[L I X A R A D , Vïnérî 1 0 Deceravre Î92C 0. g* , m s

t< lu*'

|[exempter 50 be.tî. LEFON ?». ORAŞ Şi í£Rlfí®AN No7«0

D A « Ţ i A AD kii H ír fa Al jHjr* « * * * * ^ * * » Í fs.

M A N U S C R I P T E L E N U S E INAPSIAZA,

(Moartea a v i a t o r u l u i de d. Alex. Anestin.

într'o desfăşurare supwiiuă de eroism şi curaj; din cauza unuia din accidentele, te­ile în brutalitatea lor, ce pândesc pe stă-litorii aerului, aviatorul a murit, într'o ta­tă şi ceţoasă zi a lui Decemvrie, încununat o aureolă de flăcări şi de trosnituri sgudui-n. .Aviatorul a murit la douăzeci de' ani, în area primei sale tinereţi, la vârsta când cei ii mulţi se pregătesc pentru viaţa ce-i a-tapta şi îi momeşte cu rarele-i clipe de a-färatä bucurie şi cu nesfârşitele-i suferinţe, cazuri şi păreri de rău.

JCu o zi mai înainte, îl cunoscusem pentru inia oară la aerodrom.

Cu ochii inteligenţi şi mari; cu figura fru-isă şi distinsă; cu părul încreţit în cute de en şi în toată fiinţa lui cu o modestie şi o foare de copil, tânărul acela care îşi fă-e siwcWik de aviaţie în complicatele şcoli Parisului nu îţi făcea de loc impresia că

fi putut să se avânte cu atâta bravură şi m la cucerirea regiunilor superioare. Peste o clipă însă aparatele imense îşi

h sborul în fanfara uriaşe a motoarelor; Iau să vibreze splendid întinderea câmpu-de aviaţie, pentru a frământa apoi aerul viraje îndrăsnete, în curbe fantastice şi

jjKluonsc, în rostogoliri şi în căderi, ce um­pli ochii de emoţie şi inimile de palpitaţiuni pfenentare.

h vreme oe aparatul aviatorului, astăzi Inct, t recea ca o rândunică uriaşe, deasu-a in ti nderei şoselei, făcând să se ridice în irtejuri frunzele şi praful de pe drum, de-a-na căruţelor ai cărora cai se cabrau în ß \VoTa\\ei ameţitoare, soldaţii, lângă noi Iţeau: „este d. plutonier Georgescu, de oa-ce a lui este şoseaua!" Glorie şi bucurie trecătoare: ieri soare şi |nă, beţie de aer şi de perspective, azi ri-ditate veşnică şi răceală de mormânt. In această sguduitoare putere a contraste­le rezumă viaţa adevăraţilor aviatori. Pe ei nu-i poţi înţelege cu procedeele noa-

tre de judecată obişnuită şi nici nu-i poţi ca-cteriza după formele calapodului comun. Rămânând cu dragă inimă în sfera noa-

i socială de disciplină şi voliţiune, simbol tonajului şi al unui uimitor progres, călă­rii aerului, trăesc, în fond, o viaţă diferită ta noastră, cu emoţii şi viziuni deosebite, p spaţiului limpede şi strălucitor, faţă. de re pălesc ca învăluite de ceaţă şi de umbră, pectele traiului cotidian. Din înălţimile la cari plutesc, ceasuri, în

Iul unei zile, Icarii moderni, îşi umplu o-ä de perspectivele înecate în bruma depăr-rei, contemplă orizonturi necunoscute pen-p cei de jos; văd desfăşurându-se în propor-jrigantică hărţile noastre reduse la dimen-

mii de milimetri, primesc, cei dintâi primele

raze ale soarelui şi; salută cei din urmă regala strălucire a apusului ce trăeşte numai pen­tru ei.

Pentru aceşti călători ai infinitului râu­rile şi apele se fac panglici de argint; vârfu­rile munţilor se prefac în păduri de suliţi uri­aşe, dealurile, văile, câmpiile se reconciliază armonic între ele şi se aşează la nivel.

Ca o pedeapsă însă şi ca o răzbunare pentru tot ceea ce e silit să dea, aerul, mâ­nios de a fi flagelat de aripele aeroplanelor, sguduit de trepidanta suflare a motoarelor şi insultat de curajul oamenilor ce străbat vasti­tatea, până alaltăieri neviolată a domeniilor lui, aerul necruţător şi crud, pândeşte pe a-viatori cu toate vidurile ce îl brăzdează şi cu toate curentele ce îl străbat.

învinsă astăzi atmosfera se ridică mai te­nace şi mai ameninţătoare mâine şi ca un Moloch aerian ce pretinde noui victime, răs­toarnă adesea, prin complotul tacit al elemen­telor, pe aceia cari am biruit-o un moment.

Aviatorii ştiu aceasta, dar ei refuză a deveni mai (prudenţi şi mai cuminţi.

Beţia vitezei îi farmecă şi îi încântă, fă-cându~i să piardă noţiune» pericolului pămân­tesc; călători ai spaţiilor, ei trăesc larg şi in­tens în baza unei mentalităţi ce a încetat de mult a" fi a noastră, bucuroşi când aripile ae­roplanului îi ridică într'o nouă regiune de stră­lucire şi azur.

Din ascensiunea aceasta în spre soare, în mijlocul oceanului aerian, rezultă viziuni şi contemplaţii neuitate, înţelese poate de multe ori numai cu sufletul, scăpând chiar contro­lului inteligenţei, sub învălis"! ce le înalţă şi le-acopere, rupt din intensa poezie a spaţiului infinit. 1

Aici ne vin în minte cuvintele comandan­tului escadrilei de luptă din Arad, care ne spu­nea o dată, că în timpul unui sbor, în vreme ce aparatul trecea sub o ploae fină în ale cărei picături se resfrângeau razele de soare, a avut senzaţiunea magnifică că o clipă, haine, cisme şi maşină erau făcute dintr'un ţesut de curcubeu.

Nu credem să reuşim vre-o dată să facem pe aviatori, mai liniştiţi şi mai prudenţi, de oare ce neliniştea lor caracteristică, mai pre sus de ori ce obişnuinţă, este chestie de suflet şi chestie de temperament.

