+ All Categories
Home > Documents > MAPA EDUCATOAREI

MAPA EDUCATOAREI

Date post: 09-Nov-2015
Category:
Upload: miroiu-lavinia
View: 149 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
Description:
mapa
67
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAIL SADOVEANU”, BACĂU GRADINITA CU P.P. NR. 29, BACĂU 1
Transcript

COALA CU CLASELE I-VIII

COALA GIMNAZIAL MIHAIL SADOVEANU, BACUGRADINITA CU P.P. NR. 29, BACU

2014 - 2015

CUPRINS 1. Structura anului colar 2014 -20152. Orarul grupei3. Colectivul didactic al grupei4. Responsabiliti ale prinilor5. Prescolari cu CES6. Obiectivele activitii educative7. Sarcinile educatoarei8. Comitetul de prini9. Model de proces verbal10. Chestionare pentru parinti11. Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare12. Extras din regulamentul de organizare i funcionare al colilor13. Proiecte de parteneriat cu alte uniti colare (local, judetean, interjudeean) 14. Proiecte educationale la nivel local15. Fi de observaie ale prescolarului16. Model proiect didactic tipizat 17. Model curriculum vitae18. PORTOFOLIU PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONAL19. Anexe Precizri din noul doom Cteva reflecii : nva de la toate Copacul fericirii Mic ghid al educatorului Momente n via Decalogul tcerii Interviu cu dumnezeu de oct. Paler Concluzii

1. STRUCTURA ANULUI SCOLAR 2014 - 2015Semestrul ICursuri luni, 15 septembrie 2014 vineri, 19 decembrie 2014 In perioada 1 - 9 noiembrie 2014, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta. Vacanta de iarna sambata, 20 decembrie 2014 duminica, 4 ianuarie 2015Cursuri luni, 5 ianuarie 2015 vineri, 30 ianuarie 2015 Vacanta intersemestriala sambata, 31 ianuarie 2015 duminica, 8 februarie 2015Semestrul al II-leaCursuri luni, 9 februarie 2015 vineri, 10 aprilie 2015 Vacanta de primavara sambata, 11 aprilie 2015 duminica, 19 aprilie 2015Cursuri luni, 20 aprilie 2015 vineri, 19 iunie 2015 Vacanta de vara sambata, 20 iunie 2015 duminica, 13 septembrie 2015In ordin se mentioneaza, de asemenea, ca in zilele libere prevazute de lege nu se organizeaza cursuri. In plus, unitatile de invatamant si inspectoratele scolare vor marca prin manifestari specifice ziua de 5 octombrie - Ziua internationala a educatiei si ziua de 5 iunie - Ziua invatatorului, conform planificarilor existente la nivelul fiecarei unitati de invatamant preuniversitar.Ca si in anii trecuti, si de aceasta data se va desfasura programul Scoala altfel.Mai precis, potrivit structurii anuntate de Minister, saptamana 610 aprilie 2015 din semestrul al doilea este saptamana dedicata activitatilor extracurriculare si extrascolare, in cadrul programului Scoala altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai bun!, avand un orar specific.

2. a. PLAN DE INVATAMANT

Intervalul de vrstCategorii de activiti de nvareNr.de activiti/sptmn

ON*OP/OS*

3 - 5 aniActiviti pe domenii experieniale7+ 7

Jocuri si activiti didactice alese10+ 5

Activiti de dezvoltare personal5+ 10

TOTAL22+ 22

5 - 7 aniActiviti pe domenii experieniale10 + 10

Jocuri si activiti didactice alese10+ 5

Activiti de dezvoltare personal6+ 11

TOTAL26 + 26

2.b. PROGRAMUL ZILNICRepere orareJocuri i activiti didactice aleseActiviti pe domenii experienialeActiviti de dezvoltare personal

7,30 8,30

Jocuri i activiti alese-Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8,30 9,00--Rutin: Micul dejun (deprinderi specifice)

9,00 11,00

Jocuri i activiti alese

Activitate pe domenii de experieniale

Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.)Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

11,00 13,00

Jocuri i activiti recreative

-

Activitate opionalRutini tranziie: S ne relaxm! (deprinderi igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)Rutin: Masa de prnz (deprinderi specifice)

13,00 15,30

Activiti de relaxare, Jocuri i activiti alese-

Rutin: Ne pregtim s ne odihnim! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

15,30 16,00-Rutin: Gustarea (deprinderi specifice)

16,00 17,00

Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale

Activiti recuperatorii pe domenii de experieniale

Rutin i tranziie: Din nou la joac! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)Activitate opional Rutin: Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

2.c. ORAR GRUPA MIC

LUNI

Domeniul stiinte-Cunoaterea mediul

MARI

1.Domeniul limb i comunicare-Educarea limbajului2.Domeniul estetic i creativ-Educaie ertistico-plastic

MIERCURI

1.Domeniul tiine-Activitate matematic2.Domeniul psihomotric-Educaie fizic

JOI

Domeniul om i societate -Activitate practic-Educaie pentru societate

VINERI

Domeniul estetic i creativ-Educaie muzical

3. COLECTIVUL DIDACTIC PARTICIPANT LA ACTIVITATEA GRUPEI

NR.CRT.

CATEGORIA DE ACTIVITATE

NUMELE PROFESORULUI

1.

ACT. INSTRUCTIV-EDUCATIV1.Miroiu Lavinia Maria2.Gabor Mihaela Alina

2.

Opt. GIMNASTICA

4. RESPONSABILITI ALE PRINILOR

NR..CRT.

RESPONSABILITI

NUMELE I PRENUMELE PARINTILOR

1PRESEDINTELE COMITETULUIAparaschiei Aurelia

2MEMBRUVod Claudia

3CASIERSamson Irina

5 .ELEVI CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE (CES)

Numele i prenumeleDeficiene

6. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE

1. Dezvoltarea respectului fa de sine i a atitudinilor pozitive fa de propria persoan 2. Dezvoltarea abilitilor interpersonale necesare n coal, n familie, n grupul de prieteni 3. Utilizarea abilitilor de management al informaiilor pentru obinerea performanei i asigurarea succesului4.. Dezvoltarea abilitilor de management al stilului de via

OBIECTIVE CADRU

DOMENIUL LIMB I COMUNICAREdezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere i utilizare corect a semnificaiilor structurilor verbale;dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral; DOMENIUL TIINELORdezvoltarea operaiilor intelectuale prematematice;stimularea curiozitii privind explicarea i nelegerea lumii nconjurtoare;formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea educrii unei atitudini pozitive fa de acesta;DOMENIUL OM I SOCIETATEcunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie cu ceilali;educarea trsturilor pozitive de voin i caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i de ceilali;DOMENIUL ESTETIC I CREATIVformarea unor deprinderi pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;formarea capacitii de receptare a lumii sonore i a muzicii;DOMENIUL PSIHOMOTRICformarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz i utilitar-aplicative;cunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru meninerea strii de sntate.OBIECTIVE DE REFERINTA

DOMENIUL LIMB I COMUNICAREO1: S neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea.O2: S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu ceilali i simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.O3:S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor;

DOMENIUL TIINELORO1:S-i mbogeasc experiena senzorial ca baz a cunotinelor matematice referitoare la clasificarea i constituirea de grupuri, s comunice impresii, idei, pe baza observrilor efectuate, s aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii;O2: S comunice impresii, idei, pe baza observrilor efectuate;O3: S recunoasc, s denumeasc, forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri.O4: S manifeste interes n a participa la aciuni de ngrijire i protejare a mediului, aplicnd cunotinele dobndite.O5: S aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.

