Manual Notiuni Avansate Excel 2

ISA v` prezint`v` prezint`v` prezint`v` prezint`

Start

2

CUPRINS

LecLecLecLec\\\\ia 1. ACCESUL LA DATE EXTERNEia 1. ACCESUL LA DATE EXTERNEia 1. ACCESUL LA DATE EXTERNEia 1. ACCESUL LA DATE EXTERNE 6666

1.1. Noţiuni despre baze de d1.1. Noţiuni despre baze de d1.1. Noţiuni despre baze de d1.1. Noţiuni despre baze de dateateateate 6666 1.1.1. Ce este o bază de date 6 1.1.2. Modelul relaţional de bază de date 7 1.1.3. Relaţii 9 1.1.4. Limbaj de interogare 11 1.1.5. Arhitectură Client/Server 12 1.1.6. Cerin\e Office 2000 pentru accesul la baze de date externe 13

1.2. Microsoft Query1.2. Microsoft Query1.2. Microsoft Query1.2. Microsoft Query 14141414 1.2.1. Ce este Microsoft Query 14 1.2.2. Cum se instalează Microsoft Query 16

1.3. Accesul la baze de date Access utiliz@nd MS Query1.3. Accesul la baze de date Access utiliz@nd MS Query1.3. Accesul la baze de date Access utiliz@nd MS Query1.3. Accesul la baze de date Access utiliz@nd MS Query 17171717 1.3.1 Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr-o bază de date Microsoft Access 17 1.3.2. Editarea unei interogări existente Microsoft Query 20

1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr----o bază de date o bază de date o bază de date o bază de date Microsoft SQL ServerMicrosoft SQL ServerMicrosoft SQL ServerMicrosoft SQL Server 23232323

1.5.1. Pe scurt despre Microsoft SQL server 23 1.5.2. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr-o bază de date Microsoft SQL Server 24

3

LecLecLecLec\\\\ia 2. LUCRUL {N COLABORAREia 2. LUCRUL {N COLABORAREia 2. LUCRUL {N COLABORAREia 2. LUCRUL {N COLABORARE 26262626

2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re\\\\eleeleeleele 26262626 2.1.1. Despre lucrul [n re\ea 26 2.1.2. Despre re\ele 27 2.1.3. Software ]i aplica\ii de re\ea 30

2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re\\\\eleeleeleele 32323232 2.2.1. Configurarea calculatorului pentru a participa la o re\ea 32 2.2.1. Activarea partaj`rii resurselor [n re\ea peer-to-peer sub Windows 36 2.2.2. Partajarea hard-discurilor ]i folderelor sub Windows 37 2.2.3. Stabilirea unui registru Excel partajat 38 2.2.4. Configurarea unui registru Excel partajat 38 2.2.5. Deschiderea unui registru Excel partajat din re\ea sub Windows 39 2.2.6. Anularea accesului unui utilizator la un registru Excel partajat 39 2.2.7. Anularea accesului partajat la un registru Excel 40

2.3. Urm`rirea modific`rilor2.3. Urm`rirea modific`rilor2.3. Urm`rirea modific`rilor2.3. Urm`rirea modific`rilor 40404040 2.3.1. Despre modific`ri 40

2.4. Inserarea comen2.4. Inserarea comen2.4. Inserarea comen2.4. Inserarea comentariilortariilortariilortariilor 41414141 2.4.1. Inserarea unui comentariu [ntr-o celul` 41 2.4.2. Modificarea unui comentrariu dintr-o celul` 42 2.4.3. }tergerea unui comentariu dintr-o celul` 42

2.5. Trimiterea electronic` la destina2.5. Trimiterea electronic` la destina2.5. Trimiterea electronic` la destina2.5. Trimiterea electronic` la destina\\\\ieieieie 42424242 2.5.1. Cerin\e hardware ]i software pentru trimiterea electronic` a documentelor 42

4

2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t` electronic` 44 2.5.3. Ata]area unui registru Excel la un mesaj de po]t` electronic` ]i trimiterea lui prin Internet 46 2.5.4. Trimiterea unei foi de lucru Excel ca fax 47

Lecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE WEBLecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE WEBLecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE WEBLecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE WEB 49494949

3.1. Despre Internet ]i Intranet3.1. Despre Internet ]i Intranet3.1. Despre Internet ]i Intranet3.1. Despre Internet ]i Intranet 49494949 3.1.1. Servicii Internet ]i intranet 49 3.1.2. Accesul la Internet/intranet 50 7.1.3. Accesul la resursele Internet/intranet 51 3.1.4. Structura unei pagini Web 52 3.1.5. Ce obiecte pot fi incluse [ntr-o pagin` Web 55

3.2. Foldere Web3.2. Foldere Web3.2. Foldere Web3.2. Foldere Web 56565656 3.2.1. Ce sunt folderele Web 56 3.2.2. Adùgarea unui folder Web cu ajutorul aplica\iei My Computer 56 3.2.3. Adùgarea unui folder Web din aplica\ia Excel 57

3.3. Office 2000 ]i tehnologii pentru Web3.3. Office 2000 ]i tehnologii pentru Web3.3. Office 2000 ]i tehnologii pentru Web3.3. Office 2000 ]i tehnologii pentru Web 58585858 3.3.1. Office 2000 ]i Web 58 3.3.3. Componente Web pentru Office 60 3.3.4. Cerinţe de sistem şi licenţiere 61

3.4. Salvarea [n format Web din Excel3.4. Salvarea [n format Web din Excel3.4. Salvarea [n format Web din Excel3.4. Salvarea [n format Web din Excel 63636363 3.4.1. Salvarea unui întreg registru ca pagină Web 63 3.4.2. Publicarea unei foi de calcul cu păstrarea interactivităţii 64

5

3.4.3. Publicarea unei diagrame cu păstrarea interactivităţii 67 3.4.4. Publicarea unui tabel pivot cu păstrare interactivităţii 69

LecLecLecLec\\\\ia 4. EXERCI|IIia 4. EXERCI|IIia 4. EXERCI|IIia 4. EXERCI|II 71717171

6

LecLecLecLec\\\\ia 1. ACCia 1. ACCia 1. ACCia 1. ACCESUL LA DATE EXTERNEESUL LA DATE EXTERNEESUL LA DATE EXTERNEESUL LA DATE EXTERNE 1.1. Noţiuni despre baze de date1.1. Noţiuni despre baze de date1.1. Noţiuni despre baze de date1.1. Noţiuni despre baze de date

1.1.1. Ce este o bază de date1.1.1. Ce este o bază de date1.1.1. Ce este o bază de date1.1.1. Ce este o bază de date

În accepţiunea cea mai largă, o bază de date reprezintă o colecţie de informaţii structurate într-un anume mod, de obicei sub forma unui tabel. Baza de date stochează informaţii, dar nu le pune la dispoziţia utilizatorului în mod direct, ci prin intermediul unor aplicaţii care asigură interfaţa între acesta şi date.

Într-o bază de date, informaţiile între care există o legătură logică sunt adunate într-o structură distinctă, manevrabilă individual. Între aceste structuri pot fi definite relaţiirelaţiirelaţiirelaţii.

În mod tipic, o bază de date este formată din două componente:

1.1.1.1. DateleDateleDateleDatele, organizate într-un anumit mod şi stocate în fişiere

2. Sistemul de gestiune a bazei de date2. Sistemul de gestiune a bazei de date2. Sistemul de gestiune a bazei de date2. Sistemul de gestiune a bazei de date (SGBD), care reprezintă un sistem software complex ce permite accesul aplicaţiilor la date. SGBD este responsabil pentru definirea ]i administrarea structurii bazei de date, incluzând printre altele:

!"Gestionarea relaţiilor dintre datele stocate în bază; !"Asigurarea stocării corecte a datelor şi a respectării regulilor care

definesc relaţiile între acestea; !"Refacerea datelor până la un punct de consistenţă, atunci când pe

parcursul prelucrării a survenit o condiţie de eroare. !"Gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor la date.

7

1.1.2. Modelul relaţional de bază de date1.1.2. Modelul relaţional de bază de date1.1.2. Modelul relaţional de bază de date1.1.2. Modelul relaţional de bază de date

Există multe moduri de a organiza datele într-o bază, dar probabil că cel mai cunoscut este modelul relaţionalmodelul relaţionalmodelul relaţionalmodelul relaţional.

Dpdv al structurii sale, o baz` de date rela\ional` con\ine: - TabeleTabeleTabeleTabele: stocheaz` datele; un tabel este definit prin c@mpuri ]i [nregistrari - Indec]iIndec]iIndec]iIndec]i: sunt fi]iere care sorteaz` baza de date - VederiVederiVederiVederi: sunt machete care afi]eaz` datele [ntr-un anumit mod.

Un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional (SGBDR) implică trei aspecte:

!"StrucStrucStrucStructuraturaturatura: într-o bază de date relaţională datele sunt structurate în obiecte bine definite (tabele, vederi, indecşi etc). Structurile şi datele memorate în acestea sunt manipulate prin intermediul operaţiilor.

!"OperaţiiOperaţiiOperaţiiOperaţii: operaţiile sunt acţiuni bine definite care permit utilizatorilor să manipuleze datele şi structurile unei baze de date; operaţiile posibile asupra unei baze de date trebuie să se conformeze unui set predefinit de reguli pentru păstrarea integrităţii.

!"Reguli pentru păstrarea integrităţiiReguli pentru păstrarea integrităţiiReguli pentru păstrarea integrităţiiReguli pentru păstrarea integrităţii: acestea reprezintă legi care stipulează ce operaţii sunt posibile asupra structurilor şi datelor dintr-o bază. Aceste reguli protejează structura bazei de date.

Cel mai comun tip de structură utilizat de o bază de date este tabelatabelatabelatabela. Aceasta conţine informaţii corelate logic. O tabelă reprezintă o clasă de obiecte importante pentru o anumită organizaţie. De exemplu, poate exista o tabelă de Clienţi şi una de Angajaţi. O tabelă este formată din liniiliniiliniilinii şi coloanecoloanecoloanecoloane. O coloanăcoloanăcoloanăcoloană dintr-o tabelă reprezintă un anumit atribut al obiectelor pe care le reprezintă aceasta.

8

De exemplu, marca este un atribut al tuturor angajaţilor dintr-o organizaţie, de aceea tabel Angajaţi va avea o coloană Marca. O linielinielinielinie reprezintă o instanţă a obiectului reprezentat de tabelă. De exemplu, o linie dintr-o tabelă de angajaţi furnizează informaţiile despre angajatul cu marca 22345. Coloanele sunt denumite şi câmpuricâmpuricâmpuricâmpuri, în timp ce liniile sunt denumite înregistrăriînregistrăriînregistrăriînregistrări.

Bazele de date conţin, în general, şi alte tipuri de obiecte utile pentru gestionarea datelor:

VederileVederileVederileVederile reprezintă obiecte ale bazei de date care prezintă utilizatorului informaţia într-o manieră particulară. Folosind vederi puteţi da acces la un număr limitat de câmpuri sau de înregistrări dintr-o tabelă sau puteţi combina date din mai multe tabele. O vedere nu este o structură de date propriu-zisă, ci este o definiţie a unei interogări particulare. Vederile sunt folosite de foarte multe ori ca un sistem de control al accesului la date. De exemplu, o vedere construită pe baza tabelei de Angajaţi poate ascunde informaţiile despre salarii, păstrând accesul utilizatorilor la restul datelor din tabelă.

SinonimeSinonimeSinonimeSinonime: acestea reprezintă un alt nume sub care este prezentat către utilizator un obiect al bazei de date. Sinonimele sunt folosite de multe ori pentru a simplifica denumirea unor obiecte, dare şi pentru a proteja informaţiile de localizare a acestora.

Orice SGBD întreţine un set de tabele şi vederi speciale, necesare bunei funcţionări a sistemului. Acestea sunt denumite tabeletabeletabeletabele sau vederi de sistde sistde sistde sistemememem şi sunt gestionate în principal de către SGBD-ul însuşi. Utilizatorul poate avea acces la conţinutul acestora, dar în general este o atribuţie a administratorului de baze de date să consulte şi eventual să modifice conţinutul tabelelor de sistem.

9

1.1.31.1.31.1.31.1.3. Relaţii. Relaţii. Relaţii. Relaţii

Între structurile bazei de date se pot stabili relaţii, bazate pe un set de reguli de integritate. Lumea reală oferă mai multe tipuri de relaţii. De exemplu, dacă există o tabelă de Medici (M) şi o tabelă de pacienţi (P) atunci pot exista următoarele tipuri de relaţii:

!"Un medic poate avea mai mulţi pacienţi; !"Un pacient poate fi tratat de mai mulţi medici; !"Un medic poate fi el însuşi pacient al altui medic.

Primele două afirmaţii definesc împreună ceea ce se numeşte o relaţie „mai relaţie „mai relaţie „mai relaţie „mai multemultemultemulte----lalalala----mai mulmai mulmai mulmai multe”te”te”te” între două elemente. Ultima afirmaţie defineşte o relaţie relaţie relaţie relaţie recursivărecursivărecursivărecursivă pe o aceeaşi structură: tabela medicilor.

Un alt model de relaţie uzual este relaţia „unarelaţia „unarelaţia „unarelaţia „una----lalalala----mai multe”mai multe”mai multe”mai multe”. De exemplu, dacă există o tabelă de Cărţi şi una de pagini, între acestea se poate defini o relaţie „una-la-mai multe”, astfel: o carte are mai multe pagini, dar o pagină nu poate aparţine mai multor cărţi în acelaşi timp.

În sfârşit, un alt tip de relaţie este relaţia „unarelaţia „unarelaţia „unarelaţia „una----lalalala----una”una”una”una”, prin care unui obiect dintr-o structură îi este asociat un obiect şi numai unul dintr-o altă structură. De exemplu, dacă avem o tabelă de persoane şi o tabelă de certificate de naştere, atunci între acestea se va stabili o relaţie „una-la-una”, astfel: o persoană are un singur certificat de naştere şi orice certificat de naştere aparţine unei singure persoane.

Dintre aceste tipuri de relaţii cel mai des întâlnit în practică este tipul „mai multe-la-mai multe”.

10

În sistemele de baze de date relaţionale relaţiile sunt implementate cu ajutorul cheilor. În general, o tabelă trebuie să aibă ceea ce se numeşte cheie cheie cheie cheie primarăprimarăprimarăprimară, adică o combinaţie a uneia sau mai multor coloane care identifică în mod unic fiecare linie. Cu alte cuvinte cheia primară este un set de atribute care identifică în mod unic un obiect al structurii. Într-o tabelă valorile cheii primare trebuie să fie unice. De exemplu, într-o tabelă de Angajaţi, Marca poate fi utilizată pe post de cheie primară, deoarece în mod sigur nu vor exista doi angajaţi cu aceeaşi marcă.

Dacă se va crea o nouă tabelă care înregistrează lucrările tuturor angajaţilor pe o perioadă de timp, aceasta va trebui să conţină două tipuri de informaţii: despre angajaţi şi despre lucrarea propriu-zisă. Cum informaţiile despre angajaţi sunt deja stocate în tabela Angajaţi, nu are sens ca acestea să fie duplicate în tabela Lucrări. Totuşi, un minim de informaţie trebuie stocat în ultima tabelă pentru a o putea relaţiona cu prima. Din nou Marca este un element potrivit, pentru că ea identifică în mod unic o persoană şi permite regăsirea restului de informaţii din tabela Angajaţi.

