Crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat, toleranţi la secetă şi arşiţă, rezistenţi la boli şi dăunatori,

cu însuşiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol

Contractor: INCDA FunduleaParteneri: 5 Statiuni de cercetare agricola

Proiectul ADER 112/2015

Finanţare: Buget de Stat – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR), Plan sectorial pe anii 2015-2018Valoarea proiectului: 962.850 lei

Obiectiv

Îmbunătăţirea germoplasmei culturii porumbului privind potenţialul genetic de a acumula

componente de calitate esenţiale, rezistenţă la secetă şi temperaturi extreme, sporirea eficienţei de utilizare a nutrienţilor

şi a toleranţei la condiţiile nefavorabile de sol, pentru îmbunãţãţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale

şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilă,

în contextul schimbãrilor climatice

Fazele proiectului• Faza 1 . Obiectiv: Stabilirea reacţiei genotipurilor de

porumb la stres abiotic şi biotic. Anul 2015• Faza 2. Obiectiv: Imbunătăţirea rezistenţei la stres

hidric şi termic şi creşterea eficienţei utilizăriisubstanţelor nutitive. Anul 2016

• Faza 3. Obiectiv: Imbunătăţirea rezistenţei lasecetă, arşiţă, fuzarioza ştiuleţilor şisfredelitorul porumbului. Anul 2017

• Faza 4. Obiectiv: Testare ecologică. Stabilireasetului de genotipuri de porumb adaptateschimbărilor climatice. Anul 2018 .

Nr. crt.

Denumirea contractorului partener/asociat

Buget (lei)

Cofinanţare (lei)

Total realizat (Buget +

Cofinanţare) 1 CP - INCDA Fundulea 125.000 0 125.000

2 P1 – SCDA Turda 65.000 0 65.000

3 P2 – SCDA Livada 15.000 0 15.000 4 P3 – SCDA Simnic 15.000 0 15.000 P4 – SCDA Valu lui Traian 15.000 15.000 5 P5 – SCDA Brăila 15.000 0 15.000 TOTAL: 250.000 0 250.000

Faza 3Anul 2017

OBIECTIV

Imbunătăţirea rezistenţei la secetă, arşiţă,fuzarioza ştiuleţilor şi sfredelitorul porumbului

Imbunătăţirea capacităţii de captare a resurselor este asociată cu creşterea longevităţii frunzelor (caracterul stay green), un sistem radicular mai activ (lungime rădăcină principală, volumul radicular mare şi unghiul de creştere al rădăcinilor seminale ascutit), o mai bună sănătate a plantelor (rezistenţa la factorii de stres abiotic) şi valorificare a substanţelor nutritive (determinări de producţie). Cresterea diversitatii materialului genetic prin hibridari si obtinerea liniilor DH

Selecţie în câmp pentru uniformitate, stay green,pierderea apei, rezistenţă la boli si daunatori,

producţie

Stabilirea reacţiei la diferite condiţiile climatice pentru cei mai reprezentativi hibrizi ai ofertantului

doi hibrizi de porumb (HSF 880-13 şi HSF 1096-13) înscrisi pentru testare şi înregistrare la ISTIS

Propunere pentru testare şi înregistrare la ISTIS a altor doi hibrizi de porumb

Secetă, arsită controlată pentru caracterizarea materialului genetic/selecţie indirectăCold test pentru caracterizarea

materialului genetic/selecţie indirectăMultiplicarea hibrizilor HSF 880-13 şi HSF 1096

Asigurarea necesarului de sămânţă pentru introducerea rapidă în producţie

Obtinere material biologic nou (hibridari, linii DH)

Realizarea dispozitivelor experimentale pentru îmbunătăţirea capacităţii de captare a resurselor, concretizate prin:

• Evaluarea materialului genetic pentru caracterulstay green, rezistenţa la fuzarioza ştiuleţilor şisfredelitorul porumbului, ritmul de pierdere a apeidin boabe, calitate şi producţie;

• Cresterea diversităţii materialului genetic(obţinerea liniilor dublu haploide prin folosirea unorinductori specifici);

• Obţinerea de material biologic nou (crearea de noilinii consangvinizate);

• Evaluarea hibrizilor aflaţi în diferite faze deameliorare pentru rezistenţă la frig, secetă, arşită.

Umiditatea medie la recoltare a hibrizilor semitimpurii a fost de 16,5 % la densitatea de 65.000plante/ha şi de 14,4 % la densitatea de 80.000 plante/ha. Umiditate mai scăzută au avuthibrizii HSF 1096-13 (12,4 %), Oituz și Milcov (13,9 %). Hibridul HSF 1096-13 (aflat în testarela ISTIS, an I) este cel mai precoce dintre hibrizii din aceasta grupa, pierde apa uşor din bob,are potențial productiv bun atât în anii secetoşi cât și în anii normali: diferențe mici între celedouă densităţi, doar 200 kg/ha.

