PRECOLECTAREA, COLECTAREA SI TRANSPORTUL REZIDUURILOR

SOLIDE

Introducere

1

Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul deșeurilor, se referă la educația privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor asupra sănătății oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.

În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000, care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activități cade în sarcina Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului(ANPM).

Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deșeurilor în Romania are o pondere de 10 miliarde EUR.

Încă din 1970 s-a conștientizat opinia că deșeurile constituie o problemă și că metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. De asemenea, s-a pus problema reciclării materialelor care intră în componența acestora. La Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. În Uniunea Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema deșeurilor datând din anul 1975. Oamenii sunt obisnuiți să recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au arătat că, în perioadele când resursele de materii prime se diminuau, [gunoi|gropile de gunoi]] ale orașelor antice conțineau mai puține deșeuri cu potențial pentru reciclare (unelte, ceramica etc).

În erele preindustriale, deșeurile din prelucrarea bronzului și a altor metale prețioase erau colectate în Europa, și topite pentru refolosire continuă, iar în unele zone praful și cenușa de la focurile de cărbuni sau lemne erau refolosite pentru obținerea materialului de bază în fabricarea cărămizilor. Principalul motiv pentru practicarea reciclării materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale devenind astfel mai mică.

Un întreprinzător englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate în materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy și mungo, bazate pe lână recuperată din haine vechi, combinată cu lână nouă. În 1860, în orașul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.

Perioadele cele mai “propice” reciclării în masă erau cele de război. Germania Nazistă este una dintre țările în care raționalizarea și reciclarea au fost adoptate atât în timpul cât și în perioada pre-război. În special se recicla fierul dar și alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se făcea apoi săpun.

Lipsa resurselor cauzată de cele două războaie mondiale și alte evenimente au încurajat puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în fiecare țară implicată, împingând cetățenii să doneze metale și să conserve fibrele, ca o chestiune importantă de patriotism. Programele de conservare a resurselor stabilite în timpul războiului

2

au fost continuate și ulterior în unele țări ce nu stăteau foarte bine la capitolul resurse naturale, cu ar fi Japonia.

Japonia este una dintre țările în care reciclarea este reglementată prin lege și general acceptată de către locuitori, mai mult decât în celelalte țări. În 2007, în Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult dect în 2000, adică fiecare locuitor al țării reciclează aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.

Următoarea mare investiție în reciclare a avut loc în anii ’70, datorită creșterii costului energiei (reciclarea aluminiului folosește doar 5% din energia necesară producției virgine; sticla, hârtia și metalele au și ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea în 1977 în SUA a Clean Water Act a creat o cerere puternică de hârtie albă (hârtia de birou care a fost deja albită a crescut ca valoare atunci).

O treime din totalul deșeurilor din Statele Unite este reciclat. Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual Se estimează o creștere de 100% a cantității de materiale reciclate în SUA în ultimii 10 ani.

În SUA există cea mai mare producție de gunoi (deșeuri) pe cap de locuitor din lume. Astfel, în fiecare zi, în medie, un american produce puțin peste 2 kilograme de gunoi.

În anii 70, orașul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din țară care a introdus reciclarea obligatorie. Curând, și alte orașe i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie dacă se folosea aluminiu reciclat pentru producerea aluminiului.

Campania de conștientizare că cea mai eficientă formă de tratare a deșeurilor este reciclarea lor a avut loc în Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare, în engleză Reduce, Reuse, Recycle, în franceză Réduire, Réutiliser, Recycler). Deși în România s-au demarat inițiative de reciclare ale deșeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, în contextul lipsurilor din acea perioadă acțiunea, fiind impusă de sus în jos, a întâmpinat rezistență. În prezent reciclarea este reluată, dar reușita politicii de reciclare ține și de posibilitatea sortării deșeurilor, care trebuie începută chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile.

3

Clasificarea deșeurilor conform Directivei 2006/12/CE

Simbol Tip deșeu

Q1 Reziduuri de producție sau de consum, nespecificate altfel în continuare

Q2 Produse care nu corespund specificațiilor

Q3 Produse al căror termen de garanție a expirat

Q4Materiale deversate în mod accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice materiale, echipamente etc. contaminate ca rezultat al incidentului în cauză

Q5Materiale contaminate sau pătate în urma unor acțiuni planificate (de exemplu, reziduuri de la activități de curățire, ambalaje, containere etc.)

Q6 Piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizați etc.)

Q7Substanțe a căror performanță nu mai este satisfăcătoare (de exemplu, acizi contaminați, solvenți contaminați, săruri de amestec epuizate etc.)

Q8 Reziduuri din procese industriale (de exemplu, zgură, reziduuri de la distilare etc.)

Q9Reziduuri din procese de captare a poluanților (de exemplu, nămol de la epuratoare de gaze, praf de la filtre de aer, filtre uzate etc.)

Q10Reziduuri din prelucrare mecanică / finisare (de exemplu, șpan provenit de la operațiile de strunjire, zguri măcinate etc.)

