Mălina 2013

MaiorIon Adrian CURIMAN

E D I T O R I A LPerformanţa, o stare de normalitate

Când vine vorba de rezultatele din ultimii ani obţinute de elevii din instituţiile milita-re de învăţământ, tot mai mulţi jurnalişti se întreabă care este „secretul succesului” sau„reţeta succesului”. Secret nu este, deoarece tot procesul de învăţământ este cât se poatede transparent, dar o reţetă sau poate chiar mai multe ar putea exista.

Primul ingredient al oricărei reţete de acest gen este selecţia pentru admitere.Adolescenţii care optează pentru o instituţie de elită a învăţământului militar preuniver-sitar au de parcurs două etape: prima, eliminatorie, de verificare a cunoştinţelor subforma unui test grilă, la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică, iar a doua,de ierarhizare a candidaţilor care au fost declaraţi „ADMIS” în prima etapă şi care au par-ticipat la Evaluarea Naţională.

Selecţia este foarte dură, iar cei declaraţi „ADMIS” pot considera acest lucru ca pe oprimă performanţă, deşi acesta este doar începutul, iar reţeta se complică. Ingredienteletrebuie adăugate în anumite proporţii pentru a obţine rezultatul scontat. La fel de impor-tante, în acest sens, sunt baza materială dar şi corpul profesoral, care menţine un raportoptim între educaţia formală, nonformală şi informală. Nu trebuie lăsate la o parte valo-rile, care sunt cultivate în aceste instituţii de învăţământ, la care se adaugă interesul fami-liei şi al elevilor pentru educaţie, iar aici se pare că le avem pe toate.

Participarea până la faza naţională în diferite concursuri şi olimpiade şcolare, organi-zarea şi coordonarea de proiecte europene reprezintă condimentele care dau gust şisavoare în cazul oricărei reţete a performanţei, iar obţinerea unor rezultate remarcabile,concretizate printr-un număr mare de medalii şi diplome, cresc an de an prestigiul cole-giilor militare liceale.

Nu lipsite de importanţă în acest sens sunt aprecierile constant pozitive şi calificative-le maxime acordate cu ocazia activităţilor de evaluare desfăşurate de echipele mixte aleStatului Major al Forţelor Terestre, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi inspec-toratelor şcolare judeţene, pe raza cărora funcţionează colegiile militare liceale.

Școala altfel este un concept nou, dar care pentru instituţiile militare de învăţământa existat încă din anul 2004 sub denumirea „Ateliere de creaţie literar-artistică”. Dar cesunt oare acestea şi ce se întâmplă acolo?

Atelierele de creaţie reprezintă ingredientul care dă culoare. Acolo se întâmplă unuldintre cele mai frumoase lucruri ale adolescenţei: tinerii sunt împreună pentru a crea,pentru a-şi împărtăşi sentimente şi impresii, lucrează împreună pentru a-şi îmbogăţimodalităţile de expresie şi de transmitere a frumosului către semeni. Este altceva decâtobişnuitele competiţii precum olimpiadele sportive sau pe discipline de învăţământ.Adolescenţii se bucură aici de o educaţie estetică la un nivel ridicat, educaţie care, aseme-nea celei fizice, contribuie la formarea completă a unui individ.

Și pentru că am amintit de educaţia fizică, trebuie să precizez faptul că acest ingre-dient este indispensabil. În timp ce sportul este pus la colţ în majoritatea liceelor din ţară,în colegiile militare liceale numărul orelor de educaţie fizică este mai mare, iar pentru ceicare excelează în acest domeniu sunt organizate şi competiţii interliceale.

„Olimpiada de vară a sportului militar liceal”, prin amploarea şi complexitatea probe-lor de concurs, este confruntarea în care, pe terenul de sport, în sală sau în poligonul detragere tinerii în uniformă militară îşi pun în valoare, individual şi la nivel de echipă, cali-tăţile şi aptitudinile sportive.

Prima ediţie a „Olimpiadei de vară a sportului militar liceal” (Spartachiada) s-a desfă-şurat în anul 1957 la Breaza, iar de atunci competiţia a continuat (cu întrerupere din 1960până în 1966, iar în perioada 1982-1988 s-a desfăşurat o dată la doi ani), fiecare liceumilitar fiind, pe rând, gazda concursului. Animaţi de spiritul de învingător, componenţiiloturilor sportive luptă pentru a ocupa primele poziţii în fiecare confruntare, dornici de aface performanţă.

Totuşi, barometrul nivelului de pregătire şi criteriul de evaluare a cunoştinţelor, acompetenţelor şi a nivelului de cultură generală şi de specializare, pe scurt – al performan-ţei, a rămas examenul de bacalaureat, iar dacă toate ingredientele au fost puse conformreţetei, rezultatele sunt impresionante. Procentul de promovare de 100% la examenul dematuritate, în cazul celor trei colegii militare liceale, vine să certifice valoarea învăţăcei-lor şi a dascălilor care i-au pregătit.

De-a lungul timpului, colegiile militare liceale au dobândit un renume ce nu poate ficontestat, având o contribuţie majoră la formarea tinerilor cu un nivel de pregătire supe-rioară şi o educaţie în spiritul păstrării valorilor spirituale şi tradiţiilor naţionale, al ordiniişi disciplinei, iar acest spirit de atingere al performanţei îi va urmări pe parcursul întregiivieţi, indiferent de domeniul de activitate, ca o frumoasă stare de normalitate. n

n I N T E R V I U

● Trecerea la un nivel superior depregătire presupune şi o susţinerelogistică corespunzătoare 4Maior Ion Adrian CURIMAN

n E V E N I M E N T

● La Craiova s-au scris 130 de ani de istorie militară 18Colonel Dragoş ANGHELACHE

● FINABEL, 60 de ani de existenţă 20Maior Ion Adrian CURIMAN

● Armata, o şcoală altfel 16Maior Ion Adrian CURIMAN

n T E A T R E D E O P E R A Ţ I I● „Scorpionii Galbeni”au sosit în Afganistan 49Maior Sorin HOMEAG

Participarea la o misiune externă se pregăteşte atât în poligoane cât şiacasă, cu familia, povestind părinţilor, soţiilor, copiilor impresii din misiunileanterioare. Optimişti, conturăm cu sprijinul permanent al familiei succesul înnoua misiune, cu gândul la revederea de peste şase luni.

● O clipă de eternitate 38Căpitan Adrian JIANU

● Oaspeţi de seamă în Camp Apache 42Căpitan Adrian JIANU

● Transfer de autoritate în CampPhoenix, Kabul 43Maistru militar clasa I Iulian CADULENCU

● Când „fiarele” vorbesc 44Căpitan Adrian JIANU

● Transfer de autoritate în BazaApache 46Căpitan Adrian JIANU

● „Scorpionii Galbeni” preiau comanda în FOB Bullard 47Maior Sorin Homeag

● Flori şi tort de Ziua Femeii 51Căpitan Adrian JIANU

● Muguri şi speranţe la început de primăvară 52Locotenent-colonel Marian RĂDULESCU

● Misiune îndeplinită pentru Echipa CIMIC/FET a Task Force 33 „POSADA” 54Locotenent Mădălin STANCIU,Locotenent Silvia VESA

● Realitatea din Afganistan, văzută deechipa CIMIC a „Scorpionilor Galbeni” 56Maior Sorin HOMEAG

n S T O P - C A D R U Î N F O R Ţ E L E T E R E S T R E● „Mălina 2013” – tabără de instrucţie pentruofiţerii din arma tancuri p.24Maior Ion Adrian CURIMAN

Sublocotenenţii de la Cursul de bază ofiţeri tancuri din cadrul Centrului deInstruire pentru Tancuri şi Auto „Colonel Pandele Predescu” din Piteşti, aflaţipentru o săptămână în Poligonul Smârdan, s-au instruit în cadrul taberei deinstrucţie „Mălina 2013”.

● A început exerciţiul multinaţional„Black Sea Rotational Force 13” p.26Colonel Dragoş ANGHELACHE

● „Saber Guardian 13” – un exerciţiude instruire multinaţional p.28Maior Ion Adrian CURIMAN

● Antrenament căutare-salvare înMunţii Călimani p.34Colonel Adrian TÎNJALĂ

● Cărţi de Paşti pentru copiii dinCorabia p.35Maior Ion Adrian CURIMAN

Cuprins

Nr.2 2013l

n O A M E N I S U B A R M E● O recunoaştere a profesionalismului 66Maior Ion Adrian CURIMAN

● Emoţii la revenireaacasă 62Maior Ion Adrian CURIMAN

● Oameni în sprijinuldeciziilor 63Căpitan Adrian JIANU

● Generalul IoanGiumale, „cavaler” alroţii înaripate 65Colonel (rtr.) Valeriu CREŢU

Drumeţia deschideorizonturi pe care foto-grafia le păstrează 67Colonel Dragoş ANGHELACHE

Onor istoriei vii a ţării 71Locotenent Cătălina CRINTEA

n A L M A M A T E R● Recunoaşterea performanţei în educaţie 78Maior Ion Adrian CURIMAN

Luni, 11 februarie, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, prezent înColegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, a înmânat comandantului instituţiei, colonel dr. Constantin Moraru, Placheta şi Diploma Aniversară„Nicolae Iorga”.

● Alegeri care schimbă viaţa 74Daniela FILIMON

● Simulare pentru examenul de bacalaureat 75Daniela FILIMON

● Măsura generozităţii 76Daniela FILIMON

● Cerc metodic de limba şi literatura română 77Graţiela MIHĂESCU

● Proiectul european „MUSIC MATTERS” 80Profesor Bianca STANCIU

● Made for Europe, la Breaza 81Denisa TĂRLUNGEANU

• Eveniment local cu reverberaţii internaţionale 88Maior Ion Adrian CURIMAN

• Recurs la memorie – 94 de ani de la intrarea trupelor române în Oradea 94Colonel Dragoş ANGHELACHE

• Din neguri de timp uitate (5) 98Rozalia MUREŞAN

• Cultura zâmbetului 102Plutonier-major Aurelian RATIŞ

• Cum să-ţi dai seama că îmbătrâneşti 103Maior Cezar Mihai PÂRLOG

• Mânzul 105Ana BOICA

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

ww

w.

fo

rt

er

.r

o

REDACŢIAstr. Drumul Taberei nr. 9-11

sector 6 cod 061416BUCUREŞTI

tel: 021-318 22 47fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright:este autorizată orice reproducere,

fără a percepe taxe, cu condiţiaindicării cu exactitate a numărului

şi a datei apariţiei publicaţiei

ISSN: 1582-1617

B 0516 C: 741/2013

REDACTOR-ŞEFColonel

Dragoş ANGHELACHE

REDACTORMaior

Dan CRIŞAN

SECRETAR DE REDACŢIEMaior Ion Adrian CURIMAN

CORECTURĂCristina DONCILĂ

PROCESARE TEXTEFilofteia LINCĂ

ADMINISTRAŢIE Plt. adj. pr. Adrian IUZIC

DTPDragoş Anghelache

INTERNETwww.rft . forter.ro

e-mai l : r [email protected]

Coperta 1

SiguranţăFoto: plt.adj. Cristian Surugiu

Coperta 4

Armata, o şcoală altfelFoto: plt.adj. Cristian Surugiu

Imprimat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei

tel+fax: 021-224 26 34e-mail: [email protected]

n S P O R T

• Campion la tenis de masă, în Camp Apache 113Maior Sorin HOMEAG

● Locul II la faza naţională de pentatlon atletic şcolar 114Daniela FILIMON

● Colegiul Militar Liceal „DimitrieCantemir”, pe locul întâi la activităţilesportive 115Denisa TĂRLUNGEANU

● Atleţii cantemirişti pe podiumulînvingătorilor 116Graţiela MIHĂIESCU

● Ziua purtătorilor de biruinţe 12Maior Ion Adrian CURIMAN

În fiecare an, la 23 Aprilie sărbătorim Ziua Forţelor Terestre, categorie a forţe-lor armate române căreia i-a fost hărăzită onoarea de a avea drept patronspiritual pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă.

● Şah... mat... şi multe goluri 108Maior Ion Adrian CURIMAN

Statul Major al Forţelor Terestre a organizat, în perioada13-16 martie, Campionatul militar de şah, cros şi minifot-bal, la care au participat loturile sportive din cele trei cole-gii militare liceale: Alba Iulia, Breaza şi CâmpulungMoldovenesc.

● Întâlnirea artelor la Câmpulung Moldovenesc 90Maior Ion Adrian CURIMAN

Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc a fost gazda Atelierelor de creaţie literar-artistică, ediţiaa IX-a, ce s-a desfăşurat în perioada 30-31 martie 2013.

n T R A D I Ţ I I M I L I T A R E Ş I C U L T U R Ă

● TRAGERI DE LUPTĂ CU BATERIA DE ARUNCĂTOARE PROIECTILE REACTIVE ÎN POLIGONUL CINCU 30

• Omul cu ştiinţă de carte –bibliotecarul 84Maior Ion Adrian CURIMAN

• Invitaţie la vis 87Colonel Dragoş ANGHELACHE

mod de abordare al problemeiresurselor la cele două categoriide forţe armate?

Când abordăm o asemenea dis-cuţie, trebuie să ţinem seama în pri-mul rând de rolul şi locul fiecăreicategorii de forţe din structuraArmatei României. Forţele Terestrereprezintă mai mult de jumătate dinefectivele armatei, având misiunimultiple atât pe teritoriul naţional,cât şi în teatrele de operaţii.

În acest context, problematicaasigurării resurselor, indiferentde natura lor (umană, materială,financiară) reprezintă o preocu-pare constantă a factorilor derăspundere din comandamenteleşi structurile subordonate acesto-ra. Spre deosebire de forţeleaeriene, unde numărul redus deunităţi îţi oferă posibilitatea săcunoşti anumite probleme pânăla nivelul cel mai mic din punctde vedere organizatoric, la forţe-le terestre o asemenea abordareeste dificilă, sau chiar greu deatins. În aceste condiţii, unaccent deosebit în coordonarearesurselor l-am pus pe conlucra-rea interactivă cu structurile despecialitate de la nivelul divizii-lor şi structurilor direct subordo-nate Statului Major al ForţelorTerestre, elementul principalconstituindu-l prioritizarea acti-vităţilor în condiţiile unor resur-se bugetare şi materiale reduse.

— Ce eforturi, din punct devedere al resurselor, a presupusparticiparea în ultimii ani a mili-tarilor români la misiunile exter-ne din teatrele de operaţii?

Susţinerea misiunilor efective-lor dislocate în teatrele de opera-ţii a constituit permanent o prio-ritate majoră a forţelor terestre şia presupus un efort financiaranual semnificativ.

Acestea au fost direcţionatepentru pregătirea militarilor, sus-

ţinerea logistică a misiunilor spe-cifice, înzestrarea cu tehnică şiechipamente moderne, adaptatespecificului zonei de dislocare şimisiunilor, în condiţiile duceriiunor acţiuni de luptă asimetriceşi neconvenţionale, precum şipentru asigurarea drepturilorlegale personalului participant.

Subliniez faptul că, prin par-ticiparea la majoritatea misiuni-lor executate în afara teritoriuluinaţional sub egida NATO, UE şiONU, Forţele Terestre contribuieîn mod semnificativ la îndeplini-rea angajamentelor asumate deRomânia, dar şi la afirmareaţării noastre ca furnizor de secu-ritate regional.

Procentual, fondurile financia-re alocate din bugetul forţelorterestre pentru susţinerea misiu-nilor în afara teritoriului statuluiromân au reprezentat aproxima-tiv 15%, în perioada 2010-2012,iar în acest an aproximativ 12%datorită începerii procesului depredare a responsabilităţilordin zona de conflict către arma-ta afgană şi a repatrierii parţia-le a efectivelor dislocate înAfganistan, proces ce va continuaşi în anul 2014.

— În ultimii doi ani militariiromâni au participat la numeroa-se exerciţii internaţionale, atât peteritoriul naţional, cât şi în afara

graniţelor ţării. Cum se văd aces-te activităţi din perspectiva şefu-lui Resurselor?

În contextul în care resurselefinanciare s-au redus substanţial,susţinerea/ desfăşurarea în bunecondiţii a exerciţiilor a fost o pro-vocare din punct de vedere al sus-ţinerii logistice, dar de fiecaredată au fost găsite soluţii, astfel căau fost realizate obiectivele plani-ficate. Trebuie totuşi să se înţelea-gă faptul că, trecerea la un nivelsuperior de pregătire presupuneşi o susţinere logistică corespun-zătoare, respectiv asigurarea unuiminim necesar de resurse.

Prezenţa la exerciţii a militari-lor străini, cu alte tipuri de arma-ment şi materiale, a creat un realprilej pentru militarii noştri de arealiza un schimb real şi eficientde experienţă în ceea ce priveşteinstruirea, respectiv pregătirea.

În cadrul exerciţiilor de specia-litate, militarii români s-auinstruit/ pregătit în domeniulstandardizării şi interoperabilită-ţii, prin activităţi practice deforma unor sesiuni de planificareşi teste de interoperabilitate.Astfel, la exerciţiul „CapableLogistician” desfăşurat înSlovacia, activităţile au fost focali-zate pe exersarea procedurilor deplanificare logistică şi identifica-rea deficienţelor de standardizareşi interoperabilitate, prin comple-

IN TER VIU

2013 • IULIE • 5

Şeful ResuRseloR din statul MajoR al foRţeloR teRestRe

INTE RV IU

4 • IULIE • 2013


— Având în vedere că nu toţi cititorii „Revistei forţelor terestre”au o imagine corectă în privinţa structurii al cărei şef sunteţi, vărugăm, pentru început, să ne faceţi o scurtă prezentare a acesteia.

Structura Resurse reprezintă una din cele mai importantecomponente ale Statului Major al Forţelor Terestre, atât ca pon-dere a domeniilor de responsabilitate pe care le gestionează, câtşi ca număr de personal subordonat.

Este organizată pe patru servicii corespunzătoare domeniilorpersonal şi mobilizare, structuri şi planificarea înzestrării,logistic, comunicaţii şi informatică, în plus o secţie cu respon-sabilităţi în controlul gestiunilor şi coordonării achiziţiilor şiun birou cu securitatea, sănătatea în muncă, supraveghereatehnică, protecţia mediului şi metrologie legală.

După cum se observă, organizarea acoperă o gamă largăde responsabilităţi şi atribuţii specifice, diferite ca manifesta-re, dar care concură la realizarea misiunii esenţiale a structurii,aceea de asigurare a resurselor umane, financiare şi materiale, necesareîndeplinirii în cele mai bune condiţii a obiectivelor stabilite pentru StatulMajor al Forţelor Terestre.

Bineînţeles că obiectivele specifice nu se pot realiza decât în echipă,iar cooperarea cu celelalte structuri din cadrul SMFT (Instrucţie şi doctri-nă, Componenta operaţională terestră şi Echipa de comandă) este exem-plară, ceea ce reprezintă un element esenţial în asigurarea unei expertizecomplete şi de bună calitate, necesară depăşirii provocărilor tot mai com-plexe cu care ne confruntăm.

— Aţi îndeplinit această funcţie, de şef al Resurselor, la Statul Major alForţelor Aeriene în perioada 2009-2010, iar din aprilie 2010 până în pre-zent, la Statul Major al Forţelor Terestre. Ce diferenţe majore sunt ca

Trecerea la un nivel superiorde pregătire presupune şi o susţinere logistică corespunzătoareInterviu cu şeful structurii Resurse din Statul Major alForţelor Terestre, general de brigadă dr. Mihai Silviu Popescu

Maior Ion Adrian CURIMAN

La aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”• Foto: Ion Adrian Curiman

vederea reducerii vulnerabilităţi-lor la obiectivele militare dinsubordinea forţelor terestre,aprobată de şeful Statului MajorGeneral. În cadrul concepţiei esteprevăzut Planul multianual defal-cat pe ani, pentru perioada 2013-2020, de realizare a subsisteme-lor de securizare.

Până în prezent am realizat,prin Centrul 84 Mentenanţă şiRecepţie, atât proiectul cât şi exe-cuţia la Caragiale şi Măgurele.

În etapa următoare, începândcu anul 2013, proiectul se va rea-liza de către Agenţia de Cercetarepentru Tehnici şi TehnologiiMilitare, iar execuţia în cadrulcentrelor de mentenanţă ale for-ţelor terestre.

În anul 2013 au fost planifica-te fonduri pentru realizarea sub-sistemelor de securitate la patrudepozite de muniţii (Reşca dinGarnizoana Caracal, Balta Verdeşi Făcăi din Garnizoana Craiovaşi Mintia din Garnizoana Deva).

Costurile aproximative pentrurealizarea şi instalarea unui sub-sistem de detecţie perimetralăsunt de aproximativ 120 000 lei.

— Este binecunoscut sprijinulpartenerului american pentrurealizarea unor capabilităţi speci-fice, în primul rând pentru tea-trele de operaţii. Care a fost efor-tul financiar până în prezent şicare este perspectiva programu-lui FMS?

Programele FMS (ForeignMilitary Sales) se desfăşoară înMinisterul Apărării Naţionale înbaza procedurii prevăzute deOrdinul ministrului apărăriinaţionale nr. M.83/2006, „Ordinprivind organizarea şi derulareaasistenţei militare de securitate,acordată Ministerului ApărăriiNaţionale de către GuvernulStatelor Unite ale Americii, prinprogramul FMS, cu finanţare din

fondurile externe nerambursabi-le” şi au la bază scrisorile LOR(Letter of Request) şi LOA (Letterof Offer and Acceptance).

Sprijinul partenerului ameri-can s-a concretizat în special prinpunerea la dispoziţie a unor echi-pamente strict necesare îndepli-nirii unor misiuni specifice înTeatrul de Operaţii Afganistan,dar şi în ţară – în special pentruforţele de operaţii speciale –HMMWV, aparatură de vedere şiochire pe timp de noapte, echi-pamente de comunicaţii şi echi-pamente specifice de protecţie şiscufundare.

În perioada 2008-2013, efor-tul financiar al partenerului ame-rican pe Programul FMS s-a ridi-cat la peste 83 milioane USD, iarpentru anul 2014 s-au făcut pro-puneri pentru continuareaProgramului FMS în valoare de5,5 milioane USD.

Un alt domeniu importantcare face obiectul ProgramuluiFMS îl constituie dotarea cu echi-pamente MILES pentru amenaja-rea şi dotarea poligonuluiCentrului de Instruire pentruLuptă al Forţelor Terestre învederea asigurării capabilităţilorspecifice, necesare pentru desfă-

şurarea antrenamentelor de cătrestructurile ce urmează a executamisiuni în teatrul de operaţii.

De asemenea, doresc să subli-niez sprijinul deosebit acordat înasigurarea echipamentelor EOD,care este foarte important în des-făşurarea misiunilor de luptă înTeatrul de Operaţii Afganistan.

— Ce ne puteţi spune despreimplementarea în ForţeleTerestre a Programului multia-nual de refacere a capacităţii deluptă a armatei române, aprobatîn CSAŢ?

Una din provocările majore pecare structura Resurse o are înatenţie o reprezintă implementa-rea în Forţele Terestre aProgramului multianual (PMa),aprobat prin Hotărârea CSAŢnr. S-9 din 05.02.2013.

Suntem conştienţi că îndepli-nirea acestuia nu se poate facedecât printr-un proces de planifi-care desfăşurat în comun la nive-lul Statului Major al ForţelorTerestre, cu stabilirea unormisiuni şi sarcini clare, cu ter-mene de execuţie realiste şi reali-zabile, prioritizate pe baza alocă-rii şi angajării resurselor umane,materiale şi financiare.

IN TER VIU

2013 • IULIE • 7


tarea unor chestionare specifice –Standardization DeficiencyQuestionnaires (SDQs).

De asemenea, militarii româniparticipanţi la exerciţiile interna-ţionale „Black Sea RotationalForce (BSRF)” şi „JACKAL STONE”au fost prezenţi cu materiale şitehnica din dotare, care, prineforturile susţinute din ultimaperioadă, a fost compatibilă cu acelorlalţi participanţi din statelemembre NATO/UE.

— Cu siguranţă au existat acti-vităţi care nu au putut fi prinse,din diferite motive, în Planul cuprincipalele activităţi ale StatuluiMajor al Forţelor Terestre. Totuşi,datorită importanţei lor, s-audesfăşurat. La ce „artificii tehni-ce” aţi apelat, având în vedere şirestricţiile financiare actuale,care au dat un plus de dificultatedeciziilor pe care le-aţi luat?

Aşa este, cu toate că fondurilefinanciare repartizate ForţelorTerestre în ultimii ani au fostinsuficiente, activităţile cu oimportanţă majoră au putut fiexecutate cu unele limitări, acestfapt fiind rodul colaborării struc-turilor proprii şi sprijinului venitdin partea conducerii SMFT.

Aceste artificii de care vor-beaţi nu reprezintă decât opera-ţiuni financiare încadrate în pre-vederile legale pe care specialiştii

din subordinele-au adoptat şiprin care s-arealizat o exe-cuţie ritmică şiflexibilă abugetului alo-cat, dar şi întă-rirea disciplineifinanciare dela nivelul ordo-natorilor ter-ţiari din finan-ţarea Statului

Major al Forţelor Terestre.Totodată, printr-o conduită

proactivă s-a urmărit utilizareaeficientă şi în totalitate a fonduri-lor financiare alocate de forţeleterestre în bugetul altor progra-me majore şi fundamentareariguroasă a solicitărilor de creditecu ocazia rectificărilor bugetare.

— În actuala conjunctură încare în ultimii ani nu au putut fiasigurate fondurile financiarenecesare realizării sistemelorSISOM, pentru securizarea depo-zitelor de armament şimuniţii, ce cursuri de acţiu-ne au fost abordate?

În Statul Major alForţelor Terestre există 44depozite de armament şimuniţii. Acestea sunt orga-nizate în: depozite de gar-nizoană, depozite de arma-ment şi muniţii aflate însubordinea bazelor logisti-ce şi depozite mixte.

Securitatea armamentu-lui şi muniţiei, la mareamajoritate dintre acestea,este asigurată, în mod cla-sic, cu dotările existente.

În vederea asigurăriisecurităţii depozitelor şi areducerii vulnerabilităţiiacestora, două dintreacestea au fost prevăzutecu subsisteme de securitate

din cadrul SISOM (SistemIntegrat de Securitate pentruObiective Militare), realizate prinforţe proprii.

Faptul că, în prezent, la nive-lul MApN nu există o structurăspecializată care să poată realizaprin forţe proprii întregul SISOM,precum şi lipsa fondurilor finan-ciare necesare pentru achiziţiaîntregului sistem de la un opera-tor economic au determinat ca lanivelul Forţelor Terestre să abor-dăm variante şi soluţii alternati-ve. Pe termen scurt şi mediu,până la identificarea fondurilorfinanciare necesare pentru achi-ziţia SISOM, am ales varianta rea-lizării cu forţe proprii a unorsubsisteme din cadrul SISOM,care să permită creşterea nivelu-lui de securitate pentru obiecti-vele identificate cu un grad ridi-cat de risc.

În acest sens, la nivelulStatului Major al ForţelorTerestre a fost întocmităConcepţia pentru implementareasubsistemelor de securitate în

I NTERV I U

6 • IULIE • 2013


Împreună cu generalul-maior Ariton Ioniţă, la standul SMFT organizat laBSDA 2012 • Foto: Adrian Iuzic

Cu prilejul aniversării a patru ani de la înfiinţarea Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtă-torul de biruinţă”, în calitate de reprezentant al SMFT, generalul de brigadă Mihai-Silviu Popescu pri-meşte o diplomă aniversară de la preşedintele fundaţiei, general-locotenent (r) Neculai Băhnăreanu • Foto: Adrian Iuzic

La expoziţia cu tehnică militară din dotarea unităţilor,organizată cu prilejul aniversării a 10 ani de la înfiinţareaBrigăzii 10 Geniu • Foto: Ion Adrian Curiman

zarea procesului de informatiza-re a forţelor terestre şi, nu înultimul rând, asigurarea securi-tăţii informaţionale.

Intrarea în dotare a tehniciimoderne de comunicaţii şi infor-matică de la marile unităţi şi uni-tăţi din forţele terestre se va faceetapizat, în funcţie de locul, rolulşi misiunile acestora, precum şide priorităţile Statului Major alForţelor Terestre. Astfel, efortulde dotare va fi orientat în primulrând pentru asigurarea cu tehni-că şi servicii specifice a forţelordislocate în teatrele de operaţii,structurile din pachetul de forţepus la dispoziţia NATO, precumşi a celor care sunt destinategenerării/regenerării forţelor.

— Aş dori să abordăm, în fina-lul interviului, o problemă maisensibilă, cea a programelor deînzestrare a unităţilor cu tehnicăde luptă şi armament. Ce progra-me în derulare avem şi ce proiec-te de viitor sunt din acest punctde vedere?

În condiţiile de austeritatebugetară actuală, problemaînzestrării este pe cât de sensibi-lă pe atât de pragmatică. Pe de oparte, starea echipamenteloraflate în dotare şi experienţadobândită în urma participăriimilitarilor din forţele terestre lamisiuni în teatrele de operaţiijustifică iniţierea fără întârzierea programelor strategice deînzestrare. Pe de altă parte, nutrebuie să omitem faptul căavem programe de înzestrare ini-ţiate în anii anteriori şi a cărorfinalizare a fost amânată dincauza lipsei finanţării.

Pentru a face o trecere înrevistă a înzestrării structurilordin Forţele Terestre trebuie săpornim de la două documenteaprobate în cursul acestui an deConsiliul Suprem de Apărare a

Ţării: Programul multianual derestabilire a capacităţii de luptă aArmatei României pentru perioa-da 2013 – 2016 şi, în perspecti-vă, până în anul 2022 şi Planulde înzestrare a Armatei României2013-2022. Ambele documenteprevăd, în condiţiile unei supli-mentări anuale cu 0,3% din PIB abugetului alocat înzestrării, oabordare etapizată a programelorde înzestrare.

În prima etapă este prevăzutăfinalizarea următoarelor progra-me de înzestrare:

• „Jderul” – prin realizareaaruncătoarelor cal. 120 mm peMLI 84 M, finalizarea punctelorde comandă de batalion şi achizi-ţia rachetelor antitanc aferente.

• „Bizonul” – prin realizareatractoarelor de evacuare şi apodurilor mobile de asalt peşasiu TR 85 M1.

• „Piranha III C” – prin livra-rea ultimelor şapte maşini deluptă şi contractarea celor14 derivate necesare dotăriiBatalionului 26 Infanterie.

Concomitent, pentru comple-tarea deficitelor înregistrate lastructurile puse la dispoziţiaNATO şi eliminarea limitărilorcu care acestea au fost opera-ţionalizate, preocupările condu-cerii SMFT vizează iniţiereaprogramelor de înzestrare stra-tegice Transportor blindat pen-tru trupe şi Autoturisme deteren blindate şi neblindate tipuşor. Totodată, la planificareaachiziţiilor de echipamentemajore s-au avut în vedere şiangajamentele asumate prinŢintele de capabilităţi, pentruîndeplinirea cărora vor fi iniţia-te programele aferente: echipa-mente pentru realizarea capabi-lităţilor ISTAR, echipamente decomunicaţii, sisteme de avionfără pilot – UAV, obuzier cal.155 mm autopropulsat, echipa-

mente specifice ECAT, arma-ment de infanterie tip NATO,armament şi echipamente pen-tru forţe speciale, echipamenteşi utilaje de geniu, punct decomandă tip brigadă, echipa-mente CBRN, platforme detransport multifuncţionale.

Toate aceste programe îndepli-nesc condiţiile pentru a fi iniţiate(DNM, DCO, studiu de concept,specificaţii tehnice), singurulimpediment la această dată fiindalocarea fondurilor necesare.

Eforturile noastre privindînzestrarea vizează şi asigura-rea bunei funcţionări a structu-rilor. În acest sens, ţin săremarc faptul că, din fondurilerealizate ca venituri propriiprin valorificarea bunuriloraparţinând SMFT, în acest an aintrat în exploatare un auto-buz, urmează ca în lunileurmătoare să mai primim cincimicrobuze, iar până la sfârşitulanului vor fi contractate patruambulanţe modern echipate.De asemenea, nu trebuie omiseeforturile privind dotarea custaţii ITP şi echipamente dediagnoză a centrelor de mente-nanţă, precum şi înlocuireavechilor cazane, uzate fizic şimoral, din centralele termiceale unor unităţi militare, iarexemplele nu se opresc aici.

Evident, în raport cu necesită-ţile, realizările menţionate maisus pot părea nesemnificative,însă trebuie avut în vedere faptulcă fiecare leu cheltuit din fonduripublice trebuie judicios planificatşi temeinic justificat.

În final, urez tuturor cititori-lor acestei reviste şi celor carefac parte din această frumoasăcategorie de forţe a armateimulte împliniri şi sănătate, pen-tru a putea duce la bun sfârşitmisiunile asumate. n

IN TER VIU

2013 • IULIE • 9


Realizarea acestui procesnecesită un efort comun al între-gului personal din structuraResurse şi presupune dispunereade măsuri şi acţiuni canalizate peurmătoarele direcţii: realizareaunei arhitecturi organizatorice aForţelor Terestre, modernă şi fle-xibilă, asigurarea unui manage-ment eficient al resurselor depersonal, refacerea stării operati-ve a tehnicii şi echipamentelorexistente în dotare, concomitentcu înlocuirea celor depăşite fizicşi moral, ca urmare a intrării îndotare de noi categorii în urmaderulării programelor de înzes-trare, revitalizarea cazărmilor,dislocarea marilor unităţi şi aunităţilor, asigurarea condiţiilorregulamentare de funcţionare înaceste locaţii şi, nu în ultimulrând, asigurarea resurselor finan-ciare necesare desfăşurării activi-tăţilor de instruire.

Fac menţiunea că procesul deimplementare al PMa a fost ini-ţiat, la acest moment fiind înplină desfăşurare o primă etapă,aceea de consolidare din punctde vedere structural, materializa-tă în reorganizarea Brigăzilor 282Infanterie Mecanizată şi 2Vânători de Munte.

Limitările cu care ne confrun-tăm, în principal alocarea unorresurse bugetare insuficiente, vordetermina inevitabil replanificareaunor activităţi şi chiar decalareaunor termene, dar provocareamajoră o reprezintă identificareade către noi, a unor soluţii alterna-tive de rezolvare a diferitelor situa-ţii şi atingerea scopului propus.

— Pe linie de comunicaţii şiinformatică sunt cunoscute efor-turile de asigurare a interopera-bilităţii cu celelalte armate alestatelor membre NATO. Care esteperspectiva pe această linie?

Este o prioritate pentru spe-cialiştii de comunicaţii şi infor-matică ca dotarea cu tehnică,echipamente şi sisteme integratespecifice domeniului comunica-ţiilor şi informaticii să respectecondiţia de interoperabilitate cutehnica existentă în dotarea sta-telor membre NATO, astfel încâto viitoare acţiune militară comu-nă să poată fi condusă cu succes.Pentru a îndeplini acest obiectiv,Statul Major al Forţelor Terestrea elaborat o concepţie de dezvol-tare şi modernizare a comunica-ţiilor şi informaticii forţelorterestre, iar în baza acesteia a

realizat un plan de acţiune petermen mediu şi lung pentruimplementarea concepţiei, plancare prevede termene şi respon-sabilităţi clare de executare aetapelor de dezvoltare. Acestplan este strict corelat cu resur-sele bugetare la dispoziţie, pre-cum şi cu cele prognozate.Potrivit acestor documente, dez-voltarea tehnică în armă va vizatrei direcţii prioritare.

Prima dintre acestea estedotarea cu sisteme integrate decomunicaţii şi informatică amarilor unităţi şi unităţi din for-ţele terestre, începând cu eşalo-nul batalion – unde deja s-auefectuat primii paşi prin introdu-cerea unui sistem integrat decomunicaţii şi informatică, SICIB.Ulterior, această dotare se vaextinde la eşalonul brigadă şidivizie, astfel încât să se asiguresuportul tehnic destinat comenziişi controlului în condiţii demobilitate şi dislocabilitate.

Cea de-a doua direcţie sereferă la continuarea dotării cuechipamente satelitare, tehnicăradio şi radioreleu numericăpentru înlocuirea echipamente-lor de generaţie veche, analogice,iar a treia direcţie vizează finali-

I NTERV I U

8 • IULIE • 2013


Împreună cu general-maior dr. Mircea Savu (la acea dată locţiitorul şefului SMFT), şi cu şefii de structuri şi de secţii, pe timpul unei întâlniri cu o delegaţie străină • Foto: Cristian Surugiu

• Ziua purtătorilor de biruinţe p.12Maior ion adrian CuRiMan

În fiecare an, la 23 Aprilie sărbătorim Ziua Forţelor

Terestre, categorie a forţelor armate române

căreia i-a fost hărăzită onoarea de a avea drept

patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic

Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă. Dimensiunea

istorică a forţelor terestre şi a biruinţelor lor îşi are

izvoarele în vremuri imemoriale, începând cu

anonimii luptători pedeştri şi terminând cu militarii

profesionişti din zilele noastre.

• Armata, o şcoală altfel p.16Maior ion adrian CuRiMan

Mulţi adolescenţi şi-ar dori o carieră militară, însă

puţini ştiu care sunt căile de urmat. Timp de o

săptămână, în luna aprilie, unităţi militare din mai

multe garnizoane din ţară au organizat o serie de

activităţi, intitulate generic „Armata, o şcoală

altfel”, iar în cadrul acestora atât elevii de gimna-

ziu cât şi liceenii au avut posibilitatea de a afla,

direct de la profesionişti, cum pot deveni militari.

• La Craiova s-au scris 130 de ani

de istorie militară p.18Colonel dragoş anGHelaCHe

„Scorpionii” craioveni au sărbătorit, în prima zi de

aprilie a acestui an, 130 de ani de la înfiinţarea

Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”. Generalul de briga-

dă Mihai Ciungu a transmis mesajul şefului Statului

Major al Forţelor Terestre, apoi, un sobor de preoţi

sub conducerea Înalt Prea Sfinţiei Sale dr. Irineu

Popa, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolit al

Olteniei, a săvârşit slujba religioasă. La sfârşitul sluj-

bei, Înalt Prea Sfinţia Sa s-a adresat militarilor din

formaţie şi, făcând un scurt recurs la istorie, a rea-

mintit că Brigada 2 Infanterie este purtătoarea de

tradiţii a unor unităţi ai cărei militari au făcut

sacrificiul suprem pentru păstrarea integrităţii şi

independenţei patriei noastre.

• FINABEL, 60 de ani de existenţă

a organizaţiei p.20Maior ion adrian CuRiMan

În perioada 15-18 aprilie, Statul Major al Forţelor

Terestre a găzduit reuniunea Comitetului FINABEL,

care a împlinit anul acesta 60 de ani de la înfiin-

ţare. România, prin Statul Major al Forţelor

Terestre, este membră a Comitetului FINABEL din

anul 2008, iar, prin procesul de rotaţie, în perioa-

da aprilie 2012 - aprilie 2013 a deţinut preşedinţia

Comitetului. În cadrul grupurilor de lucru se discu-

tă probleme comune în procesul de transformare

a forţelor terestre din ţările NATO şi ale Uniunii

Europene, căutându-se soluţii comune pentru a

răspunde provocărilor cu care ne confruntăm.

EE vv ee nn ii mm ee nn tt

• Foto: Ion Adrian Curiman

mai curajoşi au avut posibilitateasă „dea o tură” cu TransportorulAmfibiu Blindat, nu înainte de ase echipa corespunzător. În uni-tăţile de geniu, la activităţi aufost prezenţi şi câini specializaţiîn depistarea dispozitivelorexplozive, dar şi roboţi folosiţi ladezamorsarea acestora.

Dacă pentru cei mai mici afost doar o joacă, pentru elevii deliceu această vizită a reprezentatceva mai mult: dorinţa de aîmbrăţişa cariera militară. Tocmaidin acest motiv, reprezentanţiibirourilor Informare - Recrutareau fost prezenţi cu câte un standde promovare a carierei militareîn general, precum şi a oferteieducaţionale a instituţiilor milita-re de învăţământ.

Duelul jurnaliştilor sau... „Cupa presei la tir”

„Activitatea a fost organizatăde Statul Major al ForţelorTerestre, conform declaraţieiconducătorului tragerii, colonelulVică Obrinteschi, vineri, 12 apri-lie, şi s-a înscris în seria manifes-tărilor dedicate sărbătoririi ZileiForţelor Terestre. Probele de con-curs pe care jurnaliştii le-au par-curs au fost tragerea cu pistolulcalibru 9 mm precizie şi viteză, şi

tragerea cu puşca automată cali-bru 5,45 mm precizie şi viteză.”

Preţ de câteva ore, jurnaliştiiprezenţi în Poligonul Căţelu delângă Bucureşti au schimbat„armele” lor – reportofoane,microfoane, camere de filmat,aparate foto etc. – cu arme defoc: puşti şi pistoale. Toţi parti-cipanţii au primit cu multă des-chidere acest eveniment, maiales că, pentru o parte din ei,aceasta era prima dată când tră-geau cu o armă adevărată. Ceicare au participat laediţiile anterioare auaşteptat cu nerăbdaresă audă comanda:„Asupra ţintei...Foc!”.

Emoţiile participă-rii la o astfel de activi-tate au fost inerente,dar ele s-au risipitdupă prima apăsarepe trăgaci. Vesteleantiglonţ şi căştile deprotecţie au adus şiele un plus de dificul-tate probelor. Cei careau reuşit să se concen-treze, să-şi ţină respi-raţia preţ de câtevamomente şi să apeselin pe trăgaci au câşti-

gat, iar după ultima comandă:„Încetaţi!... Descărcaţi!” toţi aurăsuflat uşuraţi.