DOMENIUL OM I SOCIETATEO1: S-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n care triete (familie, grdini, grupul de joac)O2: S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitive, s manifeste prietenie, toleran, armonie, concomitent cu nvarea autocontrolului.O3: S cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activiti practice.O4: S dobndeasc comportamente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fa de alte fiine i obiecte.O5: S capete abilitatea de a intra n relaie cu cei din jur, respectnd norme de comportament corect i util celorlali.O6: S se comporte adecvat n diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC I CREATIVO1: S redea teme plastice specifice desenului.O2: S exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n redarea unor teme plastice.O3: S compun n mod original i personal spaiul plastic.O4: S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice.O5: S priveasc i s recunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activiti cotidiene ale oamenilor)O5: S descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului.O6: S cnte acompaniai de educatoareO7: S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuiaO8: S exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat.

DOMENIUL PSHIHOMOTRICO1: S cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului.O2: S-i formeze o inut corporal corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare).O3: S fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferite contexte.O4: S manifeste n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de competiie, fair-play.

7. SARCINILE EDUCATORULUI- organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa la care a fost numit;- urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general n sala de clas ce i-a fost repartizat;- se preocup de cunoaterea elevilor i a clasei;- consiliaz elevii i prinii acestora n probleme de nvare, de via, de integrare social;- reprezint elevii n colectivul didactic i ine legtura cu profesorii care predau la clas n vederea optimizrii eforturilor acestora;- ine legtura cu prinii elevilor, comunic periodic familiei situaia la nvtur i disciplin, prin edinele lunare sau prin caietul de coresponden ori scrisori informative.- supune situaia disciplinar dezbaterii consiliului profesoral;- completeaz, n condiii grafice corespunztoare, catalogul grupei;

7

TEMATICA EDINELOR CU PRINII

Nr. crt.Tema edineiPerioadaObiectiveResurse

1. Aspecte privind nceperea grdiniei de ctre precolarul mic ( 3 ani ) Probleme organizatorice Chestionar Referat: Cum trebuie s fie un printe?

Septembrie - s neleag importana frecventrii cursurilor; grdiniei n viaa copilului - s contientizeze calitate unui printe responsabil.

ChestionarReferat

2. Exemplul prinilor n educarea copiilor Referat: Recompense pentru copilul dumneavoastr?

Octombrie - s motiveze importana exemplului prinilor n educarea copiilor; - s contientizeze importana unui bun exemplu; - s neleag importana folosirii recompenselor.

ChestionarReferat

3. Concluzii asupra adaptrii i muncii copiilor la grdini Referat: Cum s alegem jucria potrivit?

Noiembrie - s cunoasc succesele i insuccesele micuilor; - s cunoasc eficiena unei jucrii potrivite.

Referat

4. Regimul zilnic al activitilor copiilor n ntmpinarea lui Mo Crciun Referat: Putem scpa de cuvintele NU sau NU VREAU ?

Decembrie

- s cunoasc i s contientizeze regimul zilnic al activitii pe care o desfoar proprii copii.

Referat

5. Analiza muncii copiilor Referat: Ce se afl ntre mine i copilul meu?

Ianuarie - s contientizeze rezultatele i evoluia copiilor n funcie de munca depus; - s neleag beneficiile unei bune comunicri n familie.

Referat

6. Activitatea independent a copiilor Referat: Violena n familieFebruarie - s contientizeze importana stabilirii unui program adecvat vrstei lor; - s contientizeze beneficiile unui climat familial potrivit pentru creterea sntoas a copilului.

Referat

7. Atitudinea n colectiv a copiilor Referat: Prini v cunoatei copii ? Martie - s identifice caracteristici ale colectivului; - s analizeze ct de bine i cunosc copiii.FiseReferat

8. Analiza muncii copiilor Consiliere: Prinii ntreab Educatoarea rspunde

Aprilie - s cunoasc aspectele pozitive i negative ale autoritii prinilor; - s cunoasc noi aspecte privind propriul copil.

Chestionare

9. Educaia sanitar sntatea este cea mai bun avuieMai - s neleag necesitatea respectrii regulilor de igien.Discuie liber

10. S ne recrem mpreun! Uite ce mari ne-am fcut!Iunie - s neleag importana recrerii copiilor alturi de prini; - s analizeze evoluia propriului copil.

Chestionar

8. COMITETUL DE PARINTI AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN:

PRESEDINTE: Aparaschiei Aurelia

MEMBRU:Vod Claudia

MEMBRU-CASIER: Samson Irina

9. MODEL, PROCES VERBAL,ncheiat astzin ......................................................................Ordinea de zi:............................................................. ............................................................... ..............................................................Desfurarea (constatri ):

Msuri (propuneri)..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Drept care s-a ncheiat prezentul proces- verbal.

Nume Semnturi

10.CHESTIONAR PENTRU PRINI1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit de curnd la copilul dvs.?........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.?....................................................................................................................................................................................4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?

a. vestimentaieb. limbajc. anturaj (prieteni)d. timp libere. gradinita. f. banig. altele. Care?....................

5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile?..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut copilului/copiilor dvs. n legtura cu un stil de via sntos?.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................7.a. Ce-i place copilului dvs. s fac n timpul liber?...................................................................................................................................................................................7.b. Alegei una dintre preocuprile de mai sus pe care ai ncuraja-o.....................................................................................................................................................................................8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine copilul/copiii dvs.?........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie susinute periodic i ori de cte ori este nevoie, dup un plan riguros ntocmit.Evidena lor se ine ntr-un dosar special. Acesta va conine toate materialele ntlnirilor cu prinii. El este unul dintre documentele care atest legtura cadrului didactic cu prinii prescolarilor.Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema referatelor prezentate trebuie s fie astfel aleas nct s rspund cerinei de educare a prinilor, nu numai a elevilor. Subiectele pot fi unele de interes major (de exemplu, anul trecut am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru sntatea familiei i a copilului, n special, ct i subiecte legate de psihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii, etc.Materialele prezentate la lectoratul cu prinii pot fi susinute i de alte persoane abilitate invitate de cadrul didactic (psihologi, medici,etc).

Dosarul va conine: pagina de titlu a dosarului; extras din Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului preuniversitar (vezi modelul); planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt trecute toate ntlnirile cu prinii, chiar i serbrile colare la care sunt invitai ori excursiile la care sunt participani.

Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente: ntiinare pentru fiecare printe; planul edinei (rmne la dosar); proces verbal semnat de fiecare printe participant (este documentul care atest prezena prinilor la edin); copie dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii; alte materiale prezentate la edin; eventuale fotografii fcute cu aceast ocazie

11. Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimareLa clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de invatamant situate mai sus pe axa timpului, este necesara o relatie sustinuta a gradinitei cu familia. Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial iar noi trebuie sa-l continuam la gradinita, facand - acolo unde este necesar - corecturile deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa facem mediul precolar cat mai placut copiilor, fara stres emotional si afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam micului prescolar diferenta de loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale familiei.Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la gradinita trebuie facute cunoscute parintilor deoarece numai impreuna cu ei putem conlucra la obtinerea rezultatelor pozitive in procesul de invatamant.Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti impreuna sunt necesare.Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este necesara o planificare a sedintelor cu parintii. Potrivit Regulamentului prescolar intalnirile cu parintii trebuie sa aiba loc lunar sau ori de cate ori este nevoie. Este bine sa se aduca la cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gradinita, chiar daca aceasta nu ii solicita.Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze continutul fiecarei sedinte, perioada cand aceasta va avea loc si, eventual, materialele care vor fi prelucrate in sedinte.Continutul primei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar trebuie sa includa, obligatoriu, alegerea Comitetului de parinti pe grupa, care va fi compus din 3 persoane adica, presedinte si 2 membrii, cat si prezentarea atributiile acestui comitet. De asemenea, se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o dare de seama asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea activitatilor din anul scolar in curs.Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui material educativ pregatit de educatoare. Acest material va avea continutul axat pe relatiile parintilor cu gradinita, observatii psiho-pedagogice asupra elevilor, indrumari in educatia copiilor, in pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, emotionale.Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face observatii generale, nu va numi prescolarul in context negativ, va evidentia insa aspectele pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa jignim parintii, observatiile negative se vor face in particular, dupa sedinta, sau cu alta ocazie.Nu se va folosi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani, indiferent pentru care destinatie. Sumele pot fi cerute doar de Comitetul de parinti, daca se crede de cuviinta, si aceasta doar pentru dotarea grupei sau a gradinitei sau pentru oricare motiv instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop consimtit de catre toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru ajutorarea unui batran, etc).Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este nevoie ca evidenta acestora sa se faca intr-un dosar separat. Acest dosar va contine: planificarea sedintelor cu parintii, materialele prezentate in fiecare sedinta, procesele verbale ale sedintelor. Este recomandabil ca inaintea fiecarei intalniri cu parintii sa ne facem un plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa-l urmarim in timpul desfasurarii sedintei. Si aceasta deoarece pe parcursul sedintelor discutiile pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai abate de la ideea in discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce urmarim.Sa incercam, pe cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa vorbeasca mai mult parintii, pe baza ideilor prezentate de noi. Aflam lucruri noi si interesante despre prescolarii nostri, despre relatia lor cu familia cat si despre relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii din clasa si cu familiile acestora. Noutatile aflate ne pot ghida in mai buna cunoastere a elevilor nostri si duc, implicit, la cai mai bune de rentabilizare a procesului instructiv-educativ al caror subiect sunt micii scolari.

Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu parintii:- Violenta: - Psihologie, Educatie: Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si intelectuala a copilului, Cei sapte ani de acasa, Cele mai rele sapte lucruri pe care le poti spune copilului tau, Cum descopera copilul prietenia

12. REGULAMENTULDE ORGANIZARE I FUNCIONAREA UNITILOR DE NVMNT PREUNIVERSITARCAPITOLUL VPRINIISeciunea 1Dispoziii generale

Art.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a colabora cu unitatea de nvmnt, n vederea realizrii obiectivelor educaionale.(2) Prinii/tutorii legali au obligaia ca, cel puin o dat pe lun, s ia legtura cu nvtorul/dirigintele pentru a cunoate evoluia copilului lor.(3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt obligai, conform legii, s asigure frecvena colar a elevului n nvmntul obligatoriu.

Seciunea a 2-aComitetul de prini al clasei

Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an n adunarea general a prinilor elevilor clasei, convocat de nvtor/ diriginte, care prezideaz edina. (2) Convocarea adunrii generale pentru alegerea comitetului de prini al clasei are loc n primele 30 zile de la nceperea cursurilor anului colar. (3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane: un preedinte i doi membri; (4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la nceputul fiecrui semestru i la ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/ nvtorul sau preedintele comitetului de prini al clasei pot convoca adunarea general a prinilor ori de cte ori este necesar. (5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele prinilor elevilor clasei n adunarea general a prinilor la nivelul colii, n consiliul reprezentativ al prinilor, n consiliul profesoral i n consiliul clasei.Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoarele atribuii: a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n nvmntul obligatoriu a tuturor copiilor de vrst colar i de mbuntire a frecvenei acestora; b) sprijin unitatea de nvmnt i dirigintele n activitatea de consiliere i de orientare socio-profesional sau de integrare social a absolvenilor; c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i desfurarea unor activiti extracolare; d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de studiu pentru elevii clasei; e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau materiale, susin programe de modernizare a activitii educative i a bazei materiale din clas i din coal. f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i dirigintele/nvtorul n ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei i a unitii de nvmnt.Art.48. (1) Comitetul de prini al clasei ine legtura cu unitatea de nvmnt, prin dirigintele/ nvtorul clasei. (2) Comitetul de prini al clasei poate propune, n adunarea general, dac se consider necesar, o sum minim prin care prinii elevilor clasei s contribuie la ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitii de nvmnt. (3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , n nici un caz, exercitarea de ctre elevi a drepturilor prevzute de prezentul regulament i de prevederile legale n vigoare. Informarea celor implicai cu privire la coninutul acestui articol este obligatorie. (4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de ctre comitetul de prini, fr implicarea cadrelor didactice. (5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor. (6) Dirigintelui/nvtorului i este interzis s opereze cu aceste fonduri. (7) Fondurile bneti ale comitetului de prini se cheltuiesc la iniiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ nvtorului sau a directorului, nsuite de ctre comitet. (8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage dup sine drepturi n plus pentru anumii elevi. (9) Se interzice iniierea, de ctre coal sau de ctre prini, a oricrei discuii cu elevii n vederea colectrii i administrrii fondurilor comitetului de prini.

13. PARTENERIATE CU COMUNITATEA LOCALA, PROIECTE SI PARTENERIATE EDUCATIONALE LA GRUPA

CALENDARUL EVENIMENTELORDATAZIUASEMNIFICATIAPROPUNERI DE ACTIVITATE

23SEPTEMBRIEZIUA MONDIALA A CURATENIEIIndreptarea atentiei catre un mediu curat, unde viata pare mai frumoasa si mai sanatoasa.Obisnuirea copiilor cu curatenia mediului inconjurator.-activitati gospodaresti in sala de grupa, curtea si imprejurimile gradinitei;-experimente pentru a demonstra poluarea; -identificarea persoanelor care dauneaza prin actiunile lor;-activitati cu parintii: incurajarea parintilor sa initieze activitati comune cu copiii in mentinerea curateniei in casa, curte, imprejurimi;

SEPTEMBRIE OCTOMBRIEPERIOADARECOLTEIAdunarea recoltei este un lucru important al existentei umane. Multe traditii sunt legate de culesul viilor.Participarea copiilor la actiuni de strangere a recoltelor, de prepararea salatei si a sucului de fructe si legume;-jocuri de creatie:La piata, La culesul viilor, Ziua recoltei-organizam: Balul fructelor, Balul strugurilor

04OCTOMBRIEZIUA MONDIALA A ANIMALELORFiecare animal este parte importanta si utila a naturii, de aceea trebuie sa invatam sa le ocrotim.Dupa cercetari se pot face dezbateri impreuna cu copiii pentru a invata ce influente au pierderile unor specii pentru mediul nostru.-acumularea cunostintelor despre animale prin vizionare de filme documentare;-imagini(enciclopedii)cu animale;-joc de creatie: Cautarea hranei;-joc didactic: Cauta puiul;-povesti, cantace, poezii, zicatori despre animale;-desen,modelaj;

16OCTOMBRIEZIUA INTERNATIONALA A ALIMENTATIEICunoasterea produselor ecologice, naturale si a celor care dauneaza organismului uman si care nu trebuie sa se regaseasca in alimentatia copiilor, cum ar fi dulciu-rile in exces sau alimentele care contin E-uri.-actiuni despre alimentatia sanatoasa a copiilorex:Vitaminele contribuie la mentinerea sanatatii.

