Managementul Deseurilor Municipale Solide

8/9/2019 Managementul Deseurilor Municipale Solide

1/55

Common borders.Common solutions.

Managementuldeșeurilor municipale solide


2/55


3/55

Managementuldeșeurilor municipale solide


4/55

Ghid elaborat și publicat în cadrul proiectului ”Creșterea nivelului

de conștientizare publică privind managementul deșeurilor mu-nicipale solide în Nord-Vestul regiunii Mării Negre”

Editat de Centrul Regional de Mediu Moldova, Chișinău 2012

Acest material a fost publicat cu sprijinul Uniunii Europene,

conținutul său reprezintă opinia Centrului Regional de MediuMoldova, și nu reprezintă punctul de vedere al Uniunii Europene


5/55

Cuprins

Informații generaleNoțiuni generale despre deșeuriClasi carea deșeurilorCe nu poate considerat „deșeu”

556

10

Deșeurile municipale solide (DMS) 11

Gestionarea DMSPrincipii de gestionare a deșeurilorIerarhia gestionării deșeurilor

141820

Colectarea DMS 21

Tratarea DMSTratarea mecanicăTratarea biologicăTratarea termică

25262930

Valori carea DMSValori carea materialăValori carea energetică

33

3438

Managementul DMS 39

Glosar de termeni și de niții 43

Anexe 45


6/55


7/55

5

Noțiuni generale despre deșeuri

Îmbunătățirea condițiilor de trai și progresul tehnologic au contri-buit în mod indirect la creșterea volumului de deșeuri pe cap delocuitor concomitent cu diversitatea acestora.Modi carea stilului și a standardelor de viață au contribuit lamajorarea consumului de produse și dispozitive personale, iardatorită posibilității de actualizare permanentă a acestora a re-zultat creșterea cantității de deșeuri generate de ecare persoană

în parte. Majorarea ratei deșeurilor pe cap de locuitor este și re-zultatul folosirii ine ciente a materiei prime și a produsului nal.Creșterea accelerată a cantității de deșeuri acumulate de la anla an a dus la deteriorarea condițiilor de mediu și a stării desănătate a populației.

Noţiunea clasică redată în legislaţia de mediu a UE de neştedeşeurile drept „orice substanţă sau obiect pe care operatorulle elimină sau intenţionează să le elimine”. Pentru prima dată

această noțiune a fost stipulată în cadrul Directivei 75/442/CEEprivind deșeurile, Directivă care indică și tipurile de obiecte sausubstanțe ce pot considerate deșeuri.


8/55


9/55


10/55

8

În practică cel mai des deșeurile se clasi că după:• sursa de generare• compoziție• modalitatea de tratare• posibilitate de refolosire• gradul de agresivitate asupra mediului

Deșeurianorganice

Deșeuriorganice

Compoziție

Posibilitatea de refolosire

Deşeuri refolosibile ca atare - sticlă, metaleferoase şi neferoase, textile, plastice, tăbăcărie,pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc;

Deşeuri refolosibile ca materii prime secundare - resturi de hîrtie, carton, sticla, metale feroaseşi neferoase, textile, plastice, tăbăcărie, pielărie,blănărie, lemn, plută, cauciuc, resturi alimentare,

resturi vegetale, legume, fructe, dejecţii animalier,etc.


11/55

9

Modalitatea de tratare

combustibile

fermentabile

inerte

Gradul de agresivitate asupramediului

Inerte

Periculoase

Sursa de generare

Menajere şi asimilabile cu cele menajere - cele provenite din activităţi casnice,din industrie, din comerț sau din sectorul public sau administrativ, care prezintăcompoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere;

Construcţie şi demolare- cele provenite din construcţia sau demolareaobiectivelor civile sau industriale;

Stradale - cele provenite din activitatea cotidiană a populaţie, spaţii verzi,animale, din depunerea de substanţe solide din atmosferă, etc.

Deşeuri de grădină - cele provenite din grădini, spații publice,spaţii verzi, etc.

Industriale - cele provenite din procesele tehnologice;

Agricole - provenite din unităţile agricole sau zootehnice;

Animaliere- provenite din abatoare, unităţi zootehnice, ecarisarea teritoriului.


12/55

10

Ce nu poate considerat “deșeu”Conform art. 6 a Directivei 2008/98/CE din 19 noiembrie 2008,deșeurile nu mai sunt considerate deșeuri dacă întrunescurmătoarele condiții:

• substanța și/sau obiectul este utilizat în mod curentpentru îndeplinirea unor scopuri speci ce;

• există o piață sau cerere pentru substanța sau obiectul în cauză;

• substanța sau obiectul corespunde cerințelor tehnice

pentru îndeplinirea scopurilor speci ce și respectălegislația și normele aplicate proceselor;• utilizarea substanței sau obiectului nu va produce efecte

nocive asupra mediului sau a sănătății populației;• substanța sau obiectul pierde statutul de deșeu în urma

deciziei luate de stat - acestea nu întrunesc condițiilestipulate mai sus, dar nu contravine jurisprudenței apli-cabile (Directiva 98/34 CE din 22 iunie 1998);

• substanța sau obiectul întrunește criteriile speci ce încetării statutului de deșeu (art. 39, al.(2) al prezentei

Directive), se aplica în cazul agre-gatelor, hârtiei, sticlei, metalelor,anvelopelor și a textilelor;

• substanța sau obiectul întrunește condițiile de valo-ri care și reciclare a deșeurilorprevăzute în Directivele 94/62/CE, 2000/53/CE, 2002/96/CE și2006/66/CE.


13/55


14/55

12

În UE deșeurile sunt identi cate conform Anexei Deciziei Comisieidin 3 mai 2000, care cuprinde succint și toate tipurile incluse în„Deșeuri municipale și deșeuri asimilate provenind din activitățicomerciale, din industrii și administrație, inclusiv fracțiuni col -ectate”.

DSM reprezintă o parte din totalul de deșeuri generate în ansam-blu, însă, pentru gestionarea și valori carea lor, se acordă anual1/3 din resursele nanciare europene sunt destinate combateriipoluării mediului. DSM reprezintă o problemă majoră a comunitățiieuropene și care conform principiilor de dezvoltare durabilă, tre-

buie soluționate în cel mai scurt timp pentru a diminua efecteleireparabile asupra mediului.

Formarea deșeurilor este rezultatul folosirii ine ciente a materieiprimei și energiei în procesul de producție. Componenţa DSM este,din punct de vedere zic, eterogenă variind în funcţie de nive-lul de trai, dezvoltarea tehnico-ştiinţi că, a civilizaţie a ecăruipopor, precum şi de speci cul regiunilor geogra ce.

Cantitatea de deșeuri municipale solide generată variază în funcțiede nivelul de urbanizare a țării, de tipul și modul consumației,de nivelul și modul de trai. Partea bună constă în faptul că DMS

nu constituie decât o par-te din cantitatea totalăde deșeuri, gestionarea

și tratarea lor necesitândsuport nanciar major dinpartea sectorului public

în efortul de combatere apoluării mediului.


15/55

13

Cantitatea de DMS se determină folosind următoarele metode:

1. Metoda indicelui de mediu - de producere a reziduurilormenajere pe cap de locuitor şi care rezultă din determinareacantităţilor de reziduuri menajere produsă de către un locuitor pezi, din diferite zone caracteristice;

2. Metoda gravimetrică directă – are la bază determinarea zilnicăa greutăţii speci ce pentru reziduurile menajere generate şi acomponentelor acestora. În ceea ce priveşte greutatea speci căa deşeurilor solide urbane se poate concluziona faptul că existămari diferenţe de la o ţară la alta şi chiar de la un oraş la altul,datorită atât tipului de alimente folosite pentru hrana zilnică, câtşi a modului în care aceasta sunt protejate (ambalate, primare,igienizate, semipreparate etc.).