Sport şi fair play Întrecerile sportive organizate

de secţia Cultură şi sport dinStatul Major al Forţelor Terestreau dat un plus de dinamismmanifestărilor dedicate ZileiForţelor Terestre. Au fost organi-zate în acest sens întreceri sporti-ve pe echipe – un campionat deminifotbal şi unul de volei – încadrul căruia s-au duelat echipelereprezentative ale Statului MajorGeneral, Statului Major al ForţelorAeriene, Statului Major al ForţelorNavale, Comandamentului Logistic Întrunit, ComandamentuluiComunicaţiilor şi Informaticii,Diviziei I Infanterie „Dacica”,Departamentului pentruArmamente şi Statului Major alForţelor Terestre. De asemenea,s-au organizat şi întreceri indivi-duale: cros şi tenis de câmp, încadrul cărora concurenţii auputut să-şi etaleze atât rezistenţafizică, dar şi măiestria.

E VE N IME NT

2013 • IULIE • 13

Ziua foRţeloR teRestRe

EV EN IMEN T

12 • IULIE • 2013


D imensiunea istorică a forţelor terestre şi abiruinţelor lor îşi are izvoarele în vremuriimemoriale, începând cu anonimii luptă-

tori pedeştri şi terminând cu militarii profesioniştidin zilele noastre. Istoria forţelor terestre reprezintăo însumare a istoriilor armelor şi specialităţilor ce ocompun în prezent: infanteria, artileria, vânătorii demunte, tancurile, rachetele şi artileria antiaeriană,comunicaţiile şi informatica, cercetarea, geniul, apă-rarea CBRN şi paraşutiştii militari.

Denumite ca atare sau nu, forţele terestre aufost la români, dintotdeauna, nu numai cea mainumeroasă componentă a oştirii, dar şi singuracategorie de forţe capabilă să angajeze, să desfăşoa-re şi să desăvârşească lupte, bătălii şi operaţii, înde-plinind misiuni deosebit de grele, uneori fără spriji-nul celorlalte componente ale armatei.

Ziua Porţilor DeschiseÎn seria manifestărilor dedicate sărbătoririi Zilei

Forţelor Terestre, în mai multe unităţi militare din

cele mai importante garnizoane din ţară s-a organi-zat „Ziua Porţilor Deschise”, activitate aşteptată cumare interes de civili şi militari deopotrivă.

Acolo unde a existat posibilitatea, au fost invi-taţi să participe cadre militare în rezervă, veteranide război, alături de elevi ai şcolilor şi colegiilordin garnizoane şi de publicul larg interesat dedomeniul militar.

Militarii au pregătit pentru cei prezenţi standuricu armamentul şi tehnicaspecifice fiecărei unităţi, dife-rite exerciţii demonstrative,filme documentare, expoziţiifotografice cu tematică milita-ră, precum şi concerte susţi-nute de muzicile militare dingarnizoane. Tinerii s-au ară-tat cei mai interesaţi. Auînvăţat, printre altele, cum sădemonteze şi să monteze oarmă, să ia linia de ochire şisă salute. De asemenea, cei

Ziua purtătorilor de biruinţeÎn fiecare an, la 23 Aprilie sărbătorim Ziua Forţelor Terestre, categorie a forţelorarmate române căreia i-a fost hărăzită onoarea de a avea drept patron spiritualpe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă.


Slujba religioasă, la Monumentul Ostaşului Necunoscut, a fost oficiată deun sobor de preoţi militari • Foto: Ion Adrian Curiman

Delegaţia Forţelor Terestre Române, condusă de şeful Doctrinei şi instrucţiei din SMFT, general de brigadăMihai Ciungu, depune o coroană de flori la monument • Foto: Ion Adrian Curiman Jurnaliştii din presa civilă au fost invitaţi la o tragere cu arma-

mentul individual în poligonul Căţelu • Foto: Ion Adrian Curiman

„Cupa forţelor terestre” la minifotbal a fost organizată pe terenul sintetic din cazarma SMFT• Foto: Adrian Iuzic

7

Dincolo de confruntările acerbe, întreceriles-au dovedit a fi de un înalt nivel calitativ, iar lafinal concurenţii şi-au dat mâna în semn de prie-tenie şi respect, învingători fiind toţi, căci în astfelde competiţii important este să participi şi să tesimţi bine alături de camarazii de arme.

23 Aprilie 2013În data de 23 Aprilie, odată cu sărbătoarea

închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe,Purtătorul de Biruinţă, unităţile militare din garni-zoanele din ţară au organizat activităţi de comemo-rare şi de aniversare dedicate sărbătoririi ForţelorTerestre, pe cât de diferite pe atât de inedite.

Manifestările dedicate acestui eveniment s-auîncheiat printr-un moment ce simbolizează retra-gerea învingătorilor de pe câmpul de luptă –„Retragerea cu torţe” şi s-au dorit a fi un omagiuadus înaintaşilor care s-au jertfit pentru patrie.

Fanfara şi militarii Regimentului 30 Gardă„Mihai Viteazul” au creat un spectacol ineditpe străzile capitalei, defilând la lumina torţelorpe un traseu de aproximativ şase kilometri. Petot traseul, militarii Regimentului 30 Gardă„Mihai Viteazul” au fost însoţiţi de cetăţeni aicapitalei, care au fost plăcut impresionaţi depasul cadenţat, marşurile cântate şi, nu în ulti-mul rând, de demonstraţiile de drill-team exe-cutate pe timpul deplasării.

Retragerea cu torţe a avut ca punct de porni-re Cercul Militar Naţional, traseul continuândapoi pe la Opera Naţională Română, PalatulCotroceni şi s-a încheiat la sediul Statului Majoral Forţelor Terestre. n

E VE N IME NT

2013 • IULIE • 15


DESCHIDE PAGINA FACEBOOK A„REVISTEI FORŢELOR TERESTRE”

DE PE TELEFONUL MOBIL!

INSTALEAZĂ-ŢI APLICAŢIA PENTRU CITIREA CODURILORRAPIDE ŞI FOTOGRAFIAZĂ

IMAGINEA. ÎN CÂTEVA SECUNDEVEI AJUNGE LA PAGINA

NOASTRĂ!

DE CE TREBUIE SĂ NE VEZIPAGINA DIN FACEBOOK?

PENTRU CĂ:

• AFLI DESPRE EVENIMENTELEDIN FORŢELE TERESTRE IMEDIATCE ELE SE ÎNTÂMPLĂ.

• AFLI TOT CE SE PETRECE ÎN ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE, ÎN COLEGIILE MILITARE LICEALE ŞI ÎNŞCOLI, PENTRU CĂ ŞTIRILE LOR APAR ŞI LA NOI.

• AFLI NOUTĂŢI DIN TEATRELEDE OPERAŢII, PENTRU CĂ SUNTEM ÎN LEGĂTURĂ CU PAGINILE SIMILARE ALE NATO,ISAF, SHAPE, IJC.

DESCHIDE PAGINA NOASTRĂ DINFACEBOOK ŞI COMENTEAZĂ!

SPUNE CE ÎŢI PLACE!

SPUNE CE NU-ŢI PLACE!

SPUNE-ŢI PĂREREA!

ŞTII SĂ-ŢI FOLOSEŞTIMOBILUL?

DE CE?

NU STA DE-O PARTE!

Ziua Forţelor Terestre s-a încheiat cu Retragerea cu torţe, festivitate organizată cu sprijinul militarilor din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”• Foto: Radu Ifrim

Ziua Porţilor deschise la Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”• Foto: Ion Adrian Curiman

Cupa presei la tir – „Brothers in the arms” • Foto: Ion Adrian Curiman

7

deja familiarizaţi are corespon-dent în viaţa de toate zilele.

Şi dacă pentru cei mai mici afost doar o joacă şi o variantă apetrecerii timpului liber, pentruelevii de liceu, însă, această vizităa reprezentat ceva mai mult: pri-mul contact cu militarii profesio-nişti şi primele răspunsuri la visullor de a îmbrăţişa cariera militară.

Pentru a putea să le răspundăla toate întrebările cu privire lapaşii de urmat, în unităţile mili-tare au fost prezenţi şi reprezen-tanţii birourilor de informare-recrutare, care au promovat

ofertele educaţionale ale institu-ţiilor militare de învăţământ.Aceştia au detaliat fiecare aspectîn parte, în funcţie de vârsta şiaptitudinile tinerilor interesaţisă devinămilitari decarieră.

Au existat,cum era şi deaşteptat,tineri care înurma acesteiexperienţe auafirmat că,din punctullor de vede-re, meseriade militareste prea ris-cantă şi nu ar dori să urmeze ocarieră în acest domeniu, dar,în urma „acestei vizite de neui-tat, respectul lor faţă de mili-tari şi faţă de munca acestoraa crescutconsiderabil”.

Deşi „lecţiadespre arma-tă” a duratdoar câtevaore, s-a dove-dit a fi benefi-că pentru toţiparticipanţii:oaspeţiiputând săarate câte

ceva din activitatea lor de zi cuzi, iar invitaţii reuşind „măcar săatingă pistoalele, puştile şi blin-datele pe care le admiraseră înpoze sau pe care le folosiseră vir-

tual în jocurile de pe net”. Elevii,fascinaţi de tot ceea ce au văzut,au promis că vor răspunde:„Prezent!” şi la viitoarele „lecţiidespre armată”. n

E VE N IME NT

2013 • IULIE • 17

Batalionul 2 infanteRie, Batalionul 96 Geniu

EV EN IMEN T

16 • IULIE • 2013

Batalionul 2 infanteRie, Batalionul 96 Geniu

E levii însoţiţi de profesorii lor coordonatoriau lăsat la o parte plimbările în parc sauprin mall-uri, jocul pe diferite gadget-uri

sau conversaţiile prin sms-uri, în unele situaţii auînfruntat chiar vremea nefavorabilă şi, preţ de câte-va ore, au păşit pragul unităţilor militare care i-auaşteptat cu porţile deschise. Aici au descoperit oaltă lume şi au avut posibilitatea „de a pune mânape tehnica militară pe care o văzuseră până atuncidoar la televizor sau pe calculator”.

Activitatea a fost aşteptată cu mare interesatât de civili cât şi de militari. Pentru a le stârnicuriozitatea, militarii au pregătit pentru invitaţistanduri de prezentare cu armamentul şi tehnicaspecifice fiecărei unităţi, precum şi diferite ate-

liere de lucru efec-tiv cu această tehni-că. Tinerii s-au ară-tat foarte interesaţişi au învăţat, prin-tre altele, cum sădemonteze şi sămonteze o armă, săarmeze, să ia liniade ochire, iar apoisă mânuiască lintrăgaciul.

Au putut îmbrăcao parte din elemen-tele de ţinută – vesteantiglonţ, căşti deprotecţie din kevlar,

ochelari de protecţie – folosite de militarii româniîn teatrele de operaţii şi, îmbrăcaţi cu acestea, săexecute câteva mişcări de instrucţie de front – pozi-ţia drepţi şi pe loc repaus, salutul militar.

De asemenea, cei mai curajoşi au avut posibilita-tea să „dea o tură” cu Transportorul AmfibiuBlindat, nu înainte de a se echipa cu genunchiere,cotiere şi căşti de protecţie.

În unităţile militare de geniu tinerii au avut şiposibilitatea de a mânui roboţii folosiţi la interven-ţii EOD şi de a admira prestaţia câinilor special dre-saţi în descoperirea substanţelor explozive.

Întrebările elevilor adresate militarilor au fostde multe ori destul de amănunţite şi au vizatcaracteristicile tehnico-tactice ale tehnicii şi arma-mentului pe care cei mici le-au întrebuinţat în„misiunile” lor virtuale din jocurile video. Eraucurioşi să afle dacă lumea lor virtuală cu care erau

Armata, o şcoală altfelMulţi adolescenţi şi-ar dori o carieră militară, însă puţini ştiu care sunt căile deurmat. Timp de o săptămână, în luna aprilie, unităţi militare din mai multe garni-zoane din ţară au organizat o serie de activităţi, intitulate generic „Armata, oşcoală altfel”, iar în cadrul acestora atât elevii de gimnaziu cât şi liceenii au avutposibilitatea de a afla, direct de la profesionişti, cum pot deveni militari.


Elevii descifrează „tainele” lucrului cu harta topografică, la Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” • Foto: Cristian Surugiu

Instrucţia la aruncătorul de grenadeportativ AG-7 • Foto: Ion Adrian Curiman

Şcoala altfel, la Batalionul 96 Geniu „Dr. Joseph Kruzel” • Foto: Cristian Surugiu

Lecţie de cunoaştere a pistolului-mitralieră şia aruncătorului de grenade portativ de 40 mm• Foto: Cristian Surugiu

La Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” se exersează salutul militar• Foto: Ion Adrian Curiman

Vedeta Batalionului 96 Geniu „Dr. Joseph Kruzel”: câinele EOD• Foto: Cristian Surugiu

BRiGada 2 infanteRie „RoVine”

E VE N IME NT

2013 • IULIE • 19

EV EN IMEN T

18 • IULIE • 2013

BRiGada 2 infanteRie „RoVine”

La eveniment a participat locţiitorul şefuluiStatului Major General pentru operaţii şiintrucţie, general-locotenent Valeriu

Nicuţ. Statul Major al Forţelor Terestre a fostreprezentat de şeful Instrucţiei şi Doctrinei, gene-ral de brigadă Mihai Ciungu, iar Divizia 1Infanterie „Dacica” a fost reprezentată de către loc-ţiitorul comandantului, general de brigadă EmilTudosie. Din partea administraţiei locale au parti-cipat prefectul judeţului Dolj, Marius Cristinel

Deca, vicepreşedintele Consiliului Judeţean,Laurenţiu Ivanovici şi viceprimarul municipiuluiCraiova, Florentin Tudor.

Ceremonia a început prin trecerea în revistă aformaţiei în care au fost subunităţile de brigadă şidetaşamente reprezentând unităţile din compune-rea acesteia, după care generalul-locotenentValeriu Nicuţ a dat citire mesajului ŞefuluiStatului Major General adresat personalului brigă-zii cu ocazia aniversării a 130 de ani de existenţă.Generalul de brigadă Mihai Ciungu a transmis

La Craiova s-au scris 130 de ani de istorie militară

„Scorpionii” craioveni au sărbătorit, în prima zi de aprilie a acestui an, 130 de anide la înfiinţarea Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”.

Colonel Dragoş ANGHELACHE

Militari din Brigada 2 Infanterie „Rovine” în formaţie, pe timpul intonării Imnului naţional • Foto: Dragoş Anghelache

mesajul şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre,apoi, un sobor de preoţi subconducerea Înalt PreaSfinţiei Sale dr. Irineu Popa,Arhiepiscopul Craiovei şiMitropolit al Olteniei, asăvârşit slujba religioasă. Lasfârşitul slujbei, Înalt PreaSfinţia Sa s-a adresat milita-rilor din formaţie şi, făcândun scurt recurs la istorie, areamintit că Brigada 2Infanterie este purtătoareade tradiţii a unor unităţi aicărei militari au făcut sacri-ficiul suprem pentru păstra-rea integrităţii şi indepen-denţei patriei noastre.

Oficialităţile locale prezentes-au adresat, de asemenea, mili-tarilor, încredinţându-i de înal-ta apreciere de care se bucurăîn rândul populaţiei şi remar-când că, prin misiunile pe carele-au desfăşurat de-a lungultimpului pe diferite meridianeale globului, au fost adevăraţiambasadori ai României. Un altmoment în desfăşurarea festivi-tăţii a fost dezvelirea plăciicomemorative, după care, mili-tarii brigăzii, sub comanda loc-ţiitorului comandantului brigă-zii, colonel Viorel Albăstroiu, autrecut la defilare. În continuare,cei prezenţi la eveniment auputut vizita o expoziţie cuarmamentul şi tehnica militarădin dotarea unităţilor brigăzii,iar la sfârşitul programului, peplatoul unităţii, plutonulcomandat de sublocotenentulDaniel Puflea a prezentat unexerciţiu demonstrativ deinstrucţie de front, apoi muzicamilitară a Brigăzii 2 Infanterie„Rovine”, împreună cu ansam-blul folcloric „Maria Tănase”din Craiova, au prezentat unprogram artistic. n

Reprezentanţii eşaloanelor superioare, ai administraţiei locale şi personalităţile militare şi civile invitate să ia parte la ceremonie• Foto: Dragoş Anghelache

Pentru rezultate foarte bune obţinute înactivitate, un număr de zece persoane(ofiţeri, subofiţeri, gradaţi profesionişti şicivili) au fost citate prin Ordinul de zi alDiviziei 1 Infanterie „Dacica”• Foto: Dragoş Anghelache

Defilarea brigăzii este deschisă de către locţiitorul comandantului, colonel Viorel Albăstroiu, urmat de garda Drapelului de luptă al marii uni-tăţi • Foto: Dragoş Anghelache

Expoziţie de tehnică militară şi armament din dotarea unităţilor subordonate Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”; transportorul Piranha III C• Foto: Dragoş Anghelache

Exerciţiu demonstrativ de instrucţie de front cu plutonul comandat de locotenentul Daniel Puflea • Foto: Dragoş Anghelache

finaBel

Ceremonia de predare-primire a preşedinţieiComitetului FINABEL şi defilarea steagurilor ţărilorparticipante s-a desfăşurat marţi, 16 aprilie, laPalatul Parlamentului, în prezenţa şefilor statelormajore ale forţelor terestre ale statelor din Europaşi a reprezentanţilor unor organizaţii militare euro-pene şi ai NATO.

„Preluarea preşedinţiei organizaţiei FINABEL esteo mare onoare pentru noi – a declarat la sfârşitulactivităţii şeful Gărzii Naţionale din Cipru, genera-lul-locotenent Stylianos Nasis –, iar onoarea este cuatât mai mare cu cât aceasta vine în momentul ani-versării a 60 de ani de existenţă a comitetului FINABEL. În viziunea mea, forumul FINABEL esteunic, aici putem discuta planurile şi ideile noastre.În arena militară, dacă îmi este îngăduit să folosescacest termen, există un cuvânt magic – interopera-bilitate. Acest cuvânt magic înseamnă nu doar exis-tenţa mijloacelor prin care putem fi interoperabili,ci şi a procedurilor comune de interoperabilitate,existenţa acelor activităţi şi planuri care pot duce lainteroperabilitate. Aşa că din acest punct de vede-re, interoperabilitatea mai înseamnă şi faptul căexistă oameni care se cunosc foarte bine între ei şiacesta este scopul organizaţiei, să aducă pe şefiiStatelor Majore ale Forţelor Terestre împreună”.

Întrunirea experţilor militari principaliDacă prima zi a reuniunii Comitetului FINABEL a

fost dedicată aniversării a 60 de ani de existenţă şifestivităţii de predare-primire a preşedinţiei, pre-cum şi analizei în forumul academic a rezultatelorobţinute până în prezent, cea de-a doua zi a fostrezervată întrunirii experţilor militari principali.

În cadrul şedinţei „s-au discutat probleme legatede viitorul organizaţiei, precum şi întărirea coope-rării dintre FINABEL şi celelalte organizaţii aleUniunii Europene sau ale NATO – după cum ne-adeclarat generalul de brigadă Mihai Ciungu, şefulDoctrinei şi Instrucţiei din Statul Major al ForţelorTerestre din România şi expert militar principal încadrul Comitetului FINABEL.

În ceea ce priveşte viitorul organizaţiei, în urmadiscuţiilor care s-au purtat cu o zi înainte au fostdezbătute propunerile de modernizare a organiza-ţiei. Astfel, au fost armonizate mecanismele internede funcţionare şi administrare a organizaţiei, reali-zându-se prin aceasta eficientizarea activităţilorspecifice. A fost stabilit, de asemenea, calendarul petermen scurt (următorii doi ani) al activităţilor,precum şi temele subscrise conceptelor strategicede modernizare a forţelor terestre din Europa”.

Activitatea a fost apreciată în mod pozitiv detoţi participanţii, considerând că s-au luat celemai bune decizii pentru a putea pune în aplicaretoate hotărârile luate de Comitetul ŞefilorStatelor Majore din FINABEL.

Înfiinţat în anul 1953 de către Franţa, Italia,Olanda, Belgia şi Luxemburg, Comitetul FINABEL aavut ca prim obiectiv cooperarea în vederea dezvol-tării unor programe comune de înzestrare, ulteriorşi-a lărgit sfera de interes către armonizarea doctri-nelor şi realizarea interoperabilităţii între forţeleterestre din cadrul statelor europene membre.

FINABEL reprezintă o organizaţie care menţinelegături strânse de cooperare şi schimburi de infor-maţii cu Alianţa Nord-Atlantică şi cu structurilemilitare ale Uniunii Europene.

Comitetul FINABEL este format, în prezent, dinşefii Statelor Majore ale Forţelor Terestre dinFranţa, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg,Germania, Marea Britanie, Spania, Grecia,Portugalia, Polonia, Slovacia, Finlanda, România,Cipru, Malta şi Cehia. n

E VE N IME NT

2013 • IULIE • 21

finaBel

EV EN IMEN T

20 • IULIE • 2013

O biectivul organizaţiei, aşa cum precizapeşedintele Comitetului Experţilor MilitariPrincipali, generalul-maior Jean-Paul

Deconinck, „este acela de a întruni eforturileForţelor Terestre în domeniul doctrinar şi al intero-perabilităţii. Am simţit această nevoie pentru a dez-volta cele două direcţii: cea doctrinară şi cea a inte-roperabilităţii, deoarece sunt din ce în ce mai multeoperaţii multinaţionale în desfăşurare. Vom conti-nua să lucrăm în acest domeniu pentru a întărieforturile apărării europene. Începând cu data deastăzi predăm preşedinţia Ciprului, mulţumimRomâniei pentru ce a făcut şi pentru modul cum asprijinit activitatea organizaţiei”.

România, prin Statul Major al Forţelor Terestre,este membră a Comitetului FINABEL din anul 2008,iar, prin procesul de rotaţie, în perioada aprilie2012 - aprilie 2013 a deţinut preşedinţiaComitetului. În cadrul grupurilor de lucru se discu-tă probleme comune în procesul de transformare aforţelor terestre din ţările NATO şi ale UniuniiEuropene, căutându-se soluţii comune pentru a răs-punde provocărilor cu care ne confruntăm. Soluţiilegăsite sunt adoptate de majoritatea ţărilor membreşi adaptate la specificul fiecăreia. În dimineaţaaceasta am făcut o analiză a rezultatelor obţinute şiam discutat în forumul academic despre viitorulacestei organizaţii.

FINABEL,60 de ani de existenţă

În perioada 15 - 18 aprilie, Statul Major al Forţelor Terestre a găzduit reuniuneaComitetului FINABEL, care a împlinit anul acesta 60 de ani de la înfiinţare.


Şefii Statelor Majore ale Forţelor Terestre din ţările membre FINABEL • Foto: Cristian Surugiu

Festivitatea de predare-primire a preşedinţiei FINABEL – Sala „Drepturileomului”, Palatul Parlamentului • Foto: Ion Adrian Curiman

Întrunirea experţilor militari principali • Foto: Ion Adrian Curiman

• „Mălina 2013” – tabără de instrucţie

pentru ofiţerii din arma tancuri

p.24Maior ion adrian CuRiMan

Sublocotenenţii de la Cursul de bază ofiţeri tancuri din cadrul Centrului de Instruire pentruTancuri şi Auto „Colonel Pandele Predescu” dinPiteşti, aflaţi pentru o săptămână în PoligonulSmârdan, s-au instruit în cadrul taberei de instrucţie „Mălina 2013”.

• A început exerciţiul multinaţional

„Black Sea Rotational Force 13”

p.26Colonel dragoş anGHelaCHe

Ceremonia de deschidere a exerciţiului multinaţional „Black Sea Rotational Force 13” s-a desfăşurat miercuri, 10 aprilie, la CentrulAdministrativ Mihail Kogălniceanu.

• „Saber Guardian 13” – un exerciţiu

de instruire multinaţional p.28Maior ion adrian CuRiMan

Timp de două săptămâni, în luna aprilie, aproximativ 300 de militari din Armenia,Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, Polonia, România, Serbia, Statele Unite aleAmericii şi Ucraina au participat la Exerciţiul„Saber Guardian 13”, care s-a desfăşurat laCentrul de Instruire pentru Luptă al ForţelorTerestre „Getica” din Cincu.

• Zile de foc în Cincu p.30Colonel dragoş anGHelaCHe

Batalionul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive esteuna dintre cele mai vechi unităţi de artilerie dinArmata României. S-a înfiinţat la 1 noiembrie 1923şi a dus acţiuni de luptă atât pe Frontul de Est,cât şi pe Frontul de Vest. În timp de pace, îigăsim în poligonul din Cincu, la trageri de luptă.

• Antrenament căutare-salvare în

Munţii Călimani p.34Colonel adrian tÎnjalĂ

Sub deviza „Pe culmi ajung doar vulturii”, militariiBatalionului 17 Vânători de Munte „DragoşVodă”, comandaţi de colonel Adrian Tânjală, au executat, în data de 18 martie, un antrenamentîn condiţiile căutării şi salvării în munţi cu echipade căutare-salvare a batalionului.

• Cărţi de Paşti pentru copiii din

Corabia p.35Maior ion adrian CuRiMan

În pragul Sfintelor Sărbători de Paşti, reprezentanţiiStatului Major al Forţelor Terestre şi ai Fundaţiei„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul deBiruinţă” au bătut la poarta Centrului dePlasament „Sfânta Elena” din Corabia, unde aufost întâmpinaţi cu mare nerăbdare.

SSttoopp--ccaaddrruuîînn ffoorr ţţeellee tteerreess ttrree

• Foto: Cristian Surugiu

Emoţiile primei trageri„Eram foarte entuziasmaţi pe

timpul pregătirii – a mărturisitsublocotenentul Emanuel-ŞtefanDalban. Ştiam că urmează trage-rile de luptă. Am făcut reglajulla rece, adică paralelismul tunu-lui cu luneta şi aducerea mitra-lierei la bătaia normală. Acestelucruri le ştiam din punct devedere teoretic şi le-am executatla orele de pregătire teoretică,dar de data aceasta lucrurileerau puţin schimbate. De modulcum realizam reglajul depindeaprecizia tragerilor. Adrenalinaatinge cote maxime până tragiprima lovitură. Nu ştiam cum osă reacţioneze tancul, cât demare este reculul. Cu toateacestea, ne-am intrat în ritmfoarte repede”.

„Am simţit o forţă supremă înmomentele când am condus tan-cul în teren, deşi nu era pentruprima dată când făceam acestlucru – a ţinut să precizezesublocotenentul Eugen Rusu. Amavut ore de conducere şi pe tan-codrom, dar în teren este cutotul altceva. Din păcate, ce estefrumos ţine puţin”.

„Funcţia ochitorului este unaimportantă – ne-a spus subloco-tenentul Eugen Rusu – deoareceel are sarcinasă descopereîn timp optimobiectivele, săfacă alegereaacestora, săstabilească ele-mentele detragere, sădeschidă focul.El are posibili-tatea dupăochire şi exe-cutarea trage-rii să vadăefectul la ţintă, iar după aceea sărealizeze şi corecţia”.

Funcţia de comandant de tancl-a impresionat cel mai mult pesublocotenentul Emanuel - ŞtefanDalban, „deoarece – spunea el –

acolo ai o mareresponsabilita-te. Ai nevoie deo atenţie distri-butivă şi în ace-laşi timp să ţiilegătura prinstaţia radio cutancurile veci-ne, să ajuţiochitorul săfacă eventualelecorecţii, să fiiatent ce faceîncărcătorul...”Toţi au fost deacord că, între

membrii echipajului, cea mai greasarcină din punct de vedere fizicrevine încărcătorului.

„Nu trebuie neglijată analizapost-acţiune – a ţinut să intervinăsublocotenentul Mihai-DragoşNeagu – deoarece putem analizatot ce am făcut bine sau mai puţinbine pe timpul desfăşurării activi-tăţilor, mai ales că din cauza pu -ţinelor resurse alocate nu putemrepeta anumite operaţiuni care arnecesita să fie aprofundate”.

„Timp de o săptămână, parti-cipanţii la Cursul de formare acadrelor militare pentru primafuncţie – arma tancuri au desfă-şurat în totalitate activităţile pla-nificate a se executa în cadrultaberei de instrucţie cu trageri deluptă «MĂLINA 2013», la un nivelcalitativ superior, ceea ce încu-nunează o pregătire prealabilăîntr-un timp relativ scurt – aapreciat şeful Instrucţiei şiEducaţiei, locotenent-colonelulDănuţ Neagoe. Activitatea a fostplanificată şi condusă de perso-nalul calificat din cadrulCentrului de Instruire pentruTancuri şi Auto «Colonel PandelePredescu», deserviţi din punct devedere logistic într-un mod de-adreptul profesionist de către per-sonalul unităţilor militare 01551Galaţi şi 02468 Smârdan”. n

S TOP-C ADR U ÎN F O RŢE LE TE RE STR E

2013 • IULIE • 25

CentRul de instRuiRe pentRu tanCuRi Şi auto „Colonel pandele pRedesCu”

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢELE TER ES TRE

24 • IULIE • 2013

CentRul de instRuiRe pentRu tanCuRi Şi auto „Colonel pandele pRedesCu”

T aberele de instruire sunt activităţi complexe,a căror planificare şi organizare începe cumult timp înainte de efectuarea acestora.

Potrivit comandantului centrului de instruire, colo-nel Nicolae Necula, „pentru această tabără condu-cerea Centrului de Instruire pentru Tancuri şi Auto«Colonel Pandele Predescu» a stabilit, încă de laînceputul anului, obiective foarte clare. Acesteaurmăresc perfecţionarea deprinderilor pentru orga-nizarea, desfăşurarea, conducerea şi evaluarea acti-vităţilor de învăţământ şi instrucţie, conform pro-gramului aprobat, în vederea dezvoltării deprinde-rilor practice necesare îndeplinirii funcţiei decomandant pluton tancuri de către tinerii ofiţericursanţi, de la Cursul de formare a cadrelor milita-re pentru prima funcţie”.

În „laboratorul tanchiştilor” din Smârdan cursanţii au avut posibilitatea să pună în practicăcea mai mare parte a cunoştinţelor acumulate în

cadrul orelor de pregătireteoretică. Activităţile practicede pregătire a tancului TR-85M1, verificarea armamentului,reglajul la rece a aparatelorde ochire-observare, luarealegăturilor radio, încărcareatunului şi a mitralierei, primi-rea şi transmiterea misiunilor,precum şi a comenzilor pen-tru conducerea şi deschidereafocului au putut fi executatede fiecare cursant în parte,prin rotirea pe funcţiuni încadrul echipajelor.

„Mălina 2013” – tabără de instrucţie pentru ofiţeriidin arma tancuri

Sublocotenenţii de la Cursul de bază ofiţeri tancuri din cadrul Centrului de Instruire pentru Tancuri şi Auto „Colonel Pandele Predescu” din Piteşti, aflaţipentru o săptămână în Poligonul Smârdan, s-au instruit în cadrul taberei deinstrucţie „Mălina 2013”.


Echipajul introduce muniţia în tanc • Foto: Ion Adrian Curiman

„Botezul focului”: prima lovitură de tun, o experienţă de neuitat • Foto: Ion Adrian Curiman

Deplasarea spre un nou aliniament de tragere • Foto: Ion Adrian Curiman

După executarea tragerii, echipajul execută operaţiunile pentru întreţine-rea tehnicii de luptă • Foto: Ion Adrian Curiman

Sublocotenentul Emanuel-Ştefan Dalban dăcomenzile pentru conducerea şi deschidereafocului • Foto: Ion Adrian Curiman

Ceremonia a început printr-orugăciune înălţată de capelan,locotenentul Daniel Clark dinMarina SUA, după care MuzicaMilitară a Forţelor Navale a into-nat imnurile celor două state. Ceidoi co-directori au rostit câte unscurt discurs prin care s-au refe-rit la importanţa exerciţiului şi lamodul în care acesta se va desfă-şura, accentuându-se faptul că

prin această activitate nu sedoreşte neapărat formarea unordeprinderi (pe care militarii par-ticipanţi le au deja), ci armoniza-rea lucrului în comun, mai alescă unele dintre armatele careşi-au trimis reprezentanţii laexerciţiu nu fac parte din AlianţaNord-Atlantică. Defilarea celordouă subunităţi a marcat încheie-rea ceremoniei.

BSRF-13 este un exerciţiu mul-tinaţional, condus de Corpul deInfanterie Marină al SUA dinEuropa (MARFOREUR), la careparticipă 14 naţiuni timp deaproximativ şase luni şi care sedesfăşoară în zona Mării Negre,în Balcani şi regiunea Caucazului.

Pe teritoriul României, exerci-ţiul se va desfăşura în perioada5 aprilie – 1 septembrie şi vorparticipa aproximativ 2 200 demilitari din RepublicaMacedonia, Armenia, Bulgaria,România şi Statele Unite aleAmericii. În cadrul activităţilor,din partea României vor fiimplicaţi peste 1 500 de militariaparţinând tuturor categoriilorde forţe ale armatei.

Statul Major al ForţelorTerestre are misiunea de coor-

donare a tuturor forţelor şistructurilor din ţările membreNATO şi PfP, participante laexerciţiile de instruire în comunpe teritoriul României, având cascop creşterea nivelului de inte-roperabilitate, prin antrenareaacestora în vederea participăriila operaţii de menţinere a păciişi de contrainsurgenţă.

Programul de instruire încomun este structurat pe modulede instruire care includ: instruirepre-dislocare în teatre de opera-ţii, instruire pentru participare lamisiuni de menţinere a păcii,contrainsurgenţă, instruire prinparaşutare, boarding (îmbarcareîn aeronave), activităţi pentrudezvoltarea profesională a subo-fiţerilor, seminarii de profil etc.Activităţile de instruire în comunse vor desfăşura în locaţiileMihail Kogălniceanu, PoligonulBabadag, Damieni, Craiova, Dej,Boboc, Bogata, Bacău, TârguMureş şi Constanţa. n


2013 • IULIE • 27

BsRf-13


26 • IULIE • 2013

BsRf-13

La eveniment au fost prezenţi cei doi co-directori, colonelul Ioan-DoruApăfăian şi locotenent-colonelul

Steven M.Wolf, precum şi primarul comunei MihailKogălniceanu, doamna Anca Belu.

Pe platoul din Centrul Administrativ MihailKogălniceanu s-au aliniat două subunităţi: unaaparţinând Batalionului 341 Infanterie „Rechinii

Albi” din Topraisar, iar cealaltă Corpului deInfanterie Marină al SUA din Europa (MARFO-REUR), având în centru drapelele României şiSUA, încadrate de steagurile de identificare alecelor două structuri din care provin subunităţile.

A început exerciţiul multinaţional „Black SeaRotational Force 13”

Ceremonia de deschidere a exerciţiuluimultinaţional „Black Sea Rotational Force 13”s-a desfăşurat miercuri, 10 aprilie, laCentrul Administrativ Mihail Kogălniceanu.


Pe timpul intonării imnului României şi al SUA, drapelele şi steagurile de identificare au stat în faţa formaţiei • Foto: Cristian Surugiu

Se intonează imnul României şi cel al SUA. Oficialităţile prezente la ceremonia de deschidere • Foto: Cristian Surugiu

Militarii români din Batalionul 341 Infanterie „Rechinii Albi”, pe timpul intonării imnului României şi al SUA • Foto: Cristian Surugiu

Drapelele României şi SUA, încadrate desteagul de identificare al Batalionului 341Infanterie şi cel al Corpului de InfanterieMarină al SUA în Europa • Foto: CristianSurugiu

Scenariul acestui amplu exerci-ţiu de instruire prin simulare realăşi constructivă a fost elaborat pespecificul misiunilor de menţinerea păcii în contextul mediului ope-raţional actual, având ca obiectivprincipal creşterea interoperabili-tăţii între militarii statelor partici-pante şi extinderea cooperării îndomeniul securităţii regionale.

O particularitate a reprezen-tat-o desfăşurarea unor exerciţiide instruire cu trupe în teren FTX(field tactical exercise) de cătremilitari din cadrul Brigăzii 2Infanterie „Rovine” şi ai Brigăzii 6Operaţii speciale „Mihai Viteazul”,pentru validarea procesului deplanificare şi conducere a acţiuni-lor militare.

Generalul-maior James Boozer,locţiitorul comandantului ForţelorTerestre dislocate în Europa (USA-REUR), a afirmat la sfârşitul exerci-ţiului: „Este o onoare pentru minesă mă aflu astăzi aici. «SaberGuardian 13» este un exerciţiu deinstruire de mare amploare, cuparticipare multinaţională. Unexerciţiu de asemenea amploarenu se întâmplă peste noapte, estenevoie de multă pregătire, planifi-care şi lucru în echipă. Vom conti-nua să lucrăm cu parteneriiromâni, atât în Centrul deInstruire pentru Luptă al ForţelorTerestre, cât şi în centrele noastrede instruire. Anul viitor ne vominstrui în comun în Bulgaria, apoiîn Ucraina şi vom încerca să creămo legătură între aceste exerciţii.Acesta este viziunea şi intenţianoastră. Fiecare am beneficiat deexperienţa celuilalt, iar la final amacţionat ca un tot unitar.Cooperarea şi interoperabilitateasunt foarte importante, am luptatîmpreună în Irak şi Afganistan şiun exerciţiu ca acesta ne ajută săfim mai bine pregătiţi pentru pro-vocările următoare”. n


2013 • IULIE • 29

saBeR GuaRdian 2013


28 • IULIE • 2013

saBeR GuaRdian 2013

P rezent la exerciţiu, locţiitorul şefuluiStatului Major al Forţelor Terestre, gene-ralul-maior Mircea Savu, a declarat că

„Exerciţiul, găzduit în parteneriat de către Româniaşi SUA este o premieră, fiind un exerciţiu asistat decalculator, cu simulare virtuală şi reală; intenţio-năm să îl continuăm, extindem şi diversificăm.Centrul de Instruire pentru Luptă al ForţelorTerestre este deosebit de important pentru instrui-rea militarilor din forţele terestre, având facilităţilenecesare pregătirii, atât a unităţilor care urmeazăsă participe la misiuni în teatrele de operaţii, cât şia celorlalte unităţi, atât în cadrul naţional, cât şimultinaţional.

Infrastructura şi echipamentele utilizate suntmoderne şi continuăm să le îmbunătăţim, persona-lul centrului este foarte bine pregătit, cu militaricare au participat la misiuni în teatrele de operaţii,la stagii de pregătire în centrele de instruire ameri-cane din Germania, sau la diverse forme de pregăti-re în afara teritoriului naţional”.

Ca o încununare a întregii activităţi, data de24 aprilie a fost stabilită ca fiind „Ziua distinşilorvizitatori”, zi în care în poligonul Centrului deInstruire pentru Luptă al Forţelor Terestre „Getica”s-a desfăşurat un amplu exerciţiu demonstrativ.

La activitate au fost prezenţi reprezentanţi aicelor zece naţiuni participante, precum şi ataşaţi aiapărării acreditaţi la Bucureşti.

„Saber Guardian 13” — un exerciţiu de instruire multinaţional

Timp de două săptămâni, în luna aprilie, aproximativ 300 de militari dinArmenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, Polonia, România, Serbia,Statele Unite ale Americii şi Ucraina au participat la Exerciţiul „SaberGuardian 13”, care s-a desfăşurat la Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre „Getica” din Cincu.


Şeful Instrucţiei şi doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre, general de brigadă Mihai Ciungu salută formaţia, cu ocazia ceremoniei de închidere aexerciţiului • Foto: Ion Adrian Curiman

La festivitate au fost prezente oficialităţile administraţiei locale din Cincu, cadre militare în rezervă şiveterani de război • Foto: Ion Adrian Curiman

Drapelele statelor participante la exerciţiulmultinaţional „Saber Guardian” au fost înălţatepe catargele din cazarma Centrului deInstruire pentru Luptă al Forţelor Terestre dinCincu • Foto: Ion Adrian Curiman

Schimb de materiale promoţionale cu ocaziaînchiderii exerciţiului multinaţional „SaberGuardian” • Foto: Ion Adrian Curiman

Schimb de materiale promoţionale cu ocaziaînchiderii exerciţiului multinaţional „SaberGuardian” • Foto: Ion Adrian Curiman

Discursul şefului Instrucţiei şi doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre, general de brigadă MihaiCiungu, cu ocazia ceremoniei de încheiere a exerciţiului. • Foto: Ion Adrian Curiman

Dar eu consider că, în felul aces-ta, artileriştii se menţin antre-naţi”. Statul major a trebuit săpregătească exerciţiul foartebine, din punct de vedere tehnicşi tactic, fiind şi pentru ei unmod de a se antrena în pregăti-rea unei astfel de LFX (Live FireExercise – Exerciţiu/aplicaţie tac-tic/ă cu trageri de luptă), întru-cât au trebuit să prelucreze ocantitate mare de informaţie şi săîntocmească destul de multedocumente necesare executăriiaplicaţiei. „Am executat exerciţiide conducere a focului la rece,astfel încât şi cercetaşii, şi calcu-latorii, şi transmisioniştii, şi ser-vanţii să se antreneze în acestsistem, în aşa fel încât elementele

să ajungă lapiese în timpşi în modcorect determi-nate.”