Astfel, tabela Lucrări va avea şi ea o coloană Marca, ale cărei valori însă trebuie să fie numai valori din cele aflate în coloana corespondent din tabela Angajaţi. Coloana Marca din tabela Lucrări se defineşte ca o cheie străinăcheie străinăcheie străinăcheie străină care referă cheia primară a tabelei Angajaţi. În felul acesta se stabileşte o relaţie de tip „părinte-copil” între tabelele Angajaţi („părinte”) şi Lucrări („copil”).

Regulile de integritate care permite implementarea acestei relaţii trebuie să impună ca în tabela „copil” Lucrări să nu poată fi introduse înregistrări care în câmpul Marca să aibă valori inexistente în coloana corespondentă din tabela

11

„părinte” Angajaţi; Aceasta nu implică automat ca orice linie din tabela Angajaţi să aibă corespondent în tabela Lucrări. Pot exista, de exemplu, angajaţi aflaţi în concediu care nu sunt momentan asignaţi nici unei lucrări.

Tot subiect al regulilor de integritate este şi ce se întâmplă cu înregistrările din tabela „copil” atunci când este modificată sau ştearsă o înregistrare în tabel „părinte” şi această acţiune modifică valoarea cheii primare. De exemplu, dacă se încearcă ştergerea unei înregistrări „părinte” pot fi şterse automat înregistrările „copil” corespunzătoare sau se poate bloca ştergerea înregistrării „părinte” atâta timp cât aceasta are încă înregistrări „copil”.

Tipurile de reguli de integritate descrise mai sus sunt implementate de SGBD şi este responsabilitatea acestuia forţeze respectarea lor de către orice aplicaţie va accesa baza de date.

În afara regulilor de integritate implementate de SGBD dezvoltatorul de aplicaţii poate impune alte reguli, în primul rând cele impuse de logica afacerii. De exemplu, se poate impune ca data livrării unui produs să fie ulterioară datei comenzii, nerespectarea acestei reguli a afacerii putând provoca disfuncţionalităţi într-o aplicaţie care inventariază toate comenzile nonorate.

1.1.4. Limbaj de interogare1.1.4. Limbaj de interogare1.1.4. Limbaj de interogare1.1.4. Limbaj de interogare

Pentru a lucra cu datele dintr-o bază de date trebuie utilizat un set de comenzi şi instrucţiuni (un limbaj) definit şi înţeles de SGBD. La ora actuală există mai multe limbaje de interogare a bazelor de date, dar cel mai comun este SQL (Structured Query Language – Limbaj de interogare structurat). Acesta este un

12

limbaj definit atât de ANSI – American National Standards Institute, cât şi de ISO – International Standards Institute. Majoritatea SGBD-urilor moderne suportă acest standard. Atunci când utilizatorul Excel solicită date din baze de date externe, în fapt este generat de către Microsoft Query un set de comenzi SQL care sunt transmise SGBD-ului. Acesta interpretează instrucţiunile din interogare şi furnizează rezultatul conform acestora.

1.1.5. Arhitectură Client/Server1.1.5. Arhitectură Client/Server1.1.5. Arhitectură Client/Server1.1.5. Arhitectură Client/Server

Într-un sistem Client/Server, prin server se înţelege în general un calculator puternic care pune la dispoziţie resurse pentru mai mulţi clienţi. În acest context, un client este un calculator conectat la un server prin reţea, care poate utiliza resursele puse la dispoziţie de acesta.

Într-o arhitectură de bază de date Client/Server, baza propriu-zisă şi software-ul SGBD se află pe un server. SGBD pune la dispoziţie o componentă de comunicaţie care permite mai multor clienţi aflaţi în reţea să acceseze datele din bază, prin intermediul aplicaţiilor. În general, un SGBD permite accesul mai multor utilizatori simultan la o bază de date, fiind responsabil de păstrarea integrităţii şi coerenţei datelor în cazul în care mai mulţi utilizatori accesează simultan aceeaşi informaţie.

Unul dintre modelele Client/Server cele mai uzuale este modelul pe două modelul pe două modelul pe două modelul pe două niveluriniveluriniveluriniveluri („two-tier”). Într-o arhitectură Client/Server pe două niveluri utilizatorul rulează toate aplicaţiile pe computerul local, denumit clientclientclientclient, care se conectează prin reţea la serverul care găzduieşte baza de date şi rulează SGBD. Aplicaţia client rulează atât logica afacerii („business logic” – de exemplu, o procedură de calcul a

13

impozitului) implementate de sistem, cât şi codul necesar interfeţei-utilizator (de exemplu, afişarea ecranelor pentru introducere de date). Un astfel de client este denumit „thick client”.

Spre deosebire de acest model, o arhitectură Client/Server pe mai multe niveluri („multi-tier”) va rula logica aplicaţiilor client în două tipuri de locaţii:

!"Pe maşina locală va rula numai codul responsabil de gestionarea interfeţei-utilizator;

!"Pe server vor rula aplicaţiile responsabile de logica afacerii.

În general, SGBD-urile mari implementează ambele modele.

Deşi modelul Client/Server este cel mai răspândit model de arhitectură a bazelor de date, există şi SGBD-uri care lucrează de sine stătător pe o singur staţie de lucru. În acest caz, atât baza de date cât şi aplicaţiile rezidă pe aceeaşi maşină. Majoritatea SGBD-urilor importante, pe lângă varianta Client/Server furnizează şi o versiune de sine stătătoare, care poate rula pe un singur calculator.

1.1.6. Cerin1.1.6. Cerin1.1.6. Cerin1.1.6. Cerin\\\\e Office 2000 pentru accesul la baze de date externee Office 2000 pentru accesul la baze de date externee Office 2000 pentru accesul la baze de date externee Office 2000 pentru accesul la baze de date externe 1. Acces la sursa de date extern`: adic`, drepturi de acces la respectiva baz` de date (cont definit prin nume ]i parol`, drepturi de acces [n re\ea, etc) 2. Componenta Microsoft Query: component` op\ional` Office 2000, care face parte din categoria “Instrumente Office” ]i care se instaleaz` [n mod op\ional. Ea permite interogarea bazelor de date externe. 3. Drivere corespunz`toare pentru accesul la datele externe: aceste drivere sunt necesare pentru a putea citi datele din baze de date externe. Pentru fiecare surs` de date, este necesar un driver specific. Ele pot fi de mai multe tipuri.

14

Cel mai cunoscut tip se nume]te ODBC (Open database connectivity) ODBC (Open database connectivity) ODBC (Open database connectivity) ODBC (Open database connectivity) ]i la instalarea MS Query, se instaleaz` automat urm`toarele drivere ODBC:

• MS Foxpro • Dbase • Oracle • Paradox • Text • MS Access • MS SQL Server

Un alt tip de driver pentru sursa de date este de tip OLAP (online analytical OLAP (online analytical OLAP (online analytical OLAP (online analytical processing)processing)processing)processing). OLAP implementeaz` o tehnologie specializat` pentru interogarea bazelor de date; organizarea acestora se face ierarhic`, [n cub ([n loc de tabele bidimensionale). La instalarea MS Query, se instaleaz` automat urm`torul driver ODBC: Servicii OLAP pentru MS SQL Server.

1.2. Microsoft Que1.2. Microsoft Que1.2. Microsoft Que1.2. Microsoft Query ry ry ry

1.2.1. Ce este Microsoft Query1.2.1. Ce este Microsoft Query1.2.1. Ce este Microsoft Query1.2.1. Ce este Microsoft Query

Microsoft Query este un program care permite aducerea datelor din surse externe în Microsoft Excel. Acest program este lansat din interiorul mediului Excel atunci când utilizatorul dores]te s` acceseze date stocate [n format extern Excel, de exemplu [n format Access, SQL Server, DBF, etc.

Folosind Microsoft Query puteţi aduce într-o foaie de calcul date stocate în baze de date de pe calculatorul propriu sau din reţea. Formularea criteriilor prin

15

care vor fi selectate datele care vor fi aduse este denumită interogareinterogareinterogareinterogare. Microsoft Query permite definirea şi stocarea unor interogări complexe având ca sursă datele din baza de date selectată. După definirea interogării în Microsoft Query, aceasta este transmisă serverului de baze de date, care întoarce în foaia de calcul Excel numai valorile care satisfac condiţiile impuse în interogare.

Datele preluate din baze de date externe vor fi organizate ca o listă Excel şi pot fi procesate în acelaşi mod ca oricare alte liste: sortate, filtrate, organizate în tabele pivot, subtotalizate etc. Totuşi, trebuie să reţineţi că modificările efectuate asupra datelor aduse în foaia de calcul dintr-o sursă externă nu vor fi transmise în baza de date iniţială, aceasta rămânând neafectată. Aşa cum sugerează şi denumirea, o interogare cercetează conţinutul bazei de date, selectând eventual un set util de valori, dar fără a afecta sursa.

Chiar dacă nu permite modificarea datelor sursă, Excel va păstra legătura la datele externe. În acest fel, orice modificare asupra datelor, realizată prin aplicaţii specifice şi de către personal autorizat, va putea fi uşor regăsită în foaia de calcul prin reîmprospătarea datelor.

Excel permite regăsirea datelor din baze de date Microsoft Access, Microsoft SQL Server, ORACLE, FoxPro, DBase, Paradox sau din alte surse care asigură un driver corespunzător.

DriverDriverDriverDriver----ulululul este o componentă software necesară conexiunii între Excel şi sistemul de baze de date selectat şi care asigură conversia de format între acesta şi Excel.

Microsoft Query realizează regăsire datelor în trei paşi: 1. configurarea unei surse de date

16

2. definirea interogării în Microsoft Query 3. returnarea datelor în Excel.

Aceşti trei paşi sunt în general gestionaţi de către Expertul Query şi vor fi exemplificaţi în cadrul acestei lecţii.

Ca şi editorul Visual Basic, Query este o aplicaţie Microsoft care nu a fost localizată pentru limba română, astfel încât chiar dacă aveţi instalat Microsoft Office Professional Romanian interfaţa şi sistemul de ajutor se prezintă în limba engleză.

1.2.2. Cum se instalează Microsoft Query1.2.2. Cum se instalează Microsoft Query1.2.2. Cum se instalează Microsoft Query1.2.2. Cum se instalează Microsoft Query

Microsoft Query este o component` Office din categoria „Instrumente Office”, care [n mod implicit se instaleaz` atunci c@nd utilizatorul dore]te s` efectueze o interogare.

Dacă vrem să instal`m manual Microsoft Query proced`m astfel: !"Închidem toate programele deschise. !"Din meniul “StartStartStartStart – Settings”,Settings”,Settings”,Settings”, deschidem folderul “Control Panel”Control Panel”Control Panel”Control Panel”. !"Efectu`m dublu-clic pe “Add/Remove Programs2Add/Remove Programs2Add/Remove Programs2Add/Remove Programs2 ]i ne pozi\ion`m [n

pagina Install/UninstallInstall/UninstallInstall/UninstallInstall/Uninstall, unde select`m aplica\ia “MicrMicrMicrMicrosoft Office osoft Office osoft Office osoft Office 2000”2000”2000”2000”, dup` care ap`s`m butonul “Add/Remove”Add/Remove”Add/Remove”Add/Remove”.

!"În fereastra de dialog care se deschide, efectu`m clic pe “Adăugare sau Adăugare sau Adăugare sau Adăugare sau eliminare caracteristici”eliminare caracteristici”eliminare caracteristici”eliminare caracteristici”.

!"Derul`m lista “Instrumente Office”Instrumente Office”Instrumente Office”Instrumente Office”, alegem componenta “Microsoft Microsoft Microsoft Microsoft Query”Query”Query”Query” şi select`m “Executare din computerul meu”Executare din computerul meu”Executare din computerul meu”Executare din computerul meu”.

17

!"Efectu`m clic pe “Actualizare acum”Actualizare acum”Actualizare acum”Actualizare acum”, apoi aştept`m încheierea instalării.

1.3. Accesul la baze de d1.3. Accesul la baze de d1.3. Accesul la baze de d1.3. Accesul la baze de date Access utiliz@nd MS Queryate Access utiliz@nd MS Queryate Access utiliz@nd MS Queryate Access utiliz@nd MS Query

1.3.1 Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.3.1 Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.3.1 Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.3.1 Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr----o bază de date o bază de date o bază de date o bază de date Microsoft AccessMicrosoft AccessMicrosoft AccessMicrosoft Access

(Se porneşte de la un registru gol, deschis în suprafaţă de lucru şi se foloseşte NorthWind.mdbNorthWind.mdbNorthWind.mdbNorthWind.mdb, plasată în C:\Program Files\Microsoft Office\Office\Samples)

Pentru exemplificare va fi utilizată baza de date Microsoft Access denumită NorthWind.mdb, care face parte dintre exemplele furnizate împreună cu Microsoft Office Professional Romanian. Pentru regăsirea datelor din această bază de date se va utiliza Microsoft Query.

Pentru a accesa date externe, derul`m meniul „Date” şi select`m „Preluare date externe”. Alegem comanda „Interogare nouă pe baza de date”. Va fi lansat Expertul Query, al cărui prim pas implică definirea sursei de date. Păstr`m bifată caseta „Use the Query Wizard”, pentru ca regăsirea datelor să fie ghidată de expert până la sfârşit.

Dacă sursa de date dorită nu este listată în fereastra de dialog, efectu`m clic pe „New Data Source”. Pentru cazul particular al bazelor de date Access, se poate utiliza o sursă de date predefinită – „Bază de date MSAcces”, dar aceasta prezintă un dezavantaj: cere numele bazei de date de fiecare dată când se solicită o interogare nouă. Utiliz`m această sursă numai dacă solicit`m rar date dintr-o anumită bază de date Access. Dacă efectu`m des des interog`ri pentru aceeaşi bază de date Access, este mai bine să cre`m o nouă sursă de date. După selecţia

18

elementului „New Data Source”, apăs`m butonul „OK”. Fereastra de dialog deschisă permite definirea sursei de date. În prima casetă text, stabilim numele sub care va fi identificată noua sursă – de exemplu Conexiune Access. Următorul pas este stabilirea driver-ului care va permite conectarea la serverul de date. Numai după ce am stabilit un nume pentru sursă, vom putea selecta driver-ul din lista etichetată cu cifra 2. Select`m „Microsoft Access driver” pentru a putea regăsi date Access. Odată definiţi aceşti parametri, va trebui să ne conect`m efectiv la o bază de date. Apăs`m butonul „Connect” şi se va afişa o fereastră de dialog suplimentară. Apăs`m „Select” şi localiz`m baza de date „NorthWind”. După selectarea acesteia, apăs`m „OK” de două ori pentru a închide cele două ferestre de selecţie. După un scurt interval, în care se realizează conectarea efectivă, în dreptul butonului „Connect” apare înscris numele bazei de date selectate anterior. Apăs`m „OK” pentru a încheia configurarea sursei de date. Acest pas nu se va mai repeta la solicitarea altor interogări pe baza de date „NorthWind”.

Apăs`m „OK” pentru a trece la pasul următor al expertului. Aplicaţia este deja conectată la baza de date solicitată şi afişează numele obiectelor existente în aceasta. Pentru a afişa numai tabelele din baza de date, apăs`m butonul „Options” şi bif`m „Tables” în fereastra de dialog deschisă, apoi ştergem bifele din celelalte casete. Păstrându-le bifate, vor putea fi listate vederile (indică Views), tabelele de sistem (System tables) sau sinonimele (Synonyms) din baza de date. Pentru acest exemplu vor fi utilizate numai tabelele. {nchidem fereastra “Options”.