Calitatea unui deşeu este factorul principal care stă la baza sta-bilirii procedeelor şi tehnologiilor optime de neutralizare şi valo-ri care a acestuia. Criteriul de bază care determină calitatea re-ziduurilor este, în primul rând, componenţa structurală ( zică şichimică), precum şi alţi factori ca: puterea calori că, procentajulde cenuşă, raportul dintre carbon şi azot.


16/55

14

Actuala politică comunitară a mediului din statele membre (SM)ale UE îşi găseşte punctul de rezistenţă în Directiva Cadru pen-tru Deşeuri 91/156/UE, directiva anterioară - 75/442/UE - indmodi cată, respectiv actualizată. Experienţele obţinute prin apli-carea directivei 75/442/UE de către SM au constituit baza pentruschimbarea conţinutului. Conform normelor de bază, în procesulde gestionare a deşeurilor, trebuie să e luat ca premisă un nivel

înalt de protecţie a mediului.

Gestionarea deșeurilorcuprinde activități de colectare, transportare, tratare,valori care sau eliminare a deșeurilor, de regulă celerezultate în urma activității umane, de reducere aefectului negativ potențial asupra sănătății populației,a mediului sau a esteticii locale.


17/55

15

Gestionarea deșeurilor include toate tipurile de deșeuri, solide,lichide sau gazoase. Generarea deșeurilor variază în funcție de:țară (dezvoltată sau în curs de dezvoltare), regiune (rurală sauurbană), sectorul de proveniență (industrie, comerț, intreținere,spații verzi etc.). Gestionarea deșeurilor generate de persoanele

zice sau juridice se a ă sub propria răspundere în conformitatecu principiul „poluatorul plătește” sau după caz, producătorilor

în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.Deșeurile solide municipale sunt produsele secundare ale proce-sului de fabricare sau utilizare. Spre deosebire de alte tipuri de

deșeuri (gaze de canalizare, fum, ape reziduale etc.), gestionareadeșeurilor municipale solide este mult mai practică și poate an-trena un număr mare de persoane.Tehnicile de gestionare a deșeurilor, în mod tradițional, se rezumăla recuperare, stocare, tratare, valori care și eliminare. Infor-marea populației depre eventualele riscuri, sporește e cacitateaactivități întreprinse, organizarea activităţilor de colectare,

transport şi eliminare a deşeurilor municipale ind una dintreobligaţiile administraţiilor publice locale. În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializateale autorităților publice locale sau a rmelor de salubritate. Înmediul rural, în general, serviciile organizate pentru gestionareadeşeurilor, transportul la locurile de depozitare sunt realizate în

mod individual, sau chiar lipsesc. Un procent scăzut din localităţilerurale şi, în special doarcele a ate în proximavecinătate a centrelorurbane dispun de serviciiorganizate pentru gestio-narea deşeurilor.


18/55

16

În ultimele decenii accentul s-a pus pe reducerea impactuluideșeurilor asupra mediului, dar și pe valori carea lor. Confrormlegislației europene, gestionarea e cientă a deșeurilor are la bazătrei priorități principale:

Prevenirea generării deșeurilor –reprezintă factorul care stă la bazatuturor strategiilor de gestionare adeșeurilor. Dacă s-ar genera o can-titatea mai mică de deșeuri și dacăprocentajul de compuși toxici în pro-duse s-ar reduce, atunci eliminareadeșeurilor ar mult mai ușor de re-alizat. Prevenirea generării deșeurilorpromovează ideea de a utiliza produseecologice și mai puține ambalaje; Reciclarea și reutilizarea – în ca-

zul în care generarea deșeurilor esteinevitabilă, cum este cazul majoritățiimaterialelor care pot valori cate, mai ales prin reciclare.Comisia Europeană a de nit termenul de „ ux de deșeuri speci-

ce” al cărui obiectiv este reducerea impactului lor asupra medi-ului la nivel global. În cadrul acestora intră deșeurile de ambalaj,autovehicole, bateriile, deșeurile elec-

trice și electronice. Directivele Uni-unii Europene obligă statele membresa armonizeze legislația națională prinacte legislative de reglementare pri-vind colectarea deșeurilor, reutiliza-rea, reciclarea și eliminarea uxului dedeșeuri. Majoritatea țărilor UE posedăla momentul actual o rată de reciclarea ambalajelor de 50%;


19/55

17

Îmbunătățirea condițiilor de eliminare și monitorizare adeșeurile care nu pot reciclate sau reutilizate, sau urmează să

e eliminate, deseori prin incinerare. Aceste modalități de ges-tionare a deșeurilor necesită o monitorizare e cientă pentru anu provoca daune considerabile mediului ambiant. În Uniunea

Europeană eliminarea deșeurilor estereglementată legislativ prin mai multedirective care interzic incinerareaanumitor tipuri de deșeuri, xeazălimita maximă admisibilă a emisi-ilor în atmosferă, xează obiectivelestrategice de micșorare a generăriideșeurilor biodegradabile.

În vederea respectării și atingeriipriorităților sus numite, țările europene recurg la aplicarea unorinstrumente de reglementare, economice și statistice. Instrumen-tele de reglementare contribuie la completarea și îmbunătățirea

cadrul legislativ referitor la activitățile de gestionare a deșeurilor în particular pentru ecare țară membră, dar să nu contravinălegislației UE.

Instrumentele economice sunt îndreptate ca să încurajeze re-ectarea costurilor activităților de gestionare a deșeurilor atât

în prețul produselor, cât și în statutul pe piață al producatoru-lui. Aplicarea corectă a stimulentelor nanciare pe de o parte,și a penalităților pe de alta parte, au ca obiectiv încurajareaactivităților de gestionare prin prevenire, reducere și recuperare,conducând în același timp la eliminarea practicilor de gestionarecu impact asupra mediului sau care vin în contradicție cu princi-piul “poluatorul plătește”.

Pe baza instrumentelor statictice obținute de pe urma colecăriidatelor cu privire la generarea și gestionarea deșeurilor, se poateevalua situația actuală și stabili obiectivele ce urmează a îndep-linite.


20/55

18

principiul protecţiei resurselor primare - este formulat încontextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şistabileşte necesitatea de a minimiza şi e cientiza utilizarearesurselor primare, în special a celor neregenerabile, punândaccentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

principiul măsurilo r preliminare , corelat cu principiulutilizării celor mai bune tehnici disponibile - stabileştecă, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionareadeşeurilor), trebuie să se ţinã cont de urmãtoarele as-pecte principale: stadiul curent al dezvoltãrii tehnologiilor,cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicareaacelor mãsuri fezabile din punct de vedere economic;

Principiile europene pentru mediu reprezintă o iniţiativă lansatăca răspuns la procesul ce a condus la creşterea armonizării princi-

piilor de protecţie a mediului, pentru practici şi standarde asociatecu nanţarea de proiecte. Iniţiativa se bazează pe angajamentula cinci ţări europene reprezentate de instituţii nanciare pentrua asigura protecţia mediului şi promova dezvoltarea durabilă lanivel global şi în toate sectoarele de activităţi.

Principiile europene pentru mediu sunt de nite ca principii di-rectoare de mediu în Tratatul CE şi ca practici şi standarde euro-

pene, încorporate în legislaţia secundară de mediu. Acestea suntconsiderate e baza unei abordări armonizate în rândul părţilorsemnatare, e un magnet pentru alte ţări pentru a le determinasă le adopte.

Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilorsunt:

Principii de gestionare adeșeurilor

Politica europeană de mediu se bazează pe o se-rie de măsuri incluse în planurile de gestionare adeșeurilor la nivel comunitar - măsuri concrete

în vederea prevenirii, reutilizării, reciclării șivalori cării e ciente a deșeurilor.


21/55

19

principiul prevenirii - stabileşte ierarhizarea activităţilorde gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare aimportanţei care trebuie acordată: evitarea generării, mini-

mizarea cantitãţilor, tratarea în scopul recuperării, tratareaşi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu;

principiul poluatorul plăteşte , corelat cu principiulresponsabilităţii producătorului şi cu cel al responsabilităţiiutilizatorului - stabileşte necesitatea creãrii unui cadrulegislativ şi economic corespunzãtor, astfel încât costurilepentru gestionarea deşeurilor să e suportate de generatorulacestor;

principiul substituţiei - stabileşte necesitatea înlocuirii ma-teriilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase/sau mai puțin periculoase, evitându-se astfel generareadeşeurilor periculoase;

principiul proximităţii , corelat cu principiul autonomiei - stabileşte că deşeurile trebuie să e tratate şi eliminatecât mai aproape de sursa de generare. Potrivit principiului,exportul deşeurilor periculoase este posibil numai cãtreacele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminareşi numai în condiţiile respectãrii cerinţelor pentru comerţulinternaţional cu deşeuri;

principiul subsidiarităţii (corelat cu principiul proximităţiişi cu principiul autonomiei ) - stabileşte acordareacompetenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionãriideşeurilor să e luate la cel mai scãzut nivel administrativfaţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniformela nivel regional şi naţional;

principiul integrării - stabileşte că activitãţile de gestionare

a deşeurilor fac parte integrantã din activitãţile socio-eco-

nomice care le generează.


22/55

20

Ierarhia gestionării deșeurilor

Ierarhia deșeurilor stabilește, în general, ordinea priorităților îngestionarea deșeurilor cu efect minim asupra calității, re ectată

în legislația și politica în materie de deșeuri. Abaterea de la oastfel de ierarhie poate justi cată pentru uxuri speci ce dedeșeuri, printre altele, din motive de fezabilitate tehnică, de via-bilitate economică și de protecție a mediului.

Ierarhia gestionării deșeurilor prevede acțiuni care urmează a întreprinse pe parcursul ciclului de viață/existență a deșeurilor,

de la producție până la eliminarea lor de nitivă.

Aplicarea ierarhiei deșeurilor are ca scop încurajarea acțiunii în scopul prevenirii generării și gestionării e ciente și e cace adeșeurilor, astfel încât să se reducă efectele lor negative asupramediului.

În vederea protecție mediului și respectării principiului precauțieiși durabilității, fezabilității tehnice și viabilității economice,protecției resurselor, impactului asupra sănătății populației,economiei și societății la nivel european și global, toate statelemembre a UE promovează o politică de prevenire a generării, darși de gestionare a deșeurilor.


23/55

21

Prin colectarea deşeurilor solide municipalese înţelege efectuarea operaţiilor de strân-gere, prelucrare şi transport a DSM în ve-derea neutralizării și/sau a valori cării lor.

Organizaţiile private sunt interesate în recuperarea fracţiilor co-merciale cum ar metalele, sticla, hârtia, masele plastice etc.Aceste fracţii deseori sunt colectate prin intermediul programelorde reciclare susţinute, în mare măsură, de către producători

conform principiului responsabilităţii producătorului. Iniţiativaresponsabilizării producătorului încurajează consumatorii să col-ecteze separat aceste produse (am-balaje, produse electrice şi elec-tronice). La etapa actuală nu existămotivaţii economice de a selecta şirecicla toate deşeurile generate, ceeace n-ar înseamnă că sistemul de colec-tare a deşeurilor nu este funcţional.


24/55

22

Colectarea în scopul valori cării deșeurilor aduce un bene ciu fo-arte mare mediului și dezvoltării socio-economice a statului. Pen-tru a mări capacitatea de valori care a deșeurilor, tot mai des înultimul timp, se practică colectarea selectivă a deșeurilor.

Premergătoare operaţiei de colectare a deşeurilor menajere,care se realizează de către unităţi specializate, mai există o fazăconsiderată „pre-colectare” şi care se realizează de către loca-tari sau personalul din departamentul de servicii de salubrizare alinstituţiilor şi localurilor publice, magazinelor etc.

Pre-colectarea este operaţia de strângere şi depozitare pe timplimitat al reziduurilor menajere din apartamente, locuinţe,instituţii etc., și care poate :

Colectarea deşeurilor poate :

1. mixtă2. separată

Pre-colectare primară - constă din strângerea deşeurilorşi depozitarea lor în recipiente relativ mici (cutii, găleţi,coşuri etc.) la sursă

Pre-colectarea secundară - constă în depunerea deşeurilor în containere (pubele)

Colectarea propriu-zisă - operaţia de ridicare a deşeurilorde la punctele de pre-colectare secundară şi transportulacestora la platformele de depozitare, de neutralizare saula unitățile de valori care


25/55

23

Colectarea selectivă a deșeurilor este soluția la îndemâna tuturorși presupune depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate învederea reciclării. Trierea DSM este o necesitate și nu o obligație,cu excepția comunităților care au hotărât ca trierea deșeurilor să

e obligatorie. Toate studiile recente arată că, în ecare an, unprocent din ce în ce mai mare a populației este mobilizat în pro-cesul de triere a deșeurilor generate de aceasta.

Pentru a facilita colectarea selectivă a deșeurilor, se utilizeazătomberoane din masă palstică sau din metal, diferite prin culoareși/sau inscripționare. Volumul acestora poate varia în funcție de

uxul de deșeuri care pot colectate în zonă. Pentru a micșorapericolul de incendiu se recomandă de a utiliza containere met-alice în locul celor plastice.

Pentru ecare tip de deșeu, containerele sunt repartizate în felulurmător1:

- Biodegradabile – de culoaremaro;- Hârtia și cartonul - de culoarealbastră;- Sticla – de culoareverde;- Masele plastice - de culoare galbenă - Metalele – de culoareroșie- Deșeurile care nu pot reciclate și care nu se încadrează

în nici un tip enumerat mai sus – în containere de culoare grisau neagră

1. În funcție de sistemul implementat, este posibil să existe și variații de la aceste culori sau ca un containersă e prevăzut pentru colectarea mai multor tipuri de reziduuri


26/55

24

Cum să colectăm corect biodegradabilele?Pasul 1 – separă toate rezuduurile de origine organică;Pasul 2 – colectează-le pe toate într-o pubelă separată;Pasul 3 – depoziteaza-le într-un loc special amenajatpentru colectarea deșeurilor biodegradabile.

Cum să colectăm corect hârtia ?Pasul 1 – aduna hârtiile pe care nu le mai poti folosi la

împachetat sau scris;Pasul 2 – presează cutiile de carton pentru a ocupa cât

mai puțin spațiu;Pasul 3 – depoziteaza-le într-un loc special amenajatpentru colectarea hârtiei.

Cum să colectăm corect sticla?Pasul 1 – sortează obiectele sau recipientele după culoare (dacă este posibil);Pasul 2 – curăță toate obiectele sau recipientele dinsticlă de impurități;Pasul 3 – depoziteaza-le într-un loc special amenajat

pentru colectarea sticlei.

Cum să colectăm corect plasticul ?Pasul 1 – spală obiectele din plastic;Pasul 2 – veri că informaţia inscripţionată pe ambalaj;Pasul 3 - presează-le pentru a ocupa cât mai puţin

spaţiu;Pasul 4 – depozitează-le în locuri special amena jate pentru deşeuri PET, după categoria în care se încadrează.