Q11Reziduuri din extracția și prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri miniere, reziduuri din exploatarea zăcămintelor de petrol etc.)

Q12 Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.)

Q13 Orice materiale, substanțe sau produse a căror utilizare a fost interzisă prin lege

Q14Produse care nu mai au utilizare pentru deținător (de exemplu, articole rebutate de agricultură, menajuri, birouri, magazine, ateliere etc.)

Q15 Materiale contaminate, substanțe sau produse rezultate din acțiuni de remediere a solului

Q16 Orice materiale, substanțe sau produse care nu sunt incluse în categoriile menționate anterior.

4

În contextul dezvoltării durabile, gospodărirea deșeurilor ocupă un rol important, deoarece deșeurile nu reprezintă doar o potențială sursă de poluare, ci pot constitui și o resursă de materii prime secundare.

Tendințele actuale privind deșeurile se axează pe două aspecte esențiale:

- diminuarea volumului / cantității deșeurilor,

- reducerea pericolului de poluare a mediului.

Strategia modernă privind gospodărirea deșeurilor include o ierarhizare a opțiunilor de management. Accentul cade pe prevenirea (diminuarea producerii deșeurilor), reciclarea, recuperarea și depozitarea optima deșeurilor ce nu pot fi refolosite.

- Prevenirea producerii deșeurilor se poate realiza prin tehnologii curate, prin produse eco-inscriptibile (cărora să li se poată atașa eticheta "produs ecologic"), prin refolosire (ambalaje de sticlă, hârtie, cauciuc, uleiuri, solvenți, deșeuri provenite din construcții etc.), prin schimbarea comportamentului producătorilor dar și al consumatorilor care să încurajeze folosirea materialelor reciclate).

- Recuperarea din deșeurile produse se poate realiza prin: separare și sortare de către producători, colectarea selectivă a deșeurilor, reciclarea materialelor, recuperarea energiei.

- Depunerea în siguranță vizează: reducerea cantității de deșeuri ce trebuie depozitate, respectarea unor standarde riguroase privind condițiile de depunere, care să le limiteze impactul asupra mediului.

Pentru a asigura o gospodărire eficientă a deșeurilor este necesară adoptarea unor măsuri speciale privind ambalarea, incinerarea, controlul și redarea în uz a locurilor de depunere, precum și a unei legi generale privind răspunderea civilă pentru stricăciuni și pagube aduse mediului.

- materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume etc);

- materiale inerte (metale, sticlă, ceramică);

- materiale fine (cenuşă, zgură, pământ etc).

O astfel de grupare a materialelor componente ale deşeurilor dă posibilitatea ca pe baza ponderii în care intervine fiecare categorie să se stabilească direcţiile către care trebuie îndreptate eforturile în vederea valorificării superioare a acestora.

În ţara noastră, pe baza unor analize efectuate în oraşele mari (Braşov, Cluj, Iaşi, Baia - Mare, Oradea, Sibiu, Galaţi, Bacău, Târgovişte, Bucureşti etc.), compoziţia medie a deşeurilor menajere prezintă limitele de variaţie prezentate în tabel.

5

Nr. Componenţi % din greutate1. Deșeuri fermentabile 10-702. Hârtie, cartoane. 10-153. Textile 2-54. Plastice, cauciuc 1 -25. Oase 1 -36. Sticlă 2-47. Metale 2-68. Pământ, cenușă 15-259. Lemne, frunze 2-5

Din estimările efectuate, în țara noastră se produc circa 0.8 - 1 Kg deșeuri menajere/locuitor zi în mediu urban și circa 0.5 - 0.7 Kg./ locuitor zi în mediul rural.

Precolectarea deșeurilor solide

Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roșie, verde, albastră, maro și negru antracit. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt:

roșu (portocaliu) - materiale plastice,

galben - metale,

verde - biodegradabile,

albastru - hârtie, carton și sticlă,

maro - electrice și electronice,

negru - nereciclabile,

Insă acestea nu sunt respectate întotdeauna. Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în recipientul respectiv.

Pentru precolectarea deșeurilor stradale, comerciale și industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1 m³, 4 m³ sau mai mari. Containerele de 1,1 m³ pot fi din tablă zincată sau din plastic. Pentru deșeuri

6

în cantități mai mari, sau pentru deșeuri industriale și din construcții sunt folosite containere de construcție metalică, de tip cupă de 4 m³ sau mai mari, de tip Abroll.

Se poate nominaliza o etapizare in precolectarea deseurilor:

1. Precolectarea primara: se refera la strangerea reziduurilor si depozitarea lor in recipienti mici la locul de producere;

2. Precolectarea secundara: se refera la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea primara si depozitarea lor in camerele sau pe platformele de precolectare, in cadrul blocurilor sau ansamblurilor de locuinte.