Nu ştim poate cum să-i plângem, dar ştim în or ce caz să-i admirăm.

Din valea aceasta a vieţei, unde circulăm cu piciorul, sau eu trenul, cu viteze, prin con­trast, de broaşte ţestoase sau de râme, depu­nem, omagiul suprem pe mormintele celor cari se duc în atmosferă de frumuseţe şi lu­mină şi trimitem salutul nostru tutulor avia­torilor, eroii ce chiar în timp de pace, rămân singuri în război, cu vidurile pânditoare şi cu curentele de aer, şi cu toată furia nedomo­lită a natu.rèi ce încearcă să-şi păstreze cu ferocitate, măreţul şi impalpabilu-i secret.

Cronica externă. In urma împrejurărilor, toi care guvernul

maghiar ia consimţit la ratificarea tratatului de pace, nevoia dimisiunei cabinetului st apăru» ca «n lucru die nein lăturat.

Mai multe cauze au determinat síi trebu* m determine această demiisiune.

Se ştie că guvernul maghiar, toi timpul a căutat să întreţie în-rândurile populaţiei ideea, că pacea ou fcrebueşte ratificată. Aceasta pentr» a oferi Antantei o probă mai mult, că întreaga naţiune maghiară, era îm contra ideal d» pafi-ficare.

Strâns însă în condiiţiuimiile mise de Antan­tă, guvernul maghiar s'a văzut nevoit în cei» dán urmă, să semneze ranifiicarea, în contra irew-fcărei căreia se declarase până atonei'

_ Ratificarea făcută în condliţiuni ide atare du­plicitate, a fost punctul de plecare, al nemulţu-rnirei generale, multă vreme înăbuşită.

S'a adus în primul rând guvernului, învinu­irea, că nu a fost' destui de energic, in condu­cerea intereselor naţionale, întrucât cedase în faţa Antantei şti în faţa condi'ţiilor acesteia, re­feritor la chestiunea teritorială.

O altă învinuire, adusă guvernului, » fosl aceea a numeroaselor impozite puse asupra jjopuiaţiei, sărăcită şi incapabilă să reziste ava­lanşei de dări şi cointribuţiuni.

S'a impuitat' în special cabinetului Teleky, că s'a solidarizat fără de nici o restricţie, eu politica ministerului de finanţe, care a înţeles, să rezolve criza iinănciară, salvând statul, în detrimentul populaţiei, — concepţie debilă şi incapabilă sa înlăture dezastrul.

Guvernul se găsea deci în situaţia delicată, de a-şl da singur vot de blam, în cazul când s'ar fi desolidarizat de politica ministerului de finanţe, sau de a-şi distruge singur autoritate* în cazul cânld ar fi «Mitiiinuat să siustie mai de­parte o pcilifilică financiară ce fusese una riiJn cauzele izbucnirii începutului de revoltă al na­ţiunei.

O altă cauză a demisiei guvernului, a fost aceea a problemei formei -de guvernament.

Guvernul maghiar, cu toate presiunile fă­cute asupra sa în toate chestiunile, de Antantă, şi cu toată formala desaprobare dată concep­ţiei sale monarhice, de toate stateie învecinate, a continuat să susţie mai mult sau mai pu*: 1

pe faţă nevoia reîntoarcerei habsburgilor. Opinia publică ungară, care a sfârşit rm

a înţelege că greşita politică de onresi.uie a habsburgilor, a fost adevărata cauză a dezastra lui, s'a declarat în parte pentru menţinerea ac­tualei forme de guvernament, parte pentr í •.-ducerea pe tron a unui suveran national.

In faţa acestei neanţelegeri decisive intre naţiune si guvern, acesta s'a văzut nevoit să cedteze şi să se retragă în condiţiile cunoscute.

Ideea, formărei unui nou guvern, prezidat de contele Bethlen, este nesigură şi provizorie, de­oarece elementele blocului guvernamental, de­clarat pe faţă în contra fostului guvern, proce­dează în momentul actual, la o serie de diso­cieri şi de noui orientări în politica, internă, ce ar putea să aibă ca efect, o criză de ordin parla­mentar, urmată în mod fatal, de o disolvare a adunării naţionale, a căreia misiune ar fi ai zădărnilită înainte ca ea să fi avut posibilitatea să manifeste un început de activitate sănătoasă.

Situaţia actuală a Ungariei, este tot aşa de , puţin satisfăcătoare, ca şi înainte de rea!'/.: I faptului ratificării şi aceasta graţie unei j tici şovăitoare şi greşite, şi mai întotdeauna j cu un caracter de duplicitate vinovată.

\

Pag. 2. „ R O M Á N U L * * Vineri, 10 Decemvre 1!

Pensiunile invalizilor şi văduvelor de război.

Comunicatul comandamentului teritorial a Corpului VII. de armată.

Tostul Consiliu Dirigent Resortul Finanţelor, cu sco-jitil de a uşura plătirea penziunilor şi competintelor de •crotire pentru invalizii grade inferioare precum vădu­ve şt orfani după grade inferioare a tio túlit cu decretul ar. 17250 din 1919 secţia V/a (Gazeta Oficială nr. Iii), că competintele de ocrotire amintite mai sus să se ri­dice de către primăriile aparţinătoare in mod sumar s» la câte două luni delà pexeptorate şi să se plătească de către primarii persoanelor în drept în prezenta de martori.

Punctul 8 în ordinul de mai sus mai prevede, ca nu este permis a se face reţineri din competintele invali­zilor, văduvelor şi crianilor.

In conseciuţă comandamentul face cunoscut că: în caz că vre-umii invalid,' văduvă sau orfan i-se va face vre-o reţinere din .dreptul de pcnzie de către ori care autoritate şi din orice motiv, sau în c;iz că numai mandata de către biroul de penziune conform tuiului nu se va plăti complect şi iu timp de 48 ore adică între 1 - 3 ale lunci la termenul hotărât prin suscitatul decret (adică la 1 ale Celei de a 2 luna), atunci persoana în chestie păgubită fie c:i inva­lid, văduvă sau o; ian, este .rugată..sä se adreseze co­mandamentului teritorial al corpului Vil a mata în Si­biu. Aceeaşi rugăminte o iacem si primăriilor, de a se îngriji, ca piatiie sa se iaca in limitele fixate de decrei.

