Maica Siluana Vlad - Cu Hristos Te Intalnesti Intai in Iad

8/9/2019 Maica Siluana Vlad - Cu Hristos Te Intalnesti Intai in Iad

1/56

CONVORBIRI CU MAICA SILUANA

LA EDITURA

LUMEA CREDINŢEI

http://4.bp.blogspot.com/-j2IF6UvDHEw/UvICO9JUsUI/AAAAAAAAKeQ/yAtVOIlpavE/s1600/Siluana+COP+1.jpg


2/56

http://1.bp.blogspot.com/-5r3fI_67RSc/UvICeoZOvmI/AAAAAAAAKeg/46vniK4C_Es/s1600/Siluana+pag.+5.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-CzKD-8MBFmM/UvICVvBLgwI/AAAAAAAAKeY/xBkZtwm8GoE/s1600/Siluana+pagina+titlu.jpg


3/56

http://1.bp.blogspot.com/-hAHLNl3RsHk/UvICs8y8qeI/AAAAAAAAKew/3pTna43mlhw/s1600/Siluana+pag.7.jpghttp://3.bp.blogspot.com/-saRmhMkApFA/UvICltwnZfI/AAAAAAAAKeo/X6NG7N0Doiw/s1600/Siluana+pag.+6.jpg


4/56

http://1.bp.blogspot.com/-AU6GcwTZgQI/UvIDA8K0O_I/AAAAAAAAKfA/o8kqSnGrJbQ/s1600/Siluana+Cuprins.jpghttp://4.bp.blogspot.com/-cpbK9A0GCD8/UvIC2i6y4RI/AAAAAAAAKe8/RQPGQupAk1Y/s1600/Siluana+pag.+8.jpg


5/56

LUMEA CREDINŢEI : CARTEA TA DE SUFLET

Revista:• Lumea Credintei, anul I, nr. 5 Decembrie 2003

O pogorâre la Iad28 septembrie, 2009/598 viualiari

A fost profesoar de f!lo"of!e #$ %!a&a 'de d!$a!$te() f!!$d de*"+t d!$ treapt) d+p *e aaf!r,at p+-l!* * ,ater!a $+ poate f! o for, s+per!oar de orga$!"are. A fost apo! pa"$!*)-!-l!ote*ar #$ /ala&! 0! ,a! tot t!,p+l s+pra%eg1eat de Se*+r!tate 2'doar pe$tr+ a ,a! f!+$ dosar #$ pl+s() sp+$e Ma!*a3. Aprop!!$d+4se de B!ser!*) a fost atras de lat+raf!la$trop!*) +,-lâ$d pr!$ *a$ale d+p a+rola*! #$ $+,ele aso*!a&!!lor Sf. Ma*r!$a 0! Sf.Stel!a$) d!$ B+*+re0t!. Cl+gr!t pe sea,a M$st!r!! C1r!st!a$a) #$ pre"e$t este stare& laM$st!rea 5!t!a$+) de lâ$g Cra!o%a. Ma!*a S!l+a$a Vlad -ate a*+, 0*ol!le) sp!talele 0!p+0*r!!le Olte$!e!) #$ *+tare de s+flete pe *are s le poat sal%a. A*+, red, $+,a!!$ter%!+l *+ Ma!*a S!l+a$a) +r,â$d *a #$ $+,r+l d!$ !a$+ar!e s % pre"e$t,,rt+r!s!r!le +$or %!olator!) *r!,!$al! sa+ sata$!0t!) f*+te #$ s*r!s Ma!*!!. Do*+,e$te *+ade%rat !$*e$d!are) despre *+, se pot s*1!,-a $!0te oa,e$! afla&! d!$*olo de l!,!tade"+,a$!"r!!) a %!ole$&e! 0! a p*at+l+!.

! "m s# v# spun direct ce m# d$are: %aptul c# %en$menul &c$piii str#ii' nu p$ate %i st$pat. (leste cultivat de cercuri )nalte, apr$ape $culte. *ai mult nu p$t s# v# spun.6e$tr+ -$*! de orga$e) pe$tr+ pedof!l!e) pe$tr+ *e7+entru t$ate, i mai mult dec-t at-t. mi pl-neau c$pilaii )n brae, p$vestindu1mi la ce lucrurisunt supui. 1am reuit nici$dat# s# aun la acei &d$mni', care )i sp#lau, )i 4r#neau i ap$i%#ceau t$ate $r$rile cu ei. +e vremea aceea nici nu eram c#lu#ri#! De %apt, eu nu c$nsider c#am avut v$caie m$na4al#, )n sens mistic. Dar cuv-ntul %. iluan m1a )nt#rit: &C#lu#rul s# ser$ae pentru lume. Iar cel care nu p$ate asta, s# slueasc# la mil$stenie, la $pera %ilantr$pic#'."ici m# simt eu )mplinit# ca m$na4ie.C+, a&! a8+$s la Cra!o%a7

http://www.lumeacredintei.com/reviste/lumea-credintei/lumea-credintei-anul-i-nr-5-decembrie-2003/http://www.lumeacredintei.com/reviste/lumea-credintei/lumea-credintei-anul-i-nr-5-decembrie-2003/


6/56

Cu aut$rul *itr$p$litului 6e$%an, care tiindu1mi pre$cup#rile s$ciale i misi$nare, m1a c4emat)n "r4iepisc$pia Crai$vei, s# c$ntinui ceea ce am )nceput la 7ucureti. "ici am #sit alt# situaie:c$piii str#ii erau mult mai puini, i eist# i un Centru pentru ei bine $raniat. "m $bservat)ns# c# muli p#rini veneau cu c$piii pr$blem# )n c#utarea unui s%at. "a am auns )n c$li, ap$i)n )nc4is$ri, )n spitale. 6$t timpul )ncepeam c-te un +r$iect, dar Dumneeu )l &deturna' i ieea

altceva. 6$t ceea ce se )nt-mpl# cu n$i ine de darul disp$nibilit#ii. (ste $ bucurie s# vei )nc$tr$adie v-ntul, i tu s#1i )ntini p-nele i s# meri c4iar )ntr1ac$l$.Ce fa*e&! *o$*ret #$ *adr+l Ar1!ep!s*op!e! Cra!o%e!7n cadrul &Centrului de %$rmare i c$nsiliere %. "r4an4eli *i4ail i avriil' c$nsiliem de lac$pii de r#dini# la m#micile l$r care au pr$bleme, sau c4iar educat$arele, i p-n# la c$pii dinc$ala eneral# sau liceu. "ici r#spundem s$licit#ril$r venite din partea pr$%es$ril$r de Reliiesau din partea un$r diriini. untem pers$ane, special pre#tite pentru activitatea de c$nsiliere, prin studiile de asisten# s$cial#, psi4$peda$ie etc.A%e&! 0! *a"+r! gra%e7 u v# vine s# credei c-te sunt; (n$rm de multe; n primul r-nd, sunt c$piii abuai de pr$prii p#rini. (m$i$nant este s# vei unii dintre %$tii c$pii cu pr$bleme cum sunt ast#i asisteni

s$ciali. u puteau dep#i trauma c$pil#riei dec-t aut-ndu1i pe alii. ns# ma$ritatea victimel$rsimt la maturitate nev$ia s# %ac# ceea ce li s1a %#cut l$r.At+$*! *+, r,â$e *+ *red!$&a popor+l+! $ostr+7 Este $+,a! o *!fr de re*e$s,â$t7"cest p$p$r r$m-n e1meile dace n1au ieit cu p-ine i cu sare )n %aa b#rbail$r r$mani sau a p$pulaiil$r mirat$are.6$at# vi$lena ist$riei s1a adunat )n str#%undurile %iinei n$astre. De ac$l$ ies i acele $snice%rae: &"%ar# unurii, $s ianii' etc. "cestea sunt spaimele n$astre de p$p$r c4inuit, i care nua )nt$rs cel#lalt $bra, cum ne1a )ndemnat ad-ncul n$stru $rt$d$. "cest ad-nc p$ate %i v#ut )nmulimea $amenil$r care vin cu at-ta evlavie la biseric#.B!$e) dar 0! d!$tre a*e0t!a s+$t ,o$0tr!! *are a-+"ea" se9+al *op!!! N+ este o ,aref&r$!*!e la ,!8lo*7

Din caua acestei ne%ericite )ntreb#ri m# a%lu i eu aici. ?inei c$nt de %aptul c# i %. +avel spu1nea: nu %ac binele pe care1l v$iesc, ci r#ul pe care nu1l vreau. $i suntem cu t$ii, cumva, sc4i$1%renici, adic# avem d$u# %ee ale pers$nalit#ii. *ai precis, avem $ umbr#, cum icea @un. Aiaceast# umbr# nu este cretinat#. $i, )n vremurile din urm#, ne1am cretinat la supra%a#, amc$nstruit virtuile cu puin# enerie, cea care r#m-nea neprins# )n patimi. +#rintele Ra%ail $ica$bserv# c# Dumneeu )n#duie asta acum, adic# v#rsarea acestei &dr$dii'. (u am v#ut asta )nmine, cum se mani%est#. Bine c-te$dat# $ m-nie care este, cred, a &b-tului' meu, 4e$r4e, str#1str#bunicul meu, care era un $m %$arte m-ni$s. C-nd vine, eu tiu i1i spun: &7-tule, du1te deaici, ce ai cu mine'. 7ine)neles, c# nu este el ca pers$an#, ci este acel p#cat care apas# p-n# la aaptea spi#.S re%e$!, la *op!!! agresa&!;Da, vine deun#i un t-n#r la mine i1mi spune: &*aic#, am b#nuiala c# sunt 4$m$seual. Dac#este aa, eu m# sinucid; " vrea s# tiu de unde1mi vine asta'. "m apelat i eu la psi4analia lui>reud, care nu a v#ut nimic din marea tain# a lui Dumneeu )n $m, dar care a descris mecanis1mele psi4ice de pr$%unime, numindu1le cu termeni medicali. $i nu trebuie s# dispreium asta, pentru c# vr#maul e cult, intelient, are met$de de investiaie. L1am )ntrebat i eu pe t-n#r:&6e1ai sp$vedit, te1ai )mp#rt#it'. &Da', r#spunde el. &Ai p#rintele ce i1a spus', )ntreb eu. &#nu m# mai -ndesc la asta'. %at parial bun, pentru c# eu nu tiu s# alun -ndul acesta, i alteasemnea, cu numele lui rist$s. Cum s# aluni un -nd ca acesta numai cu -ndurile tale 6e uii


7/56

la televi$r, mai v$rbeti cu mama, i (vident c# nu se vindec#.Care este sol+&!a7$luia p$ate %i c4iar tiina lumii m$derne, a psi4$terapeuil$r. "cetia caut# )n mem$ria pacientului trauma care )l )mpine la aceast# $bsesie. "a a%li c# au %$st aresai )n c$pil#rie.(act aa era i cu t-n#rul acesta. "res$rul era c4iar un vecin, care are acum vre$ 50 de ani.

Ma!*) ,!*+l e*ra$ este pl!$ de f!l,e #$ *are rea*&!!le $ef!re0t!) %!ole$te ale ad+l&!lor s+$tp+se pe sea,a +$or tra+,e ale *op!lr!e!. N+ este *a, e9agerat7Del$c, nu tii c-te se )nt-mpl#! De $bicei, c$pilul uit#, din caua r$aei, ceea ce i s1a)nt-mplat. +$ate p#stra numai c-teva secvene din )nt-mplare, ca pe ceva ciudat. C-nd crete iapar primele impulsuri er$tice, ele se )ndreapt# reit. La %ete, va eista )nclinarea spre pr$stituie, )nreistr-ndu1se tendina de aut$distruere, simind c# nu sunt curate. "m un $c cunite pietricele: unele curate pe ambele %ee, unele curate numai pe $ %a#, altele %iind ca murdarede n$r$i. nt$tdeauna, c$piii aresai seual ale pietrele murdare. &eam#n# cu mine', icacetia. *ulte cauri de abuuri am desc$perit aa. 6-n#rul de care v# v$rbeam este plin de ur#acum, dar i de %ric# %a# de ares$r. 6rebuie s#1i c$nverteasc# ura )n iertare, dar asta este celmai reu.

C+, pot fa*e fa& d+1o%$!*!! $o0tr! +$or astfel de *a"+r!7-ndindu1se c# )n l$cul acelui t-n#r, spre eemplu, ar %i %$st c$pilul l$r. Du4$vnicul este ispitits# dea un can$n, ap$i s#1l lase pe Dumneeu s# lucree. Ai asta este mare lucru, dar spaima dinlasul unui penitent ar trebui s#1l %ac# %$arte atent. Ai c4iar s#1l citeasc# pe @un, dac# trebuie;C+, se #$%a& *o,+$!*area #$ sâ$+l B!ser!*!! Ortodo9e d!$ Olte$!a7+rin seminarii, prin cursuri. C4iar le spuneam un$r seminariti c# v$r prinde vremea c-nd v$rveni la ei Basilic# i iel, s#1i c#s#t$reasc#. Dac# tatul nu le1$ interice;; Enul dintre ei )mir#spunde cu super%icialitate: &Le ic: ptiu, drace;', &Da, r#spund, dar ai pierdut d$u# su%lete;'.6rebuie c#utat# )n permanen# rana din su%letul $mului. >iecare are c-te $ ran#;De +$de a%e&! 0t!!$&a de a4! #$%&a 0! pe *e!lal&! ,etodele *o,+$!*r!!7(ist# cursuri de &%$rmare de %$rmat$ri', adic# )nv#area c$munic#rii i medierea c$n%lictel$r,

pentru c# $amenii nu mai tiu s# c$munice )ntre ei. R#utatea $meneasc# a auns dinc$l$ de $ricelimite i $amenii rai$nali )ncearc# s# #seasc# met$de psi4$l$ice de a tempera ceea ce$dini$ar# %rica de Dumneeu, dra$stea de apr$apele sau ruinea de p#rini ne %#ceau s# ne ineminstinctele )n %r-u. Famenii inventea# met$de &identic naturale', ca br-na de s$ia, s# icem, cuun c$mp$rtament %iresc. $i nu mai suntem %ireti, naturali. (ist# deci met$de prin care d$i$ameni care se ur#sc aun s# c$nvieuiasc# )n linite, mer-nd pe ideea c# un c$n%lict le1aratrae pierderi am-ndur$ra. n acest p$stm$dernism nu mai eist# %ric# de nimic. C#-nd t$aterestriciile tradii$nale, vi$lena care este )n n$i, acum se r#s%r-ne )n a%ar#. (u m1a %$rmat la"idR$m, prin nite cursuri inute de pr$%es$ri din c$ala american#.Ce legt+r are a*east 0*oal 'de !,port( *+ real!t&!le ro,â$e0t!7"re )ntr1un %el, c# este $ c$al# cretin#, aa cum nu sunt c$lile eur$pene


8/56

i$nale, cum ar %i G$rld Bisi$n. n rest, eu am pensia mea, celelalte maici sunt v$luntare.A&! s*r!s pr!,+l ,a$+al pe$tr+ t!$erele preotese. Ce le #$%&a&! s fa*) de fapt7De multe $ri, pre$tesele au timp liber. Dar unele trebuie s# mai i c-tie un ban. *itr$p$litul s1a-ndit la ele ca la nite asisteni s$ciali. *ai eact, aut$are pentru asistenii s$ciali de la pr$t$ierii. (i bine, pre$tesele din par$4ii sunt capetele de p$d ale asistenei s$ciale des%#urate

prin $ranismele bisericeti.