În afară de„veteranii”unităţii – cadremilitare şi gra-daţi profesio-nişti – care aumulte ampren-te lăsate înpraful de la

Cincu, la tragerea din octombrieau participat şi câţiva începători,mai ales din rândul şoferilor.„Aceştia au terminat şcoala foar-te recent şi nu au avut experien-ţa conducerii într-un marş atâtde lung, de 200 km şi, după cumse vede, într-un teren destul degreu – în special în poligon –, dars-au comportat mai bine decâtm-aş fi aşteptat, ceea ce este unlucru pozitiv, dovadă că au avuto pregătire solidă, atât în şcoală,cât şi în cazarmă.”

În spatele poziţiilor de tragereLăsăm în urmă punctul de

comandă-observare şi ne îndrep-tăm spre poziţiile de tragere alearuncătoarelor de proiectile reac-tive. Distanţa de 14 km o străba-tem cu un ARO care face faţă tere-nului cu voinicia obosită a flăcău-lui trecut de a doua tinereţe. Şuie-ratul specific plecării proiectilelorreactive din instalaţiile de lansarese aude cu mai multă claritate şiprezenţa în intersecţie a unui gra-dat voluntar de la poliţia militarăne confirmă „bănuiala” că suntemfoarte aproape de poziţiile de tra-gere. Ocolim pe şosea origineavăii şi urcăm pe un drum de carepână aproape de creasta dealului,unde au fost amplasate instalaţiilede lansare. Ceva mai jos este cor-tul unde se calculează elementele

de tragere, iar mai departe autoa-telierul cu maistrul armurier înpoziţia „stand by”, gata să intervi-nă la solicitarea servanţilor.Specia lizarea pe care a avut-o laterminarea şcolii este în muniţiiînsă, pe parcursul carierei, s-aspecializat în armament deinfanterie şi rachete. Tehnica deluptă este destul de veche, iarsolicitările apar aproape la fieca-re salvă. „Problemele cele maimari le avem cu piesele deschimb şi cu lipsa banilor. Darne mai des curcăm cu bazele dereparaţii... colaborăm bine cucei de la Someşeni şi mai adap-tăm ce nu putem confecţionanoi, iar tehnica, în cele dinurmă, funcţionează.”

Fotoreporterul nostru, pluto-nierul adjutant Cristian Surugiu,este deja lângă instalaţiile de lan-sare, cu aparatul foto pregătit,gata să surprindă prima salvă...care este anunţată prin comenzi-le succesive pornite din cort şiretransmise de comandanţii debaterii. Proiectilele pleacă pe


2013 • IULIE • 31

Batalionul 7 aRunCĂtoaRe pRoieCtile ReaCtiVe


30 • IULIE • 2013


C incu este „laboratorul” artileriştilor, undepun în practică antrenamentele desfăşura-te în cazarmă (în poligoanele reduse) sau

pe câmpul de instrucţie. Pe artileriştii Batalionului7 Aruncătoare Proiectile Reactive i-am întâlnit înCincu în „vara indiană” a anului trecut, într-o ziînsorită de octombrie, când erau în cursul desfăşu-rării unei aplicaţii tactice cu trageri de luptă cuaruncătorul de proiectile reactive APRA-40.Comandantul batalionului, colonelul Dănuţ Coraş, aoferit câteva detalii tehnice privind condiţiile detragere: „Tragem la distanţe medii, de 14 km, atâtcât ne permite poligonul. Sigur, posibilitatea arun-cătoarelor noastre este mult mai mare, până la21 km, însă trebuie să ne limităm la ceea ce neoferă poligonul din Cincu”.

Pregătirea dinaintea comenzii „Foc!”Tragerile cu aruncătoarele de proiectile reactive

sunt complexe, au necesitat o pregătire minuţioasăşi, de asemenea, multe antrenamente în cazarmă şiîn poligoanele de instrucţie, care s-au încheiat cuun adevărat examen materializat prin admiterea latrageri, atât a tehnicii cât şi a personalului pentruca, atunci când se va deschide focul, atât servanţiicât şi tehnica deservită de aceştia să fie în măsurăsă atingă obiectivele. „După cum se poate vedea –continuă colonelul Coraş – noi executăm pregătireaşi conducerea focului în mod tradiţional şi aceastaare o parte bună, în sensul că artileriştii îşi menţincunoştinţele lor în armă: exersează practic tot ceeace au învăţat în şcolile de aplicaţii. Având aceastăbază, se poate trece foarte uşor la mijloace mai per-formante, automatizate, de conducere a focului.

Zile de foc în CincuBatalionul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive este una dintre cele mai vechi unităţi de artilerie din Armata României. S-a înfiinţat la 1 noiembrie 1923 şi a dusacţiuni de luptă atât pe Frontul de Est, cât şi pe Frontul de Vest. În timp de pace, îi găsim în poligoanele de instrucţie sau la Cincu, unde execută trageri de luptă.


Trageri de luptă cu bateria de aruncătoare proiectile reactive • Foto: Cristian Surugiu

Lucrul în punctul de comandă-observare • Foto: Cristian Surugiu

Comandantul Batalionului 7 AruncătoareProiectile Reactive, colonelul Dănuţ Coraş,observă spargerile la obiectiv• Foto: Cristian Surugiu

rând, lungite ca într-un tablousuprarealist de flăcările lăsate-nurmă. Şuieratul specific faceaerul să vibreze câteva secunde,după care se aşterne liniştea...întreruptă doar de ţiuitul dinurechi. După câteva secundelungi, se aud, înfundat, zgomote-le exploziilor la obiective. La cort,telefoanele sună, iar cifrele şicoordonatele circulă prin vorbeşi se aştern în tabele. Toatălumea tace şi recalculează... altecifre, alte coordonate, aceleaşicomenzi... şi şuieratul specificvenit cu valul de căldură de lainstalaţiile de lansare.

Serviciul de „cap limpede” laartilerie

După-amiaza este pe sfârşite,suntem aproape în faptul serii.Pentru ziua de astăzi trageriles-au terminat, oamenii încep săstrângă corturile şi materialele.

Maiorul Suciu,şeful operaţii-lor şi instrucţieide laRegimentul 69Artilerie Mixtă –din care faceparteBatalionul 7AruncătoareProiectileReactive – estereprezentantuleşalonului

superior şi îşi face timp pentruun rezumat al zilei. Este unul

dintre artileriştii cu vechime, aterminat Institutul de Artilerie şiRachete „Ioan Vodă” în 1995, iar

în regimenteste din 2000,când a venit caofiţer de statmajor. În cali-tatea sa dereprezentant aleşalonuluisuperior, tre-buie să verificecorectitudineaelementelor,datelor şi să

„supervizeze” acţiunile pentru anu se depăşi limitele de siguranţăsau să nu se comită erori la cal-cule. „Matematica are şi ea rolulsău în «bucătăria» artileriei, darsunt anumite elemente foarteimportante de care trebuie să seţină seama: coordonatele uneipoziţii de tragere – care trebuiesă fie foarte bine determinate –îndreptarea pe direcţia de bază abateriei, elementele de siguranţăîn poligon – direcţie şi bătaie – şideriva pe punctul de ochire debază. Dacă aceste elemente suntrespectate, nu se pot întâmpla

accidente chiar dacă, din cauzastresului, unele calcule ar fi ero-nate. Acesta este şi rolul meu:nefiind direct implicat în tragere,nu sunt supus stresului asemeneacolegilor mei şi pot sesiza maibine unele erori. Urmăresc totulde la distanţă şi mă implic numaiatunci când acele elemente desiguranţă sunt depăşite... ceea cenu a fost cazul până acum.”

Chiar şi fără sisteme foarteperformante – care ar fi de doritsă le aibă şi artileriştii de laFloreşti, dar bugetul armatei... îlcunoaştem cu toţii –, maiorul

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

32 • IULIE • 2013


Suciu spune că militarii din bata-lion sunt capabili să ocupe opoziţie de tragere în timp scurt,să execute foc asupra obiectivu-lui şi să o părăsească într-untimp la fel de scurt. Pentru căacesta este specificul unei astfelde unităţi: să apară într-un locde unde să trimită „prăpădul”asupra obiectivului, apoi să dis-pară rapid... Altfel, n-ar mai aveaşansa unei a doua salve. „Suntunele detalii tehnice la încărcatularmamentului – explică maiorulSuciu – pentru că, dacă sunt con-tactele îmbătrânite, pot apăreaunele întârzieri. Însă cu un mais-tru militar de artilerie care-şicunoaşte meseria, aceste detaliipot fi rezolvate rapid.”

Pentru prima dată, după mulţiani, când se trage cu bateria

Căpitanul Valentin Paşca estecomandantul unei baterii dearuncătoare proiectile reactive,cel care a materializat cifrele şicoordonatele în spargerile dinteren. „Tragerile din poligon audecurs foarte bine, chiar dacă laînceput am avut câteva emoţiipentru că destul de mulţi militariau fost la prima tragere. Însă autrecut peste emoţiile inerente

începutului şi totul s-a desfăşuratbine, mai ales că am avut şişansa unui timp foarte bun.”Emoţiile începătorilor sunt datede zgomotul făcut de proiectile laplecarea de pe rampe, însă de laa doua salvă începătorii s-au„încadrat în peisaj” şi totuldecurge firesc, fără nicio tresări-re, chiar consideră că este plăcutsă tragă cu aruncătoarele de pro-iectile reactive. Dar ziua de astăzinu a pus capăt aplicaţiilor tacticecu trageri de luptă pe care mili-tarii clujeni le execută în Cincu.Căpitanul Paşca spune că în zileleurmătoare se vor mai trage încă40 de proiectile cal. 122 mm,după care va urma asanarea poli-gonului. Ultima activitate dinCincu va fi o campanie topo ce seva desfăşura cu ofiţerii şi subofi-ţerii de artilerie, pe timpul căreiacei implicaţi vor determina coor-donatele locului de staţie prinintersecţie inversă, cu aparatulneorientat sau determinareacoordonatelor locului de staţieprin drumuire.

Ultimele aprecieri asupra zileile face comandantulRegimentului 69 Artilerie Mixtă,colonelul Ioan Florentin Buhoş:„Această activitate este una din-tre cele mai importante pe carebatalionul le desfăşoară într-unan de instrucţie, deoarece înurma acestor trageri se evalueazănivelul de performanţă atins de

către subunitatea de instrucţie.În conformitate cu planul trageri-lor întocmit de comandantul debaterie, până la această oră s-auexecutat şapte misiuni de foc,aprecierea acestora nefiind finali-zată, deoarece urmează să se maiexecute măsurători pe aliniamen-tele punctelor de observare învederea determinării preciziei. Oparticularitate a acestui exerciţiuconsider că este participareaunui număr mare de militari dinunitate şi tehnică de luptă. Deasemenea, este important faptulcă s-au executat trageri de luptăcu şase aruncătoare de proiectilereactive – ceea ce nu s-a mai exe-cutat în ultimii ani –, iar consu-mul de muniţie alocat pentruaceastă activitate s-a dublat, ceeace ne-a permis să facem o evalua-re mult mai realistă a performan-ţei batalionului la această dată”.

Chiar dacă tragerile pe careBatalionul 7 AruncătoareProiectile Reactive le-a executatîn Cincu au necesitat un consummai mare de muniţie şi de carbu-ranţi, colonelul Buhoş considerăcă acestea au fost benefice, iarmarele câştig al activităţii estefaptul că s-au tras misiuni de foccu bateria şi nu cu secţiile sau cupiesele – ca în anii anteriori –, şiau putut fi evaluaţi mai mulţiartilerişti din compunerea unită-ţii, iar problemele de rezolvat aufost, bineînţeles, mai complexe. n


2013 • IULIE • 33


Se calculează elementele de tragere pentru următoarea problemă• Foto: Cristian Surugiu

Servantul raportează că instalaţia este gata pentru tragere• Foto: Cristian Surugiu

Bateria 1 Aruncătoare Proiectile Reactive trage o nouă salvă • Foto: Cristian Surugiu

Comandantul Regimentului 69 Artilerie Mixtă,colonelul Ioan Florentin Buhoş, urmăreşteactivitatea bateriei în poziţia de tragere •Foto: Dragoş Anghelache

Fotoreporterul „Revistei forţelor terestre”, plutonierul-adjutant Cristian Surugiu, în poziţie de luptă •Foto: Dragoş Anghelache

Şeful delegaţiei Statului Major al Forţelor Terestre, colonelul Daniel Banu,împarte cadouri copiilor din Centrul de plasament „Sfânta Elena” dinCorabia • Foto: Ion Adrian Curiman

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

2013 • IULIE • 35

statul MajoR al foRţeloR teRestRe

D ornici să primească mult-aşteptatelecadouri, copiii i-au întâmpinat cu zâmbe-tul pe buze şi căldură în suflete. Pentru a

fi cât mai convingători că merită să fie recompen-saţi, ei au pregătit şi un mic program artistic cupoezii şi cântece. Şi anul acesta, Fundaţia „SfântulMare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”,prin grija locotenent-colonelului (r) Gabriel Petre şisub atenta îndrumare a colectivului director, a aduspentru fiecare jucării şi multe dulciuri.

Dar asta nu a fost tot. Cu câteva săptămâni înurmă, o idee a inimoasei noastre colege MarianaAncuţ, aceea de a veni în ajutorul copiilor dinCentrul de Plasament „Sfânta Elena” cu o donaţie decarte, a prins contur. Astfel, pe rafturile goale alebibliotecilor pe care copiii le aveau, au început să seaşeze, mai mari, mai mici, enciclopedii, atlase şcola-re, cărţi de poveşti, de aventură, cărţi... pentru toatevârstele şi pentru toate gusturile. Zecilor de cărţi lis-au adăugat o Biblie şi câteva sfinte icoane.

Chipurile luminoase ale copiilor au fost dovadafaptului că bucuria şi emoţiile de a dărui s-auîmpletit cu cele de a primi. „În pragul marii sărbă-tori a Învierii lui Hristos, ne bucurăm că noi, cei dinStatul Major al Forţelor Terestre, am putut să adu-cem acestor copii o licărire de bucurie în priviri, unzâmbet şi puţină fericire. Cântecele interpretate şipoeziile rostite cu glasurile lor minunate, surâsurilede pe chipurile lor, ne-au arătat că ne simt aproape.Sperăm că aceste gesturi de suflet se vor repeta oride câte ori vom avea ocazia!” - a declarat, la înche-ierea acţiunii, colonelul Daniel Banu, şeful delegaţieiStatului Major al Forţelor Terestre. n

Cărţi de Paşti pentru copiii din Corabia

În pragul Sfintelor Sărbători de Paşti, reprezentanţii Statului Major al ForţelorTerestre şi ai Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”au bătut la poarta Centrului de Plasament „Sfânta Elena” din Corabia, unde ceipatruzeci şi unu de copii şi tineri i-au întâmpinat cu mare nerăbdare.



34 • IULIE • 2013

Batalionul 17 VânĂtoRi de Munte

A ntrenamentul s-a desfăşurat în MunţiiCălimani, în zona Vârful PietrosulCălimanilor (2.100 m), pe un traseu de

peste 25 km.Cei zece militari din cadrul ECS au executat recu-

noaşteri în zona de responsabilitate în scopul desco-peririi locurilor periculoase şi pentru calcularea tim-pului de deplasare, folosind rachete de zăpadă,schiuri de tură şi alte mijloace, precum şi efectuareaantrenamentului specific în vederea creşterii şi men-ţinerii capacităţii de efort.

Echipa de căutare-salvare participă la intervenţiiîn situaţii de urgenţă pentru misiuni de căutare-sal -vare a persoanelor în mediu montan, în colaborarecu alte structuri specializate, transportă în condiţiide siguranţă persoanele accidentate/salvate, asigu-ră perimetrul zonei de intervenţie, participă laorganizarea punctului de conducere a acţiunii decăutare-salvare. n

Antrenament căutare-salvareîn Munţii Călimani

Sub deviza „Pe culmi ajung doar vulturii”, militarii Batalionului 17 Vânători deMunte „Dragoş Vodă”, comandaţi de colonel Adrian Tânjală, au executat, în datade 18 martie, un antrenament în condiţiile căutării şi salvării în munţi cu echipade căutare-salvare (ECS) din cadrul batalionului.

Colonel Adrian TÎNJALĂ

• Foto: prin amabilitatea Batalionului 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă”

Şeful delegaţiei Statului Major al Forţelor Terestre, colonelul Daniel Banu,împarte cadouri copiilor din Centrul de plasament „Sfânta Elena” dinCorabia • Foto: Ion Adrian Curiman

În afară de darurile care se fac de obicei cu ocazia Sfintelor Paşti, persona-lul din Statul Major al Forţelor Terestre a donat cărţi pentru bibliotecaCentrului • Foto: Gabriel Petre

• O clipă de eternitate p.38Căpitan adrian jianu

În baza înaintată Viper, timpul trece cu o rapiditate de nedescris,activităţile se succed una după alta, iar încercarea de a purta undialog „printre picături” cu o subunitate deja cu experienţă...

• Oaspeţi de seamă în Camp Apache p.42Căpitan adrian jianu

În data de 24 ianuarie, baza înaintată Apache a fost vizitată decomandantul Comandamentului Forţelor Întrunite (JFC) Aliat dinBrunssum (Olanda) - generalul Hans-Lothar Domröse.

• Transfer de autoritate în Camp Phoenix,Kabul p.43

Maistru militar cl. i iulian CadulenCu Miercuri, 23 ianuarie 2013, în Camp Phoenix din Kabul, Afganistan,a avut loc ceremonia transferului de autoritate dintre detaşamentele NTM-A Şcoala de Tancuri, rotaţia a IV-a şi a V-a.

• Când „fiarele” vorbesc p.44Căpitan adrian jianu

Atunci când se întorc din misiunile planificate, militarii din TaskForce „Golden Lions” se odihnesc, vorbesc acasă cu familiile, facsport şi se pregătesc pentru o nouă zi de misiune.

• Transfer de autoritate în Baza Apache p.46Căpitan adrian jianu

În prezenţa comandantului Brigăzii 2 ANA, general de brigadăAkram Mohamad, şi a comandantului Grupului Românesc deComandă Zabul - colonel Grigore Paşcuţă, luni, 4 februarie 2013,a avut loc în Baza Înaintată Apache ceremonia de transfer alautorităţii...

• „Scorpionii Galbeni” preiau comanda în FOB Bullard p.47

Maior sorin Homeag Joi, 7 februarie 2013, în baza militară Bullard din Afganistan a avutloc ceremonia militară prilejuită de efectuarea transferului deautoritate a Batalionului 2 Manevră între Task Force 33 „Posada”din Curtea de Argeş şi Task Force 32 „Scorpionii Galbeni”.

• „Scorpionii Galbeni” au sosit în Afganistan p.49

Maior sorin HoMeaG Participarea la o misiune externă se pregăteşte atât în poligoanecât şi acasă, cu familia, povestind părinţilor, soţiilor, copiilor impresii din misiunile anterioare.

• Flori şi tort de Ziua Femeii p.51Căpitan adrian jianu

Vineri, 8 Martie, în baza înaintată Mescall, bărbaţii din Task Force„Golden Lions” au oferit un buchet de flori şi un cadou simbolictuturor militarilor femei din batalion.

• Muguri şi speranţe la început de primăvară p.52

locotenent-colonel Marian RĂdulesCu Odată cu venirea primăverii în Afganistan, iată că apar şi muguriisatisfacţiei profesionale materializaţi în cuvintele frumoase şi deapreciere adresate militarilor tanchişti de către personalităţiimportante ale Coaliţiei, pentru efortul şi munca pe care le susţin.

• Misiune îndeplinită pentru Echipa CIMIC/ FETa Task Force 33 „POSADA” p.54

locotenent Mădălin stanCiu locotenent silvia Vesa

Echipa CIMIC/FET a Task Force 33 „Posada”, dislocată în FobBullard, formată din militari provenind de la Batalionul 1 CIMIC, a reprezentat principalul mijloc de angajare pe linie non-letală a populaţiei din zona districtului Shah Joy, Afganistan.

• Realitatea din Afganistan, văzută de echipaCIMIC a „Scorpionilor Galbeni” p.56

Maior sorin HoMeaG Începând cu luna martie a acestui an, tipul misiunilor CIMIC executate de către militarii Batalionului 2 Manevră „ScorpioniiGalbeni” este adaptat la misiunea specifică acestei perioade dinAfganistan, aceea de preluare a responsabilităţilor de către forţe.

TTee aa tt rr ee dd ee oo pp ee rr aa ţţ ii ii

• Foto: Adrian Jianu

i-am incurajat să se „descătuşe-ze” şi să le „smulg” cumulul desentimente şi trăiri.

Sergentul Ionescu Valentin arupt într-un târziu tăcerea: „Dela părăsirea bazei, te gândeşti lace se poate întâmpla dincolo deaceste ziduri, oare azi se vaîntâmpla ceva? În timp ce prinminte ţi se derulează tot felul devariante, reacţii, obiective deîndeplinit, primul copil îţi facecu mâna. Desculţ şi învineţit defrig, te strigă: «Hey, Romanian!»,făcându-ţi imediat semn să îi daiceva. Inima ţi se umple de com-pasiune faţă de aceşti copii nevi-novaţi. Îi oferi un mic ajutor, iarel îţi mulţumeşte, faţa i se lumi-nează. El este bucuros iar eu suntmulţumit că i-am putut ofericeva, aş fi vrut să stau cu el, să-ivorbesc, să aflu ce înseamnă pen-tru el cuvântul fericire. Dar mer-gem mai departe, pentru că noi

suntem aicipentru a le oferiprotecţie, şansade a învăţa, dea duce o viaţămai bună”.

„Sentimentulcel mai puternicl-am avut cândcolegii mei aufost atacaţi cuarmament deinfanterie, întimp ce ajutau

un bătrânel. Fiind în ultima maşi-nă, nu mi-am dat seama imediatce se întâmplă, totul s-a petrecutfoarte repede, dar colegii aureacţionat rapid, astfel încâtinsurgenţii s-au retras imediat.Totul a durat parcă o fracţiunede secundă, fracţiune în careviaţa mea şi a colegilor mei a fostpusă în balanţă. Cel mai bucurosam fost când i-am văzut pe toţiridicându-se, şi nimeni rănit.Asta este viaţa de militar, mer-gem înainte cu curaj şi frunteasus, conştienţi că pericolele suntla tot pasul.”

Pentru caporalul AlexandruAnghel, „de la o simplă cercetarea autostrăzii în care îţi pui înpractică cunoştinţele acumulatela pregătire şi o parte din lucru-rile învăţate în misiunea ante-rioară, până la cele de cooperarecivili-militari, toate sunt la fel de

importante. Acesta al doilea tipde misiune pentru mine este maidificil decât primul, pentru căvrei-nu vrei, uşor te înmoaie, maiales copiii care au doar trei-patruanişori şi umblă desculţi toatăziua pe nişte pietre care ar faceşi bocancii să se rupă. Pe lângăacestea, mai sunt şi cele care nuies aşa cum vrem noi, atuncicând suntem atacaţi cu foc.Afganistanul este un amalgam detrăiri, experienţe, în care poţitrece foarte uşor de la agonie laextaz şi invers. Dar strângem dindinţi şi ne facem treaba conti-nuând cu acelaşi devotament şi

cu aceeaşi tărie de caracter, pânăcând vom pune piciorul pepământ românesc”.

TE ATR E DE OPE RA ŢI I

2013 • IULIE • 39

Batalionul 1 ManeVRĂ „Golden lions”

TEA TRE DE OP ER AŢI I

38 • IULIE • 2013


O clipă de eternitateÎn Baza înaintată Viper, timpul trece cu o rapiditate de nedescris, activităţile sesucced una după alta, iar încercarea de a purta un dialog „printre picături” cu osubunitate deja cu experienţă - aş putea spune - în executarea misiunilor, a datroade în cele din urmă. Trebuie să-ţi „croieşti” timp şi să-ţi adaptezi programul înfuncţie de priorităţile şi pregătirile luptătorilor, astfel încât principiul „Dacă nu neajuţi, măcar nu ne încurca” să poată fi aplicat.

Căpitan Adrian JIANU

P entru căpitanul Mihu Darius, „executareamisiunilor de stabilitate şi sprijin în depli-nă siguranţă şi responsabilitate, participa-

rea la proiectele de ajutoare umanitare, menţinereacoeziunii de grup şi a spiritului de echipă” suntunele dintre dezideratele pe care şi le-a propus.„Printr-un efort colectiv susţinut, adaptat perma-nent la schimbările de mediu şi luptă, încercămpermanent să ajutăm, în timp real, forţele care exe-cută misiuni în afara bazei.”

Este bine cunoscut faptul că misiunile executateau printre priorităţi şi cooperarea şi consilierea for-ţelor afgane de securitate, astfel încât acestea săpoată în viitor să preia misiunile de menţinere apăcii în provincie. „Misiunea mea este aceea de acontribui la crearea mediului optim de relaţionarea forţelor noastre cu forţele afgane de securitate,astfel încât să aibă drept finalitate creşterea încre-derii populaţiei civile în actul de guvernare şi înforţele de coaliţie” - ne-a spus locotenentul Popa-Iovănuţ Mihai.

Căpitanul Crăciun Iulian este la a doua partici-pare la o misiune în Afganistan şi consideră că„provocările din zona de responsabilitate sunt latot pasul şi asta presupune ca noi toţi să ne direc-ţionăm resursele motivaţionale în a accepta con-ştient ameninţările, riscurile, dorul de casă, mediulclimatic ostil, astfel încât să ne întoarcem cu toţiisănătoşi acasă. Experienţa mea a reprezentat pentrumai tinerii mei colegi o sursă credibilă de răspun-

suri în ceea ce priveşte întrebările acestora referi-toare la specificul câmpului de luptă”.

Subunitatea condusă de sublocotenentul MorarRadu executa în timpul liber antrenamente pentrualte misiuni, în baza experienţei acumulate şi a lec-ţiilor identificate. La discuţia liberă, informală, încare cu toţii încercau să găsească noi soluţii pentruîmbunătăţirea procedurilor de operare, am încercatsă mă adaptez şi eu. La început, în general, luptăto-rii te tratează cu indiferenţă şi ignoranţă, fapt bazatpe posibila ta lipsă de experienţă în domeniu. Abiadupă ce am reuşit să invoc experienţa anterioară şimodul în care am reacţionat la anumite incidente,

O acţiune CIMIC într-un sat afgan • Foto: Adrian Jianu

Împreună cu liderii locali • Foto: Adrian Jianu

Afganistanul este o zonă nesigură, aşa căsiguranţa apropiată este indinspensabilă •Foto: Adrian Jianu

Un moment dintr-o misiune de patrulare • Foto: Adrian Jianu

nesc. Liderul formal şi informalal grupului, sublocotenentulMorar Radu, mi-a destăinuit încele din urmă, cu sinceritate,adevăratele sale trăiri interioare:„Pentru un comandant de subu-nitate aflat la prima misiune înafara ţării, Afganistanul este uncaleidoscop de emoţii şi trăiri. Lafiecare misiune apar noi provo-cări, stres dar şi împlinire sufle-tească, tot cumulul de sentimentetrebuie lăsat pe locul doi pentrucă avem o misiune de îndeplinit.Mai ales pentru un lider care şi-apropus ca după fiecare ieşiresă-şi aducă oamenii în bazăîntregi şi nevătămaţi, dar cuîndeplinirea tuturor sarcinilor şiordinelor”.

„În fiecare misiune dăm pieptcu adevăratul sens al cuvântuluisperanţă, vedem cum copiiialeargă la noi desculţi, aproapegoi, fără veşmintele care să-iapere de frigul năprasnic aldeşertului, sperând să le dăm obomboană sau un suc. Vedemtinerii care speră la o viaţă maibună, la o familie a lor. Vedembătrânii care sunt înconjuraţi decopii şi nepoţi, slăbiţi de vreme şide duritatea vieţii.”

„Nu cred că am să pot uitavreodată momentul în care viaţanoastră a fost pusă în balanţă.Eram debarcat alături de camara-

zii mei pentrua vorbi cu unlocalnic căruiaîi promisesemcu două seriînainte ohaină groasăşi nişte panto-fiori pentrunepoţii lui.Bătrânelulne-a întâmpi-nat cu braţeledeschise, cânds-au auzitfocuri de armă iar unul dintrebăieţi a strigat: «SAF! SAF! SAF!»(Atac cu armament uşor deinfanterie). În acel moment mi-autrecut nenumărate gânduri prinminte. Dacă Doamne fereşte, seîntâmplă ceva cu bătrânelul, cinemai are grijă de nepoţii lui, saudacă Doamne fereşte, se întâmplăceva cu oamenii mei, ce le voispune soţiilor, mamelor lor? Nicinu mi-am dat seama cât de repe-de am acţionat, totul s-a petrecutinstinctiv. Abia atunci am realizatde ce a fost aşa de grea şi delungă pregătirea în ţară, ca aici,în situaţii-limită, să reacţionăminstantaneu. Încerci să dai ordinoamenilor să se adăpostească şivezi cum fiecare ştie ce are defăcut, cum îl asigură pe camara-dul lui, cum răspunde cu foc,

cum se interpune între foculinamic şi nepoţii bătrânului, con-ştient că nu are cine să-i aperepe aceşti nevinovaţi. Doar reacţiapromptă a militarilor mei a făcutca inamicul să se retragă, să numai continue lupta.”

„Pentru mine şi băieţii meitotul a durat o clipă de eternita-te, dar la sfârşitul căreia am fosttoţi nevătămaţi. La sfârşitul zilei,satisfacţia că am toţi oameniiteferi şi lacrima de bucurie abătrânului că are copiii şi nepoţiiîn siguranţă a fost tot ce a maicontat. Dar şi cu lecţia că nicio-dată nu poţi lăsa garda jos, deoa-rece eşti responsabil de soartasubordonaţilor, şi că aici, înAfganistan, o clipă de neatenţie,doar un dram de delăsare, poateface diferenţa.” n


2013 • IULIE • 41


Când întâlneşti o subunitatecare a primit „botezul focului”constaţi cât de greu este să intriîn sfera lor, pentru că gradul deinterrelaţionare şi interdepen-denţă dintre ei este mult maimare decât la o subunitate obiş-nuită. Cu alte cuvinte, sunt multmai sudaţi şi te acceptă mai greuîn preajma lor, dacă nu poţi facedovada faptului că eşti de-al lorşi îi poţi înţelege. Ei vorbesc „eide ei”, fără a avea nevoie de sfa-turile tale lipsite de fond şi abiaatunci când vii cu soluţii viabile,pragmatice, reale, atunci cândpoţi vorbi aceeaşi limbă, te potaccepta.

„Pot spunecă experienţaprofesionalăacumulată atâtîn ţară cât şi înprecedenteledouă misiuniîn Afganistanmă ajută foartemult în oricesituaţie inedităcare intervinepe timpul exe-

cutării misiunilor. Sunt cazuri încare suntem atacaţi cu foc deinfanterie sau atacuri complexe,cu dispozitive explozive improvi-zate. În toate aceste situaţii sun-tem pregătiţi să facem faţă întru-cât pregătirea şi coeziunea pluto-nului ne ajută să trecem pestetoate. Dar pentru mine, cerceta-rea locurilor suspecte este ceamai importantă pentru că de fie-care dată poate apărea neprevă-zutul, iar siguranţa colegilor esteîn mâinile mele, şi despre gradulde responsabilitate care apasă peumerii mei în momentele acelean-aş putea să vă povestesc”, mis-a confesat caporalul Moşiesei

Vasile.Sanitarul

subunităţii,caporalulPălimariu Şte-fan, considerăcă ocupă aceaingrată funcţie„pe care nimeninu ar vrea sămă vadă precti-când-o, pentrucă asta arînsemna caunul dintrecolegii mei săfie rănit. Aşdori să fie totparcursulmisiunii aşacum a fost şi

până acum, adică să dau doarmedicamente pentru dureri decap sau tulburări digestive, sausă prind plasturi pe mici zgârie-turi”. Sentimente, trăiri... multe...zilnic, începând de la pregătireapentru misiune şi până la întoar-cerea în bază.

Forţa coeziunii reale este datăde însăşi exprimarea lor, bazatăpe sintagme care sunt mai multdecât familiare, şi din care îţi dai

seama că uneori preţul vieţiicamarazilor de arme, ca într-oadevărată familie, este mai pre-sus decât însăşi viaţa lor. Şi nupoate fi o prietenie mai trainicăca aceea în care te leagă expe-rienţa vieţii tale puse în mânacamaradului şi invers.

Şi, dacă la început, în privirealor puteam citi „Cine o mai fi şiăsta cu presa lui şi ce-o mai vreade la noi, că şi aşa avem noi des-tule pe cap, numai de el nu avemtimp acum”, discuţia s-a finalizatpe un ton de-a dreptul priete-


40 • IULIE • 2013


Militarii români împreună cu lideri dintr-un sat afgan • Foto: Adrian Jianu

Unul dintre MRAP-urile americane cu care militarii noştri patrulează înAfganistan • Foto: Adrian Jianu

Militar român împreună cu un militar afgan •Foto: Adrian Jianu

De veghe în Afganistan • Foto: Adrian Jianu

Militarii români găsesc, întotdeauna, ceva pentru a dărui copiilor afgani •Foto: Adrian Jianu


2013 • IULIE • 43

ntM-a ŞCoala de tanCuRi

În cadrul transferului de autoritate, militariiDetaşamentului NTM-A Şcoala de Tancuri Kabul,rotaţia a IV-a, au transferat odată cu drapelul

detaşamentului şi misiunea acestuia, experienţa celor şaseluni de misiune, determinarea, energia şi priceperea dobândi-tă pe întregul proces de instruire a militarilor ArmateiNaţionale Afgane.

Ceremonia s-a bucurat de prezenţa a numeroşi invitaţi, prin-tre care amintim prezenţa domnului ambasador AdrianKozjacski, a colonelului Nicolae-Ştefan Ciocoiu - NMR, a colone-lului Constantin Ciubotariu - comandantul contingentuluiromânesc din Kabul, a generalului de brigadă Richard Dennis -DCOM-A, a generalului William Hall – comandantul Task Force„Centurion”, a colonelului francez Patrice Antonelli şi a altordistinşi invitaţi parteneri de coaliţie.

În cadrul ceremoniei, după intonarea imnului naţional, colo-nelul Florin Creţu, comandantul Detaşamentului NTM-A Şcoalade Tancuri Kabul, rotaţia a IV-a, după un scurt bilanţ al realiză-rilor obţinute pe parcursul celor şase luni de activitate susţinu-tă, desfăşurată alături de partenerii francezi în efortul conjugatde instruire a structurilor ANA din cadrul ARMOUR BRANCHSCHOOL, şi-a exprimat convingerea că noul detaşament, coman-dat de locotenent-colonelul Vasile Godeanu, va reuşi cel puţinla fel de bine să promoveze cu cinste imaginea armateiRomâniei în teatrul de operaţii din Afganistan, prin modul pro-fesionist în care îşi vor îndeplini misiunile încredinţate.

Eforturile depuse pentru îndeplinirea la cele mai înalte stan-darde a sarcinilor avute au fost răsplătite prin cuvintele deapreciere ale invitaţilor care au luat cuvântul: ambasadorulRomâniei – domnul Adrian Kozjacski, generalul de brigadăRichard Dennis – DCOM-A, locotenent-colonelul Bruno de Blois -comandantul ABS.

Activitatea s-a încheiat prin înmânarea diplomelor de apre-ciere pentru sprijinul acordat militarilor români de către parte-nerii de coaliţie, precum şi a materialelor de reprezentare. n

Transfer de autoritate în Camp Phoenix, Kabul

Miercuri, 23 ianuarie 2013, în Camp Phoenix din Kabul, Afganistan, a avut locceremonia transferului de autoritate dintre Detaşamentele NTM-A Şcoala deTancuri, rotaţia a IV-a şi a V-a.

Maistru militar clasa I Iulian CADULENCU


42 • IULIE • 2013


Pe timpul vizitei s-au făcut informăridespre modul de executare a misiu-nilor, cu referiri la buna cooperare

dintre forţele dislocate în provincia Zabul, şi s-aupurtat discuţii referitoare la procesul de tranziţie albazelor şi zonelor de responsabilitate către forţelede securitate afgane.

Totodată, a fost subliniată importanţa misiuni-lor desfăşurate de forţele româneşti în provinciaZabul, în special în ceea ce priveşte menţinerealibertăţii de mişcare pe autostrada A1, precum şiîn ceea ce priveşte eforturile menţinerii încrederiipopulaţiei locale în forţele de coaliţie şi reprezen-tanţii GIROA, comandantul Comandamentului

Forţelor Întrunite (JFC) Aliat mulţumind militarilorromâni pentru prezenţa constantă şi responsabilăîn executarea misiunilor.

Comandantul CTF Raider, colonelul JamesCrider, a reiterat faptul că românii sunt aliaţi denădejde, punând accentul pe importanţa coope-rării româno-americane în cadrul comandamen-tului brigăzii, dar şi pe modul de implicare albatalioanelor de manevră în executarea misiuni-lor, iar comandantul Grupului Românesc deComandă Zabul, colonelul Grigore Păşcuţă, a datasigurări că planurile dislocării forţelor româ-neşti se vor respecta concomitent cu executareamisiunilor încredinţate, în aceeaşi manieră res-ponsabilă. n

Oaspeţi de seamă în Camp Apache

În data de 24 ianuarie, baza înaintată Apache a fost vizitată de comandantulComandamentului Forţelor Întrunite (JFC) Aliat din Brunssum (Olanda) - generalHans-Lothar Domröse, împreună cu locţiitorul preşedintelui Comitetului Militar alNATO din Bruxelles (Belgia) – general-locotenent Walter Gaskin şi comandantuldiviziei RS South - general-maior Robert Abrams.


Aspect de la şedinţa de informare • Foto: Adrian Jianu

Se trece formaţia în revistă • Foto: Vali Stănescu

Detaşamentului i se înmânează Drapelul• Foto: Vali Stănescu

Detaşamentul Şcoala de tancuri IV Kabul • Foto: Vali Stănescu

Consideră că micile întreţineri şiverificări tehnice de rutină facposibile lucrurile mari, adică înde-plinirea misiunilor cu succes”.

Plutonierul Adrian Chira:„Sunt la a doua participare la omisiune şi pot spune că suntmulţumit de tehnica pe care oavem. Nu de puţine ori camaraziiamericani ne-au cerut părerea şine-au solicitat soluţii la diferiteprobleme tehnice”.

La un moment dat, explicaucum au reuşit să anuleze efectuldefectării sistemului hidraulic cutrecerea către sistemul mecanic,astfel încât tehnica să poată con-tinua deplasarea fără a se bloca.

Plutonierul Cosmin Radu seocupă de verificarea tehnicii detransmisiuni. „Ştiu că toţi consi-derăm că munca fiecăruia estecea mai importantă. Dacă nufuncţionează legăturile radio,cum putem sprijini militarii din

patrule? De aceea, cred că este odatorie de conştiinţă ca ori decâte ori pleacă colegii în misiu-ne, la orice oră, să vin să verificfuncţionarea legăturilor.”

Nimeni nu contestă abnegaţiaşi determinarea specialiştilornoştri în verificarea, întreţinereaşi pregătirea tehnicii de luptă,dar problemele legate de pieselede schimb există şi nu pot fiignorate. Este bine ştiut faptulcă pentru asta avem nevoie desprijinul partenerilor americani.

Căpitanul Valeriu Grămescu,de la Grupul Românesc deComandă Zabul, consideră că „undeosebit aport în executareamisiunilor îl au subunităţile dementenanţă. Deşi este de o calita-te superioară, datorită uzurii

excesive, tehnica necesită execu-tarea unor lucrări de întreţinere.Asigurarea pieselor de schimb seface de către partenerii ameri-

cani, pe bazacererilor întoc-mite de servi-ciul tehnic albatalionului.Diagnosticareaşi stabilireapieselor şinecesarul seface de cătreechipele dementenanţă dinfiecare bazăînaintată. După

asigurarea pieselor de schimb,indiferent de oră, echipele dementenanţă lucrează neîntreruptpentru asigurarea operativităţiitehnicii necesare executăriimisiunilor”.

Maiorul inginer Emilian Turcuse ocupă de coordonarea activi-tăţilor de mentenanţă din bata-lion şi ne explică faptul că„aceasta reprezintă o provocare,deoarece nu se referă strict laechipamentele din misiuni, ci şila întreţinerea tuturor facilităţi-lor din bazele înaintate (exempleedificatoare ar fi repararea gene-ratoarelor şi a instalaţiilor de aercondiţionat), iar fără oameniprecum maistrul militar MarianCacoveanu, plutonierulConstantin Ciortan, maistrulmilitar Florin Viţelari şi sergen-tul Florin Oţet, aceste lucrări arfi imposibil de gestionat”. n


2013 • IULIE • 45



44 • IULIE • 2013


Se mândresc cu ceea ce fac, considerăcă munca lor este cel puţin la fel depreţioasă ca aceea a colegilor care

merg în misiuni, sunt o echipă şi, chiar dacă nu maiştiau dacă este zi sau noapte, erau bucuroşi derezultatele muncii lor.

Îi cunoaşteţi în general pe mecanici: se şterg devaselină, gesticulând într-una, îşi şterg sudoarea depe frunte şi îţi explică cu patos despre îndeletniciri-le lor, îţi dau tot timpul soluţii tehnice şi, atât ţi-artrebui, să nu fi convins că ceea ce fac ei nu estefoarte important!

Pentru maistrul militar Mihai Burcuţă „ziua delucru începe la orele 00:00 şi se termină la orele24:00. Activitatea de mentenanţă este intensă,având un rol major în întreţinerea şi verificareatehnicii pentru menţinerea ei permanent în starede operativitate. Timpul liber este foarte puţin saudeloc, ziua trece foarte repede. Acum este diminea-

ţă, acum se face seară. Dar într-un fel, ne place, căne ţine ocupaţi şi nu avem prea mult timp să negândim acasă”.

