nr.10 (147)

redlntel

ll

acremew.luWW

Cine ar fi crezul? Cine ar fi zis, cu certi-tudine, cdrevista Lumea Monshilor va atin-ge la sfdrqitul lui octombrie aceastd fiumoasd,,vdrstd"? Nici noi, cei care am pornit acestproiect editorial acum mai bine de opt ani, nune puteam gdndi cd vom avea parte de aceas-td neobignuit[ aniversare.

Dar care este secretul, care e re{eta c6gti-g6toare pe termen lung? Nimic in afarl de se-nozrtate gi onestitate - din partea noastrS, aredacliei. $i nimic altceva decdt continuita-te - din partea mediului monahal, a cblugdri-lor ingigi. Faptul cd o citesc mai mult mireniifine doar de aspirafiile noastre, ale celor care(incd mai) st6m pe margine. Cei care incd nuam ficut pasul spre viaJa asceticd, cei care nune-am aruncat orbeqte in mdinile Domnului,cei care nu am pdrdsit incl lumea. cei caresuntem legali prin mii de fire de realul acesta,,aparent" al existenlei. Scrisi de ei, penku ei,de fapt revista este trditd de ei qi cititd de noi.Aici se despart apele: ei triiesc acolo, in v61-toarea luptei, noi citim de pe margine. Dar cdtde frumoasd poate fi gi aceasti margine cdteo-dati! Cdci de pe margine poli contempla, dacdrai ochi duhowicesc format, splendoarea aces-tei partide om - Dumnezeu, perpetua inclegta-re a lui Iacob cu ingerul. Mai mult poate decdtcu diavolul, ascefii.se luptS cu ei ingiqi, dar qicu... Dumnezeu. Cu logica tainicd gi .,suciti"a Lui. cu increderea oarbl oe care trebuie sdo aibd in El - incredere car'e sfideazd pdn5 qi

instinctul de conservare, legile firii gi ale vieliipdmdnteqti. Fiecare zi,fiecare ceas e un triplusalt in gol, in h[u, in abis, pe care monahul ilface fhrd plasl de proteclie, frrdvadanta ,,8".Cea mai periculoasd performanJi, cel mai di-ficil repertoriu de interpretat este ,,sincronul"cu Dumnezeu. Degi gtii cbAcesta te prinde defiecare daIA, cd e la cap[tul trapezului care seleag[nd peste intuneric, parcd tot {i-e fric6. LuiPetru, care pomise pe marea involburatd c5-tre Insuqi Hristos Care il chema, nu i-a fost...?

Cei care au frcut posiblldaparilia 9i con-tinuitatea acestei reviste sunt adevdrali pro-fesioniqti ai scrisului pi ai imaginii (ii g6si{iin caseta tehnicS), dar qi oameni ai credinlei,care iubesc necondilionat mAndstirile. Tre-buie sd iubeqti viala cdlugirilor pentru a teputea apropia de ei pdnb in intimitatea unorgdnduri qi destiinuiri. E mai ugor, cred, sdpozezi tigri in pddurea tropical[ dinAsia de-cdt un cilugdr ?n mediul lui natural, mai sim-plu sd atingi pe coam5 un leu in savand decdtsd-gi deschidb inima un ascet in fata repor-tofonului t5u. Dar qi leul accepti si fie dez-mierdat dacS omul are g6nduri bune, aga cumqi monahul se,,las6" la destlinuiri dacd totuleste spre folos gi spre indreptare. S[ ne fo-losim gi sI ne indreptdm c6t mai putem, cdtmai este timp! Sd citim in conlit'nare LumeaMonahilor, cdci pdlnia vremurilor parci sestrdmleazd gi lumina se aratl a fl mai pulind,a$a. ca inspre amurg.

LUMEACREDII{TEI/odombrie2015 3

Lcentrul de tratamente gi remedii naturiste

G-"=d '-€- ' .': PIusi:i, :l W"

mai mult decst medicini

Caufi un homeopat potrivitpentru tine gi pentru copilul tiu?

Aici vei gisi intotdeaunacei mai buni specialigti!

. ? &Yo x'ednxeere xa prxxxx& e&$?$xxxta$xe, peratrax adar!$*. x&Yo x'edaxeere la prima c&ms&xxta$*e, pemtr*x eopil

. XmpCIrtante cadour* Xa prima xrXx3t&:c&n$*, renr*steu ceaXax rX

ffi&eWFXWS &$|ed programiritaret.Bulevardul Pache Protcpopescu A2r ZSZ83 00(la doi pagi de Piala lanrului); $166 933 00{lIntrarea Plt. luicu Uasile nr. Z fiTZg 933 gtg

www.fitoplus.ro

Muzeulvivantde lalgrpia:nle dmvlatamohahaldMonahul {gr. monahas* unul eu Dumnezeu} este un solitar pe pdm6n! trditsrde vremelnicd viatd in cuvioSie gi iubire de bumylezeu. ciira, dacd nu mereusdlSgluieSte insingurat, avand

"ia1; Je ob$te, pe 16nga rugiciune se poateindeletnici cu diverse me;te$uguri, devenind.un pdstrdtor Sitransmi{6tor rnaidepatte al tradiliilor naconal-crigti"*" Dir la el ninric nu este mai de pre! decdta-L afla pe Dumnezeu. begi un frn cunerscitor al vielii pd*int**i (nu neapdratdin tangenliala experienqa ee ir str6punEe eu grele nevointe, cat rna!degrabdprin revelalie, prin SfAntuiDuh cl"lemat n?contenit cu lacrlmrd), in inima lui ardeo fla.cdrd superioari acestei lumi. o dorinld rAvnitoare de a atinge tdrdmuldeintalnire cu atCItputernicur gi de viaga fieaiorur Durnnezeu.

-

Megeguggitradi f ie monahatdconsrn, rnaintedeapdtrun'- _ unuiitit0,-u-;#nnti, s;'l;if"+Jfff*"*t*ffitltde prin portile inalte ale zi- te chilii, tocuite oe

-onurri ;";;;;" de construc{ie re_

9rtPt:Tl"onjoardAga- pand la anur tsoi oupa cenld, ce adipostesc un ate-11"'^111-11"" st6ngd se afld acest moment cdrugdrii au ri"i al ora.,t, un cuptor deun complex muzeal de me- fost transferali ta m"anastiiite ;;;il];;, magazin, o bru_ditativinteres pentru pele-- N*-iqi s""u, Lr oddile au tdrie qi un foigor. Toate aces-nn1. Acesta cuprinde o casr fost oiupate a.i

"arugd.i,t.,'in 0."i,i fb; inspirat reunite de6 octombrie 2Ol5 /l_IJ]VIEA t.RtrDI\i l .EI

www.tumeacredintei.com

cdtre mdicu{ele de la Aga-pia. sub indrumarea maiciistare{e Olimpiada Chiriac,sub denumirea de Muze-ul vivant. Ceea ce mi-a tre-zit interesul in mod deosebita fost de departe casa mona-hald, in care diferili trditorimonastici, cdlStori prin timp,qi-au l6sat urmele discret,a$a cum au gi trait. in smeri-td cugetare qi rdnduiald.

Clddirea se imparte pedoud nivele. parter gi demi-sol. iar inffarea se Face prinpartea superioard, acolounde oddile au apar,tinut trd-itoarelor mdicule intru Dum-nezeu de-a lungul a mai binede un secol qi jumdtate. Unadintre oddi poartd denumi-rea de ..chil ia ucenicei" gi pel6ngd mobilierul deosebit,donat de una din familiile

l .Ulvl]-lA CREDI\TEl / octombri€ 2015

POPASURI DUHOVNICESTI

instirite din Moldova. suntde remarcat obiectele sim-ple, cum ar fi o icoan6. olampl sau o candelb. o car-Le de rugdciuni, un pat sim-plu din lemn cu rel inte dinl6n[. Pere{ii, pentru a {inemai multi cdldurd $i dupbcum era obiceiul, sunt im_brdca{i in covoare, toate fb-urite cdndva de mdicutele ceau viefuit aici.

Urmdtoarea odaie estedenumitd,,chilia atelier,' siaici se pot observa unelte-le cu care se realizau vechimeqteguguri cum ar fi riz_boiul de tesut, vAfielnifa, oroat5 de tors. sur eici qi fuse,rame de fesut icoane bro_date qi alte obiecte necesa-re ascultbtoarelor uceniceale lui Hristos. La M6nbs-trea Agapia existd un inte_res special pentru recupe-rarea acesfu | nematerialnic

patr imoniu al vechi lor inde-Ietniciri megregugaregti cumar n lesuful covoarelor si alpdnzelor, croitoria, brodatul,oldritul sau pictarea icoane-lor, meste$uguri care au foststrdns legate de viata tradi-{ional5 de la sate Si din m6-ndstiri. Aici se cultivd si inprezent inul gi cdnepa,iar

pentru prelucrarea lor se fo_losesc incd instrumente ar-haice. Totodati, prelucrareal6nii qi teserea covoare-lor a fost la Agapia o tradi-{re ce nu a incetat niciodatb.Frumoasele lesdturi sunt lamare cAutare pe inl.ret ma_pamondul. asiazi ca sT in tr.-cut. Pe vremuri, mdicu{ele

8 octombrie 2Ol5 / Li_rMltA ttREDIi{ f []www.tumeacredintei.com

leseau gi brodau in mod spe-cial pentru nevoi le mandsl i -rii. dar nu de puline ori reali-zau piese deosebite qi pentrumireni i care obignuiau sdcomande albituri, covoare,broderii si dantele necesa-re fetelor ca zestre. Existd siazi maici maestre care le in-vdtd cu rdbdare pe tinerele

ucenice diferite meqtequguriprecum lesutul qi cusutul,torsul, vopsitul ldnii, croqe-tatul, impletitul, tricotatul,meli latul inului 9i cdnepei.d[rdcitul 16nii, toate frcAn-du-se cu dragoste gi transmi-ldndu-se cu inleleaptd ascul-tare de la o genera{ie la alta.Prin hdmicia lor, mdicu{ele

par ca albinele neostenitedintr-un stup.

Sacrificiu gi prigoaniMonahi i le de la Agapia

au traversat momente is-torice dintre cele mai gre-le, cdci in vremea rdzboa-ielor lucrau zi qi noapte cainfirmiere, dar qi dupd ace-ea, cdnd num6rul orfanilorrdmagi era coplegitor. Une-le feti le rdmase singure pelume deveneau mdicu{e defoarte tinere. t imnurile fi-ind nemiloase, cerdndu-lesd se maturizeze inainte devreme. Astdzi stau mirtu-rie despre aceste vieli foto-grafi i le de pe pereli i uneiadin oddile muzeului. Mul-te dintre ele au devenit mo-nahii, mari trditoare in duh,despre care maicile din pre-zent au cuvinte de toatd la-uda. Au lost gi cazuri mai

LUN,{EA CREDI\TEi / octombrie 2015

,iffi,ur.

"-o

POPASU RI DUI{OVN ICESTI

amvzante, maica ghid po-vestindu-ne o astfel de isto-noard, cAnd una dintre preat inerele mdicute ce era de latrei ani in mAndstire, fiindtunsd in monahism la vdrstade 14-15 ani, vdzAndu-seimbrdcatd in mantia mona-hala. s-a urcat in copac pen-[ru a vedea cum poate zburacu ajutorul ei.

DupI Al Doi lea Rdz-boi Mondial, odatd cu im-punerea regimului comunistin RomAnia, viata monaha-ld a intrat intr-o perioadd de

declin. Momentul cel maidur a venit in urma Decre-tului 4 l0 din anul 1959,care prevedea la articolul7 catoli cdlugdrii cu vdr-std mai mic[ de 55 de ani sicSlugdr i le le cu varsta maimicd de 50 de ani s6 fie ex-clugi din m6n[stiri. Toto-datd, cei care puteau rdmd-ne, indeplinind condiliile pecriterii de v6rstd, trebuiausd nu fi fost mai inainte cd-sdtorili qi sd renun{e la sala-riu sau la pensia de stat. peacest lond. mulgi monahi gi

monahtl s-au vdzut nevo_i t i sa reinrre in v iata c iv i -ld. mlcar prin aparentd, cdciin in imi le lor e i erau in con-tinuare ostagi ai Domnului.Aici la muzeul vivant de laAgapia stau mdrlurie cdtevafotografii in care sunt sur-prinse mdicute imbrdcate inhaine civile, nevoite fiind simeargd li pentru a lucra infabricd. Insd cea mai cutre-murdtoare poveste este le-gatd de o simpld bucatd depdnzd,pe care o mdicutd,in vremea Decretului 4i0.a scr is cu pixul s lu iba Bra-ul Maicii Donnulii. Apur-tat-o pe dedesubt, infbquratdin jurul brdului . ror impulc6t a fost scoasd din mA-ndstire. CAnd era singurd gise putea ruga. o scotea vdr_sdnd necontenit lacrimr ceau pdtat mater ia lu l , ca mdr-tur ie a unei sufer in!e nas-cute din prigoana ateist6,implinind cuvintele din pre-dica de pe munte: , ,Fer i i i t iveli f i voi cdnd vd vor ocAriEi va vor pr igoni g i vor z icetot cuvAntul rdu impotrrva\oasrra" mint ind din pr ic inaMea" (Matei 5,17).

Schimnicul gi uceniculCobordnd treptele la de-

misolul casei, m-am in-tors in timp intr-un cadrurmpreslonant. parc5 ruptdin fi lele vechi de Pare-ric. Am pdtruns intr-o chi-l ie ce a aparf inut unui cd-lugdr schimnic, om al lu iDumnezeu, mult induhov-nic i t . Evident, dusese o r ia-!6 asprd, sever5, fdrd, a aveasobd sau altd modalitatede a se incdlzi, desi ierni-le erau extrem de friguroase

www.lumeacredintei.com10 octombrie 2015 /l_ll&4nA {i l{LrDtNl !: i

orin locurile acestea. In locde pernd iqi punea capul peo piatrd invelitd in pdnzd. ,La capul patului tare, frcutdin sc6ndurd, avea atdmatde grinda de sus un meta-nier gros, pe care-l foloseala rugdciunea neincetat[.O spunea teaz sau in starede veghe, cdci de dormit nuputeafi vorba. Se pregdteasd moard in fiecare clipd.Zidurile oddii sale erau reci,imbr[cate in piatrd de r6u,iar dupd uga de la intrare seafla un cuier simplu in careerau agilate cdteva stra-ie monahale. Altceva... vreodoud 15zi simple qi goale,cu capacele tocite, ducdn-du-md cu gAndul cd nu depufine ori ar fi putut sd-i fiesprijin coatelor cdnd st[teain genunchi la rugdciune.Apoi un scaun, cAteva icoa-ne, o candeld gi o lampd culumdnare. Cam atdt...

Perete in perete cu oda-ia bltrdnului monah se aflacea a ucenicului... acel uce-nic foarte hotdrdt sd rdm6ndla m6ndstire pentru a deve-ni cdlugdr. Pentru el lucru-rile nu erauatdt de austere.

Degi patul era tot tare, exts-tau mai multe velinfe, per-na era umplutii cu paie. iaro sobd cdlduroasd ocupa uncol! din odaia lui. El incer-ca sd spunl cdt mai mult ru-glciunea:,,Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumne-zeu, miluiegte-m6 pe mine,picdtosul!", dar mintea iifugea, gdndurile il ndp6-deau, coplegindu-I. Luptaera una grea. Lucra mai tottimpul, frcea focul qi puneade mAncare pe pirostrie, frI-mdnta pdine, mergea la pd-dure pentru a aduce lem-ne, iar astfel, fiind ocupat

necontenit cu lucrul, mrn-tea incepea sd se adune maibine la rugdciune. Apoi iarpierdea rugdciunea, venin-du-i tot felul de g6nduri.Atunci cAnd se simfea sldbitmergea la bdtrdnul schimo-nah pentru a cere povdfuire,iar bitrdnul ii dddea sfat cubldndele gi dragoste. Fiindla inceput, nevoin,ta nu eraa$a mare, rdnduitd cu multdinlelepciune de bdtrdn, dupd

- puterile ucenicului. Cdci pe, parcurs fiecare renunfl la

bdt qi ce poate, dar asta subatenlil 9i ingiduin{a duhov-nicului. fiecare avdnd dedescoperit anumite daruripe care ni le dI Dumnezeu,insl esen{ial este sd facemascultare. De aceea pentruun monah tdnir este impor-tant si aibi un duhovnic in-felept, care si-l indrepte cI-tre ce poate el mai mult.Dumnezeu nu cere aceeaqim[suri tufuror.

Muzeul vivant este cu' adevdrat un loc al povegti-

lor monastice, in care pele-rinul are $ansa, pe lingd aadmira o varietate de fru-moase obiecte tradiliona-le, sI i se deschidi ugi cI-tre adevdrate file de Patericnescrise, dar pe care le poa-te simli, le poate inlelege, odatd ajuns aici.

Pe l6ng[ casa monahal6,cilStorii ce vin aici, la M6-nlstirea Agapia, at ocaziade avizita atelierul de ol5-rit, unde sunt indemnali ainc'erca modelarea lutului,brutdria gi celelalte anexe,care au fiecare farmecul gipoveqtile lor de descoperit...

Laurentiu COSMOIU

wwulumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI/ octombrie2015 11

REPORTAJ

et

menistirea dintre stejari5e spune ei vremea pniernic;*-popasurir*r rn*n6stiregti este atunei c&nd adi_:i 'e6 t?aryneiigi?nset**26 sufreruf de rugaeiune 5;-1;'poaril pagiispre foe*rid*mult uitate. eu aeest sentiment an: tr6jt regasilea ***;u*tr* r:.lCInaha!* d*pe Biaiurile D*ljuiui, aeoio r*nde stejarii s*euraii a* un r*r**i *p*rt€, iar c{u}ruim*r:estie te ?nvaiuie ?r"ltr-o careid bineeuv*ntare" tl,4snastrrealr**to; ea{inie de!a Pop*nz*le$ti este ui'l apea*nrsnt n"rod*st ea ?nf*gigare, dar ineareat cje istcri*;i eu imprejurirn! pe care nu ie uiii nleioe{at6" Arn'r*rn*uu*"* vr€rne g:e bar"l_ca de l*ngd stejarul prefer*t al lviitr*g:olltuiui h{cstcr vornie*scu g! am r*tr*iteea.suriie de tain* petrecute eieseorieu v{*diea, apoi i-# murlumit sf*ntu!ui{alinie $}entru e5 a r*ndult s* revdd aeeast* intonrnatfi Gurd de Rai"

(titorie in duhul 5f6ntului Calinic

. -La numai 30 de kilometri de Cetatea Bdni_er. in comuna Dragotegti. dupd ce strabati Fn_panzalegriul Doljului. un drum ingusr te ducern.panea de rdsdrit a satului panA la mandstire.E lesne de.ajuns la mandsrrre. penht cd incd dera re$lrea dtn sat se zaresc stejari i cei lalnici ailogul"ui Dupa,ce-treci pesre raul ferlui. L.-rf l ioeJa rn curlea Mdnasriri i Slinrul Calinic ai f ie_care pas are deja un alt rost. prinrul meu pooasa losl un moment de inchinaciune la troiia dinpanea dreaprd a aleii. troi6 care se una in afu12 octombrie20t5 / i_t i i \ . . . t IA l_t{ |1] t \ t ! r t

rechiului corp de chi l i i a le mandst i r i i . M_amopnt.apo.r rn, capdtul aleii care ffarerseazd mi_cut^ctmrllr. de unde" printre crucile cimitirului-se lnat[a o bisericd alba. incarcatd de istorie.Este zvekd ca o mireasd. spre deosebire de ori_1na 0rs919g1a din lemn. consrruird aici inainreoe anul lb /b de logofbtul Hamza popdnzdles_cu. descendent al Bani lor Craioveqr i . in anul,l 799. bisencuF a fosr reclddira. p.iii ia*u ur_nrmandntului Metodie. iar dupa venirea Sfiin_rulut tera.rh L alrntc. aEezdmanful monastic de lapopanzAletti a inceput sE prindd viala. Toate lu_crante predecesorilor sAi au losr definitir ate. iar

www.lu meacredintei.com

Stire!ia mdnastirii

. :

biserica a fost impodobitd cu obiecte de cult demare valoare. Dar cum vremurile au fost intot-deauna schimbitoare gi asupra vie{ii monahilorau intervenit mari schimbdri, acegtia flind obli-gali sd plece pe la alte mAndstiri. spre a-;i pu-tea duce in continuarejugul monastic. Tn acestecondi{ii, in anul 1870, mAndstirea devine biseri-cd de mir, fiind reactivatd doar dupd anul 1990.

0biecte de prefpierdute in negura vremurilorPacea duhovniceascd a locului este un dar

de prel al trecerii pe aici a Sfbntului Calinic.Din vremea in care sfhntul a viefuit la Mdnds-tirea Popdnzdlegti mai surt qi astazi cdteva icoa-ne vechi qi obiecte de cult, toate fiind cinstitecu evlavie, deopotrivd de monahi qi de mireni.Dar cel mai de pre! odor se spune cd a fost oicoand ficdtoare de minuni a Maicii Domnului,care a\ ea asupra-i gi o salba de galbeni. Aceas-td icoan6, ddruitd de insuqi S{bntul Calinic, nuse qtie unde a ajuns, pierzAndu-i-se urma dupdsecularizarea averilor ryAndstiregti. Tot atuncis-a risipit qi o prelioas[ coleclie de cd4i, dato-ritl convingerilor politice ale vremii qi a1e ce-lor care nu agreau religia.

Biserica Mdndstirii Popdnzdleqti a fost pic-tatd in mai multe straturi, cel original nefiind

www.lumeacredintei,com l-1i \ ' t l : . \a l : -1: l l l \ l r : r /octombrie20l5 13

REPORTAJ

ilq? tlot la suprafa!^d. picura originald a bise_ncn a lost executati in sti l realist, urmdnd ca insecolul al I9-tea pere!i i bisericii sa fie piciaii insltt btzanttn, intr-o manierd desrul de diferitd.Icoanele impdritegti poartd aceeaii ,;t;;;;a srtlutur realtst. patru dintre ele affandu_se oelconostas, iar alte doud pe peretele din dreap_ta al pronaosului. Atmoslera din biserica poa?_ta amprenta ani lor . iar z idur i le de un metruSrls1qe amplificd vechimea qi temeinicialo_cului. Astazi Ia.poprinzalegri vieguiegte ;;6r;oe marcr. rar vrata monahala este mai vie de_cit oricdnd.

Destiinuirile de sub stejariale Mitropolitului Nestor

, Biserica MAndstirii popdnzdlegti are treihramuri: Sfdntul ierarh Caliinic a" iu C"-i.u(11 .uptttt9, Sffinrul Ierarh Nicola. tO 0"."m_bne) qi Sfhnta Cuvioasd parascheva

1)+ or-to-_brie). Primele dou6 hramuri fuseseia ,t"bilii.din vremea cdt a funclionat aqezdmdnrul mona_hat. panA in anul I870. Cel de_al treilea hram,insa.. a fo_st pus Iei dorinta vrednicului de po_menlre vlddrcd Nestor Vomicescu. Frumuse_{ea acesfui amvon natural este fulburltoare. iartoamna este intensificatd de o cromaticd deo_sebitd. Privind imensitatea stejarilor r.crrf *i il

octombrie 2015 / L i_rMFA {tR IDJ\ ] i : ,www.tumeacredintei.com

coroanele cele parcA ag6,tate de nori, fi se dez-vdluie un adev[rat urcug duhor,nicesc spre inal-tul cerului. Atras de liniqtea locului, mitropolitul se rekdgea adesea ?n chilia special pregdtitdpentru a-gi definitiva lucr[rile clrturS.reqti. Mo-mentele de meditalie le trdia intr-un loc anu-me, pe o bdncu,ti de lAngi stejarii cei falnicidin marginea mdndstini. Era lbcul cel mai dragsufletului sdu, iar de multe ori, vara, aproape cdiqi muta biroul acolo. Fiind foarte aproape deCraiova, igi lua diaconul, pe pirintele Vasile, qi,,fugea" la mAndstire. Toati lumea care l-a cu-noscut gtie c6t de drag ii era stejatul cu scorbu-rd, acolo unde am reuqit sd-i fac qi cdteva foto-grafii. Avea multe pe suflet vlddica, iar cei dinjurul sdu nu erau intotdeauna pe mdsura agtep-tdrilor sale. Pe cdt era de impundtor ca fire gi cafizionomie, pe atAt era de sensibil cind ajungeaaici. M-am agezat pe banca pe care mi-a dep[-nat multe amintiri de acasd, din Basarabia, darnu pot s5-i uit lacrimile din colful pleoapeloratunci cdnd imi vorbea despre mama preasfin-tiei sale. Si-a divinizat mama, dar drumul cd-lugdriei l-a intirit sufletegte gi l-a desdvArqit caom. De multe ori imi e dor de vlSdica!