9/56

Revista:• Lumea *$na4il$r anul II, nr.


10/56

Ai c4emarea este lar# i u$ar#. Frice $m care simte preena arului, preena milei luiDumneeu, $ uimire )n %aa %rum$sului, $ uluire )n %aa ne)nelesului este c4emat de Dumneeu.(ste de %apt c4emat s# se $preasc# din alerarea lui #natic# i s#1L cun$asc# pe Dumneeu.Dac# se $prete, arul vine din belu peste el, este c$ndus la iv$rul aruluiH dac# e )n7iseric#, e c$ndus la %-ntul +$tirH dac# e )n a%ara 7isericii, e c$ndus la %-ntul 7$te. Ai

)ncet1)ncet cun$ate bucuria preenei arului. "p$i vine m$mentul aleerii: &*uli c4emai, pu1ini alei. *$mentul aleerii )ncepe cu p#r#sire, cu p#r#sirea lucr#rii simite a arului!"dic# pleac# arul de la $m u pleac#. Dac# ar pleca, am %i m$ri. u pleac#, ci )i ascunde lucrarea simit#. Lucrarea simit#a arului e )ns$it# de bucurie i de uurina de a %i, uurina de a vedea, de a )nelee, de a %acev$ia lui Dumneeu. "scunderea arului %ace ca n$i s# nu mai simim asta i pentru c# n$isuntem prunci i vrem s# simim neap#rat &dulceaa arului, atunci vine )ntunecarea pr$priu1is#, care ne %ace triti. "ici putem s# c#dem. Ai pe aici p$ate s# intre aKedia. +entru c# p$i tr#i p#r#sirea arului i %#r# s# cai )n patima aKediei.

Ce este a=ed!a7

La ce se re%er# termenul acesta de aKedie(ste $ nelinite )ns$it# de $ stare de ur-t. elinitea este a du4ului )nsetat de preena luiDumneeu i de "bs$lut, care nemaiad#p-ndu1se direct de la bucuria )nt-lnirii cu arul, nu tiece s# %ac# i intr# )n aceast# nelinite. (ste un %el de a tr#i d$rul de Dumneeu. Intrat# )n su%letuln$stru, )n a%ectele n$astre, aceast# nelinite nu p$ate %i )ndurat# i $mul alee s# se rev$lte i s#se )mp$triveasc#. Ai asta creea# $ stare de ur-t %a# de l$cul )n care eti, %a# de v$caia pe carecrei c# ai ales1$, %a# de cel care te1a autat, %a# de Dumneeu, dar )n primul r-nd %a# deru#ciune. Deci aKedia este acea stare )n care i1e ur-t s# v$rbeti cu Dumneeu. ?i1e ur-t s# ter$i! Ai caui s$luii.Care sunt &c-rliele acestea prin care m$na4ul se aa# ca s# nu1i piard# minile din pricina

ur-tului, s# nu plece, s# nu p#r#seasc# l$cul )n care se a%l#( &nebunia credinei. "dic# )n primul r-nd ai aceast# nebunie a lui &cred: eu cred c#Dumneeu este iubire! ntr1unul din m$mentele acestea cred c# eu am %$l$sit raiunea )n ciudatutur$r simiril$r i a den#d#dii i a st#rii %iice reu de )ndurat. Ai mi1am %$l$sit raiunealu-ndu1mi un &interviu, cum %acei dumneav$astr# acum cu mine. Ai m1am )ntrebat: Ia spune,de ce l caui pe Dumneeu De ce l vrei pe Dumneeu / +entru c# Dumneeu este Iubire. / Aicrei c# este Iubire / Da. / Ai crei c# trebuie neap#rat s# s# simi tu sau s# -ndeti tu c# eIubire / u. / "ccepi s# tr#ieti %#r# s#1L simi i s# pip#i, s# vei c# e Iubire / Da. Ai amacceptat. Ai am tr#it )n starea aceea de p#r#sire p-n# apr$ape de )ntuneric, de den#dede, denebunie, dar t$t timpul spuneam: &Cred ca Dumneeu este Iubire. Ai am ieit. Msta1i un&c-rli.C$ntea# prieteniin m$mentul acela nu c$ntea# prietenii, dac# te duci tu la ei. Deci dac# tu )ncepi s# te duci ladu4$vnic, la prieteni, ei nu te p$t auta, pentru c# ur-tul acela este )n tine, dem$nul acela este )ntine. Ai te vei duce plin de iniiative. Ce este uimit$r e c# atunci c-nd tii c# e patim#, c# e aKedie,c# e )ncercare i %aci minimul de ru#ciune pe care )l p$i %ace 1 nu p$i s# ici D$amne, dar p$is# pui m-na pe crucea ta sau p$i s# pui m-na pe %-nta criptur#, sau p$i s# %aci metanie 1atunci Dumneeu )i trimite un $m. ( uimit$r cum $amenii lui Dumneeu sunt )n calea n$astr# )naceste m$mente de rea )ncercare. Ai p$t ap#rea )n cele mai di%erite %$rme: cineva te p$ate auta,


11/56

nu neap#rat s# )i aduc# lumina )nv##turii sau a credinei aa cum $ #sim n$i )n scrierile%inil$r +#rini, te p$ate auta prin esturi etrem de simple.

O,+l #$s!$g+rat este ,a! pred!sp+s str!! de a=ed!e

Dar m$na4ul care se )nsiurea# de bun#v$ie, i c4iar st# sinur, i are aceast# )ncercare atristeii c$v-rit$are, a aKediei, ce alte &c-rlie ar mai putea %$l$si s# ias# din starea aceasta"ici eu m# pricep mai puin pentru c# eu nu sunt un &m$na4 de pustie. Dar m# -ndesc c#atunci c-nd se )nsinurea# pentru $ asce# pentru care )nc# nu e pre#tit, de eemplu $ )nt-lnire prea mare, prea )nalt# dec-t e cuvenit# v-rstei sale, atunci cred c# Dumneeu va #si $ m$dalitates# )l smereasc#: $ b$al#, $rice. Ai $ricum dac# e atins de aKedie, nu va sta mult )n aceast# )n1sinurare pentru c# va %i cuprins de $ rev$lt#, de $ %urie )mp$triva nedrept#il$r din lume, din biseric#. De $bicei c#lu#rii mai )mbun#t#ii, atini de aceast# patim#, p$rnesc re%$rme )n biseric#. Ai asta aduce )mp$trivire i ispite, i se treesc destul de repede, ma$ritatea l$r. Darsunt i unii care se #p#cesc p-n# la nebunie. Dar cel care este aeat de Dumneeu i e cu binecuv-ntarea du4$vnicului i e $cr$tit de Dumneeu )n sinur#tate, prin du4$vnic, prin

7iseric#, acela va tr#i ile )ntrei )n care nu se r$a#, nu crede, dar rabd#. Deci r#bdarea i)ndeluna1r#bdare este anc$ra cea mai puternic# a m$na4ului. u icea p#rintele Cle$pa: &R#bdare, r#bdare i c-nd se termin#, iar r#bdare, r#bdare!Da, &r#bd#rice i r#bd#ruic#, cum mai spunea une$ri!*aic# iluana, dar dac# )nt-lnim un ast%el de $m, ispitit de aKedie, un ast%el de m$na4, cum artrebui s# ne purt#m cu elDepinde. +entru c# aici ar trebui s# ne -ndim i la &c-rliele pe care le %$l$sete dem$nulaKediei la n$i. Depinde cu ce ne atac#, ce sl#biciuni avem, ce neputine avem, ce n1am %#cut. Deeemplu, p$ate c# cineva s1a lep#dat de lume i de ai s#i cu r#ni su%leteti, cu lucruri neiertate


12/56

*aic# iluana, di%er# aKedia de la m$na4 la c#lu#ri# Di%er# de la b#rbat la %emeie e p$atemani%esta di%erit sau se mani%est# la %elDin c-te tiu eu, la b#rbai e mai m$cnit &%$cul. Ai mai reu, mai durer$s. "Kedia nu )nseamn#iertarea apr$apelui, nu e iubirea apr$apelui. Iubirea este un &c-rli puternic s# te prini de el pentru a sc#pa de dem$nul aKediei, al plictiselii, al ur-tului, pentru c# dac# nu iubim, ne

plictisim, nu1L vedem pe Dumneeu. Dac# nu vedem pe cel#lalt, aunem la starea asta de&ur-t. e mani%est# di%erit, dup# p#rerea mea la b#rbai i %emei. 7#rbaii sunt rivali. Decirivalitatea este cea care )i c4inuie pe b#rbai i dac# aceast# pr$blem# a rivalit#ii nu s1a re$lvat prin ru#ciune i prin iertare, atunci la m$mentul )n care ne decidem s# intr#m )n m-n#stire, maidevreme sau mai t-riu aceasta va reap#rea. >ie pentru s#r#cie, %ie pentru mici %uncii dinm-n#stire. Ai pe aceast# neputin# se p$ate instala aKedia, )n m$mentul )n care aunem )n stadiulacela. La %emei, c4iar dac# lucrurile sunt mai spectacul$ase, se mani%est# mai u$r i deci maiu$r de dian$sticat, de v#ut. La %emei, rivalitatea a auns $ invidie pentru $rice. Dac# %eci$ara,dac# t-n#ra, care pleac# )n m-n#stire nu re$lv# pr$blema aceasta a &c$mparaiei, dac# nudesc$per# &unicitatea pr$priei pers$ane i bucuria de a %i slu# 1 c# de %apt i b#rbatul acelailucru )l caut#: &bucuria lui rist$s, dar asta vine prin taina sluii lui rist$s, a sluirii N atunci se

mani%est# invidia. Ai este %$arte reu, %$arte reu de dep#it aceast# neputin#. Ai pe aici vineaKedia: suntem nemulumite cu ce %acem, nu mai tii ce s# atepi: la )nceput atepi s# %iiras$%$r# i ap$i s# %ii maic#, i ap$i ce s# mai atepi; C# stare# nu p$ate %i dec-t una. +re$t nuse p$ate. (pisc$p nu se p$ate. +atriar4, nu. Deci, ce Ce s# mai atepi; Ai atunci )ncep acestemici invidii: c# cealalt# a %#cut mai multe m#t#nii, c# cealalt# se r$a# mai mult, c# Dumneeu $iubete mai mult, c# du4$vnicul $ iubete mai mult. Ai de aici se instalea# p-n# la urm# acestdeinteres pentru ru#ciune i c#derea )n aKedie. (ste i mai u$r pentru c# i du4$vnicul vedemai repede, i disimularea este mai slab# la %emei dec-t la b#rbai. 7#rbatul are aa $ putere de ase abine, de a se ascunde i %a# de pr$pria sa c$ntiin#, pe care %emeia n1$ are, %apt care e )navantaul ei, du4$vnicete v$rbind.*aic# iluana, )n ce m#sur# %ii$l$ia %emeii $ p$ate aduce )n stare de aKedie

Dac# r#m-nem sc4i$%renice pe din#untru, adic# rupte )n cele trei p#ri )n care ne s%-ie p#catul:)n %ii$l$ic, psi4$l$ic i du4$vnicesc, atunci ne a%ectea# ca pe $ricare alt# %emeie. *ai puinvi$lent, pentru c# su%erina )n trup pentru $ %eci$ar# sau pentru cineva care tr#iete )n castitateeste mai mic# dec-t pentru cineva care tr#iete )n lume, )n p#cat sau epus# la alte &s$licit#ri%ii$l$ice i psi4ice. +entru m#icue e mai u$r. *aic# %iind, eu c$nsider ca p$vara %emeii e maiu$ar# dec-t p$vara b#rbatului. Devii c$ntient# de acele neliniti i i le ar#i lui Dumneeu, isunt bl-nde i dr#ue %a# de ce p#timete un b#rbat, de eemplu, care se )n%ierb-nt# de patim#sau se aprinde %irea )n el, d$rul de %emeie, s# spunem. Iar men$paua


13/56

&eu care mai vrea puin u e trupul meu; ( p$%ta mea sau mai tiu eu ce alt# -nanie dinsu%letul meu. Dar )n nici un ca nu este trupul, c#ci el m# anun# c# s1a &um%lat i nu mai vrea.

Mo$a1!! t!$er! 0! a=ed!a

*aic# iluana, )ntre tineri i v-rstnici eist# $ di%eren# )n privina tristeii, a aKediei, aden#dediiDe $bicei b#tr#nii nu mai sunt triti, nu mai au aceast# den#dede. "u aa un sur-s! Desiur,v$rbesc de b#tr-nii care au dus p-n# la cap#t trans%$rmarea %irii. C# alt%el vine $ acreal#. "Kediala b#tr-nii care nici m#car n1au )ndr#nit s# se lupte cu dem$ni mai mari sunt at-t s-c-ii de undracu$r al acrelii. Dar sunt %$arte rari acetia. 6risteea atac# mai ales pe cei )n urul v-rstei de0 de ani. Cum e i dem$nul amieii. "mia# i din punctul de vedere al v-rstei. +-n# atunci$mul t$t se p$ate m$bilia din a%ar#, cu m$tive din a%ar#. Dar dac# am trecut de 0 ani nu m#)ntreab# nimeni nimic, apare aceast# tristee. Deci d$rurile tinereii )nc# nu s1au c$nvertit pentrua deveni vase pentru ar i atunci se instalea# sentimentul c# n1ai %#cut nimic. Ai dac# nure$lv#m aceast# pr$blem# )n urul v-rstei de 015 ani, pe urm# siur c# apar acele neputine

ale b#tr-neii de care v$rbeai. "ltminteri, nu avem pr$bleme la b#tr-nee. 7#tr-neea este $v-rst# minunat#;*#icu# iluana, pentru cei care v$r s# citeasc# mai mult despre du4ul acesta al aKediei i&c-rlie de sc#pare, avei idee ce c#ri s# cercetee>$arte mult ne aut# i ne )nva# %-ntul I$an Cassian. Ai ap$i t$ate cuvintele %-ntului *aim*#rturisit$rul, dac# le citim cu ri#, ne aut# )n privina aceasta. Ai t$t ce au scris %inii +#rinidespre r#bdare. +entru c# r#bdarea )n rist$s este &leacul leacului. 6rebuie practicate lucrurilecele mai mici. "p$i un leac este ascultarea cu atenie, participarea cu atenie la slubele %intein$astre 7iserici. lubele pe care n$i le tr#im )n m-n#stire sunt alun#t$are de aKedie, ac$l$ este$ )nv##tur# care e vie i lucrea#. "p$i, n$i citim mult. n ultimul timp, se citete mult i avem,mulumim lui Dumneeu, multe c#ri bune i %$l$sit$are. Cuv-ntul meu ar %i: s# ne ru#m. C-t de

pr$st, s# ne ru#m. *ai ales: &D$amne, Iisuse rist$ase, >iul lui Dumneeu, miluiete1m# pemine, p#cat$asa/ sau p#c#t$sul. Ai s# ne )mp#rt#im. Leacul )mp$triva acestui du4 al ur-tuluieste cel pe care ni1l spune psalmistul )nc# de demult: &+a4arul m-ntuirii v$i lua i numeleD$mnului v$i c4ema. *intea m$na4ului, mintea $mului m$dern, de acum, este cutreierat# deaceste du4uri, care sunt ca undele astea care trec prin n$i. u trebuie s# avem televi$r sau s#citim iare, c# ele trec prin n$i i ne tulbur#, %#r# s# avem imaini clare i -nduri clare. Ai ca s#%acem %a# )n aceste m$mente, de asta e nev$ie: +a4arul *-ntuirii 1 %-nta mp#rt#anie, cusp$vedania deas# i curat#, c4iar dac# ni se pare c# sunt nimicuri acele lucruri pe care le1am%#cutH ru#ciunea &D$amne, Iisuse rist$ase!, aa cum putem i c-nd putem i privirea, s# nel#s#m privii de privirea *-ntuit$rului din s%intele ic$ane;