Fiecare nume de tabelă are în dreptul său un buton plus, a cărui apăsare va derula lista coloanelor din tabela în cauză - Orders. În cadrul acestui pas, vom selecta coloanele din tabelă ale căror date dorim să le aducem în Excel. De exemplu, pentru o listă a comenzilor, vor fi selectate „Data comenzii” - Order Date

19

şi identificatorul clientului de la care provine - Customer ID. Pentru a selecta o coloană, se efectueaz` clic pe numele ei în lista câmpurilor disponibile şi se apasă butonul săgeată dreapta, pentru fi adăugat în lista câmpurilor selectate.

Deoarece identificatorul clientului este un cod în general criptic, se doreşte regăsirea numelui complet al clientului. Acesta este stocat în tabela „Customers”, care dispune de un identificator unic pentru fiecare client, dar şi restul informaţiei de descriere a acestuia. Se vor selecta câmpurile „CustomerID” şi „Company Name” din tabela „Customers”, apoi se va trece la pasul următor. Putem selecta un criteriu de filtrarea a datelor aduse. De exemplu, vom selecta numai comenzile primite în anul 1997, astfel:

În lista „Column to filter” select`m „Orders Date”. Se stabileşte primul criteriu selectând operandul „is greater than or equal to” şi în caseta de valoare, select`m prima dată corespunzătoare anului 1997: 1 ianuarie. Păstrând bifată caseta „And” se defineşte al doilea criteriu: mai mic sau egal - is less than or equal, apoi select`m ultima dată din anul 1997 - 31 decembrie.

Ap`săm butonul „Next” pentru a trece la pasul următor. Dacă dorim ca datele regăsite să fie sortate într-o anumită ordine, select`m câmpul după care vrem sortarea - de exemplu, Company Name; altfel, apăs`m butonul „Next”.

Ultimul pas al expertului ne lasă să alegem ce se întâmplă cu rezultatul interogării. Select`m „Întoarcere date în Microsoft Excel” şi apăs`m butonul „Finish”. Select`m o celulă care va reprezenta celula din stânga sus a domeniului de date regăsite din sursa externă şi apăs`m ‚OK”. După un timp necesar regăsirii efective a datelor, acestea vor fi afişate sub formă de listă în foaia de calcul. Remarc`m că fiecare coloană are ca antet numele câmpului din sursa de date

20

externă. În plus, datele sunt ordonate aşa cum am dorit, după numele companiei. Cele două coloane din mijloc, denumite identic în foaia de calcul, conţin aceleaşi valori. Aceasta, deoarece ele reprezintă cheia străină din tabela „Orders” şi respectiv, cheia primară din tabela „Customers”, cu ajutorul cărei este implementată relaţia între cele două tabele.

Dac` [ntre timp datele au fost modificate [n srusa de date, adic` tabelele Access, atunci [n cadrul Excel va trebui s` actualiz`m afi]area lor. Efectu`m clic dreapta în interiorul listei şi select`m „Reîmprospătare date” din meniul contextual. Datele vor fi citite din nou din baza de date şi afişate actualizat în foaia de calcul.

După regăsirea datelor externe, Excel defineşte automat un nume care identifică lista de date din sursă externă – vezi Query_from_Conexiune_Access din caseta de nume. Dacă vom dori ulterior să realiz`m o nouă interogare pe aceeaşi bază de date, vom folosi sursa definită anterior - Conexiune Access. Vom trece direct la selectarea câmpurilor, fără a mai defini alţi parametri ai sursei de date.

1.3.2. Editarea unei interogări existente Mic1.3.2. Editarea unei interogări existente Mic1.3.2. Editarea unei interogări existente Mic1.3.2. Editarea unei interogări existente Microsoft Queryrosoft Queryrosoft Queryrosoft Query

(Se foloseşte registrul salvat în exemplul anterior)

Registrul de lucru conţine o listă provenită dintr-o interogare pe o sursă externă. Putem verifica imediat acest lucru prin clic de dreapta în interiorul listei. În meniul contextual este disponibilă comanda „Reîmprospătare date”, ceea ce indică o sursă externă. Dacă dorim să modific`m conţinutul listei, adăugând de exemplu date despre angajatul responsabil cu rezolvarea comenzii, va trebui să modific`m interogarea. Pentru aceasta, derul`m meniul „Date” - „Preluare date

21

externe”. Aplicaţia sesizează că domeniul selectat reprezint` rezultatul unei interogări externe, astfel încât singura opţiune posibilă este „Editarea interogării”. Select`m această comandă şi aştept`m conectarea la sursă. Deoarece interogarea reuneşte date din două tabele, editarea nu poate fi realizată de expertul Query. Apăs`m „OK” în fereastra de atenţionare şi se va deschide Microsoft Query, în fereastra căruia vom putea edita interogarea.

Fereastra de interogare Microsoft Query are trei zone principale: - zona în care sunt afişate tabelele care sunt interogate şi sunt figurate relaţiile dintre acestea (zona superioară), - zona de criterii, în care sunt înscrise criteriile de filtrare a liniilor regăsite din baza externă, - şi zona de date, în care sunt afişate deja valorile preluate din baza de date (zona inferioară).

Revenind în zona tabelelor se pot observa următoarele:

Fiecare tabelă implicată este reprezentată ca o fereastră a cărei bară de titlu indică numele tabelei. Conţinutul ferestrei listează câmpurile din tabelă. Cheia primară a fiecărei tabele este scrisă cu stilul aldin. Astfel, tabela de clienţi are „CustomerID” drept cheie primară, în timp ce cheia primară a tabelei de comenzi este „OrdersID”. Între cele două tabele este stabilită o relaţie de tip părinte-copil, figurată printr-o legătură ce conectează cele două câmpuri „CustomerID” corespondente.

Pentru a adăuga o nouă tabelă în interogare, putem apăsa butonul „Add Table” de pe bara de instrumente a aplicaţiei. Aceasta va deschide o fereastră de dialog, care listează toate tabelele disponibile. Select`m „Employees” şi apăs`m

22

butonul „Add”. Noua tabelă este adusă în fereastra Microsoft Query. Putem închide fereastra de selecţie prin apăsarea butonului „Close” şi examin`m rezultatul acţiunii. Cheia primară a tabelei de angajaţi este „EmployeeID”. Deoarece între tabelele „Employees” şi „Orders” este definită în baza de date o relaţie de tip părinte-copil, aceasta este automat figurată şi de către Microsoft Query. Pentru a vedea mai clar relaţiile, putem muta tabelele astfel încât tabela „Orders” – [n calitate de copil al celorlalte două, să fie amplasată în mijloc. Pentru a muta o tabelă, efectu`m clic pe titlul său şi ţinând butonul stâng apăsat, glis`m obiectul în poziţia dorită.

Zona de criterii sugerează că vor fi afişate numai comenzile primite între 1 ianuarie 1997 (>…) şi 31 decembrie din acelaşi an (<…).

Zona de date afişează momentan numai coloanele pe care le afişa atunci când a fost deschisă. Pentru început, vor fi eliminate cele două coloane care conţin identificatorul de client din cele două tabele: „Customers” şi „Orders”. Pentru a elimina o coloană din interogare, pozi\ion`m cursorul deasupra etichetei de coloană, până când acesta capătă forma unei săgeţi cu vârful în jos. În acest moment, efectu`m clic st@nga pentru a selecta coloana. Apăs`m tasta „Delete” şi coloana selectată va fi eliminată din interogare. Următoare coloană este automat selectată. Apăs`m din nou tasta „Delete” pentru a o şterge şi pe aceasta. În continuare, va fi adăugată o nouă coloană la interogare - numele angajatului responsabil de ofertă.

Pentru a adăuga o coloană la interogare, efectu`m clic st@nga în antetul coloanei goale aflate în dreapta datelor. După apariţia butonului săgeată, vom putea derula o listă în care sunt cuprinse toate câmpurile din toate tabelele

23

participante la interogare. Deoarece interogarea solicită informaţii din mai multe tabele, numele câmpurilor este prefixat de numele tabelei, separate prin caracterul punct. Select`m din aceasta listă câmpurile „FirstName” şi „LastName”, aparţinând tabelei „Employees”. Aceste coloane vor fi automat adăugate interogării. După această acţiune, putem aduce datele în Microsoft Excel. Derul`m meniul „File” şi select`m „Întoarcere date şi revenire în Microsoft Excel”. După un timp necesar actualizării datelor, rezultatul noii interogări este automat afişat în foaia de calcul. Se poate observa că au dispărut coloanele „CustomerID” şi au apărut coloanele cu numele angajatului, adăugate anterior în interogare.

1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.4. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr----o bază de date o bază de date o bază de date o bază de date Microsoft SQL ServerMicrosoft SQL ServerMicrosoft SQL ServerMicrosoft SQL Server

1.5.1. Pe scurt despre Microsoft SQL server1.5.1. Pe scurt despre Microsoft SQL server1.5.1. Pe scurt despre Microsoft SQL server1.5.1. Pe scurt despre Microsoft SQL server

Microsoft SQL Server este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional (SGBDR), bazat pe utilizarea limbajului de interogare SQL. Microsoft SQL Server este destinat să lucreze atât în arhitectură Client/Server, cât şi ca SGBD de tip desktop, de sine stătător. Astfel, într-o organizaţie poate exista un server de baze de date Microsoft SQL Server, la care să se conecteze mai mulţi utilizatori din reţea. Pot exista şi staţii de lucru izolate, care să aibă instalată versiunea de sine stătătoare, şi care să lucreze asupra unor baze de date locale.

Microsoft SQL Server poate gestiona mai multe baze de date, acestea putând fi sau nu inter-relaţionate. Tabelele de sistem sunt stocate într-o bază de date specială, denumită mastermastermastermaster, asupra căreia nu se recomandă a se interveni decât de către administratorul de baze de date.

24

Sistemul instalează o bază de date exemplu, NorthWind, care va fi folosită în continuare pentru a exemplifica regăsirea datelor în Excel folosind ca sursă externă o bază de date Microsoft SQL Server.

1.5.2. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.5.2. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.5.2. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr1.5.2. Utilizarea Microsoft Query pentru regăsirea datelor dintr----o bazăo bazăo bazăo bază de date de date de date de date Microsoft SQL ServerMicrosoft SQL ServerMicrosoft SQL ServerMicrosoft SQL Server

(Se porneşte de la un registru gol şi se va exemplifica pe baza Northwind, instalată odată cu SQL Server)

Pentru exemplificare va fi utilizată baza de date „NorthWind”, instalată odată cu Microsoft SQL Server.

Pentru a formula o nouă interogare, derul`m meniul „Date” şi select`m „Preluare date externe”. Alegem comanda „Interogare nouă pe baza de date”. Va fi lansat Expertul Query, al cărui prim pas implică definirea sursei de date. Păstr`m bifată caseta „Use the Query Wizard” pentru ca regăsirea datelor să fie ghidată de expert până la sfârşit.

Dacă sursa de date nu este deja în listă, efectu`m clic pe „New Data Source”. Tast`m un nume pentru sursa de date - de exemplu “Conexiune SQL”, în caseta text din partea superioară a ferestrei de dialog. Derul`m lista identificată cu 2 şi select`m driverul „SQL Server” pentru conectare la baza de date. Apăs`m apoi butonul „Conectare” pentru a defini parametrii de conectare la o bază de date concretă. Select`m numele serverului SQL din lista derulantă. Tast`m în casetele „Login ID” şi „Password” numele şi parola prin care ne conect`m în mod uzual la baza de date.

25

Pentru a putea selecta o anumită bază de date [n vederea conect`rii, apăs`m butonul „Options”. Fereastra de dialog va fi extinsă cu o zonă suplimentară. Alegem baza de date dorită din lista „DataBase”. În mod implicit, este selectată baza de date „master”, care găzduieşte tabelele sistem. Select`m baza de date „NorthWind”, care va fi utilizată de acest exemplu.

După apăsarea butonului „OK”, urmează conectarea efectivă la baza de date şi în dreptul butonului „Connect”, apare numele acesteia.

Dacă dorim ca interogarea să încarce în mod implicit o anumită tabelă, puteţi selecta numele acesteia din lista identificată prin cifra 4. În caz contrar, lăs`m nemodificat acest parametru. Apăs`m butonul „OK” pentru a încheia definirea sursei de date. Din acest moment, de câte ori vom dori să cre`m o interogare nouă pe baza de date „NorthWind”, vom selecta sursa de date „Conexiune SQL”. Expertul Query ne va ghida pe parcursul procesului de formulare a interogării.

Folosim butonul „Options” pentru a stabili ce obiecte vor fi incluse în interogare. Select`m coloanele dorite: Orders.OrderID, Orders.OrderDate, Employees.FirstName, Employees.LastName, Customers.CompanyName. Apăs`m butonul „Next” pentru a trece la pasul următor. Putem stabili un criteriu de filtrare, de exemplu afişarea tuturor comenzilor de care răspunde agentul de v@nz`ri cu numele King (LastName equals KING). Dacă vrem ca înregistrările selectate să fie deja ordonate, stabilim criteriul de sortare în pasul următor (Company Name). În felul acesta, lista rezultată va fi ordonată după numele clientului. Trecem la pasul următor, select`m întoarcerea datelor în Microsoft Excel şi apăs`m butonul „Finish”. Într-adevăr, lista rezultată conţine numai liniile referitoare la comenzile gestionate de King.

26

LecLecLecLec\\\\ia 2. LUCRUL {N COLABORAREia 2. LUCRUL {N COLABORAREia 2. LUCRUL {N COLABORAREia 2. LUCRUL {N COLABORARE 2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re\\\\eleeleeleele

2.1.1. Despre lucrul [n re2.1.1. Despre lucrul [n re2.1.1. Despre lucrul [n re2.1.1. Despre lucrul [n re\\\\eaeaeaea

De multe ori realizarea unui proiect, presupune o munc` de echip`, membrii echipei ajung@nd la un moment dat s` lucreze cu acela]i document. Exist` 2 situa\ii de colaborare: a) Mai mul\i utilizatori partajeaz` acela]i calculator (de exemplu, se lucreaz` [n schimburi) b) Se lucreaz` [n echip` prin intermediul re\elei ]i se partajeaz` foldere ]i fi]iere.

Lucrul [n echip` presupune urm`toarele urm`toarele: - Partajarea unui registru Excel: partajarea [nseamn` utilizarea [n comun a respectivei resurse hardware/software [n cadrul unei re\ele (exemplu: discuri, foldere, fi]iere, imprimante, etc) - Distribuirea unui registru Excel [n caadrul re\elei, c`tre mai mul\i utilizatori: acest lucru utilizeaz` mesageria electronic`. Routarea unui registru este util` atunci c@nd se dore]te aportul mai multor membrii al echipei. Se stabile]te astfel ruta ce va fi parcurs` de fi]ier: registrul va fi trimis la c@te o persoan` la un moment dat, respectiva persoan` [l modific`, dup` care este trimis la urm`toarea persoan`. Sau, o copie a documentului poate fi trimis` simultan la mai multe persoane. - Urm`rirea modific`rilor [n cadrul unui registru, atunci c@nd mai mul\i utilizatori lucreaz` cu acela]i document. - Consolidarea modific`rilor pentru un registru la care au lucrat mai mul\i autori - Inserarea de comentarii [n cadrul foilor unui registru

27

- Trimiterea electronic` la destina\ie a foilor unui registru Excel (po]t` electronic`, fax)

2.1.2. Despre re2.1.2. Despre re2.1.2. Despre re2.1.2. Despre re\\\\eleeleeleele

O rererere\\\\eaeaeaea reprezint` un grup de echipamente de calcul ]i periferice, interconectate dpdv fizic, care partajeaz` resurse hardware (exemplu: hard-discuri, imprimante, fax/modemuri, etc) ]i software (foldere, fi]iere).