Am luaro pe potecula dinhe stejari qi m-amintors pentru o rugdciune de bun-rdmas, in du-hul Sfhntului Calinic. Galbenul toamnei m-ardsfrlat gi mi-a completat rugdciunea din lumeaaceasta a liniqtii depline. La ieqirea din slhntul

licag, am zAmbit in fala ultimei 16nt6ni cu cum-pdnd din vremea noastr6 qi am l5sat pacea ace-ea deplind sd md insoleasci qi sd-mi sporeas-c6 rugdciunea.

Mariana BORLOVEANU

l_.1- ' - l : '1.{ ; : r : i ) t r . . i i octombrie20l5 t5

Un loc al bucurieiCentrul de Tineret ,,Sfinfii ArhangheliMihail qi Gavriil" de la Moniom!nterviul eu P&rintele &-4ihai fiueun eoordonatorul eentrului

0 mic6 gtine de aeL,n'l 6 ani din revista Lumes {.redin{eiirni atrigea aten}iaintr-un n"lod deosebit:,,DoriRr si irrfiinl6m o gnXc*ini$5 ortodoxi in municipiulRegila. Avenr nevelie de spr"ljin..li Doarnna Georgiana eiueur l3sa acolo gi une-nraii pentrLl a putea fi eontaetat&".. Am luat innediat legdtura eu dAnsa peinternet,pentru cfr in' l i doreanr de rnai mull i ani ea ?n Rom$nia sd avem gcoliqi chiar faeulta{i ortodoNe, per"}trLt n"r6ntuii"ea nearnului nostru. ldeea e u gr5-dinita ortodoxfr ln.|uc{e{ul in care rn-am ndseut mi s-a pSrut excelentd, a5a cdi-an"r aeordat toat5 atenlia ci;venit6. lrnediat am promovat proiectul acestape site-ulwwwstiriortocloxe"no. Agteptanr ca aeeastd minunati lucrare s5devind realitate in eei mai sculnt t imp, ciei doar trXirn intn-o lard cregtinS,rnajoritar ortodoxd. Anii au treeltt pe nesirnlite 5i gridini$a ortodoxS multvisatd r'lu s*a reallzat, irr schimb in faynllia eiucur c{in Re;i{a s-aul ndse ut nu nraipu{in de eincieogli i. e adevirati gi bineeuvSrrtatS,,nrini-grddinii6"de ccpii...

l6 octombrie20l5/ l -UMaiA URL-DL-\ l 'FI wwwlumeacredintei.com

Exemplaritate ortodoxiFamilie ortodoxi activd, Georgiana qi Mi-

hai Ciucur din RegiJa s-au orientat apoi spre oalt[ activitate cu copiii, activitate ce a inlocu-it proiectul inilial. Degi ne-am cunoscut numaiin mediul virtual, am primit de-a lungul timpu-lui veqti din tabere qi chiar DVD-uri cu activi-tatea solilor Ciucur, cu diferite acliuni din ca-drul Sectorului Social-Filantropic, Misionar giActivitdli cu Tineretul aflat sub patronajul 9i bi-necuvdntarea Episcopiei Caransebegului. Amaflat cu bucurie cd Mihai a fost din 1999 pdrl5in20l2 operator de interviu qi coordonator re-gional in cadrul mai multor instihrte de cerceta-re sociologicS, apoi a devenit inspector eparhialin cadrul Sectorului Social-Filanfropic qi Misio-nar qi coordonator al Departamentului de Tine-ret al Episcopiei Caransebeqului, din octombrie20 | 2 pdnd, in pr ezent, iar inlre 20 | | qi 20 12 r e-ferent in cadrul Centrului de Incluziune Socia-l[ al Episcopiei Caransebegului.

Munci, muncigiiarmunci...Am int6lrrit de-a lungul vielii mu{i oameni

wednici, cregtini de nddejde, prinhe care gi peplrintele Mihai Ciucur. Energic qi spiritual,destoinic Ai induhormicit, acesta ifi acapareazdatent'a gi te canalizeazd pe drumul cel bun, pecalea mdntuirii, prin activitlf inedite qi non-for-rnale. Dintre realizdrile lui profesionale menlio-nezaicipe cele mai importante, cum arfi ffi-intprea qi coordonareaunei re{ele de 12 cenhede tineret, pe tot cuprinsul Episcopiei Caranse-beqului, in perioada 2012-2015, in calitate deinspector eparhial, apoi coordonarea unui nu-mdr de 14 tabere pentru copii qi tineri in perioa-da20l2-2015: ,,Credin!5 qi arti pentru to!i" - 6edilii, ,,Credinti gi istorie pentm to!i" - 5 edi-!ii, $coala de vard,,Credinta altfel" - 3 edilii.

Pdrintele Mihai Ciucur a devenit mai apoicoordonator al celui mai important centru detineret din Episcopia Caransebegului: Centrulde Tineret,,Sfinf;iArhangheli Mihail qi Gawi-il " Moniom, devenit model de bune practici lanivel eparhial gi fiind foarte apreciat de cdtrevlidica locului, Preasfintitul Lucian Mic, Epi-scopului Caransebeqului, cel care ne-a mdrtu-risit recent, la $coala de var6,,Credin{a altfel"de la Coronini, cd mgcarea de la Moniom este

www.lumeacredinteirom

o lucrare de foarte mare importanlSpentru epi-scopie, lucrare care meritd toatS atenlia qi totsprijinul din partea creqtinilor cdrdgeni, a Bise-ricii qi a autoritii{ilor locale qijude{ene:

intilnirea...Bunul Dumnezeu a r6nduit sd ajung cu so-

lia la ReqiJa, cu expozilia de picturd 9i fotogra-fie ,Beisaje covdsnene", la invitaf;a domnuluiErwin Josef Jigla, preqedintele Forumului De-mocratic al Germanilor din Caraq-Severin, im-preund cu care am fost invitali de cbhe plrin-tele Petru Berbentia, Protopopul de Regifa, lasdrbdtoireaa20 de ani de lapunereapietrei detemelie a Bisericii SfinfiiApostoli Petru qi Pa-vef din cartierul Gov6ndari. Aici l-am cunoscutpe primarul Reqilei, d-lMitrai Stepanescu, buncreqtin, apropiat de Biserica OrtodoxS, al cdreifiu este. De acolo am ajuns la Biserica SfhntaTreime din Steierdorf, dinAnina, unde, spremarea mea bucurie, fbrS s[ gtiu, m-am intAlnit

LUMEA CREDI\iTEI / octombrie 2015 17

REPORTAJ

cu prietenul meu vidual, pdrintele Mihai Ciu-cur, care a venit sd coordoneze activitatea cu ti-nerii din biserica locald pdstoritd de tAndrul 9ivrednicul preot Horia Mailat. Surpriza intAlnt-ni a fost copleqitoare, mai ales cd bunul Dum-nezeu a rAnduit ca aceasta s6 se intAmple pe te-ren neutru, la Steierdorf, nu la Moniom, nici laCovasna, unde am reqedinfa.

Moniom -,,(entrul universului" cegtinSituat la doar 5 kilometri de muricipiul Re-

qi1a, in satul Moniom, centrul de tineret este un,,loc al bucurieioo (aga cum il definea unul din-tre membrii s[i), un loc binecuvdntat, cu oamenifiumogi qi cu copii domici sd creascd frumos,sd-L cunoasc[ pe Dumnezeu qi sd-gi trdiascdanii copildriei qi tinerelii altfel decAt majorita-tea celor de vdrsta 1or. Aceqtia au identificat,,cuprecizie astronomicd'l - dupd calcule numai deei qtiute gi din preaplinul inimii lor curate - undese afl6 centrul universului creqtin, cel care estede fapt gi centrul lumii copillriei lor. Pentru aimpdrtdqi bucuriile lor cu restul lumii, aceqtianu au ezitat s6 creeze o pagind de Facebook cuadresa ..Moniom - centrul universului".

Un proiectpentru vetnidef#*itt+ lJi*+i {i**:r;-r. e*i*n'+'+ ";**r-: iii+t' r*rii:;;r;;

#.*rii$i {*i;igel {1* tirls!'{ll;'Ideea infiintirii cenhului a venit firesc, din-

tr-o nevoie stringentd de a face ceva concretpentru generaliatitnAr6, atAt de dezorientatd qi

de lipsitd de repere.{;,;r-,1 rii t+l;1iri li,ltl+i+*ti +'r+l'tii* q*tr;i!*r "l: ii$+tiirtr

+pt.l-r i"ii:lliir'r:, ,r:,;*+* :"it v*dEtr-. i+i'iili:i:i{' ixItl*iii: iii+ iit-+ri ii* +iii

Pentru copiii gi tinerii de la Moniom, incd

18 octombrie 20ls /l- l l l . ' , l f.A cRatll\ i f. l

din toamna anului 2013, o datd cu instalareamea ca preot in aceastd parohie, interesul pen-tru Bisericd a inceput sd creascd. Atraqi Ia in-ceput prin diverse ateliere artistice desliquratechiar in bisericb de cltre preoteasa GeorgianaCiucur, in scurl timp copiii au devenit o prezen-

15 obiqnuitd la Slbnta Liturghie. Vdzdnd intere-sul copiilor qi dorin{a mea 9i a so}iei mele de ane ocupa de educa{ia lor, pdrin,tii qi al{i oamenide bine s-au mobilizat qi, in doar cAteva luni,au renovat complet fosta cancelarie a gcolii dinsat, inchis[ din lipsa copiilor. Astfel, la data de1 martie 2014 a avut loc evenimentul de sfinfi-re a acestei sdli" moment care a marcat practicinaugurarea ,,oficiald" a Centrului de Tineret,,Sfin{ii Arhangheli Mihail 9i Gavriii" Moniom.

La centrul nostru au inceput sb se organi-zeze ateliere artistice (picturd, sculpturd, bri-colaj), dansuri de societate, meditalii la limbaenglezd gi, desigur, cateheze pe diverse teme.Vara anului 2014 a adus, pe lAngd participa-rea membrilor centrului la excursiile qi taberele

orgarlzate de Episcopia Caransebeqului, gi or-ganizarea, chiar la Moniom, a $colii de varS,,Credinta altfel" ,la care au luat parte 50 de co-pii din totjudelul.

AIi avgt ti alte adivitili?Da. In calitate de inspector eparhial am

muncit la infiinfarea qi coordonarea unei re!e-le de 12 centre de tineret pe tot cuprinsul Epi-scopiei Caransebegului, in perioada20l2-2015.Toamna anului 2014 a adus, pe l6ngi meditaflilela limba romdnd oferite copiilor, implementareain centru a proiectului ,"Alege $coala" derulatde Patriarhia RomdnS in parteneriat cu FundaflaWorld Wsion Romdnin. Cu acest prilej, centrula fost dotatcu echipamente modeme (proiector,multifunc{ionalb, calculatoare, cameri video, q.a.), cu material didactic de cea mai bund calitate,iar coordonatorii sdi au beneficiat de cursuri deformare gratuite. Sub deviza,,impreund pentrucopiii nogtri" au inceput sd se organizezeintAl-niri regulate cu pdrinlii. O adevdratS,,qcoal6 apdrinflof', spre bucuria qi mirarea copiilor, careau fost pldcut surpringi s6-9i vadd pdrinlii c[ du-minicd seara merg qi ei la centru.

Incununarea eforturilor copiilor a venit ?nprimdvara anului 2015, atunci c6nd proiectul,,O faptil bund la temelia Clinicii Nera", im-plementat in parteneriat cu Mdnistirea Nera, aobf;nut locul I lanivelul eparhiei in cadrul con-cursului nalional ,Meini intinse spre lucrareaporuncilor lui Dumnezeu" organuat de P atiar-hia Rom6nd. Cu acest prilej ,la data de 2l mai2015, delegafla centrului a fostpremiati, aldturide celelalte delegafi din lard, de cdtre Preaferi-citul Pdrinte Patriarh Daniel cu Diploma oma-gial6 ,,Sfrntul Ioan Guri de Aur", in cadrul ce-remoniei organizate la Palatul Patriarhiei dinBucureqti. O atenf,e deosebiti este acordati qiportului popular bdnSlean qi tradifilor locale.Recent s-a desfbgurat la Cluj una dintre celemai mari ifiehiri ale tinerilor din ultimii zecide ani. 6100 de tineri s-au bucurat de un pro-gram cultural qi de suflet organizat de Arhiepi-scopia Clujului in colaborare cu liderii admi-nistraflei locale. Am participatqi noi cu 100 detineri din judej. Evenimentul a fost o premierdpentru intreaga lume ortodoxd.

{i!i benefiriad :ve$ h ethrtAstizi Centrul de Tineret Moniom ofe-

rd programe modeme de invdlare qi formare

pentru 35 de copii cu v6rste intoe 6 qi 18 ani,dar gi pentru pirinlii lor.

P&*uddeviitor?Urgenti ar fi achizilionarea unei cenfiale

termice penfu la iam[. Niddjduim s[ primimajutorul la timp, cdci iama ne bate la uqd gi co-piii, beneficiarii acestui centru, doresc sd aibSmulte activiti{i in sezonul alb. Se intenflonea-25, de asemenea, arnenajarea unui loc de joa-cd qi a unei s61i pentru activilillr de anima,tiesocio-educativS.

(* te rwud a1i mqittmt€a$sts+ piri,'rte niihai?Am pomit la drum avdnd in mintccuvintele

Maicii Tereza de Calcutta: .Nu ne stii in pute-re s[ facem lucruri uriaqe, insl putem face lu-cruri mici cu o iubire uriagd"... Cum am reugit?Am devenit,prietenul" copiilor la centru, iarei au devenit ,prieknii" mei la biseric5. Carea fost,,costul" investiliei in acest centru? Per-severen{a, dragostea pentnr copii, o echipi mi-nunatd gi mai ales rugdciunea smeritd citre Milostilul Dumnezeu...

Acestea ni le-a mdrhrrisit pirintele MihaiCiucur, coordonatoful centrului de la Moniom,acum devenit gi prietenul meu din lumea reald,nu numai din cea virhrald.

A consemnatMatei SCHINTEIE

LLil{EA CREDINTLI/ octombrie 2o15 19

18 ani,

REPORTAJ

Edenul de la FloregtiCe binecuv*ntare rnai mare pCIate fi pentnu pelerinul nom*n ejeedt eerulalbastrr: gi t6eut, insolindu-i pagii, edut6nd pr!n lume vetre noi de vialae*uhovnieeascS? ee e hemdri ase unse zae in tainita inin"l i i pentru omulcei iurbiton de frurnos? Farn:ecul peregrindrilor spirituale este, ele fapt,* hrana sufletease* pentru eei ee eautd sildeseopene raiull elu*hovni-eese, pregL,rst&nd intr-un fel e&latcria cerease* spre via{a viitoare"..

(auti 5i vei aflaDe aceastd datd. oomind

repede la drum prin Ardeal,nu mi-am stabilit exact des-t inat ia. Trecand mai intai pela Prislop gi apoi pe la Gd-bud, mi-am stabilit ca lint5 fi-nalS MAndstirea Nicula. Cer-cet6nd ins[ indeaproape harlamAndstirilor, la unul dintre po-pasr,ri. descopar cu satislaclie

o noud a$ezare monahald, inimediata vecindtate a Clujului,la Floregti. O datd ajuns in ini-ma localit[1ii, descopdr, rdsd-rind ca din pdm6nt, sdgeata ceindica la dreapta intrarea cd-tre mdndstire. Drumul ingusturcA treptat col inele impa-durite, qerpuind printre case-le de vacan{d ridicate de cu-rAnd. La capdtul drumului, md

intAmpind un peisaj mirific: in-conjuratd de p[duri, rdsare nudeparle, intr-o poiand, MAnds-tirea Floreqti - o citadelS du-hovniceascS, ridicatl de ctitoripe o veche vatrd monahald, 16-pusd sub vitregia vremurilor,pe timpul Mariei Tereza. Unloc clddit pe loculjertfei, dinjertfa nesdngeroasd a ctitorilorde azi. Apropierea oragului te

www.lumeacredintei.com20 octombrie 20l s / !- i i l \4llA CRLDT\ I E i

face sd crezi c[ rumoarea vie-lii cetdlii poate indbuqi liniqteaduhovniceasc[, dar zdbovindo vreme po,ti sd constali uqorcd mdndstirea a fost ridicat5 cuinlelepciune, departe de indis-crelia lumii gi zbuciumul vie-lii cotidiene.

Arhitecturiin piatri gi tn sufletPddurea iqi cerne uqor

primele frunze op[rite de r5-coarea toamnei. in susninultdcer i i . Vantul a leargd- pr inrdsfrdngeri de raze, rdsco-lind frunzele cdzute la mar-ginea padur i i . Poiana. lumi-natd ici-colo nrintre nori. estedominati de mdrelia turnu-lui-clopotni,ti care indicd spre

cer precum degetul unui inger.Ai timp si mdsori cu privireaacest edificiu impundtor, pe odistan{5 de mai bine de o sutdde metri odnS la intrare. frcdn-du-te astfel nerdbddtor qi cu-rios sd intri mai repede. Spa-liul este generos aldtinafard,,fbc6nd loc unei parcdri imen-se, cdt qi in curtea m6ndstirii.Curtea lungd pare astfel con-ceputd incAt sd pund in valoa-re fiumuselea bisericii, aflatein capdtul opus, pe un ni-vel mult mai inalt gideplin meritat.

Arhi tec-tura bisericiiatrage aten-lia prin sti-lul bizantin

combinat cuornamenteromanice:cu coloane giarcade la in-

trare, cu tur-le sprijinite pe

stdlpi, ce-i confe-ri eleganld 9i femi-

nitate, inconjuratd cu un brdusimplu. ce separd partea in-ferioard a navei de registre-le superioare. Citind pisaniade deasupra ugii, afli cd estevorba de o ctitorie noud, ridi-catd de familia Beldea qi pd-rintele Vasile Fizeqan, piatrade temelie flind pusd de Mi-tropolitul Bartolomeu Ananiain anul 1994,lacare se adau-gdzeci de ctitori necunosculi,care au participat de-a lungultimpului. IntrAnd in inima bi-sericii, respiralia fi se opreg-te la vederea fiumusefii pic-turii bizantine gi a strdluciriicandelabrelor gi odoarelorbiser icegt i . Dar surpr iza Eibucuria cea mai mare este sddescoperi, l6ngd altar, racle-le cu moaqtele sfinlilor: Sfdn-tul Ioan Rusul, Sfdntul Efrem

www.lumeacredintei.com l'Ul,lEA CRE DI\TEI / octombrie 2o15 21

REPORTAJ

cel Nou qi Cuviosul Onufriecel Mare. De indatd ce pdr6-se$ti interiorul bisericii. paqiite poar1d, aproape involun-tar, prin tunelul clopotnilei,pe treptele din pddure. Incon-jurat de sunetele edenice. veidescoperi o curte ascunsd pri-viri lor. cu pdsdri paradisiaceqi animale rare, care-{i vor in-cdnta auzul qi privirea. Stru{i,pAuni. fazani. cdprioare. pd-sdri necunoscute multicolore,de toate mdrimile, care-qi eta-leazl fiumuse{ea neasemuitd.Pare un rai salvat dirr gheareleciviliza.tiei actuale unde omul,din pacate. s-a dovedit un prd-ddtor feroce. C6teva cdprioaretrec prin apropiere cu tropot

gr6bit, in lumina inserdrii,dispdrdnd in umbra pddurii...

Alituri de ob;teRevenind in curte gi incd

uimit de vederea grddiniiedenice, am ocazia sd mdimpdrtdqesc de ospitalitateamaicilor. Clopotul mic anun-fd ora cinei. Maica stareldapare, ca pfln mlnune, nu qe-parte de mine, invit6ndu-m6Ia masd. Am acum ocaziaunicd de a cunoa$te intrea-ga obqte, in atmosfera de li-niqte qi tdcere a mesei. Sin-gura care mai rupe t5cerea,din cAnd in cand, esle mai-ca stare{d Teodora, ea insbqiindeplinind oficiul de gazddqi prezentdndu-mi, pe scurt,istoria mdndstiri i o isloriesurprinzdtor de interesantd,cu multe fapte qi int6mpldri,cu minuni gi legende. Muncd,smerenie, rug[ciune, incer-c6ri, ispite, speran![, dragos-te toate la un loc, adevdratacomoard a credin{ei mdntui-toare. Maica stare{d refuzd sdvorbeascd desnre sine. lds6ndsd vorbeascd-faptele sale giale obqtii; in schimb, vor-begte cu admiralie gi bucu-r ie despre minuni le Maici i

Domnului qi ale sfinfilor caresunt aici. desore ddrnicia oa-menilor qi alui Dumnezeu.Locul in care md aflam fu-sese, pe rdnd, baracd pen-tru muncitori, dormitor, chi-lie, trapezd, paraclis, stdre{ie,adicd loc de nevoinld cdluga-reasc6. Vorbele maicii stare-!e sunt adevarate mafturisiride la in imd la in ima, inscr isein cronica sufletului. Mii depelerini trec azi pragul m6-ndst i r i i . mai a les t iner i . g i seinmullesc de la an la an, ade-verind astfel cd acesta este unloc al reculegerii qi al resta-urdrii sufletesti. atdt de nece-sare societd{ii secularizate incare trdim.

octombrie 2015 / l-t le4llA CRElll\ l F.l www.lumeacredintei.com

Duhovniculdin pustia FloregtiuluiAm zdbovit pu{in dupd

masA pentru a-l cunoagte peduhovnicul mdndstirii iero-monahul Visarion Pleqca. Toc-mai iqi binecuvdnta ucenicii laieqirea mea din trapezd. Pdrin-tele renun{ase la masd pentrua-gi slbtui ucenicii, pentru a nuqtiu c6!a oar6, pe drumul mdn-tuirii. In marea lor majoritatetineri, il inconjoar[ ca pe unpdrinte drag qi nu se mai daudugi acasd. sorbindu-i cuvin-tele qi frgdduind ascultare.Ce mare lucru sd ai duhovnicbun in ziua de azi gi aproape

wwwlumea(redintei.com

de un orag at6t de mare! Cineare un duhovnic ca pdrinteleVisarion este un om norocos:bldnd, smerit, cercetdtor, cuumor fin. un pedagog al vie-1i i duhovnice$t i cum rar maipoli intAlni qi atdt de apropiat

sufleteqte de parcd l-ai cunoag-te de la inceputul lumii. Fie-care cuvAnt al sdu este o bine-cuvdntare purtdtoare de harulcredinfei neindoielnice, sidindsperanld, curaj qi risipind, cuputerea harului, duhul deznd-deidii ce bdntuie in suflete-le multor tineri. La despdrli-re. pdrintele nu s-a dat inapoisd facem qi cAteva poze'. ,,Da-cd-i pentru cele duhovniceqti,atunci e bine!", spune, rdz6nd,pdrintele.

in locdeepilogSunt incd multe lucruri de

povestit qi cunoscut in acestelocuri minunate, la Floreqtii deClui. dar care meritd a fi cu-noscute pnn expenere propne,bdt6nd cu piciorul fiecare me-tru din acest spaliu spiritual qicercetAnd iirdeaproape duhov-nicii locului, ldsdnd la o pafie,mdcar pentru o vreme, grijilelumegti ale Martei, indoiala luiToma, zgdrcenia t6nSrului bo-gat, lipsa de in{elepciune a fi-ului risipitor, qi sd cdutdm peDumnezeu pentru vindecareasufletului, mdcar din cAnd inc6nd. Cbci cel ce cautd va afla,cel ce va cere va primi, iar ce-lui ce va bate i se va deschide.Numai sd indrdznim...