In caz că tot mai sunt încă invalzi, văduve şl or­fani cari n'au înaintat încă. biroului de pciiziunî în Si­biu cererea rcutru icgularea drepturilor la penz e. (dună modelul publicat în Gazeta Oficiaia nr. 8 920) sau caii deşi au iacul cei crea dar n'afl primit încă certificatul de piaţa piu/U:', alunei rugăm pe iofi aceştia să bine-voiască a înainta fină zăbavă biroului de peiiziuni iu SiDiu (Cazarma Minai Viteazul) cernea sau reclamatja.

Tot cu această ocazie se mai face cunoscut, că la rc-guiaiea dreptulijar la penzie şi ajutoare (mandataţi de competinţe de o / . o i i c ) peniiu invalizi, orfani şi vă­duve din Ai deal şi ţinut, alipite ale fostei Ungarii, este competent numai comandamentul teritorial al corpului VII" anuală în Sibiu sau comandamentul teritorial ai corpului VI aripată în Cluj şi anume fiecare pentru te­ritoriul său.

Primă, iile sunt îndatorate să facă, sä primească si sä înaMHc/e comandamentului orice cerere sau recla-maţiwie din partea invalizilor, orfanilor şi văduvelor in petiţie seu;-ta. n u n biată şl pcrniu car cuu se va per­cepe nici o tăiat.

Perttai 'ace : ce voes.c sa-si reclame prin grai neajun­sul sau nevoia1, centa'ndamenluJ îi primeşte cu braţele J deschise si \ a face n tul cc legea îngăduie pentru mul­ţumirea lor.

Comandamentul se găseşte instalat în Sibiu în loca­lul comandamentului cornului Viî armată. Zilele de pri­mire pentru iiiva i. oriani şi văduve sunt oricând şi la crice oi a d'n zi şi noapte.

Povăţuim insă pe o r i c a r e , să nu pornească pe dru­muri, şi să «u-şi cheltuiască banii, ci să-şi adreseze ce-îetea s o 'sa sau veffefcjă la autorităţile comunale, iar acestea să ! c ii imită de urgenţa comandamentului cu referinţele sale.

In tot c;'>.ul û'cem cunoscut atât invalizilor, orfani-lo< văduvelor cât şi autorităţilor comunale,/că singu­rul organ ai statului însărcinat şi îndreptăţit de a re­gula drepturile la penzie a tutulor iuvalizior, orfanilor şi văduve'or de pe t-eritorul Ardealului, sunt comanda­mentele VII dm S'oiu şi VI din Cluj. aşa că otice ce­rere sau rechunàtfunè adresată altor autorităţi sau chiar ministeiului de război sunt trimise tot acestor coman­damente; deci csie zadarnic şi o pierdere de vreme în reguiarca drepturilor sau împlinirea unei reclamaţiuni, ca sa se adieseze în altă parte decât nouă.

Sibiu. General Vlădcscu.

Congresul doctorilor dentişti. Membrii sindicatului doctorilor dentişti, a

hotărât tinerea unui -congres general, în zilele de 6 şi 7 laaiuarie s. y. 1921, în Bucureşti.

La acest congres se vor discuta următoarele chestiuni: 1. Reforma legei sanitare în ceea ce priveşte practicarea dentistilei în tara. 2. Mij­loacele de luptă contra dentiştilor ilegali. 3. Cum s'ar putea organiza învăţământul dentar în tară.

Toti medicii dentişti sunt rugaţi de a răs- j punde de urgentă pe adresa secretariatului ge- j lierai al Sindicatului Doctorilor Dentişti, d. dr. j M. A. Munteanu, Calea Victoriei 184 Bucureşti, j dacă adercază la congres.

înmormântarea plutonierului aviator Georgesco Voicu.

Astăzi la orefe 3 d. p. se va face înmormân­tarea, aviatorului plutonier Voicu Georgescu. victima unui teribil accident de aeroplan, întâm­plat cu prilejul sborurilor făcute de escadrila de luptă, locală, la înmormântarea regretatu­lui Romul Veliciu, fost prefect al Aradului.

Cortegiul va porni din cetac , cu ono \;-ib militare. I

Societatea arădană este rugată să ia parte !a iunerarîîle tânărului aviator, căzut în condi­ţii atât de tragice, atuncea când îl aştepta o meritată avansare şi când se punea atâta spe­ranţă pe devotamentul şi curajul Iul.

E o datorie să cinstim memoria bravilor că­zuţi Ia datorie şi plutonierul Voicu Georgescu a avut onoarea să fie unul dintre ei.

Protestul societăţii poíitechnice contra c e ­dării atelierelor G. F. R.

Duminecă s'a ţinut Ia soc. Politechnică din Capitală- o şedinţă care a \u>?i m caracter foarte important.

A prezidat d. inginer Nicola« Ştefănescu. Puiiându-se îix di;cutie chestia concesionarei

atelierelor c. f. r., au luat cuvântul d-nji ingineri N. Ştefănescu; Tamcred Constantinescu si Buşîlă, cari au combătut cu vehemenţă proectul de con­cesionare, de care s'ai vorbiit la timp, aducând nu­meroase motive, cari au păgubit interesele statului.

Pentru concesionare a vorbit d. inginer Ma-noUescu, directorul general al .industriei din mi­nisterul dc industrie şi comerţ

S'a luat hotărârea, ca să se lupte pn'n toate mijloacele, ca proeclata concej ionare a atelierelor c. f. r> să mi fie adusă la îndeplinire.