Caracteristicile unei re\ele sunt: - mediul fizicmediul fizicmediul fizicmediul fizic utilizat pentru interconectarea calculatoarelor: cablu, radio, microunde, etc - protocolulprotocolulprotocolulprotocolul utilizat pentru comunicare: toate calculatoarele dintr-o re\ea trebuie s` aibe acela]i protocol instalat pentru a putea comunica [ntre ele; de asemena, este important ca respectivul protocol s` fie configurat corect. - resursele oferite pentru partajareresursele oferite pentru partajareresursele oferite pentru partajareresursele oferite pentru partajare: hardware (discuri, imprimante, fax/modemuri, etc) sau software (foldere, fi]iere, etc)

{ntr-o re\ea computerele sunt clasificate [n dou` categorii:

-servere (servers):servere (servers):servere (servers):servere (servers): calculatoarele care pun la dispozi\ia re\elei resurse hardware ]i software, pentru a fi accesate de ceilal\i participan\i. Deci, serverele ofer` resurse.

-clienclienclienclien\\\\i (clients): i (clients): i (clients): i (clients): computere care acceseaz` ]i utilizeaz` resursele oferite de c`tre serverele re\elei. Deci, clien\ii utilizeaz` resursele oferite de servere.

28

{n func\ie de rolurile pe care le [ndeplinesc calculatoarele participante [n re\ea, re\elele se clasific` [n:

- peerpeerpeerpeer----totototo----peerpeerpeerpeer, sau egal-la-egal: fiecare calculator din re\ea poate [ndeplini rolul de server (deci poate oferi resurse sau servicii) ]i [n acela]i timp de client. Exemplu de re\ea peer-to-peer: re\ea Windows 95/98/Me/NT Workstation/Windows 2000 Professional. {n acest caz, calculatoarele sunt grupate pe grupuri de lucru (workgroups). Pentru ca respectivele calculatoare s` poat` comunica, trebuie ca ele s` apar\in` aceluia]i grup de lucru.

- client/serverclient/serverclient/serverclient/server: calculatoarele participante au un rol bine definit, de server sau de client, nu ambele [n aclea]i timp. Exemplu de re\ea C/S: o re\ea [n care exist` cel pu\in un calculator pe care este instalat un sistem de operare [n re\ea, cum ar fi de exemplu Windows NT Server, Windows 2000 Server. {n acest caz, celelalte calculatoare pe care ruleaz` Windows 95/98/ME/2000 Professional sunt clien\i ai re\elei, sau sta\ii de lucru. Calculatoarele ]i utilizatorii re\elei sunt grupa\i pe domenii.

{n func\ie de resursele ]i serviciile pe care le pune la dispozi\ia re\elei, serverele sunt de mai multe tipuri: - server de fi]iere (file server); ofer` foldere ]i fi]iere spre partajare - server pentru imprimare (print server): pune la dispozi\ia clien\ilor imprimantele ]i serviciilor necesare pentru accesarea lor partajat` - server de comunica\ii (communication server): este dotat cu echipamentul hardware necesar pentru a deservii clien\ii re\elei [n vederea comunicìi electronice - server de baze de date (database server): stocheaz` ]i gestioneaz` una sau mai multe baze de date

29

- server Web (Web server): stocheaz` ]i gestioneaz` site-uri Web, adic` colec\ii de pagini sau fi]iere Web, [n format HTML, [mpreun` cu alte fi]iere conexe (grafice, anima\ii, etc) apelate din cadrul paginilor Web. - server FTP (FTP server): stocheaz` ]i gestioneaz` fi]iere ce pot fi transferate c`tre alte computere client - server pentru grupuri de dialog (News server): stocheaz` ]i gestioneaz` mesaje pentru discu\ii interactive - server pentru po]t` electronic` (Mail server): stocheaz` ]i gestioneaz` mesajele de po]t` electronic`

Opera\ia de conectare la re\ea se nume]te login login login login ]i se realizeaz` prin intermediul unui contcontcontcont definit prin nume utilizatornume utilizatornume utilizatornume utilizator ]i parol`.parol`.parol`.parol`.

Opera\ia de deconectare de la re\ea se nume]te logoutlogoutlogoutlogout.

InternetInternetInternetInternet: reprezint` o re\ea global` de comunica\ii care permite interconectarea computerelor din [ntreaga lume. Protocolul specific Internet este TCP/IP. Este o re\ea format` din mai multe re\ele.

IntranetIntranetIntranetIntranet: re\ea privat` care se bazeaz` pe tehnologiile ]i aplica\iile Internet. Re\eaua Intranet NU este public`, [n sensul c` apar\ine unei companii.

30

2.1.3. Software ]i aplica2.1.3. Software ]i aplica2.1.3. Software ]i aplica2.1.3. Software ]i aplica\\\\ii de reii de reii de reii de re\\\\eaeaeaea

Software: Denumire Descriere

MS Windows 95/98/Millenium

Sisteme de operare desktop. Calculatoarele pe care sunt instalate se pot conecta: - la o re\ea peer-to-peer Windows ]i [n acest caz pot de\ine rol de server (partajaeaz` date ]i imprimante) ]i de client - la o re\ea client/server ]i [n acest caz de\in rolul de client Se livreaz` [mpreun` cu toate componentele necesare pentru conectarea la re\ea.

MS Windows NT Workstation, Windows 2000 Professional

Sisteme de operare desktop mai evoluate. Calculatoarele pe care sunt instalate se pot conecta: - la o re\ea peer-to-peer Windows ]i [n acest caz pot de\ine rol de server (partajeaz` date ]i imprimante) ]i de client - la o re\ea client/server ]i [n acest caz de\in rolul de client Pot juca rol de server pentru maxim 10 clien\i. Se livreaz` [mpreun` cu toate componentele necesare pentru conectarea la re\ea.

MS Windows NT Server. Windows 2000 Server/Advanced Server

Sisteme de operare [n re\ea. Calculatoarele pe care se instaleaz` au rol de server.

31

Aplica\ii Windows de re\ea:

Network, din Control Panel

Permite adaugarea, ]tergerea ]i configurarea componentelor de re\ea Windows.

Network Neighborhood Permite afi]area ]i accesarea participan\ilor din re\ea (calculatoare, imprimante, discuri, foldere, fi]iere, etc).

MS Outlook 2000 Aplica\ie de mesagerie ]i po]t` electronic`, din suita Office 2000. Dispune de agend` electronic` care poate fi accesat` din celelalte aplica\ii ale suitei Office 2000.

Microsoft Fax Aplica\ie pentru trimiterea/primirea faxurilor. Se livreaz` [mpreun` cu Windows 95/98/Me. Se instaleaz` separat de sistemul de operare. Pentru instalare, trebuie localizat ]i lansat [n execu\ie programul Awfax.exe de pe kit-ul de instalare Windows.

32

2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re\\\\eleeleeleele

2.2.1. Configurarea calculatorului pentru a participa la o re2.2.1. Configurarea calculatorului pentru a participa la o re2.2.1. Configurarea calculatorului pentru a participa la o re2.2.1. Configurarea calculatorului pentru a participa la o re\\\\eaeaeaea

Cursul de fa\` nu are drept subiect re\ele de calculatoare de aceea no\iunile referitoare la acestea vor fi trecute doar [n revist` pe scurt.

Pentru ca un calculator s` poat` participa la o re\ea, trebuiesc [ndeplinite urm`toarele condi\ii: - s` fie conectat fizic la re\ea (s` aib` instalat` o plac` de re\ea ]i s` fie conectat prin cablu, linie telefonic`, satelit, radio, etc) - dispozitivele fizice de re\ea s` fie configurate corect (instalare ]i configurare driver) sub sistemul de operare. - [nainte de a demara configurarea software, trebuie cunoscut tipul ]i parametrii re\elei: ce tip este, protocolul utilizat, modul de organizare.

33

Exemplu:

Tip: Peer-to-Peer Windows

Client/Server Windows 2000 Server

Protocol: NetBeui TCP/IP

(adres` server ]i cum se aloc` adresele pentru clien\i)

Organizare resurse: Workgroup Domeniu

Servicii server: Partajare fi]iere ]i imprimante

Imprimare, alocare automat` de adrese IP, etc.

- s` fie instalat ]i configurat protocolul de re\ea - s` fie instalat software-ul client pentru participare la re\ea - s` fie instalate pe server serviciile de re\ea - s` fie definit un cont de re\ea (nume user ]i parol`)

Sub Windows, aplica\ia utilizat` pentru a configura componentele de re\ea este „Network” din „Control Panel”.

34

Componentelede re\eainstalate

Buton pentru adùgare de componente de re\ea

Buton pentru configurarea componentei selectate

35

Dup` ap`sarea butonului „Add”, este afi]at` urm`toarea fereastr` care permite instalarea componentelor de re\ea Windows:

Pentru a vedea ce resurse sunt disponibile [n re\ea, se poate utiliza aplica\ia

Network Neighborhood, al c`rei icon se afl` pe desktop.

36

2.2.1. Activarea partaj`rii r2.2.1. Activarea partaj`rii r2.2.1. Activarea partaj`rii r2.2.1. Activarea partaj`rii resurselor [n reesurselor [n reesurselor [n reesurselor [n re\\\\ea peerea peerea peerea peer----totototo----peer sub Windowspeer sub Windowspeer sub Windowspeer sub Windows

(Se lucreaz` sub Windows 98)

{n exemplu curent, vom ar`ta cum putem partaja datele de pe calculatorul propriu, sub sistemul de operare Windows 98. Pornim de la premiza c` toate set`rile necesare lucrului [n re\ea au fost deja efectuate.

Din START-Settings, deschidem folderul “Control Panel”. Lans`m aplica\ia “Network”. {n pagina “Configuration”, avem lista componentelor de re\ea deja instalate. Presupunem c` facem parte dintr-o re\ea Microsoft perr-to-peer. Trebuie s` ne asigur`m c` [n lista de componente de re\ea instalate se afl` serviciul pentru partajarea fi]ierelor ]i imprimantelor [n re\ele Microsoft, adic` “File and Printer Sharing for Microsoft Networks”. Dac` nu g`sim acest serviciu, va trebui s`-l instal`m. Putem utiliza butonul “Add”, sau ap`s`m butonul “File and Print Sharing”.

Pentru a partaja hard-discuri, foldere ]i fi]iere, activ`m op\iunea “I want to be able to give others access to my files”. Dac` avem o imprimant` conectat` la calculator, atunci putem da altor utilizatori ai re\elei voie s` tip`reasc` pe aceast` imprimant`. {n acest caz, trebuie s` activ`m op\iunea “I want to be able to allow others to print to my printer(s)”.

{n pagina “Identification”, la rubrica “Computer Name”, putem vedea care este numele prin care se identific` calculatorul nostru [n re\ea. Eventual, putem vedea la rubrica “Workgroup”, numele grupul de lucru din care face parte calculatorul nostru.

37

{n pagina “Acces control” putem defini modul de partajare al resurselor pe calculatorul nostru. Avem dou` posibilit`\i: - “Share-level access control”: adic`, accesul este controlat pentru fiecare resurs` [n parte - “User-level access control”: accesul la resurse este controlat pentru utilizatori individuali, sau pentru grupuri de utilizatori.

Vom l`sa prima op\iune activat`. Ap`s`m butonul “Ok” ]i trebuie s` reponrim calculatorul.

{n acest exemplu am lucrat sub Windows 98. Procedeul este similar sub Windows 95, Windows Millenium, Windows NT sau Windows 2000.

2.2.2. Partajarea 2.2.2. Partajarea 2.2.2. Partajarea 2.2.2. Partajarea hardhardhardhard----discurilor ]i folderelor sub Windows discurilor ]i folderelor sub Windows discurilor ]i folderelor sub Windows discurilor ]i folderelor sub Windows Deschidem fereastra “My Computer” ]i efectu`m clic st@nga pe discul C. Din meniul contextual alegem op\iunea “Properties”. Select`m pagina “Sharing”. Observ`m c` op\iunea “Not shared” este activat` [n mod implicit. Acest lucru [nseamn` c` discul nu este partajat. Putem activa op\iunea “Shared-As” pentru a permite celorlal\i utilizatori ai re\elei acces la disc. La rubrica “Share_Name” introducem numele sub care va fi identificat [n re\ea.

{n zona “Access Type” definim modul de acces la disc: implicit este propus` op\iunea “Read-Only”, adic` numai [n citire. Putem alege “Full”, dar [n acest caz utilizatorii re\elei pot nu numai citi date de pe disc, dar le pot de asemenea ]terge sau modifica. Op\iunea “Depends on password” permite accesul la disc [n baza unei parole.

38

De obicei, nu permitem utilizatorilor re\elei accesul la [ntregul disc, ci numai la anumite foldere de pe disc. De aceea vom ap`sa “Cancel” pentru a anula partajarea discului.

Din fereastra “My Computer” afi]`m con\inutul discului C ]i select`m folderul “Comun”. Din meniul “File” alegem “Properties” ]i alegem pagina “Shared”. {n mod implicit, folderul nu este partajat. Activ`m op\iunea “Shared as” ]i introducem numele prin care folderul va fi identificat [n re\ea. Vom permit accesul [n citire ]i modificare, aleg@nd “Full”. Ap`s`m “Ok”. Observ`m c` icon-ul folderului s-a modificat, pentru a ne indica c` acesta este partajat.

2.2.3. Stabilirea unui registru Excel partajat2.2.3. Stabilirea unui registru Excel partajat2.2.3. Stabilirea unui registru Excel partajat2.2.3. Stabilirea unui registru Excel partajat Din meniul “Tools- Shared Workbook”, pagina “Editing” se activeaz` “Allow

changes by more than one user at the same time” ]i se apas` “Ok”.

Prin “File – Save as” se salveaz` registrul undeva [n cadrul re\elei.

2.2.4. Configurarea unui registru Excel partajat2.2.4. Configurarea unui registru Excel partajat2.2.4. Configurarea unui registru Excel partajat2.2.4. Configurarea unui registru Excel partajat Din meniul “Tools – Shared workbook”, pagina “Advanced”:

a) Pentru ca modific`rile s` poat` fi vizualizate de c`tre ceilal\i utilizatori ai re\elei, se activeaz` op\iunea: “Update changes, when file is saved”, sau op\iunea “Automatically every ...” (ultima salveaz` modific`rile la un interval de timp stabilit de utilizator)

b) Pentru p`strarea set`rilor [n vederea tip`ririi sau afi]`rii, se activeaz` op\iunea: “Include in personal view, print settings & filter settings”

39

2.2.5. Deschiderea unui registru Excel partajat din re2.2.5. Deschiderea unui registru Excel partajat din re2.2.5. Deschiderea unui registru Excel partajat din re2.2.5. Deschiderea unui registru Excel partajat din re\\\\ea sub Wea sub Wea sub Wea sub Windowsindowsindowsindows

(Se lucreaz` sub Windows 98) Pentru a deschide un document aflat pe un alt calculator din re\ea, din meniul “Fi]ier” apel`m comanda “Deschidere”. {n lista intitulat` “Privire [n”, select`m “Network Neighborhood”, ]i ne sunt afi]ate echipamentele disponibile [n re\ea: dup` icon-ul elementelor, ne putem da seama c` avem 3 calculatoare, inclusiv calculatorul nostru.