1DECEMBRIEZIUA NATIONALA A ROMANIEIImportanta cunoasterii sarbatorilor nationale ale tarii noastre, tricolorului si structurii geografice a Romaniei.-confectionarea drapelului tricolor; -sa facem cunostinta cu harta tarii, folclorul si traditia romaneasca; -auditie muzicala:Tezaur folcloric.-vizita la Muzeul Judetean;-depunere de coroane;

DECEMBRIESARBATORILE DE IARNACunoasterea spiritului si traditiilor Craciunului, a datinilor si obiceiurilor de iarna, precum si placerea de a oferi si primi cadouri .-colinde, poezii , scenete;-actiuni de binefacere; -diverse activitati desfasurate parteneriat:

01IANUARIEANUL NOU Anul Nou, prilej de cunoastere a traditiilor specifice din diferite zone ale tarii.-confectionare:Roata anului-cunoasterea lunilor; -expuneri despre perceptia trecerii timpului;

08MARTIEZIUA INTERNATIONALA A FEMEILORFemeile ocupa un loc important in societate. Putem prezenta activitatile traditionale ale femeilor si activitatile de zi cu zi. Formarea conceptiei despre sarcinile femeilor.-vizitarea locurilor de munca a parintilor;-vizitarea muzeelor cu tematica Mestesuguri vechi;-vizionare si convorbire despre poze cu famila;

21MARTIEZIUA MONDIALA SOARE - PAMANTImportanta radiatiilor solare asupra organismului uman

-comunicari -ateliere de lucru -observatii astronomice si concursuri tematice

22MARTIEZIUA MONDIALA A APEIImportanta apei pentru viata; cunoasterea proprietatilor apei si rolul ei pe pamant; ocrotirea tuturor organismelor vii si stoparea poluarii apei.-concurs de desen :Apa-izvor de viata si bucurii;-stiinta:Utilizarile apei; Circuitul apei in natura; Cum sa economisim apa?;-experimente privind poluarea apei, efectele apelor poluate, starea fizica a apei;-dramatizare :Izvorul;-observarea apei (paraurilor)in imprejurimi si mentinerea curateniei;

17APRILIEZIUA MONDIALA A SANATATIISa mentinem sanatatea este un lucru foarte important. Cheia mentinerii sanatatii este sa ducem o viata sanatoasa, pentru care bazele se pun de la o varsta frageda.-intalnire cu cadre medicale;-plimbari, drumetii;-prepararea salatelor din fructe, legume;

APRILIESARBATOAREA PASTELUISarbatorile Pascale: Invierea si simbolul reinnoiri. Traditii de Paste si Incondeierea Oului de Paste.-conversatie despre viata lui Isus;-intmplari ,povesti, cantece despre iepuras; -activitai practice: Ornamente pentru masa de Paste;-incondeierea oualelor cu diferite tehnici;

18APRILIEZIUA MONDIALA A OCROTIRII MONUMENTELOR ISTORICECladirile vechi intaresc identitatile culturale. Putem indrepta atentia copiilor spre protejarea si conservarea constructiilor vechi si a monumentelor-vizitarea orasului; -excursii;-legende;-ocrotirea monumentelor istorice;

22APRILIEZIUA PAMANTULUIMulti factori daunatori influenteaza sanatatea mediului.Este important sa cunoastem acesti factori pentru a-i putea preveni.-observari realizate prin plimbari, excursii;-discutii privind impiedicarea factorilor daunatori ai planetei si a mediului inconjurator;-excursii si picnic-uri organizate cu parintii, fara omiterea curatarii locurilor dupa plecare;

10MAIZIUA PASARILOR SI A ARBORILORMediul viu inconjurator are un rol hotarator pentru a mentine viata. Pentru ocrotirea lui e nevoie sa-l cunoastem.Un semnal pentru cei care ucid in masa arbori fara sa planteze in schimb nimic:Padurea este plamanul verde al omenirii, pe care trebuie sa-l lasam mostenire urmasilor nostri.-observari ,cercetari in urma plimbarilor; excursiilor in parc, in padure, pe langa lac, etc-poezii, cantece, povesti, jocuri de miscare cu continut tematic;-jocuri dramatice;-antrenarea in activitati de sadire de puietii achizitionati de la pepiniera si urmarirea indeaproape in viitor a dezvoltarii copaceilor;

31 MAIZIUA MONDIALA IMPOTRIVA FUMATULUIFumatul dauneza grav sanatatii si totusi in acelasi timp numarul fumatorilor creste. Formarea copiilor in a se opune viciilor, fapt care le va influenta pozitiv viitorul -realizarea unor afise si expunerea lor la vedere;-consultarea cadrelor medicale;

01 IUNIEZIUA INTERNATIONALA A COPIILOR-intreceri sportive-efectuarea desenelor pe asfalt;-confectionarea unui album cu copiii lumii;-expozitie de desen; -concurs de poezii consacrate copilariei fericite;

05 IUNIEZIUA MONDIALA A MEDIULUIImportanta protejarii zonelor aride care acopera mai mult de 40% din suprafata Terrei.-confectionarea afiselor cu continut tematic; -vizionare de filme cu continut tematic: Cocoselul neascultator;-colectarea deseurilor din materiale reciclabile ;

14. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL AVIZ DIRECTOR(MODEL) TITLUL PROIECTULUIPARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE COMUNITATE

Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-os-mi amintesc. Implic-m i o s neleg(proverb american)Argument Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai mare msur, oamenii. Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii A.S.Makarenko, Cartea pentru prini.ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind prinilor puine anse de a cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea, trebuie pus accent pe activiti de cunoatere interpersonal pentru a crea un cadru de siguran i pe strategii de desfurare a acestora ct mai variat i accesibil.Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu familia elevului i s rspund nevoilor de comunicare, relaionare, construire de echipe, cooperare, motivare i implicare.

Scopul proiectului- Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin singuri succesul.

Obiective Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-familie; Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie; Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional; Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia; Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor; ncurajarea voluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea colii. Realizarea unei reviste educative pentru prini

Grupul int prinii grupei prescolarii grupei -educatoarele Locul i perioada de desfurare

Colaboratori Director, prof. profesor psiholog , poliia de proximitate, preot (prof. de religie) educatoarele grupei , prini.

Mod de realizareNr.Crt Activiti Forma ResponsabilPerioada

11.Prinii se ntorc lagradinitaAlctuirea Comitetului de Prini2.Ce pot face prinii la gradinita?

-Dezbatere

-Lectorat educatoare

21.Discuii informale asupra Regulamentului de ordine interioar i a documentelor precolare2.Ce pot face prinii acas?3. Copilul ,copia prinilor-Informare-edin cu prinii-Lectorat directoreducatoare

31.Elaborarea unui chestionar pentru prini privind colaborarea gradinita-familie2.Rugciune sau cum i vd copiii pe prini3. Interactiunea prini-copii-atelier de lucru

-dezbatere

prof. psiholog

41.Aplicarea chestionarului i interpretarea rezultatelor2.Cum, ce, ct tiu copiii notri?3. Naterea Domnului colinde, poezii-Chestionar-activitate deschis -Serbareprof. psihoped.educatoare director

5Consilierea prinilor n cazul apariiei unor crize n familie care pot influiena progresul colar al prescolaruluiprof. psiholog.educatoare preot

61.Violena n gradinita i n familie 2. Nu violenei n familie; povestiri ale copiilor despre anumite aspecte care influeneaz viaa copilului3.Sfaturi pentru o viata fr de pcate-dezbatere-seminar-dezbatereeducatoare elevi , printipoliist de proximitatepreot

71.Activitate de voluntariat: Mn de la mn2.Amenajarea unei minibiblioteci n sala de grupa3.Consiliere individual,prini,elevi, proiect4. Copilul este copia parintilor sai

- aciune de recondiionare i colectare de cri pentru lectura suplimentar- studiul de caz

prinicopii educatoare

81.Sala de grupa miniexpoziie de lucrri ale prescolarilor i nu numai2.Ziua portilor deschise 3.De ziua mamei - scenete,cntece, poezii- expoziie de lucrri-activitate comuna* parinti/copii-serbare prinielevieducatoare invitai

91.A fi printe e uor, dar nu e simplu2. Profesia de printe -O zi din viaa unui printe

-dezbatere-mprirea de pliante-Invitat la discuii - un printeprof. psihologprini.