Este binecunoscută capacitatea inovatoare aromânului şi spiritul său de descurcăreţ. Tocmaiinstalaseră proiectoare la tehnică astfel încât luptă-torii să aibă o cât mai bună vizibilitate. Acumlucrau la amplasarea de plase laterale împotrivaloviturilor aruncătoarelor de grenade. „Iniţial, teh-nica nu dispunea de aşa ceva, dar nu era să nelăsăm colegii la greu şi apoi să spunem că n-amavut cu ce! Avem şi noi dificultăţile noastre, darcare nu trebuie să se vadă. Rezultatele sunt atuncicând nu te plângi şi încerci să rezolvi cu ce ai”,continuă meşterul Burcuţă.

Plutonierul-major Victor Cimpoieru considerăcă „întreţinerea tehnicii are un rol important înîndeplinirea misiunilor de către colegii noştri, iarnoi facem tot ceea ce depinde de noi. Cooperămfoarte bine cu partenerii americani, aceştia ajutân-

du-ne în momente dificile. Prinlegătura socială ţinem contactulcu familiile şi atunci dorul decasă nu mai este aşa mare”.

Pe plutonierul Sorin Firican îlcunoşteam din patrulă. Deşi el esteîncadrat pe o funcţie de luptător,la întoarcerea din misiune, datorităexperienţei pe care o are, merge şisprijină activitatea de mentenanţăde la parc. Spune că pentru el„odihna activă este mai importantăşi că pasiunea de mecanică nu-lpoate ţine departe de parc.

Când „fiarele” vorbescAtunci când se întorc din misiunile planificate, militarii din Task Force „GoldenLions” se odihnesc, vorbesc acasă cu familiile, fac sport şi se pregătesc pentru onouă zi de misiune. În acelaşi timp, tehnica blindată se odihneşte, iar echipa deîntreţinere tehnică îi verifică toate sistemele, astfel încât militarii din patrule sănu mai aibe şi grija defecţiunilor tehnice.


Maistrul militar Mihai Burcuţă şi plutonierul-major Victor Cimpoieru verifică tehnica militară• Foto: Adrian Jianu

Plutonierul-major Victor Cimpoieru verifică mitra-lierele de pe tehnica militară • Foto: Adrian Jianu

Căpitanul Valeriu Grămescu, de la Grupul Românesc de Comandă Zabul, împreună cu parteneriiamericani de la sprijinul logistic • Foto: Adrian Jianu

Plutonierul Adrian Chira verifică un filtru de aer de pe tehnica militară• Foto: Adrian Jianu

Plutonierul Sorin Firican repară un agregat de latehnica militară • Foto: Adrian Jianu


2013 • IULIE • 47

Batalionul 2 ManeVRĂ „sCoRpionii GalBeni”

C eremonia a avut loc în prezenţacomandantului 1-3 Brigade CombatTeam şi Combined Task Force

Raider – colonel James R.Crider, a reprezen-tantului Componentei Operaţioanale Terestre– colonel Marian Almăjan, a comandantuluiGrupului Românesc de Comandă Zabul –colonel Grigore Păşcuţă, a comandanţilorINMAT, a comandantului Batalionului 1Manevră „Golden Lions” – locotenent-colonelIulian Daniliuc, a reprezentanţilor guvernu-lui afgan şi ai forţelor de securitate afgane,din districtul Shah Joy, a altor militariromâni şi americani.

Rezultatele obţinute de vânătorii de munteau fost apreciate de partenerii americani şireprezentanţii forţelor de securitate afgane şiguvernamentale, care le-au mulţumit pentrumodul cum şi-au executat misiunea.

În cadrul ceremoniei s-au înmânat diplo-me şi certificate de apreciere tuturor celorinvitaţi. Timp de şase luni, Task Force 33„Posada”,comandat de locotenent-colonelulFlorin-Corneliu Şoltuz, au planificat, executatşi coordonat misiunile Batalionului 2Manevră, în scopul preluării responsabilităţi-lor de către reprezentanţii forţelor de securi-tate şi ai guvernului afgan.

După pregătirea executată în ţară, speci-fică teatrului de operaţii în care vor acţio-na, „Scorpionii Galbeni”, sub comandalocotenent-colonelului Cristian-Daniel Dan,au preluat ştafeta de la Vânătorii deMunte, în districtele Shah Joy şi Qalat dinprovincia Zabul. n

„Scorpionii Galbeni” preiaucomanda în FOB Bullard

Joi, 7 februarie 2013, în baza militară Bullard din Afganistan a avut loc ceremonia militară prilejuită de efectuarea transferului de autoritate aBatalionului 2 Manevră între Task Force 33 „Posada” din Curtea de Argeş şi Task Force 32 „Scorpionii Galbeni” din Timişoara.

Maior Sorin Homeag


46 • IULIE • 2013

eCHipa de asistenţĂ MilitaRĂ tip Batalion spRijin de luptĂ

C eremonialul a debutat cu intonarea imnu-rilor celor trei state: Republica IslamicăAfganistan, Statele Unite ale Americii şi

România. Momentul predării-primirii comenzii afost urmat de alocuţiuni şi de conferirea unordiplome de excelenţă şi plachete de reprezentare.

„Misiunea noastră a constat în consiliereaBatalionului 5 ANA în toate domeniile funcţionale.Am primit sprijinul necesar în tot ceea ce ne-ampropus şi am întâlnit militari ANA cu un înalt gradde profesionalism. Pot să afirm că ne-am îndeplinitmisiunea!” – a afirmat comandantul MAT CSS I,locotenent-colonelul Bogheanu George.

Aflat la începutul misiunii, Comandantul MATCSS II, locotenent-colonelul Enache Sorinel, considerăcă vor începe activitatea „conştienţi de misiunileBrigăzii 2 ANA şi ale Batalionului 5 ANA pe care levom consilia. Am venit în Afganistan cu o misiuneclară: să sprijinim militarii ANA în procesul de dez-

voltare şi pregătire profesională şi să fim în măsurăsă raportăm la finalul misiunii că Batalionul 5 ANAeste capabil să execute misiunile în sprijinul brigăzii.”

Comandantul Grupului Românesc de ComandăZabul - colonelul Grigore Paşcuţă, după ce a înmânatmedaliile „Nato Non Article 5”, în discursul său aapreciat activitatea şi le-a mulţumit militarilor echi-pei de asistenţă militară tip batalion sprijin de luptărotaţia I, exprimându-şi totodată convingerea că mili-tarii care preiau misiunea vor continua consiliereapartenerilor afgani în aceeaşi manieră responsabilă.

„Sunt recunoscător militarilor români care şi-auîncheiat misiunea pentru munca şi efortul pe carele-au depus şi doresc să le mulţumesc pentru spriji-nul acordat în ridicarea nivelului de pregătire alBatalionului 5 Logistic ANA timp de şase luni.Totodată, urez un bun venit echipei care a sosit şisper să continue munca extraordinară a celor pecare îi înlocuiesc” – a spus comandantul Brigăzii 2ANA, general de brigadă Akram Mohamad. n

Transfer de autoritate în Baza Apache

În prezenţa comandantului Brigăzii 2 ANA (Armata Naţională Afgană) - generalde brigadă Akram Mohamad şi a comandantului Grupului Românesc deComandă Zabul - colonel Grigore Paşcuţă, luni, 4 februarie 2013, a avut loc înBaza Înaintată Apache ceremonialul de predare –primire a comenzii între MATCSS I (Echipa de asistenţă militară tip batalion sprijin de luptă, rotaţia I) şi MATCSS II (Echipa de asistenţă militară tip batalion sprijin de luptă, rotaţia a II-a).


Transfer de autoritate în Baza Apache – fotografie de grup • Foto: Adrian Jianu

Ceremonia militară prilejuită de efectuarea transferului de autoritate aBatalionului 2 Manevră între Task Force 33 „Posada” din Curtea de Argeş şiTask Force 32 „Scorpionii Galbeni” din Timişoara • Foto: Sorin Homeag

Comandantul Batalionului 2 Manevră, locotenent-colonel Cristian DanielDan, primeşte Drapelul de luptă • Foto: Sorin Homeag

Schimb de diplome şi plachete între cei doi comandanţi de batalioane• Foto: Sorin Homeag


2013 • IULIE • 49


Î ncet-încet, zilele trec, data zborului se apro-pie, emoţiile cresc, aşa se întâmplă când ple-căm sau ne întoarcem dintr-o misiune exe-

cutată în afara graniţelor ţării.Pe aeroportul internaţional „Traian Vuia” din

Timişoara, militarii Batalionului 2 Manevră„Scorpionii Galbeni”, înainte de îmbarcarea în aero-navă, au fost salutaţi de către comandantul Brigăzii18 Infanterie „Banat”, domnul general de brigadăGheorghe Simina, care ne-a reamintit rezultatelemuncii în echipă şi ne-a ordonat: „Să vă întoarceţicu toţii sănătoşi acasă!”. O parte din colegii noştricare sunt la prima experienţă de acest gen încercausă îşi ascundă emoţiile dialogând pe tema zborului:câte ore durează, unde facem escala...

Aeronava „Hercules C-130”, pilotată cu profesio-nalism de echipajul format din militari aparţinândForţelor Aeriene Române, cărora pe această cale lemulţumim, a aterizat în baza aeriană Kandahar,concluzionând cu toţii ca fiind un zbor fără proble-me. Aici am fost aşteptaţi de militari din organicaElementului Naţional de Sprijin şi de echipa consti-tuită din militari timişoreni care cu toţii ne-au aju-tat să ne integrăm rapid în fluxul activităţilor cele-am avut de executat până la ajungerea în bazelemilitare înaintate, aflate în aria de operaţii aBatalionului 2 Manevră.

După decolarea elicopterului care ne-a dislocatdin baza militară aeriană Kandahar în baza militarăînaintată Bullard, am observat cu toţii auto strada A1,această „panglică neagră”, care face legătura între

„Scorpionii Galbeni” au sosit în Afganistan

Participarea la o misiune externă se pregăteşte atât în poligoane cât şi acasă, cu familia, povestind părinţilor, soţiilor, copiilor impresii din misiunile anterioare.Optimişti, conturăm cu sprijinul permanent al familiei succesul în noua misiune,cu gândul la revederea de peste şase luni.

Maior Sorin HOMEAG

Plutonier-adjutant Radu Găinaru şi sergent-major Marius Mărăcine, în zbor către Baza Bullard • Foto: Sorin Homeag

REVISTA FORŢELOR TERESTREPE T WITTER

Citeşte codul cu telefonul mobil, ca săafli ce am mai postat

în ultimul timp!

Ai învăţatsă-ţi foloseştimobilul?

Un alt fel de SMS

Twitter nu acceptă decât mesajescurte, de până la 140 de caractere. Este un fel de SMS alInternetului. Este un mod facilde a afla ce am postat însite-ul nostru sau în paginanoastră din Facebook.

Accesând cu telefonul mobil pagina noastră poţi afla ultimele ştiri şi poţi descărcacele mai noi fotografii postate.


2013 • IULIE • 51


Flori şi tort de Ziua FemeiiVineri, 8 Martie, în baza înaintată Mescall, bărbaţii din Task Force „Golden Lions” au oferit un buchet de flori şi un cadou simbolic tuturor militarilor femei din batalion.


nordul şi sudul Afganistanului,precum şi rute secundare uşorcomparabile de la această distan-ţă cu „drumurile de calcar” alelui Geo Bogza din „Dobrogea,Dobrogea”.

În bazele militare cât şi petimpul executării misiunilor înaria de operaţii, „secunda parcătrece dintr-un ceas cu cuc într-unceas electronic”, totul funcţionea-ză conform planificării, con-ştienţi fiind de importanţa func-ţionării fiecărui circuit, necesarîndeplinirii misiunii cu succes.

Militariiromâni careîncadreazăBatalionul 2Manevră, apar-ţinând TaskForce 33„Posada” dinCurtea deArgeş, coman-daţi de locote-nent-colonelulFlorin CorneliuŞoltuz, şi ceiaparţinând Task

Force 32 „Scorpionii Galbeni” dinTimişoara, comandaţi de locote-nent-colonelul Cristian-DanielDan, dislocaţi în districtele ShahJoy şi Qalat din Afganistan, înperioada 18 ianuarie - 6 februa-rie 2013, au executat misiuni derecunoştere a ariei de operaţii, încomun, de predare-primire amisiunilor precum şi a patrimo-niului Batalionului 2 Manevră, înscopul transferului de autoritate;profesionalismul fiind numitorulcomun al militarilor români ceacţionează departe de ţară. n


50 • IULIE • 2013


Comandantul Brigăzii 18 Infanterie „Banat”, general de brigadă GheorgheSimina, îi salută pe „Scorpionii Galbeni” înainte de îmbarcare pe aeropor-tul internaţional „Traian Vuia” din Timişoara • Foto: Sorin Homeag

Patrulare prin zăpadă • Foto: Sorin Homeag

Căpitanul Marius Butilă, înainte de plecare înmisiunea de patrulare • Foto: Sorin Homeag

Locotenentul Daniel Petrică şi locotenentul Marius Cristea îşi predaumisiunile • Foto: Sorin Homeag

Locotenentul Sarb Georgescu şi nepoţica luiMelisa, la despărţire pe aeroportul internaţional„Traian Vuia” din Timişoara • Foto: Sorin Homeag

D upă ce comandantul batalionului, locote-nent-colonelul Iulian Daniliuc, a prezen-tat un scurt istoric al sărbătoririi zilei de

8 Martie, în numele tuturor militarilor din bataliona mulţumit colegelor noastre pentru efortul depusîn îndeplinirea misiunilor şi le-a urat multă sănăta-te, fericire şi îndeplinirea tuturor dorinţelor.

„Pentru mine, această zi este echivalentul zileimamei mele. Eu consider că o femeie este cu adevă-rat femeie atunci când este mamă şi, de aceea, îisunt recunoscătoare lui Dumnezeu, iar mameimele îi mulţumesc pentru tot sacrificiul făcut” -ne-a spus locotenentul Daniela Iuga.

Sergentul-major Cătălina Nechifor consideră căeste un prilej de bucurie şi sărbătoare: „Urez mame-lor şi tuturor femeilor din viaţa mea, precum şi cole-gelor din ţară şi din Afganistan multă sănătate, ferici-re şi să aibă parte de cât mai multe bucurii în viaţă”.

Pentru sergentul-major Carmen Forţ „este o zispecială, mai ales că bărbaţii din batalion s-augândit la noi şi ne-au oferit un cadou simbolic,fapt ce ne-a bucurat foarte mult, mai ales că aicisuntem departe de casă. Doresc să transmit

mamei mele şi surorii mele un sincer «La mulţiani!», de aici din Afganistan”.

Cu lacrimi în ochi şi vocea tremurândă de emo-ţie, maistrul militar Marioara Coman mărturiseştecă „astăzi este o zi foarte importantă pentru mine,deoarece am o mamă acasă, în România, iar eu, larândul meu, sunt mamă, am două fete care măaşteaptă, şi doresc să transmit tuturor mamelor catot ceea ce-şi propun să li se împlinească, iar celorcare poartă haina militară, atât din ţară, cât şi dinteatrul de operaţii, în primul rând să-şi îndeplineas-că misiunea şi să se întoarcă sănătoase acasă la ceicare le aşteaptă”.

După o felie de tort şi un pahar cu apă, felicitărişi îmbrăţişări „regulamentare”, bărbaţii s-au întorsla activităţile zilnice, iar sărbătoritele au avut„liber” să vorbească acasă cu cei dragi.

„De aici, din deşertul afgan, gândul nostru demulţumire şi recunoştinţă se îndreaptă, totodată, şicătre cele care ne-au dat viaţă şi către soţiile noas-tre, fără de al căror sprijin ne-ar fi mult mai greusă ne îndeplinim misiunea, precum şi către colegelenoastre din ţară, cu tradiţionalul «La mulţi ani!»” -ne-a spus la final comandantul batalionului. n

afgani executau, în cadrul uneisecvenţe de instruire C-IED, unantrenament în recunoaştereaindicilor de demascare a IED(Improvised Explosive Device –dispozitiv exploziv improvizat) şiaplicarea procedurilor specificepentru securizarea zonei.Plutonierul Valentin Andrei con-ducea, în cadrul şedinţei deprim-ajutor, o secvenţă deinstruire ce avea ca temă acorda-rea primului ajutor unui rănit încazul exploziei unui astfel de dis-pozitiv.

Generalul de brigadă Dennis aapreciat ingeniozitatea pregătiriişi desfăşurării exerciţiului, nive-lul superior de pregătire atins decursanţii afgani, cât şi profesio-nalismul şi dăruirea echipeiromâneşti de instructori în for-marea deprinderilor la instructo-rii afgani, în cadrul cursuluiC-IED. Deşi acest curs s-a intro-dus în premieră în programa deinstrucţie a ABS, odată cu venireaechipei româneşti, instructoriiromâni au reuşit într-o perioadăscurtă de timp să pregăteascădocumentele de instruire, logisti-ca didactică, baza materială, pre-cum şi să transmită cunoştinţeleteoretice şi să formeze deprinderipractice instructorilor afgani înceea ce înseamnă C-IED.

În continuare, generalulDennis a vizitat echipa deinstruc tori tancuri, unde se des-făşurau, în cadrul unei platformede instrucţie, mai multe atelierela disciplinele: Cunoaşterea tan-cului T-62, Instrucţia tragerii cu

armamentul de pe tanc şiInstrucţia radio tanc.

La sosirea în Motor Pool, dele-gaţia a fost întâmpinată de loco-tenent-colonelul MarianRădulescu, şeful Echipei tancuri.La unul din atelierele organizateîn cadrul şedinţei, plutonieruladjutant Gabriel Fronea executao secvenţă de instruire ce vizaidentificarea panoului de coman-dă al mecanicului-conductor, amecanismelor de comandă şiînvăţare a operaţiunilor pregăti-toare şi de pornire a motorului.Generalul Dennis a inspectat apoiatelierul condus de plutonierulCătălin Rusu, unde se antrenautanchişti afgani în monta rea-de montareamitralierei PKTcal. 7,62 mm.Instructorulromân a răs-puns la între-bările delega-ţiei privindfuncţionareaarmamentului,caracteristiciletehnico-tacticeale acestuia şimodalităţile deochire şi corec-tare a tragerii.Comisia aajuns la maistrul militar princi-pal Gheorghe Bălan în momentulîn care executa antrenament înmontarea-demontarea mitraliereiantiaeriene DSKM cal. 12,7 mm,

iar maistrul militar principalAdelin Dima desfăşura antrena-ment în lucru cu staţia radio, curespectarea regulilor traficuluiradio în fonie.

Inspecţia s-a finalizat cu apre-cierile deosebite ale generaluluide brigadă Dennis la adresa tan-chiştilor români, care folosescmetode şi procedee psiho-peda-gogice moderne, conform stan-dardelor NATO, în organizarea şidesfăşurarea procesului deinstruire a militarilor afgani. Deasemenea, acesta şi-a exprimatdeschis sentimentele de mulţumi-re şi consideraţie privind pregăti-rea profesională de excepţie ainstructorilor români, care, deşi

constituiţi într-o echipă redusănumeric, sunt capabili de efor-turi deosebite, reuşind să desfă-şoare, în condiţii optime, patrucursuri simultan. n


2013 • IULIE • 53



52 • IULIE • 2013


M iercuri, 27 februarie,şeful DCOM Army, gene-ral de brigadă Richard

Dennis (UK), a inspectat ArmorBranch School (ABS) dispusă înPol-e-Charki-Kabul şi echipele deinstructori româno-franceze dincadrul EPIDOTE 31. La sosire, gene-ralul Dennis a fost întâmpinat deSenior Mentor ABS, locote -nent-colonel Bruno de Blois (FR), deşeful Secţiei tancuri din cadrulNTM-A, locotenent-colonel VasileGodeanu, şi de comandantul ABS,colonel Abduk Qudos Ghani.

Inspecţia a avut în vedere verificarea moduluide planificare, organizare, conducere şi coordonarea procesului de instrucţie desfăşurat cu subunităţilekandak-urilor (unităţi de tip batalion) aflate la pre-gătire în cadrul ABS, precum şi asigurarea stării deoperativitate a tehnicii şi a necesarului de moto-resurse pentru exerciţiile tactice de evaluare acapacităţii operaţionale la nivel companie, batalion.

În cadrul briefing-ului de informare, comandan-ţii detaşamentelor de instructori au prezentat o sin-teză a activităţilor de instruire planificate, organiza-te şi desfăşurate până în prezent, cu accent peinstrucţia de specialitate individuală şi colectivă(nivel grupă, pluton), precum şi principalele obiec-tive pentru perioada următoare, care vizează atâtinstruirea la nivel companie, cât şi evaluarea finalăa capacităţii operaţionale a kandak-ului, printr-oserie de exerciţii tactice FTX şi LFX ce se vor desfă-şura în poligoanele Pol-e-Charki şi Dabulaman.Colonelul Abduk Qudos Ghani a mulţumit cu acestprilej echipelor de instructori români şi francezi

pentru sprijinul excepţional acordat staff-ului şcoliiîn conducerea şi coordonarea activităţilor, pentrupregătirea instructorilor afgani, cât şi pentru orga-nizarea şi desfăşurarea instrucţiei individuale şicolective cu subunităţile aflate la pregătire.

În continuarea vizitei, generalul de brigadăDennis a inspectat subunităţile aflate la instrucţieîn poligonul Pol-e-Charki şi în sălile de specialitatedin cadrul Armor Branch School.

Echipa de instructori români, sub comanda loco-tenent-colonelului Vasile Godeanu, a prezentatgeneralului Dennis un exerciţiu complex care acuprins trei cursuri, şi anume: topografie militară,counter-IED (C-IED) şi prim-ajutor.

Din cadrul echipei româneşti de instructori,maistrul militar cls. I Gabriel Truşcă şi plutonie rul-adjutant principal Ion Ivaşcu desfăşurau în teren,în cadru tactic, o şedinţă de orientare şi deplasaredupă azimut cu instructorii afgani. La un alt atelier,sub coordonarea plutonierului-major George Joiţoiuşi a maistrului militar cls. I Florin Stoian, cursanţii

Muguri şi speranţe la început de primăvară

Odată cu venirea primăverii în Afganistan, iată că apar şi mugurii satisfacţieiprofesionale materializaţi în cuvintele frumoase şi de apreciere adresatemilitarilor tanchişti de către personalităţi importante ale Coaliţiei, pentru efortulşi munca susţinută depuse până în prezent.

Locotenent-colonel Marian RĂDULESCU

Vizita şefului DCOM Army, general de brigadă Richard Dennis (UK), în Armor Branch School (ABS) •Foto: Marian Rădulescu

Vizita şefului DCOM Army, general de brigadăRichard Dennis (UK), în Armor Branch School(ABS) • Foto: Marian Rădulescu

Vizita şefului DCOM Army, general de brigadă Richard Dennis (UK), în Armor Branch School (ABS) •Foto: Marian Rădulescu

Vizita şefului DCOM Army, general de brigadă Richard Dennis (UK), în ArmorBranch School (ABS) • Foto: Marian Rădulescu

în slujba cunoaşterii. Succesulacestui program este datorat înîntregime copiilor minunaţi dindistrict, care prin curiozitatea lordebordantă şi prin dorinţa dea-şi etala cunoştinţele acumulateau dat sens acestei iniţiative,demonstrându-ne tuturor că,folosind puţine resurse, însă cumultă bunăvoinţă, se pot făurinoi şanse şi perspective pentruun viitor mai bun.

Îmbunătăţirea serviciilormedicale din district a constituitun alt obiectiv al nostru. Astfel,cu sprijinul guvernatorului dis-trictului, a personalului medicaldin spital, a echipelor ANA(Afghan National Army) şi alnostru al tuturor, am transfor-mat cinci camere goale în cincisaloane pregătite integral pentrua-şi primi noii pacienţi sprerecuperare. Cu paturi şi saltelenoi, cu lenjerii albe, cu materialede igienă personală, echipaCIMIC românească a dat sensunui spaţiu, care în ziua deCrăciun, prin participarea guver-nării provinciale, a fost în sfârşitdat spre folosinţă comunităţiidin Shah Joy.

O atenţie specială am acordatprin programele implementate şipersonalului ANSF (AfghanNational Security Forces), în spe-cial membrilor tineri ai poliţiei şiarmatei, care au fost recompen-saţi pentru profesionalismul

dovedit în cadrul misiunilor exe-cutate în parteneriat.

Un alt punct central al activi-tăţii echipei CIMIC/FET l-a consti-tuit crearea de programe cuimpact asupra populaţiei femini-ne, programe care să contribuiela procesul de împuternicire afemeilor, precum şi la sprijinireaunei noi generaţii de femei afga-ne educate, cu aspiraţii şi viseînalte. În prezent, angajareafemeilor afgane se prefigurează afi o misiune destul de dificilă. Cutoate acestea, soluţii alternativeau existat. Cu sprijinul guverna-torului districtual şi sub patrona-jul său s-au pus bazele organiză-rii de shure periodice cu localni-cele, în cadrul cărora să se iden-tifice acele nevoi specifice alefemeilor ce reies din calitatea lorde soţii şi mame. Acest tip deîntâlnire formală a constituitmomentul oportun în creareaunei nişe de abordare a proble-maticii copiilor din perspectivaaccesului la educaţie şi asistenţeimedicale de specialitate, precumşi relansarea intenţiei de valorifi-care a muncii şi îndemânăriifemeilor afgane prin activităţigeneratoare de profit, ele înselecerând în mod deosebit sprijinpe linia înfiinţării unei croitorii/ţesătorii. Astfel, echipaCIMIC/FET a TF 33 „Posada” adeschis primul centru de croito-rie, în care femeile aflate în

situaţii deosebite să poată munciastfel încât să-şi întreţină familii-le, asigurându-le cele necesaretraiului zilnic.

Acest proiect, prin implemen-tarea lui, a scos în evidenţă fap-tul că populaţia feminină îşidoreşte să contribuie la bunăsta-rea familiei şi a societăţii dincare face parte, că femeile suntactive şi că au un cuvânt impor-tant de spus vis-a-vis de manieraîn care se va contura viitorulAfganistanului. Ceaiul cald spe-cial îndulcit pentru aliatele lornaturale – migdalele -, sparte decopii ca o dovadă a aprecierii lor,şi tinerele chicotind la vedereaaccesoriilor colorate reprezintăimaginea pe care acest moment aîntipărit-o în sufletul nostru,rămânând în arealul activităţilorechipei CIMIC/ FET ca o victoriea umanităţii ce trebuie să existeîntre oamenii de pretutindeni,indiferent de vârstă, educaţie,cultură sau poziţie socială.

Prin efortul suplimentardepus de echipa românească în acontribui la întrajutorarea popu-laţiei pe timp de iarnă, la asigu-rarea serviciilor medicale şi edu-caţionale de calitate, la prolifera-rea egalităţii de gen şi la promo-varea împuternicirii femeilor încadrul comunităţii din care facparte, prin mijloace economice,sperăm că în viitorul apropiat,guvernarea locală în sprijinulcăreia s-au demarat aceste iniţia-tive va reprezenta în ochii tinere-lor generaţii de acum şansa lorpentru un viitor mai strălucit.

În acest context, la întoarcereadin misiune, echipa CIMIC/ FETde la Batalionul 1 CIMIC, ataşatăBatalionului 33 „Posada”, poateraporta, cu onoare: „Misiuneîndeplinită!”, din prisma moşte-nirii valoroase de stabilitate şireconstrucţie lăsată în urmăpoporului afgan. n


2013 • IULIE • 55

Batalionul 1 CiMiC


54 • IULIE • 2013

Batalionul 1 CiMiC

A ceastă echipă şi-a adus un aport deosebitîn îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă alepopulaţiei locale, în principal prin faptul

că a reuşit să conştientizeze factorii decizionali dindistrict că progresul adevărat necesită implicareaautorităţilor în construirea de politici care vizeazăgrupurile sociale defavorizate şi că e necesară eli-minarea inegalităţilor de şanse dintre populaţia desex masculin şi cea de sex feminin. Cele două marilinii de efort asupra cărora echipa şi-a focusat acti-vităţile întreprinse au fost guvernarea şi dezvolta-rea. Astfel, efortul principal al echipei CIMIC/ FET

s-a axat pe necesitatea asigurării unor servicii edu-caţionale şi medicale de calitate, de care să benefi-cieze toţi cetăţenii din district, fără discriminare degen sau vârstă.

Din punct de vedere al educaţiei, districtul ShahJoy a cunoscut un progres real în ultimii ani, ajun-gând în prezent la deschiderea celui de-al 34-leacentru educaţional. Din aceste considerente şibazându-ne pe premisa că educaţia este sufletulunei societăţi, fiind moştenită şi perpetuată de la ogeneraţie la alta, am iniţiat pe această linie progra-mul „Copiii au talent”, un program menit a recom-pensa eforturile elevilor şi ale profesorilor depuse

Misiune îndeplinită pentru Echipa CIMIC/ FET a Task Force 33 „POSADA”

Echipa CIMIC/FET a Task Force 33 „Posada”, dislocată în Fob Bullard, formată din militari provenind de la Batalionul 1 CIMIC, a reprezentat principalul mijloc de angajare pe linie non-letală a populaţiei din zona districtului Shah Joy, Afganistan.

Locotenent Mădălin STANCIULocotenent Silvia VESA

Întâlnirea membrilor echipei CIMIC/ FET cu liderii locali• Foto: prin amabilitatea Batalionului 1 CIMIC

Echipa CIMIC/FET a Task Force 33 „Posada” în programul „Copiii au talent” • Foto: prin amabilitatea Batalionului 1 CIMIC

Căpitan Marius Corbu, ofiţerdin statul major al batalionului,responsabil cu planificarea misiu-nilor CIMIC, de relaţionarea cucelelalte nuclee de specialitate,PRT (Provincial ReconstructionTeam), ADT (AgribusinessDepartment Team) şi de identifi-care a nevoilor economico-socialela nivelul guvernării locale, dis-trictuale spune că „echipa CIMICa Batalionului 2 Manevră«Scorpionii Galbeni»,compusădin plutonier-adjutant MihaiSbiera, sergent-major MariusHromei şi comandată de locote-nent Gabriel Predişor, îndrumăliderii forţelor de securitateafgane executând misiunileîmpreună şi remarcându-i în

relaţia cu localnicii. În toatemisiunile executate i-am lăsat peei să iniţieze discuţiile, să oferesoluţii la cererile şi problemelelor, inclusiv de a le oferi ajutoa-rele umanitare atât de folositoa-re în viaţa de zi cu zi. Mai multdecât atât, dorim să ajungem lao monitorizare a eficienţei meca-nismelor GIRoA pe diverse liniide efort, pentru a observa chiarnoi efectele activităţii noastre deîndrumare a liderilor şi a inter-veni pentru îmbunătăţireamodului de acţiune atunci cândeste cazul. În viitorul apropiat seimpune ca reprezentanţii guver-nului afgan din districte să con-ceapă un plan de securitate via-bil care, în mod normal, să fie

urmat de celde dezvoltareeconomică şisocială. Deasemenea,este necesarun sistemjuridic care săsprijine, dinpunct devedere legisla-tiv, toateacţiunile lordin rândulpopulaţiei, săaibă acea efi-cienţă la pro-gramul carese vrea imple-

mentat în Afganistan, de maimult timp: «Afghan PeaceReintegration Program»”, a rela-tat căpitanul Corbu.

Acest program stă la bazareconcilierii şi includerii insur-genţilor în rândul populaţiei,fără a avea alte urmări bazate peacte de violenţă, rezultate dinacţiunile anterioare ale conflictu-lui ce se doreşte a fi încheiat.

Între teorie şi practică, prindistrictele afgane

Securitatea este absolut nece-sară, precede şi stă la baza dez-voltării. Fără siguranţa teritoriu-lui nu poţi să vorbeşti de niciuntip de dezvoltare, fie ea economi-

că, socială sau în orice alt dome-niu. Au fost cazuri când s-au con-struit şcoli, iar ulterior au fostdemolate de către insurgenţi, aufost maltrataţi profesori, ajutoa-rele oferite au fost arse, iar săte-nii au fost bătuţi pentru că le-auprimit. Deci, securitatea este pri-mul pas şi cel mai important careoferă startul dezvoltării.

Echipa CIMIC a batalionuluise implică în creşterea eficien-ţei activităţii desfăşurate deGIRoA, pe mai multe linii, cum


2013 • IULIE • 57



56 • IULIE • 2013


Misiunile se doresc a fi conduse independent decătre ANSF (forţele naţionale de securitate afgane),care trebuie să fie în măsură să asigure securitateapentru o guvernare GIRoA (Guvernul RepubliciiIslamiste Afganistan) eficientă, independentă deimplicarea ISAF.

Misiunile CIMIC în localităţile din aria de opera-ţii a batalionului ne conectează la viaţa reală dinAfganistan, iar acestea sunt executate de colegiinoştri împreună cu partenerii ANSF şi sunt condusechiar de liderii armatei sau poliţiei afgane.

O punte între culturi diferiteCunoscându-le principalele probleme cu care se

confruntă, căutăm acea punte prin care cu toţii săînţeleagă că trebuie să lucreze ca un întreg, pentruasigurarea securităţii. Nu putem vorbi doar dedorinţa forţelor de securitate afgane de a realiza unclimat stabil, propice dezvoltării, dacă nu este şidorinţa populaţiei în acest sens. Populaţia trebuiesă înţeleagă că ANSF este singura şi cea mai îndrep-tăţită autoritate care poate să vegheze la consolida-rea climatului de siguranţă, de securitate, din zonă.

Pe timpul executării misiunilor de angajare apopulaţiei de către militarii batalionului împreunăcu militarii sau poliţiştii afgani, discuţiile sunt ini-ţiate de către liderii forţelor de securitate afgane.La pregătirea misiunii executată în comun se stabi-lesc toate detaliile misiunii, precum şi topicurilediscuţiilor ce urmează să aibă loc.

Realitatea din Afganistan,văzută de echipa CIMIC a „Scorpionilor Galbeni”

Începând cu luna martie a acestui an, tipul misiunilor CIMIC executate de cătremilitarii Batalionului 2 Manevră „Scorpionii Galbeni” este adaptat la misiuneaspecifică acestei perioade din Afganistan, aceea de preluare a responsabilităţilorde către forţele de securitate şi reprezentanţii guvernului afgan.

Maior Sorin HOMEAG

Căpitanul Marius Corbu în contact cu realitatea, pentru a verifica infor-maţiile primite de la reprezentanţii guvernului • Foto: Mihai Sbierea

Locotenentul Gabriel Predişor, şef echipă CIMIC, împreună cu copiii dintr-un sat afgan• Foto: Mihai Sbierea

Locotenentul Gabriel Predişor împarte ajutoare copiilor dintr-un sat afgan• Foto: Mihai Sbierea

Căpitanul Marius Corbu, ofiţer în statul major al batalionului, direcţionalCIMIC, într-o acţiune CIMIC • Foto: Mihai Sbierea

ar fi: educaţie, agricultură,infrastructură.

În plan teoretic stau foartebine, pentru că au documentaţianecesară creării unei imagini cepoate fi proiectată pe teren, însăproblemele apar când vine vorbade pus în practică: au dificultăţi,fiindcă trebuie îndeplinite condi-ţiile de bază – la care încă se mailucrează –, plus cele cauzate deîncadrare cu personal specializat.În primul rând, este vorba deîncadrarea funcţiilor-cheie, de lanivelul grupului de lucru dincadrul autorităţii GIRoA locale,districtuale, denumite Tashkill.

În districtul Shah Joy (supra-faţa 1 695 kilometri pătraţi,71 348 locuitori), acesta numă-ră 16 funcţii, cum ar fi: guver-nator, adjunctul guvernatorului,reprezentanţii ministerelorsănătăţii, educaţiei, justiţiei,

finanţeloretc. Dacăaceste funcţiinu sunt înca-drate, atunciapar neajun-surile, fiindcătitularii tre-buie să facăsolicitări, tre-buie să fieconectaţi laproblemeledistrictului,

să le analizeze, să prognozeze,să pună pe hârtie acea prognozăşi să ceară bani de la bugetulalocat provinciei Zabul.

Situaţia este exemplificată decăpitan Marius Corbu: „Unul dinpunctele noastre-cheie este de aconsilia conducerea districtului.Guvernatorul districtului, dacăva reuşi încadrarea şi completa-rea acestor funcţii-cheie cu per-sonal pregătit, specializat înaceste domenii, proiectele vorîncepe să se mişte. Tashkill-uldin districtul Shah Joy are înca-drate doar patruzeci la sută dinfuncţii: educaţie, juridic, procu-ror, judecător, huquq (care seocupă doar de certurile dintrelocalnici şi de furturi). Spreexemplu, funcţia de la sănătateo încadrează prin cumul direc-torul spitalului de aici, din loca-

litatea Shah Joy, care şi aşa estemult prea ocupat cu conducereaspitalului, cu problemele admi-nistrative, financiare, de resortmedical, fiind spitalul care deser-veşte încă patru districte”.

Cu satisfacţie, liderii ANSF,precum şi reprezentanţii guver-nului afgan din districtul ShahJoy spun că au înţeles rolul anga-jării comunităţii locale, au elimi-nat acea întrebare: „Dar ce rostare…?”, şi-au dat seama deimportanţa misiunilor CIMIC, dea fi conectaţi la nevoile popula-ţiei, de a arăta interes şi, cel maiimportant, de a face ceva pentrucomunitatea din care fac parte. n


2013 • IULIE • 59


Membrii echipei CIMIC (locotenent Gabriel Predişor, sergent-major Marius Hromei, plutonier-adjutant Mihai Sbiera) împreună cu responsabili afgani,pe timpul unei acţiuni CIMIC • Foto: Marius Corbu

Căpitanul Marius Corbu, ofiţer în statul major al batalionului, direcţionalCIMIC, într-un sat afgan • Foto: Mihai Sbierea

Copii dintr-un sat afgan • Foto: Mihai Sbierea

www.rft.forter.ro

Aveţi posibilitatea de a descărca publicaţiiledin presa militară teritorială.

Aveţi acces la emisiunile radio militare transmise deposturile radio teritoriale ale SRR şila arhiva emisiunilorîncepând cu anul 2009.

Aveţi posibilitatea dea descărca, în formatPDF, volume şi publicaţii primite la redacţie.

Website-ul nostru vă oferă posibilitatea sădescărcaţi imaginile la rezoluţii de peste6 megapixeli. Mai multe opţiuni aveţi în galeriafoto, unde sunt postate fotografii începând cuanul 2006, de la exerciţii şi alte activităţi lacare redacţia RFT a avut acces.

Urmăriţi-ne în internet,pe site-ul publicaţiei,unde evenimentele suntrelatate imediat ce elese întâmplă!

• Emoţii la revenirea acasă p.62Maior ion adrian CuRiMan

Plutonier-adjutant principal Florinel Enache, rănit

în misiune în Afganistan în urmă cu aproximativ

un an, a revenit acasă astăzi, 14 mai, cu o

aeronavă „Hercules” aparţinând US Air Force,

fiind însoţit de fiul său şi soţia sa.

• Oameni în sprijinul deciziilor p.63Căpitan adrian jianu

Nu de puţine ori ne întrebăm cine sunt şi cu ce se

ocupă. Îi vedem la diferite briefing-uri, aplicaţii,

exerciţii, misiuni externe. Îţi dai seama de

importanţa muncii lor atunci când pe

domeniul fiecăruia dintre ei, sunt singurii

abilitaţi să-ţi dea soluţii.

• Generalul Ioan Giumale, „cavaler”

al roţii înaripate p.65Colonel (rtr.) Valeriu CReţu

Ca urmare a restructurării şi reformării armatei,

specialitatea „Căi Ferate” a dispărut din

nomenclatoare, iar numărul ofiţerilor care mai

poartă pe epoleţi „roata înaripată” este în

continuă scădere. De aceea ne bucurăm să

aducem în atenţia cititorilor una dintre

personalităţile marcante din această specialitate.

• O recunoaştere a

profesionalismului p.66Maior ion adrian CuRiMan

Un punct important pe ordinea de zi a vizitei

comandantului Forţelor Terestre Americane din

Europa, general-locotenent Donald M. Campbell

Jr., l-a constituit medalierea unui număr de zece

militari din structuri subordonate Statului Major al

Forţelor Terestre.

• Drumeţia deschide orizonturi pe

care fotografia le păstrează p.67Colonel dragoş anGHelaCHe

De regulă, atunci când sunt activităţi mai

importante, în holul de la parterul pavilionului cu

clase din Colegiul Militar Liceal „Mihai viteazul”

apar simeze care încheagă o expoziţie foto cu

instantanee din „viaţa” colegiului, dar şi din

activitatea clubului de turism „Beretele Albastre”.

• Onor istoriei vii a ţării p.71locotenent Cătălina CRintea

În cadrul unei ceremonii militare organizate în

Sala Mare a Cercului Militar, comandantul

garnizoanei Focşani, general de brigadă Adrian

Tonea, a înmânat domnului slt. (rtr.) Ioan Lungu

„Diploma de Excelenţă” şi „Fotografia de onoa-

re”, oferite de ministrul apărării naţionale.

OO aa mm ee nn ii ss uu bb aa rr mm ee

• Foto: Cristian Surugiu

OA MEN I SUB AR ME

62 • IULIE • 2013

RĂniţi În Misiune

El a fost întâmpinat de cătreministrul apărării naţio-nale, Mircea Duşa, şi

comandantul Brigăzii 282Mecanizată, general de brigadăAdrian Tonea.