Mai jos sunt prezentate cateva imagini sugestive ale procesului de precolectare:

Containere de plastic cu sortare pe culori

- simboluri uzuale si tipuri pe culori

Container tip Abroll:

7

Colectarea reziduurilor

La nivel european, transferul deseurilor este reglementat de regulamentul 1013/2006 si acesta este transpus in Romania prin urmatoarele normative:

- Hotararea 788/2007 privind aplicarea unor masuri pentru implementarea regulamentului Comunitatii Europene privind transferul de deseuri

- Hotararea 1453/2008 care modifica si completeaza hotararea de mai sus

- Hotararea 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei

- Ordinul 1119/2005 privind delegarea de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediului a atributiilor din domeniul exporturilor deseurilor periculoase si al transportului deseurilor nepericuloase in vederea importului si al tranzitului

Colectarea propriu-zisă a deșeurilor din containere este efectuată de către servicii specializate, cum sunt REBU la București și RETIM la Timișoara. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectări. Colectarea deșeurilor din pubele și recipiente de până la 1100 l este efectuată cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor și containerelor și cu instalație de compactare. Deșeurile colectate în cupe de 4 m³ sunt transportate cu tot cu containerul de către autospeciale prevăzute cu instalație de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasându-se pe rolele proprii. Transportul deșeurilor se poate face pe cale rutieră, feroviară sau navală. Din cauza problemelor care apar la transbordări, transportul feroviar sau naval se justifică doar pentru cantități mari (de obicei deșeuri industriale), transportate pe distanțe foarte lungi, de sute sau mii de km.

Colectarea reziduurilor trebuie astfel organizata incat sa corespunda sistemului de precolectare adoptat in localitatea respectiva. Astfel, exista urmatoarele sisteme principale de colectare:

- Colectarea deschisa care consta in descarcarea directa a recipientilor – in general fara capac – in autovehiculul de transportat reziduuri;

- Colectarea ermetica se face prin incarcarea recipientilor (pubele, containere etc.) prevazuti cu capac, direct in autogunoiere, prin sisteme mecanice de ridicare si cuplare la gura de descarcare a acestora.

- Colectarea prin schimb de recipienti: acest sistem consta in schimbarea recipientilor plini, din punctele de precolectare cu altii goi, dupa ce in prealabil au fost spalati. Sistemul se aplica si la noi in tara pentru colectarea in containere. Colectarea prin schimb de pubele este mai dificil de realizat, ceea ce face sa nu fie prea raspandita in strainatate si nici la noi.

8

- Colectarea in saci consta de fapt tot in schimb de recipienti ca si la sistemul de mai sus, cu deosebirea ca sacii nu mai sunt recuperati. De regula sacii sunt de hartie sau de material plastic.

Schema de functionare este cea tipica pentru activitatea de exploatare a unui depozit controlat de deseuri menajere si se refera la:

- Modalitatea de transport la depozit a deseurilor

Transportul deseurilor se va face cu autogunoiere compactoare sau cu masini deschise, in functie de posibilitatile si dotarea operatorului respectiv, dar si de natura si provenienta deseului transportat.

- Receptia deseurilor la intrarea in depozit

Se asigura de catre operatorii PC si receptionerii care au aceasta sarcina. Controlul se face vizual, iar in cazul in care este posibil se face si o verificare a actelor insotitoare privind provenienta deseului.

- Cantarirea si inregistrarea cantitatilor de deseuri

Toate autogunoierele si masinile care transporta deseuri ce urmeaza a fi depozitate se cantaresc atat la intrarea in depozit (pline), cat si la iesirea din depozit (goale). Se stabileste astfel in mod real cantitatea de deseuri adusa la depozit. Datele sunt inregistrate in computer si monitorizate de catre operatorii PC.

- Controlul la locul de descarcare (depozitare)

La locul de depozitare un operator va dirija autogunoierele si masinile transportoare, indicand locul de descarcare si va face in acelasi timp o verificare vizuala a compozitiei deseurilor descarcate. La iesirea din depozit masinile vor fi igienizate pe rampa de spalare auto din hala de masini.

Calculul necesarului de autogunoiere

Pentru un calcul cat mai exact se face verificarea cantitatilor rezultate tinind seama de factorii de variatie ai producerii deseurilor, de limitele minime si maxime de deseuri ce se produc zilnic si bineinteles de frecventa colectarii.

Q max zi = K zi x Q med zi

in care :

Q max zi - cantitatea maxima zilnica a deseurilor (t/zi);

Q med zi - cantitatea medie zilnica a deseurilor (t/zi);

K zi = 1,3 - 1,6 este coeficientul de variatie zilnica a capacitatii de deseuri.

Volumul maxim al deseurilor colectate pe zi se poate stabili cu relatia

[ m3/zi]

9

Acest coeficient Kzi cuantifica atat variatia zilnica, sezoniera, pe anotimp si an a deseurilor menajere, cat si acumularea deseurilor sambata si duminica, zile in care nu se face colectarea deseurilor si nu functioneaza uzina de compostare. De la inceput s-a plecat pe ideea unei selectari si recuperari cat mai avansate a materialelor supuse depozitarii. S-a folosit metoda selectarii manuale, care desi nu este prea igienica este, in schimb, mult mai eficienta.