Efectu`m dublu-clic pe calculatorul unde se afl` stocat fi]ierul dorit. Ne apar acum afi]ate numai resursele oferite spre partajare de acest calculator. Prin dublu-clic deschidem folderul “Comun” ]i select`m fi]ierul dorit. Efectu`m clic pe butonul “Deschidere”. Fi]ierul respectiv este deschis [n Excel.

Dac` [ncerc`m s` deschidem un fi]ier din re\ea care este deja deschis de altcineva, vom primi urm`torul mesaj de avertizare. {n acest caz, putem s`-l deschidem [n mod citire numai, f`r` posibilitatea de a-l modifica. Dac` dorim, putem ap`sa butonul “Notificare”, pentru a fi notifica\i atunci c@nd respectivul utilizator de re\ea a [nchis fi]ierul ]i deci [l putem deschide. Atunci c@nd se [nt@mpl` acest lucru, vom primi urm`torul mesaj. Ap`s`m butonul “Citire-Modificare”. Acum putem accesa respectivul fi]ier ]i [l putem modifica.

2.2.6. Anularea accesului unui utilizator la un registru Excel p2.2.6. Anularea accesului unui utilizator la un registru Excel p2.2.6. Anularea accesului unui utilizator la un registru Excel p2.2.6. Anularea accesului unui utilizator la un registru Excel partajatartajatartajatartajat

Din meniul “Tools – Shared workbook”, pagina “Editing”, din lista “Who has this workbook open now” se alege utilizatorul pe care dorim s`-l elimin`m ]i se apas` “Remove user”.

40

2.2.7. Anularea accesului partajat la un registru Excel2.2.7. Anularea accesului partajat la un registru Excel2.2.7. Anularea accesului partajat la un registru Excel2.2.7. Anularea accesului partajat la un registru Excel

Din meniul “Tools – Shared workbook”, pagina “Editing” se dezactiveaz` op\iunea “Allow changes by more than one user”.

2.3. Urm`rirea modific`rilor2.3. Urm`rirea modific`rilor2.3. Urm`rirea modific`rilor2.3. Urm`rirea modific`rilor

2.3.1. Despre modific`ri 2.3.1. Despre modific`ri 2.3.1. Despre modific`ri 2.3.1. Despre modific`ri

C@nd se lucreaz` [n echip` asupra unor registre partajate, este deosebit de util` o facilitate prin care s` se poat` \ine eviden\a modific`rilor efectuate de c`tre un membru al echipei ]i care s` permit` acceptarea unora dintre modific`ri sau respingerea altora. Excel 2000 permite urm`rirea modific`rilor efectuate [ntr-un registru. Aceast` facilitate permite detectarea ]i identificarea modific`rilor efectuate de fiecare autor [n parte. Atunci c@nd este activat` aceast` facilitate, Excel marcheaz` prin colorarea textului, modific`rile efectuate de c`tre fiecare autor. {n plus, un „Sfat Ecran” este afi]at pentru fiecare modificare, atunci c@nd se men\ine cursorul deasupra textului marcat, indic@nd numele autorului modific`rii, precum ]i data ]i ora la care aceasta a fost efectuat`. Dac` exist` mai multe copii ale documentului ]i fiecare dintre acestea con\ine modific`ri, Excel permite [mbinarea acestor modific`ri [ntr-un singur document.

41

2.4. Inserarea comentariilor2.4. Inserarea comentariilor2.4. Inserarea comentariilor2.4. Inserarea comentariilor

2.4.1. Inserarea unui comentariu [ntr2.4.1. Inserarea unui comentariu [ntr2.4.1. Inserarea unui comentariu [ntr2.4.1. Inserarea unui comentariu [ntr----o celulò celulò celulò celul`

Sub Excel, putem asocia comentarii explicative la celulele din foile de calcul. Selectam o celul` ]i din meniul InsertInsertInsertInsert, alegem op\iunea CommentCommentCommentComment. Se deschide o fereastra de editare pentru comentarii, care con\ine numele utilizatorului curent ]i este asociat` celulei printr-o s`geat`. Observ`m c` celula dispune de un triunghiu roşu [n colţul din dreapta sus. Dupa introducerea comentariului, ap`s`m tasta EnterEnterEnterEnter. Celulele la care au fost asociate comentarii se identific` prin triunghiul ro]u. Comentariile pot fi afi]ate prin pozi\ionarea cursorului mouse-ului peste celul`.

Pentru a [mpiedica afi]area comentariilor, select`m din ToolsToolsToolsTools – OptionsOptionsOptionsOptions, pagina ViewViewViewView. Activ`m op\iunea None None None None în zona Comments Comments Comments Comments şi apăs`m OKOKOKOK. Observ`m c` triunghiul roşu indicator a dispărut. La pozi\ionarea cursorului deasupra celulei în cauză, comentariul nu mai apare.

Pentru ca textul comentariului să fie permanent vizibil, select`m din ToolsToolsToolsTools – OptionsOptionsOptionsOptions, pagina ViewViewViewView. Activ`m op\iunea Comment & IndicatorComment & IndicatorComment & IndicatorComment & Indicator în zona CommentsCommentsCommentsComments şi apăsam OKOKOKOK. Comentariul va fi vizibil în orice moment.

Revenim la setarea implicit`. Din ToolsToolsToolsTools – OptionsOptionsOptionsOptions, pagina ViewViewViewView, activam optiunea Comment Indicator onlyComment Indicator onlyComment Indicator onlyComment Indicator only.

42

2.4.2. Modificarea unui comentrariu dintr2.4.2. Modificarea unui comentrariu dintr2.4.2. Modificarea unui comentrariu dintr2.4.2. Modificarea unui comentrariu dintr----o celulò celulò celulò celul`

Celulele care au asociate comentarii sunt marcate cu un triunghi roşu în colţul din dreapta sus. Select`m celula dorit` ]i alegem din meniul InsertInsertInsertInsert – Edit Edit Edit Edit CCCComment. omment. omment. omment. Modificam textul. Apasam EnterEnterEnterEnter pentru a salva modificarea.

Un alt mod de a edita un comentariu, este prin meniul contextual al celulei. Selectam Edit CommentEdit CommentEdit CommentEdit Comment ]i modificam textul.

2.4.3. }tergerea unui comentariu dintr2.4.3. }tergerea unui comentariu dintr2.4.3. }tergerea unui comentariu dintr2.4.3. }tergerea unui comentariu dintr----o celulò celulò celulò celul`

Celulele care au asociate comentarii sunt marcate cu un triunghi roşu. Pentru a şterge comentariul, efectuam clic dreapta pe celula. Din meniul contextual alegem Delete CommentDelete CommentDelete CommentDelete Comment. Ştergerea se face fără confirmare şi este definitivă. Triunghiul roşu a dispărut, odată cu comentariul. O alta modalitate de a sterge un comentariu este urmatorul: selectam celula prin clic stanga si din Edit Edit Edit Edit – ClearClearClearClear, alegem optiunea Commentsoptiunea Commentsoptiunea Commentsoptiunea Comments.

2.5. Trimiterea electronic` la destina2.5. Trimiterea electronic` la destina2.5. Trimiterea electronic` la destina2.5. Trimiterea electronic` la destina\\\\ie ie ie ie

2.5.1. Cerin2.5.1. Cerin2.5.1. Cerin2.5.1. Cerin\\\\e hardware ]i software pentru trimiterea electronice hardware ]i software pentru trimiterea electronice hardware ]i software pentru trimiterea electronice hardware ]i software pentru trimiterea electronic` a documentelor` a documentelor` a documentelor` a documentelor

Cerin\e hardware:

- conexiune fizic` la re\ea ]i eventual la re\eaua telefonic`; Exemplu1: pentru conectare la Internet prin linie telefonic` este nevoie de un modem cuplat la calculator ]i la telefon

43

Exemplu 2: pentru conectare la intranet-ul firmei (adic` re\eaua firmei), este necesar` o plac` de re\ea ]i cablu corespunz`tor Exemplu 3: pentru trimitere/primire faxuri, este necesar` o plac` fax/modem, conectat` la calculator ]i la telefon

Cerin\e software:

- pentru mesagerie ]i po]t` electronic`, este necesar` prezen\` unui server de comunica\ii [n re\ea Exemplu 1: pentru conectare la Internet prin linie telefonic`, server-ul apar\ine firmei furnizoare de servicii Internet Exemplu 2: pentru o re\ea intranet, trebuie s` existe un server care s` dispun` de software adecvat pentru a [ndeplini rolul de server de comunica\ii; exemplu de server de comunica\ii: MS Exchange

- pentru fiecare sta\ie client, pe l@ng` sistemul de operare, care trebuie configurat pentru conectarea la re\ea, trebuie s` existe aplica\ii care permit trimiterea/primirea de mesaje electronice, sau aplica\ii care s` permit` accesul al alte servicii ale re\elei. Exemplu 1: pentru Internet, aplica\iile cel mai frecvent utilizate sunt un browser Web (exemplu: MS Internet Explorer) ]i un program de po]t` electronic` (exemplu: MS OutLook 2000 care face parte din suita Office 2000, sau OutLook Express care se livreaz` cu IE) Exemplu 2: pentru intranet, este necesar` o aplica\ie care s` poat` accesa serverul de comunica\ii. Exemplu: OutLook 2000.

- pentru trimitere/primire de faxuri, este necesar` o aplica\ie specific`; dpdv al utilizatorului, trimiterea unui fax este similar cu printarea unui document; trebuie doar aleas` imprimanta potrivit`.

- aplica\ia pentru mesagerie electronic` care se instaleaz` pe fiecare sta\ie client dispune de o agend`, unde vor fi [nscrise informa\iile utilizate pentru comunicare:

44

adrese de po]t` eletronic`, numere de telefoane/fax, numele persoanei, etc. Aceast` agend` electronic` poate fi utilizat` de Word 2000 pentru trimiterea documentelor pe cale electronic`.

Office 2000 se livreaz` [mpreun` cu urm`toarele aplica\ii de mesagerie electronic`: - OutLook 2000: aplica\ie de mesagerie ]i po]t` electronic`. Include o component` denumit` „Symantec Fax Starter Edition” care poate fi utilizat` pentru trimiterea faxurilor pe calculator. - Internet Explorer 5 ]i OutLook Express 5: un browser Web ]i aplica\ie pentru po]t` electronic` Internet.

Exemplele ce urmeaz` presupun c` OutLook 2000 este instalat ]i este aplica\ia de mesagerie implicit` din sistem. Se utilizeaz` agenda electronic` a acesteia.

2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t` 2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t` 2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t` 2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t` electronic` electronic` electronic` electronic`

Dorim s` trimitem prin po]t` electronic` unui coleg foaia de lucru curent`, prin Internet.

Ne asigur`m c` suntem conecta\i la Internet.

Revenind [n registrul Excel, ap`s`m butonul „Po]t` electronic`” din bara de instrumente „Standard”. Suntem [ntreba\i dac` dorim s` trimitem registrul curent ata]at la un mesaj electronic (fi]ierul se transmite ca anex`), sau dac` vrem ca

45

mesajul electronic [n sine s` reprezint` con\inutul foii de lucru curente. Select`m a doua op\iune.

Fereastra de lucru se modific` astfel: [n partea superioar` dispunem de un panou care trebuie completat cu datele destinatarului.

{n caseta „To” vom scrie adresa de po]t` electronic` a destinatarului. O putem scrie manual, sau putem efectua clic pe icon-ul [n form` de carte deschis` pentru a accesa agenda electronic`. Putem alege de acolo una sau mai multe adrese.

Rubrica „Cc” poate r`m@ne necompletat`. Dac` introducem aici adrese, o copie a mesajului va trimis` ]i la respectivele adrese. Aceast` rubric` p`streaz` compatibilitatea cu aplica\ii de mesagerie mai vechi, care nu permiteau specificarea mai multor adrese la rubrica „To”.

La rubrica „Subject” putem scrie c@teva cuvinte de explica\ii asupra mesajului pe care-l trimitem. Aceast` rubric` este op\ional`, dar se recomand` completarea sa. {n mod implicit, aici este [nscris numele documentului.

Pentru a trimite documentul ap`s`m butonul „Send this Sheet”. {n acest moment, este lansat` [n execu\ie automat aplica\ia de po]t` electronic` implicit` a sistemului, de exemplu Outlook Express. Are loc trimiterea mesajelor de po]t` electronic`.

46

2.5.3. Ata]area unui registru Exce2.5.3. Ata]area unui registru Exce2.5.3. Ata]area unui registru Exce2.5.3. Ata]area unui registru Excel la un mesaj de po]t` electronic` ]i trimiterea l la un mesaj de po]t` electronic` ]i trimiterea l la un mesaj de po]t` electronic` ]i trimiterea l la un mesaj de po]t` electronic` ]i trimiterea lui prin Internetlui prin Internetlui prin Internetlui prin Internet

Dorim s` trimitem un registru [ntreg prin Internet unui coleg. Mesajele de po]t` electronic` sunt [n general scurte ]i la obiect, de aceea vom ata]a respectivul registru la mesaj.

{n registrul Excel, ap`s`m butonul „Po]t` electronic`” din bara de instrumente „Standard”. Suntem [ntreba\i dac` dorim s` trimitem registrul curent ata]at la un mesaj electronic (fi]ierul se transmite ca anex`), sau dac` vrem ca mesajul electronic [n sine s` reprezint` con\inutul foii de lucru curente. Select`m prima op\iunea.

Se deschide fereastra de lucru aferent` aplica\iei de po]t` electronic` implicit` a sitemului, de exemplu Outlook Express. Fi]ierul este deja ata]at la mesaj, mesaj care [n acest moment este gol.

Complet`m adresa destinatarului ]i scriem c@teva cuvinte la rubrica „Subject”. Scriem c@teva cuvinte ]i [n spa\iul aferent mesajului, de exemplu :”Ata]ez registrul Excel pe care mi l-ai cerut”.

Minimiz`m aplica\ia Excel ]i ne conect`m la Internet. Acces`m leg`tura de tip dial-up creat` sub Windows. Num`rul este format automat. Efectu`m procedura de login.

Revenim [n aplica\ia de po]t` electronic` - Outlook Express ]i ap`s`m butonul „Send”. Mesajul nostru este trimis, [mpreun` cu fi]ierul ata]at, utiliz@nd aplica\ia de po]t` electronic` implicit`, adic` Outlook Express.

47

Deschidem un alt registru Excel cu mai multe foi de lucru. Din meniul „Fi]ier” alegem „Trimitere c`tre”. Observ`m c` primele 2 op\iuni de aici, intitulate “Destinatar”, se refer` la po]ta electronic`. Prima op\iune este echivalent` cu butonul „Po]t` electronic`” din bara de instrumente „Standard”. Acum vom alege „Destinatar coresponden\` (ca ata]are)”.

Este automat lansat` aplica\ia pentru po]t` electronic` implicit` a sistemului de calcul, [n acest caz OutLook Express. Fi]ierul curent Excel este deja ata]at la mesaj. Scriem mesajul ]i complet`m adresa destinatarului. Observ`m ca la rubrica „Subject” este [nscris numele fi]ierului. Ap`s`m butonul „Send” din bara de instrumente a aplica\iei OutLook Express, pentru a trimite mesajul.