Capacitate de producţie Producţia de boabe (kg/ha) la diferite densităţi a hibrizilor semitimpurii

FAO 301-400, Fundulea 2017, neirigat

Nr. crt. Hibridul

Prodcţia stas (Kg/ha)

65000 pl/ha

Prodcţia stas (Kg/ha)

80000 pl/ha

Diferenţă producţie

Umid.la rec.%

Densit. 1

Umid.la rec.%

Densit. 2

1 DK 4590 11556 12219 -663 14,8 13,6 2 P 9357 11427 11964 -537 15,0 13,5 3 HSF 1128-14 10820 9386 1434 16,4 15,3 4 HSF 1191-14 10541 9830 711 15,7 14,4 5 OITUZ 10306 8955 1351 14,5 13,6 6 HSF 1172-14 10237 10081 156 17,5 15,2 7 HSF 1158-14 9889 9972 -83 16,4 14,3 8 HSF 1154-14 9859 10226 -367 16,5 14,0 9 HSF 1121-14 9811 9097 714 16,6 14,4 10 F 376 9810 10125 -315 18,7 15,9 11 HSF 3926-15 9403 9122 281 15,4 14,1 12 HSF 225-13 9376 9745 -369 18,2 14,8 13 HSF 1096-13 9340 9140 200 13,6 12,4 14 HSF 961-13 9337 8720 617 18,6 14,2 15 HSF 4081-15 9334 8602 732 17,5 15,8 16 HSF 160-11 9113 9180 -67 18,1 15,2 17 MILCOV 8884 9142 -258 16,2 13,9 Media 9944 9736 208 16,5 14,4

Producţia medie a hibrizilor semitardivi (FAO 401-500) a fost de 9716 kg/ha ladensitatea de 65.000 pl/ha şi de 9310 kg/ha la densitatea de 80.000 pl/ha, cu o diferenţăde 406 kg/ha în favoarea densităţii mai mici.Producţia mai bună la densitate mare au avut hibrizi HSF 580-15 (+602 kg/ha), HSF734-13 şi HSF 880-13 (aflat în testare la ISTIS, an I).

Producţia de boabe stas a hibrizilor semitardivi FAO 401-500 la densităţi diferite, Fundulea 2017, neirigat

Nr. crt. Hibridul

Producţia stas (Kg/ha) 65000 pl/ha

Producţia stas (Kg/ha) 80000 pl/ha

Diferenţa D1-D2

Umid.la rec.%

Densit. 1

Umid.la rec.%

Densit. 2

1 PO 412 11322 10931 931 18,2 15,8 2 DK 4590 10593 11464 -871 15,6 13,9 3 F 376 10232 10219 13 18,8 16,6 4 HSF 734-13 10221 9329 892 20,7 19,3 5 HSF 880-13 10203 9755 448 17,7 15,5 6 HSF 1123-14 9950 8830 1120 16,4 14,4 7 HSF 1183-14 9838 9276 562 19,1 14,7 8 HSF 530-14 9792 8811 981 17,1 15,1 9 HSF 570-15 9787 9133 654 17,5 16,0 10 HSF 3753-15 9629 8676 953 20,5 17,5 11 HSF 3079-15 9619 8956 663 19,5 17,2 12 F 423 9468 8917 551 18,8 16,4 13 HSF 580-15 9448 10050 -602 19,3 16,4 14 IEZER 9085 8887 198 18,3 17,2 15 HSF 3937-15 8790 8556 234 19,1 17,0 16 HSF 573-15 8649 8281 368 19,9 16,2 17 HSF 4070-15 8552 8197 355 19,8 17,5 Media 9716 9310 406 18,6 16,3

In condiţiile anului2017, deşi favorabileculturii porumbului,hibrizii tardivi aurealizat producţii maimici comparativ cuhibrizii semitimpurii;cele două săptămânide secetă și arșiţă dinperioada 1-15 augustau afectat mai multhibrizii tardivi,producţiile realizateconfirmind aceasta.

Producţia de boabe (kg/ha) la diferite densităţi.Grupa hibrizilor tardivi FAO 501-600, Fundulea 2017, neirigat

Nr. crt. Hibridul

Producţia stas (kg/ha) 65000 pl/ha

Producţia Stas (kg/ha) 80000 pl/ha

Diferena D1-D2

Umid.la rec.%

Densit. 1

Umid.la rec.%

Densit. 2

1 PO 412 11771 11618 161 17,3 15,1 2 DK 5222 11322 11880 -558 18,3 16,1 3 HSF 1156-14 10384 10484 -100 15,3 14,1 4 HSF 151-14 9892 9604 288 20,2 17,8 5 F 376 9664 9619 45 18,2 15,4 6 HSF 259-14 9427 9492 -65 19,8 17,3 7 IEZER 9320 8950 370 18,1 15,8 8 HSF 498-14 9259 9681 -422 16,3 14,6 9 F 423 9215 8856 359 18,1 16,6 10 HSF 863-13 9148 8730 418 19,1 16,2 11 HSF 516-14 9142 8860 282 19,1 17,2 12 HSF 576-15 9116 8780 336 19,4 18,6 13 HSF 141-14 9071 9291 -220 18,5 16,8 14 HSF 3363-15 8913 8630 283 20,5 19,2 15 HSF 3525-15 8427 8033 394 18,4 19,1 16 HSF 1191-13 8228 8038 190 15,6 14,5 17 HSF 569-15 8147 7928 219 19,4 16,6 Media 9438 9322 116 18,3 16,5

Rezultate obtinute in lotul de inducere a liniilor dihaploide

Producţia de ştiuleţi de porumb obţinută la liniile donor din lotul de inducere a liniilor dublu

haploide (număr de știuleţi recoltaţi/variantă), Fundulea 2017

Nr. crt

Linia donor Nr. rd/var

Cantitate sămânţă (boabe)

Lungime rând (m)

Distanţa plante/rând

(cm)

Nr. plante/rd

Nr. ştiuleţi recoltaţi/var.