14/56

De *e te las D+,$e"e+ s +rl! de d+rere7

6e$tr+ * te !+-e0te. Da* as*+l&! p+&!$ t*erea d!$ o*1!! L+! d!$ !*oa$ %e! a+"! *4 !ț

*+$oa0te d+rerea pe *are o s!,te deodat *+ t!$e #$ tr+p+l S+. Doar * $+ are a*eea0!

at!t+d!$e fa de ea) *a t!$e. L+! #! este ,!l de t!$e) !e $+ El d!$ ,!l ! d!$ !+-!re) a %e$!tț ț ș

la $o! ! %!$e la t!$e *a s4 ! arate pe %!+ * d+rerea se poate tr! ! altfel de*ât re%oltâ$d+4ș ț ș

$e) a*+"â$d ! #$%!$o% !$d: pe *e!lal&!) pe $o! #$0!$e) pe El ; T+) l!ps!t de ,!l fa deș ț ț

t!$e) d!$ *a+"a dor!$ e! *a l+*r+r!le s f!e a a *+, !4ar pl*ea !e) aleg! ,ere+ sol+ !! *areț ș ț ț ț

spores* s+fer!$ a) #$t+$e* ,!$tea ! otr%es* %!a a.ț ș ț

Da* a*+, te opre t! d!$ *ârt!t ! te a e"! #$ fa a L+! ! 1otr t! s !e! #$ fa a d+rer!!ș ș ș ț ș ș ț

at!t+d!$ea L+!) tot+l se %a s*1!,-a.

! se pare * por+$*!le L+! s+$t $or! ! s+$t grele. Ele s+$t p+r ! s!,pl+ p+terea pe *are $+Ț ș ș

o a! a*+, *a sa tr!e t! *+, $e *ere El. De e9e,pl+: t+ $+ po ! s $+ *ârte t! *â$d *!$e%aș ț ș

fa*e *e%a r+ sa+ *e%a *are te doare pe$tr+ * $+ t!! s fa*! alt*e%a ! $+ te4a #$% atș ș ț

$!,e$! s f!! ate$t ! la d+rerea *elorlal ! pe *are $+ o po ! s!, ! pe d!$+$tr+) *a pe a ta.ș ț ț ț

Ca re,ed!+ la a*est $ep+t!$ ) Do,$+l # ! dr+!e te por+$*a: B!$e*+%!$tea" pe *el *e4 !ț ț ș ț

fa*e r+. N+ 8+de*a F*â$d asta) fr pl*erea *+ *are fa*! *e po !) %e! des*oper! * $+ ,a!ț

*ârte t! ! * d+rerea de%!$e alt*e%a pe$tr+ t!$e.ș ș

C+, -!$e*+%â$te"!7 A a) s!,pl+: 'Doa,$e) -!$e*+%â$tea" pe ? *are f*â$d *e fa*eș

a*+,) , r$e te) #,! fa*e r+) , doare@ș

C+, $+ 8+de*!7 Tot s!,pl+: 'Doa,$e) *e fa*e a*esta a*+, e trea-a l+!. Are %o!e s fa* *e

%rea. N+,a! T+ t!! de *e fa*e: de fr!*) de d+rere) *4l pro%o* e+) d!$ $es!, !re sa+ +r) d!$ș ț

$e t!!$ sa+ *+ -+$ t!!$ ; T+ e t! 8+de*tor+l l+!. E+ te rog s4l -!$e*+%â$te"! ! peș ț ș ț ș ș

,!$e s , #$%e ! *+, s4l !+-es*) *+, s , apr) *+, s4,! tr!es* d+rerea@.ț


15/56

Da* $+ a! p+terea s roste t! ase,e$ea *+%!$te) s4I sp+! tot L+!: 'Doa,$e) $+ pot. T+ș

po !. A8+t4,@ At+$*! poate * %e! a+"! *1e,area L+!: 'Ve$! ! la M!$e) to ! *e! oste$! ! !ț ț ț ț ș

e+ % %o! od!1$! pe %o!@.

Ma!*a S!l+a$a Vlad

http://maicasiluana.blogspot.com/2011/10/44-de-ce-te-lasa-dumnezeu-sa-urli-de.htmlhttp://maicasiluana.blogspot.com/2011/10/44-de-ce-te-lasa-dumnezeu-sa-urli-de.html


16/56

Revista:• Lumea m$na4il$r nr. O, mai 203

C+ Ma!*a S!l+a$a Vlad: 'Ca+"a d+rer!! o,+l+! este *1!ar !+-!rea l+! D+,$e"e+@

5 iunie, 203/3.08 viualiari

C+ ,a!*a S!l+a$a Vlad $+ %or-e0t! doar l+*r+r!le pe *are le d!s*+&! #$ ,od $or,al *+ o,o$a1!e. I,pl!*at #$ ,!s!+$ea so*!al a B!ser!*!!) ea e s+flet+l Ce$tr+l+! de For,are 0!Co$s!l!ere 'Sf!$&!! Ar1a$g1el! M!1a!l 0! /a%r!!l@ d!$ Ia0!) ,a!*a este foarte aproape de $o!)*re0t!$!! d!$ l+,e) *are a%e, pro-le,e 0! -+*+r!! departe de *!$+l ,o$a1al. >! tot+0!) a0a *+,s+$te, $o!) departe de %!a&a ,o$a1!lor) p+te, %edea * ,a!*a gse0te totdea+$a *âte +$ *+%â$tpe$tr+ f!e*are d!$tre $o!. De a*eea este *+tat 0! asaltat *+ #$tre-r!. Ma! ales de *tre t!$er!.E+ a, #$*er*at doar s , a0e" #$ lo*+l +$+!a d!$tre e!. S sta+ 0!; s , #$tre-. >! s4o #$tre-.Rsp+$s+r!le le %e&! 8+de*a d+,$ea%oastr;

De %iecare dat# m# uimete a%irmaia c# m# $cup de tineri i stau un m$ment i m# -ndesc: &C4iar aa *# $cup numai de tineri Ai1mi dau seama c# sunt i c$pii i maturi i b#tr-ni. Dar tinerii apar )n %a# pentru c# de %apt eu m# $cup cu durerea. unt %$arte sensibil# la durerea $mului, am $ pr$%und# eperien# a durerii $meneti )n pr$pria mea pers$an# i )n viaa mea i sunt )n)nt-mpinarea $mului care vrea s# dea sens durerii lui, care vrea s# $ trans%$rme )ntr1$ durere de

natere. "sta nu se tie: c# durerea este $ durere de natere. 6$at# durerea $menirii este $ durere anaterii )n ceea ce urmea# s# devin#, )n ceea ce este -ndit# de Dumneeu.

'O,+l este *eea *e de%!$e@

Ce tre-+!e s de%!$7 Ce s4ar $a0te d!$ o,e$!rea asta) da* ar %rea 0! ea7

Fameni. Fmenirea nate $ameni. Fmul nu este terminat. Fmul este ceea ce devine. Ai cap#tullui i %iina lui sunt )ntr1$ permanent# devenire i devin )n m#sura )n care lucrea# dup# r-nduiala pe care i1a %#cut1$ Dumneeu: aceea de a %i $ran de vedere al lui Dumneeu i participant laeneria necreat# a lui Dumneeu. Ai t-n#rul este mai )ndurerat, mai vulnerabil la durere. C$piluleste pr$teai de p#rini, i tr#iete durerea %#r# s#1i dea semni%icaii i %#r# s# )ncerce s$luiiH eleste pur i simplu dr$bit sub durere, c-nd este, sau m-n-iat de cei din ur. n tineree este primadat# c-nd $mul )ncearc# s# dea sens durerii, s# scape de ea, i aici este su%erina mare, pentru c#sunt m$dalit#i uci#t$are de a sc#pa de durere. Ai %#r# s# )nv##m aceast# ieire din durere printr1$ natere, ne putem scu%unda )n durere i )n den#dede i nu mai devenim ceea cespuneam.

Ad+lt+l de *e $+ s+fer la fel *a tâ$r+l7

http://www.lumeacredintei.com/reviste/lumea-monahilor/lumea-monahilor-nr-71-mai-2013/http://www.lumeacredintei.com/reviste/lumea-monahilor/lumea-monahilor-nr-71-mai-2013/


17/56

Ce te c$nsideri: t-n#r sau adult

Cred * s+$t la gra$!&a d!$tre ele.

La rani#! i nu su%eri

Ba da S+fr) dar *red * altfel de*ât at+$*! *â$d era, foarte tâ$r sa+ #$ adoles*e$&.At+$*! s+fer!$&a a%ea propor&!! *os,!*e.

Msta este un mit, c# unii $ameni su%er# i alii nu. 6$i $amenii su%er#, %iecare $m su%er#, ic4iar )nnebunit$r de tare, d$ar c# m$dalit#ile prin care se eprim# su%erina sunt mai $m$t$ase,mai vi$lente la $ anumit# v-rst# sau la anumite pers$ane, la anumii indivii i mai subtile, maidiscrete la alii! Dac# aui un t-n#r url-nd sau )nur-nd sau c-nt-nd tare, atunci )i dai seama c-tde tare su%er#. Dar c-nd vei un $m matur cu tristee )n $c4i sau cu $ lacrim# )n c$lul $c4iului saucu -mbetul l#sat aa, spre )ntristare, nu ne d#m seama c-t# durere e ac$l$ i c-t# su%erin#, d$ar c# m$dalitatea de eprimare a ei p$ate s# di%ere. +e de alt# parte, c-nd te1ai %#cut mare, te1ai

maturiat, ai )nv#at i $ mulime de strateii, de p#c#leli, de )nl$cuire a durerii, de neare a ei, de%u# de ea. C# $mul )i %$l$sete creativitatea


18/56

de ali c$nsumat$ri i aa mai departe. Iar m-nia i vi$lena, c#tre cel care vrea s#1mi iaci$c$lata. Deci iat# cum d$u# puteri


19/56

6ro-a-!l * da) da* se !+-ea+ #$tr4ade%r.

Dar, -ndete1te: s$ia se va -ndi la t$t ce %ace el pentru %amilie. Ai va %i $ su%erin# cu sens,cu n#dede, cu m-n-ieri. Deci nu plecarea este cea care m# %ace s# su%#r teribil, ci %aptul c# m1a p#r#sit, c# nu mai vine, c# nu m# mai iubete, c# nu se -ndete la mine. "ltminteri, $amenii sunt

)n stare s# se iubeasc# i s# reiste i c-nd sunt desp#rii. Deci nu desp#rirea m# %ace s# su%#r, cisemni%icaia pe care $ dau desp#ririi, impactul ei em$i$nal asupra mea. Ai deci m# )ntriste, pl-n, m# d$are. *# )ntriste N unde simt )ntristarea


20/56

u, nu! ele )n sine n1au un r$st. (u sunt r$stuit$rul; (u p$t s# le dau un sens i1un r$st, pentruc# ele nu n#v#lesc peste mine %#r# mine, %#r# v$ia mea. (le sunt c4iar %elul meu de a percepelumea. (u privesc lumea prin anumite tipare: t$at# lumea ar trebui s# m# iubeasc#, $amenii ar trebui s# bat# din palme c-nd m# v#d, s#1mi -mbeasc#, s# m# admire, s# m# ierte, s# nu bae deseam# c-nd %ac pr$stii, s#1mi dea mie ce1i mai bun N acestea sunt tiparele i limitele prin care eu

privesc realitatea. Ai c-nd )nt-lnesc un $m care nu %ace c4estiile astea eu su%#r, nu (i, de aici vinecea mai mare su%erin#. n rest, durerea e inerent# acestei lumi, inerent# vieii )n aceast# lume, )nlumea care eme sub blestem. >#ptura t$at#, creaia t$at#, eme sub blestemul c# $mul, st#p-nulei;, a c#ut, a dec#ut, e r$bul un$r pl#ceri i c# $ c$nsum# %#r# s# mulumeasc#, %#r# s#)nrieasc#, %#r# s1$ c$nduc# la destinaia ei. Ai nu se p$ate %#r# durere; Iar durerea este %ireasc#.+#i, n$i ucidem ca s# tr#im, ca s# m-nc#m, nu Ai m-nc#m ca s# t$t murim. Deci a ne )nc4ipui c#am putea tr#i %#r# durere i %#r# necauri i %#r# su%erin# este $ ut$pie i este p#cat.

'iecare cap are )n#untru un creier care are $ 4art#, dar care e cu t$tul i cu t$tul di%erit# de4arta celuilalt. B$rba lui ic4ita t#nescu, care icea: &+rietene, cum este albastrul t#u Deci,albastrul meu este cu t$tul i cu t$tul alt%el. Ai bucuria )nt-lnirii n$astre, dac# eu a putea s#1i


21/56

)mp#rt#esc cum e albastrul meu i tu, cum e albastrul t#u, n1am avea de ce s# ne plictisim, nu Aiar %i inepuiabil, mai sunt i alte cul$ri. De aia avem nev$ie de venicie.

'De toat %e0$!*!aa%e, $e%o!e

$+,a! *a s $e "r!,+$+l pe alt+l@

De *e7 Foarte !$teresa$t

Ca s# ne bucur#m;

Ca s $e regs!, al-astr+l +$+l *el+!lalt7

Ai nu numai albastrul. u numai albastrul; -ndii1v# c# aici eti )n%#urat )ntr1un trup $pac pentru mine, i dac# nu a crede c# eti $ minune N de care nici tu nu eti c$ntient; N i dac# n1a

crede despre mine c# sunt $ minune, dei nu sunt c$ntient# de asta i nu m# p$rt )n m$dresp$nsabil mereu cu ea, dar pentru c# eu $ tiu asta din credin#, te privesc aa cum vei %i, %#r# s#1mi imaine cum vei %i. (u m# privesc pe mine aa cum v$i %i, m# iubesc aa cum v$i deveni. >#r#s#1mi imaine cum v$i %i, c# asta e c#derea, asta au %#cut "dam i (va. Ai1au imainat! " venitarpele i i1a spus: &Bei %i ca Dumneeu; De unde s# tii tu, "dame, cum este Dumneeu; C# (lurma s# se %ac# cun$scut mereu mai mult, prin participare.