Separarea fierului se va face pe cale electromagnetica. Pentru colectarea si transportul deseurilor se va folosi autogunoiera compactoare pentru containere de 4 m3. Acesta este un utilaj destinat dotarii regiilor autonome de gospodarie comunala pentru colectarea si transportul deseurilor menajere, stradale si industriale, colectate in containere de 4 m3 , in pubele si in vrac.

Autogunoiera este montata pe sasiul Roman-Diesel 8135 FS cu motor 797.05 Diesel in 4 timpi. Bena este prevazuta cu dispozitiv de compactare si perete mobil pentru descarcare, toate actionate hidraulic. Utilajul este echipat cu un dispozitiv mecanizat pentru golirea pubelelor.

Caracteristici tehnice :

- capacitatea benei 10,5 m3 ;

- capacitatea de incarcare 20 m3;

- masa proprie 8.990 Kg;

- incarcatura utila 7.000 Kg;

- indicele de compactare 1,8 - 4;

- timp de golire al benei 1 min.;

- timp de golire a unei pubele 3,6 sec.

Numarul necesar de autogunoiere:

=11 (buc.)

in care: - N - numarul de autogunoiere;

- Q - cantitatea totala de deseuri menajere;

- tzi - numarul de ore de lucru ie zi (intr-un schimb)

- C - coeficient de utilizare a parcului = 0,7 - 0,9;

- P0 - productivitatea autogunoierei.

- g - greutatea specifica a deseuri

10

Productivitatea autogunoierei se stabileste cu relatia

P0 = G u / T (mc/h)

in care:

- T - durata unui parcurs

- G - incarcatura utila a autogunoierei

T = t plin + t gol + t ppl + n t o + t desc

- t plin - durata parcursului de la ultimul punct de precolectare pana la locul de descarcare:

tplin = d1 / vm1

- t gol - durata parcursului de la locul de descarcare la primul punct de precolectare

tgol = d2 / vm2

d1 - distanta de transport de la ultimul punct de precolectare la locul de descarcare

d2 - distanta de transport de la locul de descarcare la primul punct de precolectare

v m1 - viteza medie de deplasare a vehiculului incarcat

v m2 - viteza medie de deplasare a vehiculului in gol

t pp - timpul pentru parcurgerea distantelor intre punctele de precolectare

tpp = d3 / vm3

d3 - distanta parcursa intre punctele de precolectare

v m3 - viteza parcursa intre punctele de precolctare

t po - timpul pentru o pornire-oprire (ore), aprox. 15 sec.

n - numarul de porniri-opriri din cadrul unei curse egal cu numarul punctelor de precolctare minus unul.

t desc - timpul de descarcare al autogunoierei = 0,015 ore

t inc - timpul de incarcare, aprox. 0,015 ore/pubela

n' - numarul total de pubele ce se descarca in autogunoiera

11

Cu - reprezinta capacitatea de incarcare a autogunoierei

V - volumul unei pubele

c - coeficientul de umplere al pubelei = 0,8 - 0,9

Vitezele medii de deplasare sunt v m1 = 25 km/h

v m2 = 40 km/h

Numarul punctelor de precolectare rezulta considerand 2 pubele la fiecare grup de locuinte sau scara de bloc, in care stau 25 persoane, la fiecare oprire colectandu-se pubelele de la 2 locuinte.

Distanta dintre doua puncte de precolectare se ia in medie de 50 m, viteza autogunoierei de la un punct la altul de 5 km/h, timpul de pornire - oprire 15 secunde, iar timpul de incarcare si respectiv descarcare a unei pubele este de 0,015 ore.

Revenind la calculul numarului de autogunoiere rezulta ca pentru colectarea deseurilor luand in calcul numai 5 zile lucratoare pe saptamana numarul efectiv necesar rezulta aplicand un coeficient de marire egal cu 1,4.

Mai jos sunt atasate cateva imagini reprezentative pentru colectoarele de deseuri:

12

La stanga: Modelul unui colector de cointanere mici si medii;

Mai jos: Colector containere Abroll

13

ANEXA PROIECT: EXTRASURI DIN LEGISLATIA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR SI OBLIGATIILE UMANE PRIVITOR LA DESEURI

Extras din Legea protectie mediului (L 137/1995)

Privitor la deseurile de orice fel, substantele si deseurile periculoase, persoanele juridice au urmatoarele obligatii: a) sa tina evidenta stricta – cantitate, caracteristici mijloace de asigurare – a substantelor si deseurilor periculoase inclusiv a recipientelor si ambalajelor care intra in sfera lor de activitate si sa furnizeze lunar autoritatilor competente pentru protectie mediului datele necesare; b) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu, dupa caz, si sa aplice regulamentele legale privind deseurile si substantele periculoase; c) sa asigure, prin sisteme proprii, supravegherea mediului inconjurator, pe baza prevederilor din autorizatie pentru identificarea si prevenirea riscurilor, sa tina evidenta rezultatelor si sa anunte iminenta sau producerea unor eliminari prevazute sau a accidentelor, autoritatilor competente sau protectie mediului si de aparare impotriva dezastrelor.