Cum să colectăm corect metalele ?Pasul 1 – curăță toate ambalajele și dozele de

impurități;Pasul 2 – aplatizează ambalajele pentru a acupa cât mai

puțin spațiu ;Pasul 3 – depozitează-le într-un loc special amenajat

pentru colectarea metalului.


27/55

25

Tratarea deșeurilor reprezintă etapa următoare după colectare și

transportare și precedentă valori cării. Tratarea deșeurilor in-clude multitudinea de activități de prelucrare primară a deșeurilordupă colectarea acestora pentru a mări cantitatea de deșeuri careurmează a valori cate, precum și pentru a spori e cientizareavalori cării.

Toate tipurile de deșeuri generate sunt supuse tratării. Metodelede tratare a deșeurilor sunt variate, ca și sortimenetele acestora,de altfel, și sursa lor de proveniență. Tratarea deșeurilor poate :

• mecanică• fragmentare• sortare• curățire• compactare

• biologică sau compostarea• termică

• incinerarea• piroliza• coincinerare• uscare


28/55

26

Tratarea mecanică a DMSTratarea mecanică a DMS implică utilizarea următoarelor tehnici:de fragmentare, sortare, curățare și compactare.

• Fragmentarea - reprezintă procesarea unui material într-ogranulație mai nă, tehnologie cel mai des utilizată pentrumărirea suprafeței speci ce a componentelor deșeurilorși diminuarea perioadei de tratare ulterioară. Aceastătehnologie și-a gasit cea maibună aplicabilitate la tocar-ea deșeurilor biodegradabile

înainte de a supuse tratării

biologice. Fagmentarea esteutilizată și la transformareasticlei în cioburi. În functiede structura matriei supusăprocesului de fragmentarese utilizează instalații demărunțire prin lovire sau printăiere. Cea prin lovire utilizează instalațiile utilate cu cio-cane, iar cea prin tăiere, instalațiile cu cuțite sau tocătoare.

• Sortarea - reprezintă procesul de separare și clasare adeșeurilor în funcție de diferențele dintre caracteristicelelor zice. Sortarea pote efectuată manual sau mecanic,astfel diferențiindu-se mai multe tipuri de sortare:- sortarea dimensională – se face prin intermediul unorsite speciale, care permite sortarea deșeurilor pe clase

granulometrice. Mijloaceleprin intermediul cărorase poate face sortareadimendională reprezintăsite cu ori cii așezate geo-metric, a căror diamentrupoate varia. Instrumentelenu sunt prevăzute pen-tru deșeurile cu granulație

nă, umede, broase saulipicioase;


29/55

27

- sortarea densimetrică – se bazează pe eliminarea speci căa materiilor de același tip într-un curent de aer ascen-dent. Separarea depinde de viteza de cădere a particule-lor, de forma și greutatea acestora. Debitul acestei tehnolo-gii este in uiențat de masa volumetrică, de umiditatea,de compoziția deșeurilor și de mărunțirea prealabilă adeșeurilor de sortat;

- sortarea magnetică – se realizeză cu ajutorul element-elor feromagnetice. Mărimea elementelor feroase nu estelimitată și deseori este întrebuințată la sortarea obiectelormetalice dintre alte deșeuri, prelucrate, sau nu, inițial;

- sortarea optică – are scopul de a separa materialele valo-ri cabile în funcție de culoare sau tip de material. Deseori,unitățile de sortare a deșeurilor au în dotare echipamente cuinfraroșu, care scurtează considerabil perioada se sortare;

- sortarea manuală – reprezintă metoda clasică și, deseori,cea mai sigură de sortare a deșeurilor. Dezavantajul este cănecesită o perioadă mai îndelungată de timp și un numarmult mai mare de forță de muncă.


30/55

28

• Curățarea deșeurilor se practică în cazul acelor categorii dedeșeuri care servesc drept materie primă pentru fabricile deambalaje pentru produsele alimentare. Procesul de curățarenu necesită obligatoriu și utilizarea apei, aceasta putându-se face și fără apă. Curățarea fără apă sau mecanică prevedeeliminarea deșeurilor de dimensiuni relativ mari. Curățarea cuapă sau în tambur utilizează jetul de apă pentru îndepărtareaimpurităților care nu a fost posibilă prin curățarea mecanică.Deseori aceastătehnologie detratare mecanicăeste utilizată pentru

deșeurile din masăplastică înainte dea reciclate sau re-utilizate.

• Compactarea deșeurilor se realizează în vedereadiminuării volumului acestora pentru transportare și/sau de-pozitare, caz în care costurile de transport sau întreținerepot mai mici. Compresarea se aplică la o gamă largă dedeșeuri cum ar : hârtia, cartonul, plasticul, metalele, un-ele deșeuri biodegradabile, deșeurile utilizate drept com-bustibil alternativ etc. Compactarea poate realizată cuajutorul preselor operate mecanic sau hidraulic. Presele hi-draulice pot instalate la tipurile noi de mașinipentru co-lectare a deșeurilor.


31/55

29

Tratarea biologică a DMSTratarea biologică, sau compostarea deșeurilor, se bazează pedescompunerea substanțelor organice de către diverse microor-ganisme. Prin compostare se urmărește valori carea activităţiimicrobiene a deșeurilor, reducerea prejudiciul potențial cauzatmediului (mirosuri, poluarea componetelor de mediu cu substanțetoxice, epidemii etc.) sau valori carea energetică. Astfel, tratar-ea biologică se utilizează cel mai des la eliminarea deșeurilor bio-degradabile, mai ales deşeurile organice rezultate din agricultură,industria alimentară sau fracția organică a deșeurilor munici-pale, precum și la tratare unor deșeuri industriale sau minerale(nămoluri din petrol, steril de mină etc.).

De obicei, tratarea biologică este aerobă sau anaerobă. Alegereatipului de compostare variază în funcție de produsul nal dorita se obține. În cazul procesului de tratare biologică în prezențaoxigenului produsul nal este compostul (utilizarea compostului

în agricultură mărește producția la ha cu minim 15%). În cazul încare tratarea biologică se desfășoară în lipsa oxigenului, produsul

nal este biogazul și compostul.

Tratarea biologică a DMS reprezintă o modalitate simplă, mai puțincostisitoare, care poate aplicată la aproximativ 45% (în lunile detoamnă 65%) din întreaga cantitate acumulată în decursul unui an.

Compostarea poate practicată de către întreprinderi spe-cializate sau individual după posibilități. Pentru

a se obține cele mai bune rezultate într-untimp scurt, este necesară indenti carea

optimului de caldură, umidi-tate, aerație și aciditate,necesare microorganismelorpentru a descompune DMSbiodegradabile în produsul

nal. DMS biodegradabile,

tratate mecanic în preal-abil, au o periadă mai scurtăde compostare.


32/55

30

Tratarea termică a DMSTratarea termică a DMS poate decurge prin mai multe procedee,drintre care menționăm incinerarea, piroliza, co-incinerarea și us-carea.IncinerareaIncinerarea este o metodă termică de eliminare a acestora prinoxidarea completă a DMS la temperaturi înalte prin folosirea, deregulă, a energiei termice și a produselor de ardere rezultate.Produsele care nu mai pot valori cate sunt supuse procesului deincinerare, iar forma și componența lor prezintă pericol ecologic.Procesul de incinerare, prin esența sa, nu necesită investițiide capital majore, deoarece majoritatea deșeurilor destinatăincinerării este formată, preponderent, din materiale biodegrada-bile sau cele ușor in amabile. Cel mai indicat este ca inciner-area deșeurilor să aibă loc în incineratoare arderea ind mai binesupravegheată și, în funcție de structura deșeurilor, se poate alegetemperatura optimă de incinerare.