S'a numit o comisiune în frunte cu d. Anghel Saligny şi F.mil Mic!eseu, cari să alcătuiască un memoriu în care să se arate că ..Societatea Poli-techu'că" eşfce cu desăvârşire contra concesionarei atelierelor CFR. # Memoriul va fi apoi înaintat guvernului român.

ffl

Dosarul Günther. O intervenţie a Sindicatului Ziariştilor

din Bucureşti. Se anunţă din Bucureşti că preşedintele Sin­

dicatul ziariştilor din Bucureşti, a adresat dlui general Averescu. următoarea cerere:

Domnule Prim Ministru, !n set'inţa Camerei delà 1 Decemvrie crt. d. j

deputat Gheorghe Mârzescu, vorbind despre aşa numitul ,.Donar Günther"' a afirmat că ziariştii delà toate sau aproape delà toate ziarele româ­neştii, au primit bani délai Qermanj iar numele lor se găsesc -ţintuite pe filele acestui dosar.

Fund-că d. députait de Iaşi n'a rostit nici un nume, băiurala ne învălue acum pe toti.

Ca şef de guvern şi ca Român, ca ostaş care nţi stat în faţa morţej spre a vă apăra ţara, ne în-ţţelegeţi mai mult decât alţii, cât odios cuprinde învinuirea adusă presei delà tribuna parlamentului.

Presa română — ori care i-au foVit lipsurile şi slăbiciunile — s'a bucurat întodeauua de renumele corectiíudmei profesionale. A fi acuzată şi de ne­cinste, a fi acuzată şi de comerţ cu duslmanu! şi a fi acuzată si de toate aceste în faţa parlamen­tului, jar lumină să nu se facă neîntârziat, veţi re­

cunoaşte d-lePrim-Ministru, că aceasta nu se poate.

De aceen in numele Sindicatului Ziariştilor din Bucurestj, am onoare a vă ruga stăruitor să dis­puneţi a ni se comunica numele „tuturor ziarişti­lor" cari figurează în dosarul „Qiirvthcr", dacă atlfel de nume figurează.

Primiţi vă rog domnule Prim-Ministru, încre­dinţarea înaltei mele consideraţinni.

Preşedinte, C. BACALBAŞA.

Cunună eternă pe mormântul !ui dr. Romul Velic???.

Ca răscumpărare a cununei pe sicriul lui dr. Romul Veliciu au depus la administraţia ziarului nostru :

D. Aurel Tyirîty comerciant în favorul monumentului „Unirü" L. 100.—

Dl dr. Alexa Boíioc advocat p entra rondul orfanilor de război L. 200.—

Suma di-n urmă L. 700 — . „ • Total Lei 1000

I N F O R M Â Ţ I U N l Guvernul, in urma consfătuirilor

hotărât să vie in curând cu un spor del la salariile de bază ale funcţionarilor] Acest spor se va da la 1 Aprilie 19A când acest spar a fost acordat fwictiş din Justiţie.

Până acum chestia n'a luat o formé tivă.

* — Revizoraiul şcolar îndeamnă I

stăsta cale pe toti învăţătorii delà i confesionale să se prezinte la depunem montului. Luarea jurământului se va cuvenită solemnitate în sala mare a ci din Arad în prezenta deegafior din pa; torităţilor confesionale şi anume:

Joi în 18 Decemvrie la 10 ore a tutorii confesionali gr.-ort. şi zr.-cath. şi sârbi.

Vineri în 17 Decemvrie la 10 ore a. vătătorii confesionali romano catolici, luterani şi israiliţi.

* — In reportajul nostru de eri, relath

nerüiiile lui Romul Veliciu, am scris à sală că răspunsurile religioase, au fost [ către corul de sub direcţiunea dlui prol janu. In realitate corul care a dat ca său la ceremonia funebră, a fost conclus d. Lugojanu, cunoscutul profesor de na dirijor de cor, ci de d. Lipovanu. un de^asemenea distins, şi căruia în cm

îi revin de drept toate aprecierile noasti *

— Direcţiunea generală a c. f. r. a dat I tuturor dbecţHor regionale, ca toate vagoanele cula fie în dife-fte staţiuni, să fie descărcate la ţie în ce mult cinci zile, altfel vor fi descarc către autorităţi, în contul destinatorilor.

- Direcţia generală a vămilor, conform » nnnbi primite de la ministerul de industrie, permite intrarea în ţară a mărfurilor probi simt prevăzute in convenţia comercială cu Aust

* — Ministerul cultelor a pus la dispoziţie ei

ortodoxe române din Transilvania şi Banat. < 4975000 lei, leafa preotimei pe semestrul Oc Martie a aunuliii bugetar 1920—1921.

— La comitetul agrar s'au ivit vii discuţii ci la plata pământului exproriat.

S'a stăruit ca aceasta chestiune să fie lăsa tru mai lârzin, tezolvându-se mai întâi celelall tiuiii în legătură cu împroprietărirea.

— Ministerul de finanţe va da astăzi un coi piin care vesteşte publicul că nu mai primet o cerere cu privire la schimbarea coroanelor şi i

— Membrii corpului didactic detaşaţi la şcoal în serviciul dc control din ţinuturile alipite, vo dela poslul lor de titulari numai gradaţiile, când aceslea nu Ic primesc dela postul unde sui şaţi, iar partea de salarii se va vărsa com şcolare respective, rămânând a primi dela sau postul unde sunt detaşaţi, leafa întreagă.

* • — Un mare furt s'a săvârşit Du mi»

Capitală. Autorü, cari n'alu putut fi încă dovedi

introdus, pe din dos, în locuinţa Dnei (ii-inţescu, din Calea Victoriei No 80, spi un geam şi deschizând apoi uşa.

Hoţii au pătruns apoi în birou, unde au o ca/etă, din care au furat bijuterii de i de peste un milion şi 25.000 lei în hârtî Băncii Nationale.

— Se svonise în lumea financiara de un mut încheiat la Londra, în valoare de 4 arde lei. / . ,

Ştirea ^ fost desminţită din chiar sursă o F vorba numai de împrumutul de 200 m franci, contractat la Paris şi care a fost n pentru plata cupoanelor datoriei noastre I şi pentru plata acreditivelor în legătură crj fur:le> cumpărate de stat,

a — Dşoara Melánia lonescu şi Dl Gheorghe

logodiţi. Su S

x Dr. Valeria Curtuţiu. medic. #Ord. 9—10 B du! Regele Ferdinand I. No 17. Cu

Vineri, 10 Decemvre 1920. „R O M 1 N U L » Pag. I .