Referitor la urmatoarele activitati: - amplasarea, amenajarea si supravegherea diferitelor tipuri de depozite; - colectarea, prelucrarea, tratarea si neutralizarea deseurilor precum si reciclarea celor refolosibile; - transportul deseurilor; - refacerea cadrului natural al zonelor deteriorate; - incinerarea deseurilor industriale, agricole, menajere si altele in instalatii speciale; - epurarea apelor uzate si a namolului in instalatii speciale; - folosirea namolurilor, a apelor uzate, a deseurilor industriale, menajere si acelor rezultate din incinerare; - importul, exportul si tranzitul de deseuri si substante periculoase.

Persoanele juridice au urmatoarele obligatii: a) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu; b) sa depoziteze deseurile menajere, industriale, agricole sau altele, numai pe locuri si suprafete autorizate in acest scop; c) sa utilizeze, in cazul incinerarii deseurilor, numai instalatii omologate de catre autoritatile pentru protectie mediului, sanatate si paza impotriva incendiilor; d) sa amenajeze depozitele pentru deseuri in conformitate cu competentele atribuite prin lege; e) sa respecte conditiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare prevazute in acordul si/sau autorizatia de mediu si sa garanteze, cu mijloace financiare, pentru aceasta; f) sa recupereze deseurile refolosibile si sa le valorifice prin unitati specializate; g) sa foloseasca pe terenurile agricole numai deseurile autorizate de autoritatile competente pentru protectie mediului, sanatate si agricultura; h) sa depoziteze in mediul subteran deseuri numai in cazul in care detin acordul si/sau autorizatia de mediu.

14

Extras din Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti

DESPRE DESEURI (GUNOAIE) Prin producator de deseuri se intelege orice persoana fizica sau juridica care prin actiunile sale de orice fel face sa rezulte obiecte materiale sau substante de orice natura care sunt inutilizabile la sursa lor de formare.

CLASIFICAREA DESEURILOR (GUNOAIELOR) a) Deseuri menajere: deseuri care provin in mod obisnuit din activitatea casnica, precum si cele provenite din magazine, hoteluri, cantine, unitati de alimentatie publica, institutii de invatamant si orice alte institutii publice, precum si din intreprinderi industriale, ateliere, societati comerciale, precum si cele care nu rezulta dintr-o activitate industriala propriu-zisa, care au dimensiuni normale si pot fi indepartate in aceleasi conditii ca si deseurile menajere propriu-zise. b) Deseuri stradale: pamant, praf, nisip, frunze, crengi, hartii, namol rezultat in urma curatirii gurilor de canal si alte resturi provenite din activitatea de curatenie a cailor publice. c) Deseuri industriale: provenite din procese tehnologice. d) Deseuri volumioase: deseurile, pana la 2 mc, care din cauza dimensiunilor (maxim 3m) nu intra in containere. Exemple:· bunuri de larg consum uzate sau deteriorate; · mobile si saltele; · biciclete, carucioare; · unelte de gradinarit; · linoleum sau mochete etc. e) Deseuri provenite de la constructii: resturile de lemn, moloz, materiale de impachetat, chiar amestecate cu resturi minerale,precum si pamant rezultat din excavatii etc. f) Deseuri de animale sau pasari: gunoiul de grajd, balegarul, excrementele de pasari, cadavrele de pasari si animale. g) Deseuri refolosibile (valorificabile): fragmentele sau partile de obiecte care pot fi reciclate cum sunt: sticla, hartia, metalele, mase plastice, resturi de plante etc. h) Deseuri cu regim special: deseurile cu caracter toxic, inflama- bil, exploziv, poluant si infectios, rezultate din activitatea persoanelor fizice si juridice, care nu fac obiectul activitatii serviciilor de salubrizare.

OBLIGATIILE PRODUCATORULUI DE DESEURI (GUNOAIE) Persoanele fizice si juridice producatoare de deseuri, cu excep-tia celor cu regim special sunt obligate sa respecte urmatoarele cerinte: a) sa foloseasca pentru indepartarea acestora un agent prestator de servicii de salubrizare autorizat. b) sa-si asigure dotarea necesara precolectarii deseurilor produse in

