+ All Categories
Home > Documents > MAGNE Ţ I

MAGNE Ţ I

Date post: 11-Jan-2016
Category:
Upload: serge
View: 72 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
MAGNE Ţ I. ELEVA: FUGARU NATALIA Profesor indrumator;Besoi Vasilica. Magnetita. - PowerPoint PPT Presentation
23
MAGNE MAGNE Ţ Ţ I I ELEVA: FUGARU NATALIA ELEVA: FUGARU NATALIA Profesor indrumator;Besoi Profesor indrumator;Besoi Vasilica Vasilica
Transcript
Page 1: MAGNE Ţ I

MAGNEMAGNEŢŢII

ELEVA: FUGARU NATALIAELEVA: FUGARU NATALIA

Profesor indrumator;Besoi Profesor indrumator;Besoi VasilicaVasilica

Page 2: MAGNE Ţ I

MagnetitaMagnetita

Faptul că unele tipuri de roci minerale Faptul că unele tipuri de roci minerale posedă proprietăţi neobişnuite de posedă proprietăţi neobişnuite de atracţie atunci când se află în apropierea atracţie atunci când se află în apropierea fierului, a fost descoperit cu secole în fierului, a fost descoperit cu secole în urmă. Una dintre aceste minerale urmă. Una dintre aceste minerale speciale, speciale, magnetulmagnetul natural sau natural sau magnetitulmagnetitul, este menţionat cu , este menţionat cu aproximativ 2500 de ani în urmă în aproximativ 2500 de ani în urmă în Europa şi chiar mai devreme în Orientul Europa şi chiar mai devreme în Orientul Îndepărtat ca şi subiect de curiozitate. Îndepărtat ca şi subiect de curiozitate.

Page 3: MAGNE Ţ I

Mai târziu este folosit în navigaţie, Mai târziu este folosit în navigaţie, utilizând descoperirea că o bucată utilizând descoperirea că o bucată din acest material neobişnuit tinde să din acest material neobişnuit tinde să se orienteze pe direcţia nord-sud se orienteze pe direcţia nord-sud dacă este lăsat să se rotească liber dacă este lăsat să se rotească liber (suspendat la capătul unui fir sau (suspendat la capătul unui fir sau plutind pe apă). plutind pe apă).

Page 4: MAGNE Ţ I

Polii unui magnetPolii unui magnet

Orice magnet are doi poliOrice magnet are doi poli:polul :polul nord(N)nord(N) si si polul sud(S). polul sud(S). După cum a După cum a descoperit şi Maricourt, este descoperit şi Maricourt, este imposibilă separarea celor doi poli imposibilă separarea celor doi poli unul de altul prin secţionarea unul de altul prin secţionarea magnetului în două: fiecare nouă magnetului în două: fiecare nouă bucată de material posedă propriul bucată de material posedă propriul sau set de poli nord şi sud.sau set de poli nord şi sud.

Page 5: MAGNE Ţ I

CCââmpul magneticmpul magnetic

CCââmpul magneticmpul magnetic este o regiune din este o regiune din jurul unui magnet in care se exercitjurul unui magnet in care se exercitǎǎ interacinteracţţ iunile magnetice. iunile magnetice.

CCââmpul magnetic al unui magnet mpul magnetic al unui magnet barbarǎǎ : :

Page 6: MAGNE Ţ I

Liniile cLiniile cââmpului magnetic ,,invmpului magnetic ,,invǎǎluie” luie” magnetul de la un pol la celmagnetul de la un pol la celǎǎlalt.lalt.

Page 7: MAGNE Ţ I

InteracInteracţţiuni magneticeiuni magnetice

Doi magneDoi magneţţi apropiai apropiaţţi cu polii de i cu polii de acelaacelaşşi nume se resping.i nume se resping.

Doi magneDoi magneţţi apropiai apropiaţţi cu polii de i cu polii de nume diferite se atrag.nume diferite se atrag.