{nchidem aplica\ia OutLook Express ]i revenim [n Excel. Ne deconect`m de la Internet.

2.5.4. Trimiterea unei foi de lucru Excel ca fax2.5.4. Trimiterea unei foi de lucru Excel ca fax2.5.4. Trimiterea unei foi de lucru Excel ca fax2.5.4. Trimiterea unei foi de lucru Excel ca fax

Vrem s` trimitem foaia de lucru curent` prin fax. Pentru aceasta, din meniul „Fi]ier” alegem „Trimitere c`tre – Destinatar fax”. Se lanseaz` [n execu\ie expertul Fax ]i ap`s`m butonul „Next”.

Specific`m ce anume dorim s` trimitem prim fax: activ`m butonul radio aferent foii de lucru ]i activ`m ]i op\iunea pentru a trimite o pagin` de gard` la [nceput. {n aceast` fereastr`, specific`m programul utilizat pentru a trimite faxul ]i anume, Microsoft Fax, care trebuie s` fi fost instalat anterior.

Complet`m datele aferente destinatarului. Le putem introduce manual, sau le putem selecta din agenda electronic` Outlook. Trecem la urm`torul pas. Alegem

48

stilul dorit pentru fax ]i anume „Profesional”. Complet`m manual datele expeditorului. }i aici, putem selecta informa\iile din agenda electronic`. Ap`s`m butonul „Finish”. Este afi]at` pagina de gard` care precede documentul ce va fi trimis prin fax ]i pe ecran este disponibil` bara de instrumente Fax Wizard. Ap`s`m butonul „Send fax now”.

Se deschide aplica\ia Microsoft Fax, unde trebuie s` introducem datele destinatarului. Aplica\ia MS Fax este o aplica\ie distinct` de Excel, de aceea ]i aici ne sunt cerute anumite informa\ii. Utiliz`m agenda electronic` pentru a selecta destinatarul ]i ap`s`m butonul „Next”, care acum este activat. {n urm`toarea fereastr`, nu mai activ`m op\iunea pentru pagina de gard`, adic` „Cover page” ]i [n continuare, nu complet`m informa\ii [n casetele „Note” ]i „Subject”. Ap`s`m butonul „Finish” pentru a trimite efectiv faxul, a]a cum l-am definit [n Excel.

49

Lecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE Lecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE Lecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE Lecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE WEB WEB WEB WEB

3.1. Despre Internet ]i Intranet3.1. Despre Internet ]i Intranet3.1. Despre Internet ]i Intranet3.1. Despre Internet ]i Intranet

3.1.1. Servicii Internet ]i intranet3.1.1. Servicii Internet ]i intranet3.1.1. Servicii Internet ]i intranet3.1.1. Servicii Internet ]i intranet

InternetInternetInternetInternet: reprezint` o re\ea global` de comunica\ii care permite interconectarea computerelor din [ntreaga lume. Aceast` re\ea este compus` din mii de re\ele mai mici de calculatoare ]i milioane de calculatoare comerciale, educa\ionale, guvernamentale ]i personale. {n cadrul Internet-ului se utilizeaz` protocolul TCP/IP.

Serviciile cel mai frecvent accesate ale Internet-ului sunt:

- WWWWWWWWWWWW (World Wide WebWorld Wide WebWorld Wide WebWorld Wide Web, sau WebWebWebWeb pe scurt): prin intermediul Web-ului pot fi publicate pe Internet documente [n format HTML (Hyper Text Markup Language), ce pot include text, grafic`, secven\e video ]i anima\ie, acces la baze de date, etc. Din punct de vedere al utilizatorului, accesul informa\iilor se realizeaz` prin intermediul paginilor Web, care de\in un format special. Resursele Web-ului sunt accesate prin intermediul unor aplica\ii specifice, denumite browsere sau navigatoare Web

- Po]t` electPo]t` electPo]t` electPo]t` electronic` (eronic` (eronic` (eronic` (e----mail):mail):mail):mail): acest serviciu permite transmiterea ]i primirea de mesaje electronice [ntre utilizatorii re\elei Internet.

- Transfer de fi]iereTransfer de fi]iereTransfer de fi]iereTransfer de fi]iere: preluare de informa\ii din cadrul Internet-ului (download), sau transmitere de fi]iere ]i stocarea lor pe servere Web (upload)

50

- Grupuri de dialog (newsgroups)Grupuri de dialog (newsgroups)Grupuri de dialog (newsgroups)Grupuri de dialog (newsgroups): este serviciul care permite comunicarea [ntre mai mul\i utilizatori ai Internet-ului, grupa\i [n func\ie de anumite tematici.

IntranetIntranetIntranetIntranet: o re\ea ce apar\ine unei firme, bazat` pe tehnologiile ]i serviciile Internet.

{n ambele cazuri se utilizeaz` protocolul TCP/IP ]i acelea]i produse software.

3.1.2. Accesul la Internet/intranet3.1.2. Accesul la Internet/intranet3.1.2. Accesul la Internet/intranet3.1.2. Accesul la Internet/intranet

Pentru a accesa Internet-ul, sau o re\ea intranet, sunt necesare urm`toarele: -un computer care are posibilitatea conect`rii fizice la re\ea (exemplu: prin intermediul unui modem ]i a unei linii telefonice, sau prin intermediul unei re\ele interne). - un cont (nume utilizator ]i parol`) ]i informa\ii referitoare la conectarea la server (adresa TCP/IP, mod de accesare, etc); toate aceste informa\ii sunt date de firma furnizoare de servicii Internet sau de administratorul re\elei - software pentru conectare; sistemele de operare Windows (95/98/Millenium/NT/2000) se livreaz` cu software-ul necesar - aplica\ii pentru accesarea serviciilor Internet/intranet: navigator (sau browser) pentru accesarea paginilor Web (de exemplu Microsoft Internet Explorer care se livreaz` [mpreun` cu suita Office 2000 ]i cu SO Windows 98/Me/2000), aplica\ie pentru po]t` electronic` (de exemplu, Outlook 2000 care face parte din suita Office 2000, sau Outlook Express care se livreaz` [mpreun` cu IE), etc.

51

7.1.3. Accesul la resursele Internet/intranet7.1.3. Accesul la resursele Internet/intranet7.1.3. Accesul la resursele Internet/intranet7.1.3. Accesul la resursele Internet/intranet

Pentru servere Internet/intranet, localizarea resurselor se realizeaz` prin intermediul unei adrese unice [n cadrul re\elei, numit` URL – Universal Resource Locator. Formatul unei adrese URL este prezentat mai jos:

protocol://adres`_hostprotocol://adres`_hostprotocol://adres`_hostprotocol://adres`_host

Protocolul aflat [naintea adresei calculatorului host (adic` gazd` - stocheaz` resursa respectiv`) se refer` la protocolul utilizat de respectivul server pentru a facilita accesul la informa\iile stocate pe el. Acest protocol depinde de natura serverului accesat ]i nu se refer` la protocolul men\ionat mai [nainte – TCP/IP, care este principalul protocol de comunica\ii [n cadrul Internet-ului.

Mai jos sunt date exemple de protocoale ce pot fi utilizate [n cadrul unei adrese URL:

• http://adresa_host Protocolul specific Web-ului este HTTP – Hyper Text Transfer Protocol. Adresa

host-ului reflect` stuctura ierarhic` de calculatoare ale re\elei. Adresa [ncepe cu denumirea server-ului ]i poate fi urmat` de calea de acces c`tre diferite fi]iere stocate pe acel server. Un exemplu de adres` Web este dat mai jos ]i se refer` la site-ul Web al firmei Microsoft.

http://www.microsoft.com

Dac` se dore]te accesarea direct` a unui fi]ier ale c`rui cale ]i denumire sunt cunoscute, atunci adresa poate fi scris` astfel:

52

http://www.microsoft.com/file.html • file://cale_de acces\denumire_fisier

Permite localizarea resurselor locale. De exemplu, dac` prin intermediul unui browser se dore]te vizualizarea con\inutului fi]ierului MENIU.HTM, aflat pe discul E:, [n folderul \WWW\Files, atunci sintaxa corect` este:

file://e:\WWW\Files\meniu.htm • ftp://adresa_host

File Transfer Protocol (FTP) reprezint` un protocol pentru trasferul datelor. De exemplu, dac` se dore]te preluarea unui program sau a unui fi]ier din cadrul Internet-ului, atunci trebuie contactat un server pe care acestea sunt stocate ]i care utilizeaz` protocolul de comunica\ii FTP. Pe l@ng` desemnarea unui protocol de comunica\ii, FTP se mai refer` ]i la denumirea unei aplica\ii. Un browser Web poate accesa ]i servere FTP, f`r` a necesita instalarea unei aplica\ii suplimentare pentru FTP. Adresa gazdei are aceia]i semnifica\ie ca mai sus.

Exemplu de adres` FTP:

ftp://ftp.microsoft.com 3.1.4. Structura unei pagini Web3.1.4. Structura unei pagini Web3.1.4. Structura unei pagini Web3.1.4. Structura unei pagini Web

Serverul Web este computerul care gestioneaz` ]i prezint` paginile Web. Paginile Web sunt documente [nregistrate [n formatul HTML (Hyperlink Markup Language) format [n care documentele sunt fi]iere de tip text simplu dar care con\in instruc\iuni speciale care comunic` serverului cum trebuie format textul

53

afi]at ]i loca\ia fi]ierelor grafice incluse [n pagina Web, precum ]i modul [n care trebuie prezentate informa\iile ]i cum trebuie ele gestionate [n timpul prezent`rii.

Datorit` formatului special [n care sunt stocate informa\iile [ntr-o pagin` Web, publicarea unui document pe Web este pu\in diferit` de alte mijloace de publicare cum ar fi imprimarea. Astfel o pagin` de Web nu este aproape niciodat` un singur fi]ier. Astfel de documente sunt colec\ii de obiecte individuale cum ar fi casete text, cadre, imagini, video clip-uri etc. Deoarece formatul HTML este un format text simplu, toate aceste elemente trebuie stocate [n fi]iere separate cu formatul specific fiec`rui element, urm@nd a fi apoi indicate ]i identificate [n pagina propriu-zis` prin numele ]i loca\ia fi]ierului care le con\ine. Astfel pagina propriu-zis` se aseam`n` codului unei aplica\ii Visual Basic.

54

{n practic` nu este necesar s` ne preocup`m [ns` de toate aceste aspecte. Office 2000 permite salvarea oric`rui document ca pagin` Web fie prin intermediul comenzii „Salvare ca pagin` Web” din meniul „Fi]ier” fie select@nd acest tip de fi]ier la salvarea documentului prin intermediul ferestrei de dialog „Salvare ca”. Prin aceast` opera\ie, documentele aplica\iilor Office 2000 efectueaz`

55

automat conversia documentului [ntr-un fi]ier de tip HTML ]i creeaz` fi]ierele individuale care con\in diferitele obiecte incluse [n documentul ini\ial.

Deoarece orice document Office 2000 poate deveni o pagin` Web, paginile create [n aceast` aplica\ie reproduc cu fidelitate ceea ce orice utilizator va vizualiza pe Web. Sunt reproduse astfel tabelele, c@mpurile speciale, imaginile ]i obiectele desenate, fundalul colorat, stilurile ]i toate celelalte elemente de format. {n orice document Office 2000, comut@nd [n modul de vizualizare „Aspect pagin` Web” putem verifica aspectul documentului atunci c@nd acesta va fi vizualizat [ntr-un browser Web. Prin utilizarea comenzii „Examinare pagin` Web” din meniul „Fi]ier”, este permis` reverificarea aspectului ]i a func\ion`rii unei pagini Web [naintea public`rii acesteia, asem`n`tor comenzii „Examinare [naintea imprim`rii”.

3.1.5. Ce obiecte pot fi incluse [ntr3.1.5. Ce obiecte pot fi incluse [ntr3.1.5. Ce obiecte pot fi incluse [ntr3.1.5. Ce obiecte pot fi incluse [ntr----o pagio pagio pagio pagin` Webn` Webn` Webn` Web

{n continuare sunt date c@teva dintre obiectele pe care le poate con\ine o pagin` Web: - text - coduri HTML: instruc\iuni care determin` modul [n care sunt afi]ate sau modul [n care pot fi manipulate obiectele dintr-o pagin` Web - imagini grafice - script-uri: sunt secven\e de instruc\iuni scrise [n MS Visual Basic Script sai JavaScript care pot adùga interactivitate unei pagini Web, pot manipula obiecte, pot determina modul [n care se afi]eaz` obiectele, etc. - secven\e video (filme)

56

- programe de tip Java applet: un applet este un program scris [n Java, care se stocheaz` pe un server al re\elei. {n momentul [n care browser-ul acceseaz` pagina Web care include un applet, acesta este preluat din re\ea, [nc`rcat [n memorie ]i executat pe calculatorul utilizatorului. La [ncheierea execu\iei sale, applet-ul este desc`rcat din memorie. - secven\e audio

3.2. Foldere Web3.2. Foldere Web3.2. Foldere Web3.2. Foldere Web

3.2.1. Ce sunt folderele Web3.2.1. Ce sunt folderele Web3.2.1. Ce sunt folderele Web3.2.1. Ce sunt folderele Web

Foldere WebFoldere WebFoldere WebFoldere Web: facilitate a serverului Web, prin intermediul c`reia pot fi publicate documente pe Web site. Folderele Web pot fi create cu ajutorul aplica\iilor Windows Explorer, My Computer, sau din aplica\iile suitei Office ]i pot fi accesate de utilizatorii intranet-ului.

Un folder Web este de fapt un shortcut c`tre un server Web din re\ea.

Salvarea unei foi de calcul Excel [ntr-un folder Web se nume]te publicarepublicarepublicarepublicare.

3.2.2. Adùgarea unui folder Web cu ajutorul aplica3.2.2. Adùgarea unui folder Web cu ajutorul aplica3.2.2. Adùgarea unui folder Web cu ajutorul aplica3.2.2. Adùgarea unui folder Web cu ajutorul aplica\\\\iei My Computer iei My Computer iei My Computer iei My Computer

Din fereastra “My Computer” deschidem aplica\ia “Foldere Web” ]i cu ajutorul icon-ului “Add Web Folder” lans`m programul asistent pentru adùgarea unui nou folder Web.

Introducem adresa URL c`tre serverul Web din re\ea. Dac` avem drepturi de navigare [n cadrul re\elei, atunci putem utiliza butonul “R`sfoire”, altfel vom

57

tasta manual adresa. La pasul urm`tor, specific`m numele sub care vrem s` fie cunoscut folderul Web.

Observ`m c` [n fereastra “My Computer” a ap`rut un nou icon, aferent folderului Web pe care tocmai l-am adùgat.

3.2.3. Adùgarea unui folder Web din aplica3.2.3. Adùgarea unui folder Web din aplica3.2.3. Adùgarea unui folder Web din aplica3.2.3. Adùgarea unui folder Web din aplica\\\\ia Excelia Excelia Excelia Excel

Din meniul “Fi]ier” alegem “Deschidere” ]i select`m “Foldere Web”. Observ`m c` aici reg`sim folderul Web adùgat anterior. Efectu`m clic pe butonul “Creare folder” din bara de instrumente a ferestre de deschidere a unui document. Introducem manual adresa URL pentru serverul Web. Dac` avem drepturi de navigare [n cadrul re\elei, atunci putem utiliza butonul “R`sfoire”. {n continuare, specific`m numele sub care dorim a fi recunoscut folderul Web nou creat. Ap`s`m butonul “Terminare” ]i este creat un nou folder Web. Revenim la nivelul imediat superior, pentru a vedea ce foldere Web avem.