Magnaţii ardeleni şi congresul agrar Ara anunţat la timpul său, pe la mijlocul Ju­

nei trecute, că asociaţia maghiară „Emke", so­cietatea culturală maghiară ardeleană. înfiin-;ată cu decenii în urmă, de magnaţii unguri lin Ardeal, în scopul maghiarizării Ardealului fi a acaparării izvoarelor de bogăţie-de «ici, — |te reînceput activata te a.

Fără a schimba vr'o literă din statutele, cari ică terenul politic, cultural şi economic ai

•Evitaţii asociaţiei, această formidabiă orga-izat'ie maghară al cărr#a membru se consideră iecare maghiar, luerază azi, sub profeţia, le-jfor statului român.

Seria primelor şedinţe ale veehei asociaţii politice, culturale şi economice maghiare, încă írj TIU s'a terminat şi membrii asociaţiei, au şi •atât guevrnuluii un memorand cerând sus-«ndarea executării reformei agrare.

Reforma agrară, democratică, radicală, Ireaptă pentru toţi locuitorii Ardealului, este, apă concepţia acestei societăţi dărâmarea su-iremaţiei politice maghiare. I . .

Aproape zece zile membrii adunării gene-! ordinare, ai acestei asociaţii, nu au discu-

Jt, decât primejdia ce o impHcă pentru sutele magnaţi unguri. ..pentru viitorul şi vitalita-

iminoritătii maghiare", împărţirea la.lifundii->r. dizolvarea .rimelor „organizate pentru

la mai excelema producţie". )'n desbaierile cari an avut loc ia Cluj, în

lutul asociatei ..Emke" se poate vedea, că paria, úm i au luat cuvântul, cari au vorbit

a reformei airrare, preconizată si pusă in pcaue M> R o m ă i r a întregită, nici habar un

de copuiinsuil Jegei agrare. R/ceiui câni au vorbit, nu cunosc, nu recu­

it ••titi rea m i unui motiv, came stă la baza iitiiii : ' ••' mei agrare române. Ei vad doar § , I A iu. nu este administrat, ca. „pa­lia mania", ca Ungaria lui Horthv. întreg

m aceea, ca s'a riArşU "tu epoca, în care loani'e ci:: braţe scormoneau pământul. îngri-6 holdeiL\ peni; u ca să a,;be corii.:, baronii pipi, n.eta te le trebuia ptnitiu o viaţa .de pa, dc deşirau. Pn memorand, scris în limba maghiară, şi laic este íi'h'.nvraiá în copie, o traducere în iba româiMă, a rost trimis din adunarea ge-fr:;. a J mke"-i guvernului dfiti Bucureşti, por a ud un a fost prezintat guvernului, prin l'egat ? despftnata :dle adunarea latifundia-

oi maghiari. In memorandul înaintat gtivernului de aso-

Hia . Emke", se arată ca minimul de 200 ju-Tî, lăsat íriarrífii proprietari de pamat, in ioc

fotica v I 'nu to'os obs iei şi statului, provoa­ce ne ii ele multe milioane, deoarece inarä prie ta ri, d.n Ardeal, au instituit oe moşiile ii,, ,n care se a'iii pot lua concurenta cu e mai bine organizate, fernre din A P U S . bnărţi'rea tu tu lor moşiilor ar avea ca ur-aare suprimarea îunnciiouarii acestor ferme Sel, — iu momentul, când însuşi stalul vede ,ra inimi tarii şi susţinerei unor, asemenea Iva rate scoli pentru agricultura tării, etc. itnoianüu'l este sprijinit de o serie întreagă

gutnente, cari sub masca intere se loir oo-Itive ale tari»', intentioneaiză salvgardarea im-jeselor de clasă şi poliitice maghiare. Accatsa meuiailitate a magnaţilor memonan-I se demaschează în ! toată goliciunea ci, ici, când printir'uniutl din ultimele puncte E memorandului se rinziistă asupra scăderii sduct'iei pe acele teritorii, cari de doi ani în-aee, au "fost cedate, în exploatarea dindivi-îlă şi independenta a ţărănimii. Experţii maghiari, constată că această scă-e a pro duet iei se idatoreşte următoarelor lă neajunsuri: neprioeperai ţărănimii de a pa pământul în mod independent si faptu-

Î ţăranul se niuţimieştc cu o producţie lesă satisfacă nevoile sale casnice, fără a-şi seama de imensele trebuinţe aile oraşelor. Dnpă toate aceste se impune însă întreba-: ce rost au avut inurnierioasele si modernele me ale magnaţilor maghiarii, dacă ţărănl-a românească, care numără 75 la sută din jÉnea Ardeaiului, nici azi, după atâtea de-i sau centenare, delà înfiinţarea fermelor, cronoastle sistemele de cultivare raţională?

Oe rost ar avea în noul stat inomân, mentiner-rea unor ferme, cari nu vor fi probabili, de nici un folos iărăniiimiii nici ~m viitor?

Nu va fi niai folositoare organizariea fer­melor statului, cu scopul precis, de a educa ma-ssele agriiioulltorillor, în senzul eultivărei raţio­nale ae mieior moşii? Răspunsu este evident.

Ca încheene accentuăm, că acuzaţia, adusă •tăirăniimjii în senzul c ă aceasta Mnmăreştje 'au rea voinţă Înfometarea oralelor, prin aceea că nu produce cantităţi de cereale suficiente, nu este decât o lovitură dată tărăniimii prin instincll de aceia, carii n'aiu ştiiiut-o deosebi nici odată de vitele de jug, alături de care. lucrâad moşiile magnaţilor, ea a asuidaJt, a însângerat şt a munit.

Având In vedere proporţiile si tenacitate» cu care latiifundliairiri maghiari din Ardeal, au luait poziţie hostilă, faţă de reforma agrară,

preconizată de democraţia românească, aceai-stă importantă chestiune, va fi cu siguranţă re-iluată in discuţie, şi de cercurile 'conduătoare ale tăria.