Page 8: MAGNE Ţ I

Magnetismul in spaMagnetismul in spaţţiuiu

PPǎǎmmâântul insuntul insuşşi, actioneaza ca un i, actioneaza ca un magnet gigant, cu cmagnet gigant, cu cââmp magnetic mp magnetic ş şi i doi poli: Polul N magnetic se gdoi poli: Polul N magnetic se gǎǎseseşşte te la polul sud geografic, iar polul S la polul sud geografic, iar polul S magnetic se gmagnetic se gǎǎseseşşte la polul nord te la polul nord geografic.geografic.

Page 9: MAGNE Ţ I

CCââmpul magnetic al mpul magnetic al PamantuluiPamantului

CCââmpul magnetic al Pamantului se mpul magnetic al Pamantului se intinde pe mai mult de 60000 km in intinde pe mai mult de 60000 km in spaspaţţiu.iu.

Page 10: MAGNE Ţ I

ŞŞi celelalte planete ale sistemului i celelalte planete ale sistemului solar aum csolar aum cââmp magnetic propriu, mp magnetic propriu, asa cum are asa cum are şşi Soarele.i Soarele.

CCââmpul magnetic al planetei Jupitermpul magnetic al planetei Jupiter

Page 11: MAGNE Ţ I

William GilbertWilliam Gilbert

William GilbertWilliam Gilbert (sau (sau GilberdGilberd) (n. ) (n. 24 mai24 mai 15441544 - d. - d. 30 noiembrie30 noiembrie 16031603) ) a fost un a fost un fizicianfizician, , medicmedic și și filozoffilozof englezenglez, cunoscut mai ales pentru , cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale de pionierat în contribuțiile sale de pionierat în domeniile domeniile electricitățiielectricității și și magnetismuluimagnetismului..

Page 12: MAGNE Ţ I

Cea mai valoroasă lucrare a sa a fost Cea mai valoroasă lucrare a sa a fost De De Magnete, Magneticisque Corporibus, et de Magnete, Magneticisque Corporibus, et de Magno Magnete TellureMagno Magnete Tellure ("Despre magnet, ("Despre magnet, corpuri magnetice și Pământul ca mare corpuri magnetice și Pământul ca mare magnet"). Aici susține faptul că magnet"). Aici susține faptul că PământulPământul este un magnet uriaș, explicând astfel este un magnet uriaș, explicând astfel mecanismul funcționării mecanismul funcționării busoleibusolei. .

A fost primul savant care a folosit temenul A fost primul savant care a folosit temenul de de ,,pol magnetic”,,pol magnetic”

Page 13: MAGNE Ţ I

BusolaBusola

Egiptenii au descoperit pentru prima dată Egiptenii au descoperit pentru prima dată busolabusola.. BusolaBusola sau sau acul magneticacul magnetic a fost deja cunoscut în timpul a fost deja cunoscut în timpul

împăraților din împăraților din ChinaChina. Pe atunci busola consta dintr-o piatră . Pe atunci busola consta dintr-o piatră magnetică legată de un fir de ață pentru a se putea roti magnetică legată de un fir de ață pentru a se putea roti liber. Mai târziu apar formele de busole mai specializate. În liber. Mai târziu apar formele de busole mai specializate. În PerioadaPerioada MarilorMarilor descoperiridescoperiri geografice portughezii au geografice portughezii au perfecționat busola.perfecționat busola.

Alexander NeckamAlexander Neckam un savant englez menționează busola un savant englez menționează busola pentru prima oară prin pentru prima oară prin secolulsecolul XII XII în în EuropaEuropa, fiind adusă în , fiind adusă în anul anul 11901190 de arabi. Forma busolei de azi este menționată de arabi. Forma busolei de azi este menționată prin secolul al XIII-lea probabil de un navigator italian din prin secolul al XIII-lea probabil de un navigator italian din AmalfiAmalfi, unde în port se găsește statuia lui , unde în port se găsește statuia lui FlavioFlavio GioiaGioia, , declarat „declarat „descoperitordescoperitor al busolei”. al busolei”.