15

intervalul dintre doua ridicari conform ciclulului de ridicare (nu mai putin de 4 zile) aprobat de Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva al Municipiului Bucuresti si Departamentul Servicii Publice sau contractului incheiat cu agentii economici posesori ai licentei pentru prestarea serviciilor de salubrizare. c) sa mentina in stare de curatenie spatiul destinat depozitarii si prelucrarii deseurilor fiind interzisa arderea lor direct in recipientii de colectare precum si aruncarea lor langa recipienti, in caminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane sau pe domeniul public. d) sa amplaseze recipientii pe sol plan, in aer liber sau in incaperi astfel incat preluarea lor sa se faca fara greutate si pierdere de timp. Locul de amplasare al recipientilor trebuie ales astfel incat sa nu contina trepte, santuri sau alte neregularitati. Eventualele denivelari trebuie prevazute cu rampe. Platforma trebuie sa aiba posibilitati de spalare si scurgere la canal a apei. Spatiile de precolectare inchise trebuie sa aiba asigurata o ventilare corespunzatoare (aerisiri, horn de ventilatie, ventilatoare etc.) e) sa asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incat distanta maxima dintre acestea si locul de depozitare a recipientilor sa nu depaseasca 10 m. In cazul depozitarii in aer liber a recipientilor inclusiv a sacilor de plastic, va imprejmui zona cu tufisuri mereu verzi, sau alte amenajari pentru a nu se vedea din strada. Precolectarea deseurilor se poate face numai in pubele, containere si/sau saci de plastic, conform tipurilor stabilite de PMB. Sacii de plastic vor fi inscriptionati cu initialele societatii presta-toare a serviciului de salubritate si mentiunea “GUNOI” urmata de eventualele precizari cu privire la natura acestuia: menajer, hartie, sticla, plastic, conserve etc. sau un desen sugestiv indicand destinatia. f) sa indeparteze deseurile produse pentru evitarea poluarii mediului si altor efecte negative. Se interzice depozitarea gunoiului in perimetrul Municipiului Bucuresti in afara locurilor autorizate in acest sens. g) sa spele recipientii dupa golire si sa-i dezinfecteze cel putin o data pe luna. Spatiile de precolectare trebuiesc de asemenea dezinfec- tate in aceleasi conditii. Persoanele fizice cat si asociatiile de locatari au obligatia sa intretina curatenia si igiena in anexele gospodaresti, in curti, gradini, pe celelalte terenuri pe care le detin, precum si in imprejurimile acestora pana in axul arterei de circulatie proxime. Gunoiul rezultat se depune in recipientii sau sacii de plastic pentru colectarea gunoaielor menajere. h) sa asigure o permanenta stare de curatenie si ordine la locurile de depozitare a materialelor, in curti, pe caile de acces interioare, pe strazile si trotuarele din jurul incintelor precum si pe celelalte terenuri pe care le detin. Agentii comerciali vor mentine curatenia pe o raza de 20 de metri in jurul acestora. Agentii economici sunt obligati sa amplaseze la fiecare intrare un cos pentru ambalaje si tigari. In zilele cu temperaturi sub –5 grade Celsius, in masura in care este posibil, se va proceda de asemenea maniera incat gunoiul depo-zitat in recipienti sa nu inghete, pentru a usura golirea in autospeciale. Producatorii de deseuri industriale, voluminoase , provenite din constructii, deseuri de la pasari si

16

animale precum si deseuri recuperabile sunt obligati sa asigure colectarea, sortarea, transportul si neutralizarea sau valorificarea acestor reziduuri prin mijloace proprii, caz in care vor solicita Departamentului Servicii Publice acordarea licentei corespunzatoare sau vor contracta aceste activitati cu un agent economic posesor de licenta. II.4 FOLOSIREA RECIPIENTILOR DE COLECTARE Producatorii de deseuri vor folosi cu grija recipientii si sacii de plastic. Acestia vor fi umpluti numai atat cat sa se poata inchide capa-cul. Nu trebuie indesate gunoaie sau aprinse in interiorul lor. Vasele de precolectare inclusiv sacii de plastic vor fi folositi exclusiv pentru depunerea deseurilor care fac obiectul prestarilor de servicii de salubritate contractate. Deseurile refolosibile trebuiesc colectate separat pe tip de ma-terial si puse in containere special destinate. Deseurile nu trebuie colectate in alt mod sau asezate langa recipienti. Alti recipienti si saci de plastic decat cei prevazuti legal nu vor fi goliti si nici ridicati. Pentru deseurile care nu se gasesc in conditiile precizate mai sus prestatorul de servicii va anunta in cel mult 24 de ore agentii constatatori, iar deseurile nu vor fi preluate decat dupa intocmirea procesului verbal de contraventie, dar nu mai tarziu de 24 de ore. Producatorii de deseuri raspund de stricaciunile produse prin manevrarea necorespunzatoare a recipientilor si sacilor de plastic sau pentru strangerea obiectelor nepermise.

PRELUAREA DESEURILOR REFOLOSIBILE Containerele sau recipientele destinate depozitarii deseurilor refolosibile vor fi amplasate in locuri usor accesibile dotate cu indica-toare privind tipul de material refolosibil ce urmeaza a fi depozitat. Amplasarea recipientelor, transportul si valorificarea deseurilor refolosibile se va face prin grija si in folosul Consilului Local.