Este însă tot aşa de sigur, că toti cari ar îndrăzni, să zădărnicească ceva din aceea, ce a irea'lizat, adevărata democraţie si dragostea de tară, îşi vor însuşi singurii titlul *de reac-tonant şi de diişmamii ai ţăr i şi poporului.

N.

In memoria Ini dr. Ro­mul î a l i d t L

Am pnimit la redacţie următoarele: STIM. DLE REDACTOR!

Ca răscumpărare a cununei pe sicriul regreta­tului dr. Romul Veliciu, fost preşedinte de o-noare al Corului tipografilor români din Arad „Aurora", depunem în favoarea fondului orfa­nilor de război suma de 150 lei.

Preşedintele Corului tipo­grafiilor „Aurora".

Cronica internă. Am arătat gravitatea situaţiei interne, din

cauza poziţiei actuale, utât de delicate a gu­vernului, poziţie crciată de împrejurările în

care cercurile conducătoare au înţeles să tacă remontei ea. .

Am arătat deasemenea imposibilitatea u-nei cokiborán, de oare ce o adevărată si largă colaborare, cere cu toiul altceva de cât aceea ce se admisese să se dea între tratativele din­ire opozîtume si guvern.

In unna tmiuiivelor acestora s'a ajuns la rezultatul mai recent că opoziţia federală ar avea pretenţia să se facă cu adevăr colabora­re dar pe baza programului federatîst.

'caia de o asemenea, pretenţie, guvernul la rândul sàu a înţeles sä ceară „fuziune'' iar nu colaborare, spunând că nu se poate admite ca în baza unei presupuse colaborări, la departa­mentele respective ţărănistul să fie ţărănist şi naţionalistul să facă tot politica de până acum.

Guvernul s'a arătat cu atâta mai intransi­gent cu cât i-s'a părut că are datoria să facă proba că este mai tare ca or când si că refuzul de a i-se piimi condiţiile, in nici un caz nu e de natură să sgudue situţia guvernului.

In realitate însă situaţia este cu totul alta şi din o nouă mascare a adevărului nu poate esi decât o permanentizare a actualei crize po­litice.

Ultimele tratative legitimează si ameninţa­rea cu demisia dlui Take Ionescu, care înţe­lege să arate că dsa este acela care refuză con­cursul său cercurilor guvernamentale. c

WRANGEL LA GALIPOLI. CONSTANTINOPOL. — Generalul Wrangel

fiind somat din partea guvernului otoman, să pă­răsească imediat Constantinopolul, a cerut si a pri­mit autorizaţia puterilor aliate şi a guvernului tur­cesc, de ;a se stabili la Galipoli.

(„Äg. Damian/'.)

T e l e g r a m e „Agenfla Damian".

România la conferinţa dîn Praga. Bucuireşitji. — L a conferinţa, care va avea

loc la Praga, în vederea regularii chestionUo*. de comunicaţie, România va fi remezintată pliu d. Manea, şeful secţiei telegrafice si prin d. German, directorul regional al CFR. dii Cluj.

Alcătuirea comisiei comerciala. Bucureşti. — Comisia comercială a fost bă­

şti tui ră din: d. Giotu, delegat al ministrului k$| interne, d. Grigorescu, d. Merutriu, delegatul mi­nisterului comunicaţiilor, d. Cristodorescn; de­legatul ministerului industriei şi comerfuţui fi d. Buzescu, delà ministerul de finanţa".

Situaţia externă a României. Bucureşti. — D. Tache Ionescu. ministrul

de externe, a vorbit la clubul conservatoriloa despre chestiunile politice interne şi externe. D. Tache Ionescu, s'a declarat mulţumit cu si­tuaţia noastră externă.

Chestiunea asociaţiilor profesional*. Bucureşti. D. ministru Trancu-laşi, a

pregătit proectul de lege, privitor la asociatiu-nile profesionale. Proectul va fi adus în curând în disufia Camerelor.

Independenta oraşului Danzig. Berlin. — Oraşul Danzig, obţinând sanc­

ţionarea indépendantes sale, şi-a format azi gu­vernul. Danziguíl a fost proclamat republică in­dependentă.

Eliminarea studenţilor delà Bele-Arte. BUCUREŞTI. — Elevii grevişti delà academia

de betearte din Capitală au fost eliminaţi delà '..oate şcoalele din ţară.

D. Clemenceau grav bolnav. "PARIS. — D. Clemenceeiu, fost ministru pre­

şedinte al Franţei, a s«;.it grav bolnav la Calcula. Pacea polono-lituariîană.

- VARŞOVIA. — Se confirmă că an fost aplanate în mod paşnic, toate chestiunile, cari provocaseră con fi ic t ul p o ! on o-litunnian.

Pentru întregttatea Banatului. Timişoara. — Adunarea poporală anunţată

pentru eri în chestia remanierii frontierelor cu Jugoslavia, a. fost amânată. In schimb d. depu­tat Patriciu Râmneantu a ţinut o serie de adu­nări poporale în toate comunele din circum­scripţia sa electorală. La adunarea din Gătaia au luat parte peste 10 mii de români, pentru a protesta contra ciuntirei Banatului românesc. S'a votat o moţiune în acest sens şi a fost tri­misă parlamentului.

Grecii manifestează contra Antantei. Atena. — Manifestatiunile de stradă organi­

zate contra aliaţilor continuă. Alaltăeri a aVut loc la Atena o mare întrunire publică, în care s'a vorbii în mod vehement contra puterilor aliate. i

Un memorand al exregelui Greciei Paris. — Exregele Constantin al Greciei, a

trimis printr'un delegat ăl său, puterilor aliate o notă-memorand, în care declară, că se obligă în mod loial să îndeplinească toate eventualele condiţii, de cari puterile aliate ar lega reîntoar­cerea sa pe tronul elen.

U l t i m a , o r ă

Mentát soufra Senatului DOI MORŢI. CINCI GRAV RĂNIŢI.

Bucureşti. — In cursul şedinţei de eri a. » . a Senatului, s'a arunc, t în sala de şedinţă o bombă, care a făcut o explozie îngrozitoare. Au fost ucişi pe loc, episcopul de Oradea-Mare, dr. Demetriu Radu şi ministrul de justiţie Greceanu. Au fost grav răniţi episcopul dr. Romani Cioro-gariu, episcopul Nif on, ministrul lucrărilor pu­blice, d. general Văleanu, preşedintele senatu­lui d. general Coandă şi d. senator Spirti Georgiu.