Deci avem nev$ie de venicie pentru c# n$i suntem inepuiabili. untem dup# c4ipul luiDumneeu i acest c4ip ne %ace de1$ ad-ncime inepuiabil#. +entru c# )n c4ipul n$stru se$lindete Dumneeu i n$i mereu, mereu devenim imainea Lui, eu devin eu )nsumi caDumneeu. 6u vei %i tu ca Dumneeu. u v$m %i t$i Dumneeu, pentru c# Dumneeu nu se

$lindete )n ap#, ci )ntr1$ pers$an# vie, care l $lindete )ntrup-ndu1L, %#c-ndu1L v#ut. i daiseama de c-t# venicie avem nev$ie De t$at# venicia avem nev$ie numai ca s# ne #rim unul pealtul. Dar s#1L mai vedem i pe Dumneeu! (4, merit# s# te m-ntuieti;

M!*+&) da&!4,! *âte%a rsp+$s+r! la #$tre-r!le pe *are t!$er!! 0! le p+$. De fapt) *red **el ,a! $!,er!t este s4,! da&! *âte%a #$tre-r!) pe$tr+ * pro-a-!l * rsp+$s+r!le $+ %!$at+$*! *â$d #$tre-area e proast) $+7

Da, dar p-n# la urm# nu eist# )ntrebare pr$ast#. (ist# $ameni pr$ti, ca s# ic aa, pentru c#dac# tu eti pr$st, nu p$i s# pui $ )ntrebare deteapt#. Ai ce )nseamn# pr$st nseamn# pr$stit, p$n$sit, deteri$rat. imeni nu este pr$st, nimeni nu este, )n %iina lui, pr$st, pentru c# $mul este $

%iin# intelient#, are su%let i su%letul $mului este c4iar intelect, c4iar su%letul )ntre este minte, )n)ntreimea lui este minte. C# are i alte lucr#ri, da; Dar el este minte, deci este detept. D$ar c#mintea p$ate s# d$arm#, p$ate s# m$#ie. Ai atunci eti pr$st. C-nd mintea nu ve4ea# i nu estetrea#, atunci sunt pr$ast# i v$rbesc )n d$dii, v$rbesc )n s$mn, sunt s$mnambul. "ceasta )nseamn# pr$stie. Ai c-nd sunt )n s$mn, )n vis, )n iluie, eu v$i pune )ntreb#ri din sect$rul )n care sunt. iur c# mie mi se pare c# e %$arte intelient# )ntrebarea N pentru c#, )ntr1adev#r, e maimum deintelien# pe care p$i s#1l ai, c-nd eti beat sau c-nd d$rmi sau c-nd eti )n 4alucinaie. ( $


22/56

intelien#. Fmul nu1i pierde nici$dat# inteliena, c$ntiina de sine, capacitatea de repreentare,)n $rice stare ar %i, dac# este viu i are creierul s#n#t$s.

a!de&! at+$*! s % p+$ e+ *âte%a #$tre-r! pe *are t!$er!! le p+$ deseor! #$ e,!s!+$!le$oastre 0! *are $+ 0t!+ da* s+$t !$tel!ge$te sa+ proaste) dar *+ *ert!t+d!$e s+$t #$tre-r!le

lor. De e9e,pl+) +$a *are e aproape o,$!pre"e$t: de *e s $+ fa* se9 #$a!$te de *stor!e)da* !+-es*7

+#i, cine i1a is s# nu %aci >#, d$mnule;

Sta&!) * , -+l%ersa&!;

6e1a $prit cineva

Da) B!ser!*a. N+ sp+$e ea * este p*at 0! a%e, 0! *a$oa$e *are opres* de la #,prt0a$!epe$tr+ asta7

Da! dar )n timp ce tu i1ai luat iubita )n brae i ai %#cut ce spuneai adinea$ri, s%-nta 7iseric# avenit la tine 6e1a p$cnit )n cap ?i1a rupt ua ?i1a luat p$tena ?i1a luat capacitatea de a usta pl#cerea m; pune;

6!) $+) e%!de$t

"tunci, ce ai cu 7iserica +#i, 7iserica te anun# c# asta $ s# te d$ar#, c# $ s#1i %ac# r#u. Ce e p#catul +#catul e $ b$al#, nu Ai dac#1i spune: &Dac# %aci asta, te )mb$ln#veti, $ %ace dindra$ste, n1$ %ace ca s# te $m$are; Dimp$triv#, s# te %ereasc#. "a, una. " d$ua: dac# te -ndeti tu bine: iubirea este a face ?ine de facere iubirea C-nd tu %aci ce spuneai, $ %aci pentru iubire Ia

spune drept;Tre-+!e s , p+$ #$ post+ra tâ$r+l+!; Da) *red * %a sp+$e: 'Da@

Da (i, te p#c#leti, te mini. F %aci pentru pl#cere. +entru c# dac# iubita nu i1ar mai da v$ie,dac# iubita nu i1ar mai urma )ndemnurile, d$rinele i m$dalit#ile pe care tu le %$l$seti ca s# $biiculmea iubirii N adic# pl#cerea; N atunci te1a crede c#1i din iubire. Dar )n acest act, c-nd e tr#it ca facere, este $ %acere de pl#cere.

Ce este p#catul (ste $ b$al# prin care ne desp#rim de Dumneeu i de lume i de semeni.+#catul seualit#ii, actul seual care aduce at-ta pl#cere $mului este calea spre p#cat i reu auni

s# nu %ie p#cat, trebuie s# ai mult 4ar ca s# nu %ie p#cat, pentru c# v$luptatea te desparte i deDumneeu i de tine i de iubit#. Famenii spun c# este eta, c# este ieire din sine, dar este ieiredin sine )ntru nimic: nu tii nici cine eti, iubita p$ate s# %ie $ricine, iar dac# ea pleac# i tu etit$cmai )n etaul ieirii din tine, p$i s#1i )nc4ipui c# ea mai este ac$l$, p$ate s# %ie i virtual#!Deci, acesta este p#catul: este $ pr#buire )ntru nimic, )ntru sinur#tate pe care cei d$i $ tr#iesc%iecare alt%el. >emeia se simte v#ut# )nainte de )mbr#iarea aia er$tic# i dup# aceea nu mai ev#ut#. e simte ca i c$nsumat# i dac# ai ti c-te tinere su%er#! i cele care se mint, dac# se-ndesc, su%er# c# se simt $biecte, $biecte de c$nsum ale unei p$%te i ale unei d$rine care )l


23/56

des%iinea# pe cel care )i spune c# $ iubete. Dup# aceea, b#rbatul devine c-t de c-t tandru i c-t dec-t iubit$r, pentru c# vrea s#1i )ntrein# $biectul care1i aduce pl#cere. C-nd %emeia, iubita, nu1i maiaduce pl#cere, pentru c# )i %ace mai mult# nepl#cere dec-t pl#cere N )l bate la cap, )i cere bani, )icere s# urce rapid pe scara s$cial#, cere respect i aa mai departe N aceste nepl#ceri devin at-t demari, )nc-t pl#cerea aceea trece pe planul d$i, $dat# ce p$ate s# $ $bin# )n alt# parte. De aceea,

ma$ritatea b#ieil$r sunt nestat$rnici pentru c# nu p$t duce reutatea relaiei care )mpiedic# pr$curarea pl#cerii i at-t. Cei mai stat$rnici b#rbai sunt aceia a c#r$r pl#cere este s# c4inuie%emeia. #ruit$rii i abuat$rii, vi$lenii N acetia )i )ntrein cu mult#, mult# ri# relaia, pentruc# nu #seti u$r $ %emeie care s# stea s# %ie b#tut#, init#, abuat# i t$tui s# r#m-n# )nc$ntinuare, s#1l iubeasc#. R#m-ne pentru c#1l iubete. De ce +entru c# ei, dup# ce %ac acestelucruri rele, )i spun cuvinte %rum$ase, )i dau atenie, %ac ceva ca s# p$at# s# $ p#stree ac$l$."ltminteri, pentru c# este un $biect de c$nsum reu de #sit. u sunt multe %emei sau nu suntmuli $ameni care iubesc s# %ie abuai. 6rebuie s# se )nt-mple ceva rav cu tine. +e c-nd, ca s# %ie)mbr#iate, c$nsumate )ntr1$ pl#cere e%emer#, sunt muli i de $ parte i de alta, i $amenii p$tsc4imba )ntre ei, tinerii p$t sc4imba )ntre ei asta. "p$i, dra$stea are d$u# dimensiuni, d$u#direcii: este d$rire i d#ruire. D$reti i te d#ruieti pe tine. n m#sura )n care $amenii se iubesc

inclusiv )n viaa seual# cu aceast# iubire de d$rire i d#ruire, atunci p$ate s# duree. Ai sunt$ameni care se iubesc, c4iar dac# nu s1au cununat sau nu s1au unit )n Dumneeu. Dar este $ iubirecare treptat, treptat se deradea#.

'6art!*!parea l+! D+,$e"e+ la -+*+r!a0! la !+-!rea o,+l+!

este per,a$e$t@

Ad!* sp+$e&! * e9!st *+,%a o part!*!pare a l+! D+,$e"e+ fr *stor!e) darpart!*!parea a!a treptat se retrage7

u; Dumneeu nu se retrae; +articiparea lui Dumneeu la bucuria i la iubirea $mului este permanent#.

C1!ar 0! #$a!$te de *stor!e7

iur c# da; iur c# da; "lt%el, ar )nsemna c# $amenii nu au mai %$st $ameni, c# nu s1auc#s#t$rit, c# nu s1au iubit de1a lunul ist$riei! deci Dumneeu este preent, cu 4arul Lui, )n $m,dar relaia aceasta de iubire dintre b#rbat i %emeie este cea mai atacat# de vr#ma. ( cea maiatacat# de p#cat prin p$%ta irai$nal# i prin c#utarea pl#cerii. >iind una dintre cele mai mari pl#ceri N mai sunt puterea i averea N ea este cea mai vulnerabil# la atacul vr#maului i ea se deradea#.+e m#sur# ce viaa intim# aduce ceea ce este inerent relaiei dintre $ameni: durere, deam#ire N pentru c# n$i suntem un c$mple mare, nu numai ceea ce se vede la prima vedere; N atunci iubireaaceasta se stine. Dar Dumneeu vine; Bine i1mi aduce 4arul necreat, care s# )nviee din m$arte:%ace din iubirea care m$are $ iubire care )nvia# i crete. Ai aa auni c# $ iubeti mai mult pe baba ta dec-t ai iubit1$ pe d$mni$ara cu care te1ai )nsurat.

Ad!* e pos!-!l *a ta!$a a*easta a *+$+$!e! s dea $!0te re"+ltate foarte *o$*rete.


24/56

F, da; C$ncrete p-n# ac$l$ )nc-t, din iadul ne)neleerii s# se duc# )n raiul c$muniunii i al bucuriei. "re *arius I$rd#c4i$aie $ p$eie etra$rdinar#!

Ai $raul e t$t $ra,

Ai idurile sunt t$t iduri,

Ai s$arele e t$t s$are

Ai tu t$t tu eti

n braele mele

Ai dra$stea e acelai r-u l#untric

Ce pre%ace apa )n vin,

D$ar c# acum cure invers:

Din iad )n rai.

Deci, $amenii c-nd se )ndr#$stesc sau c-nd se caut# unul pe altul i ateapt# iubirea d$rescs# ias# din iadul acestei lumi, din iadul l#untric, i s# aun# )n raiul iubirii. Ai ic: &", #sta m#%ace %ericit#; "sta m# %ace %ericit; (u $ s#1l %ac %ericit pe el; (u $ s1$ %ac %ericit# pe ea; Deci$mul caut# raiul, caut# %ericirea. Dar, de %apt, $mul are )n ad-ncul lui iadul. Ai n$i suntem )n iad,iadul e )n n$i. u lumea aceasta este iadul, ci )n mine este iadul, %elul )n care tr#iesc eu c$ntactulcu lumea, evenimentele lumii N acesta este iadul. Ai c-nd m# )nt-lnesc cu tine i ne c#s#t$rim, eu

aduc d$rul meu de rai i tu d$rul t#u de rai i sub d$rul acesta este iadul meu i iadul t#u. Ai dac#n$i nu suntem )n stare s# intr#m cu D$mnul )n iad! # intr#m )n iadul din n$i, unde esteD$mnul, %iindc# (l e ac$l$, )n iad 1 nu ne putem )nt-lni cu Dumneeu dec-t )n iad, prima)nt-lnire e )n iad. Ai dup# aceea, (l ne sc$ate din iad, ne eliberea# de r#ut#ile iadului, devr#maii care ne in ac$l$ leai i ne arat# lumina raiului i ne duce ac$l$. Ai atunci, n$i d$i ne1am c#s#t$rit i dup# ce ne deam#im, ne d#m seama c# nu se p$ate, nu eist# rai, c# nu asta esteviaa, deci nu asta c#utam, Dumneeu ice: &+#i, (u asta vreau s# %ac cu v$i: s# v# vindec viaa,s# v# vindec de m$arte, s# v# vindec de stric#ciune, ca s# v# iubii! pentru c# acea %##duin#din peri$ada )ndr#$stirii nu era $ minciun#. Ai atunci 4arul lucrea#, trans%$rm-nd iadul dinmine )n rai. Deci ne duce c#tre rai. Ai atunci e iubirea. Ai la )nceput pare %$arte reu, un an, d$i,trei, depinde c-t de activi sunt $amenii )n lucrarea cu 4arul. Dup# aceea, iubirea este $ )mpreun#1

lucrare cu Dumneeu de vindecare a patimil$r i ap$i de iluminare. Ai dac# $amenii au r#bdare ilucrea# cu 4arul, v$r %i uimii ce minune e b#rbatul, ce minune e %emeia. "lt%el, n1$ s# vad#nici$dat#. "dic# $ s#1i vad# b-rciturile, $ s#1i vad# dec#derea i n1$ s# vad# minunea. C# nu sevede. u%letul n$stru este v##t$r, dar dac# el este astupat de patimi! dac# este r$bit de patimi!. nu vedem dec-t ce ne place, ce ne st-rnete p$%t#! Bindec-ndu1m# de patimi, )ncep s#lucree darurile Du4ului %-nt i c-nd lucrea# darurile Du4ului %-nt, realitatea se vede aa cumeste ea )n Dumneeu, i nu aa cum este ea )n privirea mea p#tima#.