Eduard GOLESCUFundalia Golescu

t.Uh4LA CREDI\TEl / octombrie 201 5

REPORTAJ

Hram la Foitorul de FocFe I septernbrie,la Eiseriea Foigorulde Foc din centnulBueuregtilor, a fostz ide praznie:Sf in1i iDurnnezeiegti Paringiloaehinr giAna. !*unnepestriXS, amintiridepinate fntre pri-etenivechi , stareabiserieii de astdzi.eSlugdri profe{indvedenii neinlelesede muri torul de r$nd.limuzine negre, difu-zoare dueAnd slujbap&nd departe, pestetumultul oragului . . .

Un preot vrednic...

Paroh, vreme de douddecenii, la Foiqor, pdrinteleprofesor Emilian Corniles-cu a cedat. de curdnd. loculde ?ntAistdtdtor al.bisericii fi-ului dumnealui. oreot dr. Lu-cian Comi{escu, preot 2 fiindnumit (la inceput de septem-brie) fiul unui cunoscut slu-j i tor d in parohia vecina - pa-rintele Ciorian Tudor.

Dou6 decenii de odstorires-au scurs ca ieri... Cu o l is-td de semndturi, adunate totde un hram de cdtre un func-lionar de la Patriarhie, carea bbtut la uqa bdtr6nului Pa-triarh Teoctist, pdrintele pro-fesor Corni{escu a fost insta-lat rapid in parohie, dupd ceo vreme fusese arhidiacon al

Prea Sfinlitului Roman lalo-mileanul. De-a lungul celor20 de ani de misiune oreo-leasca. s lu j i torul de la Foi-;or avea sd se dovedeascd unoreot vrednic. reconsolidAndbiser ica monument istor ic girestaurand oictura interbe-licd a acesti ia. Cu slujbe-le ,,ca la carte" enoriaqii sdis-au obiqnuit incetul cu ince-tul, trasul clopotelor, aproa-pe zilnic, ca la mdndstire, tre-zind cu adevdrat cartierul din

amorleala de dup[ perioadacomunistd...

Limba gurii de rai...Au nedumerit, in schimb,

la inceputul slujirii (mai ne-dumeresc chiar qi astdzi) pre-dicile sfinfiei sale... Apetitulpentru etimologiile ebraice,,,starea actuald a natiunii",analizele politice de pe so-lee cu nenumdrate intorsd-tur i de f raz\ (nu gt ia i n ic i -odatd sigur dacd ,,tine" cu

octombrie 2015 / l-t iMllA IRLDl\TEi

lliescu. Bdsescu. minerii ori,,golanii"...), predica cu finaldeschis. precum o cabald. aufost nelipsite in duminici qisdrbdtori de la Biserica Sfin-lii Ioachim qi Ana. Teoriilesfin{iei sale despre o limbda incepururilor. ale cdrei re-minisiente sunt vddite de nu-mero$i termeni romdneqti, iqiaveau intotdeauna reazem inlimba ebraic6, ca pdstrdtoa-re, in scr is. intr-o mare mb-surd. a acesteia. ToponimiaromAneascd, verbele l im-bi i de la Carpal i q i Dundre.lucrur i le esen! ia le ale lumi iinconjurdtoare - toate prove-neau din aceastA l imba pr i -mordial5, teoriile lingvisti-ce ale eleniqtilor, latiniqtilorori slavigtilor fiind socotitemult prea qubrede in v iz iu-nea sa. Recunosc cu since-ritate: aproape jumdtate din, ,so1ul i i le" l ingvist ice din

predicile parohului aveau sdmd pund adeseori pe gdnduri(solidar cu bdtrdnele din pa-rohie), pentru cealalt[ jum6-tate pdstrAnd insd qi acumserioase rezerYe in privin{ainterpretar i i ( Moq Crdciun.brad, foiqor, miel etc.).

Hramuri bucuregteneVremea a fost frumoa-

s[ de hram, slujba indl!6toa-re (cu strand de la Patriarhie).Pdrintele Casian (vezi foto) amai propoviduit incd un ca-taclism qi anul acesta (al c6-telea oare?), grupul,,de la

www.lumeacredintei,com l-LiMEA {. REDI\TEi I octombrie 2015

Vladimiregti" - care de obrcerd[dea,,semnalul de miting" intoiul slujbei nu qi-a mai ficutaparigia de acest praznic. Emil(vezi foto) a trecut de la sem-nificalia religioasd a semnelordescoperite pe felurite pietre ladesene @omdnia : Armonia).Maria din Voluntari m-a anun-lat cd,,gi-a cdrat apa de vie" qicd dacd ar fi puhrt ,,s-ar fi qi ti-m6iat, ca nu cumva copiii sIse certe intre ei dupd moarte".Constantin a fost supdratp6nddupd hram pe prim-ministrulPonta, ,,care putea sd discute

cu ugile inchise problema cumoscheea, nu sd-l pund pe elacum pe drumuri", ca sd adu-ne semn5furi pentru un,,re-lerendum anti-moschee", iarRadu m-a intrebat dacd dupd,,noua lege Wiesel" ar putea ficatalogat drept antisemit in ca-zul in carc, bazat pe statistici,s-ar exprima public, intAmpld-tor, cum cd la el in Olt au tr6-it p6nd la addnci bdtrdneli, ininterbelic, doartrei ewei. Evi-dent. necunoscdnd nici un du-hormic-jurist, nu le-am fost deprea mare folos...

0borul vechiAtmosferd de iarmaroc,

veli spune-. C6t se poate deadevdrat. ln urmS cu cAte-va veacuri, in chiar acest loc,se afla Oborul vechi, cel maimare t6rg al Bucureqtiloq alta-rul bisencii de la Foiqor fiindstrdjuit pdna astdzi de o uria-gd cruce din piatrd ce marcamijlocul t6.rgului, peste cares-a indllat mai apoi sfAntullocas.. .

Vd intreb insd: cAnd a{ifost ultima oarb la un hram gide ce e nevoie. oare. sd cos-metizdm at6t de adesea, cu to-{ii, lumea bisericeascd? De ceam invdlui totul in fraze sfo-rditoare, folosind o dublS m5-surd, atunci cind e vorba deadevlr? Nu gtiu cdtd dreptateam. Poate cd unii semeni de-ainogtri au servit cu sdrg naliaromdnd ori Biserica qi meri-ti cu prisosinti, dupd neqtiutecanoane, doar laude... Tot cegtiu insl e cd oamenii simpli,in felul 1or, spun, frrd ocoli-guri, adevirul. $i, cu siguran-{i, ar hebui asculta}i... Merge{ila un hram gi v5 vefi convinge!

Gheorghi!5 ClOClOl

octombrie 2Ol5 /LUMEA CREDIN.I EI www.lumeacredintei.con

"olKcrr

Rrr.,e]rtiTri)1 I

^ ^ l - t t tI - ,

- ta t lY-l ' IaEv

PE POUAOR}BUNN

SURSA DE FIBRE suRsA DE RASFA{

cel mai mare interpretde muzici psaltici de azi&rlSrturisese e5 int*inirea e L,Theodorels Vassi I i kos, ma relerTxaestru ai lunri i fn artainterpretativa a muziei i Bsalt iee, afost , pentru mine, un vis impl in i t ! i inrulgunrese burnului rrreu prieten,protopsaitui Nlirnitr ie Ve ieese u,ueenieui iu iVassi l ikos, ee a faei l i tatvenirea sa din Greeia ?n Rorn6nia,eu seazia Festivaiului Tnadit ionalVr* ncean Toa rn na Ad abegte*n a,g5zduit eu generCIzitate eje elonrnulprinrar Daniei Gheorghe lo, l icolaq,intre 1' l Si 'X3 septemi:r ie 2815.

Pe marele Vassil ikos i lvdzusem qi i l ascultasem pri-ma datd, dar de la distan{d, in201 0, la Catedrala Patriarhald9i la paraclisul Spitalului Po-lizu din Bucuregti, unde cdn-t[ Dimitrie. M-a impresionat,deqi atunci nu qtiam prea binece valoare ur iagd reprezin-td. Aveam sd aflu un an maitdrziu, cdnd l-am cunoscut peucenicul lui Vassilikos. oe Di-mitrie Voicescu, un protopsaltde mare talent, cu care am in-cenut de atunci o fiumoasd co-la6orare in concerte sus{inuteatdt in Bucuregti, cAt qi in tard.

Concertul extraordinardin Bucureqti, inregistrat pe

DVD-ul Miresme de Rai,incare ooemele maicii Teodo-sia, pe care am alrrt privile-giul de a le interpreta, au fost

impodobite de cAntdrile psal-tice, neasemuit de fiumoase.interpretate cu mdiestrie deDimitrie, ucenicul iui The-odoros Vassilikos, care par-cd s-a intrecut pe sine. mi-asporit dorinla de a-l cunoaq-te cdt mai curAnd pe mareleartist, aceastd comoard fbrdde pre! a Orlodoxiei. $i iatiacum un vis imolinit. un dar,minunat, oferit prin dragos-tea lui Dumnezeu qi a Mai-cii Domnului.

Vocea unicd a mareluiVassilikos, cu o hdire profun-dd gi o rard expresivitate, a r5-sunat copleqitor la slujba arhi-ereasc[ a Sfintei Liturghii, dir

octombrie 2015 /i-Ui\4E:\ CREDI:\- fEl www.lu meacredintei,con

cAnd in c6.nd inso{iti de voceaucenicului sAu, Dimitrie Voi-cescu. un dar de intd-mpina-re a marii slrbdtori a In[lfdriiSfintei Cruci. Biserica SllntulGheorghe din Odobeqti a de-venit astfel neinc[odtoare induminica zilei de I3 seotem-brie gi a prirnit strdlucirea uneiadevdrate sdrbitori prin sluj-ba sdvA.rgitd de Inalt Prea Sfin-girul Pdrinte Ciprian. Arhiepi-scopul Buzdului gi Vrancei,impreund cu soborul de pre-o{i qi grupul psaltic misionarSfantul Roman Melodul alAr-hiepiscopiei Buzdului gi Vran-cei. Nu voi uita aceastd Sffin-td Liturghie, va rdmdne addncin sufletul meu, ca o comoardde mare pref.

Autmatun moment emo-lionant. Dimitrie mi l-a pre-zentat pe maestrul sdu. peTheodoros Vassilikos, sobru,

www.lumeacredintei.com

smerit, cu dragoste gi demnr-tate, un model de trdire orlo-doxd, o via{6 intreagb in slujbalui Dumnezeu si a oamenilor.Ce rarl intdlnire!

Emol ia s-a des6virqi tprintr-un regal psaltic pe careVassilikos ni l-a oferit tutu-ror la concertul extraordinarsus{inut cu inaltd maiestrie9i har, in dupd-amiaza acele-iaqi zile de sfAntd duminicd.Sala de festivitdli a Bibliote-cii Origeneqti din Odobegtia devenit neincdpdtoare pen-tru oublicul venit la o aseme-nea sdrbdtoare, care s-a bu-curat, la final, de CD-urile cuminunatele sale cdntSri, adu-se special de Vassilikos dinAthena, la care s-a ad[ugat qiDVD-ul Miresme de Rai,im-preund cu CD-urile Te porlin mine, Luminile lubirii qtCe-i Dragostea.

Ascul tandu- l pe Vassi-likos, aq h vrut ca acest con-cefi s[ nu se mai termine. Su-fletul insetat de fiumusele seincdrca de emo{ia crescdn-dd a cantdrilor ingeregti. sim-lind miresme de rail $i pentruca darul lui Theodoros Vas-silikos sd lie deplin, cAntdrilesale au continuat sd r6sune a{oua zi, inso{ind sdrbdtoareaIndlfdrii Sfintei Cruci, la Ca-tedrala voievodal[ din Buzbu.

Cantar i le heruvimi lor g iale serafimilor, ddruite noudde Vassilikos, au fost un regalce ne-a imbogllit pe noi to!i,ne-a imnodobit sufletul. ne-afbcut poate mai buni, mai fru-mosi. mai domici de m6ntuire!

Manuela GOLESCUFundalia GOLESCU

facebook.com/fundatiagolescu

L.Uh' l l lA CRLI)1\ IFI / octombrie 201s

i ,:

t :t :t :

t :

:=t :tc

l=

DOCUIIEIITAR

Petru$chiopulBiruitorul lui loan Vod5. Ctitorul fi{AnastiriiGalata.,,Domnu blAndu, ca o rnatc; fara ac{...), nelacom, nerisipitoriu..i' {Grigore Ure-che).,,Om dulce la cuvdnt, sever la purtdri,indemAnatic la fapte [...], foarte incereat laorice megte5ug gi ia litere"{lerernia al ll-lea,Patriarh al Constantinopolului). Piese aleunui puzzle. Crochiul si luetei unuia dintredomnitorii moldovenice meritd cu priso-siniS neuitarea noaslri...

incercirile dintdiFiu al domnitorului Mircea al III-lea, fra-

tele mai tdndr al lui Alexandru al l l- lea Mir-cea. Niscut in 1534, iqi petrece prima parte acopilSriei in Transilvania, unde pdrintele s[uorganizeazdincercdri de redobdndire a tronu-lui dupd fuga, in iarna lui 1510, de la Mdnds-tirea Cotmeana, ,,pre o fereastrd, cu o slug6,noaptea, dbscul1i, ddscinqi qi fird iglice" pen-tru a-qi salva viaJa. 1 I ani Petru ii petrece, al6-turi de fra{ii sdi, Alexandru gi Miloq, pentruliniqtea domnitorului Mircea Ciobanu, la Is-tanbul. Este eliberat din temnil[ in 1568. $iprimul g6nd este objinerea tronului Moldovei.

Ambilia ac€asta a dominat numeroqi pre-tendenli. lncazul lui Petru nuanlele motivafi-ei definesc aceasti dorin{d. Bunicul celor treifrali, Mihnea al III-lea, fiu natural al lui Vlad

Tepe$, dupd cedarea tronului lui Mircea, inurma numirii de cdtre Poartd ca domn a luiVlad cel Tdndq se retrage la Sibiu. La 12 mar-tie 1 5 10. duoi incheierea messei. la iesirea dinbiserica maie a Predicatorilor, este ucis. Moar-tea sa este o ultiml verigd a rdzboiului purtatimpotriva Craioveqtilor dupd ce, cu doud luniin urm6, trupele conduse de o mlddilS a ace-lui neam, viitor domn al Frii, SfintulVoievodNeagoe Basarab, inconjurase Cotmeana spreconsolidarea puterii lui Vlad Vodd.

Eliberarea lui Petru este consecinld a ur-cbrii oe tronul de la Bucuresti. in iulie 1568,

a lui Alexandru Mircea, cu sprijinul Mare-lui Vizir, omnipotentul Mehmed Scikdllu, pefondul ciderii Doamnei Chiajna, fiica lui Pe-tru Rareq, vdduva lui Mircea Ciobanu, in diz-gra{ia Inaltei Por}i. Anularea ganselor de pre-luare a puterii de c[tre fiul Chiajnei, Petncel TAndr, este dublatb de gubrezirea poziliedomnului Moldovei, Ioan Vodd.

Pe tronul Mugatinilorin martie l574,fratele luiAlexandru Mir'

cea, mul{umitd insistenfelor acestuia pe ldn.gd Marele Vizir, obline investirea din partea Sultanului. Firmanul nu echivaleazb cLatingerea lelului deoarece, dupd infrAngererfor{elor moldo-cazace loiale lui loan, t[tarii, ,,cu nirav de cdine gi cu obicei rdu", pdtrund in Moldova, inaugurAnd, prin jaf qi distrugeri. noua domnie. De aceea, la Taqi est,pr imit de cdtre boier i cu ost i l i tate. Nu doa

octombrie 2015 / LUMEA CREDIIiTEI

pentru pagubele aduse,tlrii, ci qi pentru obli-ga{ia de a pllti haraciul qi pentru apaftenenlaaoarentd la o familie strbinb t5rii. Un Basa-rab pe tronul Mugatinilor nu constiruie torugiun eveniment straniu, cdt timp Maria Voi-chita, cea din urmd sotie a SfAntului Voie-vod $tefan, a fost fiica lui Radu cel Frumosgi vard a bunicului lui Petru $chiopul. Bund-voin{a noului domn stinge qirul de rezerve inscurt timp, iertAnd pe apropialii predeceso-rului sdu qi pl[tind, din imprumutul ob]inutpe piala stambuliot6, haraciul. Liniqtea celuicare oblinuse,,uniunea interdinastic6"(Nicolae Stoicescu) r6rmitd de ina-intasii sdi este tulburatl de fra-fii 9i nepolii lui Ioan, care, dor-nici s[ r[zbune uciderea rudeiloq sperl mai ales s[ ob]ind, ;cu sprijinul cazacilor, scau-nul de la lagi.

Rdnd pe rdnd, Ioan Cre-ful, Nicoard Potcoavd, Ale-xandru Potcoavd. Petru giConstantin - fiul lui Nicoa-ra - infrunta armata lui Petru i

Voda, ast fe l cd , ,b ine de uni ir.ru sd m6.ntuia, al{ii venia asu-pra lui" (Grigore Ureche). Uniiinving, fiind zdrobili de forle ar-delene qi turcegti dupd una-doud lunide domnie. Altii doar incearcd. Revenirea laIaqi a lui Petru este departe de calitatea devictorie. Iritat de incursiunile cazacilor in Bu-geac, Sultanul Murad al III-lea hotdrdgte, innoiembrie | 51 9, mazllirea domnului Moldo-vei. Mutarea la cele veqnice a lui Alexandrual Illea Mircea, in septembrie 1577, asasina-rea iui Mehmed Sok<jllu la mijlocul lui 1579,intrigile unui anume Iancu, fiu nelegitim allui Petru Rareq, faciliteazd prdbuqirea. Boie-rii privesc cu mullumire schimbarea. Fostulvoievod este exilat laAlep, in Siria, loc de re-cluziune pentru mulli dintre domnii romAni.Singurul reazem credinfa. Cea mai de sea-m[ preocupare - grija fa![ de familie. Ele ildetermin[ a continua si ocoleascd primejdii.$i sd fiureascd noi proiecte pentru vremea re-venirii in scaunul de la lagi. Cdci sigur estec5, asemenea celor din trecut, aceastd incer-care nu are a-i fi decdt prilej smeririi.

Scurta vreme a lui lantu Sasul;inouldomn vechi

Domnul Moldovei, luteran, iubitor de p1[-ceri, cdlcdtor de legi, igi impune domnia drept,,rnare tiranie qi deosebiti cruzime". Relaflile cuPolonia devin incordate. Sinan Paqa, noul MareY izir, asaltat de plAn gerile boierilor, pregdte qtemazlhrea. Congtient de sporireanumdrului ad-versarilor s6i, Iancu se pregdtegte sd se intoar-ci in Transilvania. Se vede silit sd inhe in Polo-nia. Pentru $tefan Bathory posibilitatea ca cele

1 5 care cu bunuri de pre! ce inso,tesc pe:t"{** fostul domn sd fie preluate de oto-

mani este inacceptabild. Urma-rea: ajuns la Lvov, pe baza unorauvalii croite in grabd, in ciu-da convertir i i la conlesiunearomano-catolicd, Iancu esteexecutat in curtea primariei.la 28 septembrie 1582, fhrd ase putea ap6ra in cadrul unuiDroces.

Alesul, dupd oferireaunei sume substanfiale, este

;*.1

f,f Petru $chiopul, care se pre-' i ocup[ de achitarea datoriilor

predecesorului sdu fafi de Poar-t6, de pldtirea haraciului m[rit, ca

qi prima oar6, mulfumitd imprumutu-rilor la Istanbul. Boierii, mulfumili la plecarealui Petru, sunt la fel de mul1umi1i de revenireasa. Sunt reluate atacqrile cazacilor, contracara-te qi de aceasti dat6. Incercdrile ii impun reeva-luarea situatiei. Inaltd Mdndstirea Galata. Facedanii locaqurilor din Sfbntul Munte qi Mdnisti-rii Sfintul Ioan Evanghelistul din Patmos. Inno-iegte acoperigul qi pictura Bisericii Sfintul Ghe-orghe din Suceava, infiinfeazdprima fabricd dehdrtie, incurajeazi folosirea limbii romAne incancelaria domneascd gi redactarea de carte,orintre lucrlri numdrdndu-se Pravila ritoruluiLucaci de la Putna, cea dintAi lucrare in limbaromAnd din Moldova, sprijind continuarea cro-nicii firii de cdll.e Azane. Devine instrument alproiectelor unui aventurier italian, BartolomeoBrutti, care igi propune, profitdnd de interesuldomnitorului de consolidare a relaliilor cu Po-lonia, sd devind arlizanul intdririi poziliilor Bi-sericii Romano-Catolice in Moldova. Misiunea

l ,Uh4lrA CREDI\TI-I / octombrie 20'15 31

DOCUMENTAR

iezuiti sositi in 1588 este cel dintdi pas al poli-ticii, deloc noi, de impunere a controlului pblonasupra vecinului de la sud. Evolu,tia evenimen-telor va compromite planul lui Brutti.

Prin intermediul cdsdtoriei lui Vlad, fiul luiMiloq, cu Velica, nepoati a Doamnei Chiajna,in 1587, reugeqte stingerea conflictului dintr-eDraculegti qi Ddneqti. ramurile Basarabilor. l lindrumi pe nepotul siu, Mihnea al ll-lea al Va-lahiei, fiul luiAlexandru al ll-lea Mircea, deve-nit domn la 13 ani, privilegiul comercial acor-dat negustorilor din Compania Levantului din1588 consemnAnd numele lui Pehu insotit deformufa ..princeps Valachiae et Moldaviae".

,,Nu voi si fiu sub apdsareablestemelor norodului"in toamna lui 1589, abdicd in favoarea fiu-

lui sbu $tefan. Motiurl: intenlia lui Sinan Paqade a-i obtine mazilirea pentru negocierea prefu-lui reinnoirii unei prezumtive domnii. Oricum,daruri bogate staulabazarecunoaqterii de c[-tre Poartd a stip6nirii lui $tefan. Asistd la un-gerea ca domn a fiului s6u de c[tre Mitropoli-tul Gheorghe Movil[, in prezenla PatriarhuluiConstantinopolului, Ieremia al Il-lea. Un deta-liu complicd noua domnie: voievodul are doar...5 ani. De aceea rolul lui Pehu $chiopul rdmA-ne semnificativ in cadrul diarhiei (ConstantinRezachevici).

Speranfele investite in $tefandefinesc viziunea asuora da-toriei sale a pirinteluiidu.Dupi moarlea sofiei, Ma-riaAmirali. in 1588. re-lalia lui Petru cu doi-ca copiilor sii, IrinaBotezat, mama no-ului domn, deve-nise de notorie-tate. ln 1591 secdsdtoresc, cere-monia fiind piesda ultimului proiectal fostului domni-tor. Urmbtoarea -achitarea, in cur-sul aceluiagi an, asumelor restan-te creditori lor.

Ultima - convocarea Slarului Tdrii. Anuntd in-tenlia pardsiri i Moldovei. Argumentele -fi sca-litatea excesiv[ impusd de c5tre otomani (,,Nuvoi sd fiu sub apdsarea blestemelor noroduluf '),lipsa respectului demnitarilor turci fa!6 de cre-din{a demonstratd in numeroase ocazii, risculca. asemenea neporului sau Mihnea. $tefan sdfie obligat sd adopte religia musulman6.