101.Pregtirea copiilor pentru viaa

-dezbatere - invitat -lectorat

prof. psihologprini educatoare

111. Ziua copilului ,Desene pe asfalt2.Prezentarea revistei 3.Concluzii despre derularea proiectului

-serbare -activitate comuna prini-prescolari,-dezbatereeducatoarePresedinte c.p

Materiale chestionare referate (lectorate) materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.) program calculator pentru tema Violena n coal i n famile alte materiale de pe internet Finanarea activitilor Comitetul de prini Sponsori Popularizarea proiectului pliante pentru prini, elevi i profesori

FINALITATEA

Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional; Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia; Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor; ncurajarea voluntariatului ; Atragerea prinilor ctre activiti din lumea gradinitei Realizarea unei reviste educative pentru prini.

15. a. MODEL DE GRIL DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI b. MODEL DE FI INDIVIDUALDE OBSERVAIi CURENTE

Gradinita Educatoare: Copilul.............. Grupa...........

Gril de observare a comportamentului

ASPECTE DE CONDUIT Emoti-vitateImpulsi-vitate, instabi-litateIntr-ziere (n dezvol-tarea emoi-onal)Lipsa de ncre-dere n alte persoa-neAgresi-vitate, domi-nareAtit.demon-strati-v tendin-a de a cuceriImpli-care, interesCapa-citate de orga-ni-zareAuto-afir-mareIncre-dere n sineAnga-jare, acti-vismAtitu-dine critic

Ii impune punctul de vederePrefer s-i exprime prerea oralCaut grupulVorbete tare i multD dispoziii, nu sugestiiSe manifest extrovertitAre iniiativ n activitile de nvare i de jocRefuz observaiileSe revolt cnd pierdeComenteaz aspectele impuse, care contravin intereselor sale Se opune manevrrii (de ctre alii) prin argumentareIgnor membrii grupului care nu particip efectiv la activitile comuneCaut compania copiilor activiFace totul pentru a ctigaPlnge la eecul echipei din care face parteManifest agresivitate verbal fa decolegii care nu sunt de acord cu el Organizeaz eficient activitatea grupului din care face parte

X

X

X

X

X

XXX

X

X

XX

X

XX

X

X

X

X

X

X

X

X

XXX

XXX

X

X

XX

XX

X

XX

XX

XX

X

X

X

X

X

XX

XX

X

XX

XX

XXX

XX

XXX

XXXX

X

X

X

XX

X

X

X

XX

X

X

X

X

X

X

FIA INDIVIDUAL DE OBSERVAII CURENTE

NUMELE I PRENUMELE COPILULUI: __________________________________________________________GRUPA: AN COLAR:

DataFapte i atitudini ale copiluluiCauze presupuse/ cauze realeRecomandri/ msuri

16. PROIECT DIDACTIC TIPIZAT

I . PARTEA INTRODUCTIV - modelGrdinia: Grdinia cu Program Prelungit Nr. 29, BacuGrupa: MareDomeniul:Limb i ComunicareDisciplina: Educarea limbajuluiUnitatea de nvatare: Analiza fonetic a cuvantului ( sunete: consoane)Subiectul: Unde-i [d] de la doctor?Tipul activitii: Formare de priceperi i deprinderi;Obiectiv cadru: Formarea capacitilor: de a recepta i de a produce un mesaj oral;Obiectivul fundamental (de referinta): familiarizarea cu noiunile de sunet, formarea capacitii de analiz a cuvintelor pn la nivelul sunetului, izolarea sunetului[d] din cuvinte i sesizarea caracteristicilor acestuia.Obiective operaionale:A. CognitivePe parcursul i la sfritul leciei, copiii vor fi capabili:OC.I - (OBIECTIV DE IDENTIFICARE) s identifice ntr-un lan fonic sunetul care prezint alte particulariti dect o vocal; NIVEL:-Minimal: reproduce linia melodic dup modelul educatoarei; -Mediu: discriminez sunetul din lanul fonic prin care s-a redat melodia;- Maximal: sesizarea particularitilor sunetului nou, n raport cu o vocal;OC.2 (OBIECTIV DE INIIERE) s fac corespondena ntre reprezentarea grafic i imaginea din primul rnd;NIVEL:- Minimal: stabilirea numrului de silabe al cuvntului sugerat de imaginea dat;- Mediu: discriminarea sunetului [d] in structura fonetic a cuvntului;- Maximal: corelarea ntregului sistem de simboluri cu imaginea de deasupra acestora;OC.3 ( OBIECTIV DE EXERSARE) - s utilizeze simbolul nvat pentru consoane, pentru imaginea din dreapta;NIVEL: - Minimal: stabilirea numrului de silabe pentru cuvntul sugerat de imagine; - Mediu: identificarea silabei care conine sunetul [d]; - Maximal: notarea sunetului [d] sub segmentul identificat, prin simbolul nvat;OC.4 (OBIECTIV DE PERFORMAN) - s s stabileasc structura fonetic a cuvintelor sugerate de imaginile din rndul al doilea, asciind simbolul sunetului [d];NIVEL: Minimal: stabilirea numrului de silabe pentru fiecare cuvnt; Mediu: identificarea silabei care contine sunetul [d] Maximal: corelarea structurii grafice rezultate cu imaginea, verbaliznd operaia de analiz; OC5. (OBIECTIV DE PERFORMANTA SI EVALUARE) sa gaseasca cuvantul potrivit schemei grafice pentru a il folosi in caseta indicata (selectat din setul de cartonase); NIVEL:Minimal: identificarea unui cuvant care sa aiba sunetul [d] in pozitie initiala; Mediu: sa gaseasca un cuvant format din doua silabe; Maximal: sa argumenteze ce a lipit in spatiul dat conform schemei grafice date; OC.6. (OBIECTIV DE EVALUARE) s argumenteze folosirea simbolurilor utilizate n rndul al treilea;NIVEL: - Minimal: recunoaterea simbolului grafic cu care se noteaz sunetul [d] ; - Mediu: stabilirea relaiei cuvnt-silab-sunet i exemplificarea cu cuvinte care ncep cu sunetul [d] ; - Maximal: exemplificri de cuvinte cu structur fonetic adecvat schemei date;B. Motrice:La sfritul leciei, precolarii vor deveni capabili:OM. 1 - s-i coordoneze micrile pentru a foileta n condiii de igien si securitate materialul primit;OM. 2 - s-i dirijeze efortul oculomotor ctre centrul de interes vizat de educatoare;OM. 3 - s i reprime tendina de a executa micri inutile n timpul activitii;C.Afective:Precolarii:A. 1- vor tri satisfacia intelectual de corelare dintre: imagine, cuvnt, silab, sunetul nvat i simbolul folosit pentru scriere;(+)A. 2 - vor dori s lucreze ngrijit pe foi;(+)A. 3 - vor lua atitudine fa de nclcarea normelor de exprimare corect(-).Resurse:Bibliografice: Curriculum pentru nvmntul precolar,3-6/7 ani, 2008 Ioan Dnil, Ioan Surdu Preabecedar, Bucureti, Editura Egal, 2001, pedagogice: Didactica metodico-didactice: Ioan Dnil, Fonetic i fonologie, Bacu, Editura Egal, 2001, Metodologice - Strategii didacticea. strategia didactic: inductiv-explicativb. metode i procedee: metoda fonetic analitico-sintetic, explicaia, conversaia euristic, exerciiul, lucrul cu manualul;c. forme de organizare: frontal, individuald. mijloace didactice: manualul, instrumente de scris, creioane colorate, 6 cartonae reprezentand: un ardei, un pod, un delfin, o lebada, un dinte, un dulap matrial aflat pentru educatoare pe un flanelograf si pentru copii aceleasi cartonase dar mai mici, intr-un plic (cartonasele copiilor au pe spate o banda adeziva dubla si protejata care-i va ajuta sa lipeasca cartonasul ales ) ;Temporale: 30 - 35 minute;Umane: grupa de 20 precolari;Suportul informativ: - Consoana [d] : consoan oclusiv- exploziv, dental, sonor i nesonant;