Se recomandă sortarea prealabilă a deșeurilor înainte de inciner-area acestora, sortarea necesară pentru eliminarea acelor deșeurigeneratoare de substanțe toxice rezultate sau care îngreuneazăarderea. În cazurile în care sortarea prealabilă arderii nu a fostposibilă, la stațiile de incinerare se recurge la arderea suplimentarăa deșeurilor cu ajutorul gazelor naturale în prezența catalizatoru-lui și a absorbantului de hidrocarburi.

Incineratoarele pot de două tipuri: cu gratar și cucuptor rotativ.


33/55

31

PirolizaPiroliza, ca metoda de tratare, reprezintă un pro-ces termic de tratare a DMS prin care se obține o

descompunere termică la temperatură ridicată, în absența oxigenului, a produșilor chi-mici, în special a produșilor organici.Prin procesul de piroliză, ca și prinincinerare, volumul deșeurilorse reduce considerabil șise obține o formăce face posibilădepozitarea aces-tora fără a se al-tera, semni cativ,calitatea factorilorde mediu.Ca metodă de tratare și valori care a deșeurilor, piroliza are o ariede aplicabilitate mai mică față de incinerare, din cauza diverselorprobleme și a unei disponibilități restrânse. Comparativ cu inciner-area, piroliza deseori se dovedește a mult mai e cientă. Dacă, prinincinerare, deșeurile își reduc volumul cu 10-20%, în cazul pirolizei,procentul este de pînă la 40%.

Piroliza are loc la temperaturi de 150-9000C, eliminându-se substanțevolatile, iar compușii carbohidrați se descompun. 1/3 din energiaconținută în deșeurile netratate se prezintă sub formă de gaz. Fațăde incinerare, volumul gazelor de piroliză este de 4 ori mai mic, as-pect ce este foarte important pentru epurarea gazelor.

Prin tratarea pirolitică a deșeurilor, se formează componente de-pendente de componentele structurale ale materiei. Printre produșiiobținuți se pot enumera:

• gaz compatibil cu gazul de iluminat;• o parte considerabilă de hidrocarburi;• cărbune solid din care se pot extrage uleiuri;• cocs, metale, sticlă;• asfalt etc.

Mare parte a produselor obținută ca urmare a proceului de pirolizapoate stocate pe un termen mai indelungat, cu excepția - gazoasecare au un termen limitat de stocare.


34/55

32

Co-incinerarea Coincinerarea reprezintă valori carea energetică a anumitor tipu-ri de deșeuri industriale. Datorită densității mari, a proprietățilorchimice și zice, deșeurile de producție sunt utilizate din ce în ce

mai mult în sistemele de ardere industrială. Co-incinerarea estepracticată pe larg la centralele electrice, fabricile de ciment și înoțelării.Avantajul major al coincinerarii este valori carea energetică adeșeurilor acolo unde valori carea materială nu este posibilă.Totodată, co-incineratera permite rezolvarea problemelor dedepozitare și eliminare a deșeurilor, dar și a economisirii uneicantități importante de materii prime necesare pentru produ-

cerea de energie.UscareaTratarea termică prin uscare este întrebuințată la nămoluri.Deșeurile de la stațiile de epurare a apei sunt formate, în mareparte, din nămoluri. Nămolul în sine, are un miros speci c neplăcutcare, mai ales în perioada estivală, prezintă o mare problemă. Învederea exclurerii mirosurilor neplăcute, se utilizează două tipuride tehnologii de uscare: prin transmitere și alta prin cu contact.Uscarea prin transmitere are loc prin intermediului contactului di-rect a gazelor reziduale sau a aerului cu nămolul, care preiau apace se evaporă din nămol. Pe baza aces-tui principiu funcționează următoareletipuri de uscătoare:• uscător cu cilindru rotativ;• uscător cu suspensii;• uscător cu etaje;• uscător cu bandă.Uscarea prin contact are loc in urma con-tactului direct a nămolului cu sursa decăldură. Contactul propriu-zis dintre nămol și mediul de încălzireeste separat prin mai multe straturi de pereți despărțitori. Acesttip de uscare este întîlnit la:

• uscător cu peliculă;• uscător cu disc;• uscător cu pat uidizant.


35/55

33

Din punct de vedere economic, valori carea DMS este cea mairentabilă etapă a ierarhiei gestionării deșeurilor și poate :

• materială ;• biologică;• energetică

Prin valori carea DMS se urmărește atingerea următoarelor obiec-

tive:• dezvoltarea pieţei pentru materiile prime secundare şi

susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din mate-riale reciclate;

• decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi re-alizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri;

• promovarea cu precădere a valori cării în măsura posibilităţilortehnice, economice, sanitare si ecologice;

• promovarea valori cării energetice în instalaţii cu randamentenergetic ridicat în cazul în care valori carea materială nueste fezabilă din punct de vedere tehnico-economic; bene ciulenergetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există po-sibilitatea utilizării e ciente a energiei rezultate.


36/55

34

Valori carea materială a DMSReciclarea este o abordare modernă în gestion-

area deşeurilor, deși o formă mai primitivă dereciclare s-a realizat şi în secolele preindus-

triale. Pe vremea aceea praful şi cenuşaproduse din arderea cărbunilor sau alemnelor erau refolosite drept mate-rie primă la fabricarea cărămizilor.Obiceiul a continuat și în perioadapreindustrială când materialele, pre-cum metalul și bronzul, erau colectateși topite pentru obținerea de obiectenoi.

Cele două războaie mondiale din sec. XX au dus omenirea în pragulsărăciei, resursele de materii prime ind cu mult mai reduse; ast-fel, s-a conștientizat o nevoie de reciclare din ce în ce mai mare,populația ind încurajată să se implice la diminuarea cantitățilorde deșeuri și la protejarea resurselor primare de materii primeprin campanii de reciclare și colectare separată.Reciclând, putem reduce consumul de materii prime şi, implicit,se va reduce şi poluarea, consumul de energie va substanțialmicşorat; astfel vor scădea şi gazele de seră, un factor importantce contribuie la poluarea mediului.

Procesul de reciclare este pasul cheie al Strategiei de Manage-

ment al Deșeurilor, corelat cu procesul de diminuare a consumuluiși cel de refolosire a resurselor. Reciclarea presupune de multe oriși reutilizare, acesta ind un concept mai larg.

Reciclarea materialelor din DMS implică:• prelucrarea intermediară precum sortarea, mărunțirea

și/sau compactarea;• transportarea;• valori carea materialelor;• prelucrarea lor nală.


37/55

35

Avantajele reciclării sunt strâns corelatecu efortul de conservare a surselor exis-tente de resurse naturale și de eliminarea deșeurilor. Problemele fundamentale

în reciclarea reziduurilor sunt legate deidenti carea materialelor reciclabile,oportunitățile de reutilizare și reciclare,precum și de identi carea potențialelorpiețe de desfacere pentru materialelevalori cate.

Materialele reciclabile pot proveni

dintr-o gamă largă de surse, incluzândgospodăriile particulare, dar și mediileindustriale. Putem recicla plastic (PET-uri, ambalaje, pungi), alu-miniu, textile, hârtie (reviste, ziare, cărţi, amabalaje,etc.) sticlă(recipiente), asfalt, cutii din metal, uleiul de motor, bateriileauto, cartuşe de imprimantă, inclusiv deşeuri biodegradabile (ali-mentare sau cele de grădină).

Pentru a uşura procesarea materialelor se recomandă că aces-tea să e sortate și separate în funcţie de tip. Contaminarealor cu alte materii trebuie prevenită pentru a le spori valoareași a facilita procesarea. Sor-tarea poate efectuată deproducător sau la centrele decolectare. De multe ori ma-terialele valori cabile suntde calitate inferioară față de

cele inițiale.Conform unui studiu al Comi-siei Europene, aplicareaintegrală a legislației UE îndomeniul deșeurilor ar aduceeconomii de 72 de miliardeeuro pe an, ar crește cifraanuală de afaceri a sectorului UE de gestionare și reciclare adeșeurilor cu 42 de miliarde euro și ar crea peste 400.000 de locuride muncă până în 2020.