Rugdminlile dregitorilor nu il induplecisi iqi modifice planul. Le incredinfeazd grijatronului, o locotenen{d domneascd urmAnd sdadministreze problemele drii p6na la numireaunui nou domn. In dimineala de l9 august l59lintrd in Polonia. Incredinteaza soliei. ce utmea-zd a transmite la Istanbul hotdr6rea sa, lada custeagul de investiturd. cuca. restul haraciului giun raport despre sirualia financiard a Moldovei.

Amiriciunea exiluluiin fruntea unui alai lormar din 500 de per-

soane igi conlinud drumul. Supravegheat. pur-tand prinlre bunuri portretul strdbunicului sau,Vlad Jepeg, este oaspete, apoi neoficial prizo-nier al arhiducelui Tirolului . Ferdinand vonKuepech. in septembrie 1592 ajunge la Bol-zano. O luna mai tarz iu moare Doamna [r i -na. Singur. apdsat de arlrozacdreia ii datorea-zi porecla, plrdsit de parte dintre insofitoricare revin in Moldova, spionat, strdmtorat fi-nanciar, se ocupd de educalia fiului sdu. $i.

dornic a-i asigura viitor pe mSsurastrdbunilor, sperh in ocuparea

tronului Jdrii Romdnegti.Apeleazdpentru atinge-rea acestui lel la ajuto-rul vechilor prieteni:Patriarhul leremia alConstantinopolu-lui, Iane Cantacu-zino. Din Moldo-va, fra{ii leremia

^.qi Simion Movild

11 pfopun susllne-rea pentru revenireape tlonul de la Iaqi.In ;,a1a schimbdri-lor din viala politi-cir a celor doud 16ri.

rdspunsul lui Pe-tru este ezitarea.

www.lumeacf edintei.coh32 octombrie20l5/Li \ ,TI . \ tJ iL l l l \ l t l

Vdrsta, boala, statutul incert gi crochiul unuiviitor deloc senin in cazul reuqitei il impiedicdsd se imp^lice in mod real in desdvArgirea pro-iectelor. In septembrie 1592, Aron revine petronul Moldovei. In noiembrie 1593, de la Is-tanbul, primeqte vestea numirii ca domn a luiMihai Viteazul. Iqi redacteazd testamentul. In-treaga avere ii revine lui $tefan. Se impotri-veqte presiunilor gazdelor sale de a acceptaconfesiunea romano-cato1ic6, mdrfurisind cd,,nici un bine din parlea lor nu ar putea sd mdfaci cel ce nu snnt". Cere ca dupd moafiea satr-upul sd-i fie dus la Venefia, slujba de inmor-mAntare urmdnd sI aibd loc in una dintre bi-sericile ortodoxe de acolo. CAnd va fi aflat operioadd favorabild, osemintele urmau sd fieaduse la Mandstirea Calata. ctitoria sa.

i . .In zor i i z i le i de 2 | iunie 1594. dupa pr i -

mirea Sfintei lmpdrtdganii, pbrdseqte aceastilume. Arhiducele Ferdinand. credincios ardental Bisericii Romei, dispune inhumarea fostu-lui domn in biserica mdndstirii franciscane dinBolzano. Stefan, converlit la confesiunea roma-no-catolic[, a clrui moqtenire, in ciuda voin{eipdrintelui lui, este adminishatd de gazdele sale,beneficiazd prin grija arhiducelui de cea maibund educa{ie. Rezultatele, meritorii, sunt rls-pldtite prin alegerea ca prefect al Congregaliei

mariane a colegiului iezuit unde studiazd. Lamoaftea sa, in martie 1602, printre bunurile per-sonale sunt aflate cdrfi de cult ortodoxe, ultimeresturi ale mostenirii tat[lui sdu. Este inmor-m6ntat in Biserica S1bntul lacob din Innsbruck(Emil Petru Rafiu).

MoStenireaPetru $chiopul. ,Nici mai bun, nici mai rdu

decAt toatd lumea" flr,licolae lorga). ,,Om foartevestit in fericire gi restrigte, in rdzboi qi in pace"se defineqte el insuqi. ,,Vrednic sd domneascdnu in Moldova, ci la Jarigrad" (Ierotei, Mitro-politul Monembasiei). Dar mai cu seamd,,celiare deschide calea unitd,tii tuturor romAnilor"(Gheorghe David).

La fel de imporlant, contemporanul nosttu.Cici vremii noastre ii este dat sb il descoperenu ca ucigagul lui Ioan Vod6, nici ca domnulcel bintuit de sldbiciuni, ci ca rispuns crizelorcu care ne confruntdm. Politice, morale, con-fesionale, sociale, umanitare. Rispunsurile salesunt temelie potnvita qelor pe care noi avem ale formula. Pentru c[ impun onestitatea fald denoi ingine. Neignordnd-o, ne putem rostui noiinqine lumea pe ldgagul ei liresc.

vincen!iu DASCALU

LUh4LA CItl,I) l\TLll octombrie 2O'15 33

Agi.lat de poala Dom n ul ui,nu-r mai dau drumul

s6ngele in vene 9i i{i bagd su-fletul in sperieli. Iar moafteacare o ufineazd e o Prezen,ld,,din altd lume" - sim{i clarasta prin toli porii, te infri-coqeazi gi te infurie totoda-td. Mai ales c6nd nu te cau-td pe tine, ci tocmai pe'acelacare nu ar trebui si aibd de-aface cu ea: copilul. Un copilde trei ani qi trei luni.

Domnul a ndvdlit in via-{a mea ,,aqezaI6", in vacar-mul sirenelor de pe ambulan-te, in tiuit de monitoare dela ,,Primiri urgenfe", in fiolede adrenalind, in voltajul de-fibrilatoarelor, in hohotele Pepldns, in zdrobirea inimii, iniuregul promisiunilor de in-dreptare. Ce zgomot, ce vu-iet, ce tropot are credinla trd-itd! Nimic nu se compard cuceea ce trdisem pdn6 atuncisau cu ceea ce creoeam eucd e prezen)a lui Dumne-zeu in viafa mea. Cu nimiclMi-L imaginam - p6n5 s6-Lcunosc aga - cd e in adiere(ca in Raiul pierdut), cd e inspatele frumuse{ii unui pei-sai. cI e in victoriile noastrem-ai mari sau mai mici - caprotector. cd e in infrdngeri -ca pedagog. Ehei, pe unde numi-Lmai imaginam eu cI Seafld... $i poate chiar era aco-lo unde I1 bdnuiam. Dar inziua de 9 iulie L-am vdzutla lucru! $i am qtiut, indu-bitabil, cd e El. Lucra febril,dumnezeieqte, prin mdini-le doctorilor, prin g6nduri-le noastre ndcldite de fricd,

prin aparatele care pompauenergiile vdzute ale vielii,prin SMS-urile incandes-cente ale relelei de rugdtoricare s-a creat ad-hoc, prin re-laliile unor prieteni care s-aumigcat ultrarapid prin nebu-losul sistem sanitar romA-nesc, printr-un surAs plin decompasiune al unei asisten-

'te sau prin icoanele de hAr-tie lipite pe placaj, care par-cd inviau sub ochii noqtri insblile de alteptare. Doamne,cdt de viu e$ti Tu - mai alespebuza morlii, dar gi dinco-lo de ea! $i aqa pdrea cd totulinvia sub privirile noastre,parci totul se Irezea la via[d,avea sens. avea form6, duceaspre salvare, spre mdntuire.Din cAnd in cdnd lumea semai surpa cdnd un medic ie-gea incruntat: dar mai apoi,o infirmierd, inmuiatd de su-ferinla noastrd neputincioa-s6, ne mdng6ia cu un cuvAnt.Mare lucru este sd poli pur-ta oeva mdcar din suferinlaaltora! Este un dar colosal -eu nu-l am, dar cei care ilau sunt cu adevdrat ..insem-nafi", aproape strivili in vialaasta, dar fericili dincolo, ppr-t6nd in eternitate cicatriceletufuror ca pe niqte blazoaneale harului.

Primele momente, prime-

- le ore, chiar prima zi duplmarele goc te simli incdrcatde speranld, i\i zici cd daciDumnezeu 1i-a intors copi-lul de pe culoarul intune-cat al mo(ii. din bezna unui

www.lumeacredintei.con

Nu, nu suntem prega-ti l i . [\e gAndinn adesea,,in avans",lnaintg dea se ?r'templa cevafoarte Erav in vialanoastrd, cd in acelernCIrnente de cumpS-n5 tnebuie si faci un

^nurne lucru sau s5

spui cufdre cuv6!-tt. Eibine, atunci cdnd chiarse intAmpld nenoroci-rea, totuli l i iese altfel.Pentru cd - nu-i a$a? *viala bate fi lmul!

Aqa mi s-a intdmplat qimie c6nd viala Mariei a fostcurrnata. pentru scurt t imP.intr-un mod mister ios giperfid. Misterios? Da, pen-tru cd nici acum NU existdun diagnostic, o explicaliemedical6. Perf id? Desigur.cAci totul a fost pe neaqtep-taIe, ftrd nici cel mai micanun! prealabil. Cu mul-td inlelepciune mi-a vorbitatunci doctorul Pavel Chiri-16: ,.Domnule Bucuroiu, dvs.credeli cd boala vine imbrd-catd in costum de general?!Adicd vine cu trese, cu toategradele la vedere, cu unifor-ma scrobitd gi cu vipugcd. casd qtii din prima ce grad are,ce hram poartit? Bineinlelescd nu! Boala vine prin sur-prindere, de multe ori...". Da,ea vine prin surprindere, in-tr-un halou care ili inghea{d

octombrie 2015 / LUN{EA CREDI,:\{TEl

mormant prematur, inseam-nd ci totul va fi bine. Apoiv in celelal te indoiel i : a scd-pat. e in viafb. asta e cel maiimportant lucru, dar... cumva fi dupd lrezire? Ce se vamai alege din copilul meumult iubi t , d in lumina vie-lii mele? $i aceste intrebdrisunt chinuitoare. E sau nuin moarte cerebrald? Va maimerge? Va mai vorbi? Se vamai juca? Aici trebuie sd des-chid o parantezd qi si spuncdL-am bdnuit pe Dumne-zeu de dorinla irepresibil[ dea se juca qi El cu Maria inRai. Cei care o cunosc $tiu cdeste un copil loartejuclug,pus pe toate qotiile vdrstei.Pe scurt, o mutrilI adorabi-16, cu gesturi inconfundabile,cu o bucurie dezldnfuitd, carese resim{ea in toatd fbptura

ei. Partenerul ideal de joac[,evident... Dar Dumnezeu nuface asta, qtiu. E altcevalamijloc, ceva care poate arelegdturd cu viafa celor mari.$i aici apar cele mai sumbregdnduri, cdutdnd o explica-lie duhovnice ascd, metafizi-c5. Gregelile pdrinlilor, alebunicilor, ale altora dintrecei apropia{i? Ce a putut de-clanga drama - cdci este clarcI nu pdcatele copilului detrei ani? Desigur. vine celd-lalt gAnd care ili spune c[ nuegti tu buriculpdmdntului qicd nu in funclie de tine qi depdcatele tale se invdrte saunu lumea... C[ nu egti tu, celaIdI de mic, adevdratamizd.gi iardqi, cazi pe gdnduri, pealte gdnduri. Care ili zic,bu-ndoard, cd dac[ I-ai promi-te ceva Domnului poate cd

S-ar milui qi ar izbdvi fetiladin grozava incercare. $i ia-r5qi, vine celSlalt g6nd carei{i spune cd Dumnezeu nupoate fi ,,momit", ademe-nit, cump[rat la bucatd/ne-cazdoar cu o promisiune. $itotugi...? Nu qtim atdtea ca-zuri in care oameni aflalilamare ananghie aupromis luiDumnezeu ceva, au sc[patcu bine gi s-au finut apoi depromisiune?! Oho. istoria e

". plin5, incepdnd cu proorocii' sau clpeteniile din VechiulTestament, merg6nd p6n[ ladomnltonl nostn cre$trnr sauosdndilii din temnilele comu-niste. Agadar, existd un pre-cedent,,funcfional", viabil.Am promis, desigur, la rdn-du-mi, cd-mi schimb vialaincdteva puncte slabe, pic6-toase ale ei. Tot mi se pirea

Nu putem singuri ffiffiffi#ffi'ri.ri-i::::t::it.::.!:t:l:!:.tii:::.,+:i:t:.r:!it::+- difri*i.ti.Hilt&ffiSfts4n

ses$$&t"lffirrebiqi{* ffiIt-olciyl$i. rom**gsibff.ti*-uduqe

lfiml@ s.e gn&q Dut+q a ic &cueb' Pq$*.rDeFsrlt|.Ertws{bvid.iEirrNiEeftEfidi ooanrycftqiiad.Esdrs6f,€Gtitd5or&em|fri4rh6bileqit&e)fi rft. nrftafi ixsnub&bdiwdp

ffiffi*ffiGffilsdmi ngmmrbsi gwide rrc ]Gt -- I[ cr i4d ti 6c ffil' sft! mh.r*:Ualeeqtilirn*"sdstfti *G FinGrq&A!*tEidrsqrr-tn6@€e.d1str*lt$du -ffi.1

(GASlets*d**u*pe€Frrlr'r,dspejquqooglgtru "

FJ UT * is lg ryasatEnir*ui.!*sao* -

Dryt*mrltq$aug*ivrci! ,u {. *.*+*f:*'. ci ihu 1@ s[ qFeqil

ffi-**ffirtqragrgdad"*oder{dbge- EqF lnnurneleMariei

ffimffiffi I A qielocrotitoatei'eit

w&L&ffiffiffiffi--ffiP

anStudacewtddpSGftriqdEqot rBffibslrr&bi.s.*il@

e6a$. r|tdr ! *hrfrtltr fui si@)inrusl uthrb si ae4-frn *atrn {iql$ reryrrrerboditrictih@

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI/ octombde 2ols

pulin, pe mdsure ce spalmaqi inceftitudinea creqteau -asta in pr imele momente. laSoitalul Universitar de Ur-gen!1, in timpul rnanevre-lor de resuscitare. Doamne,dar ce gandul i i1 i v in arunci"pe moment! Ili trec prin faldmomente din via{a trecu-td, flash-uri, lucruri aparentfErd legdturd cu ceea ce se in-tAmpld. Ce mai, o judecatd inminiaturd, pe care !i-o aplicisinguq nemitamic, lbrd mild,lird menajamente.

Un moment de uqurare(nu poate fi descrisd starea deaplsare pe care o are un pd-rinte care std lipit zile intre-gi de uqa de la seclia de An-estezie gi Terapie Intensivi)a veni t tot pr in Hr istos. maiprecis prin icoana Lui de labiser ica Sfdntul I l ie Gorgani .

unde m-am,,arondat" liturgicde aproape 20 de ani. Aco-lo se afl6 o frumoasd icoa-nd a Mdntuitoru-lui, prinsdln catapeteasmd. In parante-zd f ie sous. icoanele de aic i(din ce1 mai mare iconos-tas din Bucureqti ca numdrde piese - vreo 90, parcl fineu minte) sunt zugrdvite laMuntele Athos, de mAn[ decdlugdr aghiorit. Ei bine, amcdzutin genunchi la icoanaMAntuitorului nostru, Dom-nul vielii, cerdndu-I jndura-re penfiu fetila mea. ln drep-tul icoanei mari, la baza ei, seafld una mai mic6, inrdmat[,thrd (aparenta; valoare este- .tic[. Pe aceasta am cuprins-ocu amandoud mdinile, de eam-am agd[at in genunchi fi-ind, pe ea am str6ns-o tare.$i parcd L-am imbrdligat pe

Hristos Insuqi! Pe Domnulqi Dumnezeul meu Il lineamstrdns, nu mai avea pe undes[ scape. Lacrimile ldqneaugiroaie, dar erau lacrimi bi-nefrcdtoare, erau lacrimi caremangaiau. era speran.ta veni-tb din atingerea concretl. Ingenunchi, la picioarele Dom-nului, am atins starea de ru-gdciune 11r[ sd md rog, fbr[sd fac nimic, lird sd-mi adungdndurile sau sd rostesc for-mule consacrate. Eram inplind prezenld a Lui, haricd.pdrinteascS, de prieten inlele-g6tor gi de rudb in suferin{d.Sund precar, sund pulin, daroare ce cuvdnt omenesc Ilpoate (po)vesti pe Domnul?

(va urma)

Rizvan BUCUROIU

www.lumeacredintei.conociombrie 2015 / i-Ul{fiA CRLDt\l 'El

REPORTA'

! :t:l:l :

tlI ahffi

din Biserica Sfantului Mormintnan

Pentru toli cei pe eare Durnnezeu i-a invrednicit sX ajungd in {ara SfAntd, leru-salimul rdmdne un vis inrplinit. intre starea ernrogieinalS gi trdirea fiecirei elipe

5i a fiecirui lsc de inelrinare existd insa urr"l fel de trezvie, pe care daed riu o aiin momentul acela, politreee pe lAng5 loeuni de care n-ai s6-{i mai arninteqtiniciodat5. Pirerea rnea este ed ierusalirnul trebuie parellrs pas e{"1 pas, nu pefug6, curn adesea ni se tntdrnpla. [u personal ele fieeare dat6 rnai deseop*re6[e ceva. in ultirnul pelerinai, de exemplu, rni-an'] ejat seanra e6 fieeare dintrealtarele care ineonjoari Biserica invierii 5i Sfantul Monnrdnt igi are taina lui, far-mecul lui, lueruri pe care altXdata le privisem doar adnnrirativ" Pdrintele DavidFristavu a fost si de aceastd datd eiliuza noastr5 cle nadejde""'

incdrc[tura emolionald. DuPdce atingi coloanele de mar-murd albd ce poafid ampren-ta fulgerului de lumind qitreci printr-o poarld de Piatrdsculptatd, imediat in dreaPta -incepi sd urci pe Colgota. Totin dreaota se af l5 cel d intdialtar. care reprezintd dezbtd-carea veqmintelor gi rdst igni-rea De cruce a MAnfuitorului,

GolgotaIncd de la intrarea in Ie-

rusalim, fiecare pas inseam-nd emolie qi dorinla de a atin-ge cAt mai curdnd lespedeaSfdntului Mormdnt. Dar toa-te acestea sunt doar o Preg6-tire a fiinlei tale pentru mo-mentul culminant qi nu se Potcontura decat dupa ce Pd;egtipe Via Dolorosa qi ili spore;ti

o<tombrie 2015 / L{.l i \,{ l lA I Rf-Dl\ iF.l www.lumeacredintei.cor

moment in care mainile $i P1-cioarele I-au fost strdpunsede oiroane.'Al tarul

or todox de peGolgota este inchinat jert-fei Mdntuitorului Hristos,de unde gi numele locului cucele doud altare: ,,Jertfelniculiubirii lui Dumnezeu". De laaltarul cu imaginea sfAqietoa-re a MAntuitorului pironit subprivirea transfiguratd de du-rere a Mamei Sale incerci sdajungi mai departe, cu senza-1ia unui t rup mult mai greu qia respira{iei transformatl in-tr-un Demanent oftat. In niciun alf loc din lara Sfbntd nuamvdzul at6tea chipuri in15-crimate qi priviri ingemdna-te din uimire gi evlavie deo-potriv6. Altarul R[stignirii teinvdluie dintr-odatd intr-o lu-mind argintie^ inrouratd Par-cd, iar din fiecare licdr pilpd-ie o altd lumin6. Sfrnta Masdincadreazd un disc imens de'argint, impodobit cu scene depe Drumul Crucii, disc donatde domnitorul romdn $erbanCantacuzino. Centrul acestu-ia marcheazd locul din st6nca

www.lumeacredintei.com

in care a fost inflptd Sf-6ntaCruce. Pentru a atinge stAncatrebuie sd cobori mdna Prin-tr-un orificiu al discului deargint, iar momentul atinge-rii este unul inc{rcat de emo-tie qi de uimire. Ingenuncheatf i ind, inevi tabi l i1 i r id ic i Pr i -v i rea spre candelele vegnicaorinse ce incadreazd alta-rul acesta sacru, dominat deo cnrce imensd, Pe care esterdstisnit Mdntuitorul Hristos.in acieagi mare de lumin6, in

stdnga qi in dreapta crucii cuIisus rdstignit, se afld icoanaSfintei Fecioare Maria gi ceaa SlAnrului Apostol Toan.

Piatra UngeriiCobor6nd de pe Golgo-

ta,.insangerate" $i trista. nicinu-ti dai seama cdnd te tre-zeqti ingenuncheat, intr-odesdvdrsitd tdcere invdlui-td in miros de smim5, 9i mir.Lespedea aceea de Piatrd ro-siaticd. aflatb intre intrareaprincipald a Bisericii SfAntu-lui MormAnt gi Golgota, estePiatrd Unger i i . Din pr ic inaransformdri lor arh itectoni-ce ale clddirii, a fost ddrdmatvechiul Paracl is al Unger i i .oe locul acela situAndu-seastdzi aceastd lespede subforma unei pietre funera-re. o oiatrd f rumos mirosi-toaref care poartd amPrentaunei sufer in[e l ] rd margini .Acesta este locul in careL-au agezat pe Iisus Hristosdupd ce L-au cobordt de PeCruce" ung6ndu-L cu mir q ismim6, dupd cum era obice-iul cu cei care urmau sd fie

LU\4EA CREDI\TEi / octombrie 2015

:-:

:::i i

i i. tr lI ti li lt l

tlt ltlt l

REPORTAJ

inmormdnta{i. Aici L-a pl6nsMaica Domnului, intr-o dure-re lbrd margini.

Deasupra acestei p ie-tre frumos mirositoare atAr-nd opt candele, care picurd opermanentd luminb difuzd 9ifasciteazd. orice orivire. Darclarul cel mat de pre! pentrupelerinul care se opreqte aco-1o este mirul care ii rdmdnepe obiectele personale atinsede lesoedea care emand atAtasfin1enie. in imediata apropi-ere a Pietrei Ungerii, pe par-tea de sus a peretelui Bisei' i-c i i invier i i , se af la un mozaicde mare intindere, viu colo-rat, care redd scena acestuieveniment cutremurdtor dinvia,tp M6ntuitorului Hristos.

In jurul Sfintului Mor-mdnt gi a l Biser ic i i Invier i i seafld mai multe altare, fieca-re av6nd particularitdti arhi-tecturale qi spirituale aparte.Eu le-am v6zut noantea. ceeace mi-a dat prilejulsd rdmdnmai mult la fiecare dintre eleqi sd md bucur in liniqte depacea pe care toate altareleo aveau dup6 miezul noplii.

,,Altarul luiAdam"Chiar sub st6nca Golso-

tei se af ld. .Al tarul lu iAdam".Pentru a identif ica denumi-rea acesfuia trebuie sd reve-nim la locul in sine unde seafld altarul: Golgota. Tra-dus din limba ebraicd, aces-ta este de fapt,,locul cdp6];A,-nii" qi asta deoarece craniullui Adam ar fi fost ingropatchiar acolo. Aici ni se ld-mure$te gi misterul craniu-lui aflat labaza crucii in toa-te erminiile bizantine. Toatecrucile din icono grafi a bizan-tind sunt astfel reorezentate.

Intetpretarea Sfi n{ilor Pdrin{ieste aceea cd sdngele lui Iisusrdstignit, ajung6nd la craniullui Adam (care era ingropatin stdncd), a spdlat pdcatulacestuia. Astfel, prin jertfardstignirii pe Cruce a NouluiAdam. a fiost eliberatd pe veciintreaga omenire.