II. DESFURAREA LECIEI (vezi tabelul).III. FIA DE MUNC INDEPENDENT (DE LUCRU) n special pentru leciile bazate pe nvare prin descoperire, problematizare, observaie independent i experiment de laborator .IV. FIA DE EVALUARE - cu itemi corespunztori obiectivelor operaionale propuse.

II. DESFURAREA LECIEIObiectivele operaionale

Etapele (evenimentele) leciei* corespunztoare tipului i variantei de lecie* de exemplu, pentru lecia de asimilare de noi cunotine, ar putea fi etapele de mai jos, ordinea lor fiind subordonat logicii desfurrii leciei

Activitatea profesorului Activitatea elevilor (cu accent pe descrierea activitilor de nvare)Activitatea elevilor Evaluarea**

( corespunztoare Competenelor specifice)

O 1

O 2

O 3

etc.-momentul organizatoric1 (2)-captarea ateniei pentru lecia nou2 (1)-reactualizarea noiunilor necesare trecerii la lecia nou3-enunarea obiectivelor (facultativ, nu se recomand in leciile de nvare prin descoperire)4-prezentarea optim a coninutului 5-dirijarea nvrii (verbal sau cu ajutorul unei fie de lucru)6-conexiunea invers (feed-back-ul), preferabil n scris7-evaluarea 8-fixarea 9-transferul de cunotine/ aplicarea in practic, acolo unde este posibil -tema pentru acas -lecia se finalizeaz cu precizarea a ceea ce au de pregtit elevii pentru lecia urmtoare (cu accent pe descrierea activitilor de nvare)(evaluarea atingerii obiectivelor urmrite, modalitile de evaluare)

Item 1

Item 2

Item 3

etc.

** rubrica se completeaza cu fia de evaluare care poate fi prezentat separat

Profesorii debutani sunt obligai s realizeze schie de proiect pentru fiecare lecie predat n primii trei ani de activitate

SCHI DE LECIE1. DATE INTRODUCTIVE1. Data.1. coala, 1. Clasa.1. Disciplina.1. Subiectul leciei.,1. Durata de desfurare a leciei.1. Obiectivul central (scopul) leciei.1. Competene specifice vizate (se trec cu nr. de ordine din programa colar)1. Obiectivele operaionale.1. Tipul i varianta de lecie.1. Resurse procedurale (metode didactice).1. Resurse materiale (mijloace de nvmnt: aparatur i material didactic).1. Tipul de organizare a activitii (colectiv, pe grupe i / sau individual).1. Anticiparea dificultilor.1. Bibliografia (n ordinea alfabetic a autorilor, cu specificarea autorilor, titlului lucrrii, editurii, anului apariiei, paginilor)1. SCHEMA TABLEI cu desene (atunci cnd este cazul) realizate n culorile convenionale.1. FIA DE MUNC INDEPENDENT (DE LUCRU) n special pentru leciile bazate pe nvare prin descoperire, problematizare, observaie independent i experiment de laborator .1. FIA DE EVALUARE - cu itemi corespunztori obiectivelor operaionale propuse.

27

17. CURRICULUM VITAE

Curriculum vitae Europass Inserai fotografia. (rubric facultativ, vezi instruciunile)

Informaii personale

Nume / PrenumeMiroiu Lavinia-Maria

Adres(e)Str. Neagoe Vod, nr. 29, sc. A, ap.14

Telefon(oane)Mobil:0748618358

Fax(uri)

E-mail(uri)[email protected]

Naionalitate(-ti)Romn

Data naterii04.08.1992

SexFeminin

Locul de munc vizat / Domeniul ocupaionalGrdinia cu program prelungit nr. 29, BacuEducatoare

Experiena profesional

Perioada01.09.2014 - prezent

Funcia sau postul ocupat

Activiti i responsabiliti principaleSusin activiti instructiv-educative cu precolarii, n raport cu standardele curriculare de performan;

Numele i adresa angajatorului

Tipul activitii sau sectorul de activitateProfesor n grdinia de copii

Educaie i formare

Perioada2011 - 2014

Calificarea / diploma obinutLicen n Pedagogia nvmntului primar i precolar

Disciplinele principale studiate / competene profesionale dobnditePsihologie, Pedagogie, Psiho-pedagogie special, T.M.C., T.M.I

Numele i tipul instituiei de nvmnt / furnizorului de formareUniversitatea Vasile Alecsandri din Bacu

Nivelul n clasificarea naional sau internaional

Aptitudini i competene personale

Limba(i) matern(e)Romn

Limba(i) strin(e) cunoscut(e)Englez

AutoevaluarenelegereVorbireScriere

Nivel european (*)AscultareCitireParticipare la conversaieDiscurs oralExprimare scris

B1B2A2A1A2

Competene i abiliti socialeBune competene de comunicare n limba greac dobndite prin studierea a 3 ani de coal n Grecia.

Competene i aptitudini de utilizare a calculatoruluiAtestat de competene digitale utilizator avansat.o bun cunoatere a instrumentelor Microsoft Office, Power Point, etc.

Permis(e) de conducereB

AnexeCertificat i diplom de competen lingvistic n limba englez i atestat i diplom de competene digitale

18. PORTOFOLIU PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONAL

CAPITOLUL I DATE DE IDENTIFICARE Numele i prenumele: Miroiu Lavinia-MariaCod Numeric Personal:2920804114090 Data i locul naterii: 04.08.1992 Or. Oelul Rou, Jud Cara-SeverinNaionalitatea: RomnDomiciliul: Bacu, Str. Neagoe Vod, nr.29, sc. A, ap.14

CAPITOLUL II STUDII (formare iniial)

CAPITOLUL III - COMPETENE I CALIFICRI OBINUTE PRIN DIFERITE FORME DE PERFECIONARE (cursuri de formare, grade didactice, studii postuniversitare, doctorat etc.)

Competene/calificri obinute 3)PerioadaInstituia organizatoareActul 4)

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/COMPETENE DOBNDITE, RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU

Enumerai aptitudinile/competenele dobndite Contextul n care au fost dobndite5) Dovezi Persoane care pot furniza referine (date de identificare)

CAPITOLUL V ALTE MENIUNI6)

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SEMNTUR,

AVIZAT.DIRECTOR,

ANEXE

UN COD DE VIA: DATORIILE MELE FA DE COPIL

Copilul este o persoan: l respect.Copilul se minuneaz: l ajut s caute frumosul.Copilul este curios: vorbesc cu el.Copilul caut un model: sunt pentru el un exemplu.Copilul i descoper corpul: i art c sntatea este o for.Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil.Copilul i afirm personalitatea: l ajut s se cunoasc.Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea.Copilul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.

mi pare aa ciudatC avem atta vreme pentru ur,C viaa nu-i dect o picturntre acest moment i cellalt,i e neneles de tristC nu culegem flori,C nu privim la cer mai des,C nu iubimNoi, care att de repede murim.