PRELUAREA DESEURILOR VOLUMINOASE Populatia orasului are dreptul sa ceara sa-i fie luate de catre prestatorii de salubrizare deseuri de pana la 2 mc si la care una din dimen-siuni nu trebuie sa depaseasca 3 m, care din cauza volu-mului si greutatii nu pot fi introduse in containere Obiectele voluminoase trebuie pregatite si asezate intr-un loc unde poate ajunge masina de salubrizare. Daca acest lucru nu se poate indeplini spatiul fiind limitat, obiectele vor fi depuse in momentul sosirii masinii direct in strada astfel incat sa nu incomodeze circulatia. Ridicarea obiectelor voluminoase trebuie solicitata in scris la prestator, specificandu-se caracteristicele sale. Deseul voluminos care nu a fost anuntat la prestator nu poate fi depus in strada. Prestatorul stabileste si confirma data si ora ridicarii, avand obligatia sa le respecte. Pentru ridicarea deseurilor ce depasesc dimensiunile admise sau a celor industriale se percep taxe speciale.

DESEURILE CARE NECESITA PROCEDEE SPECIALE DE TRATARE In aceasta categorie intra bateriile auto sau uscate, materiale plastice, anvelopele, camerele auto etc. Aceste deseuri fac obiectul unor reglementari speciale emise de CGMB in colaborare cu MAPPM.

OBLIGATIILE PRODUCATORILOR DE DESEURI CU CARACTER SPECIAL Persoanele fizice sau juridice din a caror activitate rezulta astfel de deseuri au urmatoarele obligatii:

17

· sa neutralizeze aceste deseuri in instalatii speciale cu tehnologie avizata de organele sanitare si de protectie a mediului; · transportul deseurilor rezultate in urma neutralizarii la depozitele sau instalatiile puse la dispozitie de municipalitate trebuie efectuat in reci-pienti a caror golire nu prejudiciaza desfasurarea procesului tehnologic din instalatia respectiva. Agentii economici producatori de deseuri cu continut toxic pentru care inca nu exista tehnologii de neutralizare au obligatia de a-si amenaja platforme speciale de depozitare avand avizul Consiliului Local, IPSMP si al ATPM.

MENTINEREA CURATENIEI PE DOMENIUL PUBLIC Agentii economici autorizati pentru lucrari de constructii, cat si persoanele fizice care executa astfel de lucrari au urmatoarele obligatii: a) sa-si imprejmuiasca santierele de constructii sau locurile de executare a altor lucrari; b) sa ia masuri de intretinere corespunzatoare a cailor publice limitrofe sau cuprinse in organizarea santierului; c) sa degajeze de indata santierele de pamant, moloz si orice alte rezi- duuri si sa le transporte in locuri special amenajate; d) sa evite producerea si raspandirea prafului, prin stropirea cu apa a partilor din cladire in curs de demolare si a molozului incarcat in vehicule; e) sa aseze si sa mentina la locul unde se efectueaza lucrarile si pe toata durata acestora pana dupa ridicarea reziduurilor, o tabela, care sa indice denumirea, sediul si numarul de telefon al executantului lucrarii, precum si numele sefului de santier, atunci cand este cazul. Persoanele fizice si juridice au obligatia sa pastreze curatenia trotuarelor, arterelor de circulatie, parcajelor, cat si in parcuri, locuri de joaca pentru copii, piete, oboare si in alte locuri publice, fiind interzisa aruncarea si/sau depozitarea gunoaielor menajere sau de alta natura in zonele mentionate. Persoanele fizice si juridice au obligatia sa mentina starea de curatenie a fatadelor imobilelor, a mobilierului urban si a monumentelor. Materialele de constructii sau de orice alta natura aflate pe arterele de circulatie vor fi considerate abandonate si pe baza proce-sului verbal incheiat de agentul constatator, vor fi ridicate si transpor-tate de catre orice prestator de servicii la solicitarea PMB. Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa curete de gheata si de zapada, imediat dupa depunere (in maxim 24 de ore) trotuarele si rigolele din jurul imobilelor, curtilor, incintelor, sediilor sau altor supra-fete de teren pe care le detin. La imobilele in care functioneaza socie-tati comerciale, situate la parterul cladirilor, obligatiile le revin acestora pe parcursul orelor de functionare zilnice. In restul timpului obligatiile revin locatarilor. Nu se admite aruncarea zapezii din curti si spatii verzi pe strazi. Se interzice blocarea gurilor de scurgere de pe strazi prin a-runcarea diferitelor reziduuri sau a pamantului de catre cetateni sau de catre lucratorii prestatorilor de servicii de salubritate .

Persoanelor fizice si juridice le sunt interzise: a) aruncarea gunoaielor menajere in cosurile pentru hartii de pe domeniul public; b) raspandirea sau scurgerea directa pe sol (strazi, terenuri virane) a apelor uzate menajere si a celor de la cismelele imobilelor;

18

c) deteriorarea instalatiilor si a materialelor de salubritate montate pe caile si in locurile publice (cosuri pentru hartii, tablite, panouri si alte asemenea); d) aruncarea biletelor de calatorie, a resturilor de tigari, a cojilor de seminte sau fructe, a hartiilor si a altor asemenea obiecte pe domeniul public.