Alături de cele două oficialităţi l-aașteptat, cu mari emoții, caporalulLucian Zaharia, sanitarul care se aflaîn misiune împreună cu Florinel șicare i-a acordat primul ajutor, ime-diat după incidentul din 4 mai 2012.Cu tremur în glas, dar cu multă stăpâ-nire de sine a reușit să ne povestească despre neferi-citul eveniment: „Imediat după ce am primit infor-mația că Florinel Enache se afla în zona unde a avutloc explozia mi-am luat trusa de prim-ajutor și m-amîndreptat acolo. I-am oprit hemoragiile cât de repedeam putut. Foarte important în acele momente a fostfaptul că Florinel era conștient și am putut comunicacu el în timpul acordării primului-ajutor”.

Plutonierul-adjutant principal Florinel Enache, dinBatalionul 280 Infanterie, a suferit răni grave în urmadeflagraţiei dispozitivului exploziv improvizat. Pe 7mai 2012 militarul a fost evacuat la Centrul MilitarRegional Landstuhl, Germania, iar pe 22 mai 2012 afost transferat la Centrul Medical Militar Naţional„Walter Reed” din Statele Unite ale Americii, undespecialiştii americani au depus tot efortul pentru sal-varea şi recuperarea militarului român.

La întoarcerea în țară, după mai bine de un an,Florinel Enache fost aşteptat pe aeroportul militarOtopeni de colegii din Brigada 282 Mecanizată„Unirea Principatelor”. În cinstea sosirii eroului afost organizată o ceremonie militară în cadrul căreia

i-a fost înmânată Medalia Naţională „ServiciulCredincios” clasa I, cu însemn de război, pentrumilitari, conferită de preşedintele României, TraianBăsescu. Totodată, ministrul apărării naţionale,Mircea Duşa, i-a conferit „Emblema de Onoare aArmatei Române cu însemn de război”.

Plutonierul-adjutant principal Florinel Enache afost internat la Spitalul Universitar de UrgenţăMilitar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), undeeste amenajat un spaţiu special necesităţilor medi-cale ale pacientului. Un medic al spitalului s-a aflatîn SUA pentru a strânge toate datele de la specialiş -tii americani referitoare la nevoile de recuperare şicondiţiile de spitalizare. La SUUMC, militarul bene-ficiază de asistenţa medicală a unei comisii pluri-disciplinare de medici specialişti, care pune înaplicare conduita terapeutică şi programul derecuperare medicală, pe baza tuturor datelormedicale puse la dispoziţie de către medicii spe-cialişti americani care l-au tratat pe militar înultimul an, urmând să se stabilească şi situaţiamedico-militară a acestuia. n

Emoţii la revenirea acasăPlutonier-adjutant principal Florinel Enache, rănit în misiune în Afganistan înurmă cu aproximativ un an, a revenit acasă astăzi, 14 mai, cu o aeronavă„Hercules” aparţinând US Air Force, fiind însoţit de fiul său şi soţia sa.


Plutonierul-adjutant principal Florinel Enache, la revenirea pe aeroportul Otopeni • Foto: Ion Adrian Curiman

O AME NI S UB A RME

2013 • IULIE • 63


Pe consilierul comandantului pe probleme desubofiţeri şi soldaţi gradaţi profesionişti,plutonierul-adjutant Sorin Abrudan, l-am

întâlnit mai des în misiuni în afara bazelor, alături demilitarii din „Golden Lions”. Este tot timpul în mijloculoamenilor şi le vorbeşte din suflet, aş putea spune.Experienţa militară şi de viaţă îi permit să-i abordeze pecei tineri într-o manieră părintească.

Dar nu mică mi-a fost mirarea când, la rând la masă,am auzit vorbind doi soldaţi: „Tăiaţi-o de aici că nu sun-teţi bărbieriţi şi vine consilieru’… da, mă, da’ venim dinmisiune, am fost toată noaptea plecaţi. Nu contează,veniţi la masă după ce vă bărbieriţi”. Am fost surprins şil-am întrebat cum se împacă aceste două ipostaze diame-tral opuse. Să fii în mijlocul oamenilor, să-i ajuţi, să-iconsiliezi şi, totodată, să fii foarte exigent. Cred că răs-punsul său este suficient de edificator: „Nu ne permitem

să facem rabatde la disciplină.Ştiu şi îi înţeleg,sunt uneori obo-siţi, misiunilesunt solicitante,dar portul ţinu-tei, disciplinamilitară în gene-ral, sunt foarteimportante. Nuvrem să facemde ruşine ecuso-nul de pe umă-rul stâng şi nicipe oamenii careau investit înnoi încredereaparticipării laaceastă misiune.

Mai mult decâtatât, aici nusuntem simplimilitari, aicisuntem militariromâni şi repre-zentămRomânia. Chiardacă acum leeste greu, suntconvins că vorînţelege că noisuntem o părti-cică din ceea ceînseamnă repre-zentarea noastrăca naţie pestehotare”.

Diia Dumitrueste consilierul juridic al coman dantului şi am cunoscut-ola pregătirea pentru misiune, în mijlocul unei „bătălii”între Informaţii şi Operaţii, la o aplicaţie în ţară, ce aveasă preceadă plecarea noastră în misiune. Discuţii aprinsepe cursurile de acţiune şi joaca de-a războiul. Luptă mareîntre inamic şi trupe proprii: maiorul Octavian Crăiniceanşi maiorul Albin Oprea. Mi-a plăcut inocenţa ei de-a drep-tul impresionantă: „Haideţi, măi, nu vă mai certaţi ca doicopii. Trebuie să găsim o soluţie”.

Atitudine de maximă colegialitate, pacifistă, împăciui-toare – iar cei care o cunosc, ştiu bine lucrul ăsta – deşinu ştia că, de fapt, ăsta era rolul lor: să lupte pe hartă,pentru ca, la final, comandantul să ia cea mai bună deci-zie. „Rolul meu este acela de a consilia comandantul peprobleme juridice şi, totodată, pe colegii care executămisiuni, astfel încât să nu greşim. Trebuie permanent sămă asigur că respectăm regulile de angajare, DreptulInternaţional Umanitar, şi toate celelalte tratate la careRomânia este parte semnatară”.

Oameni în sprijinul deciziilorNu de puţine ori ne întrebăm cine sunt şi cu ce se ocupă. Îi vedem la diferite brie-fing-uri, aplicaţii, exerciţii, misiuni externe. Îţi dai seama de importanţa muncii loratunci când pe domeniul fiecăruia dintre ei, sunt singurii abilitaţi să-ţi dea soluţii:grupa comandantului. Ei sunt acei oameni care, practic, stau în spatele deciziilor.


Consilierul juridic, căpitan Diia Dumitru• Foto: Adrian Jianu

Consilierul comandantului pentru problemelemaiştrilor militari şi subofiţerilor, plutonier-adjutant Sorin Abrudan • Foto: Adrian Jianu

O AME NI S UB A RME

2013 • IULIE • 65

oaMeni Şi FaPte

N ăscut în municipiul Constanţa, s-a stabilit înmunicipiul Bucureşti, urmare a promovăriitatălui său în rândurile funcţionarilor publici.

La vârsta de 21 ani a devenit ofiţer (1936) în arma tehni-că a geniului, specialist în căi ferate şi transporturi milita-re. Ulterior, a fost licenţiat în ştiinţe juridice şi în ştiinţemilitare, reuşind să devină un cadru militar cu o înaltăpregătire profesională, recunoscut pentru simţul datoriei,demnitate şi omenie, preţuit de colegi, subalterni şi şefiisăi ierarhici, atât pentru funcţiile prestate în cadrul arma-tei naţionale, cât şi în cadrul societăţii civile.

În perioada războiului, în Operaţiile din Est, cât şi înOperaţiile din Vest, în calitatea sa de comandant subuni-tate de intervenţie, de asigurare a transporturilor milita-re, privind construcţia de linii şi refaceri poduri căi fera-te, şi-a adus modesta sa contribuţie la succesul victoriilortrupelor luptătoare, săvârşind fapte îndrăzneţe a măies-triei ostăşeşti, având rezultate remarcabile, pline deeroism. Numeroasele sale decoraţii şi înaltele distincţii destat „Coroana României“ confirmă calităţile sale decomandant şi specialist militar, demn urmaş al înaintaşi-lor războaielor precedente „cavaleri ai Roţii Înaripate“,dovedind a fi un adevărat patriot român, de înaltă aspi-raţie, dreptate şi adevăr istoric, făcându-se cunoscut şi deînaltele oficialităţi ale statului român, de la mareşalul IonAntonescu şi dr. Petru Groza, până la preşedinteleRomâniei, Ion Iliescu.

Da, faptele sale i-au fost apreciate, devenind ofiţer destat major cu funcţii înalte (şef al Statului Major alTrupelor de Căi Ferate, promovat în Statul Major Generalal Armatei Naţionale), însă, în anul 1961 este trecut înrezervă, cu drept de pensie militară, nevoit să se încadre-ze într-o funcţie ocupabilă ca inspector al BănciiNaţionale a României, onorându-şi îndatoririle sale pânăla sfârşitul anului 1977.

Şi-a iubitmult familia,soţia şi uniculsău fiu – deve-nit inginer, doc-tor, profesoruniversitar alPolitehniciiBucureşti, iar caurmare a calită-ţilor sale şi amodestiei ce îlcaracteriza, toţicei care l-aucunoscut, l-aupreţuit şi vene-rat.

Noi, cei deaceeaşi speciali-tate, urmaşi ai„cavalerilor Roţii Înaripate“, la constituirea juridică a„Asociaţiei cadrelor militare de căi ferate şi transporturi“ –afiliată „Asociaţiei naţionale a cadrelor militare în rezervăşi în retragere <Alexandru Ioan Cuza>“, am hotărât caacest cadru militar, de la care am primit îndrumări şi învă-ţăminte, să primească calitatea „Preşedinte de Onoare“ alAsociaţiei noastre, participând efectiv în anii de putinţă latoate acţiunile educative ce au fost organizate.

Urmare trecerii sale în eternitate, avem datoria ca toţicei care i-am fost subalterni şi i-am respectat învăţăminte-le primite şi toţi cei care l-au cunoscut sau au citit despreacest „Om deosebit“ să-i respectăm veşnic amintirea.

Cei prezenţi în Cimitirul Bellu la înmormântareageneralului, am transmis cu duioşie „Adio“, în sunetelefanfarei militare şi a puternicelor focuri de salvă. Nu-lvom uita! n

Generalul Ioan Giumale,„cavaler” al roţii înaripate

Ca urmare a restructurării şi reformării armatei, specialitatea „Căi Ferate” adispărut din nomenclatoare, iar numărul ofiţerilor care mai poartă pe epoleţi„roata înaripată” este în continuă scădere. De aceea, ne bucurăm să aducem înatenţia cititorilor una dintre personalităţile marcante din această specialitate.

Colonel (rtr.) Valeriu CREŢU

Când am mers să discut cu medi-cul batalionului, maiorul GabrielNeagu, acesta pregătea truse deprim-ajutor pentru militarii care exe-cută misiuni. Aşeza cu minuţiozitatetoate medicamentele de care,Doamne fereşte, militarii noştri aravea nevoie. Nu ar fi vrut să iasă înpresă, din modestie şi din argumen-tul că atunci când îţi faci meseria cupasiune, nu este nevoie să te facivăzut. „În mod paradoxal, deşi îmi

place ceea ce fac, îmi doresc să amcât mai puţin de lucru. Să sperăm cănu va fi nevoie de intervenţiile meleîn acest teatru de operaţii”.

Trebuie să recunoaştem că româ-nii nu merg la psiholog. Îşi rezolvăproblemele pe diferite alte căi. Nuacelaşi lucru se întâmplă când vinevorba de psihologul batalionului,Georgiana Molnar. A vrut să fie tarecând am încercat să-i iau un interviuşi nu i-a reuşit, pentru că lacrimile aucuprins-o instantaneu când a venitvorba de familie. A transmis atâtaemoţie, încât şi eu am uitat întrebări-le. Dar de ce este ea diferită de alţipsihologi? Pentru că nu aşteaptă să teduci tu la ea, vine ea la tine. Şi teîntreabă şi vorbeşte simplu. Ceea ceeste cu mult mai important, decât săvorbeşti din cărţi şi să nu te-ascultenimeni. Şi pentru simplul motiv căeste ea însăşi, nu încearcă să fie altci-neva decât ar putea fi, şi prin mode-stie a reuşit să se apropie de oameni.Uneori este suficientă o vorbă bunăvenită din partea cuiva care ştie săasculte. „Merg la fiecare pregătire demisiune şi încerc să vorbesc cu oame-nii ori de câte ori am ocazia. Personal,pun mare preţ pe latura informală,

dar confidenţială, a discuţiilor, fapt cedă curaj oamenilor. Fiecare dintre noisimţim nevoia de socializare, iar aici,departe de casă, pot spune că suntemo adevărată familie”.

Sub o formă sau alta, îi spunemsimplu consiliere, fie că este a coman-dantului, fie că este a camarazilor.Realizăm importanţa muncii lor, maicu seamă când pe domenii nu găsimrăspunsuri, iar intervenţia lor, indife-rent de frecvenţă, poate fi vitală. n

OA MEN I SUB AR ME

64 • IULIE • 2013

Batalionul 1 Manevră „Golden lions”

Medicul-şef, maior Gabriel Neagu• Foto: Adrian Jianu

Psihologul batalionului, Georgiana Molnar• Foto: Adrian Jianu

General de brigadă Ioan Giumale• Foto: arhiva familiei

Patrula românească îmbarcată, gata de plecare în misiune • Foto: Constantin Văleanu

O AME NI S UB A RME

2013 • IULIE • 67

oaMeni Şi Pasiuni

Ideea unui interviu cu profesorul psiholog DariusDuriga încolţise mai demult, pe timpul unei olimpiade asportului militar liceal găzduită de colegiul albaiulian.I-am văzut aparatul performant cu care prindea instanta-nee în sala de sport la un meci de volei (invidia profesio-nală mi-a pictat tegumentele în verde), iar discuţia a por-nit de la performanţele tehnice, a continuat cu expoziţiaamenajată la parter şi s-a încheiat cu planurile pentru clu-bul de turism „Beretele Albastre”. În vara anului trecutam primit, prin referentul pe probleme de relaţii publiceal colegiului, Daniela Filimon, o serie de fotografii sur-prinse în expediţia „Beretelor” în munţii Şureanu, activita-te organizată pe timpul vacanţei mari. Cum a începutşcoala, am pus mâna pe telefon şi, la celălalt capăt al firu-lui, era profesorul Duriga...

— Cum a fost prima întâlnire cu fotografia?Cum să fie? Incitantă, provocatoare, cu multe semne

de întrebare... dar cu răspunsuri primite de la oameni cuinima şi mintea deschise. Prima întâlnire cu fotografia afost în anul întâi de facultate, când am aflat că la CasaStudenţească este un fotoclub al studenţilor, iar acolo amgăsit colegi mai mari, deja experimentaţi, care mi-au datsfaturile necesare atunci când a fost să-mi cumpăr primulaparat de fotografiat. Era un „Zenit TTL”, foarte greu degăsit pe piaţă la vremea aceea.

Aparatul are deja povestea lui. L-am găsit într-o con-signaţie, însă nu-mi permiteam să-l cumpăr nici cu trei-patru burse puse la un loc. Era destul de scump şi, înplus, aparatele mai performante nu se găseau în comerţ.

Dar consumabilele – soluţiile şi hârtia produse la„Azomureş” – erau accesibile şi unui buzunar de student.La acea vreme purtam părul lung şi le-am spus părinţilorcă, dacă-mi cumpără aparatul, mă tund. Ai mei, crezândcă este o glumă mi-au promis că, dacă mă tund, îmi vorcumpăra aparatul. Însă au rămas surprinşi când a doua ziam venit de la frizer cu părul scurt şi, vrând-nevrând, atrebuit să meargă cu mine să-mi cumpere mult-doritulaparat.

De aici a început întreaga aventură: nopţile pierdute înCasa Studenţească pentru că intram în fotoclub seara,înainte să sosească paznicul de noapte, şi plecam diminea-ţă, după ce şi paznicul îşi termina tura. Cafele tari, cărţicitite, hârtie fotografică aruncată, lucram la aparatul demărit fără temporizator – număram secundele în gând – şiastfel am învăţat jocul cu lumina; pentru că fotografia,

Drumeţia deschide orizonturi pe care fotografiale păstrează

De regulă, atunci când sunt activităţi mai importante, în holul de la parterul pavilionului cu clase din Colegiul Militar Liceal „Mihai viteazul” apar simeze careîncheagă o expoziţie foto cu instantanee din „viaţa” colegiului, dar şi din activitatea clubului de turism „Beretele Albastre”. Toate fotografiile poartă„marca” Darius Duriga.


P rogramul vizitei a cuprins întâlnirea cu condu-cerea Forţelor Terestre, la sediul Statului Majoral Forţelor Terestre, precum şi cu militarii

angrenaţi în Exerciţiul multinaţional „Saber Guardian 13”,ce era în plină desfăşurare la Centrul de Instruire pentruLuptă al Forţelor Terestre „Getica”.

În cadrul vizitei efectuate la sediul Statului Major alForţelor Terestre, comandantul Forţelor TerestreAmericane din Europa a înmânat generalului-maiorMircea Savu, locţiitorul şefului Statului Major al ForţelorTerestre, şi generalului de brigadă Mihai Ciungu, şefulInstrucţiei şi doctrinei, Legion of Merit Degree of Officer,distincţii acordate de preşedintele Statelor Unite aleAmericii pentru conduită meritorie excepţională, perfor-manţe, realizări şi servicii excepţionale. Un punct impor-tant pe ordinea de zi a vizitei l-a constituit medaliereaunui număr de zece militari din structuri subordonateStatului Major al Forţelor Terestre, militari care s-auremarcat alături de partenerii americani pe timpul execu-tării misiunilor în Teatrul de Operaţii Afganistan.

Army Achievement Medal este o distincţie care seacordă de către Department of the Army pentru realizărimeritorii excepţionale în îndeplinirea misiunilor şi a fostînmânată locotenentului Valentin Bolma din Batalionul 2Infanterie „Călugăreni”, Brigada 1 Mecanizată „Argedava”,locotenentului Viorel Adrian Vîlcu din Batalionul 2Infanterie „Călugăreni”, Brigada 1 Mecanizată „Argedava”,plutonierului-major Răzvan Felix Stănimir din Batalionul 2Infanterie „Călugăreni”, Brigada 1 Mecanizată „Argedava”,plutonierului Petre Boncea din Batalionul 49 ApărareCBRN, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, sergentului-majorEduard-Vlad Romila din Batalionul 202 Apărare CBRN,Divizia 2 Infanterie „Getica” şi sergentului-major VictorUrlan din Batalionul 495 Infanterie „Ştefan Şoverth”,Brigada 1 Mecanizată „Argedava”.

Army Commendation Medal este o distincţie care se acor-dă de către Department of the Army pentru serviciu merito-

riu şi a fost înmânată căpitanului Vasile Ilie din Batalionul495 Infanterie „Ştefan Şoverth”, Brigada 1 Mecanizată„Argedava” şi plutonierului-major Victoraş Iliescu-Sârbu.

Bronze Star Medal se acordă de către preşedinteleStatelor Unite ale Americii pentru serviciu meritoriuexcepţional şi a fost înmânată colonelului Dorin Toma,comandantul Batalionului 495 Infanterie „Ştefan Şoverth”,Brigada 1 Mecanizată „Argedava” şi locotenent-coloneluluiŞtefan Mihalcea, Batalionul 495 Infanterie „ŞtefanŞoverth”, Brigada 1 Mecanizată „Argedava”.

Medaliile au fost înmânate vineri, 19 aprilie, la sediulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, de general-locotenentDonald M. Campbell Jr.

Cu trei misiuni în teatrele de operaţii trecute în CV-ulpersonal, plutonierul-major Răzvan Felix Stănimir spunecă „nicio misiune nu seamănă cu alta, iar medalia pe caream primit-o astăzi reprezintă rodul unei munci în echipă.Nu este un merit personal, ci consider că este meritul atâtal subordonaţilor mei, cu care am dus la bun sfârşit înde-plinirea misiunilor, dar şi al superiorilor, care au avutîncredere în mine. Nu trebuie să uităm şi meritul familiei,care mi-a dat putere să merg mai departe. Prin mijloacelede legătură moderne am putut să ţinem legătura în per-manenţă cu cei de acasă, care ne-au oferit sprijinul moralde care aveam atâta nevoie”. n

O recunoaştere a profesionalismului

În perioada 17-19 aprilie, comandantul Forţelor Terestre Americane din Europa,general-locotenent Donald M. Campbell Jr., a efectuat o vizită oficială înRomânia, la invitaţia şefului Statului Major al Forţelor Terestre,general-locotenent dr. Sorin Ioan.


OA MEN I SUB AR ME

66 • IULIE • 2013

Medaliere

Aspect de la ceremonia de medaliere • Foto: Cristian Surugiu

Interviu cu profesor psiholog Darius Duriga, din Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”, Alba Iulia

La lansarea volumului de poezie şi proză scurtă „Vise albastre” • Foto: Dragoş Anghelache

călătoria este aceea care te provoacăşi care este cea mai interesantă. Celedouă – drumeţia şi fotografia – s-aucombinat foarte bine una cu cealaltăşi chiar s-au provocat reciproc; ple-cam în excursii sau în drumeţii, foto-grafiam locuri, oameni, dar în acelaşitimp continuam să caut subiecte,lucruri ascunse: să mergi într-o maha-la şi să fotografiezi începând de lacopiii de pe stradă şi să fii curios săvezi ce este dincolo de gardul curţiiunor rromi, sau cum arată casa lor...sau să cauţi altă stradă, alţi copii...

În 2006 am plecat patru inşi înAmerica de Sud, într-o tabără foto înPeru şi în Chile. Ne-am luat bilete deavion cu trei săptămâni înainte.. şiam plecat. Am bătut Peru de laCuzco, Machu Picchu, lacul Titicaca,coborând, mai apoi, până la deşertulAtacama, până în Chile. În aceastătabără foto drumeţia şi fotografias-au completat, pentru că noi căutamîncontinuu locuri pe care să le foto-grafiem, pentru că nu se ştie dacăvom mai putea reveni acolo şi cău-tam să rămânem cu cât mai multeamintiri şi cu cât mai multe imagini.

Interesant a fost, de exemplu,deşertul Nazca, pe care l-am fotogra-fiat din avion. Există această posibili-tate, fiindcă erau companii aerienemicuţe care, pentru 50 USD, executauzboruri de o jumătate de oră deasu-pra deşertului. Nici nu visam săajung vreodată să prind acele imaginidin avion, dar aventura ne-a purtatpaşii şi pe-acolo.

Aş concluziona că drumeţia, călă-toria îţi deschide orizonturi, iar foto-grafia ţi le păstrează.

— Şi cum aţi ajuns să faceţi partedin corpul didactic al ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazul”?

Şi aici este o poveste interesantă...pentru că eu întotdeauna am fostlegat de liceul militar. Începând de ladorinţa din şcoala generală de aurma liceul militar, anii petrecuţiaici, ca elev la liceul de la Alba, sta-giul de militar cu termen redus pecare l-am petrecut tot aici, în liceu...nu am avut şansa să fiu cadru mili-tar, însă am avut şansa să mă întorcîn această instituţie ca psiholog.

Motivele sunt multe. În primulrând, dorinţa de a lucra cu tinerii –pentru că învăţăm reciproc unii de laalţii; şi eu am învăţat multe de la ei şile mulţumesc – apoi posibilităţilemultiple de a te implica în educaţialor, de a-i ajuta, dar şi colectivul decolegi din liceu şi provocarea perma-nentă către performanţă: să fac tottimpul ceva mai bine. De asemenea,nu pe ultimul loc este faptul că aiciavem un mediu educativ sănătos, curesurse umane bune, care-ţi dau sen-timentul realizării şi al utilităţii.

Este extraordinar pentru noi căavem cu cine lucra, avem „materieprimă” de calitate, iar ei, elevii, nedau şansa să-i cizelăm, să-i orientăm.Practic, noi conlucrăm unii cu ceilalţi.

— Cum a luat naştere Clubul deturism „Beretele Albastre”?

Acţiuni similare cu cele pe care ledesfăşurăm acum am mai întreprinsşi alături de alte promoţii, însă avenit momentul când am consideratcă trebuie să ne constituim într-un

club. El a luat naştere din dorinţa dea prezenta elevilor şi alte alternativede petrecere a timpului liber. Ideea afost dezbătută împreună cu partici-panţii la Proiectul „Comenius”, cândam avut acţiuni în alte ţări. Astfel, întoamna lui 2010 s-a ţinut primaşedinţă în care s-a propus şi s-a votatconstituirea clubului de către69 membri fondatori. Clubul îl coor-donez împreună cu doamna profesorParaschiva Fărcaş şi cu domnul profe-sor Valer Macarie.

Acest club îşi propune ca, prinactivităţile pe care le desfăşoară, săpromoveze valori militare şi ale cole-giului nostru şi, mai ales, valori auten-tic româneşti. După cum aţi pututvedea, am avut şi activităţi cu caractercivic, cu caracter social, de ajutor, amfăcut colectă – şi n-a fost uşor ca săgăsim oameni deschişi la minte care săne ajute –, în două săptămâni amstrâns 500 kg de alimente pentru câte-va familii dintr-o zonă rurală foartegreu accesibilă, familii în vârstă, carecu greu mai pot coborî din munte.

O AMEN I SUB AR ME

2013 • IULIE • 69

oaMeni Şi Pasiuni

consider eu, presupune mai ales săînţelegi lumina. Această muncămanufacturieră, în adevăratul sens alcuvântului, a însemnat şcoala mea defotografie; bineînţeles, cu ajutorulunor prieteni care m-au îndrumatnecondiţionat, lucru pe care rar îlmai poţi vedea în societatea actuală.Îmi amintesc cu bucurie de actualulinginer topograf Mihai Avram şiactualul notar Liviu Gherghin, colegidin ani mai mari care, efectiv, mi-auîndrumat paşii în această pasiune.Pasiunea cred că a venit de undevadin străfundurile fiinţei, fiindcă la unmoment dat am cochetat şi cu pictu-ra; mi-ar fi plăcut să pictez şi cred căde aici a pornit pasiunea mea pentru

fotografie, încercând să trec şi cătrearta fotografică.

Am avut şi participări la simpo-zioane studenţeşti de fotografie, amavut şi expoziţie personală de foto-grafie, deci am cochetat şi cu parteade artă fotografică. Însă este greu săîntreţii arta fotografică dacă nu ai şio parte comercială. Dar eu am încer-cat să le îmbin una cu alta, cu toatecă există pericolul destul de mare casă laşi partea de artă în favoareaceleilalte.

— Să înţeleg că acel „Zenit TTL”este aparatul la care aţi ţinut cel maimult?

Bineînţeles, este ca prima dragos-te, care nu se uită niciodată. Darvreau să spun cititorilor dumneavoas-tră că un aparat manual, mecanic,fără să aibă implementată tehnologiaactuală, te învaţă multe. DSLR-urilede astăzi, digitalele, te ajută foartemult dar, dacă nu ai cunoştinţe fotola bază, te şi limitează. Ştiţi cum sespune în breaslă: important esteomul din spatele aparatului, şi nuaparatul în sine. De-asta spun că„Zenitul” mi-a rămas la suflet şi-l păs-trez şi acum, chiar dacă rar mai punun film în el şi mai fac câte o fotogra-fie. Este mai greu cu hârtia fotografi-că şi cu soluţiile – pentru că„Azomureşul” a dat faliment –, darprin comandă, pe internet, încă semai pot procura. În plus, cu automa-tele de developare film şi foto actuale

(clasice sau digitale), fiecare poatesă-şi facă propriile fotografii, mai alescele color care sunt foarte greu defăcut într-un laborator amenajatacasă. În plus, cu aplicaţiile informa-tice care există acum se pot realizaefecte pe care, în varianta clasică, „latavă”, numai fotografii experimentaţile puteau executa şi în niciun caz înlaboratorul din baie.

Dar, dacă ar fi să-mi învăţ copilulsă facă fotografii, prima dată i-aşpune în mână un aparat de fotogra-fiat mecanic, nu digital. Pentru că aşaînvaţă să încadreze, învaţă să aprecie-ze fiecare cadru (să nu tragă 2 000de cadre, din care să aleagă o foto-grafie), învaţă să înţeleagă lumina,adică ce înseamnă subexpus şi supra-expus... şi, mai ales, nu vezi pe dis-play ce-ai fotografiat: trebuie să-ţicompui în minte imaginea care vreisă-ţi iasă pe hârtie şi să faci încadra-rea în consecinţă. Părerea mea este căadevărata şcoală începe de la apara-tul foto mecanic.

— Şi cum aţi ajuns la drumeţiilepe care le faceţi în munte? Plimbările,călătoriile în căutare de subiecte s-autransformat în drumeţii?

Cred că, mai degrabă, au fost douăpasiuni care s-au completat şi maicred că pasiunile ţin de felul nostrude a fi. Fiecare dintre noi avem un locunde am dori să ajungem, însă depin-de de noi dacă plecăm la drum saurămânem doar cu visele. Pentru mine,

OA MEN I SUB AR ME

68 • IULIE • 2013

oaMeni Şi Pasiuni

La atelierele de creaţie literară şi artistică,explicând modul de folosire a aplicaţieiPhotoshop • Foto: Dragoş Anghelache

Anul trecut, în expediţie în masivul Şureanu • Foto: Darius Duriga

Fotomontaj „Beretele Albastre” realizat la sediul Statului Major al Forţelor Terestre de Ziua Armatei• Foto: Adrian Iuzic

Anul trecut, în expediţie în masivul Şureanu•Foto: Darius Duriga

O AME NI S UB A RME

2013 • IULIE • 71

veterani

C omandantul garnizoanei, generalul de brigadăAdrian Tonea, s-a adresat asistenţei spunând:„Am onoarea şi plăcerea să-i ofer domnului

sublocotenent (rtr.) Ioan Lungu «Diploma de excelenţă» şi«Fotografia de onoare», oferite de ministrul apărării naţio-nale, Mircea Duşa, dar şi Placheta de onoare a Brigăzii282 Infanterie Mecanizate, care să-i aducă aminte de res-pectul pe care noi, militarii, îl avem faţă de toţi veteraniide război. Unul dintre obiectivele mele este revenirea latradiţii. Trebuie să-i respectăm pe înaintaşii noştri, iarpentru militarii activi, domnul sublocotenent (rtr.) IoanLungu trebuie să reprezinte un model. Noi, militarii dinGarnizoana Focşani, în dorinţa de a reveni la tradiţii, de aaduce recunoştinţă tuturor înaintaşilor încă în viaţă, careaţi participat la cea de-a doua conflagraţie mondială, tre-buie să rememorăm drumul parcurs de dumneavoastră.Mulţi militari români îşi odihnesc sufletul pe teritoriustrăin. Dumneavoastră, ca fost militar în Regimentul 32Dorobanţi „Mircea”, aţi făcut istorie pentru România.Drumul dumneavoastră în cel de-al Doilea Război Mondialeste impresionant”.

Emoţionat, veteranul Ioan Lungu care a împlinit100 de ani şi 100 de zile în data de 6 februarie, cu o ziînaintea ceremoniei, le-a mulţumit tuturor celor care auorganizat activitatea şi i-a oferit un cadou generalului debrigadă Adrian Tonea: o carte de istorie scrisă în 1985.

„Acum două zile mi s-a spus că va veni un cadru mili-tar la mine să mă ia şi să mă ducă unde crede el că estenevoie de mine. Sunt încântat şi onorat de respectul caremi se acordă. Am aici o carte scrisă în 1985 de cinci isto-rici români. Trebuie să ducem mai departe istoria, pentrucă este actul de identitate al poporului român, de aceeavreau să vă dăruiesc această carte” - a spus sublocotenent(rtr.) Ioan Lungu, care nu a vorbit mult ca să nu plicti-sească şi nici să nu se obosească, după cum a spus chiar

el. La rândul său, generalul i-a mulţumit pentru dar şi i-apromis că acesta va ajunge în biblioteca unităţii militare.

Veteranul de război Ioan Lungu, care a fost şi consilierlocal, a devenit, în luna octombrie a anului 2012, cetăţeande onoare al municipiului Focşani. Acest titlu i-a fost con-ferit de plenul Consiliului Local, în cadrul şedinţei ordina-re care a avut loc la Primăria Focşani. În aceeaşi lună,Ioan Lungu a fost avansat la gradul de subloco te -nent (rtr.), el primind inclusiv „Emblema de Onoare aArmatei României”, cu ocazia aniversării a 150 de ani dela înfiinţarea Ministerului Apărării Naţionale.

Ioan Lungu s-a născut pe 1 noiembrie 1912 în satulMarşeviţa, ţinutul Hotin, în Basarabia. A absolvit şcoalaprimară în satul natal, iar în perioada 15 martie 1934 -20 februarie 1937 a efectuat stagiul militar laRegimentul 32 Dorobanţi - Suceava, unde a finalizat cugradul de fruntaş.

În 1940 a fost concentrat, iar între octombrie 1942şi noiembrie 1944 a făcut parte din efectiveleRegimentului 32 Dorobanţi, ce a luptat pentru elibera-rea teritoriului naţional. n

Onor istoriei vii a ţăriiÎn cadrul unei ceremonii militare organizate în Sala Mare a Cercului Militar,comandantul garnizoanei Focşani, general de brigadă Adrian Tonea, a înmânatdomnului slt. (rtr.) Ioan Lungu „Diploma de Excelenţă” şi „Fotografia de onoare”,oferite de ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, dar şi Placheta Brigăzii 282Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”

Locotenent Cătălina CRINTEA

OA MEN I SUB AR ME

70 • IULIE • 2013

oaMeni Şi Pasiuni

Am avut acţiuni de turism mon-tan, iar în 2011 am organizat primaediţie a concursului „Floare de colţ”,pe care vrem să-l transformăm în tra-diţie. La acest concurs au participat şialte cluburi de turism şi am încercatsă fim un model pentru liceele dinjudeţul Alba şi văd că ideea a prinsfoarte bine, pentru că avem un spri-jin destul de consistent din parteaConsiliului Judeţean Alba. Ei au prinsideea din zbor şi ne-au ajutat atât penoi, cât şi pe alte licee, în constituireaacestor cluburi. Am pornit de la ideeasă le oferim tinerilor şi alte modali-tăţi de petrecere a timpului liber, înafară de „socializarea” prin internetsau prin cluburi şi discoteci. Am doritsă-i învăţăm să-şi petreacă timpulliber mai aproape de natură, maiaproape de oameni, pentru că scopulprincipal nu este să batem kilometriide poteci, scopul nostru este să socia-lizăm: să ne cunoaştem noi între noişi noi pe noi înşine. Am realizat şiexpoziţii foto, am făcut şi proiecţii defilme pe tema cunoaşterii şi protejăriimediului înconjurător, precum şicreaţii literare sau creaţii video înacest sens. Colaborăm cu cluburisimilare din judeţ şi vrem să dezvol-tăm această reţea: deja în Alba Iuliasuntem trei cluburi şcolare, la care semai adaugă un club din Aiud şi unuldin Zlatna.

Îmi amintesc că pe vremea stu-denţiei mele existau acele cluburi deturism afiliate pe lângă BTT (Biroulde Turism pentru Tineret – n.red.)sau pe lângă casele studenţeşti, princare ne petreceam timpul liberîntr-un mod foarte plăcut. Se desfăşu-rau activităţi cu caracter cultural şieducativ ce erau foarte interesante, lacare mergeam din plăcere, fără să neoblige nimeni.

Deci, pentru a concluziona, văspun că prin aceste activităţi urmă-rim să dezvoltăm personalitatea ele-vilor, inteligenţa emoţională, spiritulde echipă şi aptitudinile privindorganizarea şi desfăşurarea unor ast-fel de activităţi; lucruri pe care leconsider a fi necesare pentru un vii-tor cadru militar. Noi considerăm căresursa cea mai valoroasă a unei

organizaţii este însăşi colectivul ei.Acest lucru este valabil şi în armată.Oamenii trebuie să fie conduşi în aşafel încât să-şi îndeplinească sarcinile,dar în acelaşi timp să-şi valorifice şipotenţialul propriu. Într-o organizaţieeficientă, valorificarea potenţialuluimembrilor săi presupune şi activităţide dezvoltare personală, deoareceacesta poate determina un plus devaloare şi, prin urmare, dezvoltă şiorganizaţia. Prin activităţile desfăşu-rate, elevii îşi asumă responsabilităţi-le pe care ni le asumăm şi noi. Dar înmomentul în care văd că noi ne asu-măm responsabilităţi, ei le promovea-ză. Căutăm să promovăm valorileautentic româneşti în vederea con-struirii unor caractere puternice, fru-moase şi armonioase, necesare viito-rului cadru militar.

— Ce planuri de viitor aveţi cuacest club de turism?

Încercăm să ne continuăm activi-tăţile. Deja am avut două proiectefinanţate de „Youthbank” Alba şiîncercăm să menţinem concursul„Floare de colţ” pe care, după cumam spus mai înainte, căutăm să-ltransformăm în tradiţie. De aseme-nea, încercăm să mergem mai depar-te cu expediţiile şcolare.

Prin activităţile pe care le propu-nem vrem să contribuim la ameliora-rea vieţii noastre şi a celorlalţi, apro-piindu-ne de natură, să îmbinăm uti-lul cu plăcutul, să dezvoltăm abilităţiorganizatorice, să le dezvoltăm abili-tăţi de relaţionare interpersonală, să-i

învăţăm să lucreze în echipă, să ledezvoltăm capacitatea de analiză asarcinilor şi să realizeze aceste sarciniîn mod eficient, pentru că şi în acestetabere, începând de la organizareataberei şi până la activităţile desfăşu-rate precum parcurgerea unor traseeşi rezolvarea problemelor care aparpe parcurs... toate acestea presupunanumite deprinderi: de a gestiona, dea lucra cu detalii, adaptarea la contex-te noi. Efectiv, să-şi canalizeze elanulşi energia specifică vârstei către sco-puri plăcute şi sănătoase. Este ceea cedorim să-i învăţăm şi pe viitor. Nunumai eu; practic, toţi profesorii şitoate cadrele militare din liceu.

— Vorbeaţi, mai devreme, despreexpediţii. Cum le pregătiţi?

Pregătim temeinic aceste expediţii,şi nu numai din punct de vederematerial. Doamna profesor Fărcaş şidomnul profesor Macarie – carepredă geografia – îşi aduc din plincontribuţia la pregătirea lor. Spreexemplu, înainte de a pleca în expe-diţia pe Şureanu, elevii au avut sarci-nă să se documenteze şi au pregătitcâte o lucrare în care au prezentatzona în care urma să mergem, bazi-nul hidrografic, obiectivele turistice...a fost un referat despre zona respec-tivă. La fel s-a întâmplat şi cu expedi-ţiile anterioare din Ceahlău şiApuseni. Aşa cum spuneam maidevreme, căutăm să îmbinăm utilulcu plăcutul. Este un mod foarte efi-cient prin care elevii îşi pot îmbogăţicunoştinţele. n

Activitate de întrajutorare a persoanelor vârstnice din zonele greu accesibile Răicani şi Întregaldedin judeţul Alba • Foto: Darius Duriga

Sublocotenentului (rtr.) Ioan Lungu i se oferă „Diploma de excelenţă” şi„Fotografia de onoare” din partea ministrului apărării naţionale, împreunăcu „Placheta de onoare“ a Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată • Foto: Cătălina Crintea

• Alegeri care schimbă viaţa p.74daniela FiliMon

Elevii din anul terminal al Colegiului Militar Liceal„Mihai Viteazul” au făcut deja alegerile privindinstituţia de învăţământ militar pe care o vorurma pentru a-şi parcurge formarea spre o carieră a armelor.

• Simulare pentru examenul debacalaureat p.75

daniela FiliMonExamenul de bacalaureat a dobândit un roldeosebit de important, devenind un veritabilbarometru al nivelului de pregătire şi un criteriude verificare a cunoştinţelor şi competenţeloracumulate în liceu, în decursul celor patru ani.

• Măsura generozităţii p.76daniela FiliMon

Membrii Clubului de turism şi ecologie „BereteleAlbastre” din Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul” au desfăşurat în perioada 02.-03.02.2013o activitate de întrajutorare a persoanelor vârstnice din zonele greu accesibile Răicani şiÎntregalde din judeţul Alba.

• Cerc metodic de limba şi literaturaromână p.77

Graţiela MiHăesCu În a cincea zi a lunii lui Mărţişor, în Colegiul MilitarLiceal „Dimitrie Cantemir” a avut loc „Cerculmetodic de limba şi literatura română”, în cadrulcăruia gazde au fost profesoarele MihaelaLambru, Bianca Stanciu şi Irina Floştoiu.

• Recunoaşterea performanţei îneducaţie p.78

Maior ion adrian CuriManLuni, 11 februarie, ministrul Educaţiei Naţionale,Remus Pricopie, prezent în Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”, a înmânat comandantuluiinstituţiei, colonel dr. Constantin Moraru, Plachetaşi Diploma Aniversară „Nicolae Iorga”.

• Proiectul european „MUSIC MATTERS” p.80

Profesor Bianca stanCiuEchipa cantemiristă din proiectul european„MUSIC MATTERS” – aflat în derulare la ColegiulMilitar Liceal din Breaza - a explorat virtuţiledidactice ale muzicii, timp de o săptămână, înlegendarul şi fabulosul Istanbul.