Urmrete permanent idealul educaional al colii romneti: Dezvoltarea liber, integral i armonioas a personalitii umane, formarea personalitii autonome i creative.

Multa vorbarie nu a fost niciodata semn de intelepciune.(Tales din Milet)Mintea curat, inimile curate ale copiilor notri v stau n mn. i tot cuvntul dumneavoastr e o smn care prinde i va da rodul.(Alexandru Vlahu Ctr nvtori)

Eu sunt copilul.Tu ii n minile tale destinul meu.Tu determini, n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n viat! D-mi, te rog, acele lucruri care s m ndrepte spre fericire. Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume ! "(din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)

(Cocteau)

. NOUL DOOM 1.Desprirea n silabe se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup structur, innd seama de elementele constitutive, n special prefixe: in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe: nevr-al-gi-e2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni pronumele i adjectivele negative se scriu ntr-un cuvnt: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, vreunul, vreuna se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu3.Articularea termenilor strini se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumutate se articuleaz ca de obicei n limba romn, prin alipire direct, dac partea final a cuvntului se pronun aa cum se scrie: bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile. scriem cu cratim dac partea final se pronun altfel dect se scrie: cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul4.Variante literare libere uzul a impus n noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn acum: antete/ anteturi, amanete/ amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei ( fructe), coperte/ coperi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptn/ pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/ topogan, tumoare/ tumor. statutul de variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur5.Forme vechi, forme noi DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin frecvente: anacoluturi/ anacolute, algoritme/ algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/ monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie. se renun de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte: dezagreg, evapor, ignor, ndrum, perturb, secret. au fost nlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu formele impuse de uz: aragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier.6.Forme i sensuri noi vise( imagini din somn) ~visuri (aspiraii)nseamn( constituie) ~nsemneaz ( noteaz)emisie ( emitere) ~ emisiune(program RTV)frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare, conflict)pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de patiserie) se nregistreaz cuvintele: compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni, baloi, robinti, strate, subansamble verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal7.Intrri noi cele mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american: brand, broker, dealer, fitness, font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc.8.Adaptri este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne: body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz9.Variante verbale libere pentru infinitiv se accept variantele: a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori, decofeiniza/ decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi, rabata/rabate, rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli. pentru indicativ: biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie, mntuiete/ mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibuiete, huiduie/ huiduiete, nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inventeaz/ invent, se ngmfeaz/ se ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/ inviaz, reanim/ reanimeaz, chioapt/ chiopteaz.10. Alte variante libere acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lca/ loca, piunez/ pionez, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu forme de plural: cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri, slogane/ sloganuri, torente/ toreni, vopsele/ vopseluri n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi: mbrcmintei/ mbrcminii, savoarei/ savorii, o form unic pentru: corabiei, igncii, rncii, feii; fa-fae ( feii)11.Locuiunile pronominale de politee adjectivele posesive: ta , sa, voastr, pronumele: lui, ei, lor, din componena locuiunilor pronominale de politee se scriu cu liter mare: Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia Ta, Eminena Sa etc.12. Prim-ministrul primul element rmne neschimbat: prim-ministrul, prim- minitrii, prim-procurorul, prim-procurorii, prim-secretarul, prim-secretarii Informaii sintetizate de pe www.didactic.roCUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE

ab-o-ri-genab-ro-ga ad-op-taad-um-bri an-al-fa-betan-or-ga-nic ant-arc-ticbin-o-clu de-scri-e de-spre dez-a-cord dez-ac-ti-va dez-a-m-gi dez-ar-ma dez-a-van-taj di-spe-ra drept-unghi dez-e-chi-li-bradez-in-for-madez-um-fladin-a-poi hand-balex-a-cer-baex-or-bi-tantfi-ind-cgol-a-ve-rajib-i-demi-gno-rain-a-bilin-de-scrip-ti-bilin-e-dit in-e-cu-a-i-ein-e-fi-ca-cein-e-galin-e-pu-i-za-bilin-e-vi-ta-bilin-ex-pli-ca-bilin-i-mi-ta-bilin-u-tilin-o-por-tunin-sig-ni-fi-antin-u-manin-o-fen-sivin-a-bor-da-bilin-ac-cep-ta-bilin-a-dec-vatin-ad-mi-si-bilin-aptn-a-poin-a-ri-pan-ar-matjert-faman-o-pe-ram-ri-ni-mi-emez-a-li-an-miz-an-tropmon-o-clune-vral-gi-eom-o-nimpar-o-nimpa-opt-istped-i-a-trupen-um-brport-ar-mprim-or-di-al pro-gnos-ticprunc-u-ci-de-repsih-a-na-listpsih-i-a-tri-ere-sta-bi-lire-strn-gere-struc-tu-rare-trans-mi-tesand-vicisin-o-nimsin-u-ci-de-resub-li-ni-asub-or-do-nasub-ur-bantot-u-natrans-fertran-sil-v-neantrans-mi-tetrans-por-tatrif-tongtri-unghivrst-nic