38/55

36

Însă nu totul este reciclabil. Unele produse,cum ar materialele ceramice, hârtia cerată,abţibildurile, ambalaje ale materialelor toxice,ambalajele produselor alimentare etc., nu sepot recicla.Pentru a putea clar pentru consumatorcare tipuri de deșeuri sunt sau nu reciclabile,producătorul este obligat să a șeze simbolulreciclării, reprezentat de bucla Mobius, pe ecare produs. BuclaMobius a devenit simbolul materialelor reciclabile începând cu1970 când a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Internațională

a Pamântului.

Bene ciile reciclăriiprivind mediul

Bene ciile reciclăriiprivind economia

• reduce cantitatea dedeșeuri ce trebuiedepozitată pe platformele

de gunoi sau incinerate• reduce numărul de agenți

poluanți din apă și aer• reduce semni cativ can-

titatea emisiilor de CO2 generată prin extragerea șiprelucrarea minereurilor

• ajută la conservarearesurselor naturale, pre-cum fondul forestier, apa șiminereurile

• reduce și previne dis-trugerea habitatelor na-turale ale animalelor, abiodiversității și previneeroziunea solului

• programele de reciclare, bineelaborate, sunt mai ieftinedecât colectarea, depozitarea

sau incinerarea deșeurilor• cu cât se reciclează mai mult,

cu atât scad și costurile• reciclarea scade costurile

companiilor, efortul de re-ciclare ind amortizat prineconomiile realizate

• ajută la scăderea costurilor în gospodăriile unde se aplicăprograme de colectare adeșeurilor, platite în funcțiede cantitatea și tipul lor

• reciclarea creează locuri demuncă

• ajută la conservarea și econo-misirea unei cantități însem-nate de energie


39/55

37

Reutilizarea/refolosirea este modali-tatea de recuperare a materialor pen-tru a utilizate în același scop sauscopuri diferite. Comparativ cu re-ciclarea, refolosirea nu necesită efortsuplimentar considerabil, doar căpoate aplicată numai la un grup re-strâns de deșeuri. Refolosirea materi-alelor are efecte pozitive nanciare șiecologice, justi cându-se, astfel, uti-lizarea acestora. Dar, ca ecare procesde producție, reutilizarea are și deza-

vantajele sale, fapt care denotă și apli-cabilitatea restrânsă a acesteia.

Avantaje Dezavantaje

• economia de energie și de mate -rie primă este mai mare ca a celorde unică folosință comparativ cuprodusele reutilizate

• costurile de management suntmai mici

• duce la crearea de noi locuri demuncă

• produsele reutilizate pe piațăsunt la un preț mai mic

• producția primară a obiectelorreutilizabile este de o calitate maibună fapt apreciabil în timp

• utilizarea foarte îndelungată aproduselor poate duce la scădereaecienței acestora și la pierdereacaracteristicilor inițiale

• sortarea și pregătirea materialelorpentru a refolosite necesită timp

• costurile materiilor reutilizabilesunt mult mai ridicate

• reutilizarea presupune transportși igienizare, costuri suportate demediu

• la fabricarea bunurilor refolosibilese consumă o cantitate mai marede materie primă


40/55

38

Valori carea energetică a DMS

Deșeurile pot o sursă importantă de energie. Valori careaenergetică a deșeurilor permite transformarea acestora în energieprin fermentare sau combustie.Valori carea energetică este posibilă la următoarele tipuri dedeșeuri:

• deșeuri menajere biodegradabile;• deșeuri industriale banale;• deșeuri medicale;• deșeuri rezultate de la centrele de triere;• deșeuri de la stațiile de epurare.

Valori carea energetică a DMS se poate efectua prin metode de:incinerare cu recuperarea energiei sub formă de electrici-tate sau căldură. Incinerarea deșeurilor menajere are loc lao temperatură de 1 0000C;recuperare a biogazului de la platformele de depozitarea deșeurilor. În general, multe platforme de depozitare adeșeurilor pe sol prevăzute cu sisteme speciale de aerațieprin care are loc totodată și acumularea biogazului rezultatprin degradarea naturală a deșeurilorobținere dirijată de biogaz din deșeuri organice cu utilizareainstalațiilor corespunzătoare. Acest tip de instalații poate utilizate la fermele de animale, la stațiile de puri care a

apei, unitățile de produse alimentare etc., mai ales la celecare pot asigura un debit constant de materie primă.

Valori carea energetică a deșeurilor se face în conformitate custandardele stabilite de reglementările europene, care stabilescplafonul admisibil al emisiilor de fum. Recuperarea de energie dindeșeuri contribuie la consevarea resurselor fosile de conbustibil,

la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră și reduce substanțialvolumul deșeurilor care urmează a eliminate prin depozitare.


41/55

39

Iniţial, managementul deşeurilor avea drept obiectiv îndepărtareadeşeurilor şi curăţirea oraşelor. Dezvoltarea economică şi socialădurabilă, fără să deterioreze calitatea mediului, impune, dreptmanagement adecvat al deşeurilor, un sistem integrat de valori-care a acestora, bazat pe un număr mare de tehnologii.

Încă din secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvareacomplexă a reziduurilor menajere atât din punct de vedere eco-logic, privind salubrizarea localităţilor şi a mediului înconjurător,cât şi sub aspect economic. Aceste preocupări urmăreau reducereacheltuielilor de evacuare, transport şi neutralizare a reziduurilorsolide şi, mai ales, recuperarea şi valori carea materialelor refo-losibile pe care le conţin (metale, hârtie, plastic, sticlă, materie

organică etc.), precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prinprelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică,compost, carburanţi gazoşi, lichizi sau solizi, materie furajeră).


42/55

40

Managementul actual al deșeurilor promovează tot mai mult po-litica celor „4R” de gestionarea a deșeurilor. Această politicăpromulgă următoarele concepte:

Re-gândirea - implică faptul că sistemul actual are puncte slabeşi că un sistem bine pus la punct ar permite abordarea problemeideșeurilor din mai multe perspective. Unele soluţii de “re-gân-dire” sunt uneori intuitive. Acest tip de soluție nu se limitează nu-mai la un anumit tip de activitate, iar aplicarea pe larg a acestuiprincipiu poate duce la reducerea generării globale a reziduurilor.

Reducerea – implică micșorarea cantității de materie primăutilizată precum și reducerea consumului excesiv nemotivat. Celmai e cient mod prin care putem preveni apariţia unor cantităţiinutile de noi deşeuri este chiar reducerea la sursă. Prevenireaapariţiei deşeurilor sau reducerea la sursă înseamnă utilizareae cientă a mai multor produse şi ambalaje.Metodele de reducere la sursă implică modi cări în procesele defabricație, cantitatea și consistența materiei utilizate, reevalu-area priorităților și micșorarea consumului. E cacitatea politiciide reducere la sursă este măsurată prin incapacitatea reduceriideșeurilor. Reducerea la sursă conservă resursele naturale şi re-duce poluarea localităților şi a împrejurimilor, inclusiv volumulgazelor de sferă, una dintre cauzele încălzirii globale.

Reutilizarea – înseamnă fo-losirea unui obiect de maimulte ori, în același scopsau în scopuri diferite.

Reciclarea – înseamnă fo-losirea materialelor dincare este format un obiectpentru a produce noi o-biecte, cu aceeași funcțieca obiectul inițial sau cufuncții diferite.