,,Altarul incoroniriicu spini"Tn imediata apropie-

re a ..Altarului lui Adam"se afld ..Altarul incorondriicu spini". Sub SfAnta Masi,care este fbcutl din marmurdalbd, se afld o bucatd de gra-nit, care nu este nimic altcevadecAt un fragment din parteainferioard a unei coloane dela pretoriu. Pe aceastd coloa-nd ruptd, Iisus a fost legat decdtre soldali in timp ce-I aqe-zau pe cap coroana de spini.Aceleaqi candele, care m-auimpresionat la toate altarelepe la care am trecut, pdlpdieqi aici, lumindnd trei icoaneimense, care strdjuiesc SfAn-ta Masd. Icoanele infb{igea-zd momente din pdtimirile lacare a fost supui Iisus Hris-tos inainte de Rdstignirea Sa.Aceste imense expuneri ale

octombrie 2015 / I l : ]4I .A t RLDr\ f l I www.lumeacredintei.(on

qI

I

chinurilor Mdntuitorului im-presioneazd prin culoarea ac-ientuatd, vie, a sdngelui carese prelingea pe fruntea qi Peoicioarele Lui. De asemenea'unii dintre pelerini au mdrhr-risit c6, l ipindu-qi urecheade marmura mesei centrale,au auzit niqte sunete care seasemuiau cu lor i fur i le bic iu-lui cu care a fost lovit Mintu-itorul, precum qi cu zgomotulpiroanelor care I-au fost b6-rute in mdini qi picioare'

,,Altarul Femeilor"DuoI ce treci de Piatra

Unserii. se deschide un cu-loal snre Sfdntul Mormdnt,culoai care parcurge locul incare Femeile creqtine Priveauinmdrmurite cumPlita scend

a Rbstisnirii Mdntuitorului.Acest l6c apar[ ine comuni-tdtii armene si este cunoscutsub numele de ,,Altarul Fe-meilor": ,,$i erau acolo mul-te femei. privind de deParte,care urmaserd din Galileea

Iosif, si mama fiilor luiZeve-deu" (Matei 27 ,55-56).

{

I

,,Pe;tera Sfi ntei Elena"Sd hoindregti noaPtea

prin toate ungherele BisericiiSfanrului Mormdnt este o ex-perientd unicd. In forfota zileinu am reuqit niciodatd sd 16-mAn mai multd vreme intr-unastfel de loc, acum insd mdbucuram ca un coPil Pentruorivilegiul de a intra qi a atin-ee fieclre locaor din imensi-iatea acestei sacr4l i ta l i maiputin cunoscute. In noapte,culoarele acelea imense erauin sfArqi t pust i i ! Dacd maiintAi am urcat Pe Golgota, laun moment dat am incePut sdcoborAm, doudzeci gi noud detreote am cobordt! Aveam inlatd, in toata sPlendoarea ei...Pestera Sfintei Elena". Unbr im impact i l au cele douialtare. ..Altarul Sfintei Elena"si imediat in dreapta acestu-ia ..Altarul tAlharului Pocdit".Sfdnta Elena, aceastd neobo-sitd slujitoare intru Hristos,isi are sfAnt locaq ldngd t6lha-rul de pe Cruce.. . Ne Pr iv im

www.lumeacredintei'comI-UMLIA CREDI\I El / octombrie 2015 4'l

REPORTAJ

in ticere to{i cei de faF - $iam convlngerea cd to{i gdn-dim la fel.

,,AltarulAfldriiSfinteiCruci"Pe vremea cdnd Iisus se

afla in aceste locuri, chiaraici, in peqtera de azi, se aflaucisteme sdpate in piatrd careserveau la colectarea apei .Crucea pe care a fost rds-tignit Iisus impreund cu ce-lelalte doud au fost aruncatede er rei intr-una dintre c is-Lernele cu apd. in t imp. acestloc a fost dezaFectat , arun-cdndu-se aici tot felul de lu-crur i . In anul 326. conformTradil iei, Impdrdtesei Ele-na i s-a ardtatin vis locul incare aveau sd fie gdsite celetrei cruci. Spre deosebire decelelalte doud, SfAnta Crucea Rdstignirii s-a dovedit a fitdmdduitoare.,,Aitarul Afl d-r i i Sl intei Cruci" aparr ine

franciscaniloq al oftodocAilorafldndu-se in imediata aoro-piere. f i ind un alrar mi i demarmurd. al lat chiar pe jos girnsemnat cu o cruce neagrS.

,,Altarul imparliriivetmintelor"Acest altar aparline ar-

menilor. Traditia spune cdin aici s-au aruncat iortii de

c[tre soldalii romani pentr"uimpdr{i haineie iui lisus Hltos: ,,Dupd ce au rdstignit:Tisus. ostaqi i au luat haincLui 5 i le-au l lcut patru nar^:necarut osta$ cate o parte.cdrnaga. Dar cdmaga era ib:cusdtura. de sus lesutd in i .t regime. Deci au z is uni i ctre al t i i : Sa n-o s lagiem. c iaruncdm sor{i i pentru ea.

octombrie 2015 / i,{,r\ '{!_..\ | l?.1: I l\ I F i www.lumeacredintei.r

Il i

cui sd fie; ca sd se implineas-cd Scriofura care zice: <Im-pdrfit-au hainele Mele 1o-ruqi, qi pentru cdmaqa Mea auaruncat sor!ii>. Aqadar osta-qii acestea au |.acut" (Ioan 79,23-24).

,,Altarulinchisoriiluilisus"inaintdnd pe partea de est

a culoarului interconfesionalcare inconjoard Biserica Invi-erii am aiuns la un mic altarcunoscuisub numele de .,Al-tarul inchisorii lui Iisus", des-pre care pdrintele David ne-aspus cd este mai cunoscut ca.,Altarul butucilor". Altaruleste construit peste locul incare solda{ii romani L-aupd-zit pe Iisus in timp ce se aflaintemnitat. Am simlit fiori inclipa in care arn zbrit o les-pede in care se disting foar-te clar doud ganluri mari. princare sd poatd incdpea picioa-rele unui om. Este o lespedet ip ica inchisor i lor d in aceavreme. Prin orificiile aceleamari intrau oicioarele con-damnalilor, pentru ca dede-subt sd fie legate cu un lan!.Se spune cdaici, cupicioare-le astfel ingropate in piatr[,ar fi stat qi iisus in timp ce seafla in temni{d. Datoritb aces-tei lespezi gdurite, altarul estecunoscut sub numele de ..Al-tarul butucilor".

,,Altarul Sf6ntuluiLonghin Sutagul"Plecdnd de la infiordto-

rul loc al inchisorii lui Iisus,am rdmas tot in oafiea de esta Bisericii invierii, la,,Alta-rul Sfintului Longhin Suta-gul". Longhin, un fel de su-per ior a l soldal i lor romani.

l- l- iMl:A CREDI\TEl / octombrie 2015

insdrcinat cu supraveghereaRast ignir i i lu i I isus. este ni-meni altul decdt sutagul carea impuns cu suli la coastaMAntuitorului. Locul acestuialtar se presupune a fi loculin care sutaqul a fost omo-rAt de indatd ceL-a mdrtu-risit pe Hristos ca Fiu al luiDumnezeu: ,, lar sutaqul gicei ca impreund cu el pdzeaupe Iisus, vdzdnd cutremurulgi cele intAmplate, s-au in-fricogat foarte, zicdnd: Cuadevdrat, Fiul lui Dumne-zeu era Acesta!" (Matei 27,54). Dupd mSrlurisirea aces-tui adevbr de netdgdduit su-tagul a fost decapitat, iar ca-pul acestuia a fost aruncatin groapa de gunoi a ora$u-f ui. Intr-o bunA zi, o femeieoarbd creqtind a descoperitprintr-o vedenie capul aces-tuia, iar imediat dupd ce l-aatins a fost tdmdduitd, recd-pdtdndu-gi vederea. Aceas-ta a fost imprejurarea carea fbcut ca Sfdntul Longhinsd f ie recunoscut ca mart i rgi mlrturisitor al credinteicrestine.

Capela 0rtodoxi5iriand

Duod ce se trece deSfdntul Mormdnt, mai binezis in partea de vest a aces-tuia, dupd ce altare impu-nAtoare au rdmas de o par-te qi de alta, ajungi in falaa doud morminte incredibilde simple. La o primb vede-re, am avut sentimentul cderam in fa{a a doud tunele.Apropiindu-md, .am rdmascu aceea9l lmaglne a unor

morminte extrem de simnleNu existd foarte multe mdrturii in acest sens gi, ca burcreqtin, nici nu-!i po{i da cipdrerea... Cert este cd aceste morminte dateazd din secolul 1 dupd Hristos, f i inim[rturia certd a localizdriin afara cetdlii a cimitirului in care se afla mormAntul nou, cel in care a fost ingropat MAntuitorul Hristos

,,AltarulSfinteiMironosi[e MariaMagdalena"Am parcurs toatd par

tea de est din preajma Bisericii Invierii gi o bund pandin vestul acesteia. Undeva, in nordul SfAntului Morm6nt, am ajuns in fa{a unualtar franciscan de o nobletapafte. Acest altar este inch:nat Sfintei Mironosile ManMagdalena. Se sprrne cd a.tarul se inal!6 pe insugi locuin care, dupd Inviere, Mdntuitorul Hristos ar fi vorbtcu aceasta: ,,Iar Maria st[teafard, l6ngd mormdnt pl6rgAnd. $i pe cand planger

octombrie 2015 / 1,Ul,.{L/t l ' i{L.Di\l F. i www.lumeacredintei.co

s-a aplecat spre mormant.$i a vdzut doi ingeri in veg-minte albe gezdnd, unul cd-tre cap qi altul cdtre picioare,unde zdcuse truPul lu i l isus.

$i aceia i-au zis: Femeie, dece pldngi? Pe cine caufi? Eale-a zis: Cd au luat Pe Dom-nul meu qi nu qtiu unde L-auous. Zicdnd acestea, ea s-aintors cu fala qi a v6zut Pe Ii-sus stdnd. dar nu stia cd estel isus. Zis-a ei l isus: Femeie,de ce pldngi? Pe cine caufi?Ea, crezAnd ci este grddina-rul, I-a zis: Doamne, dacdTu L-ai 1uat. spune-mi undeL-ai pus qi euil voi ridica.Iisus i-a zis: Maria! Intor-cAndu-se. aceea I-a zis evre-ieste: Ra6unil (adicd, invd-tdtorule). I isus i-a zis: Nuie atinge de Mine, c[ci incSnu M-am suit la Tatdl Meu.Mergi la fralii Mei gi le sPu-ne: Md sui la Tatdl Meu 9iTatdl vostru qi la Dumneze-ul Meu qi Dumnezeul vos-tru" Qoan 20,11-l '7).

,,AltarulCopt"Pe cdnd ai imPresia cd

te-ai edificat in privinla al-tarelor tuturor confesiunilorcare sunt parte din aceastdlume cre$tind, intotdeaunaegti tentaf sd mai treci o datborin duhul Sfdntului Mor-mdnt. Niciodatd nu se intr[d i rect . pr in intrarea Pr inci-pa15, motiv pentru care teagezi cuminte, aqtePtAndsd-!i vind rAndul Pentru aintra in locul cel mai sfAntal cregtinilor. Nici nu-!i daiseama cdnd ajungi chiar inpartea opusd a intrdr i i . maibine zis in spatele SfAntu-lui Morm6nt. Cu tolii qtimcd aceea este o zond mat

www.lumeacredintei.com

intunecatd, mai meditativd unde 9i numele sub care esteqi dintr-o datl, un mic silaq, cunoscut'-.o oazd de lumind parc[ ros- Am tr6it o noapte. a c6u-

tuitd rugdciunii qi priveghe- tdrilor. a contempldrii, a im-

rii ti se aldturd din dreapta plinirii, 9t am plecat cu greu

r6ndului pe care i l urmezi. din locul acela' Era trecut

E,ste ,,Aitarul Copt", un de ora palrg"' Am sdrutat

sfant l5Lcas construii de ci- in semn de bun-rdmas Pia-

tre imoAratul bizantin Con- tra Ungerii qi mi-am trecut

stantin Monomahul , allar palmele unse de mir peste

oarohial al locuitorilor din ihipul inmdrmurit de atdta

ierusalim. incepAnd cu se- frumusele.colul a l 77 - lea, acest al-tar este in grija coplilor, de Mariana BORLOVEANU

l ,LiN.JEA t RLDI\TEl / octombrie 2015

ORTODOXIA STAVA

Serpu hov - icoarra negtiutiS*rpuh*vul este sit*at !* 1*0 eje kilcnretri sr-id d* M*se*ve. C veche eetate* * fae L;t part*, veae uri eie-a r*nduN, eiin i inia d* ;*p*rare a capit*l*i ruse ifala n*vslir i l*r tdtaro-m*ng*!e. Dineol* eis aerul s5u cle fontarcata rned*val* , rarx*n* ins& unui e i intr* pr i r :e lpalele !oe ur i e*e p* ier inaj a ic i?usiepraveslavn!c* C* *stazi.

ffi

0ragul pelerinelor

Este numit adeseoriin Rusia ,,oraqul pelerine-lor" , cele doua r echi ma-nast i r i a le urbei umplan-du-se zilnic de femei dintoate col tur i le ur iagei lar ide la rasar i t . reni te sa-; ispund pdsurile lor inainteaa doud icoane fdcdtoare deminuni ale Nlscdtoarei de

46 octombrie2015/ l i . t l . l l : ! { i?,1

Dumnezeu. Rug[ciuni pen-tru izbavirea sol i lor or i co-piilor lor, impdtimili de b6-uturd sau dependenli dedroguri. Rugbciuni pen-tru cei care au rdtdcit caleadreptei credinle. pentru ceice pdtimesc de felurite ne-putinle trupegti qi sufletegti.

In z i le le de praznic.cuftea celor doud mAndstirie neincdpdtoare, pelerinele

i ) l \ . l l : l

+

addstAnd la cozi imensedincolo de zidurile acesltora. inaintea icoanelor oucandele nestinse, doar la-crimi. Nu doar lacrimiamare ins5, ci qi lacrimi d,bucur ie" de recunogt inta. .

Schimniculdin visI s-a spus mai intdi

..icoana neStiulA" - arata-rea icoanei petrecAndu-se

www.lumeacredintei :

!ffi-" ' \

in anul 1878, cAnd un fost : implineascd cele in-ostag din gubernia Tuia, credinlate. Atunci,cuprins de patima bdutu- nefericitul ostaq im-rii, cu picioarele aproa- pdtimit de bduturdpe parilizate, a a Plecat indatd laiuut un vis neo- : ;; drum, mai mult

Nedumerirea fralilorAjungAnd cu mult6 gre-

utate la mdndstirea Nds-cdtoarei de Dumnezeu dinSerpuhov, ostaqul a poves-tit despre visul sdu ardtatintreit, cerdnd sd i se siu-jeascd o rugdciune inainteaicoanei amintite. Nici unfrate al mAndstirii nu qtiains[ desore vreo icoand aMaicii Domnului cu nume-le pomenit de ostag. In celedin urmd, c ineva gi-a amin-tit cd pe un perete, pe cu-loarul ce ducea cdtre veg-mantar, se af la o icoand Pecare se aflazugrdvit un po*tir. $i nu micd a fost mira-rea tuturor l ra l i lor cAnd Pesoatele icoanei au aflat unlnscris:,,Potirul nesecat".DucAnd atunci icoana inbisericd gi sdvArgind ru-gdciune pentru cel bol-nav, acesta s-a tdmddu-

it indata, izbdvindu-setotodat[ de patima

sa cea rea. Poves-tind acesta mai

apoi monahilordespre

biqnui t : un bd- . { - tA \ r t - { pe branci . d intran schirnnic r \ ' , pr lc lna nepu-i-a spus: ..Du-te j ft*ftb trnler Pr-in oragul Ser- dd cioarelor

puhou, ta S, T : ' \g

sale..lr

mAndstirea StApanei noastreNdscltoarea de Dumnezeu.Acolo se af ld icoana Pot i -rul nesecat. Roag6-te inatn-tea ei qi te vei face sdndtosatAt sufletegte, cAt gi truPeq-te". Schimnicul , la ezi td-rile ostagului, i s-a ardtat

acestuia in trei rAn-duri, ultima oarb po-

runcindu-i cu in-fricogare sd

' rww.lumeacredintei.com : i octombrie 2015

ORTODOXIA SIAVA

schimnicul ce-l indemnases[ ajungi aici, ei au recu-noscut in chipul pustniculuidin vis pe starelul Varlaam,intdiul ct i tor a l manast i r i i .

Toate drumurile duc laSerpuhovVestea desore afla-

rea icoanei g i minunea sd-vArqitb avea sd se rdsp6n-deascd indatd pretut indeni ,mullime de pelerini dinlocur i indepartate ale Rusi-ei sosind la Serpuhov pen-tru a cere tdmdduire de ne-putin{a patimii befiei, fiepentru sine. f ie penl.ru cei

apropia{i. In biserici, maicu seamd duminica, atuncicAnd rAuri de oameni so-seau aici, se sivArgeau nr-gdciuni osebite gi acatis-tul icoanei, astfel cI p6nbin Revolu{ia bol$evicd seva nagte o adevdratb litera-turd injurul acestui sfdntodor. Minunile petrecuteIa Serpuhov pdreau atunci ,pentru cei mai mul1i, denecrezut, cdr{ile qi broqu-rile apdrute cu girul Bise-ricii la sfdrqitul veacului al1 9-lea descriind nenumS-rate cazur i de v indecare nudoar de patima befiei, ci qi

de alte boli trupegti ori su-f letegt i de netamdduit pr inmi j loacele gt i in le i . in rds-pdrul necredinlei multora.

Rugul de pe NaraDupd l9 | 8. mdndst i -

rea din Serpuhov in care safla icoana a fost inchisd.Tn anul 1929. por l i le Care-dralei Sfdntul Nicolae, locin care fusese transfera-t6 aceasta, au fost fereca-te qi ele. Sfin{eniile amin-titei catedrale, in acel an.au lost arse pe malul rduluNara, Potirul nesecat dis-pdrdnd {brd urm5, slujbele

octombrie 201 5 I l_l, ih,l l ::\ | Rt DI\ I F_l www.lumeacredintei,cc

inaintea acestei icoaneatdt de indr6gitd in Rusiaincetand.

Traditia slvdrqirii de ru-gdciuni q i a c i t i r i i Acat istu-lu i Maici i Domnului Pot i -rul nesecat pentru izbdvireade oatima bduturii. in du-minici qi sdrbdtori va fi re-luatd la Serpuhor. pr in sta-ruinla unui indrizne! parohdin oraq, abia dupd decenii,in anii '80 ai secolului tre-cut . Erau zor i i unui nou in-ceput, care in cur6nd avea5s-gi arate pr imele saleroade.

Trecuti in sinaxar...in 199 l , vechea Ma-

ndstire Visolki din Serpu-hov va fi redeschisd. Dinacel an. s lu jbele la icoa-na Maicii Domnului Poti-rul nesecat vor fi strlmuta-te in acest loc. Un an mait6rziu, cunoscutul iconarAleksandr Sokolov va pic-ta, dup[ reproducerile rd-mase, o noud icoand in-chinatd Maici i DomnuluiPotirul nesecat, aga cum ecunoscutd astdzi in intrea-ga lume oftodoxd. lar ha-rul Maicii Domnului, chiarde dupd zugrdvirea acestuichin. va fi ddruit din bel-gug tuturor celor care aler-gau cu credinld spre inchi-nare cdtre Ndscdtoarea deDumnezeu.

Cal iva ani mai tarz iu"in 1991, cu binecuvdntareaPatriarhului Alexei al Mos-covei. icoana Maicii Dom-nului Potirul nesecat va ficea dint6.i icoand de dupdcdderea comunismului in-trodusd in calendarul Bi-ser ic i i Ruse. dupd ce. in

!vww.lumeacredintei.com

1996, la mAndstirea inchr-natd Intrdrii in Bisericd aNdscdtoarei de Dumnezeudin Serpuhov, loc al ardtd-rii icoanei in urmd cu pes-te un veac. a fost consacratnoul chip al acesteia.

Potirul timiduitorCondicile celor doud

mandst i r i d in Serpuhov(cea a Intrdr i i in Biser icd aMaicii Domnului, in care ai;;t J"*;t;'itd iioana fb-c[toare de minuni, qi a M6-nbstirii Visolki, loc in careau fost strimutate slujbe-le inchinate icoanei dup[1990) dau mdrturie astizi

de mi i de cazur i de tdmd-duiri de boli. de izbitvi-re de pat imi le bel ie i q i fu-matului . de despr indereadin ghearele cumpl i te i de-pendenle de drogur i . Multedin aceste minuni petrecu-te la icoana Maici i Dom-nului Pot i ru l nesecat. aufost t ipdr i te in ul t imi i aniin Rui ia, agent i i le de pe-ler inaj moscovi te neoco-l ind nic iodata Serpuhovul .deveni t un adevdrat avan-post al luptei cu pat imi letot mai inqelitoare ale lu-mi i de astdzi .

Gheorghil i cloclol

l- l l lr l i : 1. l i lr ' l l loctombrie20'15

,,Biserica parohiei ortodoxe rorn8ne din oragul suedez solvesborg, avandhramul Sfinfii Mlar{iri gi Mlarturisitari Nasd'udeni Atsnasie Tadaran dln Eiclti-giu, \/asile din fwacod, Grigorie din zagra pivasile din Tekiu, a fost t6rnositasAmbSta i 2 septembrie 2015. 5lu.jba de sfintire a fost ofie iatd de c,itre pneaSfinlitul PSrinte iVlaearie, Episeopul ontodox Rorn6n al [unopei de i\ord,?nconjurat f i ind de un sobor de preogi 5i diaconi" {Agenlla de gtiri gasil iea),o Stire intre altele, eare nu faee * probabii - pe ninreni s5 tresard. Da, insipe nirneni dintre aeeia cane o eitesc gi nu gtiu ee este, de fapt, in spatele ei,Haidel i sd vA spun eu". .

Un tricolor alfapteiAm aterizat la Copen-

haga vineri seara, pe I 1 sep-tembrie. Obosit de drum. cu

avioane schimbate la Am-sterdam, credeam cd mdtrdntesc intr-un pat de ho-tel gi gata, cad intr-un somn

addnc. Nici vorbd! Direct ladrum, cu destinatia Suedia.A, da, uitasem cd md aflampe teritoriul eparhiei Europei

www.lumeacredintei.conoctombrie 2015 / LI IMEA CREDI\ i Et

de Nord, acolo unde romii-nii asemeni gazdelor lor -aproape cd nu-gi dau odihndnicicdnd. Mai ales preoli i,dup6 exemplul neobosit alEpiscopului lor, Prea Sfin{i-tul Macarie Drdgoi. E drept,acesta beneficiazd de atuulv6rstei (r[mAne cel mai td-ndr Episcop din Sinod), ins[dinamica lui are gi altd sur-sd. despre care voi vorbi mairatzlu.

Zis qi fEcut: pe la unu gijumdtate noaptea ajungem inScilvesborg, la un hotel vechiqi garmant, pdstrAnd un im-bufnat aer scandinav de secol19. in hol cine era? Episco-pul Macarie, care a linut sdne dea imbrdfigarea fr6!eas-cd gi binecuvintarea arhie-reascd. Am primit-o cu bu-curie, dimpreund cu sfatul cd..1a chiuveta din baie este ceamai bund apd platd din Sue-dia", aqa c[ m-am dus glonfla culcare. Dimineala insdlucrurile arbtau altfel, dupdsomnul odihnitor. Am pornitveseli spre biserica cea noud,care urrna sd fie tamosita. Nuimi imaginam nimic despreloc, despre oameni, despreambianla generald - aqadarm-am l[sat cu totul purlat deevenimentele in derulare. $ib ine am l lcut . Cdci surDri-zele s-au f inut lanl : locul ne-ted gi curat unde creqtea unmugur de bisericd de lemn,aerul tare, l impede, oame-nii prezen{i in numdr mare(peste 300 de cregtini, ceeace pgntru Suedia este chiarmult), copiii - la greu, pre-sd, sobor de preoli, autoritalilocale suedeze, reprezentanliai ambasadei Romdniei. Cemai, era prezentd in mic, la

S..'#www.lumeacredintei,com L-U\,{L.,\ CIiEDI\ f t l / octombrie20l5 51

REPORTAJ

scar6, intreaga umanitate ro-mAneascd a diasnora!