. ORTOGRAME

1. i pare ru c-ai plecat? 1. Am vzut doi cai.2. Vd c-i o pdure mare. 2. Am umblat pe multe ci.3. Zisei c-ar fi bolnav. 3. Aho! car nebun, aho!4. Vezi d-ta c-a fi suprat? 4. -un ca mare de vnzare.5. Tu ce-ai visat? 5. Bea ceai de mueel.6. Cred c-or fi buni. 6. Cntau doina in cor.7. Pe cel de-al doilea l-am luat. 7. Pe deal se vede cabana.8. Te rugm, du-ne la film! 8. S-au format dune de nisip.9. Furnica l-a ascultat. 9. Dup sol urmeaz la.10.Dac le-i duce i le dau. 10.Ai patru lei?11.M-ai rpus, leule! 11.Luna mai bine ai venit! Bate rufele cu un mai 12.N-ai ce-i face. 12.Dulce va doini din nai13.N-a face aa ceva... 13.El ne va fi na.14.Ne-a culcat pe cuptor. 14.Iarna viscol, nea, asta-i ara...15.Ne-am pierdut. 15.Eti neam cu el?16.Aurul tu ni-l despoi! 16.Fluviul Nil e mare!17.N-or avea cui da. 17.Nici un nor vzduhul n-are.18.-a plecat... 18.Sare pe a.19.-al nostru a rcit. 19.E cu al la cap legat.20.-ale mele toate-s rele. 20.Era legat la ale.21.Cnd te-i trezi din somn... 21.Pupza din tei.22.V-ar asculta... 22.Zidarul aduce var.23.Acum vi-i vremea. 23.A ruginit frunza din vii.24.Da ce-a fost aici, copile? 24.Albina cea bun zboar.25.Ce-i Costic? 25.Puse cei trei duli de paz.26.Dup ce-l ascult atent... 26.Eu sunt lupul cel btrn.27.Eu l-a ine i l-a crete 27.E un biat la.28.L-ai cutat? 28.Ce pai lai...29.M-oi face de rs. 29.Ai obrajii moi.30.N-oi fi aa bleg. 30.Orae noi. 31.Dac vi-i vorba aa... 31.oricel cu ochii vii.32.S-a nfuriat. 32.Vine mama sa.33.S-i aduc fata mpratului. 33.Prietenilor si le spune.34.L-or fi auzit? 34.Privete la lupta lor.35.N-oi fi aa bleg. 35.Vine la noi. 36.V-oi zidi pe voi v-oi zidi de vii. 36.Ce e cu voi? 37.C d-oi sta a m mnia... 37.Doi oameni se certau. 38.Mi-i foame! 38.Mii i mii de grne39.Incepu a-i spune... 39.Ai vzut tu singur!40.De-a czut, ajut-l! 40.Nici gnd s-l dea.41.I-a fost frig. 41.Ia acum carul si pornete.42.I-au udat si i-au plivit. 42.Cinii dup ei se iau.43.M-or face de rs. 43.Mor de sete!44.P-un lac se plimbau gtele. 44.Pun rechea la gura scorburii.45.S-ar bucura btrnul. 45.Apoi sar n ograd.46.i-i de ajuns! 46.Tu le ii pe toate.47.Nu v-a fost dor de ara voastr? 47.Lupul se va arta.48Vi-i frig?Vi-i geamul spart? 48.S vii degrab.49.V-oi zidi pe voi,v-oi zidi de vii 49.Voi fi cinstit.50.Cred c-am visat. 50.Te cam grbeti. 51.M-ai rpus, leule! 51.i ce hor mai jucar. 52.L-a aruncat n mare. 52.Ea nu mai st la noi. 53.I-ar fi fost de ajutor. 53.Eu priveam, iar el m certa.54.S-au frecat cu zpad. 54.O cprioar sau un cerb...55.Da ce-a fost aici, copile? 55.Cea! Joian!56.Mi-au nflorit lalelele. 56.Miau! Miau!57.M-or face de rs. 57.Mor, mor, mor...58.N-a venit s ne ajute. 58.Na! satur-te!59.Ne-a culcat pe cuptor. 59.Nea, Zurzan!60.n ziua aceea se adunau fetele. 60.Oamenii aceia s-au dus.61.Plata e aceeai. 61.Aceiai copii i vd,in fiecare zi.62.Altdat venea cu plcere. 62.O s-i spun alt dat.63.S-mi dai caietul c altfel... 63.Avei i alt fel de cri?64.E mai bun dect o fat. 64.De ct timp nu l-ai mai vzut?65.A fost demult un tat... 65.Dar l uitasem de mult.66.Rup numai o bucat de pine. 66.El nu mai pierde timpul...67.A fost odat o feti... 67.Mai citi o dat povestea

nva de la toate(din lirica norvegian)

nva de la AP s ai statornic drum,nva de la FLCRI c toate-s numai scrumnva de la UMBR s treci i s veghezinva de la STNC cum neclintit s crezi !nva de la SOARE cum trebuie s-apuinva de la PIATR ct trebuie s spuinva de la VNTUL ce-adie pe poteciCum trebuie prin lume de linitit s treci.nva de la TOATE, cci toate-i sunt surori,Cum treci frumos prin via,cum poti frumos s mori.nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitatnva de la NUFR, s fii mereu curatnva de la FLCRI ce-avem de ars n noiInva de la APE s nu dai napoi,nva de la UMBR s fii smerit ca ea

nva de la STNC s-nduri furtuna greanva de la SOARE ca vremea s-i cunotinva de la STELE c-n cer sunt multe oti !nva de la GREIER, cnd singur eti, s cninva de la LUN s nu te nspimninva de la VULTURI cnd umerii i-s greii du-te la FURNIC s vezi povara ei !nva de la FLOARE s fii ginga ca eanva de la MIEL s ai blndeea sanva de la PSRI s fii mereu n zbornva de la TOATE c totu-i trector !Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treciS-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti n veci .

COPACUL FERICIRII

Zmbeste tuturorConstruiete un album de familieNumr stelele . Imit o persoana pe care o iubeti.Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine!Vorbete cu Dumnezeu . Redevino ....copilul de altdatSari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun. Spune ,,DAine-i promisiunile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptnturaFugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o aniversare . Ajuta un om nevoias.Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar.Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . Asculta cantecul greierilor.Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si vorbeste. Fii amabil!Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare.Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste o floarecu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot ! vreme de o zi. Traieste-ti clipa! Continuao traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten.Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria tade plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin.Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta.Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna.Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe stradaHraneste-l!Vorbeste-i!Pastreaza-l!Sterge lacrimile de pe un obraz.Cumpara-ti o ciocolataImparte-o cu unPofticios. Fii iarcurios.Descoperaun lucru nou,ceva frumos,ceva interesantDa-te in leaganCiteste o povestePovesteste-o unuicopil.Scrie o poezieDaruieste-o ,,jumatatiitaleStai drept. Sadeste un copacMultumeste-le dragilor tai profesoriSadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.MOMENTE N VIA

Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nct i vine s-l scoi din visele tale i s-l mbriezi cu adevrat.Cnd o u se nchide, alta se deschide; dar sunt di cnd rmnem atta timp privind una nchis nct nu putem vedea toate celelalte care sunt deschise pentru noi.Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv i asta dispare.Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s se fac lumin ntr-o zi ntunecat.Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz la ceea ce vrei s visezi.Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 oportunitate pentru a face tot ceea ce vrei i-i propui.Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce; suficiente ncercri pentru a te face puternic; .suficiente necazuri pentru a rmne uman; suficient speran pentru a te face i a fi fericit.Cel mai fericit nu este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate, ci cel ce tie ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese n cale.Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge nainte pn cnd nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau. Triete-i viaa astfel nct atunci cnd se va sfri tu s zmbeti.Nu socoti anii, numr amintirile!O zi fericit!

Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bineH.Walton Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de desavarsire a copilului prin libera manifestare a sa .Constantin Harly MENIU PENTRU FIECARE ZI Dou lingurie de rbdare, O ceac de buntate, Patru linguri de amabilitate, Un pic de speran O doz de credin. Adugai mult ngduin, Puin pruden, Cteva fire de simpatie,Un mnunchi din acea plant rar care se numete umilin. Condimentai totul cu bun-sim,Lsai s se coac la foc mic i vei avea O ZI BUN.

DECALOGUL TACERII

1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros .2 ) . Taci , atunci cand ai vorbit destul .3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti .4 ) . Taci , atunci cand esti provocat .5 ) . Taci , cand esti nervos si iritat .6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi 7 ) . Taci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit . 8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti .9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici .10 ) . Taci , cat ai timp sa gandesti inainte de a vorbi . Interviu cu Dumnezeu - de Octavian Paler-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu.-Daca ai timp. am raspuns eu.Dumnezeu a zmbit, spunnd:-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?Dumnezeu a raspuns:-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:-Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai? -Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit;sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.-Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ?Dumnezeu m-a privit zmbind i a zis:-Doar faptul ca sunt aici, intotdeunaMesaj din partea copiilor ctre cei mari

Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent.Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi.Spui c sunt promisiunea binelui: nu m ncredina rului.Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului.Nu atept s-mi oferi doar pinea: d-mi lumina i experiena.Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu dragoste.Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune.Nu sunt un simplu ornament n drumul tu: sunt cineva, ce bate la ua n numele lui Dumnezeu.nva-m ce e munca, umilina, rugciunea i iertarea.Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept.Corecteaz-m cnd e nevoie... chiar dac m vezi suferind.Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu.

n loc de concluzii :Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma .Nu merge n urma mea , pentru c s-ar putea s nu te pot ghida .Mergi alturi de mine i fii prietenul meu .


Recommended