43/55

41

Noile norme din managementul deşeurilor pun pe primul loc pre-venirea apariţiei acestora, apoi pregătirea pentru reutilizare. Obună gestionare a deşeurilor începe în primul rând cu prevenireaproducerii deşeurilor – pentru că, până la urmă, ceea ce nu esteprodus nu trebuie să e eliminat.

Prevenirea producerii deşeurilor devine din ce în ce mai importantăpe măsură ce populaţia globală se a ă în creştere şi consumămmai mult decât ne permit resursele naturale limitate. Acesteasunt urmate de reciclare, de alte opţiuni de valori care, cum ar valori carea energetică, şi abia pe ultimul loc se regăseşte elimi-narea.

Principalele măsuri care pot luate pentru prevenirea generăriide deşeuri de ambalaje constau în:

• reducerea consumului de resurse prin reducerea cantităţii dematerial folosit sau/şi creşterea procentajului de materialreciclabil din ambalaje;

• reducerea cantităţii de ambalaje per produs (de exemplu,prin evitarea supra-împachetării);

• reducerea cantităţii de deşeuri – inclusiv prin reutilizareaproduselor sau prelungirea duratei de viaţă a acestora;

• reducerea conţinutului de substanţe nocive al materialelorfolosite în producerea ambalajelor;

• aplicarea unor politici de favorizare a aplicării ierarhieideşeurilor, în cadrul companiilor producătoare.


44/55


45/55

43

GLOSAR DE TERMENI ȘI DEFINIŢII

Deșeuri orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau areintenția să îl arunce

Deșeuribiodegradabile

deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurilealimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilorprivate, restaurantelor, rmelor de catering sau din magazine devânzare cu amănuntul și compatibile cu deșeurile provenite dinuzinele de prelucrare a produselor alimentare

Producător dedeșeuri

orice persoană, ale cărei activități generează deșeuri (produ-cător inițial de deșeuri), sau orice persoană care efectueazăoperațiuni de pre-tratare, amestecare sau de alt tip, activitățicare duc la modi carea naturii sau a compoziției acestor deșeuri

Deținător dedeșeuri

producătorul deșeurilor sau persoana zică sau juridică care sea ă în posesia acestora

Comerciantorice întreprindere care acționează în nume propriu pentruachiziționarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusivacei comercianți care nu intră, zic, în posesia deșeurilor

Brokerorice întreprindere care se ocupă cu valori carea sau eliminareadeșeurilor în numele altor persoane, inclusiv agentii/brokeriicare nu intră zic în posesia deșeurilor

Gestionareadeșeurilor

colectarea, transportul, valori carea și eliminarea deșeurilor,inclusiv supervizarea acestor operațiuni și intreținerea ulterioarăa instalațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile intreprinse de uncomerciant sau de un agent/broker

Colectare strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară adeșeurilor, în vederea transportării la o stație de tratare

Colectareseparată

colectarea în cadrul căreia un ux de deșeuri este păstrat sepa-rat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilitatratarea speci că a acestora

Prevenire măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produssă devină deșeu

Reutilizareaoperațiunea prin care produsele sau componentele, care nu audevenit deșeuri, sunt utilizate din nou în același scop pentru careau fost concepute

Tratare operațiunile de valori care sau de eliminare, inclusiv pregătireaprealabilă a valori cării sau eliminării

Eliminare înseamnă orice operațiune diferită de cea de valori care, chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar

recuperarea de substanțe sau de energie

Cele mai bunetehnicidisponibile

înseamnă cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cuarticolul 2 aliniatul (11) din Directiva 96/61/CE


46/55

44

Valori care

orice operațiune care are drept rezultat principal faptul cădeșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materi-ale care ar fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul cădeșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respec-tiv, în întreprinderi sau în economie în general

Pregătireapentru reutili-zare

înseamnă operațiunile de veri care, curățare sau valori careprin reparare, prin care produsele sau componenteleproduselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a reutilizate fără nicio altă operațiune de pre-tratare

Reciclare înseamnă orice operațiune de valori care prin care deșeurilesunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentrua-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri


47/55

45

ANEXESimboluri utilizate la marcarea ambalajelor


48/55

46


49/55

47

Anexa 2 : Deșeuri municipale și deșeuri asimilate prove -nind din activități comerciale, din industrii și administrație,inclusiv fracțiunile colectate separat (2000/532/CE)

20 01 fracțiuni colectate separat20 01 01 hârtie și carton20 01 02 sticlă20 01 03 deșeuri de mici dimensiuni din materiale plastice20 01 04 alte materiale plastice20 01 05 metale de dimensiuni reduse (cutii de conserve etc.)20 01 06 alte metale20 01 07 lemn20 01 08 deșeuri organice de bucătărie20 01 10 haine20 01 11 textile20 01 13 solvenți20 01 14*1 acizi20 01 15* deșeuri bazice15 01 17* produse chimice folosite la fotogra i20 01 19* pesticide20 01 21* tuburi uorescente și alte deșeuri conținând mercur20 01 22 aerosoli20 01 23* echipamente casate conținând cloro uorocarburi20 01 25 uleiuri și grăsimi alimentare20 01 26* uleiuri și grăsimi, altele decât cele prevăzute la rubrica 20 01 25

20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi și rășini conținând substanțe pericu-loase20 01 28 vopseluri, cerneluri, adezivi și rășini, altele decât cele prevăzu-

te la rubrica 20 01 2720 01 29* detergenți conținând substanțe periculoase20 01 30 detergenți conținând substanțe periculoase alții decât cei pre-

văzuți la rubrica 20 01 2920 01 31* medicamente citotoxice și citostatice20 01 32 medicamente, altele decât cele prevăzute la rubrica 20 01 3120 01 33* baterii și acumulatori în amestec conținând baterii sau acumula-

tori incluși în rubricile 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 0320 01 34 baterii și acumulatori, alții decât cei prevăzuți la rubrica 20 013320 01 35* echipamente casate conținând compuși periculoși, alții decât

cei din rubricile 20 01 21 și 20 01 2320 01 36 echipamente casate, altele decât cele din rubricile 20 01 21, 20

01 23 și 20 01 35

2 0 02 deșeuri provenite din grădini și parcuri (inclusiv deșeurile din cimitire)20 02 01 fracțiune care poate transformată în compost20 02 02 pământ și pietriș

20 02 03 alte deșeuri care nu pot procesate în compost* Deșeuri periculoase în sensul articolului 1 aliniatul (4) primul paragraf din Directiva 91/689/CEE. Acestedeșeuri sunt supuse dispozițiilor Directivei 91/689/CEE privind deșeurile periculoase, exceptând cazul în carese aplică articolul 1 aliniatul (5) din prezenta directivă.