1 L 5201 2 1000 70 28 250 463 2 L 5202 2 1000  70  28 250 489 3 L 5203  2 1000  70  28 250 472 4 L 5204  2 1000  70  28 250 490 5 L 5205  2 1000  70  28 250 465 6 L 5206  2 1000  70  28 250 483 7 L 5207  2 1000  70  28 250 489 8 L 5208  2 1000  70  28 250 437 9 L 5209  2 1000  70  28 250 490 10 L 5210  4 2000 70  28 250 921 11 L 5211  14 7000 70  28 250 3271 12 L 5212  1 500 70  28 250 221 13 L 5213  1 500 70  28 250 222 14 L 5214  2 1000  70  28 250 487 15 L 5215  2 1000  70  28 250 491 16 L 5216  2 1000  70  28 250 465 17 L 5217  2 1000  70  28 250 478 18 L 5218  2 1000  70  28 250 479 19 L 5219  2 1000  70  28 250 481 20 L 5220  2 1000  70  28 250 493 21 L 5221  2 1000  70  28 250 476 22 L 5222  2 1000  70  28 250 482 23 L 5223  2 1000  70  28 250 486 24 L 5224  2 1000  70  28 250 493 25 L 5225  2 1000  70  28 250 490 26 L 5226  2 1000  70  28 250 481 27 L 5227  2 1000  70  28 250 483 28 L 5228  2 1000  70  28 250 490  

Diferenţieri fenotipice ale genei R1-nj.

Evaluarea hibrizilor aflaţi în diferite faze de ameliorare pentru rezistenţă la secetă, arşită, frigSecetă

Efectul stresului hidric asupra lungimii tulpinii şi suprafeţei foliare la hibrizii studiaţi

Lungime tulpină Suprafaţă foliară Nr. crt Genotip

Martor Seceta %

reducere Martor Seceta %

reducere 1 Milcov 374.7 227.3 39.3 3282 1649 49.74 2 Oituz 329.3 249.7 24.2 3881 2118 45.42 3 F 376 336.0 275.7 18.0 4245 1734 59.15 4 P 9537 325.7 273.0 16.2 2865 2263 21.00 5 P 9903 397.3 267.7 32.6 3979 1445 63.69 6 Po 216 381.3 251.0 34.2 3702 1292 65.10 7 DK 5222 409.7 264.3 35.5 3546 1461 58.81 8 HSF 961-13 331.7 257.0 22.5 2339 1998 14.58 9 HSF 1096-13 388.7 279.0 28.2 3211 1989 38.06

10 HSF 1172-14 363.3 288.3 20.6 3274 2539 22.44 11 HSF 3926-15 376.7 259.7 31.1 3676 2129 42.09 12 HSF 571-15 254.0 228.0 10.2 2113 1620 23.30 13 HSF 1121-14 311.0 240.3 22.7 2775 2404 13.37 14 HSF 225-13 319.3 228.3 28.5 2679 1619 39.55 15 HSF 4081-15 306.3 257.3 16.0 3153 2227 29.38 16 HSF 1154-14 276.0 253.3 8.2 2340 1371 41.40 17 HSF 160-11 344.7 285.0 17.3 3965 1832 53.79 18 HSF 1158-14 401.3 239.0 40.4 4014 1942 51.62 19 HSF 1191-14 370.3 243.0 34.4 3079 2047 33.51 20 HSF 1128-14 378.3 306.7 18.9 3709 2741 26.08

Media 347.2 259.6 25.2 3291 1921 41.63

Efectul stresului hidric asupra sistemului radicular, la genotipurile de porumb analizate Lungime rădăcină

principală Număr rădăcini

Volum radicular Nr

crt Genotip Martor Seceta Reduce

re (%) Martor Seceta

Reducere (%)

Martor Seceta

Reduce re (%)

1 Milcov 317 313 1.5 8.7 7.3 15.4 1.6 1.4 12.5 2 Oituz 335 262 21.9 7.3 5.3 27.3 2.0 1.7 15.0 3 F 376 322 301 6.4 8.3 7.3 12.0 2.5 2.5 0.0 4 P 9537 287 251 12.5 7.0 7.0 0.0 3.1 3.0 3.2 5 P 9903 295 234 20.5 11.3 6.3 44.1 3.5 2.0 42.9 6 Po 216 286 279 2.6 12.7 8.7 31.6 3.3 2.0 39.4 7 DK 5222 251 239 4.6 11.0 7.0 36.4 3.5 1.9 45.7 8 HSF 961-13 400 393 1.7 7.3 7.0 4.5 3.2 3.1 3.1 9 HSF 1096-13 333 311 6.6 5.3 5.0 6.3 1.5 1.1 26.7