• Made for Europe, la Breaza p.81denisa tărlunGeanu

Într-o societate în care calitatea asigură accesulspre civilizaţie şi progres, iar idealul educaţionaloferă un model proiectiv al personalităţii umaneintegrale, Colegiul Militar Liceal „DimitrieCantemir” este instituţie centenară de prestigiu aînvăţământului militar.

AA ll mm aa mm aa tt ee rr


A LMA MA TER

2013 • IULIE • 75

ColeGiul Militar liCeal „MiHai viteazul”

La finalul simulării examenului de bacalaureatdin acest început de semestru al anuluişcolar 2012-2013, rezultatele obţinute de

elevii Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” sunt mul-ţumitoare. La cele două probe obligatorii (limba şi litera-tura română şi matematică) elevii au obţinut note bune,menţinându-şi poziţia de cel mai bun liceu vocaţional dinjudeţ, potrivit clasamentului instituit de cătreInspectoratul Şcolar Judeţean Alba. Astfel, la limba şi lite-ratura română, procentul celor care au obţinut notepeste 6,00, conform metodologiei de desfăşurare a simulării, a fost de 84,5%, iar la matematică de 78,18%, înmăsura în care exigenţa specifică a respectat standardeleimpuse de un învăţământ de calitate.

Elevii de clasa a XII-a sunt obişnuiţi deja cu sistemulde verificare a cunoştinţelor prin teste unice, finale şirecapitulative şi nu au avut probleme în abordareasubiectelor primite la această verificare: „Subiectele auavut un grad mediu de dificultate, au fost destul de acce-sibile, având în vedere pregătirea pe care am efectuat-opână acum în vederea susţinerii examenului de bacalau-reat. În săptămânile care au trecut am susţinut testări cuun grad de dificultate mai ridicat decât subiectele date lasimulare”. (Elev sergent Feisan Andrei).

La toate acestea trebuie amintit şi modul de organizareşi desfăşurare a probelor din cadrul simulării examenuluide bacalaureat, conform metodologiei în vigoare:„Simularea pentru examenul de bacalaureat ne ajută să neacomodăm cu atmosfera de examen şi să ne verificămnivelul cunoştinţelor acumulate. În ceea ce priveşte orga-nizarea examenului, aceasta a fost una riguroasă, nici nune puteam aştepta la altceva, având în vedere că suntemîntr-un colegiu militar, unde domină disciplina, ordinea şirespectul” (Elev plutonier-major Stan Adina). n

Simulare pentru examenul de bacalaureat

Examenul de bacalaureat a dobândit un rol deosebit de important, devenind unveritabil barometru al nivelului de pregătire şi un criteriu de verificare a cunoştin-ţelor şi competenţelor acumulate în liceu, în decursul celor patru ani.

Daniela FILIMON

U ltimele informaţii, oferta educaţională şi condi-ţiile de admitere sau de accedere în carieramilitară le-au obţinut în cadrul activităţii de

consiliere şi orientare socio-profesională desfăşurată înperioada 22-24 ianuarie 2013 în colegiile militare liceale.

Misiunea de bază a Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazul” o constituie pregătirea elevilor pentru susţine-rea examenului de bacalaureat şi de admitere în învăţă-mântul militar superior şi/sau postliceal. Actul instructiv-educativ din perioada celor patru ani trebuie şi este com-pletat de activităţile de consiliere şi orientare spre carieramilitară. Aceasta presupune un complex proces de identi-ficare, motivare şi îndrumare spre o formă de învăţământmilitar superior, conform abilităţilor şi potenţialului com-petitiv al fiecărui elev, materializate prin discuţii indivi-duale, ore de pregătire militară, aplicarea de chestionareprivind motivaţia, percepţia şi calitatea informaţiilor des-pre cariera militară, excursii de orientare etc. Alături deacestea se înscriu activităţile de consiliere şi orientarespre o categorie de arme sau alta, realizate de cătrereprezentanţi ai academiilor, şcolilor şi centrelor deinstruire ale categoriilor de forţe ale armatei.

Timpul parcurs în colegiul militar este acela de acomo-dare al tinerilor la specificul militar: reguli, disciplină, res-pect, studiu comun, lucru în echipă. Însă, apare şi o aten-tă preocupare pentru realizarea unor schimburi de expe-

rienţă cu absolvenţii promoţiilor anterioare, ei fiind exem-ple de reuşită profesională şi nu numai, acţiuni care seamplifică pe măsura evoluţiei elevilor. Toate acestea nece-sită muncă multă, dar mai ales o deschidere şi disponibili-tate spre aptitudinile fiecărui elev în parte, întrucât carac-terul, abilitatea şi cunoştinţele fiecăruia sunt hotărâtoarepentru alegerea corectă a unei arme.

Cel mai benefic mod de orientare este prezenţa în mij-locul elevilor a celor care au absolvit colegiul militar şisunt cadre militare la una din instituţiile militare de învă-ţământ superior sau postliceal. Experienţa acestora seobservă atât în modul de prezentare, cât şi în siguranţadată de faptul că, pentru câteva ore, sunt acolo unde, cuani în urmă, şi ei erau la fel ca cei ce îi consideră modeleautentice. Există în viaţa noastră locuri şi oameni care nemarchează, ne rămân mereu prezenţi în suflet, ne amin-tim cu drag de ei dar, mai ales, de ceea ce a contat în for-marea caracterelor. Colegiul militar se vrea a fi mediulunde se şlefuiesc caractere, unde tinerii învaţă să secunoască şi să acumuleze cunoştinţe, deprinderi, toate înspiritul muncii temeinice şi al vieţii riguros organizate, aldorinţei de afirmare, de devenire, prin muncă şi învăţătu-ră, apţi să învingă vicisitudinile vieţii şi ale timpului.

Comparând reuşitele generaţiilor, putem spune, cubucurie, că nu există diferenţe calitative, că urmaşii potrealiza performanţe ca şi înaintaşii. Este în aceasta untitlu de onoare pentru colegiul care le-a pus bazele pregă-tirii intelectuale şi le-a „şlefuit” caracterul, şi o mândriepentru fiecare personalitate care a reuşit să se înscrie pe otraiectorie înaltă, precum cei doi absolvenţi ai colegiuluimilitar albaiulian prezenţi la activitatea de orientare dinacest an şcolar, locotenentul Diana Cucoşel (Chindriş, cumo ştim noi) şi sublocotenentul Andrei Kovacs. Bucuriarevederii lor a fost cu atât mai mare, cu cât amândoine-au convins că au făcut alegerile corecte, că şi-au înde-plinit visul şi, cel mai important, au dovedit că pregătireaeste o sarcină continuă, care nu se încheie odată cu absol-virea, că atunci când crezi că nu mai poţi, cu voinţă,încredere şi curaj poţi să depăşeşti bariera. Depinde celimite îţi alegi! Ei au dovedit că se poate. Puterea exemplu-lui este nemăsurată şi, mai ales, molipsitoare. n

Alegeri care schimbă viaţaElevii din anul terminal al Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” au făcut dejaalegerile privind instituţia de învăţământ militar pe care o vor urma pentru a-şiparcurge formarea spre o carieră a armelor.

Daniela FILIMON

AL MA MATE R

74 • IULIE • 2013


Sublocotenentul Andrei Kovacs le prezintă elevilor din Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” avantajele de a fi student la Academia TehnicăMilitară • Foto: din arhiva Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” Simularea examenului de bacalaureat 2013 în Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” Alba Iulia • Foto: din arhiva Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”

Simularea examenului de bacalaureat 2013 în Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul” Alba Iulia • Foto: din arhiva Colegiului Militar Liceal „Mihai

A LMA MA TER

2013 • IULIE • 77

ColeGiul Militar liCeal „diMitrie CanteMir”

Pe parcursul a două ore, dascălii s-au aflatîntr-un permanent dialog cu elevii, por-nind de la cuvânt la imagine şi de la

imagine la sens. La activitate au luat parte inspectorii despecialitate de limba şi literatura română, profesorCristina Ionescu şi profesor Mihai Morar şi peste 15 profe-sori de limba şi literatura română din şcoli situate peValea Superioară a Prahovei.

Cu o tematică bogată în care creativitatea a jucat rolulprimordial, invitaţii au avut posibilitatea să participe încadrul Cercului metodic de limba şi literatura română,desfăşurat în Sala tehnologie multi-touch a colegiului, la oabordare inedită, metodico-ştiinţifică.

Astfel, profesoara Mihaela Steliana Lambru împreunăcu elevii clasei a XI-a ne-au purtat într-o călătorie minu-nată la Balta-Albă, prin intermediul imaginii grafice.

Împreună cu elevii clasei a X-a, profesoara IrinaFloştoiu a descins într-un anotimp interior. Cu o lentilămagică, ne-a ghidat prin relieful complicat al sufletuluilui Ştefan Gheorghidiu.

La finalul întâlnirii, învăţăceii din clasa a IX-a auplecat împreună cu dascălul lor, profesoara BiancaStanciu, într-o călătorie onirică, însoţind-o pe Nora înlumea cea mai albă şi mai pură a muntelui, printrecrestele înzăpezite.

Prezentările au avut caracter de noutate datorită fap-tului că au fost expuse prin intermediul tehnologiei multi-touch. Astfel, toţi cei prezenţi au putut „prinde” date cumâinile, totul printr-o atingere a ecranului mesei.

Temele propuse au putut fi coroborate cu imaginivizuale, dinamice, specifice celei de-a şaptea arte, cuimagini grafice specifice geografiei într-o interferenţă culiteratura. Toate acestea au avut darul să apropie şi maimult elevii de textul literar.

Activitatea a fost apreciată unanim ca una de înaltăţinută, în care excelenţa educaţională şi-a dat mâna cucreativitatea profesorilor implicaţi. n

Cerc metodic de limba şi literatura română

În a cincea zi a lunii lui Mărţişor, în Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” aavut loc „Cercul metodic de limba şi literatura română”, în cadrul căruia gazde aufost profesoarele Mihaela Lambru, Bianca Stanciu şi Irina Floştoiu.

Graţiela MIHĂESCU

E levii colegiului sunt la a doua activitate de acest gen, în aceeaşizonă, unde au distribuit alimente de strictă necesitate celorcare sunt de vârstă cu bunicii lor.

Membrii Clubului de turism şi ecologie „Beretele Albastre” şi-au pro-pus, printre altele, să folosească entuziasmul şi energia specifice vârsteiîn scopuri nobile. Schimbarea începe de la noi, ceea ce presupune voin-ţă, conştientizare şi curaj. Mereu există lângă noi oameni care au nevoiede ajutor, sprijin, încurajare, motivare, apreciere etc. Este necesar săpărăsim starea de confort, acel „lasă că e bine şi aşa” şi să ne aplecămspre nevoile şi aşteptările celorlalţi. Bucuriile împărtăşite se dublează,necazurile se înjumătăţesc.

Prin astfel de activităţi elevii colegiului militar albaiulian îşi dezvoltătrăsături pozitive de caracter: solidaritate, întrajutorare, implicare, tole-ranţă, compasiune, bunăvoinţă, empatie şi conştientizează importanţagenerozităţii. Drumul spre deprinderea omeniei este munca omului de-oviaţă şi este pavat cu fapte bune şi gesturi de suflet.

Activitatea nu ar fi fost reuşită fără sprijinul familiei Tudor din AlbaIulia şi al familiei Ţăranu din Poiana Gălzii, cărora la aducem, încă odată, mulţumiri. n

Măsura generozităţiiMembrii Clubului de turism şi ecologie „Beretele Albastre” din Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” au desfăşurat în perioada 02.-03.02.2013 o activitate deîntrajutorare a persoanelor vârstnice din zonele greu accesibile Răicani şi Întregalde din judeţul Alba.

Daniela FILIMON

AL MA MATE R

76 • IULIE • 2013


• Foto: din arhiva Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”

• Foto: din arhiva Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” • Foto: din arhiva Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”

Profesoara Mihaela Steliana Lambru în dialog cu elevii la Cercul metodic delimba şi literatura română • Foto: Graţiela Mihăescu

Inspectorul de specialitate de limba şi literatura română, profesorul MihaiMorar, prezent în sala tehnologie multi-touch a colegiului, alături de invitaţişi de elevi • Foto: Graţiela Mihăescu

Aspect din timpul Cercului metodic de limba şi literatura română• Foto: Graţiela Mihăescu

C ele două distincţii au fost acordate prin Ordinulministrului Educaţiei Naţionale, nr.3127, din1 februarie a.c., pentru îndelungata activitate

educativă desfăşurată şi performanţele profesionale înre-gistrate într-un secol de activitate a instituţiei.Evenimentul s-a desfăşurat pe platoul colegiului, în pre-zenţa elevilor, a corpului profesoral şi a cadrelor militare.

După acest moment unic şi emoţionant, ministrulEducaţiei Naţionale şi-a exprimat dorinţa de a vizita oparte din spaţiile de învăţământ ale colegiului, deşi agen-da sa de lucru era destul de încărcată. Remus Pricopie atrecut în revistă o parte din sălile de clasă şi laboratoare,unde a dialogat permanent cu elevii şi profesorii.

Punctul de atracţie l-a constituit, cum era şi de aştep-tat, „Sala tehnologie multi-touch” cu cele patru mese digi-tale care „au în prezent opt aplicaţii funcţionale – ne-aprecizat profesorul de informatică Dimitrie DanielPlăcintă. Acestea permit dezvoltarea în rândul elevilor aacelor competenţe pe care societatea actuală le cere.”

Această sală i-a oferit şi domnului ministru o nouăperspectivă în ceea ce priveşte una din problemele actualeale învăţământului românesc, cea amanualelor şcolare: „După ce amvăzut această sală, mă gândeam cumsă arate un manual în viitor. Să fie petabletă, să fie bănci cu tehnologiemulti-touch...? Problema manualeloreste una constantă, deoarece ele tre-buie să fie actualizate permanent, săfie în ton cu societatea. Manualul tre-buie să fie un document viu, care înpermanenţă să ia forma potrivită înraport cu un anumit moment”.

La sfârşitul activităţii, ministrulEducaţiei Naţionale s-a arătat profundimpresionat de rezultatele şi perfor-manţele obţinute în cei 100 de ani de

existenţă, afirmând: „Un liceu care respectă standardele;de altfel, este cel mai bine cotat liceu de către ARACIP. Nueste importantă numai dotarea materială. La fel de impor-tante sunt şi valorile ce sunt cultivate în cadrul instituţieide învăţământ, precum şi corpul profesoral, interesulfamiliei şi al elevilor pentru educaţie, iar aici se pare că leavem pe toate. Aceasta trebuie să fie educaţia. Educaţianu trebuie să fie un subiect pe care să-l rezolve doardirectorul de şcoală, profesorii, ministerul eventual, cieducaţia de calitate o obţii atunci când toţi actorii impor-tanţi contribuie în procesul de educaţie”.

La rândul său, comandantul Colegiului Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”, colonel dr. Constantin Moraru, asubliniat: „Reprezintă un moment extrem de importantdin viaţa Cantemirului, pe de o parte, pentru că esteprima vizită a unui ministru al Educaţiei în ColegiulMilitar Liceal «Dimitrie Cantemir», colegiu care a sărbăto-rit anul trecut 100 de ani de existenţă. În al doilea rând,are semnificaţie în ceea ce priveşte performanţele şcolareşi profesionale, deoarece suntem printre puţinele instituţiide învăţământ din România care au primit Placheta şiDiploma Aniversară «Nicolae Iorga»”. n

Recunoaşterea performanţeiîn educaţie

Luni, 11 februarie, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, prezent înColegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, a înmânat comandantului instituţiei,colonel dr. Constantin Moraru, Placheta şi Diploma Aniversară „Nicolae Iorga”.


AL MA MATE R

78 • IULIE • 2013


Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, înmânează comandantului Colegiului Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”, colonel dr. Constantin Moraru, Placheta şi Diploma Aniversară „Nicolae Iorga” •Foto: Ion Adrian Curiman


A LMA MA TER

2013 • IULIE • 81


În această instituţie s-a desfăşurat în luna martiefaza judeţeană a concursului de produse finaleale proiectelor finanţate prin programe din

domeniul educaţiei şi formării profesionale – „Made forEurope”. Aflată la cea de-a şaptea ediţie, competiţia a reunitla start elevi din şcolile prahovene, iar scopul concursuluia constat în valorizarea şi promovarea experienţelor poziti-ve în derularea proiectelor de cooperare europeană, stimu-lând creativitatea, inovaţia şi, nu în ultimul rând, spiritulde competiţie. În cadrul promovării produselor finale aleproiectelor multilaterale „Comenius”, tinerii liceeni cunăzuinţe şi vise au stabilit adevărate punţi de legătură lanivel educaţional, cultural şi de civilizaţie, demonstrândprin libertatea spiritului şi a minţii, fără de care nu existădeschidere şi integrare, faptul că aceste proiecte au avut unaport remarcabil la îmbunătăţirea calităţii şi la implementa-rea dimensiunii europene în procesul instructiv-educativ.

În anul 2009, Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”a fost implicat în primul proiect multilateral „Comenius”,cu finanţare europeană „Mândrie şi prejudecată”/”Prideand Prejudice”, al cărui produs final, prezentat într-un modpersuasiv şi interesant de o elevă cantemiristă,a obţinut anul trecut locul I pe judeţ şi locul IIpe ţară la concursul „Made for Europe”.

Anul acesta finalizăm cel de-al doilea pro-iect multilateral „Comenius”, coordonat totde şcoala noastră, intitulat „Muzica contea-ză”/”Music Matters”, în parteneriat cu alteşase ţări: Belgia, Elveţia, Lituania, Spania,Suedia şi Turcia. În cadrul prezentării produ-sului final am avut ocazia de a demonstra cămuzica poate fi un element al eficientizăriiprocesului educaţional, că lecţiile predateprin muzică au creat un mediu de învăţareatractiv, au vizat obiective precum: creştereamotivaţiei elevilor de a participa la activităţileşcolare şi extraşcolare, au promovat valori

europene precum toleranţa şi nediscriminarea. Produsulfinal al proiectului coordonat de instituţia noastră a con-stat în realizarea unei broşuri ce conţine toate lecţiile sus-ţinute în decursul celor doi ani, broşură ce constituie uninstrument practic de lucru, un stimulent, un punct deplecare pentru orice profesor ce doreşte să-şi dinamizezelecţiile, să fie în pas cu tehnologia şi, de ce nu, să-şi creezeun stil atractiv de predare.

Concursul „Made for Europe”, pe lângă scopul principalde a valoriza produsul final al proiectelor „Comenius”, i-astimulat pe elevi să-şi deschidă drumul spre performanţă şisă înţeleagă faptul că, în viaţă, cel mai important lucru nueste să câştigi, ci să participi, aşa cum nu contează triumful,ci lupta, luptă care în cadrul acestei competiţii i-a clasat pecei doi reprezentanţi ai Colegiului Militar Liceal „DimitrieCantemir”, elevul caporal Marius Stanciu şi elevul sergent-major Toma Bichir pe locul al II-lea.

Aceştia au demonstrat că educaţia şi muzica sunt nobi-le iar, în aparenţă, se pot desfăşura independent, dar iatăcă, prin îmbinarea lor, formând un tot unitar, reuşesc săcontribuie la sporirea eficienţei formative a procesului deînvăţământ. n

Made for Europe, la BreazaÎntr-o societate în care calitatea asigură accesul spre civilizaţie şi progres, iaridealul educaţional oferă un model proiectiv al personalităţii umane integrale,Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, instituţie centenară de prestigiu aînvăţământului preuniversitar românesc, distins cu titlul de „ŞCOALĂEUROPEANĂ – 2012”, a reuşit, cu succes, să se încadreze în dimensiunea europeană a unui proces educaţional modern, deschis inovaţiei.

Denisa TĂRLUNGEANUÎ ntâlnirea de lucru, desfă-şurată de curând laKüçükyali Lisesi, şcoala

parteneră din Turcia, a prilejuitcelor nouă participanţi din echipacoordonatoare de proiect aRomâniei – patru elevi şi cinciprofesori – bucuria reîntâlnirii cuechipele Belgiei, Elveţiei, Lituaniei,Spaniei, Suediei şi, bineînţeles, cuechipa ţării-gazdă.

Activităţile pregătite de parte-nerul turc s-au concentrat să atin-gă scopul principal al proiectului,şi anume acela de a face din muzi-că un „supralimbaj” cu ajutorulcăruia orele de curs să devinăatractive şi prin care „distanţa”academică dintre profesor şi elevisă se estompeze, spre folosul învă-ţării cu uşurinţă a subiectelor mai complicate sau maipuţin accesibile.

De această dată a fost rândul profesorilor din Lituania,Turcia şi Suedia să conceapă şi să predea în limba proiec-tului, engleza, patru lecţii din diferite arii şi discipline:TIC, ştiinţe sociale, electronică. În aceste ore, muzica afost folosită ca instrument didactic, mijloc, strategie saumetodă de a facilita dialogul profesor-clasă şi însuşirea decompetenţe într-o manieră transdisciplinară.

Pe lângă finalitatea principală a întâlnirii şi spectacolulmuzical susţinut de fiecare ţară, programul dens şi ofer-tant a cuprins câteva interesante ateliere, din punctul devedere al schimbului intercultural, precum cel de crearede muzică electronică, de experimentare a tehnicii ebru -pictură tradiţională, sau cel de caligrafie orientală peceramică, dar şi vizitarea obiectivelor istorice şi culturaleimportante ale metropolei.

Istanbulul ni s-a dezvăluit, cu toate contrastele lui:

fabulos, între Marele Bazar şi Palatul Topkapî; pitoresc,între grandoarea imperială a Palatului Dolmabahçe şi fru-museţea intimă a străzilor din Ortaköy; contradictoriu,între fascinaţia istorică a Catedralei Sfânta Sofia, aMoscheii Albastre, a monumentelor din partea orientală -şi incredibila surpriză a dinamicei părţi apusene, cumagazine europene, cu librării şi muzee de artă modernă,cu restaurante cochete deschise non-stop şi cu infinitavarietate a deliciilor gastronomice.

Căldura cu care am fost primiţi, ospitalitatea gazdelor,bogăţia schimbului de experienţă şi de noi idei, prieteniilelegate, aşezate alături de scenele urbane cu zgârie-nori şide peisajele marine de largă respiraţie din croaziera de peBosfor, de siluetele minaretelor profilate deasupraCornului de Aur în lumina după-amiezii de primăvară, desonorităţile şi de aromele intraductibile, toate vor rămânedefinitiv fixate ca amintiri ale unei experienţeincredibile. n

Proiectul european „MUSIC MATTERS”

Echipa cantemiristă din proiectul european „MUSIC MATTERS” – aflat în derularela Colegiul Militar Liceal din Breaza - a explorat virtuţile didactice ale muzicii,timp de o săptămână, în legendarul şi fabulosul Istanbul.

Profesor Bianca STANCIU

AL MA MATE R

80 • IULIE • 2013


Aspect de la întâlnirea de lucru din cadrul proiectului european „MUSIC MATTERS” • Foto: Arhiva Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” – Breaza

Concursul „Made for Europe” la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” • Foto: Denisa Tărlungeanu

• Omul cu ştiinţă de carte – bibliotecarul p.84

Maior ion adrian CuriMan Pe doamna Daniela Truşcă, bibliotecar la CerculMilitar Timişoara, am întâlnit-o cum era şi firescprintre cărţi, dar nu în bibliotecă, ci în holulCercului Militar din Timişoara, amenajând câtevavitrine cu ultimele apariţii editoriale.

• Invitaţie la vis p.87Colonel dragoş anGHelaCHe

Volumul „Cele zece bastonaşe sau nu credeţi înmiracole, bazaţi-vă pe ele” nu poate fi conside-rat a fi un reper al genului... care gen?! Poliţist...poate! Ficţiune... ar merge. De dragoste... mda....

• Eveniment local cu reverberaţiiinternaţionale p.88

Maior ion adrian CuriMan Vineri, 5 aprilie, la Muzeul Judeţean de Istorie şiArheologie Prahova a avut loc lansarea primuluivolum al unei lucrări de înaltă ţinută academică:„Dicţionarul Enciclopedic de Drept InternaţionalUmanitar – de la origini şi până în prezent”.

• Întâlnirea artelor la CâmpulungMoldovenesc p.90

Maior ion adrian CuriMan Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” dinCâmpulung Moldovenesc a fost gazda Atelierelorde creaţie literar-artistică, ediţia a IX-a, ce s-adesfăşurat în perioada 30-31 martie 2013.

• Recurs la memorie – 94 de ani de laintrarea trupelor române în Oradeap.94

Colonel dragoş anGHelaCHe Intrarea trupelor române în Oradea, sub comanda generalului Traian Moşoiu, la 20 aprilie1919, a consfinţit actul Marii Uniri pecetluit la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918.

• Din neguri de timp uitate (5) p.98rozalia MureŞan

Ajunşi la Tomşa acasă, alaiul de nuntaşi a fostaşteptat de socăciţe. Lelea Ioană a Lalului şiIlişca Florii stăteau la portiţa de la şatră. Ilişcaţinea-n mână un blid cu grâu.

• Cultura zâmbetului p.102Plutonier-major aurelian ratiŞ

• Cum să-ţi dai seama că îmbătrâneşti p.103

Maior Cezar Mihai PÂrloGDoi tineri pe bicicletă. Pe o bicicletă. Aceeaşibicicletă. El, la volan. Sau... la comandă. Ea, privilegiată, pe portbagaj. „Pe porbă”, cum s-ar zice.

• Mânzul p.105ana BoiCa

Vremea înaintase pe nesimţite. Soarele săruta cu razele lui roşiatice câmpia, ierburile şi copacii ei răzleţi. Oameni şi căruţe, soldaţi şicomandanţi, toată suflarea Regimentului 94Infanterie era în aşteptare.

TT rr aa dd ii ţţ ii ii mm ii ll ii tt aa rr ee şş ii cc uu ll tt uu rr ăă


Pe doamna Daniela Truşcă, bibliotecar la Cercul

Militar Timişoara, am întâlnit-o cum era şi

firesc printre cărţi, dar nu în bibliotecă, ci în

holul Cercului Militar din Timişoara, amenajând câteva vitrine cu

ultimele apariţii editoriale, pentru o expoziţie organizată cu ocazia

Festivalului formaţiilor de teatru din armată „ART ARM”. Volumul

de muncă în acea perioadă era foarte mare, dar am găsit timp, ce-i

drept, în ultima zi a festivalului, să stăm puţin de vorbă pentru a

afla câteva detalii despre munca de bibliotecar la un Cerc Militar

cu o tradiţie culturală bogată, aşa cum este cel din Timişoara.

— În ce constă „munca” de bibliotecar al Cercului Militar

Timişoara, având în vedere multitudinea activităţilor culturale

organizate aici?

Practic, toate activităţile de la Biblioteca Cercului Militar se

împletesc cu activităţile Cercului Militar, aproape că nu există acti-

vitate a Cercului Militar, mă refer la cele artistice sau ceremoniale-

le militare, sau alt gen de activităţi, în care să nu fie reflectată

biblioteca, bibliotecarul, prin activitatea pe care o desfăşoară; să

nu mai vorbim de activităţile specifice ale bibliotecii, adică expozi-

ţiile de carte pe care le organizăm foarte des în tot cursul anului.

Ele au diferite teme, fie că sunt pe teme istorice, fie omagiale, sau

sunt legate de anumite evenimente. Apoi, sunt lansările de carte,

care întotdeauna sunt integrate în planul de activităţi al Cercului

Militar, dar care tot prin grija bibliotecii se organizează. Sunt o

serie de militari care îşi lansează cărţile la noi. Avem chiar o vitri-

nă cu cărţi donate de autorii care au lansat cărţile la noi. Avem

apoi o serie de vitrine tematice pe care le amenajăm pe holurile

Cercului Militar, unele pentru a marca un anumit moment sau

altele cu caracter permanent, şi aici aş putea exemplifica „Istoria

armelor din armata română” ori „Tendinţe noi în gândirea milita-

ră”, iar mai nou „Politica de apărare a României ca şi ţară membră

NATO”. Sunt şi o mulţime de activităţi pe care le organizăm în

cadrul bibliotecii cu întreg personalul Cercului Militar, precum şi

cu colaboratorii noştri. Avem un cenaclu literar-artistic al cărui

secretar sunt şi este format în principal din cadre militare în

rezervă. Sunt organizate şedinţe lunare, dar şi foarte multe activi-

tăţi pe care membrii cenaclului le organizează în afara acelor

şedinţe lunare. De multe ori, întâlnirea cadrelor în rezervă cu

scriitorii militari pe care noi îi avem în cenaclu se transformă în

adevărate şezători literare foarte plăcute, unde au loc discuţii libe-

re, fără a fi regizate în prealabil. Oamenii se întâlnesc şi pur şi

simplu înjghebează o activitate extraordinară. În afara activităţilor

pe care le-am amintit şi care sunt la nivelul Cercului Militar, sunt

o serie de activităţi strict ale bibliotecii, iar cea mai importantă

este aceea de împrumut al cărţilor, unde oamenii vin şi caută

numai biblioteca. Avem un Cerc de biblioteconomie, pe care l-am

iniţiat şi pentru că s-a redus numărul bibliotecilor din garnizoană,

nu au mai rămas biblioteci încadrate cu bibliotecar şi nu am vrut

să pierdem tradiţia de a avea un Cerc de biblioteconomie, şi

atunci l-am constituit la Cercul Militar ca şi o activitate strict pro-

fesională de biblioteconomie, cu bibliotecare din celelalte structuri

militare pe care le avem în garnizoană şi din instituţiile de învăţă-

mânt; bineînţeles şi cu reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene. Aş

vrea să remarc faptul că avem o colaborare foarte bună cu

Biblioteca Judeţeană. Suntem şi foarte apropiaţi ca şi locaţie, şi

multe activităţi le desfăşurăm împreună plecând şi de la acest

Cerc de biblioteconomie, unde Biblioteca Judeţeană are reprezen-

tanţi şi ne şi sprijină în foarte multe activităţi pe care le organi-

zăm. Dacă aş putea să intru pentru puţin în amănunt ... anul tre-

cut am organizat de Ziua Armatei împreună cu Biblioteca

Judeţeană o manifestare intitulată „Onor Cărţii”, care s-a desfăşu-

rat la Sala de tradiţii militare. Biblioteca Judeţeană a venit cu carte

de patrimoniu, iar noi am contribuit cu partea militară a activită-

ţii. Avem, de asemenea, o bună colaborare cu Biblioteca

Universitară şi cu Biblioteca Universităţii de Vest. Cu secţia

Bibliotecii Academiei de la Timişoara chiar avem o colaborare

foarte strânsă şi ca activităţi generale la târguri de cărţi. Am parti-

cipat la „Zilele Bibliotecii Judeţene”, unde a fost un ciclu de activi-

tăţi foarte frumoase timp de o săptămână. Consider că Biblioteca

Cercului Militar se integrează foarte bine în actul cultural din

Timişoara.

— Pentru că aţi adus vorba de cititori, vorbiţi-ne puţinşi despre ei. Cine sunt cei care vă trec pragul?

Aş putea să spun că din punctul de vedere al cititorilor, cu

Omul cu ştiinţă de carte —bibliotecarul


TRA DIŢ I I MILITAR E Ş I CU LTURĂ

84 • IULIE • 2013

CerCul Militar tiMiŞoara

Interviu cu doamna Daniela Truşcă, bibliotecar la Cercul Militar Timişoara


TRADIŢ I I MILITAR E Ş I CUL TURĂ

2013 • IULIE • 87

lansare de Carte

R omanul surorilor Ancuţ nu are câtuşi de puţin logicaimplacabilă a lui Sherlock Holmes, nu are nici parfu-mul aristocratic al lui Hercule Poirot şi nici „ingenui-

tatea” Melaniei, varianta feminină cu semn schimbat a lui Poirot,construită de Rodica Ojog-Braşoveanu. De ce? Pentru că „Cele zecebastonaşe...” nu este o capodoperă. Face parte din categoria roma-nelor „de vacanţă”, acele romane „uşoare”, citite cu plăcere peplajă, la ştrand sau în grădina bunicii (bunica este un cuvânt-cheieîn acest roman), care reuşesc să împrăştie în jurul cititorului par-fumul inocent al adolescenţei... cam cum se întâmpla cu „ElevulDima dintr-a şaptea” sau cu „Invitaţie la vals” ale lui MihailDrumeş. Acel tip de carte pe care, dacă n-ai citit-o la vârsta potri-vită, ai ratat momentul; fiindcă după aceea este prea târziu. Vrajas-a risipit şi cartea apare doar ca o măsură de câţiva centimetri înplus pe raftul bibliotecii.

Nu am să dezvălui conţinutul romanului, am să spun numai căgenul se poate încadra în categoria „aventuri”, personajele princi-pale sunt autoarele, iar acţiunile şi situaţiile sunt destul de plauzi-bile. Fantasticul se îmbină destul de bine cu realul, sunt câtevarăsturnări de situaţie şi, dacă nu suntem foarte pretenţioşi, acţiu-nea ne prinde, iar uneori ne şi surprinde.

Lansarea volumului a avut loc la Galeriile de Artă ale PalatuluiCercului Militar Naţional şi fondurile strânse din vânzarea cărţilorvor fi donate copiilor din casele de tip familial „Sfânta Elena” dinCorabia, judeţul Olt. Aşadar, o acţiune caritabilă, la sfârşitul căreiauna dintre autoare, Mariana Ancuţ, a avut amabilitatea să neîmpărtăşească unele aspecte din „culisele” romanului:

„Povestirea a fost scrisă cu peste treizeci de ani în urmă, lavârsta adolescenţei, atunci când ai vise cât toată populaţia globu-lui. Şi, dacă mai pui la socoteală că atunci te-ai îndrăgostit pentruprima oară, eşti deja un om total pierdut pentru lumea asta... treciîn alte sfere”. Cartea a fost scrisă într-o lună, la îndemnul bunicii,„care a reprezentat pentru noi centrul Universului şi care ne spu-nea că suntem cele mai deştepte din toată lumea, genii aleCarpaţilor, că Eminescu există în literatură doar pentru că s-a năs-cut înaintea noastră...”.

Textul nu a fost foarte elaborat, în sensul că nu s-au făcut fişeale personajelor, nu s-au construit caractere, nu s-a ţesut o intrigă.

Pur şi simplu ideile au curs unele după altele, „a fost ca un vis dinacela frumos când stai în leagănul din grădină şi priveşti cerul, şidintr-o dată vine bunica şi spune: «Haide că este seară, trebuie săintri în casă!»”. Iar autoarele l-au păstrat aşa cum a fost scris cutrei decenii în urmă, tocmai pentru a păstra acea ingenuitate aadolescenţei.

„Am întâmpinat greutăţi cu publicarea cărţii – relateazăMariana Ancuţ – pentru că (este un lucru cunoscut) editurile noas-tre preferă să publice lucrări ale unor autori din străinătate, deoa-rece sunt subvenţionate de către partenerul extern. Ne bucurămînsă că am găsit ceea ce noi am numit «inimi nobile», cărora le-aplăcut manuscrisul şi au acceptat să-l tipărească”.

Rezumând în câteva cuvinte conţinutul romanului, MarianaAncuţ spunea: „Acţiune... cât cuprinde. Visare... dă pe-afară ca uncozonac. Dragoste... eh! este prima dragoste şi, după cum se ştie,chiar şi după o sută de ani, cu greu îţi găseşti cuvintele ca s-o des-crii. Frumos ar fi dacă cei care ar citi cartea s-ar simţi măcar pen-tru câteva momente la vârsta adolescenţei sau şi-ar da seama că –vorba titlului – există miracole şi trebuie să credem în ele”.

Mai sunt încă două manuscrise care aşteaptă să vadă luminatiparului. Textele sunt scrise în aceeaşi perioadă şi cu aceeaşiinocenţă adolescentină. Deci, dacă ar fi să ne bazăm în conti-nuare pe miracole, ar trebui să ne aşteptăm la o recidivă agemenelor Ancuţ. n

Invitaţie la visVolumul „Cele zece bastonaşe sau nu credeţi în miracole, bazaţi-vă pe ele” nupoate fi considerat a fi un reper al genului... care gen?! Poliţist... poate! Ficţiune...ar merge. De dragoste... mda... Ce pot spune cu certitudine este că „Cele zecebastonaşe...” face parte dintre cărţile a căror lectură începe odată cu primele tac-turi ale roţilor de tren, în drum spre mare, şi se termină atunci când este pusă penoptieră... iar afară este întuneric şi dimineaţa vine cu prima zi de serviciu.


toate că la diversele convocări la care am

mai fost, colegii mei remarcau scăderea

numărului de cititori, nu acelaşi lucru pot

să-l spun eu, fără a se crede că sunt lipsită

de modestie. Chiar sunt aproximativ cinci

sute de cititori permanenţi care vin perio-

dic la bibliotecă pentru a împrumuta cărţi,

iar dacă îi iau în calcul şi pe cei care vin la

Sala de lectură şi consultă presa militară,

sau o anumită lucrare, numărul lor se ridi-

că la aproximativ şapte sute. Eu consider

că este o cifră reprezentativă, cu toate că

nu prin numărul de cititori care ne trec

pragul putem evalua o activitate de succes

a bibliotecii, ci mai ales prin calitatea citi-

torilor. Până nu demult, au fost limitate

categoriile de cititori care puteau să vină

la Biblioteca Cercului Militar, rezumându-

se mai mult la cadrele militare în rezervă,

active sau veterani de război şi familiile

lor. Acum instrucţiunile de funcţionare a

bibliotecii din armată ne permit o lărgire a

spectrului ariei cititorilor, bineînţeles cu

aprobarea şefului Cercului Militar. La noi

vin oameni serioşi. Printre cititori se

numără ziarişti, profesori (în special de

istorie) care susţin teze de doctorat. Aici

au găsit materialul de care aveau nevoie.

Sunt şi foarte mulţi studenţi, care fiind

„trendy” au abordat teme militare în

lucrări de masterat, doctorat şi au apelat la

biblioteca noastră pentru că în fondul de

carte pe care îl avem sunt anumite lucrări

valoroase pe care în altă parte nu le

găsesc, cu tematică specific militară. Sunt

foarte bucuroşi deoarece pentru ei acestea

sunt „cărţi rare”.

Militarii activi din cadrul Brigăzii 18

Infanterie care sunt înscrişi la diverse

cursuri, fie ele universitare, fie post-uni-

versitare sau de masterat apelează cu

întregi liste bibliografice. Întotdeauna îmi

place să mă implic în a-i ajuta să-şi găseas-

că materialele de care au nevoie, iar dacă

nu am materialele respective în bibliotecă

fac tot posibilul să le găsesc, ori apelez la

schimbul interbibliotecar, ori la cunoştinţe,

ca să zic aşa. Am apelat la „cunoştinţele”

de la Biblioteca Universităţii de Apărare

sau de la alte biblioteci din Bucureşti,

chiar şi la Biblioteca Naţională, care ne-a

acordat tot sprijinul într-un schimb inter-

bibliotecar. Îi iubesc pe tineri şi vreau să

găsească la noi tot ce au nevoie, să le mai

uşurez din alergătura lor în găsirea materia-

lului bibliografic. De regulă, prin munca

bibliotecarului, biblioteca prinde viaţă.

— Am ajuns şi la fondul de carte pe

care îl aveţi aici. Cu ce vă puteţi lăuda în

acest sens?

Aşa cum este catalogată biblioteca, are

un caracter enciclopedic şi avem reprezen-

tate toate domeniile clasificării universale,

unele mai mult, altele mai puţin. Sunt

domenii în care fondul de carte este mult

mai pronunţat, cum este cel specific militar,

dar nici celelalte nu sunt neglijate, iar aces-

ta a fost unul din obiectivele mele în a

îmbogăţi fondul de carte prin achiziţie

acolo unde s-a simţit o rămânere în urmă,

pentru că anumite domenii, în vremea

comunistă au fost mai puţin tratate, cum ar

fi de exemplu psihologia; după Revoluţie,

studiile psihologice au luat o mare amploa-

re. Lumea a început să caute şi am avut

foarte mulţi cititori, iar atunci şi eu am

încercat să îmbogăţesc domeniul respectiv.

Biblioteca are un fond de carte de aproxi-

mativ 60 000 volume şi este structurată în

două depozite: un depozit fix - unde are

acces numai bibliotecarul -, şi un depozit cu

acces liber la raft. Cărţile sunt aranjate în

mod sitematic-alfabetic. Cititorul poate să

meargă la raft să îşi aleagă orice carte

doreşte, sau să caute în catalogul sistematic-

alfabetic. Pot să spun că din punct de vede-

re al fondului de carte, este destul de bine

reprezentat chiar şi domeniul de referinţă

„grupa 0”, cum îi spunem noi bibliotecarii,

dar în achiziţia de carte pe care am făcut-o

în ultima perioadă se reflectă destul de

puţin, date fiind condiţiile economice. Însă

întotdeauna întocmesc liste, mă consult cu

cititorii, văd ce doresc să găsească în biblio-

tecă, indiferent de domeniu. Îmi notez şi

atunci când posibilităţile financiare îmi sunt

favorabile merg şi caut acele lucrări şi

încerc să le aduc în bibliotecă. M-am axat

pe cărţi cu bătaie lungă, să zic aşa, care nu

îşi pierd valabilitatea mâine, ca ele să poată

să dăinuiască în bibliotecă ca multe altele.