MENTINEREA CURATENIEI IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR Agentii economici ce efectueaza servicii de transport sunt obligati: a) sa asigure conditii corespunzatoare de curatenie si igiena in mijloacele de transport pe tot timpul cat acestea sunt in circulatie; b) sa asigure curatirea cailor publice dupa efectuarea operatiilor de incarcare sau descarcare a mijloacelor de transport; c) sa asigure incarcarea si etansarea corespunzatoare a vehiculelor ce efectueaza transportul diferitelor materiale, pentru a preintampina imprastierea lor in timpul transportului si murdarirea sau degradarea cailor publice. d) sa nu transporte paie, furaje si gunoaie de grajd decat in vehicule inchise si numai intre orele 23.00 - 5.00 astfel incat sa evite murdarirea domeniului public. Traseul de deplasare al autogunoierelor sau al altor utilaje pen-tru transportul deseurilor industriale, provenite de la constructii, de ani-male sau pasari si a celor cu regim special se va aproba de Departa-mentul Serviciilor Publice inaintea efectuarii acestuia. Pe acest traseu, pana la punctul de neutralizare al deseurilor este interzisa stationarea. Persoanele juridice ce folosesc mijloace de transport si/sau utilaje au obligatia sa le curete la iesirea acestora pe caile publice din santiere, statii de betoane, garaje sau alte asemenea locuri care pot murdarii rotile mijloacelor de transport.

OBLIGATIILE PRESTATORULUI DE SERVICII DE SALUBRIZARE Angajatii prestatorului de servicii de salubritate vor ridica recipientii si sacii de precolectare de la locurile de colectare, de la locurile de depozitare stabilite (ghene, tarcuri etc.) dar nu mai departe de 10 m de caile de circulatie ale utilajelor, le vor manipula cu grija, pentru a nu le degrada, iar dupa golire le vor duce inapoi la locurile de depozitare. Lasarea lor pe strada este interzisa. In cazurile in care, prin manevrare reziduurile sunt imprastiate pe jos, incarcatorii (prestatorul) sunt obligati sa le adune, lasand locul curat. Incarcarea reziduurilor menajere in vehiculele care le transporta se face direct din recipienti. Este interzis a se rasturna deseurile in curti, pe strada sau trotuare, pentru a fi incarcate apoi in vehiculele care le transporta. Vehiculele utilizate la transportul deseurilor vor fi spalate cel putin de doua ori pe saptamana si dezinfectate prin spalare cu solutie de lapte de var odata pe saptamana. Prestatorii de servicii de salubritate vor intretine corespunzator vehiculele ce transporta gunoi menajer si stradal, pentru evitarea pierderilor de gunoi in timpul transportului. Angajatii prestatorului de servicii raspund de stricaciunile produse prin manevrarea necorespunzatoare de catre ei insisi, a recipientilor si sacilor de plastic. Este interzisa strangerea si depozitarea reziduurilor stradale, liber pe strada, pe trotuare sau pe locurile virane, chiar si temporar, in afara punctelor de precolectare sau depunerea lor in retelele de canalizare. Depozitele temporare, din punctele de precolectare, vor fi evacuate in maxim 24 de ore de la formarea

19

lor. Prestatorii de servicii amenajeaza pe cheltuiala proprie, platformele de precolectare a gunoiului stradal . Spatiile de precolectare trebuie sa aiba urmatoarele carac-teristici minimale: · dimensiunile corespunzatoare necesitatii de a se depozita cel putin un container, tomberoane, pubele, alte unelte, lada de nisip sau sare; · amplasare in zone mai putin aglomerate, de regula la minim 10 m de cladiri; · imprejmuire cu gard pentru a se evita imprastierea deseurilor sau patrunderea persoanelor straine · cale de acces adiacenta; Prestatorul de servicii de salubritate va acorda producatorului de deseuri, aviz de utilizare numai acelor spatii de depozitare care indeplinesc conditiile prevazute in norme. Atat dotarea tehnica cat si echipamentul salariatilor vor corepunde din punct de vedere igienic si estetic. Acestea vor purta emblema firmei prestatoare. Agentii economici autorizati pentru prestarea activitatii de salubrizare au obligatia sa respecte ciclul de ridicare a deseurilor aprobat de I.P.S.M.P. si serviciile de specialitate din cadrul Primariei. Prestatorii sunt obligati sa respecte cu strictete programul si traseele de ridicare a deseurilor, sa le faca cunoscute, inclusiv ziua desemnata recuperarii restantelor in cazul unor indisponibilitati temporare.

BIBLIOGRAFIE PROIECT:

V. Oros, C. Draghici – Managementul deseurilor

C. Ungureanu – Gestionarea Integrata a Deseurilor Municipale

N. Antonescu, R. Polizu, V. Cândea-Muntean, M. Popescu - Valorificarea energetică a deseurilor: Procese și instalații de ardere

http://ro.wikipedia.org/

http://www.mmediu.ro/

Căpățână, Camelia; Racoceanu, Cristinel – Deșeuri

Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea - Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor

20