25/56

'I,p+ls+l a$!,al!* d!$ ,!$e se *o$%erte0te #$ !,p+ls +,a$)de%!$e pre*+, *oarda +$+! !$str+,e$t ,+"!*al@

M!*+&) *+ *e s*1!,- asta *1!ar rela&!a tr+peas* d!$tre oa,e$!) astfel #$*ât rela&!!lese9+ale) *are $+ era+ #$gd+!te) de%!$ -!$e*+%â$tate7

"ici sunt d$u# )nv##turi ale 7isericii. +rima pare punitiv#, reductiv# i reduce dra$steatrupeasc# d$ar la naterea de prunci. Dei pare ciudat#, are un r$st binecuv-ntat, pentru c# seadresea# $mului care nu devine dui$s i tandru dec-t c-nd d# natere unui c$pil. Fmul )n %aa$mului n$u se )nm$aie, se t$pete, se uimete i redevine viu, deci se minunea#. "tunci )i d#seama: &Ia uite ce1a ieit din dra$stea mea; Ia uite ce )nseamn# dra$ste; Ai dac# n1a reuit s# %ietandru )nainte, i cel mai brutal tat# i cea mai ne)ndem-natic# mam# devin de $ tandreedumneeiasc# )n c$ntact cu c$pilul N dac# nu sunt b$lnavi i r$bii prea tare de patimile diav$leti.+e de alt# parte, relaia aceasta dintre b#rbat i %emeie este $ %$rm# de a lupta )mp$triva des%r-n#rii.Deci remediul des%r-n#rii este relaia intim# seual# dintre b#rbat i %emeie )n rist$s, )nDumneeu, c-nd sunt un sinur trup )n rist$s. Ce se )nt-mpl# Care e di%erena 7#rbatul i

%emeia %ireti se )ndreapt# unul c#tre altul )mpini de p$%tele, de impulsurile l$r s#lbatice, s# icem,ale %irii c#ute. n rist$s, atracia i t$ate impulsurile %ireti i trupeti se )ndu4$vnicesc princ$ntactul cu 4arul. (le se sc4imb# )n lumina 4arului la %iecare alt%el, dar aceste impulsuri tind c#tremuicalitate, c#tre t#cere, c#tre c$municarea )n t#cere. Ai din %r-nerile i ruperile de muc4i, de$ase, de piele, de ce mai %ace dra$stea )n av-ntul s#lbatic al %irii, se aune la $ privire tandr#, la $atinere tandr#, la ascultarea respiraiei celuilalt i la $ t$t mai ad-nc# percepere a celuilalt ca pe $tain#. F tain# care este $ preen# pentru mine i nu un $biect care m# eliberea# de un impulsanimalic. Ai impulsul animalic din mine se c$nvertete )n impuls uman, devine precum c$arda unuiinstrument muical. Deci %#r# aceast# animalitate din n$i, n$i n1am %i nici $ameni, dar aceast#animalitate din n$i e nev$ie s# %ie )n$menit# i )ndumneeit# ca s#1i arate r$stul N de ce m1a %#cutDumneeu cu senualitate, cu simire, cu carne. 6$ate tensiunile c#rnii devin c$ri ale unui

instrument muical pe care su%letul meu c-nt# i )n Du4ul %-nt devine $ c-ntare arm$ni$as#.+utei eperimenta, ca s# nu p$rnim pe %antaie: m-n-iai1v# s$ia ru-ndu1v#, binecuv-nt-nd peDumneeu, binecuv-nt-nd1$ pe ea. "tinei1$ cu -ndul c# este %#ptura lui Dumneeu, c# e plin#de Dumneeu, c# s1a )mp#rt#it i c#1L pip#i de %apt pe Dumneeu, %#r# ca s#1i pieri nevasta.Deci Dumneeu nu vine, nu ni se d# ca s# ne des%iinee, nu1i cere s#1L )mbr#iei pe (l, ci s#1i)mbr#iei s$ia, care este )n rist$s, )n Dumneeu. Ai lucrurile se sc4imb#. unt %emei care i1autrans%$rmat b#rbaii prin ru#ciune, prin binecuv-ntare: &D$amne, binecuv-ntea#1l; D$amne, 6uai pus 4ar )n 6aina Cununiei )n n$i i relaia n$astr# trebuie s# %ie )ndu4$vnicit#. D$amne, binecuv-ntea# tr#irea mea; D$amne, binecuv-ntea# neputina de a1l )nt-mpina sau de a %idesc4is#; 6rans%$rm# 6u repulsia mea sau durerea mea sau tristeea mea sau neputina mea )ndra$ste receptiv#; C-nd i b#rbatul )ncepe s# se r$ae, t$i sunt uimii. Dar prima uimire $

tr#iete b#rbatul, %#r# s# tie ce %ace %emeia. Ai cineva a spus c# avea $ relaia cu un iubit i nu erac#s#t$rit# i s1a ruat i i1a $%erit dra$stea ca ru#ciune c#tre Dumneeu i acela a m#rturisit c#nici )n cele mai )ndr#nee )ncerc#ri ale er$tismului n1a avut at-ta bucurie i pace i c# nu p$ate s#se mai despart# de ea, dar s#1l )nvee i pe el ce %ace ea, de el se simte aa c-nd e cu ea. Deci, ses%inete b#rbatul prin %emeie, dac# %emeia e )n 4ar. e p$ate i ca el s# %ie credinci$s i ea nu, dar tu s# te s%ineti, adic# s#1L aduci pe Dumneeu )n burta ta, )n $ranele tale, )n simirile tale, )n privirile tale. ( at-t de simplu; u trebuie s# %aci te$l$ie. 7a c4iar p$ate s#1i d#unee!


26/56

Va urma


27/56

Revista:• Lumea *$na4il$r anul II, nr.


28/56

)n $rt$d$ie se %$l$sesc lum-n#ri de cear# pentru c# cul$area alben# este cul$area mil$stiviriilui Dumneeu, a iubirii lui Dumneeu, iar albinele care %ac ceara i mierea sunt %eci$are. (ste $4#rnicie %eci$relnic#, ca s# spunem aa. Fr, $ s# vedei c# m#icuele se trudesc i se $stenesc cudra$ste, aa ca nite albinue. Cred c# )n m#n#stirea de maici se p$ate desc$peri bucuriaLitur4iei permanente, a acelei aa de cun$scute Litur4ii de dup# Litur4ii, dar numai cu

c$ndiia ca %iecare m$na4ie sau suri$ar# care vine )n m#n#stire s# %ie in%$rmat# despre asta i s#adere liber la viaa de aici. "lt%el, tim cu t$ii c# putem s# c#p#t#m $ repulsie %a# de ascultare, iasta ne d#unea# %$arte mult din punct de vedere c#lu#resc.

1 "m )nceput inteni$nat cu aceast# )ntrebare, de$arece eist# $ p#rere, c# )n m#n#stirile de maicise muncete mult mai mult i c# r#m-ne mult mai puin timp de ru#ciune i de slub# N deru#ciune at-t la c4ilie, c-t i de ru#ciunea din biseric#.

1 Cred c# e adev#rat. Cred c# sunt m#n#stiri )n care s1a muncit N nu tiu dac# se mai munceteacum, se muncea %$arte mult !

1 ! i c4iar de cur-nd, am )nt-lnit un ca )n m#n#stire, )n care )mi spunea maica stare# c# aavut m#icue tinere care c4iar au leinat, la pr$priu, dat$rit# muncii %iice, de$arece au %$artemuli pelerini i %$arte muli care intr# )n m#n#stire i ele nu mai au timp nici m#car de slube.

1 Da, aceasta este p#cat! dac# nu este %#cut# ca $ Litur4ie, ca $ sluire. (ste $ ardere de sine asluirii apr$apelui, )n care nu leini. Dac# ai leinat, )nseamn# c# ai dep#it puterea tadu4$vniceasc# de a spune da ascult#rii respective i ai %$st t$tal lipsit# de puterea 4arului care sed# prin )nt-lnirile r-nduite dup# s%-nta r-nduial# )n Litur4ie, )n %-nta mp#rt#anie, )n t$ateslubele."tunci c-nd suntem %$arte al$merate, c-nd avem ceva urent de %#cut. De eemplu: am culesma#rea din r#din#, i dac# nu termin#m )n seara asta, p-n# m-ine ma#rea se )nc#lete i nu

tiu ce se )nt-mpl# cu ea. Ai atunci, n$i putem s# r-nduim ca )n seara asta, la vecernie, s# numear# dec-t um#tate din m#icue, i alt# dat#, cealalt# um#tate. Dar asta se )nt-mpl# etrem derar, i cele care r#m-n p$t spune ru#ciune. ns#, din p#cate, tiu c# eist# N i nu e dec$mpetena mea s# v$rbesc despre asta N tiu c# eist# m#n#stiri )n care se muncete %$arte mult,dar %#r# )nt-lnirile acestea cu 4arul, %#r# 4r#nirea du4ului e imp$sibil de reistat. Du4ul se4r#nete prin s%intele slube. Dac# nu merem la %-nta Litur4ie, dac# nu merem la slubeler-nduite i nu ne )mp#rt#im, nu avem cum s# reist#m.Ai $ privire lucid#, din a%ar#, ar putea s# spun#: &7ine, dar $ t-n#r# de v-rsta ei, sau $ %emeie, $mireanc#, )n viaa din lume, e mai c4inuit# dec-t ea, nu *ere la slub#, %ace piaa, %ace curat,)i iubete b#rbatul, )i )nriete c$piii pe care )i aduce de pe unde i1a dus dimineaa!. Da, darac$l$, puterea mireanului este stimulat# i alimentat# de m-n-ierile ilei. De la c$pil, de la s$,de la e%i, de la art#, de la subcultur#, de unde1i #sete %iecare 4rana. "ici, pentru c# esturilen$astre sunt mereu repetate, i mereu, mereu, acelai lucru, dac# nu te )nt-lneti cu 4arul, care s#le %ac# pe t$ate n$i, nu ai cum s# r#m-i )n pici$are N i atunci, leini. Deci, este $ b$al#du4$vniceasc# aceast# $steneal#, aceast# simire a $stenelii )n sluirea din biseric#, dinm#n#stire.


29/56

1 Dar ce s# %ac# $ m#icu# t-n#r# care este pus# )n imp$sibilitatea %iic# de a se )nt-lni cu 4arul"dic# este mereu pus# la ascult#ri, nu are timp de slub#, nu mai p$ate trupete s# )i %ac# pravilade c4ilie.

1 # caute alt# m#n#stire. au s# se pl-n# du4$vnicului, s# se pl-n# maicii staree. C-nd un

t-n#r, $ t-n#r# se duce la m#n#stire, el tie ce caut#. Ai el trebuie s# stea )n viit# $ vreme, ca s#vad# dac# ac$l$ primete du4ul de care are nev$ie, dac# ac$l$ se s%inete. +entru c# s1ar puteaca i )n ritmul acesta, i )ntr1$ via# pe care $ descriei, dac# e %#cut# cu binecuv-ntare i curu#ciunea asta )n alerare, s# %ie m-ntuit$r.+entru c# putem aici avea de luptat cu $ lene disimulat#, cu $ neputin# de a %i $rd$nat, cu $neputin# de a asculta $ slub#. unt m#n#stiri )n care se mere reulat la slub#, t$at# lumea arev$ie s# mear# la slub#, este c4emat#, )ndemnat# N i nu vin; au d$rm, sau nu stau )n pici$arela slub#. Ai atunci te )nt-lneti cu neputina $meneasc# i cu re%uul de a $ alt$i la 4ar.*$tivele nu sunt eteri$are. Dac# acest su%let stri#: &D$amne, eu aa nu p$t; ># ceva cu mine,c# vreau s# m# m-ntuiesc i vreau s# %iu mireasa 6a; N se sc4imb# ceva: $ri ea pleac# dinm#n#stire, $ri m#n#stirea se sc4imb#. Cea mai mare traedie a $mului este c# ne place s# %im

victime. Ai c$ntribuim la starea de victime: c-rtirea, udecarea, pl-nerea i nesc4imbarea a ceeace se p$ate sc4imba N )n r-nduiala unei m#n#stiri, )n r-nduiala vieii mele pers$nale. u se p$atesc4imba $rice, dar se p$t sc4imba multe. Ai eu trebuie s# am acest discern#m-nt: ce p$t s#sc4imb, ce nu p$t s# sc4imb, i s# le de$sebesc pe astea )ntre ele. Ai vei $ameni %ataliti carespun: &1am ce s# %ac; N i e%ectiv au ce s# %ac#. Ai vei $ameni care se bat s# sc4imbe ceea cenu se p$ate sc4imba: &" vrea i eu s# am $c4ii veri;

Fmul b$lnav

1 Dar de unde acest %atalism i de unde aceast# aut$victimiare, pe care $ vedem de multe $ri

1 *aic#, suntem b$lnavi. De %apt, t$at# lumea tie: $mul este $ %#ptur# b$lnav#. Fmulc$ntemp$ran, $mul n$stru este )nr$it$r de b$lnav. +#catul str#m$esc, p#rintesc nu mai este un)ndemn, $ c4emare, $ ispit#, ci pur i simplu $ stare )n care te nati, ca i cum te1ai nate )ntr1$cas# cu un aer viciat, %#r# aer, cu mir$surile acelea rele dintr1$ cas# nem#turat#, ne)nriit#.C$pilul care crete ac$l$ nu tie c# eist# aer curat, c# se p$ate tr#i i alt%el. (l tr#iete aa i iesede ac$l$ b$lnav. C-nd se duce )n lume, el nu tie s#1i aeriseasc# )nc#perea )n care va l$cui, nutie s# %ac# lucrurile elementare de iien#, pentru c# n1a %$st )nv#at.Du4$vnicete, suntem la %el. $i suntem nite $ameni b$lnavi du4$vnicete. *a$ritatea c$piil$r sau $amenil$r care vin la m#n#stire ast#i sunt crescui )n ateism, sau )ntr1un cretinism de +atii de Cr#ciun, de $u# r$ii i de c-rn#ci$ri. Ai atunci, c$pilul #sta c-nd l desc$per# peDumneeu, primul lucru pe care )l desc$per# este pr$pria mierie. &u se p$ate; e primul lucru pe care )l ice. "cest re%u de a desc$peri c# sunt at-t de mierabil, c# sunt at-t de nemernic e prima revelaie. Dac# nu am tr#it asta, nu ne1am )nt-lnit, de %apt, cu rist$s. Ai, de aici )nc$l$, se%ac trei bi%urcaii de atitudini du4$vniceti. Ena, s# spui, s# te pre%aci c# tu nu ai neputinele respective


30/56

1 En ip$crit care va %i etrem de c4inuit i va su%eri etrem de tare, pentru c# t$t timpul va tr#i cu%rica c# $ s# %ie prins, c# $ s# %ie desc$perit c# nu e c4iar aa. Ba %ace esturi eteri$are %$artedu4$vniceti, i l#untric va %i c4inuit de vin$v#ie i de ruine. Ai1l v$m desc$peri dup# $ mare$b$seal#. Ip$critul este mereu $b$sit. (l e mereu %$arte $b$sit, pentru c# t$at# eneria e dus# s#nu cumva s# %ie prins c# lucrurile nu stau aa cum ! La )nceput; +entru c# dup# aceea se p$ate

ac$m$da, i1i d# seama c# t$i $amenii sunt ip$crii, ce nu1i place la sine vede la cel#lalt.F alt# atitudine, a d$ua, este aceea de a nea pr$%und aceste realit#i N nu de a le ascunde, ci puri simplu de a le nea. "cesta este nevr$ticul