50/55

48

20 03 alte deșeuri municipale20 03 01 deșeuri municipale în amestec20 03 02 deșeuri din piețe20 03 03 deșeuri de la curățarea străzilor20 03 04 nămoluri din fosele septice

Anexa 3 : Operațiuni de valori care a deșeurilor de nite deDirectiva 2008/98/CE a Parlamentului și a Consiliului Euro -pean din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abro -gare a anumitor directive R 1 Întrebuințarea în principal drept combustibil sau ca altă sursă de energie*

R 2 Valori carea/regenerarea solvențilorR 3 Reciclarea/valori carea substanțelor organice care nu sunt utilizate casolvenți (inclusiv compostarea și alte procese de transformare biologică)**

R 4 Reciclarea/valori carea metalelor și compușilor metaliciR 5 Reciclarea/valori carea altor materiale anorganice***R 6 Regenerarea acizilor sau a bazelorR 7 Valori carea componenților utilizați pentru reducerea poluăriiR 8 Valori carea componentelor catalizatorilorR 9 Re-ra narea petrolului sau alte reutilizări ale petroluluiR 10 Tratarea terenurilor având drept rezultat bene cii pentru agricultură sau

ecologieR 11 Utilizarea deșeurilor obținute din oricare dintre operațiunile numerotate

de la R1 la R10R 12 Schimbul de deșeuri în vederea expunerii la oricare dintre operațiunile

numerotate de la R1 la R11***R 13 Stocarea deșeurilor înaintea oricărei operațiuni numerotate de la R1 la

R12 (excluzând stocarea temporară, înaintea colectării, la situl unde a fostgenerat deșeul)*****

* Aceasta include instalații de incinerare destinate în principal tratării deșeurilor municipale solide, numai în cazul în care randamentullor energetic este egal sau mai mare decât:— 0,60 pentru instalațiile care funcționează și sunt autorizate în conformitate cu legislația comunitară aplicabilă înainte de 1 ianuarie2009,— 0,65 pentru instalațiile autorizate după 31 decembrie 2008, folosindu-se următoarea formulă:E ciența energetică = (Ep – (Ef + Ei))/(0,97 × (Ew + Ef )) unde:Ep reprezintă producția anuală de energie sub formă de căldură sau electricitate. Aceasta este calculată înmulțind energia produsăsub formă de electricitate cu 2,6 și energia produsă sub formă de căldură pentru utilizare comercială (GJ/an) cu 1,1Ef reprezintă consumul anual de energie al sistemului, provenită din combustibili, care contribuie la producția de aburi (GJ/an)Ew reprezintă energia anuală conținută de deșeurile tratate, calculată pe baza valorii calorice nete inferioare a deșeurilor (GJ/an)Ei reprezintă energia anuală importată, exclusiv Ew și Ef (GJ/an)0,97 este un coe cient care reprezintă pierderile de energie datorate reziduurilor generate în urma incinerării și radierii.Această formulă se aplică în conformitate cu documentul de referință privind cele mai bune tehnici existente pentru incinerareadeșeurilor.** Aceasta include și gazei carea și piroliza care folosesc componentele ca produse chimice.*** Aceasta include și tehnologiile de curățire a solului care au ca rezultat operațiuni de valori care a solului și de reciclare a materi -alelor de construcție anorganice.**** În cazul în care nu există niciun alt cod R corespunzător, aceasta include operațiunile preliminare înainte de valoricare, inclusivpreprocesarea, cum ar , printre a ltele, demontarea, sortarea, sfărâmarea, compactarea, granularea, mărunțirea uscată, condiționarea,reambalarea, separarea și amestecarea înainte de supunerea la oricare dintre operațiunile numerotate de la R1 la R11.***** Stocare temporară înseamnă stocare preliminară în conformitate cu articolul 3 punctul 10.


51/55

49

Anexa 4 : Operațiuni de eliminare a deșeurilor de nite deDirectiva 2008/98/CE a Parlamentului și a Consiliului Eu -ropean din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și deabrogare a anumitor directive

D 1 Depozitarea în sau pe sol (de ex.: depozite de deșeuri etc.)D 2 Tratarea solului (de ex.: biodegradarea deșeurilor lichide sau nămoloa-

se în sol etc.)D 3 Injectarea în adâncime (de ex.: injectarea deșeurilor care pot pom-

pate în puțuri, saline sau depozite geologice naturale etc.)D 4 Acumulare la suprafață (de ex.: depunerea de deșeuri lichide sau nă-

moloase în bazine, iazuri sau lagune etc.)D 5 Depozite special construite (de ex.: depunerea în compartimente sepa-rate etanșe care sunt acoperite și izolate unele față de celelalte și față

de mediul înconjurător etc.)D 6 Evacuarea într-o corp de apă, cu excepția mărilor/oceanelorD 7 Evacuarea în mări/oceane, inclusiv eliminarea în subsolul marinD 8 Tratarea biologică nemenționată în altă parte în prezenta anexă, care

generează compuși sau mixturi nale eliminate prin intermediul unuiadintre procedeele numerotate de la punctul D1 la D12

D 9 Tratarea zico-chimică nemenționată în altă parte în prezenta anexă,care generează compuși sau mixturi nale eliminate prin intermediulunuia dintre procedeele numerotate de la punctul D1 la D12 (de ex.:evaporare, uscare, calcinare etc.)

D 10 Incinerarea pe solD 11 Incinerarea pe mare*D 12 Stocarea permanentă (de ex.: plasarea de recipiente într-o mină etc.)D 13 Amestecarea anterioară oricărei operațiuni numerotate de la punctul

D1 la D12**D 14 Reambalarea anterioară oricărei operațiuni numerotate de la punctul

D1la D13

D 15 Stocarea înaintea oricărei operațiuni numerotate de la punctul D1 laD14 excluzând stocarea temporară, înaintea colectării, în zona de ge-nerare a deșeurilor)***

* Această operațiune este interzisă de legislația UE și de convenții internaționale.** În cazul în care nu există nici un alt cod D corespunzător, aceasta include operațiunile preliminare înainte de eliminare, inclusiv preprocesarea, cum ar , printre altele, sortarea, sfărâmarea,compactarea, granularea, uscarea, mărunțirea uscată, condiționarea sau separarea înainte de

supunerea la oricare dintre operațiunile numerotate de la punctul 1 la 12 .*** Stocare temporară înseamnă stocare preliminară în conformitate cu articolul 3 punctul 10 alprezentei directive.


52/55

50


53/55

51

1 Categoria profesională

2 Cum aprecia i informa ia expusă în paginile ghidului?

Chestionar

Func ionarIntelectualInginerMuncitor

Elev/StudentPensionerȘomerAlta, și anume _____________

UtilăInteresantăClară

ExplicităCunoscutăInutilă

Alta, și anume ________________________

Nemul umitNeutru

Mul umit într-o anumită măsură Total mul umit

Vă mul umim pentru timpul acordat completării acestui chestionar!

3 Cât de bine a corespuns acest ghid așteptărilor dvs?

4 Ce modicări a i aduce


54/55


55/55

REC MOLDOVAStr. Alexei Mateevici 31, MD 2009or. Chișinău, Republica MoldovaTel: (+373 22) 240997Fax: (+373 22) 240998Persoană de contact: Victor CotruțăEmail: [email protected] 1: Centrul de Consultanță Ecologică,Galați, RomâniaStr. Strada Basarabiei nr.2, 800201or. Galați, RomâniaTel: (+236) 499957Fax: (+236) 312 331E-mail: [email protected]ă web: www.cceg.ro

Partener 3: Centrul de Consultanță Ecologică Ca-hul, Republica MoldovaStr. Alexei Mateevici 21, MD 3907,or.Cahul, Republica MoldovaTel/Fax: (+373 299) 21478E-Mail: [email protected]

Partener 4: Asociația obștească “Cutezătorul”,Republica Moldova

Str. Ștefan cel Mare 50, of. 126 MD 5902or. Fălești, Republica MoldovaTel/Fax: (+373 259) 22951E-mail: [email protected]

[email protected]ă web: www.cutezatorul.org.md

Partener 2: Asociația “Europe and We”, BulgariaStr. Dobri Chintov 26, 8201or.Pomorie, Burgas, BulgariaTel: (+359 888) 477998, (+359 596) 32819Fax: (+359 596) 32819E-mail: [email protected],

of [email protected]

Pagină web: www.europeandwe.eu

Creșterea Nivelului de Conștientizare Publică privind Managementul Deșeurilor MunicipaleSolide în Nord-Vestul regiunii Mării Negre

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ro2f
View:	327 times
Download:	0 times

Managementul Deseurilor Municipale Solide

Documents