Acum exacttinci ani, la12 septembrie 2010, se puneain acest loc piatra de temeliea viitoarei biserici ortodo-xe romAneqti, prima ctitorleridicatd ,,de la iarbd" pe pd-mdnt scandinav. dar cum?Proiectul urma modelul bi-sericilor de lemn din Olte-nia, meqterii sunt din Mara-mureg, mai exact din Ieud, iarlemnul vine direct din Buco-vina. Aqadar, cele trei pro-vincii romdne$ti s-au unit inmod simbolic ca intr-un ff ico-lor al faptei gi au ridicat in in-ghelata Suedie o bisericutd delemn, fiumos mirositoare, cuicoane pictate in culori calde(reahzate de Camelia Mun-teanu), cu ambianld umand

qi l i turgicd deosebitS. Fru-mos dar fhcut Nordului, re-marcabild realizare a ctito-rilor gi purtdtorilor de grij6,tenace lucrare a Episcopuluicare dezgheatd prejudecdlilegi c lat ina z idur i le neincrede-rii. Asta e condilia romdnuluicare gi-a pdr[sit !ara, in cd-utarea unui loc mai bun subsoarele prosperitdlii: aceeade a confirma oermanent bu-nele sale intenlii, de a lucramai mult ca alfii, de a fi cuun Das inaintea tuturor doarpenlru a le fi egal... Un pa-radox, ai zice, dat e un pa-radox al integrdrii intr-o altd_lume, al eforhrlui de a-fi de-pdgi propria condilie. Parado-xul cel mare ins6 acesta este:ceea ce statul romAn imprdq-t ie pe drumuri le Europei .

Biserica adund. Toatd aceaenergie umand creatoare pecare o alungd in lumea lar-gd politicienii romdni - prinnepdsare. nepricepere" ldco-mie sau rea inten{ie - o adu-nd gi o restaureaz5 Biser icalui Hristos sub acoperdm6ntulei l Tara i i r is ipegte. Biser icaii adund. Statul dizolvd si im-prdqtie, preogii - ca nigte c6inrciobdneqti ai rom6nismului -adund oile risipite. Polit icadezbind, llristos reface comu-niunea. Exact asta am simtitla Solvesborg. cu ocazia tar-nosirii bisericii. iar cuvintelede Ia predicd ale P.S. Maca-rie mi-au intdrit convingereacd altarul este singurul locunde romdnii vor sd stea la-olaltA. Sub ocrotirea sfintilor.sub privirile Maicii Domnulu

www.lumeacredintei.cor

s;. . \

1rjlx!

octombrie 2015 / i. i :h.1f-:1 l Ri:L)i\ l i : l

(Episcopul arelatat, in predi-cd. o l 'rumoasa poveste gi opildd, totodatd), in adiereaharului sfin{itor oamenii de-vin oameni, iar romdnii nog-tri parcd invie. De altfel, fru-mosul port popular, tricolorulqi toate celelalte semne de re-cunoaqtere a identitdtii au fostprezente (inclusiv nelipsitelesarmale de la agapa fr6!eas-cd). Preotul paroh Alin-IoanPopa a fost hirotesit iconomstavrofor pentru tot efortul

depus, iar pdrintele Gheor-ghe Brdddlean, preqedinte-le Asociali ei Proprietarilorde Piduri din ProtopopiatulFdlticeni, a primit distinc{iaeparhiald,,Crucea Nordului"pentru preo{i. Interesant acestpreot moldovean, cu o abor-dare narativd in stilul lui IonCreangd. dublata de teologieqi tact pastoral. Corul eparhieiscandinave a comnletat fericitambian[a acelei z i le de neui-tat, in care s-a adeverit c[ fie-care dintre cei prezen{i a aluto contribu{ie decisiv[ la bu-nul mers liturgic qi cultic alcomunit[fii de acolo.

La Jiinkiiping am vizuto bisericS-bijuterie!Macarie Episcopul m-a

indemnat sd vdd qi alte fale-te ale orlodoxiei boreale, agacd imediat dupd agapa comu-nitard am luat drumul oraqu-lui Jdnkoping (se citeqte Ion-qoping), aldturi de pdrinteleOvidiu-Theodor Bincild, careeste qi purtdtorul de cuvAnt aleparhiei. Preotul acesta areo poveste foarte fiumoasi gi

p alpitantd,, debarcAnd" acumciliva ani in Suedia cu fami-lia, pe o iarnb adevdratd deminus 25 de grade, in plin ne-cunoscut, doar cu obiectele li-turgice ale viitomlui altar orto-dox in bagaje. Aqa se face cba nimerit - providenlial! - in-tr-o comunitate de romdni b5-ndfeni, dintre care mulli pro-venind din... Banatul sdrbesc(eu insumi am lost dat in gri-ja lui Petricd, un romAn dinVirge{, Serbia). Pdrintele in-suqi are legdturi putemice cuRegila, dar gi cu Bucuregtiul,qi cu Constan{a... Este foaftebucuros cd pdstoregte aceas-td comunitate, este mAndrucd se integreazd in viala soci-ala gi culrurald a locului , maiales cd Jonkoping are o inten-sd viald universitari, animatdde tineretul studios ( I 1 .000 destudenli), de aici fiind qiAgne-tha Falstkog, blonda din fai-mosul grupAbba. Oragul estefoafie frumos. situat 0e ma-lul unui lac enorm (Vattem, aldoilea ca mdrime din Suedia).iar tot acolo fi,urclioneaza gi bi-necunoscuta fi rmd Husqvama.In rest, cer apdsdtor, plumbu-riu, oameni amabili, restauran-te scumDe...

Biserica romAnilor este obijuterie! Cumpdratd cu banidin donatii ficute de aceas-ta comunitate mica, dar in i -moasd, biserica a avut al{iproprietari cultici in trecut,dovadd qi forma ei tipic pro-testantb. Inconjurat de un fostcimitir pentru copiii care aumuri t de o epidemie in per i -oada interbelicd, asezdmAn-tul este pur gi simplu ferme-cdtor, iar transformarea luiintr-unul ortodox a Dresu-pus totugi un efort minimal.

www.lumeacredintei.com l.LlMllA t RLll l\TLI / octombrie 201s

REPORTAJ

Biserica aqteaptd sE fie tAmo-s1ta, acest lucru putAndu-seface oricAnd, cel mai proba-bil primdvara viitoare. ina-iute de Marele Post. Pr inrremembrii comunitdli i se nu-m[rd qi o cAntdreatd de mu-zicd populard din Maramure;(care a venit la slujbd in fiu-mosul porl de Rozavlea), oa-meni de toatd mAna, de toateprofesiile gi vdrstele. Ii leagd

54 octombrie 2015 / I l , lr l i :. ., I ,

Corulbiserici i

uww.dqme6€redintel

credinla qi... muzica, aici fb-cdndu-se auzite cele mai fru-moase pricesne bdndleneqti,acea muzic[ tdnguitd care-fi

merge direct la sufletl La bi-sericd, duminica, vin intre 30gi 50 de credincioqi de pe in-treagarazd a localitali i . dar gi

de la distante mari. Si acesteain Suedia chiar sunt mari . . .

Aici am avut ocazia sd cu-nosc tdnira familie Drdgan,stabilitd de vreo cinci ani inSuedia. Constantin este unfost ziarist din Romdnia (Re-alitatea TV, RFI etc.), actual-mente profesor de francezd lao gcoaldr de aici ldar inca asi-gurd diferite corespondenlede ores6: recent a fost la Bu-dapesta, pentru a face un re-portaj despre refugialii dinOrient), cu sotia medic sto-matolog qi cu doi copi i ge-meni. Integrali de minune,fbrd a-gi pierde amprentapersonal[ gi comunitard (ginici umorul), cei doi braqo-veni nu regretd pasul fdcut,cu atat mai mult cu cat bise-rica le asigurd acea gurb de

www.lumeacredintei.com LLi\ l l . \ tRl L l l \Tf l / o<tombrie 2015

REPORTAJ

oxigen identitard care este ga-raniia bunului mers al lucruri-lor in plan sufletesc.

Locul unde Ploud300 de zile Pe anFamilia Drdgan m-a con-

dus la Bor6s (se citeqte Bu-ros), acolo unde trebuia sd-lcunosc pe pdrintele Alin-Sil-viu losif. $i aici am avut Paftede o surpriz[ extrem de P15-cutd, tAndrul Paroh fiind unom cald, prietenos qi deschis'Slujegte in frblietate cu gre-cii intr-o biseric6 imProvizatdcu muit bun gust la demisolulunei gradinite. Cald6, aceastearca iubleranh a salrArii ne-aprimit cu ospitalitate chiar deZiua Sfintei Cruci (14 seP-tembrie). Trei grecoaice 5i omand de romAni au Part ic i -pat in acea diminea![ de luniia Li t t r rghie. Cantarea a asi-gurat-o o Profesoard de mu-Zica, originard din Banatul

56 octombrie2ol5/1. .1r : ' ! l - - " , ! l ' l !

sArbesc, care se necdlea foar-te tare cAnd gresea; de faPt,noi nici nu sesizam greqelile -

cAnta chiar foarte bine -, ins[acribia interPretdrii nu-i d[-dea linigte femeii. ,,Sufletul"acelei dimineli a fost Andrei,copilul de trei aniqori al fa-miliei Iosif, care se va rotunJl

cit de curind cu un nou-nas-cut. $ i v ia la acestui tandr Pre-ot, de loc din Arad, este unainteresant6... Inilial, degi fb-cuse Facul tatea de Teologie.nu s-a mai gAndit multd vre-me sd devind slLrjitor al alla-rului. $i aga se face cd a Ple-cat la lucru in Suedia, avdnd c

www.lumeacredintei.ccr

meserie foarle clar6, completdiferiu de chemarea oreoiiei:vopsitor auto. Mai exact, ieh-nicianul care prepard culorile.Insd anul trecut, dupd o con-vorbire cu Episcopul Maca-rie, acesta l-a convins sd nu-qiuite destinul sacerdotal $i sdrevind pe drumul inirial, cel al

preofiei. Ceva extrem de rm-pofiant gi tainic s-a redeqtep-tat in sufletul tandrului, qi dinacel moment a primit g6ndulrespectiv cu mare entuziasm.A fost hirotonit oreot exactin oragul in care gi munceaqi locuia: Boras. Acum via{alui se desfbgoard intre atelie-rul auto gi altar, cu regretul dea nu avea o biserica proprie.numai a romAnilor, din acestmotiv trebuind sd slujeascdsdmbdta. Dar fiind la inceoutde drum. cu energii le int-ac-te, suntem siguri cd va g[si,al[turi de comunitatea de ro-mdni de aici. calea snre visullor cel mai de prel: o biseri-cu{d romAneascd numai a lor!

Parintele m-a punat prinordqelul suedez in care ploudaproape 300 de zile pe an, darcare acum mima o bizardbu-ndvoin!6 meteo, cu ceva soa-re. Lumea.se plimba pe.strdzizlua rn amraza mare, eml gran-lii inchiqi la culoare vorbeautare qi fumau. copi i i b lonziai vikingilor aveau o ener-gie debordantd (deqi mdndncddulciuri doar in weekend!).

bdhdnii erau veseli, iar RomA-nia pdrea aga de departe... Eas-a mai apropiat pulin de noiin timpul mesei, cdnd doam-na preoteasd - gazdd desdvAr-git[ - a scos ,,ar:rna secretd":un camat bdnd{ean adevdrat!$i nu qtiu cum se face cd Ro-mdnia noastrd prinde gust qiviafd oriunde am fi, orice amface. Ceva mai presus de voin-!a noastr6, de raliune qi de con-text ne aminteqte - c6nd du-reros, cdnd vesel - cd avem oFrA $i ca. torugi. ea nu ne maiare oe noi...

Peniru mine, ,,lec{ia sue-dezd" aratd astfel: Romdniae o stare de spirit. o stare su-fleteascd, iar cei care accep-ta finalmente asta tri iesc l i-nigtili, oriunde s-ar afla. Maiprecis, dacd eqti romdn qi tecompor{i fi resc, purtdndu-{i'identitatea cu naturalete, tra-umele dep[rtdrii de casd suntatenuate. Asta in plan perso-nal, sufletesc. Iar ca preot indiaspora, ei bine, acolo poa-te fi int6lnitd adevdrata nreo-!ie, adevdratajertfd! Sd ilergidistanle colosale pentru fieca-re suffet. cu timp gi lhra timp.sd stai tot timpul printre strS-ini cdut6ndu-i pe ai tdi, sd tesmeregti fbrd sd-t' vin6, ci doarprin natura imprejurdrilor, sdfaci misiune realS orintre oa-meni venili la lucru qi nu lahram este deosebit de diflcil.Te mdngdie insd gAndul cd re-faci. cumva. lmpdrSlia Ceruri-lor intr-un regat pbm6ntesc, cdinsdmdnlezi cdldura credin{eiin solul uman rece al Nordu-lui, cd dai pdinea Vielii celorplecaji in cdutarea pAinii celeide toate zilele.

Rdzvan BUCUROIU

www.lu meacredintei.com LUMf- lA tRED]\TEI i octombrie 2Or5 57

REPORTAJ

ffi #wgm ffim Wmffiffi%&* (r)Sentin'lentele rnele fa15 ele Vene{ia au fost 5i au rimas antesteeate. Pe de o parte nu po:uita gi nie i ierta episodul celei de a 4-a Cruciade, cureerirea gijefuirea Constantinopoiulueie edtre latiniin frirnte cu dogele Enrico Danelclo. Pe venegieni, rrai nrult decAt pe eeilalteruciali, ii consider vinovali de jaful din '1204 gi de consee inta acestul act barbar care a forcdderea Eizanlului sub otomani doua seeoNe rnai tArziu. insuSi papa Inochentie al lll-lea seriaea,,Eiseriea greaca, vdzi*nd nur,rai saiMticii gi fapte diavolegti din partea Natiniior este in drep:sa aibd fala de acegtia o atituclir"re plina de dezgust, ea fala de nigte e6ini'iFe de alta parte rna impac e u garidul eb aeestea enau vrenruriie pi ci toate din eele ce se facse fae cu voia sau ingdduinga lui Durnnezeu.Toate eele eare au un inceput au gi un sfArgit. Mabueur tCItL,giin ininra mea cd rndear parte din frumuselile Bizantului au fost salvate gi se pis-treaza pana azi aiei. eu dorul <je Bizan,t, cu gAndul ia aeest tezaur am pornit cercetezVenelia

Dupd fericita intAlnire cu pia{a San Marco. Trotuarele. strecor gi sd depigesc vreu11Sfinlii Pavel Tebeul qi Teo- inguste ale Veneliei, mdrgini- grup. Chiar dacd reugeam.dor Stratilat ale cdror sfinte te pe ambele pdrli de restau- c6nd ridicam ochii din ecra-moa;te le-am gdsit neaqtep- rante qi magazine de suveni- nul telefonului cu ajutoru:tat de ugor prin labirintul ora- ruri, sunt inlesate de turiqti. cdruia imi gdseam drumui.gului, am grbbit pasul spre Zadarnic incercam sd md imediat o vitrind md facee

58 octombrie 2O15 / i-1,1""1tr.{ URgI}tr "! l

EI www.lumeacredintei,coq

este gratuit, insb orice bagajtrebuie lasat la un fel de gar-derobd dintr-o clddire aldtu-rati. Am procedat in conse-cinld qi custodele mi-a atrasatenlia pe un ton apdsat cdbagajul se pbstreazd pentr-umaximum o o16.

Am intrat pdnd la urm6induntru intr-o inghesuialdordonatd. Mullimea din spa-te presa civllizat sd inainte-ze. Intocmai ca intr-o coloa-nd de masini am fost fortat sdDAstrez ritmul alefi de vizita-ie. Md uitam in toate pdrlilecoplegit de frumuselea mo-zaicurilor qi frustrat totodatdcd nu gtiam exact ce vld gimai ales ce-mi scaod. Un sin-sur lucru nu vroiam sdratez'.iezaurul catedralei gi muze-ul. Despre ele apucasem di-mineaf[ sd citesc un pic pe

sd zdbovesc cAteva clipe qisd pierd ,,avansul" atAt degreu cAqtigat.

Dupd vreo cinci sute demetri parcurgi mult prea in-cet, m-am trezit dintr-o datdin Pia{a San Marco. Deqi insfdrgit puteam sd respir invoie, prima senzalie a fostcd celebra piafd era mult maimicd dec6t pdrea in fotogra-fii. Am rdmas aooi minutein srr admrrand basr l rca dinafard. O intersantd qi pdndla urmd reusitd simfonie de

stiluri arhitecturale, de formeqi pete de culoare suprapu-se de-a lungul secolelor. im-pozantl qi incdrcatd de po-doabe, Basil ica San Marcordmdne simbolul cel mat ou-ternic al Venel ie i .

Mull imi de turiqti dintoate direc{ii le se addugauconstant Ia o imensd ,,coa-dd" a vizitatorilor care aq-teotau sd intre in catedralS.Era un rAnd uriaq, dar foartel in igt i t g i m-am grabi t sd mdaldtur. Accesul in catedrald

REPORTAJ

internet. Am oarcurs dect ca-tedrala in v i teza si . convinscd voi reveni pe indelete adoua zi, nu am fbcut dec6tciteva fotosrafii. Aveam sdaflu a doua ii c5, fiind ajunulPaqtelui Catolic, catedrala nuera deschis[...

La tezatr am rdmas insdpe indelete. Ce splendoare!Cdld armonie a lormelor s iculorilor! Am stat minute ingir la fiecare potir, la fiecarecandeld. Le-am orivit cu ad-mira[ ie cat de aproape mi-aoermis vitrina. Toate lucra-te cu met iculozi tate, d incele mai bune qi mai scum-pe materiale. Fiecare piesdeste o frAnfurd de artdbizan-tind in care se regdsegte, par-cd, tot intregul, toatA frumu-sefea qi mdiestria acumulatein secole.

De ce noi astizi nu marproducem obiecte de cult deo asemenea valoare? Pe de o

parte poate ca, a$a cum spu-nea un episcop de-al nosttu,,,nemaiavAnd in intedor fiu-mosul, nu mai avem cum sdil exteriorizdm", iar pe de altapentru cd nu il mai iubim peDumnezeu intr-atAt incdt sd-l

ddruim Lui ce facem mai fru-mos. Bi juter i i . podoabe per-sonale, obiecte de arld se facin continuare. Dar pentru uzu.qi luxul personal, in generalDin nefericire, obiectele decult de astdzi, cu nesemnifi-cat ive except i i " au ajuns sE.fie produse industrial, in se-rie. Le imporldm chiar qi drr.China cr ind r rem sd.. . maxr-mizdm profitul.

Degi in tezavr erau ex-puse aureolele qi podoabelevestitei icoane,,Nicopeia' '.o splendidd icoand bizantinacare se pdstreazd in catedrala-grdbit pentru a ajunge la mu-zeu,am ratat s5 o rad. Darcemal grav este cd am ratat savizitez zona altarului qi cele-brul paravan de aur cunoscuidrept ,,Pala d'Oro", probabicel mai faimos obiect de arudin catedrald. Am deci mori-ve serioase s[ revin.

Am urcat apoi sa v iz i te.

octombrie 2015 / i-t i l{:-J l lRl'-DtNl L:]1 www.lumea<redintei.(or

muzeul basil ici i si asta cuun singur scop. Sd vdd ves-ti{ii cai de bronz. Cei 4 caide bronz aurit dateazd, de lainceputul secolului 2 inaintede llristos, conform analize-lor cu carbon 14. Inlial erauinhdma{i la o cvadrigd impe-riald gi impodobiserd cdndvaun monument roman. Au fost

apoi strdmuta{i la Constanti-nopol qi aSeza[i in hipodrom.De acolo au fost adugi de cru-cia{i la Venefia qi montati inbalconul basilicii. Napoleoni-a luat la Paris, dar au fost re-stitui{i Vene{iei in 1815. Dinmot ive de conservare, cai ioriginali au lost muta[i la in-terior in muzeul basilicii 9i

restaurali, iar in locul 1or aufost agezate replici.

Am rdmas mult t impl6ngd cai originali, vizua-lizdnd cu ochii min{ii fas-cinantul lor t raseu or in is-torie pdnd c6nd am iealizatcd era aproape ora inchide-rii. Am alergat sd imi recu-perez bagajul. Eram ultimulqi nu intArziasem decat vreo4 ore lald de terrnenul l imi-td de pdstrare... Custodeleera furios pe bund dreptate.Mi-am cerut scuze scuft, amluat bagajul 9i am fugit. Tre-buia sd"gdsesc Biserica Sffin-tu lu i Zahar ia unde se ods-treazA moa$tele acestuia giale Sfanrului Athanasie, pa-triarhul Alexandriei.

(va urma)

SiIviu-Andrei VLADAREANU

www.lumeacredintei,com qtombrie 2015

A ceasta icoana a Mai-

A ci i Domnuluialcd-L r rel nume s-ar puteatraduce drept,,Aducdtoa-rea de biruinld" este real-tiv micd, de formd aproapepifiratd (58cm x 55cm) insdare o valoare artisticd gi is-toricd deosebit[.

Ea se p[streazdin pre-zent intr-o capeld care, insecolul 17, i-a fost dedica-t[ in absida nordicd a Basi-licii San Marco din Venefia.Initial icoana fusese pdstra-td in sacristia bqsilicii aldturide alte odoare. Incepdnd dinsecolul 16, avem informaliice era purtal.d in procesiuniin cazuri de nevoie. In datade 17 aorilie 1618. in cadrulunei ceiemonii fastuoase la

care a participat insuqi do-gele Nicolo Donato, icoana,consideratd deja ocrotitoare aVenefiei afost aqezaldin ca-nela din basilic6.-

Cu pr iv i re la or ig inea qivechimea icoanei, tradilia lo-cald qi opiniile specialigtilorsunt divergente. Tradi{ia loca-16 susjine cd icoana este unadin cele pictate de SfAntulEvanghelist Luca, cd a apar-l inut imparali lor bizantini 9ic[ a fost adusd de la Constan-tinopol dupd Cruciada a IV-a.Unii cercetdtori sus{in insd c[icoana dateazd de la sf6rgitulsecolului 11, in timp ce alliio atr ibuie fa imosului ico-nar bizantin Luca Cancellaricare ar fi pictat-o abia in se-colul 12. Icoana este, in mod

evident, de facturd bizarftindgi a fost, desigur, pictatd inConstant inopol insa. opi-nia istoricilor este ci icoa-na a ajuns in Venelia abiaspre sfdrgitul ocupaliei la-tine a Constantinopolului ;oricum dupd anul 1231 pen-tru cd nu ar fi supravieluitcumplitului incendiu eare adistrus tezaurul basilicii inacel an. Este foarte proba-bil ca aceastd icoand sd fieicoana ,,ferecat6 in aur ma-siv gi p ietre pref ioase. maiimodobitd qi mai frumoasddecAt orice icoand vdzutdvreodatS" despre care unmartor ocular afirmd cd a fostcapturatd in luptd de crucia1i.

SiIviu-Andrei VLADAREANU

acesftn. Awa

citi:

pe cei tn nevoi

. Arhim, IoanDespre

din Pet

. Georgiosin pictura bizantind

Kordis- Tradilia

O noui aparifieeditoriali la

,,Mdfturisesc faptul cd eu insumi am rdmas uimit denumdrul mare ile locuri sfinte in care Dumnezeu mi-a fb-cut hodind sufletului in acest deceniu de febrilb cdutare...A reieqit, la un calcul sumar, un numdr impresionant demAndstiri, schituri gi biserici pe care le-am cercetat cu in-trebarea (mai mult sau mai pulin ,,inspirat6"), cu apara-tul foto, cu nesomnul, cu osteneala drumurilor, dar qi cugustul (la trapezd), cu umorul gi cu naturalelea obligato-rie oricbrei aborddri a unui spafiu sacru. [...]