De fapt, ambele foldere reprezint` shortcut-uri c`tre loca\ii de pe unicul server Web din re\eaua intranet.

Ap`s`m butonul “Revocare”, pentru a ie]i din fereastra de deschidere a unui document.

58

3.3. Office 2000 ]i tehnologii 3.3. Office 2000 ]i tehnologii 3.3. Office 2000 ]i tehnologii 3.3. Office 2000 ]i tehnologii pentru Webpentru Webpentru Webpentru Web

3.3.1. Office 2000 ]i Web3.3.1. Office 2000 ]i Web3.3.1. Office 2000 ]i Web3.3.1. Office 2000 ]i Web

Dezvoltarea tehnologiilor Internet petrecută în ultimii ani a făcut ca acestea să pătrundă tot mai mult în activitatea de zi cu zi. Astfel, utilizatorii se orientează din ce în ce mai mult către intranet şi Internet pentru a realiza schimbul de informaţii. Utilizarea unui browser comun permite accesul rapid, facil şi ieftin la informaţii de tip Web.

Acesta este motivul pentru care suita Office 2000 (Word, Excel, Access şi PowerPoint) suportă în mod nativ limbajul HTML, astfel încât toate documentele Office 2000 sunt pregătite în mod implicit pentru utilizare pe Web.

Problematica relaţiei Office 2000 / Web nu va fi abordată in extenso în cadrul acestei secţiuni, dar se vor furniza noţiunile esenţiale pentru a înţelege modul în care registrele Excel pot fi pregătite pentru utilizare în cadrul unui intranet al organizaţiei.

Puteţi salva un întreg registru de lucru ca pagină Web, caz în care puteţi vizualiza datele şi naviga între foile de calcul ale acestuia, fără însă a putea interveni în vreun fel asupra datelor.

Utilizatorii care creează foi de calcul sau baze de date vor beneficia în mod deosebit de noile caracteristici orientate Web ale suitei Office 2000. Spre deosebire de un document Word, puterea unei foi de calcul constă în interactivitatea dintre aceasta şi utilizator. De exemplu, atunci când creaţi o foaie de calcul pentru a analiza profitabilitatea unui produs prin introducerea unor valori de cost diferite, un aspect important îl constituie posibilitatea utilizatorilor de

59

introduce sau modifica valori şi de a studia în timp real efectul acestora. Folosind Office 2000 puteţi crea, de exemplu, tabele pivot care păstrează capacitatea de pivotare şi interactivitatea chiar şi atunci când sunt accesate prin intermediul browser-ului Internet Explorer 5 sau ulterior.

Suita Office 2000 utilizează aşa numitele componente Web pentru Office, o colecţie de controale de tip COM (Component Object Model) pentru a publica în format compatibil Web foi de calcul, diagrame şi baze de date, care ulterior vor beneficia de aproape întreaga funcţionalitate şi interactivitate asigurată de browser.

Atunci când deschideţi în Internet Explorer o pagină Web care conţine componente Web pentru Office, veţi putea interacţiona cu aceasta direct în browser: sortare, filtrare, introducerea de valori pentru calculul formulelor, restrângerea sau extinderea detaliilor, pivotare etc.

Salvarea în format Web cu păstrarea interactivităţii este posibilă numai pentru foi de calcul individuale sau domenii dintr-o foaie de calcul, şi nu pentru întregul registru.

Componentele Web ale suitei Office 2000 se pot utiliza atunci c@nd [n cadrul re\elei intranet exist` un server Web (de exemplu: MS Peer Web Services- care se livreaz` [mpreun` cu Windows 98/Me/NT 4.0 Workstation/2000 Professional, sau MS Internet Information Server – care se livreaz` cu Windows NT Server sau Windows 2000 Server). Numai [n acest caz putem vorbi de foldere Web (foldere speciale, partajate, stocate pe serverul Web, ce pot fi accesate de clien\ii intranet-ului), ]i publicarea documentelor pe Web (salvarea/actualizarea unui

60

document Word [n format Web, direct pe serverul Web, pentru a putea fi accesat de to\i clien\ii intranet-ului).

De asemenea, Office 2000 se livreaz` [mpreun` cu extensii pentru server – Office Server Extensions (OSE), care se instaleaz` pe serverul Web (neap`rat pe Windows NT Server/Windows 2000 Server cu IIS, sau Windows NT WS/Windows 2000 Workstation cu Peer Web Services) ]i care permit: - discu\ii on-line - notific`ri prin po]t` electronic` la modificarea documentelor publicate - navigarea ]i cùtarea documentelor publicate pe Web server

Componentele Web se instaleaz` prin intermediul programului Setup, din categoria “Office Tools”.

Cursul de fa\` nu trateaz` servere Web sau re\ele. {n continuare vom aborda doar crearea documentelor [n format Web.

3.3.3. Componente Web pentru Office 3.3.3. Componente Web pentru Office 3.3.3. Componente Web pentru Office 3.3.3. Componente Web pentru Office

Componentele Web pentru Office includ o foaie de calcul, un tabel pivot, o sursă de date şi o diagramă.

Foaia de calcul (Spreadsheet) furnizează un motor de calcul, o bibliotecă de funcţii şi o interfaţă care permite utilizarea foii de calcul într-o pagină Web. Utilizatorii Office 2000 pot genera pagini care conţin componenta foaie de calcul prin publicarea cu interactivitate a unui domeniu dintr-o foaie de calcul Excel.

61

Tabelul pivot (Pivot Table List Component) permite utilizatorilor să analizeze informaţiile dintr-o listă prin sortare, grupare, filtrare, schiţare şi pivotare. Datele pot proveni dintr-un domeniu dintr-o foaie de calcul, o bază de date relaţională (ex. Microsoft Access sau Microsoft SQL-Server) sau alte surse externe. Atunci când se salvează o foaie de calcul care conţin un tabel pivot sau date externe cu păstrarea interactivităţii, pagina Web rezultată va avea incusă componenta tabel pivot.

Sursă de date (Data Source): este motor pentru generarea rapoartelor aflat în spatele tabelelor pivot sau a paginilor de acces realizate cu Microsoft Access. Aceasta manevrează legătura de fundal cu serverul şi determină datele care sunt disponibile pentru afişare în pagina web.

Diagramă (Chart): Această componentă afişează grafic informaţii din componente foaie de calcul, tabel pivot sau sursă de date. Deoarece este legată direct de unul dintre celelalte trei tipuri de componente, diagrama va răspunde în timp real modificărilor realizate în componenta sursă.

3.3.4. Cerinţe de sistem şi licenţiere3.3.4. Cerinţe de sistem şi licenţiere3.3.4. Cerinţe de sistem şi licenţiere3.3.4. Cerinţe de sistem şi licenţiere

Componentele Web pentru Office necesită Internet Explorer 4.01 sau mai nou, rulând pe oricare din sistemele de operare Windows 95, Windows 98, Windows NT sau Windows 2000. Pentru a utiliza pagini Web create din Access 2000, este necesar Internet Explorer 5.01 sau mai nou. Trebuie menţionat că Internet Explorer 5 este inclus în kitul de instalare Office 2000. Pentru a vizualiza pagini Web fără interactivitate (fără componente Web pentru Office) este suficient orice browser Web uzual.

62

Din punct de vedere hardware sunt necesari minimum 16 MB RAM şi procesor minim Pentium.

Utilizatorii trebuie să posede o licenţă Office 2000 pentru a putea utiliza paginile Web interactive, care conţin componente Web pentru Office. Organizaţiile care posedă acord de licenţă Entreprise, Select sau Maintenance pentru Office 2000, şi care plănuiesc să implementeze Office 2000 în etape, pot utiliza componentele Web pentru Office astfel încât să poată partaja documente Office 2000 complet funcţionale cu toţi utilizatorii din intranet. Cei care au deja instalat Office 2000 pot genera pagini Web interactive, în timp ce utilizatorii care nu au Office 2000 pot accesa aceste pagini folosind Internet Explorer. Totuşi, trebuie reţinut că utilizarea componentelor Office pentru Web este posibilă numai în cadrul unui intranet, nefiind posibilă la nivel de Internet.

Dacă un utilizator deschide o pagină web care are inserate componente pentru Office şi acestea nu sunt încă instalate pe calculatorul său, vor fi descărcate din reţea de la locaţia specificată în codul fişierul HTML respectiv. Cel care a generat fişierul HTML interactiv trebui să aibă grijă să precizeze locaţia componentelor Web pentru Office, acestea fiind în general situate pe serverul de instalare a pachetului Office din intranet. Consultaţi administratorul de reţea sau materialul documentar indicat în secţiunea 15.1.1 pentru detalii asupra acestei probleme.

63

3.4. Salvarea [n format Web din Excel3.4. Salvarea [n format Web din Excel3.4. Salvarea [n format Web din Excel3.4. Salvarea [n format Web din Excel

3.4.1. Salvarea unui întreg registru ca pagină Web3.4.1. Salvarea unui întreg registru ca pagină Web3.4.1. Salvarea unui întreg registru ca pagină Web3.4.1. Salvarea unui întreg registru ca pagină Web

(Se foloseşte factura.xls)

Registrul din imagine conţine trei foi de lucru. Prima conţine un formular standard de factură, pe care utilizatorul îl va completa de fiecare dată după necesitate. Coloanele Valoare şi Valoare TVA conţin deja formulele de calcul, dar s-a optat pentru a nu afişa valorile nule, de aceea coloanele respective sunt aparent goale. Celelalte două foi de calcul conţin exemplarul roşu, respectiv verde al aceleiaşi.

Pentru a publica întregul registru se va utiliza comanda “Salvare ca pagină Web” din meniul “Fişier”. Aceasta va deschide o versiune extinsă a ferestrei de dialog “Salvare ca”, în care apar acum opţiuni specifice pentru salvarea ca pagină Web. Folosind această comandă puteţi salva întregul registru în format Web, aceasta fiind opţiunea implicită, sau numai un domeniu selectat dintr-o foaie de calcul. Observaţi că atunci când este selectat întregul registru pentru publicare, opţiunea de adăugare a interactivităţii este inactivă.

Puteţi modifica titlul paginii Web rezultate prin apăsarea butonului “Modificare titlu”. Scrieţi noua denumire în fereastra de dialog suplimentară şi apăsaţi “OK”.

Stabiliţi localizarea şi numele fişierului rezultat şi apăsaţi butonul “Salvare”. Registrul este înlocuit în fereastra de aplicaţie de fişierul htm, asupra căruia puteţi acţiona acum din mediul Excel. Aceasta este dovada faptului că formatul HTML este acceptat de Excel ca format nativ.

64

Dacă veţi deschide folderul selectat anterior folosind aplicaţia “My Computer” veţi constata că a apărut un fişier de tip “htm” cu numele stabilit la salvare. Mai mult, deoarece registrul publicat are mai multe foi de calcul a apărut şi un folder suplimentar, cu nume similar cu al fişierului htm, care conţine restul de informaţii necesare afişării corecte în browser. Dacă veţi deschide fişierul htm în browser veţi observa că pagina Web are un aspect familiar utilizatorului de Excel. Mai exact, partea inferioară a ferestrei browser-ului conţine etichete corespunzătoare foilor de calcul, prin a căror apăsare puteţi vizualiza fiecare foaie de calcul din registru. Totuşi, remarcaţi lipsa de interactivitate a foilor afişate. Nu poate fi selectat nimic, cu atât mai mult nu se poate modifica nici o valoare dintre cele afişate. Acest mod de salvare a datelor nu utilizează componente Web pentru Office şi este potrivit pentru vizualizarea datelor fără modificare.

3.4.2. Publicarea unei foi de calcul cu păstrarea interactivităţii 3.4.2. Publicarea unei foi de calcul cu păstrarea interactivităţii 3.4.2. Publicarea unei foi de calcul cu păstrarea interactivităţii 3.4.2. Publicarea unei foi de calcul cu păstrarea interactivităţii

Registrul din imagine conţine trei foi de lucru (registrul Factura.xls). Prima conţine un formular standard de factură, pe care utilizatorul îl va completa de fiecare dată după necesitate. Coloanele “Valoare” şi “Valoare TVA” conţin deja formulele de calcul, dar s-a optat pentru a nu afişa valorile nule, de aceea coloanele respective sunt aparent goale. Celelalte două foi de calcul conţin exemplarul roşu, respectiv verde al aceleiaşi facturi.

Pentru a public o foaie de calcul din acest registru astfel încât să fie păstrată interactivitatea acesteia, se va utiliza comanda “Salvare ca pagină Web”. În fereastra de dialog bifaţi butonul radio “Selecţie”, pentru a putea salva numai foaia de lucru curentă, sau un eventual domeniu selectat din aceasta. Bifaţi

65

opţiunea “Adăugare interactivitate”. Stabiliţi locaţia şi numele fişierului rezultat şi modificaţi, dacă este nevoie, titlul paginii.

Deoarece aţi optat pentru adăugarea interactivităţii, va trebui să stabiliţi locaţia de reţea de unde pot fi descărcate acestea pe calculatoarele care vor accesa pagina Web. Pentru aceasta derulaţi lista Instrumente de pe bara de unelte a ferestrei de dialog şi alegeţi comanda “Opţiuni web”. În grupa “Fişiere” bifaţi caseta “Descărcare Office Web Components” şi scrieţi calea către fişierul cab corespunzător. În general, acesta va fi situat pe serverul de instalare a pachetului Office din intranet (de exemplu: file:\\ServerInstalareOffice\Office2000\msowc.cab). Apăsaţi butonul “OK” pentru a reveni în fereastra “Salvare ca”.

Apăsaţi apoi butonul “Publicare”. Aceasta va deschide o fereastră de dialog specifică, în care veţi putea configura alţi parametri necesari operaţiunii. Zona “Alegere” va indica ce anume a fost selectat pentru publicare. În cazul exemplului considerat se vor publica elemente din foaia de calcul “factura1” şi anume tot conţinutul acesteia. Fiind vorba de o simplă foaie de calcul acesteia i se adaugă “Funcţionalitate de tip foaie de calcul”, adică fişierul rezultat va include componenta de tip spreadsheet. Dacă doriţi ca pagina Web rezultată să fie deschisă imediat în browser bifaţi caseta situată în partea inferioară a ferestrei “Publicare ca pagină web”. În final, apăsaţi butonul “Publicare”. Browser-ul va fi lansat în execuţie iar pagina publicată anterior va fi deschisă în browser. Se poate observa că o serie de informaţii de format se pierd în pagina Web, cum este cazul formatării încadrate a titlurilor, care este vizibilă numai în Excel, nu şi în Internet Explorer. De data aceasta veţi putea interacţiona cu foaia de calcul din imagine, lucrând în aceeaşi manieră ca şi în fereastra Excel. Pentru a edita o celulă este suficient să o selectaţi şi să scrieţi valoarea. Se poate observa că formulele sunt automat

66

calculate şi rezultatele afişate, de îndată ce toate datele pe care se bazează au fost inserate în celulele pe care se bazează acestea. În plus, o bară de instrumente specifice va permite efectuarea unor acţiuni specifice asupra foii de calcul, cum ar fi sortarea, filtrarea sau inserarea formulei de însumare.