Redactor responsabil: Trakta P. Nícoüa Editor responsabil: Lauretriht Luc*.

M O « PI SI « t f vawri, iu uecwBYfc 17?

Sabşrefectul judeţului Aratf.

PUBLiCAŢiU>E. r*a»irri tipărirea Qazetei Oficiaîe a Judeţu-

iui Aawd, -public pèntracta>rè de oom-otiirs, pentru oferte închise si rog pe .proprietarii de tüpogra-fie, 10a ofertul referitor la publicarea Qazetei Oficiale &ă-l iprez fride subsers-uiui, iMătflimea şi forma/tul Gazetei Otiiciaile e ceai pe care o a/re de prezent Gazeta Oflcia>!ä. Gazeta Oficială

va apărea în fiecare săptămână rdo.tă si ivnuime în fiecare JOK Ofertuil Dv. să se refere la aceea, că pentinu (pe swmă siunteii ac Scatii a- tipări o

pagină a Gazetei Oficiale,' notând, că Gazeta Oficială a judeţului apare' în 480 exeünplare si hhârtia necesară e deobligaţă a-o da interprinzăj torul. Ofertuil e a se îngîhfe. în- cuvertă închisă

la registratura îsubpreîecïùre'i, judeţţului Atad până tei 12 aie a, m. 15 Dgcenrvritf 192n, -— iar pe cuvertă e a s&, introduce.: „Ofert închis cu privire' la tipărirea Gazetei Oficiale, a judeţului An-d,.

înaintat în urma provocare i: Nrul 12930 -1920". Arad, la 29 Noemyrie '192Ö. 1

Su/2247—2 Dr. BELKŞ;; subprefect s.

Casa Cercnală pentru Hsigar̂ ri'e S o c i a l e din Uni.

2354—1920.

C O N C U R S . Casa eerouiallă pentru Asigurările Socialejdin

Arad piubllică ooacuirs pentru iiiíresi-iirea postului (vacant de medfc-ouraint in cercul Nadlac pe lángú următoarele üoirKtitii :

Saüar anual ide 4400 L. şi ajutor de scumpete 2650 L.

Cererile scrise în Wim a ircmrvtiă cu mfraa pro­prie diinprennă cu «ck'VI, can-i mievt.rese pregă­tirile necesare, -suffît a se Vw-inla in 'decurs de 14 zile óda "nblóearea în M<wr*tii>rul Oficial. M Ast-•gurărior Soci'iaV, la <';;r- f^ren Casei Ccrenafle centrai As-icmirariiie F 'vh 'e . tun de vir îwfrea ob­ţine >;riíormati,'!|nii •mí'i dcfn'iWe.

Gonom-ii iii'ii voir t' fhni să dovedească* oeiă-ţeflia iro-mână şi cvm-isl " s •!"'iih-i r o m â n e apoi sa iOorep'!'"'dă î<tt'.-\ • -v-ie •! ;-k' ; ; V:v»r impuse fuJict-Wiar.Mcr -publiu prnn 110 din le­gea XIX 1907.

Casa Cerrvt'fí ^cv4-"> Asigurările Ca 2249—3 . Sociale Arad.

No 8 3 8 — 1 9 2 0 .

PUBLICAŢIUNE.

In urma aridiiniu'uii a corpiilliili de armată Vil cu ocazi'U'nea centralizării a operatiiiiniilot de recemsàimânt, să provoacă 'toti cei deobtegafi la armă jiâ scutiţi tiiui Ainaid, si ühi alle tocuri domiiciiliiaţ-i în ora<ş delà air* 1901'. 1 voi, Í9Ü2 (cont. 1922, 1923, 1924) ca la operaimwi-le de centralizare să se prezinte — si ipni-n casnici ori prim plempotentititi — punctual si necondi­ţionat m edifciul Corporapiunei de industrie (ipartestület) în rândul şi zilele din .ios însem­nate "ou acea observare, că comisia va asoullta şi iredamatiiUioile sau intiâmipiiinăriiile celor kite-resti.

Tânăpiii vor aduce şi testimioniiile de absol-vare a .scoliilor, cei d>iin 1900 născuţi si străini vor aduce şi estrasele de naştere.

Se vor prezenta: Cei conscrieti în oiroum-•ariţpţia I. la 16 Decemvrie, cei iconiscrieti în oir-cuimscriipţiia II. la 17 Decemvrie, cei conscrieti în aireumscriptia III. Ja 18 Decemvrie, cei con­scrieti în lOircoimcriptiial IV. ila 20 Decemvrie, c e i ooîi'SQpieti în ciroumsariptia V. la 21 Decem-vriie iar cei din circumscripta VI. la 22 Decem­vrie a. c.

Araid, la 4 Decern vriel920. ; Isidor Geargeviciu m. p.

! . . , şeful secţiei militaire. '

• • M W B i u v a i i H i i t w M « « ^ ^ msBBm

D e vânzare urgent ICO b u c . s c r o a f e n u r i , n e g r e , m a n g u l ' ţ a , s e p o t î n g r a ş ă p â n ă la 3 0 0 c h l g r . — A o > « a a A d m i n i s t r a ţ i a ziarului . N > 2 2 5 2 — 3

MICA PUBLICITATE. T a u unei •«bllwfliml plini ta 10 Mvtate M Lai, M a 10 cutinte în «us 1 Len de cuvânt. Cuvintele eulece cu Utere —-l gra i* 2 Lei de cuvânt PublicaUunile ie achită antlciraft*.

CETIŢI FETIŢE >i TÄ-jtüVE. — I. îl. cojoeari în "coœnna Bârz»va, roman de 23 ani, deplin sănAtoa. scăpat d n armată, Toesc ah mă căsătore»?. cu o fetiţă sau văduvă sub 25 ani. Zestre 10.000 lei, mobilele cuvenite, eu o aíignr de fericirea dep­lină. Cui îi conviDe ofertai meu să-mi «crie epistoale se­rioase recomandate ea le Toi cer'-tta în persoană îa ter­min de 30 zile. Mu 2255-2

PR0FES0ABĂ d n vechiul Regat, predau limba fran­ceză. Prefer eleve şi elevi de lcea. Cecilia V. Ionescu. Arad, 6trada Erainescu 16.