Sd aveli o lecturd pldcutd, dar mai ales folositoarel Aqacum folositoare mi-au fost si mie aceste drumuri la m6nds-tiri, care au fost cea mai emo-tionanti c[lAtorie spre mine in-sumi. inchei cu in{eleapta zicere a maestrului Grigore Lege:,,A trebuit sI md risipesc ca sd md adun. Acum qtiu cinesunt". Iar eu m-am risipit st6nd gi m-am adunat ce1dtorind...$i cdlStorind, am aflat cine sunt." (Rizvan Bucuroiu)

tei

nI Vetre nrindstiresti din

,/ ?r*msilvenia-gt !v{aramures*€

INTERVIU

t<Nu pot a.cc9plqo i.nlerpretareunlca a Istongl...D

INTERVIU CU RADU PREDATeologul Radu Preda (n.1972, Galati) este conferenliar la Facultateade Teologie Ortodoxd din Cluj-Napoca, director fondator alInstitutului RomAn de Studii Interortodoxe, Interconfesionale5i Interreligioase (INTER). Radu Preda este titularul singureicatedre integrale deTeoloEie SocialS Ortodoxi din Ronrdnia.Totodatd, este membru in staff-ul Forumutrui Euroirean al FacultSlilor deTeo-logie Ortodoxd (Bruxelles). De mai bine de un an ins5, Radu Preda ocupd qifunclia de pregedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comu-nismului 5i Memoria Exilului RomAnesc. Aici a desfiturat o activitate deose-bit de intensi, care a culminat cu sustinerea cadrului legislativ gi logistic pen-tru infiinlarea unui Muzeu al comunismului la Bucuregti, dar gi cu numeroaseinvestigalii pe teren pentru descoperirea gropilor comune qi identificareacdt mai precisi a victimelor represiuniicomuniste. Ultima pisti a cercetdri-lor conduce la posibila reperare a locului unde este ingropat luliu Maniu 5iidentificarea cu precizie a rimdgilelor acestuia. in flne, activitatea bogatd alnstitutului condus de Radu Preda a starnit gi nemullurniri publice, deoarecetrecutulinci doare pentru unii, pentru allii nu meritd gi nu trebuie a fi rdsco-lit, iar allii consideri ci jumitilile de mdsuri pot line locul unui intreg. Darnu este aga, iar Radu Preda o demonstreazi din plin, in cele ce urmeazd.

0cmnule Preda, opinia publica afast polariaat5" maialesin mediulvirtual, darnu numai, de ap-risa lege;n-tilegicnar6". in func,tia o$ciali gi consecvert abiectuluidumneavoastri de activitate - inve:tigarea erimelor co-munismului -, ali expdmat o opinie pe care mulli c irnpir-tigex. lnfapt prin developare, v-a$ exprimatageptirilefali de o aiti lege neresari, care sd rispundi dorinlei dedreptate axiologici, istorici tri - de se nu?- sociali. De eeiniliativele legislative nu sunt ,jn oglindi"?

Cum spune{i, Legea2lT a scos la ivealbtocmai lipsa unei legi mai cuprinzdtoare caresd ilustreze istoria recentb a RomAniei, mar-catd de o nefericitd succesiune de reeimuriautoritare gi de dictaturi. Altfel decd-t unii,eu sunt de pdrere cd nu putem avea legislalii

65 octombrie 2015 / LUI,IEA CRED{NTEI

diferite pentru un trecut comun. Ideea ci pu-tem condamna lascismul printr-o lege c-areignord comunismul gi comunismul prin altilege care ignord fascismul este neinspirati-Mdcar gi din raliuni genealogice: cele doudideologii sunt inrudite intre ele. Motiv de ale aborda sub aceeaqi specie a totalitarismu-lui care a ins6ngerat masiv secolul 20, la noiqi in lume. Rolul instituJiilor publice rezidd,printre altele, in efortul de a facilita inlele-gerea istoriei. iar nu in antagonizarea opini-ei publice. Iatd de ce am luatpozilie, inclusircu riscul de a nu fi inleles sau, mult mai grav.de a mi se face procese de inten{ie. Mizezinsd pe buna-credin{d a majoriteti i celor care

www.lumeacredintei.(on

participd la dezbatereapublic[ qi sper in con-tinuare ci suntem doar la inceputul unei dis-culii solide gi oneste despre noi inqine, des-pre capitolele intunecate, despre sl6biciunileqi calitdlile celor dinaintea noastrS.

ftede1i d vechile;i actualele pczilii ideologice potinfluenfa deciziile gi dezbaterile generaliei noastre? [ orifuiali intiniati a istorieil

Este o ,,rdfuial6" doar dacd unii intenlio-neazd si condamne fascismul qi si scape co-munismul. Aici nu am nici o intelesere: oricondamndm crima in toate formdte ei ori de-loc. Legea in disculie este nu doar un tume-sol care scoate in evidenli potentialul extre-mei drepte de la noi (in mdsura in care vociizolate pot fi considerate un,,fenomen"), dargi pe acela al extremei s16ngi. Mai mult, esteun test pentru capacitatea tuturor, indiferentde orientare, de a respecta regulile statuluide drept, ale democrafiei, acceptdnd plura-litatea opiniilor qi dreptul la existen{5 al di-ferenfei, oricdt de incomodd poate fi uneori.Nu pot accepta shategia faptirlui implinit, aimpunerii cu forla a interpretSrii unice a is-toriei. M[car qi pentru ci istoria, ca fapt deviaJ5, nu doar ideologic, este fatalmente am-bivalentd, reclam6nd in consecinli capacita-tea de a distinge nuanlele, dea inlelege in-tregul qi detaliile in egald mdsur6.

ilu este un paradox riin timp ceclasa noastri politi-ti pare post-doctdnari, stdnga gi dreapta nemaifiind relevante ca atare, ne cefiim acrm pe marginea unei dasi-ceimpS$ri intre o tab,iri gialta?

www.lumeacredintei.<om

Este, intr-adevdr, un paradox care insiilustreazd cd mult trdmbilata moarte a ide-ologiilor nu se verificI. Nu, ideologiile nuau murit odat[ cu incetarea Rdzboiului Rece.Ele doar au cdpdtat alte forme, qi-au insuqitlimbaje diferite, adicd s-au camuflat. Princi-pial, suntpentru ideologiile declarate caata-re gi care sunt capabile sd inspire programe-le politice, indiferent de orientare, sd ofererepere ale acliunii aqa-zicdnd non-ideologi-ce, pragmatice. Nu cred cd interesul comunpoate fi slujit prin evacuarea oricdrei referin-fe teoretice. Apelul acesta la caracterul ne-mijlocit al poll[icii este periculos pentru cbnu oferd nici un criteriu de evaluare. In plus,orice viziune despre viitor are nevoie de oidee-cadru" de un ideal" altminteri sconul numai poate h definit. Ajungem, vorba lui Ju-lea gi care se referea la lipsa credinlei religi-oase, sd venim din niciieri qi sd ne indrep-tdm spre nic[ieri. In fine, un argument pentruasumarea deschisd gi onestd a setului de va-lori qi idei este insuqi populismul. Discursulpopulist este cel al imediatului, al crizei carese cere rczolvatd acum qi aici, fbrd multe fan-doseli. Or, majoritatea catastrofelor in istoriarecente au awt labazd discursul populist! Dela ura impotriva evreilor la proclamarea para-disului comunist, gdsim acelaqi tipar al sus-pendirii ideilor, nuanlelor qi valorilor.

(are este agenda pe carc ali promovat-o la ll((MERpiniaom?

Am spus gi cu alte ocazii cd am doudobiective majore: depolitizarea instituliei gisprijinirea activi a infiinldrii unui muzeu de-dicat perioadei comuniste ca parte a efortuluididactic mai larg privind istoria totalitaris-mului in RomAnia secolului 20. Cef priveq-te depolitizarea, insdgi numirea mea se do-rea un semnal in aceastd direclie gi pot doarconfirma cd nu am al'ut nici o ingerinld pdndacum. Adici iatd cd se poate sd ai instituliisubordonate politic, dar care nu fac politi-cdl Cdt priveqte al {oilea obiectiv, dupd unsfert de secol de tranziJ:ie, iald cd suntem in-tr-o situalie inedit6: pe circuit parlamentarse afl[ nu mai pulin de trei proiecte avdnddrept numitor comun infiinlarea la Bucuregtia unui Muzeu al Comunismului (generic for-mulat). Ideea unui spafiu muzeal qi memorial

LUMEA CREDINTEI / octombrie 2015 67

data aceasta sper cu malmult- succes, a proiectu-lui. In plus, aqa cum

INTERVIU

dedicat perioadei dictaturii proletariatului aapdrut in societatea romaneasc6 postdecem-bristl in chiar primele zile de libertate. Pri-virile s-au indreptat spre Casa Poporului,simbolul unei megalomanii criminale carese cerea cumva exorcizald. Proiectul nu a de-p[git mulli ani etapa dorinlei, tentativele deconcretizare lovindu-se fie de dezinteres, fiede lipsa de finanlare, fie de oricare alt motiv,real sau nu. Se pare cd dreptul la memorie nua fost luat in serios, ceea ce, la urma urme-1or, nici nu ar trebui sd ne mire. Asumarea decdtre Pregedintele Iohannis a ideii unuiMuzeu al Comunismului a dat unbinevenit impuls reludrii, de

opus, nu este un scop legitim sd prezentdmcAt de bun a fost, dincolo de excese, regimulde tristd amintire. Un muzeu dedicat totali-tarismului comunist trebuie sd informeze, sdpund pe gAnduri, sd indemne la refleclie petema trecutului, dar nu mai pulin gi pe ace-ea a prezenlului gi viitorului. Pentru a ajun-ge sd fie tdiata panglica inauguralb, este tim-pul sd armonizdm initialivele, sd ne punemde acord asupra unui proiect de real[ anver-gurd na{ionald qi nu numai.

tareeste,in opinia dumneavaastri, nivelul artnal alasumidi trezutului tomunistin societatea romaneai-i_ ei? Est*ilrci pre* d*weme?Sau pr*a tiniu?

Prea devreme qi prea tdr-ziu deopotrivd! Prea devre-

me, de pildd, pentru aavea distanta necesard

care ar perrnlte o sm-tezd istoriograficd.Cu toate acestea, inultimele doud dece-nii gi jumdtate s-aufbcut paqi impor-tanli in cercetare.s-au cercetat arhi-vele cele accesi-

bile! -, s-au valo-rificat contribu{iile

prefioase oferite demartorii istoriei (rolul

istor ie i orale). s-au scr ismonografii qi s-au editat do-

cumente. Una peste alta, nimeninu mai poate susline azi cdnu gtim inci

destule despre comunism. Da, nu qtim totul.dar qtim deja destul ca sd nu ne mai putemjuca inocent cu vorbele, s[ avem dubii asupranaturii sale criminale. Pe de altd parte, esteprea tdrziu pentru lustralie, pentru impiedica-rea tum[rii vinului nou in butoaie vechi. Da"am oierdut ocazia unui inceput fundamen-tal nou. Dar chiar gi aqa, muli hulita noasriJusti{ie se afl6 pe un drum bun. Cazurile Vi-ginescu qi licior sunt exemplare, chiar dacinu qi suficiente. Aici qi-a adus o contribulieesenliald qi IICCMER.

Interviu realizat deRizvan BUCUROIU

am constatat qi inurma unei dezba-teri ample desfE-quratd in 2014 qi2015 Ia inil iati-va Institutului deInvestigare a Cri-melor Comunis-mului gi MemoriaExilului RomAnescqi derulati de Ade-vdrul qi de televiziu-nea public6, existd intretimp un larg consens poli-t ic. transpartinic. academic qicivic referitor la utilitatea si ur-gen{a demersului muzeal qi memorial de-opotrivS. IICCMER a organizat inprim[varaacestui an inclusiv o consultare cu instituliisimilare din Europa de Est, din Germania qiAnglia pe marginea coordonatelor pedago-gice gi istoriografice. Expertiza acumulatd deIICCMER - inclusiv printr-o serie de expo-zitti din anii treculi qi prin implicarea in alteproiecte similare, publice sau private - per-mite acum sd vedem mai limpede ce se poa-te face, dar qi ce nu'arfi bine sd serealizeze.Pentru claritatea unui proiect, este mai multdecdt util sd fim de acord asupra a ceea cenu dorim. Nu cred c[ ne dorim un muzeu incare sd ,,inscendm" experienla comunistd, sdbdgdm groazainvizitatori, aga cum, la polul

octombrie 2015 / LLTMEA CREDIi'! l 'EI

Folosul unei deshumiri

Recent au fost deshumateosemintele Mitropol i tu-lu i losi f Naniescu. Pr i le jde speranla in curiindaproslivire din parteaunora dintre credincio; i ;ocazie de reamintire aunui model de inal tdmoralitate si milostivenieexemplari i:entru alqii.

Dar, ca orice redeschide:re de rnormdnt, mai ales prilejde reflectare asupra celor caresunt cu adevdrat importante.Banii oferili studenjilor sdraci,statutul de ucenic pe l6ngivrednicul de bund pomenireVeniamin Costachi, bldnde{eaqi indl(area Catedralei, smere-nia gi asprimea cea bund ina-intea celor care il asaltau pen-tru a primi oarece milostenie.pasiunea pentru carte sunt celece au rdmas - dupi mai multde un secol - drept temelie bu:cdlilor de vegminte, toiaguluiqi osemintelor, sicriului qi jil-

Eului aduse acum la lumipd.Toate au wemea lor. Invd-

ldm devreme acest lucru. Dar

www.lumea€redintei.coii

foarte tdrziu acceptdm c6 mse aplicd gi noud. Ne tememde teroriqti qi sabotim in61{a-reaunei moschei. Ne afunddmintre fantasme ale trecutului$i suntem dornici a demitiza.Condamnbm cu ugurinld ie-rarhi gi ne invelim in linloli-ile superstigiilor. $i ne numimcregtini. Despre toate acesteane vorbeqte vlddica Iosif Na-niescu. Despre ezitiri gi des-pre temeri: despre fuga de noiingine. Despre crochiurile decredinldpe care le numim ev-lavie. Despre consumerism qidespre superfi cialitate. Despreo lege ce se rdfuiegte cu frecu-rul gi chreia nu ii putem rhs-punde decAt qrr furia pe carezilnic o cumuldm.

Vremea canonizdrii Mitro-politului Iosif Naniescu ar pu-tea fi aproape. Poate ne-ar fiqi de.folos. Insd, p6nb la p6r-guirea vremii. drept este sdreflectdm la acest eveniment.La aceasti intdlnke. Cdci, apa-rent paradoxal, ea este un rhs-puns. Ospitalitdfi pe care ne-o

atribuim gi pe care o ferecbmin imaginile decapitdrilor qiale ruinei Palmy'rei. Credin-{ei pe care, inainte de a ne-oasuma, o negoclem cu lero-citate. Fricii de ziua de mAinepe fondul oferirii sfatului de ane incredin{a Proniei divine.Apiririi memoriei lui Mircea

'. Vulcdnescu fdrd a fi. stodbdtut"ldndurile sale. Jihadului cunoi inqine. $i neqtiin{ei ocro-tirii gi ehivemisirii bucuriei.

Ni se poate pdrea cd a he-cut demult vremea modelelor.Este lesne sI blamdm trendurigi industrii. Ceea ce lipseqtenu poate fi oferit de iscusin-!a arunclrii pietrelor,' totuqi.Pentru cd altfel intreaga noas-trd lume orinde a se nirui. Deaceea, gtirea mdrunti a deshu-mdrii osemintelor unui ierarhnu face parte nici din sfera fap-tului divers, poate nici chiar avie.tii Bisericii. Este unul dinfesemnele smerite pe care le c[u-tdm, ignorindule afunci cdndle afldm, cdci - asemenea ve-chilor ewei -imaginea noastrddespre obiecnrl cduttu'ii. ca qi alor despre Mesia, este precisd.

$i totuqi, racla cu oaseleunui fost Mitropolit al Mol-dovei nu are a fi. in aqteptareainchindrii inaintea sa a zeci depelerini. Nici a unui tomos decanonizare, nici a vecindtd{iiunei icoane gi a unui acatist.Ci. socotesc. a reamintirii da-toriel fatd de noi ingine. Adi-cd fa\A de Dumnezeu, Cdruia,prin Thina Sfintului Botez, in-lelept este a-I oferi cinstea 9idragostea gi viaja noastrd.

OTESIA MATEESCU

LLA4EA CRED]NTEI / octombrie 20l 5

RANDUIETI ORTODOXE

Scurte |[muriri despre ierurgiiDupaceamprezentatper3ndce. leSapteSf inteTainealeBiser ic i i ' t re-buiesi l imur imcesunt2i ierurgi i le{cuvintcaresetragedinl imbailiji i"i"*na"O"riui," utinti"). Da,caTainele au caracter sacrarnen-

tal (apusenii le numesc chiar"sacramente")' f i ind instituite in mod

expl icit chia r de .atr!- i iirtosl ierurgii le su nt ritual u ri f5 r5 ca racter

sacramentat, institulie,nri iatri, d6 Biserici 9i exercitatein numele

ei.Tainele se sivir;esc numai asupra omuluiviu' pe cind ierurgii le

se sdvArgesc 5i asuiia tuto' morli ' ca 5i asupra flr i i inconjurdtoare'

oropiate de Sfrnteletaine (Pentru cd lu-

I creazd iot tainic, Prinputerea tevdzutd a lui Dum-

nezeu). dar ffird a se confun-da cu ele, ierurgiile sunt slujbe

a caselor. a ogoarelor. a ldca-

selor de inv6tEmint sau de sa-

ndtate q.a.Cele mai imPodante lerur-

sii stau in legdturd cu na$te-

i.u si cu moartea. cu incePutul.si cu sfdrsirul vieli i PdmAn-iesti. Cele'mai ftecvente sunt

ashiazrna sau sfinlirea aPet 9t.iltoilt" funerare (slujuele de

inmormAntare Ei de Pomeni-re. orohodirea qi Parastasul)'

'Din Pdcate, ierurgiile - in

mai mare mdsuri decit Taine-

i" - t tttt inso{ite in PoPor de

nrrrleroase suPerstilii 9i Prac-ti.i pag*" ltai ales Privitoare

la inmormdntare), asuPra cdro-ia credinciogii ar trebui sd fie

nrevenili cu'mai multE fermi-iate de cdtre Preofi sau de cdtreprofesorii de religie. latd cd-

ieva exemple oferite de Preo-tul Emanuel Valicd: ..Obice-iut de a sparge o can6 sau unvas atunci cdnd decedatul este

scos din casi este PdgAn 9i ex-

nrimd menginerea unei suPer-stitii; fanfara la inmormdnure.ti" un obicei sffdin de tradi-

lia ortodoxd, care.n-a admisnicicdnd cdntarea mstrumen-ta16 in cult; Practica de a liPipe crucea din mAna mortului o

bisericeqti Pentru binecuvdnta-rea $i sfin.tirea natunl create' a

nrn.itri in diferite imPrejurdride via!6 qi de moarte, a lucru-

tiio. a. folos casnic sau Profe-sional, a obiectelor de cult din

soatiul eclezial sau domestic'Spre deosebire de Liturghie'care se sdvdrqegte Pentru ln-

treasa Bisericd 9i Pentru ne-

voG ei generale, ierurgiile se

slvdrqesc doar Pentru o anu-

mitd persoand 9i o anumitdnevoie. Este loarte imPortan-E particiParea cu toatA inlma

a credincioqilor' care se unesc

in rusdciune cu Preotul, im-

olord-nd mila 9i binecuvAnta-Iea lui Dumnezeu - ..lzvorulTimdduirilor".

Dintre ierurgiile Pentrupersoane menliondm: slu.;-'ba de ziua intdi Pentru lehu-

zd. rugdciunea la insemnareaorunc"ului 9i a curdlirii [ehu-iei. sluiba',,stAlPilor". a in-

mo-rmantarli, Parastasele etc'Printre ierurgiile Pentru lu-

cruri se numdrd: sfinEirea aPei'

70 octombrie 2015 / LLJMEA CREDINTEI

monedA este pdgdnd gi trebuiepdrdsiti. Cu acest ban se cre-dea cd mor(ii pldtesc lunhagu-lui Caron trecerea oeste Stix -un f luviu al infemului : [ . . . ]cand preotul citegte rugdciu-nea de dezlegare, unii credin-cioqi, nefiind atenli la sensulcuvintelor, se reped sd dezle-ge panglica cu care sunt lega-te picioarele mortului. Gestulacesta trebuie evitat, ridicareapiedicii urmand sd se petrea-cd nu in biser ica, c i la c imi-tir, pe marginea gropii. Pre-otul, de fapt, se roagd astfel:<<D ezleagd, Doamne, pe ador-mitul robul Tdu faici ii spunenumele] de pacatul sufletesc gitrupesc!>. Iar a doua rugdciu-ne: <Si-i iartd lui toate cete apdcltuit cu cuv6ntul, cu lucrulsau cu gdndul, dezleg6ndu-l gide legdtura pusd in orice chipasupra lui, cu care el insuqi dinm6nie sau din alti pricind s-alegat pe sine>. Deci este lim-pede cd preotul nu se roagd

penku dezlegarea piedicii dela picioare, ci pentru dezlega-rea picatelor. Existb gi o altdinlelegere gregitd in leg[tu-rd cu traseul de parcurs de lacasa decedatului la bisericd gide acolo la cimitir. To{i gtiu cdcel decedat se duce <pe dru-mul lird intoarcere>. Aceastdexpresie inseamnd de fapt cdmortul nu se mai intoarce, evi-dent. acasd. Multi insd consi-derd cd exoresia <drumul frrdintoarcere>> ar insemna cd nutrebuie sub nici un chip sb teintorci cu mortul pe acelagidrum. De aici, o serie intreagdde complicalii, incerc6ndu-seitinerarii greoaie, care consu-md timpul gi supun pe cei in-doliali la parcurgerea pejos aunor distanfe mari, accentudn-dule inutil oboseala. Prefera-bil este mai multd rugdciunedec6t mai multd plimbare cumortul. Mai ddinuie pe alocuriqi supersti l ia cd in prima zi asdptSmdnii, luni, nu este bine

sb se facd inmormAntare <oen-ffu cA e incepurul sdptamanii 9iar muri toli din casd>. Firegtecd o atare <credin!6> este falsdgi nu trebuie luatd in conside-rare, inmorm6ntarea put6nd sdse facd in orice zi a sdptdmd-nii. $i mai sunt o sumedeniede supersti{ii qi obiceiuri neor-todoxe pe care preotul trebuiecu mult tact pastoral sd le ex-cludd din viala Bisericii princateheze, predici qi alte con-vorbiri duhovnicegti, in cadrulSfintei Soovedanii. a oficieriiparastaselor etc." (cf. Tana-tologia creStind..., Ed. Chris-tiana, Bucureqti, 2013, pp.1 85- 1 88).

Trebuie sd se gtie cd totceea ce se abate de la invd!6-tura de credin{d qi de la r6n-duiala l i turs icd a Biser ic i ioreptmantoare apa4rne unelmentaliteti idolatre qi magice,care sminteqte gi duce de-adreptul lapierzanie.

Rizvan CODRESCU

LLItulEA CIREDIN"TEI / octombrie 2015

DEZBATERI

O hombf, subfund{ament}Americanii au spart leava in Orient giin nor-dul Africi i, iar inundalia a cuprins apartannen-tele vecine: cele din Europa. Da, aga putemdescrie asaltul sdriclei asupra bunistdri i,asediul nesiguranlei asupra traiului bun piferit de vicisitudinile istoriei" Dar gi asaltulcredinleifanatice asupra necredinlei sau alipseitotale a acesteia. $i despre acest lucruaS vrea si vorbesc ln cele ce urmeaz5. \

entru orice religie inexpansiune Europa adevenit, de mai mul-

tI vreme, o adevdrald terramisionaris, un lot viran du-hovnicegte in care po{i cul-tiva aproape orice. Da, euro-penii mileniului trei cam a$aaratdin mare mdsurS: niqteoameni aparent frrd Dum-nezeu. A rdmas intr-o oare-care mdsurd morala cresti-nd ca za[ comportamental,insd sensul ei profund, esha-tologic, s-a pierdut in timpgi spaliu. Aqad4r, aici poliface misiune religioasd cdtvrei, nu te mai deranjeazdni-meni, iar Bisericile creqtinetradilionale au dat in doagaecumenismului ftrb frontie-re canonice gi/sau a autocul-pabilizdrii istorice. Peisajuleste confuz, taman bun de afi redesenat qi reinrdmat.