Page 14: MAGNE Ţ I

Pe lângă numerotaţia gradată (360 Pe lângă numerotaţia gradată (360 sau 400 grade) a cadranului busolei sau 400 grade) a cadranului busolei se află aici şi "Roza vânturilor" cu se află aici şi "Roza vânturilor" cu punctele cardinale punctele cardinale

Page 15: MAGNE Ţ I

Tipuri de busoleTipuri de busole

Busolă orizontală de marină, montată Busolă orizontală de marină, montată în articulaţie cardanică.în articulaţie cardanică.

Busolă de marş cu stabilirea direcţiei Busolă de marş cu stabilirea direcţiei prin vizare în oglindăprin vizare în oglindă

Page 16: MAGNE Ţ I

Busolă orizontală modernă de Busolă orizontală modernă de marină.marină.

Busolă verticală de aviaţie.Busolă verticală de aviaţie.

Page 17: MAGNE Ţ I

Busolă a armatei Busolă a armatei elveţieneelveţiene cu 6400 cu 6400 de gradaţiide gradaţii

Page 18: MAGNE Ţ I

TTrenren cu cu levitație magneticălevitație magnetică, , sau sau MaglevMaglev

Un Un trentren cu cu levitație magneticălevitație magnetică, sau , sau MaglevMaglev, este , este un un trentren care utilizează care utilizează câmpuri magneticecâmpuri magnetice puternice puternice pentru a-și asigura pentru a-și asigura sustentațiasustentația și a avansa. Spre și a avansa. Spre deosebire de trenurile clasice, nu există contact cu deosebire de trenurile clasice, nu există contact cu șinașina, ceea ce reduce , ceea ce reduce forțeleforțele de de frecarefrecare și permite și permite atingerea unor atingerea unor vitezeviteze foarte mari (anumite foarte mari (anumite sistemesisteme ajung la 550 ajung la 550 km/hkm/h[1][1]). Deoarece nu pot fi folosite cu ). Deoarece nu pot fi folosite cu infrastructura existentă, trenurile Maglev trebuie infrastructura existentă, trenurile Maglev trebuie concepute de la 0. Termenul de concepute de la 0. Termenul de maglevmaglev nu se referă nu se referă numai la numai la vehiculevehicule, ci și la interacțiunea dintre , ci și la interacțiunea dintre acestea și calea de acestea și calea de rularerulare. Această interacțiune este . Această interacțiune este foarte importantă, fiecare componentă fiind foarte importantă, fiecare componentă fiind proiectată în funcție de cealaltă pentru a crea și proiectată în funcție de cealaltă pentru a crea și controla controla levitațialevitația magneticămagnetică..

Page 19: MAGNE Ţ I

Diferitele tehnologii Diferitele tehnologii MMaglev sunt mai aglev sunt mai mult sau mai puțin asemănătoare, în mult sau mai puțin asemănătoare, în funcție de producător. Liderii funcție de producător. Liderii mondiali în domeniu sunt companiile mondiali în domeniu sunt companiile germane germane SiemensSiemens și și ThyssenKruppThyssenKrupp cu sistemul cu sistemul TransrapidTransrapid..

JR-Maglev la YamanashiJR-Maglev la Yamanashi

Page 20: MAGNE Ţ I

Transrapid PudongTransrapid Pudong

Page 21: MAGNE Ţ I

Transrapid pe pista de testare de la Transrapid pe pista de testare de la Lathen (Germania) Transrapid pe pista Lathen (Germania) Transrapid pe pista

de testare de la Lathende testare de la Lathen (Germania) (Germania)

Page 22: MAGNE Ţ I

Transrapid la aeroportul Transrapid la aeroportul Pudong din Shanghai Pudong din Shanghai

Page 23: MAGNE Ţ I

BibliografieBibliografie

Manual de fizica clasa a VI-a, Editura Manual de fizica clasa a VI-a, Editura RadicalRadical

WikipediaWikipedia www.google.rowww.google.ro


Recommended