa grad 1

Curriculum vitae

Informaţii personaleNume / Prenume Coldea Mihaela Elena Teodora

Adresă(e) Str. Stadionului , nr. 139, loc. Mediaş, cod. 551105, jud. Sibiu, RomâniaTelefon(oane) Mobil: 0740 16 93 99

Fax(uri)E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 13 octombrie 1978

Sex Feminin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Obţinerea gradului didactic I

67

Page 68: mapa grad 1

Experienţa profesională - institutor (învăţătoare) – contactul permanent cu elevii şi familia prin activităţi comune şi dezvoltarea de relaţii de colaborare de durată;- manager unitate de învăţământ: – îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat şi colaborare cu diverse unităţi de învăţământ din ţară şi străinătate;

- creşterea împlicării familiei în actul educaţional şi implicit a înţelegerii nevoilor copilului;

- organizarea unor discuţii libere cu părinţii, în mod repetat, în vederea îmbunătăţirii actului educaţional la nivel de unitate;

- contactul permanent cu copiii şi ascultarea şi rezolvarea (după posibilităţi) a nevoilor acestora.

Perioada - din 1 septembrie 1999 până în 7 ianuarie 2007- din 8 ianuarie 2007 până în prezent

Funcţia sau postul ocupat - institutor (învăţătoare)- manager unitate de învatământ

Activităţi şi responsabilităţi principale - realizarea unei bunei colaborări între şcoală şi familie- membru în comisia de realizare a parteneriatelor şi activităţilor comune şcoală –familie- managementul unităţii de învăţământ mai sus menţionate- stabilirea unor relaţii mai apropiate între şcoală – elevi – comunitate- încurajarea prin organizarea în unitate a unor cursuri de formare pentru cadre didactice- încurajarea elevilor de a participa la diferite concursuri pe domenii

Numele şi adresa angajatorului Şcoala Generală Seleuş- DaneşTipul activităţii sau sectorul de activitate Educaţie

Educaţie şi formare - studii superioare cu diploma de licenta- studii medii- cursuri de calificare profesională

Perioada - licentiata promotia iulie 2009- din septembrie 1994 până în iulie 1999- din septembrie 2001 până în august 2002- din iunie-iulie 2003- ianuarie- aprilie 2007- ianuarie 2007- ianuarie-iunie 2007 - ianuarie 2008- ianuarie 2008

Calificarea / diploma obţinută - institutor- Pedagogia invatamantului primar si prescolar- învăţător-educator ( cu atestat de limba germană)- management general- management educaţional- consiliere şi orientare- formare şi dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală- învăţarea accelerată- administrator laborator AeL- declar pe propria-mi răspundere până la eliberarea unui document

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

- psihologie- pedagogie- limba engleză - cultură şi civilizaţie americană şi britanică- limba germană- management- transdisciplinaritate şi interdisciplinaritate la clasele I şi a II-a- management educaţional- consiliere şi orientare şcolară- predare interactivă centrată pe elev- evaluare continuă la clasă- cunoaşterea elevilor- adaptarea curriculum-ului la mediul local- învăţarea accelerată- realizarea lecţiilor în vederea predării lor în cabinetul AeL

68

Page 69: mapa grad 1

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

- Colegiul Teoretic „ Gheorghe Şincai” Blaj, jud. Alba- Colegiul Universitar de Institutori „ Gheorghe Şincai „ Blaj , jud. Alba - Institutul European de Cursuri prin Corespondenţă EOROCOR- Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar- Casa Corpului Didactic Mureş- U.J.I.P. Mureş- Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş- departamentul U.J.I.P.- Infospeed Bucureşti- I.S.J. Mureş

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

- calificare naţională - în educaţie

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) 1. limba engleză2. limba germană

Autoevaluare Înţelegere Vorbire ScriereNivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţieDiscurs oral Exprimare scrisă

Limba 1. A 1 1. A 2 1. A 1 1. B 1 1. B 1

Limba 2. B 1 2. B 1 2. B 1 2. B 1 2. C 1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale - spiritul de echipă- capacitatea de adaptare la medii multiculturale- o bună capacitate de a comunica ( permanentul contact cu persoane diferite: elevi, părinţi, cadre

didactice)- mobilizarea elevilor şi părinţilor în diferite activităţi ale şcolii

Competenţe şi aptitudini organizatorice

- leadership ( în prezent conduc o echipă formată din 25 de persoane în unitatea unde activez)- spirit organizatoric ( organizare şi stimularea membrilor echipei pentru schimbarea atitudinii faţă de

elevi, familie şi şcoală)- experienţă bună a managementului de proiect ( susţinerea proiectelor bazate pe dezvoltarea

capacităţii de comunicare e elevilor dar şi a implementarea unor proiecte de voluntariat al elevilor în diferite centre )

Competenţe şi aptitudini tehnice - o bună cunoaştere a proceselor de control al calităţii ( în domeniul în care lucrez, am participat la diferite sesiuni de comunicări şi simpozioane pentru cunoaşterea tuturor standardelor de calitate dar şi a metodelor de aplicare a acestora în unitate)

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

- o bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office ( Word, Excel, PowerPoint)- abilitatea de navigare pe Internet pentru găsirea noutăţilor din domeniul care mă interesează

Alte competenţe şi aptitudini - conducerea unei echipe de voluntari pentru sprijinirea şi comunicarea cu persoanele în vârstă şi a unor familii nevoiaşe

- autoperfecţionarea continuă atât ca manager cât şi ca institutor- sunt înscrisă la gradul didactic I şi continuare de studii- Universitatea Spiru Haret / Facultatea de limba si literatura romana, an III

Permis(e) de conducere Categoria B

Informaţii suplimentare Referinţele pot fi furnizate la cerere pentru a nu supraîncărca curriculum-ul vitae

Anexe -

69

Page 70: mapa grad 1

70


Recommended