31/56

+entru c# acas#, aceti c$pii, %ie st#teau )n c#mine, unde m-ncau repede la cantin# ceva, %iest#teau la p#rini, unde mama sp#la, mama c#lca, %#cea m-ncare, i c$pilul st#tea la catePdral# icitea acatiste i asculta muic# psaltic#. Fr, c-nd intr# )n m#Pn#stire, el trebuie s# )nvee. untc$pii care nu tiu care e de$sebirea )ntre ra# i -sc#; $i nu avem rae i -te, dar asta este $cultur#, s# tii ce e acePea ra# i ce e -sca, cu ce se 4r#nete -sca, cum ai ri# de $ pisic#,

cum ai ri# de $ vac#, cum )i %aci patul, cum te culci, cum te sc$li, cum te speli pe dini, cum!asPta cu sp#latul pe dini $ tim t$i;Ai atunci, drama de aici vine; Fmul vine )n m#n#stire cu nite atept#ri mistic$1sentimentale. Ai primul lucru pe care1l tr#iesc e m$artea; *$r iluiile, m$are lenea! avem $ lene )n n$i, du1te, ia pe $ricine i du1l la biseric#, s# vei: dac# are 20, dac# are 30, dac# are 0 de ani, se uit# dup#scaun, dac# nu, m#car s# se reeme puin de u$rul uii. untem $b$sii )nainte de a $steni; Fr,aici )nv##m $steneala, care e )nc4inarea trupului;De %apt, ce e viaa )ntr1$ m#n#stire, dec-t un m$del al vieii cretineti Iat# cum p$ate tr#icretinul: i c#lu#rul m#n-nc#, i c#lu#rul #tete, i c#lu#rul )i ar# p#m-ntul sau )i sap# p#m-ntul la $ %l$are, dar $ %ace )n rist$s, $ %ace )nc4in-ndu1se. Dac# el tr#iete )n slube %#r# des%-rit i cineva trudete s#1i %ac# m-ncare, atuncea pr$babil c# se c$mpensea#: unul se r$a#

)ntr1un %el i cel#lalt se r$a# alt%el.ns# eu cred c# cei care d$ar se r$a# ar trebui s# m#n-nce d$ar p-ine uscat#. +entru c#altminteri, c-nd $ s# m#n-nc eu pr#itura asta bun# pe care am m-ncat1$ n$i ast#i, i tiu c# euam %#cut isi4asm, iar s$ra mea sau %ratele meu a %#cut pr#itura, s1ar putea s#1mi stea )n -t. (usunt c4emat s# %iu )mpreun# cu el. Dac# eu )ntre timp am %#cut ceva, altceva, i suntem )mpreun#i %acem pe r-nd t$ate, atunci lucrurile se sc4imb#. *ie mi se pare c# atunci c-nd pl#teti un $ms#1i %ac# m-ncare, cumva diminuei m#reia #titului, a pre#tirii m-nc#rii. +re#tirea m-nc#riieste un est liturPic, este un est de sluire. "sta ar trebui s# tie cel care #tete, i atunci el nuse va r#vr#ti, dac# el tie c# Litur4ia lui e la %el de imp$rtant# ca a celui care este )n biseric#.

*#n#stirea ca b$lni#

1 "i v$rbit de lene, ca despre una din patimile care sup#r# cel mai tare pe m$na4, pe m$na4ie.Care sunt N s# r#m-nem la acest capit$l al luptei cu patimile N care sunt patimile sau neputinelecu care au de luptat m#icuele )ntr1$ m#n#stire unt di%erite de cele ale c#lu#ril$r

1 (u nu prea tiu cum se lupt# c#lu#rii, c# nu mi s1au sp$vedit mie i nu mi s1au c$n%esat. Dar eispun, b#rbaii, c#lu#rii c# cea mai rea patim# a m#icuel$r ar %i invidia, ceea ce la c#lu#ri ar %irivalitatea. Ai cum, )ntr1$ m#n#stire, $caiile de rivalitate sunt rare, de c-te $ri p$i s# aleistarei Deci, sunt c$ndiii mai mici. +-n# la tunderea )n m$na4ism, p$ate %i $ rivalitate: s# m#c#lu#resc eu mai )nainte, sau )n lupta pentru ucenici: cine are mai muli ucenici, cine e du4$vnicmai bun!

1 "sta nu p$ate %i i $ rivalitate bun#, )n %uncie de cum e ea dus# "dic#, e r#u s#1i d$reti s# %iiun du4$vnic mai bun

1 u, nu, %ereasc# Dumneeu; Dar, dac#1i pui pr$blema aa, uii s# %ii du4$vnic N dup# p#rereamea; Ai eu nu m# -ndesc la du4$vnic, c-t m# -ndesc la ucenici. Ai tiu c-t# c$ncuren# i c-t#rivalitate este )ntre ucenici.


32/56

1 ( mai mare c$ncurena )ntre ucenici dec-t )ntre du4$vnici;

1 (i; "tunci, eu )mi pun pr$blema: du4$vnicul c4iar nu tie C-nd un ucenic al unui du4$vnicice: &(u sunt mai bun. Ca urmare, tu nu eti la %el de bun; N )nseamn# c# eu, la sp$vedanie,trebuie s# spun: &Atii, p#rinte, eu am is c# eu sunt mai bun; N i atunci p#rintele ar trebui s#

tie ce s# spun# la lucrul #sta. Ai atunci b#nuiesc c# este $ rivalitate %$arte delicat#, care trece prin! dar, s# ne )nt$arcem la $ile n$astre;

1 La albine!

1 La albine, da. eputina aceasta, numit# invidie. Invidia este $ patim#, care p$rnete de la $ putere bun# a su%letului $mePnesc. La acea d$rin# de mai mult care, ca i rivalitatea, cumspuneai, p$ate s# %ie bun#, p$ate s# %ie un stimulent: &Ia uite c-t se r$a# s$ra mea; # m# r$ ieu; Ia uite ce puin m#n-nc#; Ia s#1mi tai i eu um#tate din pr#itur# i s# nu mai m#n-nc;Din p#cate, )ns#, venim din lume i lumea ne1a )nv#at c# atunci c-nd invidiei, trebuie s#1lst$pei pe cel#lalt din binele lui, s#1l $preti s# se bucure de binele lui, i1n %elul #sta vei avea

linite sau pace. Ai se vine cu aceast# mentalitate, $meneasc#. u cred c# e speci%ic# %emeii, darm# t$t -ndesc la lucrul acesta. De ce e tr#it# mai intens de %emei i de m#icue dec-t de b#rbaii de c#lu#riP Ai cred c# r#spunsul vine din r$lul la care a %$st cumva $bliat# %emeia )n via#.>emeia a %$st d$minat#, i atunci ea a putut s# %$l$seasc# mai puin vi$lena, i a %$l$sit mai multmanipularea. Deci cel aresat, ca s#1i re$lve c-t de c-t pr$blemele i s# se simt# c$n%$rtabil,manipulea# realitatea. Ai atunci, invidia ar %i t$t $ %$rm# de manipulare )n %aa lui Dumneeu, cai c-nd diav$lul, s1ar duce la Dumneeu: &LasQ c# ?i1ar#t eu, c# nu e c4iar aa cum crei 6u, las#1m# pe mine s# )ncerc, s# vei ce p$ate s# %ac#;Cum sc#p#m, cum ne am luptat n$i i cum lupt#m n$i cu ea


33/56

nev$ia ei de dra$ste de tat# pe du4$vnic. &Du4$vnicul este cel care trebuie s# m# iubeasc#, s#1mi )mplineasc# t$ate nev$ile em$i$nale i du4$vniceti de care n1am avut parte )n %amilie. (ste$ iubire p#tima#, nu )n sensul des%r-n#rii, D$amne %erete;, ci p#tima# )n sensul de iubire ca pentru tat#, care eclude pe %rai, care eclude pe ceilali. Ai atunci, dac# du4$vnicul st# mai multde v$rb# cu cineva, dac# sp$vedete mai mult pe cineva, dac# d# mai mult# atenie cuiva,

')nseamn# c# pe mine nu m# iubete. Ai dac# nu m# iubete, )nseamn# c# nu sunt bun#. Ai atunci,)nseamn# c# cealalt# e bun#. Deci, sunt cu $c4ii pe ea: ce are Dac# maica stare# e mai atent#sau se baea# pe un $m, pe un ec$n$m, asta p$ate s# st-rneasc# invidie la celelalte m#icue, dinnev$ia de a %i iubite, din a c$n%unda iubirea cu atenia eclusiv#. Deci, ele nu d$resc dec-t s#recuperee ce n1au avut )n %amilie.Fr, la n$i )n m#n#stire, c-nd venim )nt-i, c$ntienti#m aceste neputine, le )neleem care sunt i p$rnim lupta cu ele. nt-i ne )mp#c#m cu mama i cu tata, dup# aceea, ne desp#rim de ei, pentruc# dac# nu m# )mpac i nu iert t$ate aceste dureri pe care le1am avut, nu m# p$t lep#da. +$runcae: cine se c#s#t$rete, s# se lepede de mam# i de tat# i s# urmee nevasta. Cine se %ace mireasalui rist$s se leap#d# de tat# i de mam#."ceast# lep#dare e musai, dar trebuie s# %ie $ lep#dare )n rist$s, $ lep#dare cu dra$ste, cu

iertare, cu )neleere, cu vindecare a acest$r r#ni. C# altminteri, v$i c#uta mam# )n stare#, i s#%ie numai mama mea, tat# )n du4$vnic, i s# %ie numai tat#l meu i t$t timpul v$i %i )n c$ncurenacare a %$st )ntre mine i s$ra mea, )ntre mine i %ratele meu. Deci, $ prelunire a vieii de acas#.Ai Dumneeu e %$l$sit: &D$amne, d#1mi s# %iu eu primul; D#1mi, D$amne, s# am ru#ciune, s#m# )mp#rt#esc, s#! putem mere p-n# la c4estii c$pil#Pr$aPse, ca &D$mnul din )mp#rt#anies# %ie mai mare la mine dec-t la cealalt#! 1 (ste t$t $ mani%estare a e$ismului, de %apt

1 (ste nu at-t a e$ismului, c-t a c$pilului neiubit, care nu s1a vindecat, n1a neiertat, n1a dep#it.6r#iete )nc# )n psi4ismul acesta, sunt nite tipare pe creier, pe care specialitii le numesc sc4eme

de adaptare sau de inadaptare. Ai astea intr# imediat )n %uncie. # vei ditamai $mul, p$ate s# %ie pr$%es$r, i de$dat#, c-nd i se )nt-mpl# $ c4estie de asta, devine c$pilul de cinci ani, c-nd se)n%urie sau se )ntristea#. Dac# se tr-ntea pe $s, acum $ s# tr-nteasc# ua i $ s# plece, dac# se b#a sub mas#, acuma $ s# intre )n c4ilie i $ s#1i )ncuie ua, deci $ s# %ac# aa p-n# c-ndvindec#m c$pilul acela. $i am venit aici s# ne vindec#m i ap$i s# ne s%inim. %inenia,s%inirea, )ndu4$vnicirea vine dup# vindecare.

1 "cesta e un lucru %$arte reu de )neles. "dic# nu at-t reu de )neles, c-t lucrul la care %$arte puini se -ndesc: c# )ntr1$ m#n#stire, sau )n biseric#, )n eneral, mai )nt-i trebuie s# nevindec#m i pe urm# s# ne s%inim.

1 (act; ( spital. "sta este. De aia 1a ert%it, de aceea (l este vindec#t$rul su%letel$r i altrupuril$r n$astre.

Ieirea la Lumin#

1 Ai cum ieim din aceast# sp#rtur#


34/56

1 n d$u# %eluri. +rimul: %#c-nd ce ne spune Dumneeu, %#c-nd p$runcile. "l d$ilea: %iind t-r-ide %-nta 7iseric#. *aic#, avem $ biseric#, ne t-r#te! )i ia c$pilul paraliat )n brae i1l duce! )l duce unde trebuie; # dea Dumneeu, s# ne dea minte s# r#m-nem )n biseric#, aa cumsuntem: am#r-i, nen$r$cii, s# r#m-nem )n dreapta credin#, s# merem la slub#! i nem-ntuim. Dar, maic#, v$rbeam cu m#icuele mele )ntr1$ i N )ntr1$ i mai rea du4$vnicete,

aveam i n$i nite pr$bleme. Ai am is: &*#i, maic#, m#i; Dac# n$i murim acuma, siur c# neducem )n Rai, c# suntem c$pii buni N merit#m iadul, dar Dumneeu e mil$stiv, i ne ducem )nRai N dar ce s# %acem n$i acuma ac$l$ e putem bucura Ende1i bucuria n$astr# Ende1icapacitatea n$astr# de a ne bucura, dac# n$i suntem at-t de nec#ite pentru un %leac, i putem s# pierdem $ um#tate de $r# deb#t-nd $ pr$blem# care1i un %leac i su%erind pentru ea. "c$l$ v$m%i aceleai.neleei, Raiul este l$cul )n care sunt c$ndiii de bucurie. Dar tu te bucuri "i tu aceast#disp$nibilitate >#1mi lista N tu, $mule, care eti acum )n %aa mea N %#1mi lista cu m$tivele de bucurie pe care le ai acum )n viaa ta. C-t# bucurie ai avut de ai diminea# au c-t# durere am nici $ bucurie pers$nal# i durere pers$nal#, t$tul este impers$nal. e tr#iete entuiasmuldac# este, ne tr#iete tristeea dac# vine, ne tr#iesc -ndurile!