10 HSF 1172-14 329 323 1.8 7.7 7.7 0.0 3.6 2.0 44.4 11 HSF 3926-15 334 314 6.0 5.3 4.3 18.9 3.2 3.1 3.1 12 HSF 571-15 342 330 3.3 6.3 5.3 15.8 1.5 1.5 0.0 13 HSF 1121-14 319 311 2.5 11.0 10.3 6.1 2.2 2.0 9.1 14 HSF 225-13 361 348 3.4 6.7 6.3 5.0 2.2 1.6 27.3 15 HSF 4081-15 363 340 6.3 6.3 6.0 5.3 2.1 1.6 23.8 16 HSF 1154-14 310 290 6.4 7.3 5.7 22.7 2.0 2.0 0.0 17 HSF 160-11 458 411 10.1 7.7 5.7 26.1 3.0 2.0 33.3 18 HSF 1158-14 392 381 2.8 7.3 6.3 13.6 3.5 3.0 14.3 19 HSF 1191-14 308 303 1.6 8.7 7.7 11.5 1.6 1.5 6.3 20 HSF 1128-14 332 325 2.1 8.0 8.0 0.0 3.5 2.1 40.0 Media 334 313 6 8 7 15 2.6 2 21.9

Unghiul radicular de creştere

Iezer (30°)Producţia: 8.855 kg/ha

Olt (45°)Producţia: 8.145 kg/ha

HSF 161-13 (55°)Fundulea: 7.083 kg/ha

Plantele de porumb cu un unghi radicular mai mic sunt mai eficiente în utilizarea apei şi azotului (Ana Paez-Garcia si colab., 2015) .

Unghiul de creştere (°) al rădăcinilor seminale Nr crt Genotip

Unghi de creştere

Nr crt Genotip

Unghi de creştere

Nr crt Genotip

Unghi de creştere

1 Milcov 50 21 F 376 33 41 F 376 33 2 Oituz 38 22 Iezer 35 42 Iezer 37 3 F 376 34 23 F 423 41 43 F 423 48 4 P 9537 38 24 P 216 32 44 P 216 34 5 P 9903 33 25 P 412 53 45 P 412 55 6 Po 216 34 26 P 9903 34 46 P 9903 31 7 DK 5222 32 27 DK 5222 34 47 DK 5222 30 8 HSF 961-13 42 28 48 HSF 1191-13 28 9 HSF 1096-13 47 29 HSF 570-15 48 49 HSF 151-14 60

10 HSF 1172-14 44 30 HSF 880-13 61 50 HSF 863 -13 55 11 HSF 3926-15 56 31 HSF 1123-14 29 51 HSF 1156-14 38 12 HSF 571-15 31 32 HSF 573 -15 34 52 HSF 498-14 39 13 HSF 1121-14 54 33 HSF 4070-15 60 53 HSF 489 -14 48 14 HSF 225-13 35 34 HSF 530-14 59 54 HSF 576-15 37 15 HSF 4081-15 49 35 HSF 3709-15 36 55 HSF 516-15 36 16 HSF 1154-14 46 36 HSF 1183-14 55 56 HSF 141-14 54 17 HSF 160-11 32 37 HSF 580-15 21 57 HSF 569-15 40 18 HSF 1158-14 38 38 HSF 3937-15 35 58 HSF 3363-15 55 19 HSF 1191-14 40 39 HSF 1127-15 31 59 HSF 3525-15 27 20 HSF 1128-14 39 40 HSF3753 -15 42 60 HSF 259-14 36

Media 41 41 41

Martor y = 0.0014x + 0.4897

R2 = 0.2194r = 0.47*

Stres hidricy = 0.0006x + 3.3366

R2 = 0.09r = 0.30 NS

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

3000 3500 4000 4500 5000 5500 6000 6500 7000

Productii (kg/ha)

Num

ar ra

daci

ni

Relaţia dintre producţie şi numărul derădăcini la toate genotipurile de porumbstudiate

Martory = 0.0023x - 4.3864

R2 = 0.3866r = 0.68***

Stres hidricy = 0.0012x - 0.2697

R2 = 0.2492 r = 0.45*

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

3000 3500 4000 4500 5000 5500 6000 6500 7000

Productii (kg/ha)

Num

ar ra

daci

ni

Relaţia dintre producţie şi numărul derădăcini la genotipurile de porumbstudiate fără genotipul Milcov

Martory = 0.0005x - 0.1696

R2 = 0.1984r = 0.45*

Stres hidric 1y = 0.0002x + 0.7924

R2 = 0.068 r = 0.25 NS

Stres hidric 2y = 0.0004x - 0.303

R2 = 0.2345r = 0.48*

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

3000 3500 4000 4500 5000 5500 6000 6500 7000

Producii (Kg/ha)

Volu

m ra

dicu

lar (

cm3)

Relaţia dintre producţie şi volumulsistemului radicular la genotipurile deporumb studiate

y = -38.945x + 7105.2R2 = 0.2328 r = -0.48*

3000

3500

4000

4500

5000

5500

6000

6500

7000

20 25 30 35 40 45 50 55 60

Sistem radicular - unghi de crestere (°)

Prod

uctii

(Kg/

ha)

Relaţia dintre producţie şiunghiul de creştere radicular

Determinări la maturitatea fiziologică, C.C. 301 – 2017 Nr.

câmp Hibridul Data

mat. fiz

Inalţime plantă (cm)

Inălţime iserţie stiulete

Rezistenţa la secetă

1 MILCOV 4.08 178 70 7 2 OITUZ 4.08 191 75 7 3 F 376 4.08 175 65 8 4 P 9537 4.08 193 74 9 5 P 9903 9.08 184 70 9 6 PO 216 9.08 187 74 9 7 DK 4590 4.08 170 75 8 8 HSF 961-13 4.08 170 63 7 9 HSF 1096-13 4.08 184 78 7