Mai mult, un buton special de pe bara de unelte permite modificarea unor proprietăţi specifice ale foii de calcul afişate de browser. Pentru a expanda o grupă de proprietăţi, apăsaţi butonul săgeată aflat în partea dreaptă a denumirii grupului.

În cadrul proprietăţilor generale este inserată comanda “Anulare”, precum şi un buton de ajutor care accesează informaţii utile referitoare la utilizarea în browser a paginilor Excel interactive. Pentru a restrânge o grupă de opţiuni se va apăsa din nou butonul săgeată asociat.

Grupa “Format” permite modificarea formatului unor domenii selectate. Grupa “Afişare/ascundere” permite afişarea, respectiv ascunderea unor elemente specifice foii de calcul: bara de instrumente, liniile de grilă, bara de titlu şi etichetele de rând şi coloană. Grupa “Calcule” permite configurarea modului în care sunt calculate valorile din formule şi poate forţa calcularea manuală. Grupa “Găsire” permite căutarea şi regăsirea unei valori în cadrul foii de calcul curente.

Pentru mai multe detalii despre funcţionalitatea foii de calcul publicate ca pagini Web puteţi apăsa butonul de ajutor din caseta de proprietăţi asociate acesteia.

67

3.4.3. Publicarea unei diagrame cu păstrarea interactivităţii3.4.3. Publicarea unei diagrame cu păstrarea interactivităţii3.4.3. Publicarea unei diagrame cu păstrarea interactivităţii3.4.3. Publicarea unei diagrame cu păstrarea interactivităţii

(Se foloseşte diagramă.xls, pornind cu foaia diagramă1)

Registrul din imagine conţine trei foi de lucru: o foaie de calcul care conţine o diagramă şi setul de date pe care se bazează aceasta, o foaie de calcul în care există un set de date şi o foaie diagramă bazată pe setul de date din foaia de calcul anterioară.

Dacă veţi dori să salvaţi cu păstrarea interactivităţii foaia de calcul “Diagramă_1” ve\i utiliza comanda “Salvare ca pagină Web”. Bifaţi butonul radio “Selecţie” şi caseta “Adăugare interactivitate”. Apăsaţi butonul “Publicare” pentru a configura restul parametrilor. În prima listă din zona “Alegere” se precizează că vor fi publicate elemente din foaia “Diagrmă_1”. Există două tipuri de astfel de elemente: tot conţinutul foii de calcul, căruia automat i se adaugă interactivitate de tip spreadsheet (foaie de calcul) sau diagrama, în paranteză fiind indicat şi tipul acesteia. Pentru a publica diagrama şi setul de date asociat veţi selecta al doilea element în listă. În zona “Opţiuni de vizualizare” va fi selectat imediat tipul specific de interacţiune. Verificaţi şi eventual modificaţi numele fişierului în zona nume. Dacă doriţi deschiderea fişierului htm în browser imediat după publicare bifaţi caseta din partea inferioară a ferestrei. Apăsaţi butonul “Publicare”. Pagina rezultată va fi deschisă în browser. Diagrama apare în ecran alături de datele asociate. Dacă veţi modifica valorile din celulele de date diagrama va fi modificată imediat în consecinţă.

Se poate observa că o parte din informaţiile de format ale diagramei din foaia de calcul Excel au fost pierdute – de exemplu diagrama s-a transformat într-un model 2D, faţă de modelul 3D avut în foaia de calcul. Nu puteţi modifica în mod

68

direct diagrama, singurul element de interactivitate fiind păstrarea legăturii între datele sursă şi aspectul reprezentării grafice. În concluzie, atunci când publicaţi o diagramă cu păstrarea interactivităţii, Excel inserează automat şi o componentă de tip foaie de calcul, care permite modificarea datelor şi, indirect, a diagramei.

Acest lucru se va întâmpla şi dacă veţi opta pentru salvarea unei foi diagramă ca pagină Web interactivă. Bifaţi butonul radio “Selecţie” şi caseta “Adăugare interactivitate”. Modificaţi, dacă este cazul, locaţia şi numele fişierului, precum şi titlul paginii. Apăsaţi butonul “Publicare”. Se poate observa că, de această dată, singurul element al foii de lucru selectate este diagrama, fiind precizat şi modelul acesteia: cu coloane. Aceasta va primi funcţionalitate de diagramă şi va fi deschisă în browser imediat după generare. Apăsaţi butonul “Publicare” pentru a genera, şi apoi deschide pagina diagramă.

69

3.4.4. Publicarea unui tabel pivot cu păstrare interactivităţii3.4.4. Publicarea unui tabel pivot cu păstrare interactivităţii3.4.4. Publicarea unui tabel pivot cu păstrare interactivităţii3.4.4. Publicarea unui tabel pivot cu păstrare interactivităţii

(Se foloseşte pivot.xls)

Registrul Excel din imagine conţine un tabel pivot care urmează să fie publicat cu păstrarea interactivităţii. Pentru aceasta se va utiliza comanda “Salvare ca pagină Web”. Bifaţi butonul radio “Selecţie” şi caseta “Adăugare interactivitate”. Stabiliţi locaţia şi numele fişierului htm şi eventual modificaţi titlul paginii Web. Apăsaţi butonul “Publicare”. Sunt disponibile două posibilităţi: salvarea întregii foi de calcul, aceasta primind funcţionalitate de tip spreadsheet, sau salvarea numai a tabelului pivot, caz în care este selectată funcţionalitatea de tip tabel pivot. Verificaţi încă o dată numele fişierului htm rezultat, bifaţi caseta din partea inferioară a ferestrei dacă doriţi deschiderea paginii publicate în browser şi apoi apăsaţi butonul “Publicare”.

După ce va fi calculat, tabelul pivot va fi afişat în Internet Explorer. Aici va beneficia de aproape toată interactivitatea pe care o are într-o foaie de calcul. Pe bara de instrumente există o serie de butoane asociate unor operaţiuni specifice listelor, ca de exemplu sortarea şi filtrarea, dar şi un număr mare de butoane specifice lucrului cu tabele pivot.

Asupra tabelului pivot interactiv puteţi interacţiona într-o multitudine de moduri. De exemplu, pentru a selecta un câmp de tabel pivot daţi clic de mouse pe eticheta acestuia. Dacă este deschisă paleta de proprietăţi asociate tabelului pivot aceasta va indica ce anume este selectat, în acest caz un câmp coloană. Pentru a selecta un element daţi clic pe eticheta acestuia. Paleta de proprietăţi se va modifica pentru a indica noul element selectat. Puteţi afişa detaliile de calcul care stau la baza celulelor de date prin apăsarea butoanelor plus din dreptul numelor de

70

elemente. Pentru a ascunde detaliile apăsaţi butonul minus din dreptul etichetei de element. Puteţi pivot tabelul prin selectarea unui câmp şi utilizarea butoanelor de mutare de pe bara de instrumente specifice. Puteţi utiliza şi mecanismul drag&drop, glisând eticheta câmpului dorit pe noua poziţie.

Puteţi şterge un câmp din tabelul pivot prin glisarea etichetei acestuia în afara machetei. Pentru a adăuga un câmp pe machetă apăsaţi butonul “Listă de câmpuri” de pe bara de instrumente. Din lista derulată selectaţi câmpul dorit şi alegeţi zona de amplasare din lista aflată în partea inferioară a ferestrei. Puteţi utiliza acest câmp pagină în mod obişnuit, pentru a restricţiona domeniul datelor însumate.

Pentru mai multe detalii despre funcţionalitatea tabelelor pivot publicate ca pagini Web puteţi apăsa butonul de ajutor din caseta de proprietăţi asociate acestuia.

71

LecLecLecLec\\\\ia 4. EXERCI|IIia 4. EXERCI|IIia 4. EXERCI|IIia 4. EXERCI|II 1. Ce func\ii [ndepline]te un sistem pentru gestiunea bazelor de date? a) Definirea ]i administrarea rela\iilor [ntre structurile de date b) Asigurarea accesului autrizat la date c) Organizarea ierarhic` a datelor d) Asigurarea integrit`\ii datelor [n condi\ii de eroare

2. O baz` de date rela\ional` este caracterizat` prin: a) Stabilirea unor leg`turi [ntre structurile de date b) Stabilirea unor ierarhii [ntre structurile de date c) Stocarea datelor sub form` de tabele ordonate d) Definirea unor rela\ii unu-la-unu sau unu-la-mai-multe [ntre date ]i indec]i

3. {n cadrul unei baze de date rela\ionale, datele sunt stocate [n: a) Fi]iere b) Tabele c) Indec]i d) Views (vederi)

4. Ordonarea datelor dintr-o baz` de date rela\ional` se realizeaz` prin: a) Tabele

72

b) Indec]i c) Vederi d) Rela\ii

5. Asocia\i elementele din prima coloan` cu elementele corespondente din a doua coloan`:

a. Baz` de date 1. Linie

b. {nregistrare 2. Coloan`

c. C@mp 3. Tabel`

6. {n cazul unei baze de date, interogarea datelor se poate efectua prin: a) Tabele b) Indec]i c) Vederi d) Rela\ii

73

7. O tabel` sistem reprezint`: a) O tabel` aferent` unei baze de date cu func\ii specializate pentru administrarea rela\iilor b) O tabel` aferent` sistemului de gestiune al bazei de date c) O tabel` aferent` bazei de date care stocheaz` informa\ii despre toatele tabelele respectivei baze de date d) O tabel` aferent` bazei de date care stocheaz` informa\ii despre utilizatorii care pot accesa respectiva baz` de date ]i drepturile acestora

8. Prima coloan` include cazuri concrete pe care trebuie s` le asocia\i cu tipul de rela\ie pe care exemplific`.

a. Frank Herbert este autorul volumelor din ciclul “Dune”.

1. Una-la-una

b. Sora mea ]i-a ridicat ieri de la Poli\ie carnetul de conducere.

2. Mai multe-la mai multe

c. Familia mea are num`rul de telefon 3315555. La serviciu, eu ]i colegam ea avem num`rul 3210021, iar colega mea ]i so\ul ei au acas` num`rul 2234555.

3. Una-la mai multe

9. {n tabelul ilustrat mai jos, specifica\i care este coloana pe care o considera\i c` este cheie primar`.

Nume & Adresa Localitatea Cod numeric Telefon

74

Prenume personal

Popescu Doina Str.Nuferilor Bucure]ti 22337473930 334 55 66

Ionescu Dorin Str.Florilor Bucure]ti 22358483920 223 44 66

10. {n cazul unei aplica\ii de baze de date cu structur` client/server pe 2 nivele, unde este stocat` fizic baza de date? a) Pe server b) Pe server ]i pe sta\iile client care au acces la server c) Pe sta\iile client care au acces la server

11. Pentru accesul unei tabele Access din Excel, ce component` trebuie s` fie instalat`? a) MS Query b) MS SQL Server c) MS Access d) MS Visual Basic

75

12. Accesul din Excel la baze de date cu format extern se efectueaz` prin intermediul urm`toarelor drivere: (2 r`spunsuri corecte)

a) ODBC b) OLAP c) SQL d) Query

Urm`toarele exerci\ii se rezolv` [n succesiune, ele referindu-se la o aplica\ie. Va fi folosit fi]ierul PERSONAL.DBF, care se stocheaz` [n folderul C:\PERS. Se va deschide sub Excel un registru nou, {n cadrul unei foi de lucru goal`, celula D4 este curent selectat`. 13. Lansa\i [n execu\ie MS Query ]i specifica\i c` dori\i s` defini\i o nou` interogare, pe o baz` de date care nu a mai fost utilizat` [n acest scop. 14. Defini\i o nou` surs` de date, identificat` prin numele „Personal ISA”. Fi]ierul surs` este un fi]ier de tip DBF, creat sub aplica\ia Dbase 5. 15. Conecta\i-v` la baza de date PERSONAL.DBF, care se afl` [n folderul C:\PERS. Fi]ierul a fost creat cu aplica\ia Dbase 5. 16. Specifica\i tabelul „Personal” ca fiind cel implicit asociat cu sursa de date ]i lansa\i asistentul Query pentru definirea c@mpurilor din sursa de date ce vor fi utilizate [n interogare.

76

17. Utiliz@nd butoanele corespunz`toare, include\i [n interogarea curent` urm`toarele coloane din sursa de date: Nume, Prenume, Dept, Sal_brut. 18. Pentru intergorarea curent`, extrage\i doar datele corespunz`toare salaria\ilor cu un salariu brut mai mare sau egal cu 5 milioane. 19. Sorta\i datele extrase dup` nume ]i prenume, [n ordine ascendent`. Dup` aceea, trece\i la urm`toarea etap`. 20. Salva\i interogarea curent` sub numele „Sal5” [n folderul implicit utilizat pentru interog`ri, dup` care reveni\i [n Excel. Stoca\i datele preluate din fi]ierul Personal [ncep@nd din celula A1, [n foaia de calcul curent`.

77

Rezolv`ri: 1. a, b, d 2. a 3. a, b 4. b 5. a-3, b-1, c-2 6. c 7. b 8. a-3, b-1, c-2 9. cod numeric personal 10. a 11. a 12. a, b

78

13. Meniu Date – Preluare date externe – Interogare nou` pe baza – pagina Databases – se selecteaz` „New data source” – se apas` butonul „OK”. Pe ecran se afi]eaz` fereastra „Create New data source”. 14. Se porne]te din punctul [n care s-a r`mas la 13, adic` de la fereastra „Create new data source” deschis`. - La rubrica 1 se completeaz` „Personal ISA” - La rubrica 2 se alege din list` „Microsoft dBase driver” 15. Se porne]te din punctul [n care s-a r`mas la 14, unde au fost completate rubricile 1 ]i 2. - buton „Connect” - se alege din lista „version” op\iunea „Dbase 5.0” - se dezactiveaz` op\iunea „Use current directory” - buton „Select directory” - se alege folderul C:\Pers - buton „OK” de 2 ori 16. Se porne]te de unde s-a r`mas la 15, adic` [n fereastra „Create new data source”, unde numai rubrica 4 nu este completat`. - Se alege din lista aferent` punctului 4 „PERSONAL” - buton „OK” de 2 ori

79

17. Se porne]te de unde s-a r`mas la 16, adic` cu fereastra „Query Wizard - choose columns” deschis`. - Se selecteaz` din lista din st@nga „Available tables and columns” coloanele specificate mai sus, pe r@nd ]i se apas` butonul > pentru a le trece [n lista din dreapta. 18. Se porne]te de unde s-a r`mas la 17, adic` cu fereastra „Query Wizard - choose columns” deschis` ]i cu coloanele dorite [n partea dreapt`. - buton „Next” - se alege „Sal_brut” - se alege din list` „is greater than or equal to” - se introduce [n caset` 5000000 (sau se poate selecta din list`) 19. Se porne]te de unde s-a r`mas la 18, adic` cu fereastra „Query Wizard – Filter data” deschis` ]i cu criteriul de filtrare introdus. - buton „next” - {n lista „Sort by” se alege Nume - {n lista „Then by” se alege Prenume - buton „Next”

80

20. Se porne]te de unde s-a r`mas la 19, adic` cu fereastra „Query Wizard – Finish data” deschis`. - buton „Save query” - La „File Name” se introduce „Sal5” - buton „Save” - buton „Finish” - Clic pe celula A1 - Buton „ok”

Revenire la cuprins

Date post:	16-Feb-2015
Category:	Documents
Upload:	vasile-tudor
View:	79 times
Download:	2 times

Manual Notiuni Avansate Excel 2

Documents