Fr, sc#parea, dac# nu ne l#s#m t-r-i de mila lui Dumneeu este aceast# asumare, aceast# intrare)n iadul din n$i )mpreun# cu rist$s, i s# %acem curat. # nu ne %ie sc-rb#, s# nu ne %ie ruine, pentru c# (l a venit la n$i, cei mai sc-rb$i i mai nen$r$cii $ameni. De aia 1a )ntrupat >iul luiDumneeu, c# alt%el trimitea i (l $ epist$l# din cer i ne sc$tea din neca. Ai c4emarea lui )nviaa cretinului ar trebui s# %ie $ epicle# permanent#. Biaa c#lu#reasc# )ncearc# s# %ie. >aptulc# ne ducem des la slub# este ca s#1L c4em#m des pe Dumneeu, nu ca s# ne %acem dat$ria, s#turuim ac$l$ i s# nu auim nimic din ce se spune. (ste c4emarea lui Dumneeu.6aina Frt$d$iei este 6aina pre%acerii. Dumneeu, )n 7iserica Lui, trans%$rm# p-inea i vinul )n6rupul i -nele Lui, trans%$rm# un b#iat i $ %at# )n s$ i s$ie, trans%$rm# un p#c#t$s )n s%-nt,trans%$rm# -ndurile rele )n -nduri bune, trans%$rm# p#catele )n virtui N le pre%ace. Dar n$ialeem pre%#c#t$ria, nearea "ceasta e ieirea, s# m# r$ mereu lui Dumneeu, s# stri mereu la

Dumneeu, deci s# m# asum cum sunt i s# ic: &D$amne, %# ceva cu mine; c# alt%el, cu c-t m#%ac eu, cu at-t v$i %i mai ne%#cut#. $i nu pricepem c# lucrarea m-ntuirii este lucrarea luiDumneeu cu n$i.Enii ale s# lucree ei i s# %ac# lista meritel$r i s# se duc#: &*# )mp#rt#esc, c# merit, am %#cutm#t#nii, am p$stit, am!. "lii ale s# ic#: &# %ac# Dumneeu, c# Dumneeu le %ace, i eu ed pentru ca s# le %ac# (l;

Cei trei vr#mai

(ste %$arte simplu, dar i %$arte c$mplicat, din caua minii n$astre c$mplicate. Lenea esteaceasta stare su%leteasc#, )n care am d$ri ca lucrurile s# se )nt-mple de la sine. C# sunt unii c$piicare tr#iesc realit#i de c$mar i se culc#. Ai )i d$resc din t$t su%letul ca atunci c-nd s1$r trei,lucrurile s# stea alt%el. Ai ele stau la %el. Leneul se culc# )n n#dedea c# p$ate lucrurile sesc4imPb# i %#r# el, ceea ce nu se )nt-mpl#. Lenea )i aduce $ pl#cere. Lenea este i $ $piune.+#rinii spun c# avem trei vr#mai: netiina, lenea i uitarea.Deci primul p#cat, primul mare balaur care ne m#n-nc# este netiina. Fmul are $ r-vn# s# nua%le, s# nu cumva s# tie, ca s# nu1i bat# capul, lucru care se )nt-mpl# i )n m#n#stire. nm#n#stiri, e uimit$r cum se p$ate participa la slube %#r# s# se aud# cuvintele slubei. *i s1a)nt-mplat c-ndva s# v$rbesc cu nite m#icue i v$rbeam despre cum a %$st pre%iurat# crucea )n


35/56

Bec4iul 6estament. Ai mi1au r#spuns: &Dar, ce $i am studiat Bec4iul 6estament $i avemtimp s# studiem ic: &7ine, dar am v#ut c# %acei "catistul %intei Cruci i miercurea ivinerea. "c$l$ sunt d$ua citate N *anase i "malec. 1au auit nici$dat#; &Care sunt cei 2ap$st$li &Dar de unde s# tim n$i 'La %iecare Lumin-nd# de $i sunt )nirai t$i d$ispreece,maic#, i1i citim de ani de ile, i nu1i tim pe de r$st; Ce se )nt-mpl# Ce e asta Deci e $

nev$ie de a nu ti. ( $ ap#rare a psi4ismului, a e$1ului, care nu vrea s# tie. C# dac# tie, va %itras la r#spundere, dar dac# n1a tiut, scap# mai u$r. Ai aceast# nev$ie i1a cultivat1$ de mic.(ste strateia $mului vec4i sau a $mului m$rt. En m$rt, ca s# se simt# bine, trebuie s# aib# ri#s# %ie m$rt. # nu cumva s# se treeasc#. "ici intervine mai )nt-i uitarea: &"m uitat; Bai, dar amuitat; Ai dac# nici nu mai uii N c# durerea, care e darul lui Dumneeu cel mai mare N te treetemereu, vine aceast# lene: &"m tiut, n1am uitat, dar mi1a %$st lene; Ai lenea este )ns$it#)nt$tdeauna de -nduri de c-rtire, de -nduri de udecat#, de -nduri de 4ul# c4iar. De ce C# eu,ca s# p$t s# lenevesc, trebuie s# dau vina pe cineva. Ca s# p$t s# spun: &(u nu mai %ac treaba aia, pentru c# el mi1a %#cut, pentru c# Dumneeu nu m# iubete. "m nev$ie de $ scu#, dac# vrei, de$ d$m#. Deci eu am nev$ie de $ d$m# care s# ani4ilee d$ma care m# c4eam# la virtute. Aide aici vin i ereiile. 1aunem n$i p-n# ac$l$, c# suntem prea lenei. +entru ereie )i trebuie

$leac# de r-vn#.'# %im ateni la durere

En cuv-nt a mai ice, dra mie i %$l$sit$r i pentru cei din lume, i pentru m#icuele mele: &s#%im ateni la durere, maic#; Dumneeu a pus )n n$i mila Lui. *ila Lui i dra$stea Lui estedurerea n$astr#. C-nd te1$ durea ceva, s# tii c# I1ai simit iubirea i mila. " pus1$ special ca s#nu mai stai ac$l$ unde stai.Ai am $ meta%$r# %$arte nes$%isticat# i neartistic#, pe care $ %$l$sesc mai ales cu c$piii: dac#$mul aune cu %undul pe $ plit# )ncins#, )n l$c s# sar# de ac$l$, c# )l %rie N Dumneeu a pusdurerea, ca s# sar#, s# se dea $s N $mul


36/56

1 (act; Ai atunci, iat#1i pe c$piii acetia care vin )n m#n#stiri N i eu, prin c$pii )nele i pe ceide 0 de ani. (i vin dintr1$ asemenea lume i dintr1$ asemenea educaie. Ai n$i, care suntemeducat$ri sau a dat Dumneeu s# %im mai &r#s#rii, trebuie s# )nv##m n$i s# ne vindec#m pe n$ii s# privim lucrurile aa. C# e u$r s#1l %aci &putur$s sau &invidi$s ! dar cum a auns aa (uic c# trebuie s# )nv##m cumva repede cum s# ne rap$rt#m la su%erina $mului de ast#i. untem

%$arte departe de durerea $mului viu. Fmul viu este c4inuit, a %$st abuat, a %$st b#tut, a %$stminit, a %$st umilit, ! a )nv#at s# vi$lee, s# bat#. Dar $mul #sta e viu i1L caut# pe Dumneeu.Ai tu ce %aci C# a venit $ %eti# la mine, pe care am t$t )ndemnat1$ s# se duc# s# se sp$vedeasc#.1a )nt$rs i ice: &u mai vreau s# m# mai sp$vedesc, c# m1am dus ac$l$ i a ipat la mine p#rintele; 1a ridicat )n pici$are i mi1a is: SCe ai %#cut, nen$r$cit$T Dar tu ce i1ai spus &+#i,i1am spus c# am %#cut se $ral; Ai #sta, s#racul, n1auise )n viaa lui de aa ceva, a s#rit )n pici$are! Deci, n$i trebuie s# tim c# $amenii #tia sunt c4inuii de nite lucruri pe care n$i nicinu le vis#m la v-rsta n$astr#. u1i trecea prin cap, n1avea cum s#1i treac#. +r$babil c# $ %i %$stlume mai emancipat# pe vremea aceea, dar nici c$piii, nici du4$vnicii nu tiau de aa ceva.Dar acuma n$i trebuie s# tim. i vine un c$pil care ice: &u p$t s# m# treesc, simt $ lenecumplit#, nu tiu ce1i cu mine; N vei c# #la c$nsum# p$rn$ra%ie. ( speci%ic#. Cine se uit# la

p$rn$ra%ie sau %ace eces de masturbare, va %i venic $b$sit. Ai atunci, i pre$ii trebuie s# tieasta, i n$i, stareii, trebuie s# tim neputinele $meneti i s# avem mil# de $mul #sta viu careeme sub blestem.

De la blestem la bucurie

$i, maic#, tr#im $ via# de blestem. 6$t ce %ace $mul %ace pentru c# e blestemat de apuc#turileacestei lumi N de %amilie, de s$cietate, de televiiune, de t$t ce vine. Lumea asta vine peste n$i ine )n%ie )n via# i scrie )n capul n$stru, )n neur$nii n$tri: s# %aci aa, s# %aci asta, ca s# %ii aa,s# %ii aa. 6$ate aceastea sunt ca un blestem, $mul n1are pe unde s# ias#. F sinur# ieire: binecuPv-nPtaPrea. "tunci ne mut#m )n viaa ca binecuv-ntare: s# )nv#P#m s# accept#m

mieria, s1$ lep#d#m, binecuv-nPt-nPdu1L pe Dumneeu, i cel care a reuit s# ias# m#car p-n#la -t din 4anaua asta s# tra#, s#1i sc$at# i pe ceilali. u s#1l dispreuiasc# pe cel#lalt.(u nu tiu dac# am n#dede. Dar cuv-ntul #sta pe care l1a spus D$mnul %-ntului iluan, m1aautat s# nu %u undeva )ntr1$ p#dure i s# nu m# %ac c# m# r$. " is D$mnul: &?ine1i mintea )niad i nu den#d#dui; *aic#, suntem )n iad; Dar avem p$runc# s# nu den#d#duim. Dumneeueste cu n$i i eu ic c# nu1i s%-ritul lumii N s1ar putea s# %ie i m-ine, dar ast#i nu e. (u )nc#mai v#d su%lete care ies, care vin la biseric#, care se lupt#, i pe c-t e de mare mieria, pe at-t ede mare viteia un$r su%lete.Ai t$i am#r-ii #tia, s#rmanii, care spun c# p#catul masturb#rii, de eemplu, este $ %$rm# derestabilire a ec4ilibrului, ar trebui s# citeasc# stri#tele un$r c$pii care nu au nici $ educaierelii$as#, care a%l# de site


37/56

du4$vnicul n$stru: &iur, siur, dar )nainte de asta, 4ai s# ne %acem $ameni de treab#; Ai credc# dac# eti $m de treab#, siur ai per%$rmane du4$vniceti.

1 *ulumesc, m#icu#.

1 1a vrea s# termin#m aa, )ntr1$ n$t# trist#. "a e, suntem )n iad. "a este, nu den#d#duimnumai i numai pentru c# avem p$runc# de la Dumneeu s# nu den#d#duim. Dar cine)ndr#nete s# nu den#d#duiasc# desc$per# bucuria. 7ucuria e darul lui Dumneeu, te primeteDumneeu )n ea atunci c-nd tu %aci p$runca Lui, c-nd )i %aci treaba. Dac#1i p$runca s# #teti pentru $aspei, s# sc4imbi aternuturile )n ar4$ndaric, sau s# te r$i pentru vr#mai, c-nd ai%#cut1$, vine bucuria. C-nd $ %aci pentru c# rist$s )i p$runcete, vine bucuria. C-nd eti )ntr1$situaie den#d#duit# i nu den#d#duieti, i ici: &D$amne, 6u tii; lav# ?ie, D$amne, 6u tiide ce trec prin asta;, i eu tr#iesc prin sc4emele mele vec4i, nu tiu care e adev#rul, i ic:&nt#rete1m#, s# nu den#d#duiesc;, vine bucuria; 7ucuria este semnul c# eti pe cale: bucuriatainic#, pe care nu p$i s# pui m-na, nu p$i s# spui de unde e i ce spune, nu p$i s1$ p#strei, s1$ pui la d$sar, s1$ ai i ai i m-ine. Dumneeu s# ne aute s# d$b-ndim bucuria;


38/56

Revista:• Lumea m$na4il$r nr. 8, iunie 20

Ma!*a S!l+a$a Vlad:


39/56

"r trebui s# %ac $ list# %$arte lun#, i eu $ am, dar asta ia mult prea mult timp. Deci, %$artemuli $ameni i $ameni )n carne i $ase N pr$%es$ri, c$lei, prieteni N dar i $ameni carescriseser# c#ri, care %#cuser# %ilme, deci mari artiti, mari creat$ri, care i1au pus su%letul i)ntreb#rile i nelinitile i r#spunsul )n lucr#rile l$r i, aun-nd la mine, mi1au dat speran# c#nu sunt sinur# pe lume, c# mai sunt i alii care mai simt ca mine, mi1au dat un r#spuns, m1au

)nv#at s# vibre $ dat# cu ceilali $ameni, i s#1mi dau seama c# nu sunt sinur# i s# nutr#iesc centrat# d$ar pe mine i pe ce vreau eu i ce1mi place mie. Ai siur c#, la timpulcuvenit, a %$st un p#rinte du4$vnic, p#rintele C$nstantin aleriu, care m1a autat s# m#c$nvertesc dintr1un intelectual tiut$r de multe i mult ne%ericit )ntr1un cretin care nu tianimic despre! Desiur, tiam din cultur# N citisem 7iblia, citisem scrieri spirituale N dar pers$nal nu tiam nimic despre ce )nseamn# s# %ii )n relaie direct# cu Dumneeu. Ai de atunciam mai )nt-lnit, mereu am )nt-lnit $ameni pe cale, i acesta este m$tivul pentru careDumneeu m1a binecuv-ntat s# %iu un om pe cale, un $m )n calea tineril$r! Deci, pe calesuntem t$i, cei care credem )n Dumneeu i ne )ndrept#m c#tre (l N i un $m )n calea cel$r

care1L caut# pe Dumneeu, dar nu tiu )nc# pe unde s1$ ia i, dac#1L )nt-lnesc, ce s# %ac# cu (l,ce s#1I cear#.

Despre *e4ar tre-+! s %or-eas* preo&!!) #$ "!lele a*estea) t!$er!lor7

+rimul pas este s# renun#m la trebuie. Trebuie este un cuv-nt sc$rnit de mintea nemil$as# a$mului, in%estat# de diav$lul care ne suerea# c# ar trebui s# %im per%eci, c# ar trebui s# %imdes#v-rii, c# ar trebui s# iubim, c# ar trebui s# %im buni N i de aici c$n%lictul cu pr$prian$astr# %iin#, c-nd desc$perim c# &Da! dar nu p$t;

; * e9!st o l!,!t pe *are $o! $+ p+te, s4o at!$ge,.