Tot astfel a odtruns in-tempestiv gi cregtinismul,illo tempore in Imperiul Ro-man. in care lucrurile spiri-tuale se amestecaserd grav:de la divinizarea implra{ilorla tot felul de religii localesau exotice, zeitdti de import,vrdjitorii, gamanisme, super-stilii, mergdnd pdnd la gcolile

timpului care scoteau agnos-tici sau sceptici pe bandd rurlant6. In acea lume debuso-latd spiritual, creqtinismul airumpt cu o forld care i-a sur-prins pe ,,europenii" acelorvremuri. S6ngele curs in are-ne sau in piele publice, mar-tirii care mergeau la moartecu entuziasm au ardtat lumiide arunci o altd fafetd a im-plicdrii religioase, a sacrifi-ciului pentru Dumnezeul inCare crezi cu toatd inima ta,punAndu-fi chiar viala che-zdqie. Moliciunea ereditarda patricienilor a fost zgudu-iti din temelii in fala aces-tor situa{ii practic de nein}e-les, plebea a vibrat gi ea. maimult ca oricdnd, mergdndpAnd la ideea propriului sa-crificiu (dacd era cazul), ar-mata aproape cd a 16sat ar-mele convenlionale jos" iarconcomitent cu schimbareavenitd din interior lumea ro-mand s-a pribugit sub asal-tul fulminant al barbarilordin afard, cei frr[ de rlicio lege... Ulterior, aceqtia aufost ,,da!i pebrazdt', sp[la!i,curdtati, imbr[ca{i, hrdnifi qiboteza[i - cu alte cuvinte,integrali. Insd lumea veche,

cea a Romei imperiale, nu amai fost la fel. Ea a fost,,md-Iurat6" ini{ial de energia sa-crificial[ a creqtinilor, de ze-lul lor misionar, pentru caaooi barbaria revbrsatd dinafard sd desdv6rgeascS dis-parilia acelei civilizalii.

Seamdnd oare situalia dinziua de azi ct cea de acum2.000 de ani? Oarecum. insensul cd Europa, fiind pre-ocupatd doar de propria-i bu-nastare, nu considerd cd maiare qi un suflet de,,salvat";apoi, pradi propriilor utopiiqi culpe istorice, e in staresd cedeze principial [a oricepresiune morald/umanitardsau amenlnlare mal zgomo-toas6; in fine, qtiind cb bo-ga! ia ei . .nesecatd" ig i areobdrgia (9i) in nefericirea al-tora, promoveazd o politicdduplicitari, jenald, confuzd.Pe de altd parte, trebuie sdrecunoa$tem cd aqa se vreacroitd civiliza{ia noastrS: inspiritul fairplay-ului! Sun.tem ,,slabi" fa[d de alflipoa-te gi pentru faptul c[ suntemmai cinsti l i , mai deschigi,mai primitori ca idei noi,ca situalii de via{d. Am cir-culat mai mult ca orice altbciviliza\ie a planetei qi sun-tem mult mai deschiqi nou-td{ii, diversitdfii, culorii 1o-cale. Aqa e omul european,nu-l mai poli schimba. Il poliinsi mai uqor pdcdli...

Nu de pdcdleald e insdvorba in cazul ..sirienilor"al refugialilor alungali de

octombrie 2015 / LUMEA CR.EDINTEI

rdzboi, nesiguranld qi sdrd-cie. Este vorba despre religia

convingerile lor. Convin-geri care le interzic ameste-cul - a se citi: integrarea!cu a11ii, care ii fac refractarila un anume mod de via!6,la un anume set de valori.Mai mult . acett i musulmanivor dor i . cu s incer i tate, sa

converteascd lumea noud (gisl6bdnogitd spiritual) in carepatrund. Iar e i sunt mult maideterminafi ca noi sd o facd!Sunt t iner i . entuziaSt i . pu$ide fapte mari, iar terenul emoale, e permisiv. Agadar?

Noi, ca romdni, avem ex-perien(a istoricd a,,ameste-cului" cu islamul turcilor.

:j1,;:-:, :: i. ::,-.-:. . =r:- + ;. :.:,; :i r, -l ...

t imp de jumatate de mi leniu.Ce a rezultat bun in urmaacestui contact intre civiliza-tii si culturi? in afard de celegase trupuri descdpdldnate demartiri BrAncoveni aruncatein apele albastre gi indiferen-te ale Bosforului , n imic im-portant sau ziditor. Turlelebisericilor nu trebuiau sd fie

www.lumeacredintei,com L-Utli lA CI{11})}\i- l-1..i / o(tombrie 201 5 73

I

DEZBATERI

mai inal te ca cele ale geami-ilor, clopotele nu se trdgeaudecdt in caz de oericol. violu-rile, prdddciunile gi alte stri-cdciuni erau la ordinea zilei.Turcul . cdpos gi indaratnicca aDucdtur i . ceda numaila peqcheg. A fost bine aga?Ne-am integrat unii cu al{ii?Am tr[it fericiti? Nu, cate-goric nu. Suntem ca uleiul giapa: oricdt le-ai pune impre-und, tot nu se amestecd. Iar

dacd istoria a ardtat aga vea-curi intregi, ce s-a schimbatoare acum in aqa fel incdt sdnutem crede. aldturi de cei-lal1i europeni, cd putem trdiimoreuni cu musulmani iDlne mersl, ln paee $r arrno-nie? Imi trebuie doar un ar-gument, un singur argumentsd md las convins. Md teminsd c6 acest argument chiarnu exist6. $i atunci? De cesd creditez doar institutele

t , : i : r , , , , . r : .

germane de statisticd, celecare indicd faotul cd. demo-grafic cea mai puternicd larda Europei este in declin, acestfapt generAnd o mare proble-md a forlei de muncd, dar gia sistemului de pensii qi pro-teclie sociald care trebuiealimentat? De aiuns cd Ro-mdnia insdqi are aceast[ pro-blemd; haideli s-o rezolv[matunci... romAneqte. Adicd sdne punem pe lhcut copi i . nus6,,import[m" de tra al{ii!

Oricum ar fi nurtatd dis-cufia, o bombd cu ceas dejaticdie sub fundamentul celeimai generoase gi emotionan-te (prin utopie) construc{iipolitice, sociale gi culturalecare 9 acum Europa. cu toatesldbiciunile ei. gibomba astanu qtiu dacd este demografi-c6. cul turald. re l ig ioasa saudaci este TN! pur gi simplu.

Rizvan BUCUROIU

libririi gi pangare:Aceastd carle unicd in felul ei, scrisd de autor lenumai 18 afl $::ullicatd la 2!, a avuf qansa de eapdrea mai intAi Ia Editura Humanitas (Bucu.

l:i*.*##hHltutr*J#iii{'H'afl:,'tril,:ffi i51T'#*Ti'ffi ::?s;HHl##ffi#hT*X?:,f $l1:i:ti""$:'JiiliH$ltxH#tr%:f,"1#:,T":triffi1ix:llffJ#J]ii,ffi'ffiH?ffJi:;L","H:ixPetre T[rtea, de la a cdrui plecare dintre noi se vimplini in cur6nd un sfert deveac.

#H'

www.lumeacredintei.com LUlvll lA CRfi, l l lN-I E I / octombrie 2015

ihi :, ii l, +j l,l I i rrl : il jii'i [ {r r. i !" i iit ii i

RASOFOR VLASIE (MANASTIREAHoDOg-BODRoG, JUD. ARAD): Ne bucurdmcA v-au pllcut paginile noastre din aceas-ldvard despre MAndstirea Salva qi cd v-autrezit amintiri dragi. Pre,tuindu-v[ ca pe unvechi corespondent, vd admirdm pentrucum v[ strdduili sd onora]i, profesional qiduhovniceqte, trecutul plin de virtuli creg-tine qi nalionale al nobilei familii Mora-riu (de la protopopul Iuliu Morariu la pro- .fesorul Tiberiu Morariu), despre care ne-altmdrturisit cu atdta cdldurd (dar, din pdcate,cu un scris destul de greu lizibil). Dragos-tea de Ardealul romAnesc ne va l ine mereulaolaltd.

JANETA SFIRLEA (ARAD): AM Cititcu emolie cele opt strofe ale poeziei pe

care afi inchinat-o pe 08.07.2015 SfAn-tului Ardealului, Pbrintele Arsenie Boca(1910-1989). Nu public6m prea des ver-suri in paginile revistei fiind un maga-zin ilustrat de infotmare religioasS, iar nuo publicatie literard -, dar re{inem aici cA-teva strofe din poezia dumneavoastr6 (carenu ne indoim cd vor merge la inimile ci-titorilor cu evlavie la SfAntul Ardealului):Poporul tdu te-a umilit, piirinte,/ Te-a in-teizis Si judecat,/ Ai fost inchis cu

^toli bor-

faqii,/ Dar in final tu l-ai iertat.// In inchi-sori prin sfdnta ta prezenld/ Celulele audevenit altare,/ Iar cei ce-au su.ferit atuncica tine/ Pot sta cu sfinlii azi in sinaxare.//

[..] L" Prislop se perindd astdzi !ara,/ Lasfdnt mormdntul tdu sii se inchine,/ Sd-Sispund oful si durerea,/ Sii-si umple strfe-tul de tine.

UN CALATOR DIN LEAGAN SPRE MOR-MANT: in,telegem din scrisoarea dumnea-voastrd cd sunteli maramure$ean, cd il gtili Eiil prefui{i pe pdrintele Pop din Poieni. Poa-te vom avea prileiul sd ne intAlnim cdnd vom

Mesaieprin e-mail

l| sfflsonprimite la redaSie

AM PRTMIT tA REDACTIEIntegrala N. Steinhardt (colectiv redaclional;

George Ardeleanu, Florian Roatiq, $tefan lloaie,Macarie Motogna qi regretatul Virgil Bulat), apd-rutd din iniliativa P.S. Iustin Hodea Sigheteanu,l,Episcop-vicar al Episcopiei Maramureqului qi Sdtma-rului, slare{ al Mdndstirii Rohia qi preqedinte al Fun-daliei ,J'{. Steinhardt", continud cu volumul Convor-biri cu Zaharia Sdngeorzan Si Nicole Bdciu!, apdrutin pragul verii trecute (Mdndstirea Rohia, Editu-ra i'olirom - Iaqi, 2015, 401 pagini, fotmat 13x20).Sunt dialoguri mdrturisitoare din ultimii ani de via!6f 1986-1989) ai monahului Nicolae de la Rohia, unadintre cele mai de seamd personalit[fi culturale 9i du-hovnicegti din Rom6nia secolului 20. Volumul cu-prinde in plus un amplu studiu introductiv, repere bi-bliografici lazi,undosar de referinle critice, indici(de nume, de tiluri qi de locuri) 9i numeroase note desubsol.

ffi

octombrie2Ol5/ i l \ i l . ! t l { l i ) i \ l l . i www.lumeacredintei,cotr

APEt UMANITAR

Pentru a inlrange cancerul cu multi-ple metastaze, diagnosticat in octombrie2014. doamna profesoard $tefania Albu(LTAS ..Victor Sldvescu" - Ploiegti) urrnea-zd acum o schemd complexd de tratament.prescrisd de cdtre medicii de la clinica Bur-zynski din Houston. Texas. Costurile unuisingur medicament, care trebuie achizil io-nat din SUA. se r id ic i la 54.000 USD pen-tru un an de tratament.

Cu fiecare SMS trimis la 8824 in oeri-oada 15 septembrie - l5 octombrie 201 5.ii outem darui doamnei nrofesoare Stefa-nia Albu 2 euro pentru ffatamentul d. cur.are nevoie. I i daruim 20 de minute de via-1d. SMS-urile noastre i i pot asigura doamneiAlbu un an de lral.ament. Ele se transfiormdin timp 9i speranfa de viala.

Doneazd 2 euro prin SVIS la 8824 saudirect in contul deschis pe numele $telaniaAlbu la BRD lSucursala Brdt ianu), cu nu-maru | : ROO9BRDE4 I OSV 427 0291 4100.

impreund ii putem ddrui t imp prefiosunui om extraordinar!

Numdrul de SMS 8824 este valabilin perioada l5 septembrie - l5 octombrie

ajunge prin zond. dar pAnd atunci puteli sa in-cercali o disculie chiar cu pdrintele, al cdruicuvAnt sigur vd va fi de real folos. Noi nu amvrut sd smintim pe nimeni, ci doar sd decon-spirdm in revistd, prin imaginea respectivd,o realitate crudd, pe care nu o indreptdm pre-frcAndu-ne cd nu o vedem. Dacd cineva s-asimfit lezat, atunci ne cerem iertare.

RAFAELA GAVRITESCU (MANASTINgID|NTR-UN LEMN, JUD. VATCEA): Ne ingdduimsd reproducem qi aici c6teva dintre r6nduri-le pe care i le-a1i adresat luna trecutd colegeinoastre Mariana Borloveanu (la care a ajuns,desigur, scrisoarea): ,,Mare bucurie am avutc6nd am primit pachetul cu revistele Zea-curi & Relete Mdndstireqtil Vd mullumesc qi

2eu^wRin $[ul$la 8&4Dautu*B&n*fttb#uiats

pflludE.ptrBorSfiTAflNA.&J.

Bll'lathcAfiCSCU HffASIATI.

da16inddini0birs,l,.wordPretr.com

dr*eiqdrdr@-4turft*g

:s*4..-,*rr:*#*.#r!q**.M@It+Er-IF+#

-; : * ' t '

i

20 15. Suma alocati cauzei este de 2 euro.Nu se percepe TVA pentru dona{ii le de peabonament. ln relelele Cosmote gi Orange,pentru cartelele prepldtite, TVA-ul a flostretinut la achizit ionarea creditului. Pentnrdonali i le de pe cartele prepldtite. in releauaVodafone. utilizatorii nu oldtesc TVA. Nu-mir oferit gratuit cu soriiinul AsociatieiM.A.M.E.-

Maica Domnului sd vd rdspldteascd pentru totce facefi pentru semenii Dumneavoastrd. Re-vista, impreund cu Lumea Credinlei, cu Lu-mea Monahilor Si cu Ziarul Lumina, imi bu-curd sufletul, cdci sunt incd multe lucruri pecare sufletul omului le primeqte cu bucurie.PdnS la sfbrgitul viefii tot invdJim. [...] VA po-menesc in rugdciunile mele pentru bundvo-inla pe care o aveli de a-i ajuta pe al!ii". Vdasigurdm qi noi, cu to{ii, cd ne vom strdduiin continuare sd aducem, cu puterile noastremodeste, un plus de folos gi bucurie cititori-lor noqtri fideli, chiar dacd wemurile nu pars6 fie cele mai prielnice. Ane avea unii pe al-lii e insd un dar de la Dumnezeu, biruitor pes-te orice vreme.

L.Lh.,IEA C RIDlr-] 'hl / octombrie 2015

Crum v* pr$teg* akna? ffiffit.iPletiti a bona mentu I direct pe site-u I revistei : www.lum eacre di ntei.com

Mult mai simplu: trimiteli un simplu sms 5i vd abonali, la numdrul 7575 valabil in retelele Voda-fone, Orange giTeGkom, cu textul LC insolit de'nume, prenume 5i adresa completS.

Beneficiar: 5C Lumea Credinlei SRL lsocietatea care editeazd revista], CUI 30151757, Cont IBAN:RO 95 INGB 0000999902997374 deschis la ING Bank

Dupi efectuarea plelii prin ordin de platd/mandat pogtal, o copie a documentului de plati trebuietrimisd imbreuni cu daiele personale gi adresa de livrare [nume, prenume, numdr de telefon, e-mail,adresa completdl prin e-mail (redactia@lumeacredintei.com), prin fax (004)031 .421 .27 13 sau prin pogti/firmd de curierat: pe adresa Oficiul poStal 20, BucureSti, c;sula poital;08, cu precizarea,,AbonamentLumea Credintei'i

I i i i r i i i i i i l i i i i ' i i l i j t ; i t l i r l t : i r i j r r r j i ; i l , i i i i { i i iPedoada:25 - 29 octombrie 2015

Pret 245 gpersSfarsitul lunii octombrie este o perioaoa oemare bucurie in Grecia, cu precadere in Salo-nig unde la Biserica Sfantul Dumitru, care ada-posteste moastele sfantului, ziua de 26 are oinsemnatate aparte. Cu ocazia Zilei lui "OHl"(28 octombrie), grecii de pretutindeni serbea-za cu fast si comemoreaza a doua zi nationalaa Greciei. Cu acest prilej, am pregatit o excur-sie de 5 zile, bogata in obiective turistice reli-gioase si nu numai:VelikoTarnovo in Bulgaria,Mananirea Agios Dionisios, satele Litochoro siPalio Panteleimonas, complexul Monahal Me-teora, orasul Metsovo, Cascada Edessa, sitularheologic de la Vergina. De asemenea, vomlua parte la slujba in Catedrala Sfantului Dumi-tru si la defilarea din centrul orasului.Tariful include: Transport cu minibus sau au-tocar 3*,4 cazari cu mic dejun la hotel 3* inSalonic in camere duble, insotitor de grup sighidaj.

jfi:, t.aiiiit!l ri:ii i rriri li i:r i:riii. :ii ilrr,lii.iriii r i: iii rl

Pedoada: 6-12 noiembrie 1015Pret: 195 € + 350 R0l{

Cu ocazia sabatorii Sfantului Nectarie pe 9noiembrie, Kretan Tour va propune o ex-cursie de 7 zilel6 nopti in Grecia, pe insula

A.

r8td n tout '

Sfantului Nectarie. In cele 7 zile ale excursi-ei veti avea ocazia sa vizitati Biserica SfantulDumitru din Salonic, Sfanta Paraschiva dinValea Tempi, Complexul Monahal Meteora,Manastirea Sf. Efrem din Nea MakryorasulAtena si bineinteles sa descoperiti indeaproa-pe insula Eghina (turul insulei, templul Afea,sate pescaresti etc). Pe drumul de intoarce-re trecem pe la Sfantul loan Rusu din Evia.Tariful include:Transport cu autocar 3*,2 ca-zdri cu micdejun la hotel 3*in Paralia Kate-rini, 1 cazare la Hotel in Atena,3 caz;ri cu micdejun la hotel Danae 3*+, cel mai bun hotelde pe insula Eghina, 2 traversari ferry-boat Pi-reu-Eghina, Eghina-Pireu, insotitor de grup cu-noscatorde limba greaca.

l:i!i:ti iiiit iljll: i';;ii."l'rif " iLiri:i.r j,

Perioada: 28.12,2015"03.01.10'16Pret425 €/per

Pr€tspedal pentru fostii dienti:395 f/peislarlyboofting: 3iSVpers pana pe 01,t0,2015!Kretan Tour are deosebita placere de a va in-vita sa petreceti cumpana dintre ani intr-unadintre destinatiile speciale ale Greciei - Naf-

de a explora locurile minunate oferite de Gre-cia si sa cunoasteti oameni si traditii speciale.Petrecerea de Revelion asigura pe langa feluri-le deosebite de mancare si o atmosfera extra-ordinara oferite de dans si muzica traditionalagreceasca, artificii si Surpriza Serii!Tariful include: Transport cu autocar 3+, 4 ca-zaricu mic dejun la hotel 3* in Naplio in ca-mere duble, 2 cazari cu mic dejun la hotel 3+in Salonic si 4* in Serres in camere duble, oe-trecerea cu mancare si bautura in noapteadintre ani.

ir1,,:ii;ir:jliI iri;iilriirlirj |ff l . SUntemsingura agenlie din !ari care nuanuleazi excursiile programate.De asemenea nu se c6letorette

noaptea cu autocarul.Ne stau marturie sutele de credinciogi

care au participat la pelerinajeleorganizate de noi,

unde se afla Manastirea si Biserica

Inscrieri si informatii la SARA TRAVEL, $os. 6iurgiului nr. 33A, secior4, Bucuresti;Tel/fax AT.450,90.26. Mobil A7 21.134.320; 07 66,4A9.186:5ite: wwwpelerinaiieftin.rg E-mail: office@saratravel.ro

#'#r#{rs, sigr*urufriJg*esfffinX*"&Hffin Programs2015& Toateplogramelesuntafisatedetaliatpesite-ulagenfiei:www,pelednaiieftin.ro

Pelednaj ltalia -Grecia 03-l 2 oct.20l 5,685 euro . Ca-zare cu mic dejun +pranz pe ferry boat, I 0 zile. Bari: SfNicolae; Pompei; Roma: Muzeele Vaticanului - Ca-pela Sixtina - San Pietro - Colloseum - Fontana diTrevi - Piata Spania - Piata Navona; Monopelo: SfantaMahrama (Voalul Veronicai)care este prima lcona aMantuitorului, minicroaziera pe Marea Adriatica, Pa-tras Grecia- Biserica Sf Andrei ocrotitorul Romaniei,Canalul €orint, Mega Spilaeo, Lutraki, Atena, Mete-orele, Salonic, Manastirea Rila Bulqaria.PelerinajTurcia si Insula Patmos 1 7-28 6ct 201 5:l 2 zile516 euro. Cazare cu mic dejun : lstanbul - lnsula pat-mos - Cappadocia - Mira Lyciei, Troia-Pergam-5mir-na-Efes-Pamukkale-Mira Lyciei-Cappadocia- Ancy-ra - Constantinopol- Konia- Anicra.Pelerinaj Grecia Sf, Nectarie si Corfu Sf Spiridon 04-l 2

#.tprt#f#dfff,

noiembrie 2015; 6 nopti Cazare cu mic dejun295 euro/pers, taxe ferry incluse. Salonic : Cate-drala Sf. Dimitrie-Sf Paraschevi,Trikala-Comple-xului Meteora-Atelierul de lcoane-Egina -BisericaSf.Nectarie (procesiune de ziua Sfantului)-Sf EfremCel Nou-lnsula Evia: Sfanfului loan Rusul - SfPartenie;Manastirea Kato Xenia - Briului MaiciiDomnului;Paralia;Manastirii 5f Efrem Sirul- Ma-nastirea 5f Dionisie;Corfu Sf Spiridon-BisericaVlaherne.

. Pelefinaj complet lsrael : 1 6-22 noiembrie ZO1S, 710euro Cazare cu demipensiune, bilet avion, taxe aero-port incluse.Se Viziteaza toate obiectivele reliqioasedin lerusalim, Betleem, Hebron, lerihon, Marea-Moar-ta, Carantania, Muntele Tabor, Cana, Nazateth, MareaGalileii,Tel Aviv.

Ghidul tiu terapeutic ffig[st.iDin 10 octombrie,cauti noulnumirla chiogcurilede presi din lari !

(ea maicompleti,sedoasi gidocumentatipublicagie de profil

Continudminacestnumdrpouesteadia-coru.tluiZarkoMar-kouski, diagnosticatcuotumord,malignd,,prezenti,ndu-adstiluldeuiatd,adoptuim,preund,cusoliasa.Diaconigalrinane ua da siietetelemd,ncdriwitorannmeniurilepe ca,relerecomandd,gilepregd,tegte zilni,cdiaconuluiZarko.

i:.$* Fiiii:$*:; O Prunele dizolvi cheagurile de pe artere O Pasiflora, sedatifiri efecte secundare O Strugurii lin departe afecliunile vasculare (Coriandrul detoxifiazi;i elimini metalele grele O Scorligoara fluidizeazsingele C Pelinulvindeci gastrita hipoacida O M6nistirea Pasirea: iubiredin ceea ce puipe masi O Pirintele lustin Petre, starelul Ministirii5f. loaCasian: Alimentalia gi despitimirea in viziunea Sfinlilor Parinli O Diaconi!lfina Markovski: Relete pentru recipitarea sinitilii O 0 viziti la Hospice-rSffinta lrina O Minunila moagtele Sf6ntuluiDimitrie Basarabov