Io 2254—2

REQUISITE ECONOMICE de vânzare Arsd, Bulevardul Regele Ferdinand nrul 17. Maşini de sămănat, plugari cu 2 şi 3 fere, cinrnri, tncr, cântare, cară, trăsuri^ tăie-tore de napi, extipătore şi altele eu preţ foarte redus,

ŞTAMPILE pentru sigilare cu ciară se pregătesc în 2 ore la A. Földes, Arad piaţa Avram Ian cu (Szabadság) nrul 1. Fo2232

Scrisorile cu deviza la administraţie se vor putea ridica numai între orele 5 6 p. na. L» scrisorile çu des­tinaţia în proviucie se va anexa taxa de franc are.

o m a s ă d e bi l iard, fn b u n ă s t a r e , c u t a b l ă d e m a r m o r ă , ro t i tură , c u 3 bile d e c a r a m b o l şi 1 6 bile d e fildeş.. Informât,'! s e p o t lua de ia . C e r c u l d e ce t i r e din Ş m a n d " Ş i m a n d u l d e jos.

Ca 2243—3

Caut Viticultor care să posede cunoştinţe teoretice, practice superioare pentru vie întindere 40 hectare şi pentru administrarea unei ferme model. Doritorii sa înainteze copie după certificate, Ului Col. GH. TRASSO, comuna Lipio, judeţul Bazau. Salar bun. Pa 2239 4

In atenţiunea cimercbnt'ior aîga , liiez, zanar, zaiiaric. le,

piper, scorţişoare, ciocolată, vcuscli, clei, scrobeală, săpun, cremă de ghete, lumini pe dm biserici, smoală de căruţe :: precum şi totfelul de articole de băcănie si coloniale in preturile din Bucureşti în orice cantitate de vân­zare la marele magazin Da 1879-30

ILHFLM OARVÂS : I

ARAD, str. Horea numărul 1, str. în fata cu primăria.

1NCUN0ŞT1NŢARE.

Aducem la cunoş inţa On. public că am lărgit atelierul nostru de cusătorie de albituri din str. Brătianu|(Weitzet) 2

PBEFAClNDD-L IN FABBiCĂ. Confecţionăm totfelul de albituri pentru preţurile cele mai

ieftine şi adecă:

Cá me fi de bărbat/, tira guler . . Iei 15 — cu 2 guiart sl mmgete lei 18 —

. » de noapie . , Iei 1 4 -Subpantaloni, lungi . I e i 12—

scurţi Iei 8 -Cămeşi p. fem:i, fără lucru manaal lei 8 —

. de noapte . . . lei 10 -Subpantaloni pentru femei . . . . Iei 10 — Perini Iei 8 — Invăliloare pentru plaporae . . . Iei 16 — Albitu i pentru femei, cu lucru ma*

nual, de bucăţi . . . . Iei 3 0 - 5 0 -Rog binevoitorul sprijin

H 1 M L E R şi F I S C H E R f a b r i c ă e l e a l b i t u r i . Hi 2244 1

E 'SENZAŢII ATENŢI]

L I S E E Şi L A D PARFÜMERII PAR1SIENE, CELE HAI FRUMOASE CA­DOURI PENTRU CRĂCIUN ŞI PENTRU ANUL NOU.

COMPLET asortiment bogat. — preturi ieftine. — se pot Vedea oui şi când m

DROGHERIA „ŞARPEL ARA», EDIFIC. ANDRÉNYI. La 2134-50

h atenţiunea « p â r â t a . t i o r <U i Mobile pentru prânzitor şi domnitor se pot cu ieftin în depozitul de mobile W I E G EN FELD, strada Eminescu (Deák Ferenc; nrul 40. Wi ii

A T E N Ţ I U N E

KOMLÓS Ş i

MUZSiY A R i D In palatul BOHUS vis-á-vi de intra­rea ttatrului. *oo

Mare asortiment de b pentru copii de scoală, toane de toamna şi de i

Ne ducem cu cilecţi mostre lainstitutele main cari fac comande în nu

In permanentă mare a ti ment de costume pentru bărbaţi şi copii, desie de toamnă, palii de iarnă. :: Serviciu p tual ! :: Despărţământ i cial pentru lucrări i măsură. — Rogăm i Onora cu comande ;

Ko IX

«2> U

I PRETORI I PRIMESC : Í Fabrica de gaz 0 ar i i;-n a oraşului % Tramvaiul comu-* nai 0 Turnul de apa-% duet * KeUner Béla ex­et peditor, Biil. Reg. 0 Ferdinand 18. f! V 2?46 3

^ (margal) reterta cuÎDi «o c'-lorie ct.- se poate in S buinţa pentru încălj * cu ' tnarel r cu lemne g calosifert loi se gasest

I FABRICA DE GÂZ AERU % ORASULU'ARÂf/,str M

1 0 0 ch i !op;rame trans 1

t ä t e la domie i l i < Lei^l

Direcţiunea fü de g a z aerli

44e+01>$00e0+00000000000«0e0e0**

Ce/i(i şi răs-

pândifi ziarul „ROMÂNU

li

RFURI TEITIl chiffon, zefir şi tot felul de ţ zeturi, flanele, bare h ette, si de ricine, perdele de dani velinţe de pat, acoperitoare mese, stofe pentru haine del baţi, articole de marame, etc. se ailă in cantităţi mari şi van pe lângă preţur reduse la

s O A N K Ö I *.r - • de diferite articole pei

••ie de dame, recunoscută cai . ,iie cele mai lenumife şt sol \.<AD, Bul. Reg. Ferdinani (Boros Beni; 16, în paf. Vanii

ko m

1 l-părui 1 i P O U K A Î ' m i ..CONCORTIA". ARAI» Ceaz4irat : Coaataittte Teodori