10 HSF 1172-14 9.08 175 68 7 11 HSF 3926-15 11.08 180 65 7 12 HSF 571-15 11.08 176 74 7 13 HSF 1121-14 9.08 173 68 8 14 HSF 225-13 9.08 169 64 7 15 HSF 4081-15 9.08 183 73 8 16 HSF 1154-14 11.08 154 65 7 17 HSF 160-11 11.08 173 78 7 18 HSF 1158-14 11.08 163 70 8 19 HSF 1191-14 11.08 150 63 7 20 HSF 1128-14 11.08 185 78 7

Determinări la maturitatea fiziologică , C.C. 401 – 2017 Nr.

câmp Hibridul Data

mat. fiz Inalţime plantă

(cm) Inălţime

iserţie stiulete Rezistenţa la

secetă 21 F 376 14.08 200 77 8 22 IEZER 14.08 188 75 8 23 F 423 14.08 193 73 8 24 PO 216 14.08 210 78 9 25 PO 412 14.08 195 75 9 26 DK 4590 14.08 183 70 8 27 DK 5222 4.08 190 73 8 28 HSF 734-13 11.08 190 70 7 29 HSF 570-15 11.08 183 83 7 30 HSF 880-13 4.08 175 78 7 31 HSF 1123-14 11.08 177 73 7 32 HSF 573-15 11.08 169 75 8 33 HSF 4070-15 11.08 170 70 7 34 HSF 530-14 11.08 200 65 8 35 HSF 3709-15 11.08 160 70 7 36 HSF 1183-14 11.08 185 75 8 37 HSF 580-15 11.08 230 105 9 38 HSF 3937-15 11.08 160 63 8 39 HSF 1127-15 4.08 162 60 8 40 HSF 3753-15 9.08 163 65 7

Arşiţă Efectul arşiţei asupra cresterii plantelor si conţinutului de clorofilă (unităţi SPAD)

Lungime tulpina (mm) Suprafata foliara (mm2) Nr. crt Hibrid Martor Arsita Reducere (%) Martor Arsita

Reducere (%)

1 Milcov 286.7 236.0 17.7 1996 1797 9.97 2 Oituz 321.0 274.0 14.6 2920 2481 15.04 3 F 376 294.0 221.3 24.7 3038 1893 37.68 4 P 9537 296.0 295.3 0.2 3030 2998 1.06 5 P 9903 320.0 317.5 0.8 3164 2955 6.61 6 Po 216 285.0 283.3 0.6 2488 1947 21.77 7 DK 5222 306.0 294.0 3.9 2884 2560 11.23 8 HSF 961-13 244.7 225.7 7.8 2002 1802 9.99 9 HSF 1096-13 255.3 165.0 35.4 2498 2317 7.25

10 HSF 1172-14 329.7 307.0 6.9 2870 2731 4.84 11 HSF 3926-15 310.7 252.3 18.8 3035 2510 17.30 12 HSF 571-15 223.7 214.0 4.3 2569 2247 12.53 13 HSF 1121-14 271.5 200.5 26.2 2599 1750 32.67 14 HSF 225-13 279.7 148.3 47.0 2388 1195 49.97 15 HSF 4081-15 270.3 227.3 15.9 2986 2628 11.98 16 HSF 1154-14 277.7 267.0 3.8 2282 2072 9.17 17 HSF 160-11 314.3 265.7 15.5 3187 2744 13.88 18 HSF 1158-14 335.0 245.0 26.9 3142 1807 42.48 19 HSF 1191-14 312.0 246.7 20.9 3044 2002 34.24 20 HSF 1128-14 367.7 287.7 21.8 3042 3003 1.28

Media 347.2 259.6 25.2 3291 1921 41.63

Nr crt Genotip Martor Arsita Reducere (%) Milcov 32.9 27.6 16.1

2 Oituz 23.8 23.1 2.9 3 F 376 20.4 17.9 12.3 4 P 9537 27.6 26.5 4.0 5 P 9903 30.7 25.4 17.3 6 Po 216 22.7 22.7 0.0 7 DK 5222 28.4 26.7 6.0 8 HSF 961-13 24.1 23.1 4.1 9 HSF 1096-13 26.3 25.9 1.5

10 HSF 1172-14 27.4 26.3 4.0 11 HSF 3926-15 30.4 26 14.5 12 HSF 571-15 29.9 27.7 7.4 13 HSF 1121-14 25.1 24.7 1.6 14 HSF 225-13 27.3 17.8 34.8 15 HSF 4081-15 25.2 23.3 7.5 16 HSF 1154-14 24.1 19.9 17.4 17 HSF 160-11 28.4 21.2 25.4 18 HSF 1158-14 24.5 23.9 2.4 19 HSF 1191-14 23.3 23.3 0.0 20 HSF 1128-14 25.3 22.2 12.3

Media 26.39 23.76 9.573524

Toleranţa la temperaturi ridicate (arşiţa) este asociatǎ cu o bună stabilitate a conţinutului de clorofilă. Hibrizii cei mai stabili privind conţinutul de clorofilă au fost: HSF 1096-13, HSF 571-15, HSF 1121-14 şi HSF 1191-14

Temperaturi scăzute Facultatea germinativă a genotipurilor de porumb studiate la temperaturi scăzute (4°C)