Dacă este să ne referim puţin la achiziţia de

carte, o facem prin librării în funcţie de

fondurile pe care le avem. De la buget nu

am primit de 15 ani niciun leu, dar am

făcut achiziţie de carte din autofinanţare,

din bugetul Cercului Militar, însă aş avea

aici o propunere, dacă se poate spune aşa,

am mai făcut-o şi cu alte ocazii, pe la diver-

sele noastre întâlniri profesionale: acel sis-

tem de achiziţie centralizată a cărţilor care

se făcea cândva de către anumite structuri

ale ministerului apărării să revină şi să se

aloce anumite fonduri de către ordonatorii

de credite de la buget pentru achiziţia de

carte de la Editura Militară, pentru că statu-

tul editurii s-a schimbat între timp şi trebu-

ie plătite acele cărţi. Eu cred că efortul nu

ar fi foarte mare, astfel ca anumite biblio-

teci la nivelul garnizoanelor să primească

măcar câte un exemplar din cărţile pe care

le scoate Editura Militară. Nu sunt foarte

multe biblioteci rămase, încât să nu poată

ministerul să aloce fondurile necesare. Eu

acum, de exemplu, zilele astea, am achiziţio-

nat pentru prima dată prin comandă pe

internet, am avut ceva bani şi am studiat

oferta de carte a Editurii Militare. Mi s-au

părut nişte cărţi foarte bune care merită să

le avem în bibliotecă şi le-am achiziţionat,

dar nu tot timpul pot să fac lucrul acesta.

— Cu ce alte probleme vă confruntaţi ca

bibliotecă şi bibliotecar, nu neapărat în pri-

vinţa achiziţiilor?

Ştiţi cum este, probleme, dacă le cău-

tăm, le găsim totdeauna, dar nu sunt de

nerezolvat; practic, nu sunt probleme

mari. Cu o bună comunicare cu ceilalţi

colegi şi cu şeful Cercului Militar, cu

comandantul garnizoanei căruia îi suntem

subordonaţi, am găsit întotdeauna soluţiile

cele mai bune pentru rezolvarea probleme-

lor. Nu este tot ce aş vrea eu, am vizitat şi

alte biblioteci şi am văzut standardele lor.

Nu putem să ajungem la acest nivel

deocamdată, dar probleme mari nu sunt.

Am obţinut şi un calculator pentru biblio-

tecă, pentru a ţine evidenţa fondului de

carte. Pe viitor mi-aş dori un soft de biblio-

tecă specializat. Eu deocamdată am reuşit

să informatizez numai gestiunea bibliote-

cii, dar mi-aş dori tare mult şi catalogul să

devină informatizat, pentru că asta este

cerinţa viitorului. Poate, în final, voi reuşi.

Aş dori să fac o bibliotecă virtuală, am

început deja să lucrez la acest proiect şi

sper să-l îmbunătăţesc. n


86 • IULIE • 2013

CerCul Militar tiMiŞoara

Mariana Ancuţ, una dintre autoare, scrie autografe pe volumele vândute• Foto: Ion Adrian Curiman

„Volumul de muncă depus pentrua duce la bun sfârşit această lucrare –ne-a mărturisit colonel (r)dr. Dumitru Codiţă – a fost directproporţional cu numărul de pagini.Fiecare termen este urmărit de laapariţia lui şi până în prezent. În ceitrei ani care s-au scurs de la începu-tul acestei lucrări, chiar dacă amdedicat în jur de zece ore pe zi lucru-lui efectiv, mintea a lucrat în conti-nuare... Lucrarea reprezintă o inven-tariere a ultimilor 5000 de ani deistorie cunoscută a fenomenului con-flictologic. Practic, este vorba de evo-luţia pe care a înregistrat-o elabora-rea de norme, de reguli şi principiicu privire la purtarea războiului.Cuvintele, termenii şi expresiile utili-

zate în practica internaţională auîmbrăcat în uzanţa lor convenţionalăşi cutumiară accepţii succesive şidiverse sensuri,distincte întreele, care, împreu-nă, impun ocunoaştere exac-tă a evoluţieiistorice a umani-tăţii. Dicţionarulsugerează, toto-dată, că termenii,cuvintele şiexpresiile au oistorie a lor ce seînscrie într-o eti-mologie, careexplică formarea

şi semnificaţiile lororiginale.”

De remarcat estefaptul că lucrarea seînscrie pe linie valo-rică impusă de cele-lalte apariţii editoria-le publicate subegida AsociaţieiRomâne de DreptUmanitar – „Tratatde drepturile omu-lui“, distins deAcademia Română cupremiul „NicolaeTitulescu”, „Tratat dedrept internaţionalumanitar“, „Mariprobleme umanitareîn dezbaterea oame-nilor de ştiinţă“ subsemnăturile unor

prestigioase personalităţi române şistrăine, cu traducerile lor de rigoare înengleză, franceză şi italiană, „Manualde drept internaţional umanitar“,sponsorizat de CICR, „Dreptul interna-ţional umanitar la începutul secoluluiXXI“, „Drept Internaţional, instrumentejuridice internaţionale“ ş.a.

Autorii au ţinut să-şi exprime şiregretul că, deşi lucrarea se adresea-ză în primul rând domeniului mili-tar, principalele instituţii implicatenu prea au fost reprezentate laaceastă activitate, deşi invitaţiile aufost lansate.

„Dicţionarul Enciclopedic deDrept Internaţional Umanitar” vaajunge în toate instituţiile de învăţă-

mânt civile şi militare, universitare şipostuniversitare, particulare şi destat, care au în programa lor ore pen-tru disciplina „Drepturile omului şidrept umanitar”. Un număr de exem-plare din ambele versiuni va fi pus ladispoziţia: Parlamentului României,unor ministere cu răspunderi îndomeniul dreptului internaţionalumanitar (MApN, MAE, MAI, MECş.a), Societăţii Naţionale de CruceRoşie din România, ComisieiNaţionale de Drept InternaţionalUmanitar şi a altor organizaţii cupreocupări de profil. Versiunea inter-naţională va fi difuzată în străinătatela toate instituţiile şi organizaţiile cuprofil similar cu care ARDU are relaţiide colaborare, precum şi la biblioteci-le: ONU, Consiliului Europei, UniuniiEuropene, Comitetului Internaţionalal Crucii Roşii ş.a. n

TR ADIŢ I I MIL ITARE ŞI C UL TU RĂ

2013 • IULIE • 89

lansare de Carte

O biectivul principal al acestei lucrări – dupăcum susţin cei doi autori – este acela de aoferi publicului interesat, şi nu numai, o sinte-

ză asupra fenomenului conflictologic, din perspectiva evo-luţiei legilor şi obiceiurilor războiului, de la apariţia pri-melor reguli cutumiare şi până la ultimele codificări speci-fice domeniului.

Autorii, prof. univ. dr. Ionel Cloşcă, preşedinteleAsociaţiei Române de Drept Umanitar (ARDU), şi colonel(r) dr. Dumitru Codiţă, preşedintele Filialei PrahovaARDU, sunt specialişti cu o vastă experienţă în dreptinternaţional umanitar, au publicat numeroase lucrări şistudii în domeniu, cu preocupări importante în conduce-rea unor instituţii cu răspunderi în difuzarea şi promova-rea dreptului umanitar în societatea românească.Activitatea acestora beneficiază de o largă recunoaştereinternă şi internaţională în mediile de specialitate.

„Lansarea de astăzi am aşteptat-o cu mare interes – aţinut să precizeze după eveniment domnul prof. univ.

dr. Ionel Cloşcă – deoarece lucrarea este unicat în sistemulpublicisticii juridice. Ea conferă originalitate, precizie şiclaritate terminologică fenomenului conflictologic prezentpe scena istoriei din vremuri imemorabile. Am vrut să fie olucrare completă, complexă şi de aceea am lucrat la eaaproximativ trei ani. Cuprinde în jur de 5000 de termeni şiascunde în spatele acestora mii de documente consultate,începând cu cele mai vechi şi terminând cu cele din pre-zent. Mai mult decât orice, am dorit să punem la punct oserie de confuzii care se fac, am dorit să precizăm nişteconcepte, astfel încât lucrarea să fie un ghid, un etalonpentru ştiinţa românească. Astăzi am prezentat primulvolum cu o mie cinci sute de pagini, iar volumul al doilea,care are ceva mai mult, este gata în manuscris, dar proble-mele financiare nu ne-au permis şi publicarea acestuia.Partea a doua este mai interesantă, într-o oarecare măsură,deoarece acolo punem accentul pe umanism. De asemenea,vom pune la dispoziţie o listă cu peste o sută de umaniştidin istorie. Încercăm astfel să scoatem dreptul internaţio-nal umanitar din obscuritatea ignoranţei, a necunoaşterii.”

Eveniment local cu reverberaţii internaţionale

Vineri, 5 aprilie, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova a avut loclansarea primului volum al unei lucrări de înaltă ţinută academică: „DicţionarulEnciclopedic de Drept Internaţional Umanitar – de la origini şi până în prezent”.Evenimentul s-a înscris în contextul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţareaComitetului Internaţional al Crucii Roşii – apărătorul şi promotorul DreptuluiUmanitar Internaţional.



88 • IULIE • 2013

lansare de Carte

Aspecte de la lansarea primului volum al „Dicţionarului Enciclopedic de Drept Internaţional Umanitar – de la origini şi până în prezent”• Foto: Ion Adrian Curiman

Prof. univ. dr. Ionel Cloşcă, preşedinte al Asociaţiei Române de Drept Umanitar (ARDU) – autor• Foto: Ion Adrian Curiman

Sesiune de autografe • Foto: Ion Adrian Curiman

Colonel (rez.) dr. Dumitru Codiţă, preşedinte Filiala Prahova a AsociaţieiRomâne de Drept Umanitar (ARDU) – autor • Foto: Ion Adrian Curiman

cadrul atelieruluide muzică deprofesorul RomeoConstantin Grosudin CâmpulungMoldovenesc.„Am insistat maimult pe compozi-ţiile proprii aletinerilor inter-preţi pentru aputea îmbunătăţicalitatea interpre-tărilor. Considercă le-am dat idei

bune, iar ei s-au arătat foarte recep-tivi, mai ales că participarea la acesttip de activităţi culturale se face înprimul rând din plăcere. Am partici-pat şi acum trei ani la „Atelierele decreaţie”, şi trebuie să constat cu oare-care amărăciune că anul acesta suntmai puţine formaţii. Poate că şi evo-luţia tehnicii a influenţat acest lucruîntr-o oarecare măsură. Este mai uşorsă foloseşti negativul piesei decât săinstruieşti o trupă. Acolo este multămuncă. Cu toate acestea, mă bucur săconstat că aceşti elevi sunt foartetalentaţi.”

Prestaţiile din cadrul spectacolelorau reprezentat tot atâtea momente debucurie şi încântare pentru protago-nişti, dar mai ales pentru spectatori,care au participat la un adevăratmaraton de entertainment, iar atmos-fera de bună dispoziţie care s-a creata fost dovada clară că elevii colegiilormilitare ştiu să se distreze la fel de

bine cum ştiu săşi înveţe.

Fără intenţiade a face o ierar-hizare, trebuie sămărturisesc fap-tul că trupa„Ripstop” m-aimpresionat înmod deosebit,având o evoluţiede un înalt nivelartistic, din toatepunctele devedere, iar piesacare a reuşit săajungă la inimile

tuturor a fost cea intitulată„Afganistan”, muzică şi text de sublo-cotenent Marius Mocanu, în interpre-tarea unei soliste de excepţie, DianaAlexandra Achihăie.

Artă dramaticăInvitatul secţiunii de artă dramati-

că a fost Adrian Căliman, absolvent alColegiului Militar Liceal „Ştefan celMare” − promoţia 1997 şi actualmen-te director al Casei de cultură a stu-denţilor din Iaşi. Aici, elevii pasionaţide acest domeniu al artei au prezen-tat secvenţe din piesele de teatru pre-gătite pentru spectacolul final. „Noinu eram aşa de talentaţi ca ei, ne-amărturisit la final invitatul. Nuaveam nici prea multe posibilităţi deexprimare, singurele modalităţi artis-tice în care puteai să te exprimi erauacelea din cadrul „Pluguşorului” lafinal de decembrie şi poate spectaco-lul de final de an. Tinerii cu care amlucrat astăzi au talent. Talentul nu îlînveţi. Talentul îl ai înăscut şi cu


2013 • IULIE • 91

ateliere de Creaţie literară Şi artistiCă

M anifestarea este organizată anual, prin grijasecţiei Învăţământ a Statului Major alForţelor Terestre şi se adresează elevilor din

cele trei colegii militare: „Mihai Viteazul” din Alba Iulia,„Dimitrie Cantemir” din Breaza şi „Ştefan cel Mare” dinCâmpulung Moldovenesc, din dorinţa de a pune în valoa-re talentele tinerilor militari şi de a oferi condiţii prielnicedezvoltării activităţilor cultural-artistice.

Pentru al doilea an consecutiv au fost invitaţi şi stu-denţi ai Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”din Sibiu, care, în marea lor majoritate, sunt absolvenţi aicolegiilor militare. Pentru ca evaluarea calităţii actului decreaţie să se facă într-un mod cât mai obiectiv cu putinţă,fără a se urmări o ierarhizare a participanţilor, au fostinvitate personalităţi marcante din domeniul literar-artistic, de pe plan local şi regional.

Activităţile au debutat cu lucrul în cadrul celor patrusecţiuni: creaţii literare, artă dramatică, creaţie şi inter-pretare muzicală, dans.

Clasici paşi de dans...Secţiunea dans s-a desfăşurat în sala de sport, sub

îndrumarea doamnei profesor Anca Holuta dinCâmpulung Moldovenesc, unde participanţii au învăţatdouă dansuri de societate (samba şi cha-cha) şi horăpopulară românească. Deşi timizi la început, participanţiiau prins uşor mişcările şi s-au lăsat purtaţi cu gândul, înpaşi de dans, pe cele mai îndepărtate meridiane ale globu-lui, având în vedere că samba şi cha-cha sunt două dan-suri ce au rădăcini în cultura latino–americană. Totuşi,cel mai îndrăgit dans a fost hora populară autohtonă, carei-a prins în mreaja ei pe toţi, chiar dacă sincronizareapaşilor nu a fost perfectă de fiecare dată.

Creaţie şi interpretare muzicalăSpectacolul final al fiecărui colegiu în parte şi al stu-

denţilor de la Academia Forţelor Terestre este cadrul încare s-au pus în valoare talentul şi măiestria artistică aletuturor participanţilor. Repetiţiile au fost supervizate în

Întâlnirea artelor laCâmpulung Moldovenesc

Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc a fostgazda Atelierelor de creaţie literar-artistică, ediţia a IX-a, ce s-a desfăşurat înperioada 30-31 martie 2013.



90 • IULIE • 2013


Creaţie literară; cenaclurile literare ale colegiilor militare şi Academiei Forţelor Terestre • Foto: Ion Adrian Curiman

Activitate de cenaclu la Atelierele de creaţie • Foto: Ion Adrian Curiman

În sala de sport a Colegiului Militar Liceal„Ştefan cel Mare”se învaţă noi paşi de dans• Foto: Ion Adrian CurimanCând literatura se îmbină cu muzica... • Foto: Ion Adrian Curiman

Elevă de la Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul“ interpretând muzică populară• Foto: Ion Adrian Curiman

timpul ţi-l şlefuieşti. Acest tip de edu-caţie nonformală este foarte impor-tantă şi îi ajută pe tineri în dezvolta-rea personală.”

Creaţie literarăÎntâlnirea celor trei cenacluri lite-

rare: „George Florin Cosma” dinColegiul Militar Liceal „Ştefan celMare”, „Marin Sorescu” din ColegiulMilitar Liceal „Dimitrie Cantemir” şi„Mihai Eminescu” din Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” a fost deschi-să de gazde. Chiar de la primele des-tăinuiri mai mult sau mai puţin versi-ficate s-a putut observa „că fiecare îşigăseşte muza ascunsă fie într-o iubireadolescentină, neîmpărtăşită, fieîntr-un moment de nostalgie dupăcopilăria lăsată acasă, sau chiar într-ocorigenţă la matematică” – remarcamoderatoarea activităţii, doamnaprofesor de limba şi literatura româ-

nă, Mioara Cîmpan.Invitat de onoare a fost profesorul

dr. Ion Filipciuc, distins eminescolog,care, în dulcele grai moldovenesc,le-a vorbit astfel elevilor despre edi-ţia Princeps a „Luceafărului” emines-cian, de parcă marele povestitorhumuleştean coborâse printre noi saune aflam la celebrul Han al Ancuţei,pe care tocmai îl vizitaserăm câtevaore înainte.

„Elevii şi studenţii au demonstratdeopotrivă, dacă mai era cazul, căsunt cu adevărat talentaţi, că, petărâmul muzelor, al versului, al muzi-cii, al artei în general, cu toţii avemde câştigat. «Rivalităţile», dacă auexistat, au dispărut ca prin farmecşi, fără a folosi vorbe mari, cu toţiiam trăit la unison acea emoţie supe-rioară, catharsisul, de care vorbeauvechii greci. Am descoperit la aceştiadolescenţi, pe lângă talent, şi multămaturitate artistică şi multe întrebări.

Să fie oare vorba de vârstă, să fiehaina militară, sau şi una şi cealaltă?”

„A fost frumos, a fost un schimbde experienţă interesant, de suflet,dar şi un mod de a lega prietenii,atât elevii, cât şi noi, profesorii. Înceea ce mă priveşte, ştiu că mi s-afăcut deja dor de următoarea ediţiede la anul, de la Alba Iulia” – ne-amărturisit, vădit emoţionată, StelianaMihaela Lambru, profesor de limbaromână la Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”. Până atunciamintiri, doar amintiri... n


2013 • IULIE • 93


Secţiunea de arte vizuale • Foto: Ion Adrian Curiman

Trupa Ripstop, interpretând piesa „Afganistan” • Foto: Ion Adrian Curiman

Invitaţie la vals din partea studenţilorAcademiei Forţelor Terestre• Foto: Ion Adrian Curiman


acea vreme – transformată ulterior înBrigada 11 Mecanizată – a avut iniţia-tiva de a readuce în atenţia opinieipublice aceste evenimente istorice.„Ţinând cont că în Oradea este şi casadoctorului Aurel Lazăr – precizeazăcolonelul Poinar – unde s-a semnat, la12 octombrie 1918, Declaraţia deindependenţă a românilor dinTransilvania, Crişana şi ţinuturileungurene, cu atât mai mult era nevoieca 19 aprilie, la Beiuş şi 20 aprilie, laOradea, să fie cinstite aşa cum trebu-ie.” Primul lucru realizat încă de laconturarea acestei iniţiative a fostdezvelirea bustului generalului TraianMoşoiu din faţa comandamentuluiDiviziei 11 Mecanizate, ocazie cu carea avut loc şi o primă ceremonie mili-tară şi religioasă. De atunci, anual, la20 aprilie, Oradea este gazda uneiserii de evenimente care nu constaudoar în ceremonii, ci şi în activităţiculturale şi ştiinţifice sau omagiale,precum şedinţa Consiliului LocalOradea, care se desfăşoară în SalaMare a Primăriei, denumită Sala„General Traian Moşoiu”, sesiuni decomunicări ştiinţifice cu participareaunor reputaţi istorici militari şi civilidin ţară şi chiar din străinătate.Profesorul Cantemir Moşoiu, străne-pot al generalului Traian Moşoiu, estede fiecare dată invitat special laşedinţa consiliului local din data de20 aprilie, iar în acest an, profesoruluniv. dr. Viorel Faur a vorbit despresemnificaţia zilei, amintind rolul pecare l-a jucat Roman Ciorigariu, vica-rul Oradei din acea perioadă de pri-goană a românilor.

Colonelul Dan Poinar consideră căelementul cel mai spectaculos la careparticipă întregul oraş este ceremo-nia militară care se desfăşoară dupăîncheierea şedinţei consiliului local.Atunci oficialităţile şi invitaţii suntîntâmpinaţi, în faţa Primăriei, decătre o gardă militară şi, în frunte cuDrapelul de luptă, toţi participanţii seîncolonează şi pleacă în marş prinPiaţa Unirii, pe Strada Avram Iancu,până pe Strada Armatei Române,unde este monumentul generaluluiTraian Moşoiu. Acolo se ţin discur-suri prin care se subliniază importan-

ţa momentului şi serememorează zileledin acel aprilie1919, iar la sfârşit sedepun coroane şijerbe de flori. Ziua seîncheie cu spectacolesusţinute de ansam-blul profesionist„Crişana” şi de cătreactorii TeatruluiNaţional „ReginaMaria” din Oradea.

Anul acesta, acto-rii orădeni, împreu-nă cu un detaşament al Asociaţiei„Tradiţia militară” au reconstituitscena întâlnirii dintre generalulTraian Moşoiu, primarul Oradei,Rimler Karoly şi prefectul AurelLazăr. Un moment distinct în cadrulfestivităţilor organizate în acest an laOradea a avut loc în Sala Mare aPrimăriei Oradea, unde a fost lansatvolumul „Războiul nostru” semnat deNiculae Cibin, un pseudonim al gine-relui şi aghiotantului generaluluiTraian Moşoiu, care a fost martorulevenimentelor trăite în perioada1916-1920. Colonelul Poinar spunecă, în funcţie de bugetul fiecărui an,manifestările au avut şi o amploaremai redusă, „dar nu s-a întâmplatniciodată, de la reînvierea acestei ini-ţiative, să nu ocupăm cel puţin douăzile cu activităţi dedicate evenimen-tului”.

Această perseverenţă a locuitori-lor şi oficialităţilor orădene estedemnă de toată lauda, cu atât maimult cu cât, odată cu dispariţiaBrigăzii 11 Mecanizate şi a altor

structuri militare, efectivele careputeau participa semnificativ la acti-vităţi s-au redus drastic. Însă, dupăcum relata colonelul Poinar, unităţilemilitare care au supravieţuit restruc-turărilor, împreună cu colegii de laMinisterul de Interne, sprijină în con-tinuare organizarea evenimentului.„Şi, pentru că acesta s-a încetăţenit înconştiinţa locală, Primăriile Oradea şiBeiuş, împreună cu consiliile locale,împreună cu Consiliul JudeţeanBihor, sprijină aceste activităţi ofe-rind diferite facilităţi de transport,cazare şi masă pentru participanţiidin afara celor două localităţi. Spreexemplu, în acest an a fost invitat undetaşament de 18 persoane alAsociaţiei «Tradiţia Militară» pentru areconstitui momentul intrării genera-lului Moşoiu în oraş; costul transpor-tului, cazării şi hrănirii acestora afost suportat de către Primăria muni-cipiului Oradea”.

Mulţumim Jandarmeriei Oradeapentru amabilitatea de a ne pune la dis-poziţie, prin domnul profesor CantemirMoşoiu, imagini de la eveniment. n


2013 • IULIE • 95

tradiţii Militare

An de an, la 20 aprilie, municipiul Oradeasărbătoreşte acest eveniment prin organi-zarea diferitelor manifestaţii culturale,

artistice sau ştiinţifice, la care participă activ atât cetăţeniicivili ai urbei, cât şi angajaţi din structuri ale sistemuluinaţional de apărare, siguranţă şi ordine publică, dislocateîn Oradea.

Colonelul (r) ing. Dan Poinar, unul dintre organizatoriiacestor activităţi, ne-a oferit câteva detalii pentru a înţele-ge mai bine semnificaţia pe care actul de la 20 aprilie1919 o are în conştiinţa bihorenilor. „Activităţile decomemorare a primăverii anului 1919 în judeţul Bihor aureînceput imediat după 1990. Noi, militarii bihoreni – ceidin Divizia 11 Mecanizată de la acea vreme, cu unităţi laOradea şi la Beiuş –, ne-am amintit că această parte aRomâniei a fost ultima care s-a alipit ţării şi, cu sprijinulComisiei Române de Istorie Militară, filiala Bihor, amreluat această aniversare, a intrării trupelor române înOradea, în fruntea cărora se afla, la acea vreme, generalul

Traian Moşoiu. Dovezile militare şi istorice scrise, precumşi ziarele maghiare ale vremii descriu extraordinar de fru-mos acest eveniment semnificativ în istoria românilor.”

Pornind de la această iniţiativă, odată cu înfiinţareafilialei orădene a Muzeului Militar Naţional, pe care a con-dus-o colonelul (r) dr. Constantin Moşincan, divizia de la

Recurs la memorie – 94 de ani de la intrarea trupelor române în OradeaIntrarea trupelor române în Oradea, subcomanda generalului Traian Moşoiu, la20 aprilie 1919, a consfinţit actul Marii Uniripecetluit la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918.



94 • IULIE • 2013

tradiţii Militare

Actori ai Teatrului Naţional „Regina Maria” au recreat momentulistoric al întâlnirii dintre generalul Moşoiu, primarul Oradei şiprefectul Aurel Lazăr • Foto: Sorin Dumitraşcu

Defilarea detaşamentelor reprezentative ale structurilor militare din Garnizoana Oradea • Foto: prin amabilitatea Jandarmeriei Oradea

Profesorul Cantemir Moşoiu acordă autografe după lansarea volumului„Războiul nostru”, semnat de aghiotantul generalului Moşoiu, cu pseu-donimul Nicolae Cibin • Foto: Sorin Dumitraşcu

Comandanţi ai structurilor militare din Garnizoana Oradea, participanţi la ceremonie • Foto: prin amabilitatea Jandarmeriei Oradea

Să gândeşti că nu te-a bate,Nici soacră-ta nu ţi-i mamă,Să gândeşti că nu-l îndeamnăSă-ţi mai tragă câte-o palmă.”

După ce-au terminat cu strigăturile,lumea s-a aşezat la mese, a începutpetrecerea ce avea să ţină până-n zori.

Înainte de a se aşeza la masă,nuntaşii şi mirii au înconjuratmesele de trei ori, închipuind astfelun cerc magic, care avea să-i fereas-că de rele în căsnicie. Apoi mirii,nănaşii, druştele şi stegarul s-au aşe-zat în fruntea mesei, pe urmă s-auaşezat ceilalţi nuntaşi.

Paharnicii, rudele Irinei şi-a luiToader, au îmbiat nuntaşii cu băutu-ră. Lelea Ioană a Lalului şi Ilişca Floriiau adus mâncarea. S-a băut şi s-amâncat... Treptat, limbile au începutsă se dezlege. Când toţi au terminatde mâncat, mesele au fost scoase,rămânând doar masa mirilor. Şi, aşacum era tradiţia, s-a început cu joculmiresei. Nănaşii au cerut două blidepentru bani. Apoi stegarul, Gavrilă aPetrii de la Jgheaburi, a jucat-o pri-mul pe mireasă. A pus un teanc debancnote în blid. Mamă-sa, în timp ceel juca cu mireasa, a pus o cergă.Nedumerită, am întrebat-o pe mama:

— Hăi ma'! De ce o pus mama lu'Gavrilă cerga?

— Aşe-i obiceiu'. Stegaru' joacăprimu' mnireasa. Iel îi cel mai impor-tant după mnire dintre nuntaşi.Treb'e să pună bani mai mulţ', să seştie, cine să încumetă a juca mnirea-sa, treb'e să plătească. Aşe s-o pome-nit, mama stegarului să pună şi ieoareşce...

Apoi feciorii au fost invitaţi custrigături, de către staroste, să joacemireasa:

„Haideţ' şî jucaţ' mnireasaNu vă tăt codiţî atâta!Vedeţ' ce mândru-i gătată?!Mnireasa treb'e jucată.Aţ' băut şi aţ' mâncatMnireasa nu aţ jucat.”

Jocul a început cu greu. Ceteraşii,trăgând arcuşul pe o strună, îndem-nară feciorii la joc:

„Cine n-o juca mnireasaLa vară nu-i taie coasa.Cine nu ştie juca,Mai bine-ar mere-a săpa,Cu mnireasa-l vede satu'Pa ogor îl vede dracu'!”

Treptat, feciorii au început săjoace mireasa. Apoi ceteraşii au cân-tat învârtita pentru nănaşi. Pătru' lu'Bălin, nănaşul, a luat nănaşele la jocîmpreună cu mireasa, ca să nu sesupere niciuna. Învârtind câte trei-patru femei odată, în vreme ce de lamese se comenta la adresa lui şi amirelui:

— Cam greu lu' bdetu' Pătru săjoace atâtea odată!

— I-o hi greu, da' n-are ce să facă,dacă i-o trăbuit să hie nănaş...

— Ap'i cine-ai hi vrut sa hienănaş? Ţ'-a hi ciudă că nu v-o chematpă voi?!!!

— Aş, ciudă! Cu ce amaru' nost' sănănăşim? ... nu suntem noi de astăziţă!!!

— Ia'n taci, că zine mnirele să-şirăscumpere mnireasa. Ia'n să văd câţibani pune?

— Stegaru-i hunsfut, nu dă mni-reasa pă dejaba, cât o hi Toa' demnire...

— Nu-i mulţămnit la bani! Aşămnireasă faină nu să dă pă baniputâni...

— Pune măi Toa' în talger, puneca să sune... Scoate din jeb. Pune tăţibanii de vrei să-ţ' joci mnireasa!

Au râs şi glumit, apoi Toader ajucat cu Irina învârtita şi tropotitapână au obosit. De acum Irina este a lui.

După jocul miresei, s-a jucat băr-bătescul şi tropotita. Au jucat numaibărbaţii. Apoi a început învârtita. Întimpul jocului feciorii strigând aucreat o atmosferă şi mai veselă, cân-tând în ritmul ceterii:

„Mândra pe care-o jocDăie-i Dumnezău nărocŞi-o ţie cu sănătate,Că-i bugăt de lată-n spate.”

„Zadea mândrii dinainteM-o-nnebunit la minte,

Da şi ceie dinnapoiNebuni-ne-a p-amândoi.”

„Mariţă de peste apă,Joacă, c-a lucra nu-ţ' place,Cânepa nu o ştii toarce.”

„Aş juca mă' Vasali'Da' ţi-s legaţi cioarecii?Io mă tem că ţ-or pticaŞi numa' mi-mptedica.”

Obosiţi de atâta joc, au pus la locmesele şi a-nceput iar ospăţul. IoanaLalului şi Ilişca, socăciţele, cu poale-le prinse-n brâu, au adus pe tavăcâte o găină de nuntă. Găini înstru-ţate cu verdeaţă, fâşii de hârtie colo-rată şi o ţigară-n cioc. Găinile erauun dar pentru nănaşi din partea gaz-delor. În timp ce aduceau găina,între socăciţe, nănaşi şi nuntaşi,a-nceput un dialog:

„Frunză verde şi-un sansiuFaceţi-mi loc c-amu ziu,Faceţi-mi loc cât mai bineSă nu ptic pă oricine.Să nu ptic pă nănaşu,Să hiu de ruşine amu.Că io zin cu găina,Să i-o dau la nănaşa.Aduc găină-nstruţată,Că de mult o tăt aşteptă.Nici întină, doar sustinăCă-i cu gându' la găină.La găina ciupilităCe cu bani trebe plătită.”

„Găina asta de nuntăTare bine o fo' ţânută,Tăt cu grâu din cel ales,Nu cu pleavă de ovăz.”

„Nanaşă n-o asculta.Găina ce-o are-n mânăO pterit de-o săptămână.Şi-o-nstruţat-o numa-aşaŞi vre' să te păcălea'!”

„Socăciţă, a bătranăCând ai lucrat cu găină,Pă mânuri nu te-ai spălat;Du-te-n vale, la fântână,Şi spală-te-o săptămână!”


2013 • IULIE • 99

Proză sCurtă

C ând ne-am apropiat, au luat în pumni grâu şil-au aruncat peste miri şi nuntaşi strigând:

„Ţâpăm grâu şi nu ovăz,Irina-i din neam ales,Nici Toader nu-i stin din şăs;Ţâpăm grâu si nu săcară,Toader-i de ziţă rară,Irina-i floare de vară.Ţâpăm grâu din tălgerelToderuţ-i frumuşelŞi Irina ca şi el.Ţâpăm grâu din farfurieToader-i de ominieIrina-i aşe să hie!Ţâpăm grâu într-auritIrina-i floare din rât.Ca şi grâul cel curatSă le hie traiul dat.”

Alaiul a înconjurat socăciţele, feciorii şi-au luat pălării-le în mâini, ridicându-le peste capete pentru a putea prin-de grâul. Apoi, fiecare a luat grâu din pălăria cea maiapropiată şi l-a aruncat peste Irina şi Toader, zicând detrei ori: „Noroc!” Apoi în cor:

„Holdă mândră şi rodită,S-aveţ’ viaţă fericită.Câte grăunţă în clopAtâţia prunci cu noroc!Tu mnire şi tu mnireasăBucurie multă-n casă.”

Apoi au luat locul socăciţelor lelea lu’ Colindau, mamalui Toader cu lelea Ilişca, mama Irinii. Şi-n timp ce arun-cau peste miri cu grâu, mama mirelui striga:

„Zî-m’ ceteraş mai cu drag,Să deschid portiţa largC-o sosât cine mni-i drag.Şi oi pune-o după masăC-o zinit găzdoaie-n casă.Eu ţâp grâu, nu ţâp săcarăIrina-i de ziţă rară,Toader-i de ominieŞi Irina aşe să hie.”

La rândul ei, mama miresei a strigat:

„Floricică fir de iarbă,Să trăieşti, Irină dragă!Un’ te duci, să-ţi hie bine,Dumnezău hie cu tineSă nu mă faci de ruşine!Irinucă, fătu’ mneu,Ascultă ce îţi zâc eu:Bărbatu’ dacă te-a bateNu-ţ’ lua hainele-n spate,Pân’ la mine-i departe;Şi de-ai ave’ puţânele,Până la mine-or hi grele!Să asculţi de soacră-taBatăr unde te-a mâna,Din pticioare să meri iute,Din gură să nu zâci multe;Din pticioare să meri tare,Învată să ai răbdare.De-a zâce să calci în foc,Calcă, că-i ave noroc,De-a zâce să calci în parăCalcă, că-i ave tihneală.De-a hi bună, bine-a hi,De-a hi ră, rău îi trăi,Că bărbatu’ nu ţi-i frate

Din neguri de timp uitate (5)Ajunşi la Tomşa acasă, alaiul de nuntaşi a fost aşteptat de socăciţe. Lelea Ioanăa Lalului şi Ilişca Florii stăteau la portiţa de la şatră. Ilişca ţinea-n mână un blid cu grâu.

Rozalia MUREŞANhttp://rolia2012.wordpress.com


98 • IULIE • 2013

Proză sCurtă

plece acasă, primind sticle de horin-că de la paharnic, pentru ca pedrum, spre casă, să servească oame-nii care le vor ieşi în cale. Am pornitşi noi spre casă. La buza dealului,unde începea urcuşul, tata m-a luatîn braţe, văzându-mă că-mi târampicioarele de oboseală.

— Tu Mări', ştii cât o jucat fătucanoastă?! O dor pticioarele de atâtaînvârtit şî tropotit. Mâne-alaltă omărităm. Văzut-ai cum s-o uitat laValentinu' Roibului şi iel la ie?

— Taci mă' Ioa', să nu te audăoareşicine ce prostii grăieşti. Îmbăta-tu-te-ai!?

— Îmbătat dară! ... da' n-ai hi vrutsă zin treaz de la nuntă?! Unde pui cămni-am jucat şi cocoana şi nevasta.Şî... şî vo tri mai tinerele.

— Tinerele ţi-oi da ieu, de nu ti-ivede!!! ... zise mama, glumind, întimp ce descuia uşa casei.

Baba Tilica locuia aproape de„Castel”, într-o casă nouă, construitădin bolţari de beton aduşi de laoraş, acoperită cu plăci de „eterni-tă”. O casă umedă şi rece. Nimeninu-şi mai făcuse casă din beton înValea Sasului. Lemnul din pădurilece-nconjurau satul şi cărămida făcu-tă de Bogdan, ţiganul, erau materia-lele de construcţie. Ionul Tilichii,mic şi îndesat, spurcat la gură, aveao căutătură vicleană, ochi alunecoşi,răi şi goi. Ursuz din naştere, spu-neau babele la porţi când acesta tre-cea pe drum.

— Tu Mări', aiesta ce zine nu-iIonu' Tilichii?

— Api după mărs iel o hi. Păşăşteapăsat de gândeşti ce om mare zine şicând colo-i numa' un ciot de om.

— Aiasta n-ar hi nici-un bai. Baiu-ică-i tare hursuz... tăt îi ninge şî-iploauă. Bă'sama de la supărareaTilichii, de-o rămas văduvă când o fo'gre' cu iel, i să trage.

— Da'pi aşe o hi, că neamu' lor îide oameni de omenie, grăitori, deş-tişi, ţî să uită în ochi. Bdetu' Ion arecăutătura pă alături.

— Fost-ai la Tilica de când ş-ofăcut casa ceie nouă? Auz' tu, o fomusai să hie mai alfel decât restu'

lumnii, de parcă n-ar hi...— N-am fo' ...— Lăudăm pă Isus! – salută Ionul

Tilichii, trecând.— În veci amin, mă Ioa', da' de

unde zii aşe mohorât?— ...— Lasă-l în plata Domnului, nu-ţ'

răcî gura, că aşe îi din născare, n-areiel nici o zină.

Lelea Palagă, nevastă-sa, era cuun cap mai înaltă decât el, tăcută şiveşnic cu lacrimi în ochi. Aveau ofată, Maria, ce-mi era colegă declasă. În drum spre şcoală intramadeseori pe la ea şi mergeamîmpreună. Uneori o ajutam la citit şisocotit, m-a pus doamna Onica,învăţătoarea, să o ajut.

— Ilinca, să faci bine să o ajuţi dincând în când pe Maria! Treci pe la eaîn drum spre şcoală, să repetaţiîmpreună lecţiile, faci o faptă bună,în loc să pierzi vremea teleleu pedealuri.

— Bine, doamnă învăţătoare.Numa' să mă lase mama. Nu-i placesă umblu pe la casele oamenilor să-izăhăiesc.

— Deranjez! Ilinco, se spunederanjez... să faci cum spun, cumamă-ta vorbesc eu.

— Da' di ce trebe s-o ajut!? nupoate şi sângură?

— Ilinca, trebuie! Asta-i misiuneata! Maria-i puţin... mai înceată.

Porneam de acasă mai devreme,nu mai întârziam pe la porţi ciulindurechile la poveştile babelor. Nu măopream pe drum cu cocoanele, nicipe la lelea Roşului nu mai intram săvăd de nu are vreo scrisoare de citit.Aveam o misiune de îndeplinit.

Într-o zi, lelea Roşului era pelaiţă-n faţa porţii.

— Lăudăm pă Isus, lele Floare.— În veci amin! ... da'pi un te

păzăşti tu cocoa'?— La Măria lu' Ionu' Tilichii, am o

misiune de la doamna învăţătoare.— Ce ai tu fată?!!! Ce misie ţ-o dat

doamna de treci ca trinu pă lângăpoarta me şî nu zii să mă întrebi de-sbine, de n-am primit carte de laGheo' or' Vasali'? Mă-ta şti pă undeumbli tu?

— Şti' dară că! Ce crezi mneata cămărg fără să-i spun? Trebe s-o ajut păMărie, că o zîs doamna că ie îi maiînceată de minte şî nu poate învăţasângură. Amu mă păzăsc, da' oi zinidiseară pă la mneta să-ţ' citesc.Dumnezău ţ-ajute, lele Floare.

— Şî ţîie Ilincă, că ieşti cocoanăbună. Meri dară cu bine şî nu uitasă zii!

Am trecut de tunelul verde cuaceeaşi emoţie dintotdeauna, grăbităn-am stat să urmăresc „licuricii”, nicisă visez explorând tărâmul necunos-cut, de vis, cu gândul urcând pe raze-le filtrate de cetină.

Am deschis poarta Tilichii, m-aîntâmpinat Ursu, un câine ciobănesccu un lătrat prietenos, venea spremine trăgându-şi lanţul greu ce-lţinea prizonier în ogradă.

— Ursu, măi ursulache! Acasă-sgazdele? Hai, dă-mni lăboiu, ţ-amadus cioante... hii cuminte, jos! Jos,Ursu! Aşe. Ieşti cuminte...

Am zăbovit câteva clipe mângâin-du-l, trecându-mi degetele piaptănprin blana-i bogată şi albă. LeleaPalagă din casă a auzit lătratul şimi-a ieşit în întâmpinare.

— A! tu ieşti, bată-te norocu'...n-am ştiut cine-o intrat în ocol. Haidadară în casă, zine şî Mărie mintenaş...am trimes-o până la Ioana Laluluidupă un zgărdan.

— Io-s, lele Palagă, lăudăm păIsus. Nu-i bai, o aştept afară pânăzine... sâîngură ieşti acasă?

— Api, cum îi vre... stăi la aier,dacă aşe ţ' pohta, io nu te-oi forţa săintri dacă nu vrei... Nu-s sângură.I-acasă baba Tilica, soacra, şî-i p'ânşură bade-tu Ion, aşază un ptic fânu'de mai an. Îl dă jos din pod, face locpântru ăl din claia din livadă... MăIoa'... ieşî un ptic, o zinit Ilinca Mărieilu' Chifor... Nu ţ'-am zâs... zine s-oajute pă Marie la cetit şî socoată.

— Lasă, lele Palagă, nu-l zăhăi dinlucru. Io zin... că aşe o zâs doamna Onica...

— Da' di ce trebe s-o ajute? – seaude vocea spartă-a lui badea Ioncare se îndreptă spre noi. Di ce trebetu, cocoa?! Măria noastă-i proastă!?


2013 • IULIE • 101

Proză sCurtă

„Nici un bai, nănaşă mare,Că nu-ţ' place dumnitale,Cauţi zină la gaină,Să ramâi cu punga plină.Da-oi dară, la nănaşEl mi-o da şi aldămaş.Nănaş, cată de parale,Găina-i a dumnitale.”