Da, i %aptul c# n$i p$rnim de la -ndul c# ar trebui cineva s# %ac# ceva, trebuie s# %ac#: pre$ii ar trebui s# v$rbeasc#, pr$%es$rii ar trebui s#!, medicii ar trebui s#!, astea suntl$inci, m#icu#; Ai nu eist# r#spuns la asemenea )ntrebare. "p$i, a d$ua parte a )ntreb#rii, cuat-t mai durer$as#: &Cum s# %acem Cum s# %ac# N astea sunt instruciuni de %$l$sire a unuiinstrument, a unei maini, nu Ai e %$arte imp$rtant s# citim instruciunile, s# vedem cum%$l$sim $ main# de sp#lat din asta superm$dern#, c# alt%el st#m i ne uit#m la ea, nu tim ces# %acem. Dar nu eist# r#spunsuri la asemenea )ntreb#ri, pentru c# )ntreb#rile sunt N m#iertai; N pr$aste. u eist# un r#spuns la )ntrebarea trebuie i cum. +$ate )ncercai s#1mi punei alt# )ntrebare! ! poate * $+ fa* pr!,+l pas spreD+,$e"e+. >! de asta a, sp+s;

u;


40/56

; * ar tre-+! sp+$e&! s $+ ,a! folos!, %er-+l a*esta. Dar at+$*! *+, s se #$tâ,ple) *e s se #$tâ,ple) *a t!$er!! a*e0t!a s40! gseas* +$ dr+,) o *ale spreD+,$e"e+7

"tenie: eu n1am is c# n-ar trebui s# mai %$l$sii cuv-ntul trebuie, ci mentalitatea n$astr#

centrat# pe trebuie, nu trebuie, ar trebui aşa şi n-ar trebui aşa are nevoie s# %ie sc4imbat#, nutrebuie s# %ie sc4imbat#. "dic#, iat#, at-ia $ameni nu1i sc4imb# mentalitatea. e )nt$arcem la)ntrebare. 6inerii au pr$bleme, sunt ne%ericii, sunt den#d#duii N $amenii, )n eneral, itinerii mai mult. 6inerii mai mult, pentru c# )n peri$ada ad$lescenei %iina uman# epl$dea#din t$ate punctele de vedere, pe t$ate dimensiunile vitalit#ii i pers$nalit#ii, i atunci, siur,eti i mai sensibil la durere, mai mult d$rit$r, mai multe d$rine are i mai multe nev$i isu%erinele din ne)mplinirea l$r v$r %i mai multe. Fmul )nva# s# %ie $m. Ce avem n$i nev$ieeste s# )nv##m s# %im $ameni. iciun $m nu devine $m prin dev$ltare bi$l$ic#, ca pisica.+isica p$ate %i crescut# de $ d$amn#, i ea se va purta ca $ pisic# i nu ca $ d$amn#. Fmul,)ns#, dac# va %i crescut de capre, se va purta ca $ capr# i )i va satis%ace nev$ile i va m-nca

aa cum am v#ut )n %ilmul cu 6aran, nu au era $ p$veste cu un c$pil crescut de animale.Deci $mul învaţă s# %ie $m. Ai c$pilul, t-n#rul care are pr$bleme a )nv#at s# aib# pr$bleme,acas#, din %amilie. # v# uitai, c# avem eact pr$blemele pe care le aveau, le au p#rinii, le au bunicii, i icem: &La n$i e un blestem; +arc# aa, nu Ai avem acelai tip de pr$bleme c4iar dac# un c$pil, s#tul de pr$blemele din cas# N tata bea, mama nu tiu ce mai %ace, i asta necreea# pr$bleme: nu ne iubim, nu1mi d# atenie, nu1mi satis%ace nev$ileH sau e %$arte $cupat,are d$u# $buri i um#tate i, c-nd )i r#m-ne puin timp, se mai uit# i el la televi$r i nu aretimp pentru mine. Ai atunci, eu )nv# acest m$del. au m# rev$lt )mp$triva acestui m$del ispun: &(u n1am s# %ac nici$dat# aa; Din caua asta, nu mai %ac ce ice mama, nici dac#1i

bine, ce %ace tata, nici dac#1i bine, pentru c# nu mai vreau s# %iu ca ei. Ai m# rev$lt i facinvers. u sunt liber. (u nu am un m$del de a %i %ericit. (u am un m$del s# %iu ne%ericit isc$rnesc t$t %elul de m$dele care s# %ie )mp$triva m$delului care m# %ace ne%ericit. Ai c$nstatcu am#r#ciune c# t$t ne%ericit sunt. Ai ap$i, c-nd m# )ns$r sau m# m#rit, m# p$rt eact ca tatai ca mama. Ai dei am spus c# n1am s# beau nici$dat#, nu mai p$t %#r# b#utur# s# m# simt bine.a.m.d. Deci )nseamn# c# eu am nev$ie de m$dele. Ai sinura m$dalitate de a sc4imba lumeaeste s# ne %$rm#m viaa dup# un m$del care s# m# %ac# %ericit. inurul m$del care1l duce pe$m la %ericire este!

r!stos.

"min; "a e. rist$s e )n cer. t# de1a dreapta 6at#lui. Ce %ac eu tau cu un -t )ntins c#trecer i ic: &*$delule, ce %ac acuma u Ce %ac acuma e ducem la (l i1L primim aa cume $%er# (l, )n l$curile de )nt-lnire i1n m$dalitatea )n care aune la n$i. La biseric# sunt b$teat, m# nasc )n (l, primesc prin mirunere Du4ul %-nt, m# 4r#nesc cu (l i cu putereaLui, inteliena Lui, bucuria Lui, %ericirea Lui, prin %intele 6aine!


41/56

; 0! *â$d !$tr! #$ -!ser!*) da! de4o -a- *are sp+$e: 'N+ p+$e gea$ta a!*! Col!%ap+$e4o #$ dreapta N+ lsa 1ârt!a asta a!*! D4te4$ dreapta) d4te4$ stâ$ga Vo!) 0t!a)%e$!&!;@

n primul r-nd, bisericile nu1s pline d$ar cu asemenea babe, dar v#d c# dumneav$astr# le

vedei )n primul r-nd pe astea. iciun t-n#r care intr# )n biseric# nu este $bliat s#1i ia m$delaceast# bab#, i cred c# p$ate s# treac# prin ispit# i s# ic#: &Cred c# baba asta are )n cap altm$del acum. +entru c# ispitit$rul ade i ne stric# m$delele umane.

Dar pe$tr+ #$*ep+t) at+$*! *â$d p0e0t! pr!,a dat #$ -!ser!* e +$ !,ped!,e$t;

(ste un impediment; Dar dac# pre$cuparea educat$rului ar %i s# sc$at# din calea ucenicului piedicile, ar )nsemna ca )n l$c de ucenic s# ne uit#m numai la piedici. "cum, %-nta 7iseric#,%-ntul in$d i t$i pre$ii i t$i te$l$ii s# se $cupe de etirparea babel$r care tulbur#tineretul )n biseric# u +$rnim la v-n#t$are de piedici


42/56

Da, imediat; Dar asta, cine i1a )nv#at pe c$pii

6r!$&!!;

+#rinii, maic#; Ai pe p#rini cine i1a )nv#at

Ca, de *â$d a apr+t ,e$tal!tatea a*easta7 6e$tr+ * str+*t+ra ro,â$+l+! $+ era #$fel+l a*esta. Ca, d!$ *e per!oad s4a '!$fe*tat@) *a s "!* a0a7

"a! ia spune: cam de c-nd

O dat *+ !$stalarea *o,+$!s,+l+!; sa+;

"teismului; Ai $ dat# cu renunarea $mului la Dumneeu. +entru c#, )n timpulc$munismului, nu t$i $amenii s1au lep#dat de Dumneeu. Cei care au c$ntinuat s# %ie cuDumneeu ce au %#cut 1au sp$vedit, i1au ar#tat neputinele lui Dumneeu, i1au cerut iertare pentru r#ul pe care1l %ac, au cerut mereu aut$r pentru ca Dumneeu s#1i aute s# biruiasc#r#utatea N pentru c# n$i suntem r#i, maic#; umai Dumneeu e bun. Ai Dumneeu de aia 1a%#cut $m: s# ne dea putere s# ne %acem buni. >#r# puterea Lui, niciun $m nu p$ate %i bun. +$ates# %ie cumsecade! adic#, aa, dac# nu1l st-rneti. Ia, st-rnete un $m bun, s# vei ce p$ate s#%ac#; u (i, Dumneeu ne vindec# de r#utate, ne vindec# de vulnerabilitatea la suestiilecelui r#u i de %irea n$astr# care, %iind slab# i av-nd nev$i i sl#biciuni, aceste nev$i isl#biciuni ne )mpin s# %im r#i, ca s# ne )mplinim nev$ile. u mai st#m s# cerem aut$rul luiDumneeu. Deci, )n m$mentul )n care $amenii nu mai sunt )n le#tur# vie cu Dumneeu, nu1idau p#catele s# le ridice Dumneeu N a venit >iul lui Dumneeu să ridice p#catul lumii.+#catul meu este $trava vieii mele, care se revars#, )n primul r-nd, asupra c$piil$r mei, )n

%amilia mea, ap$i la vecini i )n urul meu; C-nd eu i dau p#catul lui Dumneeu, (l )l ridic# dela mine i1mi d# 4arul Lui. "tm$s%era se sc4imb#. n m$mentul )n care $mul n1a mai dat m#car de patru $ri pe an, m#car $ dat# pe an, nu i1a sp#lat su%letul de aceste p#cate, ele au devenitr#ni. +#catul e ran#, maic#; +#catul este $ ran# a su%letului. Ai aa cum rana trupului sein%ectea# cu micr$bi i virui, sau ce se )nt-mpl# ac$l$, bacterii! aa r#nile su%letului sein%ectea# cu draci care se cuib#resc )n r#nile n$astre su%leteti. Ai acei draci sunt mai actividec-t micr$bii. +entru c# )n trupul n$stru eist# antic$rpi, care mai $m$ar# micr$bii. nsu%letul n$stru, sinurul antic$rp )mp$triva dracil$r este Dumneeu. Ai dac# nu1L b##me%ectiv )n s-nele n$stru, )n mintea n$astr#, )n trupul n$stru, suntem vulnerabili i nu ne putemap#ra. Deci, eneraii de eneraii nu s1au mai sp$vedit, $mul a acumulat p#cate, i1a $tr#vit

viaa cu aceste %#pturi care ne c4inuie, i viaa n$astr# a devenit un iad i am vrea s# ne simimca1n rai! Fmul a devenit t$t mai dependent de pl#cerea care te %ace s# uii durerea. Ai %#r#aceast# )nt-lnire cu Dumneeu, n$i r#m-nem sclavii pl#cerii, c# asta e esena c#derii $mului. Ai pl#cerea, dac# nu e imediat, pr$duce durere.

Ad!*) e0t! #$ *+tarea +$+! -!$e *are s4&! a$este"!e"e *+,%a d+rerea.


43/56

ici nu mai eti )n c#utarea unui bine, pentru c# ai pierdut n$iunea de bine i r#u. Deci, binele i r#ul sunt val$ri m$rale pe care le )nvei de la $amenii care au val$ri m$rale. Ai dac# binele a auns de s1a deradat, )n capul meu, n$iunea de bine s1a deradat, eu nu mai p$t s#1lcaut. &Ce e bine Ce1mi place; Ce e r#u Ce nu1mi place; "tunci e limpede c# binele meu edi%erit de al t#u, mie1mi place vara, ie1i plac castraveii, i nu ne )neleem, putem s# ne i

r#b$im pe asta. Ai atunci, dac# binele este ce1I place lui Dumneeu i r#ul este ce nu1I placelui Dumneeu, i )nele de ce N c#, ce1I place lui Dumneeu, de %apt, )mi %ace bine mie, i cenu1I place lui Dumneeu )mi %ace r#u mie, N dac# eu nu mai am aceast# dimensiune m$ral#, eunu mai p$t s# ale binele. Ai %aptul c# m# simt r#u N c# sunt r#u, c# sunt pr$st, c# sunt$branic, c# sunt cum mi s1a spus N atunci eu nu p$t s# sup$rt aceast# su%erin#, pentru c# tiu:&*ama are pretenii de la mine s# iau ece, c-nd ea a r#mas c$rient# an de an; 6aic#1meu,repetent de trei $ri; Ai eu trebuie s# %iu premiant; Ai nu vei c4estia asta, i atunci auni lac$ncluia c#: &(u sunt de%ect; (u nu sunt bun; "sta )mi pr$duce su%erin#. Ai, ca s# scap desu%erin#, m# )nt-lnesc cu I$nel i cu iel )n spatele bl$cului, care1mi spun: &+#rinii n$tri )s

pr$ti; i spun eu: eti detept atunci c-nd sari de pe araul #la $s, c-nd )l bai pe 4e$r4e,c-nd scrii cuvinte ur-te pe perete, c-nd %umei, c-nd uti dintr1un dr$; Ai atunci, se simteval$r$s! +lus c# pl#cerea aceea pe care $ simte )n asemenea situaii )i am$rtiea# durerea c#nu e iubit, c# nu e preuit, c# n1are p#rini demni de admiraie, de eemplu!

Se p*le0te.

Da. e anesteia#. i anesteia# simul m$ral. $i t$i avem )n n$i nev$ia de a %i s%ini.Ai n$i, c-nd nu ascult#m de aceast# nev$ie, ne tr#d#m pe n$i, ne bat$c$rim pe n$i i su%erinae at-t de mare, )nc-t ce %acem Ce %aci c-nd desc$peri c# te1ai tr#dat i nu i1ai $n$rat nev$iade a %i bun# i s%-nt# i spun ce %ac eu;

Te #$%!$o%&e0t!;

6e )nvin$v#eti "aa! sau )i )nvin$v#im pe alii. +#i aa, din caua asta, pentru c#! dincaua partidului c$munist, din caua lui Ceauescu, din caua tatei, care a b#ut, din cauamamei care nu tiu ce a %#cut! din caua ta, c#! aa! i din caua mea; Deci, eu)nvin$v#esc, m# scu, scu, dar )n niciun ca nu caut s$luia; +entru c#, atunci c-nd m#)nvin$v#esc sau )nvin$v#esc, devin i mai r#u, i mai dependent de $ substan#, ca s# iau $dat#, s#1mi treac#. *#n-nc $ pr#itur#, m# simt mai bine. au m#n-nc c$$nac, p-ine, numais# ba ceva pe ur#, numai s# nu mai p$t s# duc -ndul #sta c# eu nu sunt bun i pe mine nu

m# iubete nimeni i nu m# vede nimeni. "a, dac# m# )nra tare, p$ate m# ba# cineva )nseam#.

Dar *!$e%a #,! sp+$ea *1!ar "!lele a*estea: 'Sf!$&!! s4a+ retras d!$ l+,e) a+ ple*at d!$l+,e) a+ re$+$&at la tot 0! a+ de%e$!t persoa$e $or,ale. No!) #$ real!tatea "!le! de ast"!)p+te, d+*e o %!a& $or,al7@


44/56

*aic#, nici s%inii nu sunt )nc# n$rmali. $rmal de t$t este rist$s. Deci, n$rmal de t$t un$m aune la )nviere. inurul $m n$rmal e *aica D$mnului, care a )nviat cu trupul. ( la cer cu trupul. $i atept#m s# devenim n$rmali. +-n# atunci, ne pre#tim, av-nd ca n$rm#n$rmalul, care e viaa lui Iisus, viaa lui Dumneeu. %-ntul care s1a retras din lume ca s# seapr$pie de n$rmal a %#cut1$ ca s# m# aute pe mine s# p$rnesc la drum c#tre n$rmal. Ai aceti

s%ini sunt )n c$ntinuare )n biseric#. Deci s%-ntul "nt$nie cel *are e viu i lucrea# )n biseric#.(u nu mai am nev$ie s# m# ba )ntr1un m$rm-nt, s# m# bat cu dracii din m$rm-nt, c#1miaune s# m# bat cu dracii care1mi spun: &*ai m#n-nc# $ pr#itur#, c# a %$st dulce; Deci,%iecare are c-mpul lui de b#t#lie, i suntem pe cate$rii de v-rste di%erite. $i, dac# suntemunii )ntre n$i, ne v$m bucura c# l1am avut pe s%-ntul iluan, ne v$m bucura c# un anumitc#lu#r s1a retras )n p#dure i se r$a# pentru mine i inima mea se p$t$lete c-nd m# duc im# sp$vedesc la el, c-nd m# duc i1i dau un p$melnic i simt aut$rul. ntre timp, eu )misc4imb viaa aici, tr#ind c-t mai apr$ape de n$rma adus# de Dumneeu, care! care e Iubete pe Dumneeu i pe apr$apele ca pe tine )nsui. Iubete1te i pe tine cum te iubesc eu, i! m#

apr$

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	paul-guralivu
View:	342 times
Download:	9 times

Maica Siluana Vlad - Cu Hristos Te Intalnesti Intai in Iad

Documents