Nr.crt. Genotip FG 4ºC Nr.crt. Genotip FG

4ºC 1 MILCOV 96 21 F 376 93 2 OITUZ 97 22 IEZER 95 3 F 376 99 23 F 423 88 4 P 9537 99 24 PO 216 95 5 P 9903 96 25 PO 412 92 6 PO 216 91 26 P 9903 87 7 DK 5222 47 27 DK 5222 51 8 HSF 961-13 96 28 HSF 734-13 99 9 HSF 1096-13 84 29 HSF 570-15 100 10 HSF 1172-14 97 30 HSF 880-13 98 11 HSF 3926-15 95 31 HSF 1123-14 96 12 HSF 571-15 93 32 HSF 573-15 92 13 HSF 1121-14 83 33 HSF 4070-15 93 14 HSF 225-13 92 34 HSF 530-14 88 15 HSF 4081-15 97 35 HSF 3709-15 89 16 HSF 1154-14 96 36 HSF 1183-14 63 17 HSF 160-11 96 37 HSF 580-15 87 18 HSF 1158-14 97 38 HSF 3937-15 93 19 HSF 1191-14 95 39 HSF 1127-15 96 20 HSF 1128-14 96 40 HSF 3753-15 95 41 F 376 85 51 HSF 1156-14 84 42 IEZER 88 52 HSF 498-14 97 43 F 423 89 53 HSF 489-14 97 44 PO 216 87 54 HSF 576-15 93 45 PO 412 87 55 HSF 516-14 76 46 PO 9903 81 56 HSF 141-14 85 47 DK 5222 48 57 HSF 569-15 95 48 HSF 1191-13 99 58 HSF 3363-15 95 49 HSF 151-14 85 59 HSF 3525-15 93 50 HSF 863-13 95 60 HSF 259-14 89

Hibrizii HSF 1183-14, HSF1096 -13, HSF 1121-14, HSF1156-14 au avut o capacitatede germinare mai redusă la4°C (sub 85%).

Cu rezistenţă foarte bună latemperaturi scăzute au fosthibrizii HSF 1191-13, HSF 734-13 şi HSF 570-15, care auprezentat o facultategerminativă superioară (99-100%) la temperaturi scăzute.

Scala de apreciere/notare pentru rezistenta la Fuzarium spp.Clasa Scala de notare Clasa de toleranţă

1 1 2 FS - foarte sensibil 2 3 4 S - sensibil 3 5 6 MR – mediu rezistent 4 7 8 R - rezistent

Distribuţia claselor de toleranta pentru rezistenţă la Fuzarium pentru hibrizii

analizati in anul 2017

Clasele de rezistenta pentru Ostrinia nubilalisClasa Clasele de rezistenţă (valori)

R - rezistent 7.22 9.48 MR mediu rezistent 9.49 11.74 PR – puţin rezistent 11.75 16.26

S - sensibil 16.27 24.73 FS – foarte sensibil 24.74 33.20

Distribuţia de frecvenţă pentru hibrizii infestaţi artificial cu Ostrinia

Indicii de calitate

Tabelul 5. Conținutul de proteină, grăsimi și amidon la hibrizii semitimpurii FAO 301-400, Fundulea 2017, neirigat

Nr. crt. Hibridul Proteină % Amidon % Grăsimi % Umid.la rec.% 1 MILCOV 10,5 4,4 71,4 12,5 2 HSF 1128-14 10,3 4,2 71,3 13,1 3 HSF 961-13 9,8 5,1 70,8 12,8 4 HSF 1172-14 9,5 4,3 71,6 12,7 5 HSF 1121-14 9,4 4,8 71,7 12,9 6 OITUZ 9,4 4,2 72,5 12,9 7 HSF 160-11 9,3 4,3 72,0 12,7 8 HSF 3926-15 9,2 5,7 70,3 12,7 9 HSF 4081-15 9,1 4,3 72,2 12,8 10 HSF 225-13 9,0 4,2 72,4 12,9 11 HSF 1154-14 9,0 5,1 70,6 12,9 12 HSF 1096-13 8,8 4,5 71,3 12,7 13 HSF 1191-14 8,8 4,5 73,1 13,2 14 F 376 8,7 4,9 71,5 13,0 15 P 9357 8,4 3,8 73,0 13,0 16 HSF 1158-14 8,3 4,5 72,9 12,8 17 DK 4590 8,1 4,2 72,6 12,5

Media 9,2 4,5 71,8 12,8

Indicii de calitate a hibrizilor tardivi FAO 501-550, Fundulea 2017, neirigat

Nr. crt. Hibridul Proteină

% Amidon

% Grăsimi

% Umid.la rec.%

1 F 423 10,7 4,1 71,9 13,2 2 HSF 3079-15 10,7 4,6 70,6 13,5 3 HSF 3753-15 10,7 4,8 71,4 13,2 4 HSF 734-13 10,1 4,3 71,5 12,8 5 HSF 580-15 10,1 5,2 71,1 13,1 6 HSF 4070-15 9,8 4,6 72,0 13,4 7 HSF 573-15 9,7 5,1 70,0 13,2 8 HSF 3937-15 9,6 5,0 71,9 12,8 9 HSF 1123-14 9,6 5,4 70,0 13,4

10 IEZER 9,5 4,8 70,6 13,0 11 F 376 9,3 4,9 70,8 12,9 12 HSF 1183-14 9,1 4,5 71,1 13,6 13 HSF 530-14 8,7 4,4 72,5 13,7 14 HSF 570-15 8,4 4,5 71,8 13,2 15 HSF 880-13 8,7 3,9 73,3 13,2 16 DK 4590 8,3 4,1 72,1 12,9 17 PO 412 8,3 4,2 71,8 12,9

Media 9,5 4,6 71,4 13,2

• Reproducerea liniilor consangvinizate forme parentale în câmpul de înmulţire sub izolator• S-a realizat multiplicarea formelor parentale, linii consangvinizate (500 parcele,fiind lucrate peste

7500 de plante). Pe parcursul perioadei de vegetaţie până la înflorit s-a urmărit uniformitatea şitipicitatea plantelor, eliminându-se prin purificări biologice plantele netipice începând de la stadiulde 4-5 frunze. Plantele tipice s-au autopolenizat, iar la recoltare s-au reţinut numai ştiuleţii tipicişi care nu au prezentat boli.