„Haida' cu găina-ncoace,Şi-oi vede dacă îmi place!Deşi-i fain înstruţată,Nici îi friptă, nici îi heartă!Mai bine prinde-o de guşăŞ-o aruncă după uşă.”

„Până-n casă de la şurăO bătut mereu din gură:Să scoată nănaşa o sută,Că-i aduce carne multă;Şi nu vede că-i de zină,Carne nu-i pă-a ei găină,I-o mai rămas nişte oasă,Le-o-nvârtit-n poptiroaşă,Capu' i l-o mai lăsat,Cu clonţu-n sus rădicatŞi i-o pus ţâglare-n gură –Că o dohănit-n şură!”

„Ziceti nănaşi, câte-ţi vre',Gură slobodă-i şi-a me'.De nu aveţ' nănaşi bani,Dăm găina la ţâgani,Că ţâganii-abdie aşteaptăS-o mânânce şi neseartă.”

Au continuat negocierea înglumă, până când nănaşii au cumpă-rat găinile, banii pe ele fiind puşi înblid. Apoi socăciţele au adus din noupe mese platouri cu mâncare.

Spre dimineaţă aveam ochii câr-piţi de somn şi oboseală. În ciudainsistenţelor mamei şi-a tatei să măduc la culcare, rezistasem stoic, nuvoisem să pierd nimic. Descoperisemo altă faţă a satului. Un alt înţeles.Totul avea un rost. Strigăturile,jocul... întreg ritualul, erau... ca otaină care se cerea desluşită. Aurmat apoi schimbarea cununiimiresei, cu baticul. Stegarul a adussteagul. Nănaşele i-au pus pe rândIrinei, pe cap, baticul. În acest timpdruştele i-au strigat:

„Tu Irină, n-o lăsaSă îţi rumpă cununaPânzătura-i tare gre'Tăte grijile-s în ie.”

„Irinucă, ce-au cu tine?Nici nănaşa nu-ţ' vre' bine,De îţ' rumpe cununa,Sî-ţ pune pânzătura!”

Irina şi-a aruncat de trei ori de pecap baticul peste steag. Apoi nănaşelei-au dat jos cununa, punându-i bati-cul aleas, legându-i-l la spate. Deacum a devenit nevastă.

Dar fetele au continuat să-i strige:

„Săracă cununa taSta-va-n cui şi s-a uitaCum ţ' petrece viaţa;Nici o dată-n săptămânăNu-i mai hi cu voie bună.”

„Pântru tri cârpe aleseTe-o băgat între neveste,Pânzătura ta cea albaCum o dai pă ceie neagră,O dai pă ce' mohorâtăSă-ţi hie lumea urâtă,O dai pă ceie aleasăSă trăieşti mulţi ani, mnireasă!”

Acest moment a adus din noulacrimi în ochii Irinei. Lelea Ilişcă aTomşii, mama Irinei, plângea.Plângeau babele şi prietenele Irinei.Şi mama-şi ştergea pe ascuns lacri-mile. Mă emoţionasem, îmi venise şimie să plâng, înduioşată de lacrimi-le celor din jur. Nu prea înţelegeamce se întâmplă şi iar am întrebat-ope mama:

— Mămucă, da de ce zdiară? Nu ieo vrut să se mărite?

— Taci tu cocoa! Cum să nuvreie!? Da' de-amu nimnica n-amai hi la fel pentru ie şi mă-sa. Îivede' şi tu când ţi-a zini orânda...Ajute-mi cerul să trăiesc să te vădmnireasă!

— Io n-oi zdera! De ce sa zder?!— Ştiu!... ştiu din dimineaţa aceea,

din livadă de la Colindău... a conti-nuat mama, privindu-mă cu drag,alungând cu un zâmbet lacrima ce-iscăldase ochii.

Pe nesimţite, voia bună s-a reluatcu muzică şi joc. A venit rândulfemeilor să joace hora miresei.

Druştele, nănaşele, şi femeile tine-re s-au prins în roată, horind în rit-mul ceterii lui Petreuş:

„Măieran din colţu' meseiNoi horim hoarea mniresei,Să horim că-i năcăjâtăDe amu-i căsătorităŞi dintre fete ieşită.Ie-ţi, Irină, cununaŞi o dă de-a duriţaPână-n ocol la mă-ta.Unde-a sta cununa-n locSă răsaie busuioc,Nu-i mai hi fată la joc;Să răsaie lamâiţă –Nu-i mai hi fată-n uliţăSă-i dai la draguţ guriţă.Irină, cununa taÎnvârstată-i mânânţelŞi-ai purtat-o puţîntel.Tu Iri', de amu-nainteCărările ţî-s oprite,Numa' tri ţî-s năpustite:În grădină după ceapă,La fântână după apăŞi la mă-ta câteodată,Când îi hi mai supărată.Irină, te întrebăm:Îţi dai portul din fetiePăntru cel din nevestie?Nevestia-i port frumosNuma-i tare lăcrămos,Nevestia-i port cinstitNuma-i tare suduit.Tu Iri' nu mai zdieraC-amu meri de la mă-ta.Ochii-ţi râdă şi scânteieLasă lacrimile-ţi stăie,Că lacrimi ţ-or trebuiCând cu noi tu nu-i mai hi,Că ţ-or trebui pă marţiCând ţ-a zâni dor de fraţi,Că ţ-or trebui pă joiCând ţ-a zâni dor de noi.”

Încheindu-se acest cântec,Petreuşii au schimbat struna ceterii,cântând de învârtit, înveselind dinnou atmosfera. Petrecerea a maicontinuat până au plecat ceteraşii.Toată lumea a băut, a mâncat şijucat. În zori, nuntaşii au început să


100 • IULIE • 2013

Proză sCurtă

Continuare în numărul viitor 7


102 • IULIE • 2013

Cultura zÂMBetului


2013 • IULIE • 103

Proză sCurtă

B icla? Una comună şi ieftină. Tinerii, dezinvolţişi fericiţi. În simplitatea lor. Şi parfumul...parcă al unei alte epoci. Al bicicletelor clasice,

cu roţi mari, chiar şi cele pentru doamne. Şi fără schim-bător, ingrată piesă care cred că a adus după ea secolulvitezei. Al locomotivelor cu aburi şi greu, negru, grosfum. Dar parcă totuşi, plin de viaţă. El, fumul poluator. Şivătămător. Spre deosebire de electrica. Cel puţin pentrumine. Al scuterelor carosate tip triciclu. Revederea peretină a imaginii lor mă duce cu gândul la anii copilăriei.Era verde, cu motoristul fără de acoperiş deasupra capu-lui. Şi cu pârâitor zgomot. Deunăzi, am aflat una laPatiseria „Paul“. Neagră. Pe Bulevardul Elisabeta.Patisserie francais...

Vremea maşinilor diferite nu doar ca formă dar şi dinpunct de vedere al caracteristicilor interne de construcţie.Vremea când, cu ochii închişi şi doar cu urechile atente,puteai ghici cu succes ce marcă este maşina ce tocmai s-aîndepărtat.

Orice novice deosebea un Trabant sau o „broscuţă”Wolksvagen de un Wartburg, cu ai săi doar doi timpi, orio Dacia de un Peugeot. Doar ascultând! Ce să mai spun debătrâna Skodiţă! Cu ale ei stopuri în două variante con-structive, pe orizontală sau pe verticală...

Ansamblul ORL-istic format din ciocan-nicovală-scăriţăsesiza cu uşurinţă chiar şi diferenţa dintre două modelediferite ale aceleiaşi mărci. Pentru Fiat, am doar imaginealui 126 şi a lui Milletrecento ori a lui Fiat 850. Ba chiar şia Fiatului 1100. Fiecare însoţit de inconfundabila, proprie,simfonie.

La cele mari, şi mai uşor. Una-i Tatra 138 (modelull-am aflat mai târziu), cu botul său alungit, cabină (poate)albastră, roţile motoare înclinate spre interior. Altu-iRomanu’! Ce să mai spun de Buceag, de Liaz-ul-Skoda nem-ţesc şi portocaliu al celor de la (fosta) vidanjare-stropealăde străzi... Nu neapărat în astă legătură. Şi nici ordine.

Pentru categoriile intermediare, reprezentativ esteAro, cu subcategoriile, pe benzină – mai cu „silenţium” –,ori diesel, cu ritmul său sacadat. Era şi aici un

Wolksvagen, unul dintre primele tipuri de Transporter,din care descindea cândva Adrian Păunescu, în pragul sta-dionului unde concerta unicul său „copil”: Cenaclul. Roşu,parcă... Aro-ul... uneori şi cenaclul.

Alte vremuri, alte spectacole, alte maşini, alte sunete, altparfum... Nimic nu mai e ce-a fost! Era globalizării ne-a pri-vat până şi de romantismul unor sunete caracteristice demotor. Acum, când doar eticheta şi numele le mai diferă!

P.S.Da, meditând puţin mai prea raţional, cred că am găsit

vinovata motivaţie: să fie de vină (şi) normele prin care seimpune scăderea dramatică a numărului de decibeli elimi-naţi în atmosferă?!... n

Cum să-ţi dai seama că îmbătrâneşti

Doi tineri pe bicicletă. Pe o bicicletă. Aceeaşi bicicletă. El, la volan. Sau... lacomandă. Ea, privilegiată, pe portbagaj. „Pe porbă”, cum s-ar zice.

Maior Cezar Mihai PÂRLOG

Bycicle girl • Foto: http://fineartamerica.com/featured/bicycle-girl-murphy-elliott.html

• Caricatură realizată de plutonier-major Aurel Ratiş


2013 • IULIE • 105

Proză sCurtă

C omandantul îmi dădu o misiune. Încălecai penărăvaşul Roibu, fără tarniţă. Scrutând grijuliuzarea dinspre răsărit, le spusei ortacilor:

„- De se va întoarce armăsarul singur, veniţi de căutaţimânzul!“

Şi, lovindu-l uşor cu călcâiele, calul sforăind sepierdu în câmpia din faţă, cu povara lui cu tot. Câte opasăre speriată zbura din tufişurile de pe margine şise pierdea în pădure, iar din altă parte, ciripiturivoioase de pitulici veneau ca o adiere pe undele uşoa-re ale vântului.

Şi, în goana calului, îmi revăzui sătucul meu înde-părtat, de la poale de Trascău. În faţa căsuţei dinVâldea erau ai mei: nevastă, tată bătrân şi soră. În faţalor se zbenguia o fetiţă blondă şi durdulie, cu ochii deculoarea florii de inişor. În colţul gurii avea agăţat unzâmbet şăgalnic.

Îmi scuturai capul şi-mi adunai gândurile. Realitateacrudă mă făcea să strunesc animalul şi să ne aşternem lagoană, pe drumul întins. Mă aplecai cu capul şi mâinile încoama aspră a calului; cu hăţurile strânse între noi, făcu-răm un singur corp: cal şi călăreţ.

Urcam coasta uşoară a unei coline. O dulce armonie declopote plutea lin şi duios prin văzduh, ca un glas jalnic.Părea o sfântă rugăciune îndepărtată spre albăstrimilecerului, implorând parcă mila lui, de a scăpa de urgia şipotopul războiului acel pământ roditor şi acea ţară întinsăşi frumoasă – Rusia.

Soarele era gata să asfinţească când, în dreapta mea,pe un dâmb, observai cu coada ochiului vreo cinci soldaţiruşi, cu mitraliere instalate, gata de tragere. Moartea îmizâmbea…

Părul mi s-a zburlit şi furnicături uşoare îmi cuprinse-ră spinarea… Oare, unde?... Ce?... Este grea trecerea?...Când mi se încălzea un picior, când o mână, când îmi

simţeam ceafa şi inima zvâcnind năvalnic. Dar, minune!Oştenii nu m-au somat şi n-au tras, iar noi treceam ca osăgeată prin faţa lor. I-o fi impresionat călăreţul sautinereţea lui ?!

Nici n-am avut vreme să-mi opresc calul la timp, c-amajuns, bâldâbâc, într-o baltă cu nisip mişcător. Roibul acăzut lângă mine, dar s-a ridicat iute şi a încercat să iasă.Picioarele i se înglodau în mocirlă şi se afunda făcând înjurul lui cercuri de apă neagră, învolburată. Trăgea, seopintea şi sforăia.

Eu mă feream să nu mă lovească, dar paşii mei seafundau şi ei în hăul negru. Ţărmul era cam la vreo treimetri, dar mocirla îmi ajunsese la umăr, iar moartea îmizâmbea la ureche…

Într-un târziu, calul a ieşit, s-a scuturat de trei ori,împrăştiind stropi de noroi peste tot. A plecat în galopnechezând vesel, pe drumul care venise, fără să mai pri-vească în urmă.

Temându-mă de moartea din cartuş, am nimerit înbalta ucigaşă. Înainte de a dispărea cu totul, am ridicatochii spre cer şi mi-am zis:

„- În mâinile Tale, Doamne, Iisuse Hristoase,Dumnezeul meu, îţi încredinţez sufletul meu !“.

Şi…minune! Încercând să ridic mâinile spre cer, am datîn apă de o rădăcină groasă, ca degetul de mare. M-amprins cu disperare de ea şi-am început să înot spre mal. Cuchiu, cu vai, de-abia putui ieşi la mal. Apa murdară sescurgea şiroaie de pe mine, iar bocancii erau plini. Negruca un diavol, doar albul ochilor a scăpat de osândă. M-amodihnit câteva clipe, întins pe iarba moale şi crudă. Îmiamintii, cu spaimă, de mitraliori. Plecai spre ai noştri.

În scurt timp, trei călăreţi treceau grăbiţi pe lângămine, fără să mă cunoască. Le strigai bucuros:

„- Hei, nu cunoaşteţi mânzul ?“.Ei au făcut cale-ntoarsă şi, dintr-o săritură, mă azvârlii

în spatele unui camarad. n

MânzulVremea înaintase pe nesimţite. Soarele săruta cu razele lui roşiatice câmpia,ierburile şi copacii ei răzleţi. Oameni şi căruţe, soldaţi şi comandanţi, toatăsuflarea Regimentului 94 Infanterie era în aşteptare.

Ana BOICA

NEWSLETTER RFTABONEAZĂ-TE LA SERVICIULDE NEWSLETTER AL REVISTEI

FORŢELOR TERESTRE!

Dacă ai un smartphone sau o tabletă,singurul lucru pe care trebuie să-lfaci este să fotografiezi imaginea demai sus.

Ce se întâmplă după aceea?• În aplicaţia ta pentru mesagerie va apărea fereastra pentru mesaj nouce va conţine:

- în câmpul pentru destinatar, adresa noastră pentru poşta electronică: [email protected];

- în câmpul pentru subiect, textul:Solicit abonarea la newsletter RFT;

- în câmpul pentru compunereamesajului, Nume: şi Prenume: pe caretrebuie să le completezi; asta doarca să fim siguri că facem abonament

Nu ai smartphone?Şi care-i problema?!

Ne poţi trimite un mesaj de pe computerul de acasă.

Trebuie să scrii în mesagerie datele de mai sus şi noi te vomtrece în listă.

Dezabonare?Foarte simplu!

Cu un reply la ultimul mesaj ne spuică nu mai vrei să primeşti newsletteriar noi te ştergem din listă!

• Şah... mat... şi multe goluri p.108Maior ion adrian CuriMan

Statul Major al Forţelor Terestre a organizat, în

perioada 13-16 martie, Campionatul militar de

şah, cros şi minifotbal, la care au participat

loturile sportive din cele trei colegii militare

liceale: Alba Iulia, Breaza şi Câmpulung

Moldovenesc.

• Campion la tenis de masă,

în Camp Apache p.113Maior sorin HoMeaG

Tenisul de masă este jocul sportiv practicat la

toate vârstele şi pe toate meridianele, care nu

face excepţie nici aici, în Afganistan.

• Locul II la faza naţională de

pentatlon atletic şcolar p.114daniela FiliMon

Echipa Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”

s-a clasat pe locul al II-lea la faza naţională a

pentatlonului atletic şcolar, desfăşurat în cadrul

Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, în

perioada 19-21 aprilie, la Iaşi.

• Colegiul Militar Liceal „Dimitrie

Cantemir”, pe locul întâi la

activităţile sportive p.115denisa tărlunGeanu

Într-o epocă în care unul dintre cele mai

vehiculate cuvinte este schimbarea, calitatea

procesului educaţional este esenţială, menirea

fiind efectiv de a realiza complexul proces de

formare a tinerilor.

• Atleţii cantemirişti pe podiumul

învingătorilor p.116Graţiela MiHăiesCu

Echipa de atletism a Colegiului Militar Liceal

„Dimitrie Cantemir”, antrenată de profesorul

Gianin Stanciu, a urcat pe podiumul

învingătorilor, ocupând locul al III-lea la etapa

finală de pentatlon atletic din cadrul Olimpiadei

Naţionale a Sportului Şcolar.

SS pp oo rr tt îî nn ff oo rr ţţ ee ll eett ee rr ee ss tt rr ee


şi au reuşit să marcheze de două ori.Când totul părea pierdut, gazdele aumarcat şi, susţinuţi de o micuţă gale-rie, au reuşit să egaleze. Însă orgoliulde gazdă nu s-a oprit aici şi, la jumă-tatea celei de-a doua reprize, au pre-luat conducerea pe tabela de marcaj,iar pe final au reuşit să mai punctezeo dată. Scorul final de 4-2 le-a readuszâmbetele pe buze dar... concursulnu s-a încheiat încă.

Pe locuri, fiţi gata, start!În cea de-a doua zi a competiţiei,

toate eforturile s-au concentrat peproba de cros, probă în care rezulta-tele muncii de un an de zile se potvedea pe durată scurtă de timp, încare fiecare concurent reuşeşte săparcurgă cei 3 000 m (la băieţi) şi

respectiv 2 000m (la fete).Important estemodul de abor-dare al traseuluiîn funcţie de por-ţiunile mai „sen-sibile” din teren,de starea vremiişi, nu în ultimulrând, în funcţiede adversari.

Fetele au fostprimele care s-aualiniat la linia de

start. Mai mult de o treime a traseu-lui de 2 000 m s-aalergat în plutoncompact, ceea ceprevestea o luptădestul de strânsăpentru finalulcursei. Cu toateacestea, elevaGeorgiana Brînzeade la ColegiulMilitar Liceal„Mihai Viteazul”s-a postat în frun-tea plutonului, aascultat permanentindicaţiile antreno-rului său, profeso-rul Sorin Secă -reanu, reuşind sădomine cursa de laun capăt la altul. Ritmul impus nu aputut fi ţinut decât de colega ei,eleva Ioana Bogdan, care s-a clasat pelocul doi. La un interval de câtevasecunde a trecut linia de sosire elevaGiurescu Andreea, de la ColegiulMilitar Liceal „Dimitrie Cantemir”,ocupând un bine-meritat loc trei.

„Sunt fericităcă munca mea deun an de zile nu afost în zadar − ne-a mărturisit elevasergent GeorgianaBrînzea la finalulcursei. M-am con-centrat foartemult, nu am auzitnici chiar încurajă-

rile colegilor care scandau pe margi-ne. M-am gândit numai la traseu, săalerg cât mai bine şi să trec primalinia de sosire.”

„Am început cursa rugându-mă laDumnezeu − a ţinut să precizeze ocu-panta locului doi, eleva caporal IoanaBogdan. Am tras cât am putut detare, am încercat să ţin aproape decolega mea, care era în fruntea pluto-nului, repetându-mi în gând: «Pot!Pot! Pot!» În final, am reuşit. Deşipractic volei de şase ani, prima meaiubire a fost şi va rămâne atletismul.”

Pentru „jocul minţii”, conformtragerilor la sorţi, întrecerea a conti-

nuat în cea de-a doua zi cu două par-tide ce au avut miză crescută. Labăieţi, Sorin Pătraşcu − elev în clasa aXII-a la C.M.L. „Mihai Viteazul” l-aîntâlnit pe Iulian Petrică Ungureanu −elev în clasa a X-a la C.M.L. „Ştefancel Mare”. Pentru Sorin Pătraşcu, care

S POR T ÎN F O RŢE LE TE RE STR E

2013 • IULIE • 109

CaMPionatul Militar de ŞaH, Cros Şi MiniFotBal Între ColeGiile Militare liCeale

A nul acesta a fost rândul celor din ColegiulMilitar Liceal „Mihai Viteazul” să facă oficiul degazdă a „Olimpiadei mici” − aşa cum mai este

numit campionatul în rândul elevilor din cele trei colegii.Competiţie sportivă de tradiţie, reuneşte la start, ca în fie-care an, elevi cu aptitudini sportive care, pe parcursulcelor trei zile, îşi pot etala capacităţile fizice şi, în acelaşitimp, vor dovedi cât de antrenaţi sunt la una din cele treidiscipline sportive.

Festivitatea de deschidere a avut loc în dimineaţa pri-mei zile de concurs, pe platoul Colegiului Militar Liceal„Mihai Viteazul”. Cu acest prilej, colonelul Marcel Domşa,comandantul colegiului, a urat „Bun venit!” cadrelor mili-tare, profesorilor şi elevilor de la „cele două colegii milita-re surori” şi mult succes tuturor participanţilor, expri-mându-şi, în acelaşi timp, convingerea că spiritul de fair-play va învinge.

Concursul propriu-zis a debutat cu „sportul minţii”,şahul. Conform tragerilor la sorţi din ziua precedentă, pri-mele confruntări au fost între elevul Ciprian Pîrlog, din

clasa a XI-a la C.M.L. „Dimitrie Cantemir”, şi elevul SorinPătraşcu, din clasa a XII-a la C.M.L. „Mihai Viteazul”, labăieţi şi între eleva Roxana Ştefan, din clasa a XII-a laC.M.L. „Dimitrie Cantemir” şi eleva Alexandra Oltean, dinclasa a XII-a la C.M.L. „Mihai Viteazul”. Partida băieţilors-a caracterizat prin ritm alert şi incisivitate. A fost echili-brată pentru o bună perioadă din timp, dar învingătorulprin mat, la mutarea cu numărul 55, a fost Ciprian Pîrlog.

În partida fetelor, calmul şi prudenţa au fost cuvintelede ordine. Roxana Ştefan a început în forţă, punând pre-siune pe adversară, profitând în acelaşi timp de o greşealăa acesteia în debutul partidei. Alexandra Oltean a reuşitsă echilibreze partida şi să-şi creeze un avantaj conforta-bil, iar la mutarea numărul 25 a determinat-o pe adversa-ră să abandoneze partida şi să se recunoască învinsă.

Meciul de minifotbal din prima zi de concurs s-a des-făşurat între echipa Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazul” şi cea a Colegiului Militar Liceal „Ştefan celMare”. Partida a fost spectaculoasă, cu multe faze depoartă, dar şi cu multe goluri. Elevii din CâmpulungMolodvenesc au început în forţă, şi-au dominat adversarul

Şah... mat... şi multe goluriStatul Major al Forţelor Terestre a organizat, în perioada 13-16 martie,Campionatul militar de şah, cros şi minifotbal, la care au participat loturile sportive din cele trei colegii militare liceale: Alba Iulia, Breaza şi CâmpulungMoldovenesc.

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

108 • IULIE • 2013



Demonstraţie de mânuire armă în cadrul festivităţii de deschidere a competiţiei • Foto: Ion Adrian Curiman

Festivitatea de deschidere a competiţiei. Comandantul C.M.L. „MihaiViteazul”, colonel Marcel Domşa, împreună cu şeful comitetului de organi-zare, locotenent-colonel Cristian Grecu • Foto: Ion Adrian Curiman

Meciul de minifotbal între echipa C.M.L.„Mihai Viteazul” şi a C.M.L. „Ştefan cel Mare”• Foto: Ion Adrian Curiman

Partida de şah dintre elevii Ciprian Pîrlog şi Sorin Pătraşcu• Foto: Ion Adrian Curiman

Start în proba de cros fete (2 000 m) • Foto: Ion Adrian Curiman

va juca şi echipa-gazdă, pe care unscor de egalitate nu o poate avantaja.

„Jocul minţii” şi al nervilor tariUltima zi a Campionatului militar

de şah, cros şi minifotbal a fost cea ameciurilor decisive, în urma căroraaveau să se stabilească şi clasamente-le finale individuale, dar şi pe echipe.

La şah s-au consumat ultimelepartide între echipa Colegiului MilitarLiceal „Dimitrie Cantemir”, reprezen-tată de eleva caporal Roxana Ştefan şielev sergent Lucian Pîrjol, şi cea aColegiului Militar Liceal „Ştefan celMare”, reprezentată de eleva sergentmajor Mihaela Popescu şi elev frun-taş Petrică Ungureanu.

La băieţi, Lucian Pîrjol a începutpartida cu mari emoţii, deoarecenumai victoria lui putea aduce echi-pei ocuparea primului loc pe podium.A beneficiat de „avantajul” joculuicu piesele albe şi a adoptat o tacticăpe care o cunoştea foarte bine. Aînceput cu gambitu’ damei acceptat,dar adversarul a jucat „ca la carte” şidin acest motiv începutul s-a dovedita fi foarte echilibrat. Totuşi, Lucian apus presiune continuă pe adversar şia reuşit în scurt timp să-şi creeze opoziţie favorabilă. Mutările le-a efec-tuat cu repeziciune, fără prea multtimp de gândire, iar la cea cu numă-rul 50 Lucian a spus: „Mat!”. Pentruel şahul se pare că este o moştenirede familie pe care nu vrea să o risi-pească: „Bunicul meu mi-a pus piese-le în mână la vârsta de trei ani, iarşah de performanţă fac de aproapezece ani. A fost o perioadă când mă

duceam mai des la concursuri, daracum pe primul plan este şcoala.Sper ca pe viitor să pot rezerva maimult timp pentru acest sport”.

La fete situaţia era clară. Veneafiecare concurentă după câte oînfrângere în faţa reprezentantei gaz-delor, iar acum lupta se ducea pentruocuparea locului II şi de aceea remizanu putea fi luată în calcul. RoxanaŞtefan şi-a dorit foarte mult victoria,mai ales că prin aceasta putea duceechipa pe primul loc. Fiindcă a jucatcu piesele albe a început în forţă şi areuşit să-şi creeze un foarte bunavantaj, în primul rând poziţional,punând stăpânire pe centrul tablei.Profitând de avantajul obţinut asacrificat câteva piese pentru a desfa-

ce apărarea adversarei. Din păcate,timpul a trecut parcă prea repede, iarsub presiunea ultimelor secunde cese scurgeau necruţătoare, Roxana Şte-fan a comis mai multe greşeli, iarMihaela Popescu a reuşit să câştigepunctul mult dorit.

În urma rezultatelor partideloranterioare, meciul dintre echipaColegiului Militar Liceal „MihaiViteazul” şi cea a Colegiului MilitarLiceal „Dimitrie Cantemir” a devenito adevărată finală, deoarece la sfârşi-tul timpului regulamentar de joc aveasă se cunoască ocupanta locului I şi,bineînţeles, cea a locului secund.Ambele echipe aveau jucători bunicare îşi demonstraseră potenţialul decare dispun în meciurile anterioare.Cantemiriştii, deşi jucau în deplasare,veneau cu un uşor avantaj al rezulta-tului din partida cu cei de la ColegiulMilitar Liceal „Ştefan cel Mare”.Gazdele au început încrezătoare înforţele proprii, mai ales că se bucu-rau şi de o galerie ceva mai numeroa-să faţă de adversar.

Cu toate acestea, echipa dinBreaza a reuşit să facă un joc bun înapărare, să blocheze destul de binepe cel mai bun jucător al adversarilorşi să deschidă foarte repede scorul.Luaţi prin surprindere, jucătorii

S POR T ÎN F O RŢE LE TE RE STR E

2013 • IULIE • 111


pierduse cu o zi înainte în faţa cole-gului de la C.M.L. „DimitrieCantemir”, partida aceasta reprezenta„totul sau nimic”. Cu toate acestea, aavut un început mai greoi, cu multemutări prudente dar şi cu câteva gre-şeli care l-au costat pierderea avanta-jului poziţional. Adversarul său afructificat din plin aceste oportuni-tăţi şi a impus în permanenţă unritm greu de suportat. Totuşi, sprefinalul partidei, a făcut o mutareneglijentă, de care Sorin Pătraşcu aprofitat la rândul său, adjude -cându-şi astfel partida.

Deşi învingătoare în prima zi,Alexandra Oltean − elevă în clasa aXII-a la C.M.L. „Mihai Viteazul”,cunoştea cât de bine este pregătităadversara din cel de-al doilea meci şiera perfect conştientă că de reuşitasau eşecul din această partidă vadepinde clasamentul final. La pru-denţa şi dorinţa ei de a nu greşi s-aadăugat continua presiune la care a

fost supusă deadversara sa,Mihaela Popescu− elevă în clasa aXII-a la C.M.L.„Ştefan celMare”. „Am jucatcu piesele negreşi a trebuit să măsupun adversaru-lui, m-am apăratla început departidă deoareceam fost pusăîntr-o situaţie

destul de grea. La jumătatea partideiam reuşit să ies din strânsoare, să-midezvolt piesele, să adopt o strategie şisă câştig − ne-a declarat cu zâmbetulpe buze Alexandra Oltean. Pentrumine şahul nu este doar un joc, el măajută şi în viaţa de toate zilele, măajută să acţionez în situaţii critice, săgândesc de două ori înainte de a faceceva, să analizez toate posibilităţile”.Cele două adversare din această zi sevor putea întâlni, pentru a disputa„partida revanşă”, în luna mai, laOlimpiada Naţională a Sportului Şco-lar.

Dornică de victorie, echipa deminifotbal a celor de la C.M.L. „Ştefancel Mare” din CâmpulungMoldovenesc a întâlnit în cea de-adoua partidă echipa C.M.L. „DimitrieCantemir” din Breaza. Influenţaţi derezultatul din ziua precedentă, eleviidin Câmpulung Moldovenesc au înce-put cu o oarecare prudenţă partida,

dar au primit un gol în minutul 5 alprimei reprize. După 13 minute aureuşit să restabilească egalitatea petabela de marcaj. Deşi elevii dinBreaza au ratat o lovitură de pedeap-să, au reuşit să preia frâiele jocului şisă marcheze gol după gol, iar porta-

rul echipei adverse a fost obligat săscoată mingea din poartă de încă şaseori. Scorul final de 7-1 pentru cei dela C.M.L. „Dimitrie Cantemir” face cameciul din ultima zi să fie unul cumiză foarte mare, având în vedere că

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

110 • IULIE • 2013


Partida de şah dintre elevele Mihaela Popescu − C.M.L. „Ştefan cel mare”şi Alexandra Oltean − C.M.L. „Mihai Viteazul” • Foto: Ion Adrian Curiman

Proba de cros băieţi (3 000 m) • Foto: Ion Adrian Curiman

Elev caporal Bacheimer Gabriel − câştigătorullocului I în proba de cros băieţi (3000 m)• Foto: Ion Adrian Curiman

Eleva sergent Brânzea Georgiana − câştigătoarea locului I în proba de cros fete• Foto: Ion Adrian Curiman

Meciul de minifotbal între echipa C.M.L. „Mihai Viteazul” şi a C.M.L. „Dimitrie Cantemir” • Foto: Ion Adrian Curiman

SPO RT ÎN F OR ŢE LE TER ES TRE

2013 • IULIE • 113

sPort În teatrele de oPeraţii

La jumătatea lunii aprilie, în Camp Apache, înlocalul special amenajat care are ca scoprecreerea şi petrecerea puţinului timp liber

pe care militarii îl au după executarea misiunilor din ariade operaţii a fost organizat, de către partenerii americani,un concurs de tenis de masă.

Fiind unul dintre cele mai îndrăgite sporturi de pemapamond, în concurs s-au înscris jucători de o mare vite-ză de reacţie şi de execuţie, rezistenţă psihică şi o bunăpregătire fizică, din mai multe ţări: Bosnia, India, Kenya,Kosovo, Nepal, SUA şi, nu în ultimul rând, România.

După mai multe meciuri, care i-au menţinut pe jucă-tori într-o stare mentală foarte bună – multă gândire,strategii, schimbări de ritm, surprinderea adversarului –,s-a decis câştigătorul, colegul nostru, caporal clasa a III-aVasile Diac, încadrat la Batalionul 2 Manevră „ScorpioniiGalbeni” din Timişoara.

„Tenisul de masă este uşor să-l înveţi, dar este dificilsă ajungi la un nivel înalt, având mereu alte provocări înfaţă” - mi-a relatat după primirea trofeului de câştigătoral turneului, caporal Vasile Diac. Meciurile au căpătatuneori un ritm uimitor, iar pasiunea pusă în timpul jocu-lui i-a prins mereu şi pe spectatori, care s-au bucuratîmpreună cu toţi participanţii la concurs. n

Campion la tenis de masă, în Camp Apache

Tenisul de masă este jocul sportiv practicat la toate vârstele şi pe toate meridia-nele, care nu face excepţie nici aici, în Afganistan.

Maior Sorin HOMEAGFoto: maior Sorin HOMEAG

gazdelor au mai primit un gol. O tre-sărire de orgoliu i-a făcut să reducădin diferenţă foarte repede, iarmeciul s-a relansat. Micuţa galerie acantemiriştilor şi-a impulsionat echi-pa scandând din răsputeri sloganuride încurajare, iar jucătorii au răsplă-tit-o marcând gol după gol, câştigânden-fanfare ultimul meci cu acelaşiscor din ziua precedentă (7 − 1).

„Am avut încredere deplină înaceastă echipă cu care am începutpregătirea încă de anul trecut −ne-a declarat plin de satisfacţieantrenorul echipei, profesorul MihaiDochia. Nu am putut să câştigămlocul I la competiţia anterioară darla acest concurs copiii au fost foartebine montaţi şi au câştigat categoricîn faţa celor două adversare. Azi amspeculat breşele din apărarea adver-sarului pe care le-am observat înprimul lor meci. Toţi au apreciat căaceasta este cea mai bună echipă lamomentul actual. Am reuşit săsparg o serie de ghinioane de câţivaani de loc trei, iar acum le mulţu-mesc acestor băieţi că mi-au oferitocazia să mă bucur pentru loculîntâi.” Căpitanul echipei învingătoa-re, elev sergent Gabriel Enache, aavut o prestaţie deosebită pe par-cursul celor două partide şi deaceea a primit titlul de „Cel mai bunjucător”. Din punctul lui de vedere,„cele trei echipe sunt la fel de valo-roase dar buna comunicare între

coechipieri a făcut diferenţa petabela de marcaj”.

Pe podium...Cu ocazia festivităţii de premiere

organizată la închiderea campionatu-lui, au fost acordate cupe şi diplomepentru echipele participante în con-curs, cât şi pentru performanţele indi-viduale ale elevilor. Demn de menţio-nat este „Premiul pentru fair play”,acordat elevului sergent AndreiCodorcea din Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul” − Alba Iulia, ce aavut un comportament remarcabil,recunoscut atât de membrii loturilorsportive, cât şi de antrenorii acestora.

În semn de mulţumire pentrusprijinul acordat pe parcursul compe-tiţiei, preşedintele comitetului de

organizare, locotenent-colonelulCristian Grecu, a acordat diplome şiplachete celor care au făcut ca„Olimpiada mică” să se desfăşoare încondiţii foarte bune.

La sfârşitul festivităţii de premie-re, comandantul Colegiului MilitarLiceal „Mihai Viteazul”, colonelulDomşa, a concluzionat: „În fiecarecompetiţie există învinşi şi învingă-tori. Învinşii trebuie să-şi stabileascăplanurile de viitor, iar aceste pla-nuri trebuie să coincidă cu câştiga-rea următoarelor competiţii, iarînvingătorii trebuie să lupte pentrua-şi păstra titlul câştigat. Dar, maipresus de toate, a fost importantăparticiparea, practicarea sportului,care contribuie la fortificarea voas-tră atât pe plan fizic, dar mai alespe plan psihic”. n

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

112 • IULIE • 2013


Festivitatea de premiere a echipelor de minifotbal • Foto: Ion Adrian Curiman

Lotul sportiv al Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, ocupantul primului loc în clasamentulgeneral, deschide defilarea de la finalul competiţiei • Foto: Ion Adrian Curiman Trofeul competiţiei • Foto: Sorin Homeag Trofeul, paleta şi bănăţeanul • Foto: Sorin Homeag

Caporalul clasa a III-a Vasile Diac, campion la competiţia de tenis de masădin Camp Apache • Foto: Sorin Homeag

Locul II la faza naţională de pentatlon atletic şcolar

Echipa Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” s-a clasat pe locul al II-lea la fazanaţională a pentatlonului atletic şcolar, desfăşurat în cadrul Olimpiadei Naţionalea Sportului Şcolar, în perioada 19 - 21 aprilie, la Iaşi.


114 • IULIE • 2013

CoMPetiţii interŞColare

Daniela FILIMON

SPO RT ÎN F OR ŢE LE TER ES TRE

2013 • IULIE • 115

Cea Mai Bună Bază Şi aCtivitate sPortivă

În Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”,instituţie centenară încadrată armonios înînvăţământul preuniversitar românesc,

îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei paradigmei instruc-ţionale, competenţa, performanţa şi profesionalismulsunt reperele esenţiale care au contribuit la o imaginede ansamblu asupra realizărilor şi potenţialului acestuicolegiu, ce generează permanent calitatea prin diferitemijloace şi vizează excelenţa prin fiecare activitateîntreprinsă.

În luna martie a acestui an, colegiul s-a clasat pelocul I în cadrul etapei finale pe Ministerul ApărăriiNaţionale la concursul „Cea mai bună bază şi activitatesportivă” din cadrul instituţiilor militare de învăţământ.

Clasarea pe cea mai înaltă treaptă a podiumului arela bază rezultatele sportive ale elevilor, obţinute prinmultă muncă, pasiune şi condiţii optime de pregătire.

Obţinerea performanţelor dorite a constat în voinţaşi dorinţa de a atinge ţelul, în perseverenţa şi dârzeniaelevilor militari, care au tratat orele asidue de antrena-ment cu responsabilitate, asigurând succesul relaţieiprofesor-elev, relaţie care a condus incontestabil către osingură cale, cea a excelenţei.

Generaţiile cantemiriste continuă seria aspiraţiilorspre înalt, dorinţa de autodepăşire în sport fiind din ceîn ce mai mare, transformând procesele instructiv-educative în activităţi bazate pe tehnologii didactice devârf, în cadrul cărora cunoaşterea şi motivaţia se dez-voltă exponenţial. n

Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”, pe locul întâi la activităţilesportive

Într-o epocă în care unul dintre cele mai vehiculate cuvinte este schimbarea, calitatea procesului educaţional este esenţială, menirea fiind efectiv de a realizacomplexul proces de formare a tinerilor.

Denisa TĂRLUNGEANU

Trofeul pentru cea mai bună bază sportivă • Foto: prin amabilitatea Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”• Foto: Daniela Filimon

E chipa cole-giului dinAlba Iulia a

fost formată din cincielevi: Corneliu Koss,Alexandru Taloş,Sergiu Chirlejan,Gabriel Buricea şiAdrian Jalea, pregătiţide către profesorulSorin Secăreanu.

Atleţii de la „MihaiViteazul” s-au descur-cat foarte bine latoate probele de pen-tatlon: săritura în lun-gime, aruncarea min-gii de oină, aruncareagreutăţii, alergare deviteză 60 m şi alerga-re de rezistenţă800 m, cu toate căeste primul an şcolarcând programa ONSScuprinde şi aceastădisciplină sportivă.

Elevi sportivi dinşapte judeţe (cincidintre licee fiind deprofil sportiv) s-auîntâlnit la startulacestor întreceri,dând dovadă de fair-play, competitivitate,colaborare, ambiţiecolectivă şi susţinerereciprocă. n

A fost o etapă disputată, la startul căreia s-au ali-niat cele mai bune şapte echipe, din tot atâteazone din întreaga ţară: L.P.S. Câmpulung

Muscel, L.P.S. Baia Mare, L.P.S Iaşi, L.P.S. Constanţa, L.P.SCluj‑Napoca, Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” şiColegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”.

În cadrul aceleiaşi competiţii, doi dintre atleţii lotu-lui, Ionuţ Stan şi Teodor Olteanu, s-au evidenţiat în cla-samentul general, la individual, obţinând locul II, res-pectiv locul III.

Sportivii noştri au avut un parcurs bun şi o comporta-re excelentă în cadrul uneia dintre cele mai solicitantecompetiţii, pentatlonul atletic şcolar, ce combină cincidiscipline diferite şi spectaculoase: alergarea pe distanţade 60 m, alergarea pe distanţa de 800 m, săritura în lun-gime, aruncarea mingii de oină şi aruncarea greutăţii.

Atleţii noştri au demonstrat că pot oferi un adevăratspectacol sportiv şi pot ajunge la niveluri de performanţăsuperioare celor de până acum. Acolo unde există pasiunepentru sport şi mediul propice pentru a-l practica, existăşi performanţă. n

Atleţii cantemirişti pe podiumul învingătorilor

Echipa de atletism a Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, antrenată deprofesorul Gianin Stanciu, a urcat pe podiumul învingătorilor, ocupând locul al III-lea la etapa finală de pentatlon atletic din cadrul Olimpiadei Naţionalea Sportului Şcolar, care s-a desfăşurat în perioada 19 - 20 aprilie, la Iaşi.


116 • IULIE • 2013

CoMPetiţii interŞColare

Graţiela MIHĂIESCU

Proba de alergare • Foto: prin amabilitatea CML „Dimitrie Cantemir”

Lotul sportiv al Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, împreună cuantrenorul profesor Gianin Stanciu • Foto: prin amabilitatea CML „Dimitrie Cantemir”

Date post:	02-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	buinhu
View:	246 times
Download:	7 times

Mălina 2013

Documents