• Reproducerea combinaţiilor hibride sub izolator: au fost semănate 287 combinaţii hibride, 761parcele şi plante lucrate 19.100. În acest compartiment s-a realizat producerea de sămânţă pentruhibrizii aflaţi în experimentare în reţelele ecologice, la care se adaugă formele parentale, hibrizisimpli, ale hibrizilor omologaţi şi de perspectivă.

• Reproducerea de noi combinaţii hibride între linii elită şi linii provenite de la alte institute decercetare, linii noi create în ultima periodaă la SCDA Turda 385 linii, 800 parcele fiind lucrateaproximativ 4700 plante. Experimentarea acestor încrucişări se va efectua în Culturi Comparativede Orientare de tipul 24 variante x 3 repetiţii, în anul 2018, în vederea evaluării genetice din punctde vedere a capacităţii generale şi specifice de combinare

• Reproducerea liniilor consangvinizate, populaţii locale şi populaţii sintetice• Menţinerea tipicităţii şi uniformităţii liniilor consanvinizate s-a efectuat prin autopolenizare pentru

păstrarea homozigoţiei acestora şi prin Sib în vederea menţinerii vigorii în cadrul liniei. In timpulvegetaţiei, s-a urmărit uniformitatea plantelor eliminând-se cele care s-au abătut de lacaracteristicile liniei. Menţinerea popuţiilor locale şi a populaţiilor sintetice s-a realizat prinamestec de polen, 550 parcele şi lucrate 8.300 plante.

Selectie - Turda

• Evaluarea fenotipică a liniilor consangvinizate a constat în efectuarea deobservaţii în cursul perioadei de vegetaţie asupra caracteristicilor plantelor, a fiecăruigenotip la 1100 linii consangvinizate (2.200 de parcele). Asocierea mai multorcaracteristici valoroase la aceeaşi linie va permite precizarea unor linii elită care sevor folosi prioritar pentru noi progreme de încrucişări.

• Verificarea liniilor consangvinizate (linii/2017) privind capacitatea de restaurare afertilităţii polenului sau de menţinere a 2-4 tipuri de androsterilitate (cms -C, cms –ES,cms-T, cms-M) în perspectiva utilizării acestora ca forme mamă sau tată.

• Studiul formelor parentale ale hibrizilor omologaţi şi de perspectiva, studiulcoincidenţei înfloritul formei paterne şi apariţia stigmatelor la forma parentalămaternă, în vederea elaborării tehnologiei producerii de sămânţă. Pentru aceasta s-aurmărit coincidenţa la mătăsitul formei materne cu data înfloritului la formapolenizatoare şi starea de maturizare a seminţelor (exprimată prin umiditatea larecoltare). Aceste observaţii se realizează pentru a face analiza oportunităţii unormodificări în tehnologia semănatului decalat, precum şi pentru studierea posibilităţiica formele parentale materne să fie depozitate temporar după recoltare la staţiile deuscare şi condiţionare a seminţelor

Selectie - Turda

Frecvenţa atacului de Ostrinia nubilalis la:

(%)*

Aspect general la:

(note)**

. Hibridul

Vigoarea vegetativǎ

Note**

Plante sterile

%

Plante Stiuleţi Plante Ştiuleţi

Intensitatea atacului de

Fusarium sp. pe ştiulete

(%)

Saturn 9 1.3 79,9 32,0 7 6 0.34

Turda 201 7 3.5 81,0 24,0 5 5 0.4

Turda Favorit 7 0 68,6 32,0 5 6 0.4

Turda 210 6 0.6 92,6 32,0 6 5 0.38

Turda Star 7 0 78,1 34,0 6 6 0.56

Marius TD 7 2.6 85,8 34,0 6 6 0.46

Turda 332 8 0.6 73,5 36,0 7 6 0.68

Turda 344 7 0.7 79,1 28,0 6 6 0.46

HST E 335 -40 8 0 78,2 26,0 8 7 0.38

HST A 473 -34 9 0 71,2 20,0 7 6 0.24

DK 4590 7 0 68,2 12,0 7 7 0.36 MEDIA 8 0.8 77.8 28.2 6 6 0.41

 

*Limite de atac (%): FR (FT) → 0 - 20,0 - Foarte Rezistent (Foarte Tolerant) ; R (T) → 21,0 - 30,0 - Rezistent (Tolerant)

MR (MT) → 31,0 - 50,0 – Mijlociu Rezistent (Mijlociu Tolerant) ; SR (ST) → 51,0 -70,0 – Slab Rezistent (Slab Tolerant)

Observaţii efectuate  în vegetaţie la hibrizii de din Cultura Comparativǎ de Concurs – 101,  în anul  2017 

Frecvenţa atacului de Ostrinia nubilalis la:

(%)*

Aspect general la:

(note)**

Hibridul Vigoarea vegetativǎ

Note**

Plante sterile

% Plante Stiuleţi Plante

Ştiuleţi

Intensitatea atacului de

Fusarium sp. pe ştiulete

(%)

HST A 475-1 8 0 66,9 24,0 6 6 0.36 HST A 473-29 9 0 63,6 26,0 8 6 0.34 HST E 314-6 7 0 73,0 26,0 7 6 0.60 HST A 451-3 8 0 73,5 24,0 8 5 0.26

HST A 466-18 8 0 71,8 14,0 (FR) 7 6 0.42 HST A 451-19 9 0 69,2 18,0 (FR) 6 6 0.16 HST A 447-85 9 0 73,1 18,0 (FR) 7 6 0.22 Turda 248 mt 1 9 0 74,1 20,0 (FR) 6 6 0.64 HST A 473-34 9 0 71,1 14,0 (FR) 8 6 0.30 HST E 358-11 9 0 5,00 (FR) 2,00 (FR) 6 5 0.02

HST C 385A -228 8 0 85,2 46,0 5 6 0.82 HST A 477-1 9 1.2 68,0 42,0 7 6 0.72 HST C 399-91 9 0 80,0 32,0 6 7 0.44

HST C 385-275 9 4.0 79,4 40,0 7 7 0.72 HST D 348-209 8 0 81,7 30,0 7 7 0.64 Turda 332 mt 2 8 2.3 74,6 44,0 7 6 1.06 HST C 344-512 8 9.1 73,0 44,0 8 7 0.84 HST E 382-71 7 1.1 84,4 28,0 7 6 0.36 HST E 335-78 7 1.9 79,8 30,0 5 6 0.24

HTT (C 344cmsC-93)-10 8 0 4,20 (FR) 18,0 (FR) 7 6 0.14 HTT (C 365cmsC-38)-28 9 0 75,4 26,0 8 6 0.42

Înfiinţarea culturilor comparative de porumb şi efectuarea de observaţii şi determinări la

SCDA LIvadaSCDA Simnic

SCDA Valul lui TraianSCDA Braila

P2. Staţiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă (SCDA) Livada

Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în zona de nord-vest;

S-au evidenţiat din punct de vederea al producţiei hibrizii timpurii din grupa 301: HSF 1096-14, HSF 1121-14, HSF 1154-14, HSF 160-11, HSF 1158-14 - patru din grupa CC 401: HSF 880-13, HSF HSF 151-14 (> 8000 kg/ha). - unul din grupa 501: HSF 498-14, HSF 259-14.

P3. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Şimnic

Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în zona de sud a ţării;

Dintre hibrizii studiaţi s-au remarcat prin producţii bune faţă de media grupei din care au făcut parte hibrizii F 376, F 423 şi hibrizii nou creaţi HSF 1121-14, HSF 1154-14, HSF 160-11, HSF 1158-14, HSF 1191-14, HSF 734-13, HSF 880-13, HSF 151-14, HSF 863-13, HSF 1156-14, HSF 498-14, HSF 259-14. Pentru rezistenţă la secetă s-a remarcat hibridul HSF 880 – 13 (cu cel mai mic decalaj ASI – înflorit:mătăsit).

P4. Staţiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă (SCDA) Valu lui Traian

Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în zona d Dobrogea

Producţiile obţinute în acest an (2017) au fost uşor inferioare anului 2016, la toţi hibrizii şi s-au situat între 6187 kg/ha şi 12157 kg/ha. Capacitatea de producţie la hibrizii timpurii din cultura CC301 a fost cuprinsă între 6187 kg/ha (Oituz) şi 10613 kg/ha (HSF1172-14). Capacitatea de producţie la hibrizii din cultura CC401 a fost cuprinsă între 8627 kg/ha (Iezer) şi 11778 kg/ha (HSF734-13). Hibrizii HSF 580-15 cu 8741 kg/ha şi HSF 3937-15 cu 8849 kg/ha au avut cele mai mici producţii.

P5. Staţiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila

Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în în condiţiile de la SCDA Brăila

S-au remarcat pentru producţie hibrizii timpurii: HSF 1096-14 şi HSF 571-15, semitardivi: HSF580-15 13,03 to/ha, HSF 4070-15 14,6 to/ha si HSF1125-14 14,10 to/ha şi tardivi: : HSF569-15 (12,33 to/ha), HSF3525-15 (12,65 to/ha), HSF 141-14 (12,74 to/ha), HSF 1156-14 (13,14to/ha) si HSF 498-14 cu o productie de 14,29 to/ha.

ConcluziiSelectie pentru caractere fiziologice utile pentru rezistenţa la seceta

laborator si camp),arsiţă şi temperaturi scăzute, productie, rezistenta la boli si daunatori.Analiza calitate (proteină, grăsimi, amidon).

Creare material genetic nou

Testările şi studiile efectuate în cadrul proiectului au evidenţiat doi hibrizii, care au fost înscrisi spre testare şi înregistrare la ISTIS începând cu anul 2017,

cu denumirea de HSF 880-13 şi HSF 1096-13. Primul face parte din grupa FAO 400-500 iar al doilea din grupa FAO 300-400 şi se caracterizează prin capacitate bună de producţie în condiţii de secetă, rezistenţa la principalele boli şi prin pierdere relativ rapida a apei din boabe.